Cavalerul Trac

Tăbliţa votivă din marmură albă de bună calitate a fost descoperită icircntacircmplător icircn toamna anului 1963 icircn imediata apropiere a castrului roman de la Bărboşi cu prilejul unor lucrări de excavaţie icircntreprinse de lucrători de la Combinatul Siderurgic Monumentul are formă dreptunghiulară (295 x 2300 x 400 cm) iar scena sculptată icircn altorelief este icircncadrată icircntr-un chenar simplu Deşi se păstrează fragmentar din chenar lipsind partea dreaptă şi mici fragmente din reprezentările figurate starea de conservare

poate fi considerată bună icircntrucacirct părţile care lipsesc nu icircmpiedică icircntregirea şi interpretarea generală a scenei figurate Icircn prim-plan este reprezentată o zeitate cu caracter războinic - Cavalerul trac Călăreţul este figurat icircntors spre dreapta icircn poziţia cea mai avantajoasă icircntors către spectator Este icircmbrăcat cu o tunica simplă cu macircneca scurtă iar pe umeri poartă o hlamidă prinsă pe piept Aspectul ei fluturacircnd icircn spate icircn patru falduri icircn timp ce calul merge la pas este fără icircndoială convenţional rezultat al stereotipiei unei scene icircnfăţişate pe mii de reliefuri Calul surprins icircn mers spre dreapta este sculptat cu mare atenţie pentru redarea tuturor detaliilor care sugerează robusteţea animalului Icircn faţa călăreţului se află un altar de pe care se ridică o flacără Tot icircn partea dreapta de data aceasta aproape stilizat reprezentate se află un pom pe care este icircncolăcit un şarpe de mari dimensiuni Artefactul descoperit la Bărboşi se alătură unui număr icircnsemnat de reliefuri culturale asemănătoare dedicate Cavalerului trac (Eroului sau Vacircnătorului trac) identificate icircn Thracia Moesia Dacia Aria de răspacircndire a acestor monumente coincide aşadar icircn general cu zona locuită de traci Dacă originea divinităţii prezentate este icircn mod cert tracică tipologia plastică este de factură greco-elenistică eroizarea ecvestră cunoscacircnd o răspacircndire deosebită icircn tot bazinul mediteranean Calul apare ca un simbol al imortalităţii el evocacircnd apoteoza defunctului (animalul icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul său icircn mormacircnt pentru ca

acesta să nu coboare icircn icircmpărăţia lui Hades cu mijloace nedemne de rangul său) Prezenţa acestui relief la Bărboşi icircntr-un teritoriulicircn care alături de romani şi daci sunt atestaţi greci şi micro-asiatici apare cu totul normală fiind şi o mărturie a perpetuării sub această formă a unor culte corelate şi cu credinţele autohtone Comparată cu piese similare icircn racircndul cărora altoreliefurile sunt destul de rare se poate considera icircn ansamblu că reprezentarea Cavalerului trac descoperit la Bărboşi reprezintă o realizare artistică meritorie Şi din aceste considerente artefactul a fost propus de către specialiştii Muzeului de Istorie spre clasificare icircn categoria tezaur Din punct de vedere cronologic avacircnd icircn vedere atacirct structura scenică a zeităţii cacirct şi minuţiozitatea execuţiei gliptice altorelieful prezentat se poate icircncadra icircn repertoriul monumentelor romane din secolele II - III p Chr Informaţii suplimentare despre acest artefact se regăsesc icircn publicaţia Muzeului de Istorie Galaţi - DANUBIUS II - III 1969 pp 71-80

Cavalerul Trac

Icircn secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem la origine traco-dac care prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinacircnd unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane Este vorba de un zeu luptător reprezentat călare avacircnd icircnsemnele stindardului dac elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici reprezentacircnd binele care icircnvinge răulAcest zeu a apărut singur icircn perioada sec I icircH ndash III dH şi s-a numit bdquoCavalerul Tracrdquo cultul său atingacircnd apogeul icircn sec IImdashIII cacircnd apare deseori dublat simetric

Cultul bdquoCavalerului Tracrdquo denumit greşit icircn trecut ca fiind al Cabirilor al Dioscurilor al Călăreţului Traco-Mitriac etc va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) icircntrucacirct aria lor de adoraţie cuprindea din punct de vedere geografic zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară Dacia Moesia Paanonia şi Dalmaţia Este vorba deci de

un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV

De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut icircn secolul I icircH icircn lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani aflaţi sub dominaţia romanilor reprezenticircnd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor icircnvinşi

