Curtea Internaţională de JustiţieCazul privind aplicarea Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid

Bosnia şi Herţegovina c. Serbia(2007)

În 1993, Bosnia şi Herţegovina a introdus o cerere în faţa Curţii Internaţionale de Justiţie împotriva Serbiei (iniţial RFI, apoi Serbia şi Muntenegru, ulterior Serbia), referitoare la aplicarea Convenţiei privind prevenirea şi reprimarea crimei de genocid, în legătură cu acţiunile sârbilor bosniaci din conflictul din Bosnia şi Herţegovina dintre 1992 şi 1995. Printr-o decizie din 1996 Curtea a decis că este competentă să examineze fondul cererii, în baza clauzei compromisorii conţinute de Convenţie.

Principalele susţineri ale Bosniei şi Herţegovina erau în sensul că Serbia este responsabilă pentru genocidul comis în timpul conflictului. Pe baza probelor administrate, faptele asupra cărora Curtea trebuia să se pronunţa constau în principal în următoarele:- majoritatea crimelor constând în ucideri au fost comise asupra musulmanilor bosniaci de către armata Republicii Srpska (VRS) (proclamată la 9 ianuarie 1992, nerecunoscută internaţional); Republica Srpska a beneficiat de sprijin finaciar din partea autorităţilor de la Belgrad, constând inclusiv în plata salariilor ofiţerilor VRS;- un fapt notabil este reprezentat de masacrul de la Srebrenica, din iulie 1995, când au fost ucişi peste 7000 de musulmani bosniaci;- în masacrul de la Srebrenica a participat o miliţie paramilitară intitulată “Scorpionii”. Iniţial acest grup reprezentase o subunitate a Ministerului de Interne al Iugoslaviei, însă, după 1992, luptau sub autoritatea VRS (armatei Republicii Srpska);

De asemenea, Bosnia şi Herţegovina a susţinut că Serbia a încălcat obligaţiile de a preveni crima de genocid şi de a pedepsi genocidul. În legătură cu ultima obligaţie, Bosnia a susţinut că refuzul Serbiei de a preda unele persoane către Tribunalul Penal Internaţional pentru Fosta Iugoslavie reprezintă o încălcare a Convenţiei.

Ce a decis Curtea, în special cu privire la răspunderea Serbiei pentru genocid, conform Convenţiei?

Rezolvare:Iugoslavia nu va raspunde pentru un act omisiv, de prevenire a crimei de genocid. Raspunde pentru finantarea republicii Srpska si alt suport pe care l-a acordat republicii. Curtea a analizat 3 chestiuni:

- Daca scorpionii atrag raspunderea Iugoslaviei pe motivul ca sunt organe ale statului – raspunsul a fost negativ, pentru ca la momentul comiterii acelor fapte scorpionii nu mai reprezentau organe ale statului, nu mai faceau parte din Ministerul de Interne.

- Daca scorpionii au fost pusi la dispozitia republicii Srpska – curtea a evitat sa spuna ceva pentru ca nu avea jurisdictie. Nu erau organe de facto.

- Daca organele republicii srpska se aflau sub control efectiv al iugoslaviei – negativ pe motivele din Nicaragua. Nu s-a putut proba o dependenta intre actele organelor republicii srpska si iugoslavia.