După unele ipoteze emise de o serie de istorici acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor Calul animal solar era un simbol al imortalităţii Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe icircnsuşi Burebista simbol şi idol al tracilor balcanici Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzacircnd provincia Tracia sud-estul Macedoniei şi icircn secolele IImdashIII Moesiile şi Dacia Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi devenind icircn timp şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale

Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici icircn ce consta cultul său ceremoniile şi ritualurile ndash venerarea sa efectuacircndu-se icircn cel mai mare

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

poate fi considerată bună icircntrucacirct părţile care lipsesc nu icircmpiedică icircntregirea şi interpretarea generală a scenei figurate Icircn prim-plan este reprezentată o zeitate cu caracter războinic - Cavalerul trac Călăreţul este figurat icircntors spre dreapta icircn poziţia cea mai avantajoasă icircntors către spectator Este icircmbrăcat cu o tunica simplă cu macircneca scurtă iar pe umeri poartă o hlamidă prinsă pe piept Aspectul ei fluturacircnd icircn spate icircn patru falduri icircn timp ce calul merge la pas este fără icircndoială convenţional rezultat al stereotipiei unei scene icircnfăţişate pe mii de reliefuri Calul surprins icircn mers spre dreapta este sculptat cu mare atenţie pentru redarea tuturor detaliilor care sugerează robusteţea animalului Icircn faţa călăreţului se află un altar de pe care se ridică o flacără Tot icircn partea dreapta de data aceasta aproape stilizat reprezentate se află un pom pe care este icircncolăcit un şarpe de mari dimensiuni Artefactul descoperit la Bărboşi se alătură unui număr icircnsemnat de reliefuri culturale asemănătoare dedicate Cavalerului trac (Eroului sau Vacircnătorului trac) identificate icircn Thracia Moesia Dacia Aria de răspacircndire a acestor monumente coincide aşadar icircn general cu zona locuită de traci Dacă originea divinităţii prezentate este icircn mod cert tracică tipologia plastică este de factură greco-elenistică eroizarea ecvestră cunoscacircnd o răspacircndire deosebită icircn tot bazinul mediteranean Calul apare ca un simbol al imortalităţii el evocacircnd apoteoza defunctului (animalul icircşi icircnsoţeşte stăpacircnul său icircn mormacircnt pentru ca

acesta să nu coboare icircn icircmpărăţia lui Hades cu mijloace nedemne de rangul său) Prezenţa acestui relief la Bărboşi icircntr-un teritoriulicircn care alături de romani şi daci sunt atestaţi greci şi micro-asiatici apare cu totul normală fiind şi o mărturie a perpetuării sub această formă a unor culte corelate şi cu credinţele autohtone Comparată cu piese similare icircn racircndul cărora altoreliefurile sunt destul de rare se poate considera icircn ansamblu că reprezentarea Cavalerului trac descoperit la Bărboşi reprezintă o realizare artistică meritorie Şi din aceste considerente artefactul a fost propus de către specialiştii Muzeului de Istorie spre clasificare icircn categoria tezaur Din punct de vedere cronologic avacircnd icircn vedere atacirct structura scenică a zeităţii cacirct şi minuţiozitatea execuţiei gliptice altorelieful prezentat se poate icircncadra icircn repertoriul monumentelor romane din secolele II - III p Chr Informaţii suplimentare despre acest artefact se regăsesc icircn publicaţia Muzeului de Istorie Galaţi - DANUBIUS II - III 1969 pp 71-80

Cavalerul Trac

Icircn secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem la origine traco-dac care prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinacircnd unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane Este vorba de un zeu luptător reprezentat călare avacircnd icircnsemnele stindardului dac elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici reprezentacircnd binele care icircnvinge răulAcest zeu a apărut singur icircn perioada sec I icircH ndash III dH şi s-a numit bdquoCavalerul Tracrdquo cultul său atingacircnd apogeul icircn sec IImdashIII cacircnd apare deseori dublat simetric

Cultul bdquoCavalerului Tracrdquo denumit greşit icircn trecut ca fiind al Cabirilor al Dioscurilor al Călăreţului Traco-Mitriac etc va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) icircntrucacirct aria lor de adoraţie cuprindea din punct de vedere geografic zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară Dacia Moesia Paanonia şi Dalmaţia Este vorba deci de

un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV

De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut icircn secolul I icircH icircn lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani aflaţi sub dominaţia romanilor reprezenticircnd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor icircnvinşi

După unele ipoteze emise de o serie de istorici acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor Calul animal solar era un simbol al imortalităţii Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe icircnsuşi Burebista simbol şi idol al tracilor balcanici Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzacircnd provincia Tracia sud-estul Macedoniei şi icircn secolele IImdashIII Moesiile şi Dacia Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi devenind icircn timp şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale

Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici icircn ce consta cultul său ceremoniile şi ritualurile ndash venerarea sa efectuacircndu-se icircn cel mai mare

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

acesta să nu coboare icircn icircmpărăţia lui Hades cu mijloace nedemne de rangul său) Prezenţa acestui relief la Bărboşi icircntr-un teritoriulicircn care alături de romani şi daci sunt atestaţi greci şi micro-asiatici apare cu totul normală fiind şi o mărturie a perpetuării sub această formă a unor culte corelate şi cu credinţele autohtone Comparată cu piese similare icircn racircndul cărora altoreliefurile sunt destul de rare se poate considera icircn ansamblu că reprezentarea Cavalerului trac descoperit la Bărboşi reprezintă o realizare artistică meritorie Şi din aceste considerente artefactul a fost propus de către specialiştii Muzeului de Istorie spre clasificare icircn categoria tezaur Din punct de vedere cronologic avacircnd icircn vedere atacirct structura scenică a zeităţii cacirct şi minuţiozitatea execuţiei gliptice altorelieful prezentat se poate icircncadra icircn repertoriul monumentelor romane din secolele II - III p Chr Informaţii suplimentare despre acest artefact se regăsesc icircn publicaţia Muzeului de Istorie Galaţi - DANUBIUS II - III 1969 pp 71-80

Cavalerul Trac

Icircn secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem la origine traco-dac care prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinacircnd unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane Este vorba de un zeu luptător reprezentat călare avacircnd icircnsemnele stindardului dac elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici reprezentacircnd binele care icircnvinge răulAcest zeu a apărut singur icircn perioada sec I icircH ndash III dH şi s-a numit bdquoCavalerul Tracrdquo cultul său atingacircnd apogeul icircn sec IImdashIII cacircnd apare deseori dublat simetric

Cultul bdquoCavalerului Tracrdquo denumit greşit icircn trecut ca fiind al Cabirilor al Dioscurilor al Călăreţului Traco-Mitriac etc va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) icircntrucacirct aria lor de adoraţie cuprindea din punct de vedere geografic zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară Dacia Moesia Paanonia şi Dalmaţia Este vorba deci de

un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV

De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut icircn secolul I icircH icircn lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani aflaţi sub dominaţia romanilor reprezenticircnd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor icircnvinşi

După unele ipoteze emise de o serie de istorici acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor Calul animal solar era un simbol al imortalităţii Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe icircnsuşi Burebista simbol şi idol al tracilor balcanici Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzacircnd provincia Tracia sud-estul Macedoniei şi icircn secolele IImdashIII Moesiile şi Dacia Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi devenind icircn timp şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale

Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici icircn ce consta cultul său ceremoniile şi ritualurile ndash venerarea sa efectuacircndu-se icircn cel mai mare

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

Icircn secolele III-IV s-a generalizat cultul unui zeu suprem la origine traco-dac care prin sincretism a adoptato serie de trăsături aparţinacircnd unor zeităţi greco-orientale şi traco-frigiane Este vorba de un zeu luptător reprezentat călare avacircnd icircnsemnele stindardului dac elementele cosmosului şi balaurul ce simboliza forţele răului Era un zeu suprem al agriculturii şial păstorilor războinici reprezentacircnd binele care icircnvinge răulAcest zeu a apărut singur icircn perioada sec I icircH ndash III dH şi s-a numit bdquoCavalerul Tracrdquo cultul său atingacircnd apogeul icircn sec IImdashIII cacircnd apare deseori dublat simetric

Cultul bdquoCavalerului Tracrdquo denumit greşit icircn trecut ca fiind al Cabirilor al Dioscurilor al Călăreţului Traco-Mitriac etc va purta denumirea de cultul Cavalerilor Danubieni (dunăreni) icircntrucacirct aria lor de adoraţie cuprindea din punct de vedere geografic zona provinciilor romane de la Dunărea mijlocie şi inferioară Dacia Moesia Paanonia şi Dalmaţia Este vorba deci de

un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV

De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut icircn secolul I icircH icircn lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani aflaţi sub dominaţia romanilor reprezenticircnd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor icircnvinşi

După unele ipoteze emise de o serie de istorici acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor Calul animal solar era un simbol al imortalităţii Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe icircnsuşi Burebista simbol şi idol al tracilor balcanici Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzacircnd provincia Tracia sud-estul Macedoniei şi icircn secolele IImdashIII Moesiile şi Dacia Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi devenind icircn timp şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale

Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici icircn ce consta cultul său ceremoniile şi ritualurile ndash venerarea sa efectuacircndu-se icircn cel mai mare

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

un cult local format iniţial din credinţele unui singur popor ce popula valea Dunării Cultul Cavalerilor Dunăreni s-a practicat de-a lungul unei perioade de timp efemere ce a cuprins secolele II-IV

De la această religie misterioasă ne-au parvenit puţine informaţii şi mărturii materiale Ştim doar că cultul Cavalerilor Danubieni a apărut icircn secolul I icircH icircn lumea tracilor elenizaţi de la sud de munţii Balcani aflaţi sub dominaţia romanilor reprezenticircnd probabil un simbol al rezistenţei faţă de zeităţile cuceritorilor pe care aceştia le impuneau celor icircnvinşi

După unele ipoteze emise de o serie de istorici acest zeu simboliza călăreţii getului Burebista şi ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertăţii şi vitejiei războinicilor Calul animal solar era un simbol al imortalităţii Poate călăreţul să-1 fi reprezentat pe icircnsuşi Burebista simbol şi idol al tracilor balcanici Cultul a cunoscut treptat o extindere tot mai mare cuprinzacircnd provincia Tracia sud-estul Macedoniei şi icircn secolele IImdashIII Moesiile şi Dacia Iniţial cultula aparţinut traco-romanilor colonizaţi devenind icircn timp şi zeul militarilor recrutaţi din cadrul populaţiei locale

Nu se cunoaşte care era denumirea oficială a acestui zeu local si nici icircn ce consta cultul său ceremoniile şi ritualurile ndash venerarea sa efectuacircndu-se icircn cel mai mare

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

secret constituind probabil şi o formă de opunere faţă de puterea de la Roma şi tot ce venea de acolo Cunoaşterea acestui cult se rezumă icircn prezent la studierea şi interpretarea a circa 226 de reprezentări ale zeilor icircntruchipaţi pe tăbliţele de piatră (114) de metal (95) de teracotă (4) şi pietre gravate (13) Nu s-a păstrat nici un fel de menţiune literară icircn privinţa cultului şi nici un fel de inscripţie care să-i menţioneze numele icircn şapte cazuri se icircntacirclnesc pe reliefurile dedicate acestor zei scurte inscripţii prezentate sub forma unor criptograme executate cu caractere greceşti texte devenite prin deterioare complet indescifrabile Din cele de mai sus rezultă icircn primul racircnd că era cu totul interzis adepţilor de a se vorbi despre ceremonialul religios despre modul lui de desfăşurare şi mai ales despre icircnvăţăturile date de preoţi adepţilor Icircn al doilea racircnd era vorba de o religie tainică complet deosebită de celelalte existente nefiind icircngăduită adepţilor rostirea icircn public sau cu atacirct mai mult scrierea numelelor zeilor adoraţi

Basoreliefurile aparţin secolelor I icircH ndash III dH şi sunt de mici dimensiuni unele pe stele de piatră de 10-50 cm icircnălţime avacircnd latura superioară icircn arc de boltă sau simplu arc icircnfăţişacircnd un călăreţ cu mantie icircn două ipostaze fie cu alură paşnică mai rar icircmpreună cu alte zeităţi care sugerează subordonarea panteonului greco-roman şi oriental faţă de acest Dumnezeu trac Altele reprezintă prelucrări din creştinism sau din fondul comun

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

oriental schiţacircnd semne de binecuvacircntare ori ţin pathera ori rythonul şi au animale paşnice la picioarele calului Cavalerul e icircnfăţişat icircn chip de războinic călărind icircn galop sau la trap pe drumul de icircntoarcere

Imaginea care redă lupta cu animalul fabulos pe care icircl străpunge cu suliţa simbolizează fie lupta zeilor solari contra celor htonieni a lui Zamolxis cu Gebelezis ori victoria zeului solar icircmpotriva Infernului şi a Morţii Dar se poate tot atacirct de bine să fie simbolizată victoria eroului traco-dac călare icircn zbor peste cacircmpii asupra armatei romane pedestre La aceste reprezentări se poate asocia şi uriaşul călăreţ de la Madara figurat pe stacircncă la graniţa Bulgariei cu Grecia Icircn comparaţie cu alte monumente de cult antice mai pot fi menţionate un mare număr de basoreliefuri cu figuraţie circa 88 care sunt turnate icircn plumb metal care conform credinţei anticilor ar fi metalul infernului şi magiei

Monumentele Cavalerilor Dabunieni se icircmpart icircn trei clase după reprezentările de pe ele

A Cu un singur cavaler şi o Mare Zeiţă

B Cu o Mare Zeiţă asociată cu doi Cavaleri

C Cu scena banchetului sacru oferit celor trei zei

Cele mai vechi reprezentări aparţin categoriei cu un singur Cavaler

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

Dispariţia Cavalerilor Danubieni şi metamorfozarea lor Sfacircntul Gheorghe coincide cu formarea poporului romacircn (vlahicircncepacircnd cu veacul al VII-lea Ia aceasta contribuind probabil şi viaţa şi faptele eroului creştin Dasius După profesorul A Barnea Dasius ar fi identic cu Taseto soldat creştin martirizat la Axiopolis (Cernavodă) ale cărui rămăşiţe pămacircnteşti au fost duse ulterior la Durostorum (Silistra) Sursele icircl indică drept personaj real sub numele de Dasius nume dacic El aparţine ca şi Cavalerul Danubian mediului autohton romanizat dat fiind că este un soldat roman aparţinacircnd garnizoanei stabilite la Silistra Călăreţ viteaz parcurge importante trepte din cursus honorum ca şi Sfacircntul Gheorghe care desprins de spaţiul daco-roman şi universalizat este asimilat de Biserica creştină drept originar după mamă din Palestina Ca şi Sfacircntul Gheorghe Dasius refuză ordinele superiorilor de a-i maltrata pe creştini El se revoltă icircmpotriva icircmpăratului Domiţian (51 -96) pe care nu-1 recunoaşte ca Dominus et Deus neparticipacircnd la sărbătorirea Saturnaliilor Este mai icircntacirci torturat şi apoi ucis şi aruncat icircn Dunăre Icircn secolul VI Biserica icirci va aduce capul la Catedrala din Ancona şi va fi sanctificat Dasius este deci mucenic şi sfacircnt ca şi Sfacircntul Gheorghe

Din asocierea Cavalerului Danubian Dumnezeul absolut al daco-romanilor din secolele II-IV cu viaţa unui personaj real călăreţul daco-roman Dasius prin

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

sincretism a rezultat un personaj cu aură legendară ndash Sfacircntul Gheorghe ndash nume simbolizacircnd agricultorul (influenţă daco-romană) Dar el nu mai este daco-roman ci după mamă provine din Palestina pentru a fi apropiat de Iisus A fost soldat roman ca şi Dasius semănacircnd cu Cavalerul Danubian ca icircmbrăcăminte calitate şi fapte ndash icircn esenţă fiind ostaşul icircmpăratului ceresc care avea icircn macircini suliţă şi la şold spadă De origine divină vindecă oameni trezeşte din morţi şi face o serie icircntreagă de minuni Cavalerul Danubian transformacircndu-se icircntr-o primă fază icircn Dumnezeu-Fiul După uciderea balaurului botează icircn masă 25000 de oameni şi recăpătacircndu-şi biografia lui Dasius se ceartă cu Diocletian refuză participarea la ceremonii religioase păgacircne decăzacircnd din postura de Deus şi devinind un simplu muritor ce icircndură toate umilinţele şi chinurile fiind icircn final ucis

Războinic călare patron al călăreţilor icircşi sărbătoreşte ziua la 23 aprilie ziua uciderii sale Sfacircntul Gheorghe este un Cavaler Trac Danubian tipic cu mantia fluturacircndă care loveşte cu suliţa dragonul pe care icircl calcă icircn picioarele calului său icircn prezenţa unui personaj feminin-simbol Are aură creştină de sfacircnt deşi păstrează toate atributele Cavalerului Danubian Este un Heros prin biografia militară a mucenicului Dasius şi la figurat prin dobacircndirea vieţii veşnice după moarte

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

INELUL DE LA

EZEVORO

Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac

Am trecut de mai multe ori pe sub acel colt de stacircnca si mereu am vazut chestia aia cocotata acolo sus Dar n-am oprit niciodata Mereu ma icircntrebam ce naiba o fi o troita

sau o bisericuta Apoi coboram ochii si apasam pedala de acceleratie la poale trona satul de tigani ldquoAstia ce mai cauta aici icircn vagauna asta rdquo ma icircntrebam ldquoDin ce traiesc Numai din prelucrarea pietrei si a lemnului rdquoIntr-o sacircmbata de sfacircrsit de februarie m-am hotaracirct sa aflu ce este cu acel colt de stacircnca Dupa ce m-am documentat seara l-am sunat pe Florione- Dam o fuga la Mica Meteora - Ceeee Acum iarna Sunt peste o mie de kilometri pacircna acolo - Nu nene la Meteora Romacircniei Cetatuia Negru-Voda Si cred ca icircn 2-3 ore putem vizita cele trei ldquomacircnastirirdquo rupestre (Cetatuia Negru-Voda Namaiesti Corbii de Piatra)- Ok sa mergem zise Florione Tot simteam nevoia de o iesireZis si facut Am plecat pe o vreme de februarie superba icircnsa nu aveam de unde sa stim ce ploi ne asteapta dupa cotitura la muntehellipPentru cei care ajung pe la Tacircrgoviste (Bucuresti Ploiesti) la Cetatuie se ajunge tinacircnd drumul spre Cacircmpulung (Dragomiresti - Voinesti) Pentru cei care vin de sus (Brasov Sibiu) coboracircti spre Racircsnov - Cacircmpulung Pentru cei de jos (Craiova Pitesti) o luati pe lacircnga Curtea de Arges ndash Cacircmpulung

Cum vii dinspre Tacircrgoviste nu vezi nimic deosebit icircnaintea ta deoarece muntele icircti obtureaza privirea si nu-ti

dezvaluie ce se afla de cealalta parte a lui Vezi doar drumul care serpuieste pe dupa el si apoi dispare icircn ceata Asa ca imediat ce am vazut indicatorul macircncat de rugina ldquoMacircnastirea Cetatuia Negru-Voda ndash o ora de mersrdquo am oprit masinile la poalele muntelui cu gacircnd sa intram pe drumul lateral din pamacircnt batatorit icircnsa un localnic ne-a oprit ldquoDaca vreti sa ramacircneti cu masinile icircntregi lasati-le pe drumul principalrdquo Si bine am facut

Veseli nevoie mare am mers cam o suta-doua de metri cu ochii holbati spre icircnaltimea ametitoare catre care ne tindeau pasii si brusc ne-am dat seama ca poteca trecea chiar prin mijlocul satului de tigani De o parte si de alta erau casele vai de mama lor din lemn chirpici sau pamacircnt batatorit resturi de materiale fier vechi carute cai cacircini etc Ne-am trezit icircnconjurati de vreo 10-20 de tigani icircn timp ce femeile lor stateau icircn spate si racircnjeau fasolea la noi Dupa zacircmbetul lor ni s-a parut noua ca ceva e icircn neregula icircnsa ne-am dat seama mai tacircrziu dupa ce ne aflam pe la mijlocul urcusului poteca spre Cetatuie pornea din partea cealalta a muntelui unde se afla o parcare amenajata si un mic restaurant Acolo opreau toate masinile si tot de acolo porneau oamenii catre pisc Dar pentru noi trebuia musai sa fie si un pic de thrillerhellip

Mergeam icircncordati printre cele doua racircnduri de barbati ce ne priveau ca hienele care au la icircndemacircna o prada usoara Nimeni nu scoatea o vorba ne dadeam seama ca se va

icircntacircmpla ceva eu deja icircmi trecusem cheile masinii printre degetele macircinii drepte icircnsa daca ar fi aparut ceva cutite sau bacircte nu cred ca am fi avut vreo sansa Mergeam icircncet zacircmbind ca prostii icircn stacircnga si icircn dreapta speriati de greseala facuta icircnsa nu aveam icircncotro Stateam grupati si simteam deja icircn ceafa rasuflarea celor de care trecusem deja

Salvarea a venit de la nevasta-mea- Cautam un ghid (desi n-aveam nevoie de unulhellip) Vrea cineva sa ne conduca pacircna la Cetatuie - Vi-o dau pe fata mea spuse o tiganca Este isteata si merge si la scoala- Veniti dupa mine zise si pustoaica care aparu din spatele maica-siiLa un semnal toti s-au rasfirat ca prin farmec s-au tras icircn laturi sau si-au vazut icircn continuare de treburi Am rasuflat usuratihellip

Pustoaicei icirci turuia gura vrute si nevrute ca e premianta clasei ca e singura care cunoaste toate cotloanele Cetatuiei ca o sa fie super acolo sus ca e cel mai bun ghid pe care-l poate gasi cineva etc Toate astea bineicircnteles ca sa obtina mai multi bani Insa noi nu mai stiam cum sa iesim mai repede din satIn fine am reusit sa lasam icircn urma satul si apoi a icircnceput urcusul ldquoUrmati-ma rdquo zicea tigancusa ldquoTineti-va dupa mine rdquo sau ldquoPe aici rdquo sau ldquoAtentie urmeaza o parte

foarte grea rdquo si tot asa

Daca credeti ca urcusul este usor va icircnselati Nu degeaba sunt puse 5-6 ldquostatiirdquo Vorba vine sunt cacircteva poienite micute cu 2-3 banci pe care cei care si-au pierdut suflul pot sa si-l traga oleaca Pe lacircnga bancute cacircteva icoane cu sfinti din pustie atacircrna pe copacii din jur cu diverse icircndemnuri crestine

Pe la jumatatea drumului Dumnezeu n-are ce face si-i da drumul la ploaie Da ce credeati ca e usor Pe net citisem ca unora cararea li s-a parut a fi o pasnica Golgota Nefiind pregatiti (se stie ce capricios este muntele) ploaia ne ia prin surprindere Unii icircncep s-o ia la fuga spre vacircrf (numai sa fugi nu poti pe muntehellip) altii icircsi spun ldquofie ce-o firdquo si-si continua urcusul uzi leoarca Grupul nostru de 9 persoane s-a rasfirat atacirct de mult icircncacirct unii au ajuns deja la cetatuie icircn timp ce altii sunt la vreo 200-300 metri de vacircrf si gacircfacircie din rasputeri Am uitat sa mentionez un lucru din zece icircn zece metri te icircntacircmpinahellip tiganii femei sau copii (cel mai adesea) care icircti cer invariabil acelasi lucru ldquoImi dati si mie un leu rdquo Pe lacircnga oboseala urcusului mai apare si acest stres al cersetorilor (care sunt multi foarte multi) mai-mai sa-ti stea icircn cale si sa nu te lase sa treci mai departe (la Namaiesti a fost groaznic se tineau dupa tine cale de 100-200 metri pacircna la masina cu un glas mieros ca mai apoi vazacircnd ca nu le dai nimic sa te icircnjure)

De sus masinile noastre aratau ca trei boabe de gracircu pe soseaua argintie Aproape de finalul drumului cu vreo 100 m icircnainte de a ajunge la schit se vede o cruce ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa icircn alta Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda La baza stacircncii se afla o piatra masiva careia i se spune masa lui Mihai Viteazul (de ce nu stiu)

Macircnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cacircmpulung pe soseaua nationala Cacircmpulung-Tacircrgoviste-Bucuresti pe frumoasa vale a Dacircmbovitei icircntre satele Cetateni si Cotenesti De la soseaua principala pacircna la macircnastire drum parcurs pe jos se fac aproximativ 30-40 minute Venind dinspre Cacircmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta unde am facut noi greseala sa parcam) cei care pasesc printre stacircncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici s-au filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung icircn preajma sfacircntului locas sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romacircniei fiind profund impresionat de acest rai de pamacircnt romacircnesc

Macircnastirea foarte veche de altfel este construita icircn vacircrful unei creste stacircncoase la o altitudine de 881 de metri pe malul stacircng al racircului Dacircmbovita Conform tradiţiei

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

dezvaluie ce se afla de cealalta parte a lui Vezi doar drumul care serpuieste pe dupa el si apoi dispare icircn ceata Asa ca imediat ce am vazut indicatorul macircncat de rugina ldquoMacircnastirea Cetatuia Negru-Voda ndash o ora de mersrdquo am oprit masinile la poalele muntelui cu gacircnd sa intram pe drumul lateral din pamacircnt batatorit icircnsa un localnic ne-a oprit ldquoDaca vreti sa ramacircneti cu masinile icircntregi lasati-le pe drumul principalrdquo Si bine am facut

Veseli nevoie mare am mers cam o suta-doua de metri cu ochii holbati spre icircnaltimea ametitoare catre care ne tindeau pasii si brusc ne-am dat seama ca poteca trecea chiar prin mijlocul satului de tigani De o parte si de alta erau casele vai de mama lor din lemn chirpici sau pamacircnt batatorit resturi de materiale fier vechi carute cai cacircini etc Ne-am trezit icircnconjurati de vreo 10-20 de tigani icircn timp ce femeile lor stateau icircn spate si racircnjeau fasolea la noi Dupa zacircmbetul lor ni s-a parut noua ca ceva e icircn neregula icircnsa ne-am dat seama mai tacircrziu dupa ce ne aflam pe la mijlocul urcusului poteca spre Cetatuie pornea din partea cealalta a muntelui unde se afla o parcare amenajata si un mic restaurant Acolo opreau toate masinile si tot de acolo porneau oamenii catre pisc Dar pentru noi trebuia musai sa fie si un pic de thrillerhellip

Mergeam icircncordati printre cele doua racircnduri de barbati ce ne priveau ca hienele care au la icircndemacircna o prada usoara Nimeni nu scoatea o vorba ne dadeam seama ca se va

icircntacircmpla ceva eu deja icircmi trecusem cheile masinii printre degetele macircinii drepte icircnsa daca ar fi aparut ceva cutite sau bacircte nu cred ca am fi avut vreo sansa Mergeam icircncet zacircmbind ca prostii icircn stacircnga si icircn dreapta speriati de greseala facuta icircnsa nu aveam icircncotro Stateam grupati si simteam deja icircn ceafa rasuflarea celor de care trecusem deja

Salvarea a venit de la nevasta-mea- Cautam un ghid (desi n-aveam nevoie de unulhellip) Vrea cineva sa ne conduca pacircna la Cetatuie - Vi-o dau pe fata mea spuse o tiganca Este isteata si merge si la scoala- Veniti dupa mine zise si pustoaica care aparu din spatele maica-siiLa un semnal toti s-au rasfirat ca prin farmec s-au tras icircn laturi sau si-au vazut icircn continuare de treburi Am rasuflat usuratihellip

Pustoaicei icirci turuia gura vrute si nevrute ca e premianta clasei ca e singura care cunoaste toate cotloanele Cetatuiei ca o sa fie super acolo sus ca e cel mai bun ghid pe care-l poate gasi cineva etc Toate astea bineicircnteles ca sa obtina mai multi bani Insa noi nu mai stiam cum sa iesim mai repede din satIn fine am reusit sa lasam icircn urma satul si apoi a icircnceput urcusul ldquoUrmati-ma rdquo zicea tigancusa ldquoTineti-va dupa mine rdquo sau ldquoPe aici rdquo sau ldquoAtentie urmeaza o parte

foarte grea rdquo si tot asa

Daca credeti ca urcusul este usor va icircnselati Nu degeaba sunt puse 5-6 ldquostatiirdquo Vorba vine sunt cacircteva poienite micute cu 2-3 banci pe care cei care si-au pierdut suflul pot sa si-l traga oleaca Pe lacircnga bancute cacircteva icoane cu sfinti din pustie atacircrna pe copacii din jur cu diverse icircndemnuri crestine

Pe la jumatatea drumului Dumnezeu n-are ce face si-i da drumul la ploaie Da ce credeati ca e usor Pe net citisem ca unora cararea li s-a parut a fi o pasnica Golgota Nefiind pregatiti (se stie ce capricios este muntele) ploaia ne ia prin surprindere Unii icircncep s-o ia la fuga spre vacircrf (numai sa fugi nu poti pe muntehellip) altii icircsi spun ldquofie ce-o firdquo si-si continua urcusul uzi leoarca Grupul nostru de 9 persoane s-a rasfirat atacirct de mult icircncacirct unii au ajuns deja la cetatuie icircn timp ce altii sunt la vreo 200-300 metri de vacircrf si gacircfacircie din rasputeri Am uitat sa mentionez un lucru din zece icircn zece metri te icircntacircmpinahellip tiganii femei sau copii (cel mai adesea) care icircti cer invariabil acelasi lucru ldquoImi dati si mie un leu rdquo Pe lacircnga oboseala urcusului mai apare si acest stres al cersetorilor (care sunt multi foarte multi) mai-mai sa-ti stea icircn cale si sa nu te lase sa treci mai departe (la Namaiesti a fost groaznic se tineau dupa tine cale de 100-200 metri pacircna la masina cu un glas mieros ca mai apoi vazacircnd ca nu le dai nimic sa te icircnjure)

De sus masinile noastre aratau ca trei boabe de gracircu pe soseaua argintie Aproape de finalul drumului cu vreo 100 m icircnainte de a ajunge la schit se vede o cruce ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa icircn alta Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda La baza stacircncii se afla o piatra masiva careia i se spune masa lui Mihai Viteazul (de ce nu stiu)

Macircnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cacircmpulung pe soseaua nationala Cacircmpulung-Tacircrgoviste-Bucuresti pe frumoasa vale a Dacircmbovitei icircntre satele Cetateni si Cotenesti De la soseaua principala pacircna la macircnastire drum parcurs pe jos se fac aproximativ 30-40 minute Venind dinspre Cacircmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta unde am facut noi greseala sa parcam) cei care pasesc printre stacircncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici s-au filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung icircn preajma sfacircntului locas sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romacircniei fiind profund impresionat de acest rai de pamacircnt romacircnesc

Macircnastirea foarte veche de altfel este construita icircn vacircrful unei creste stacircncoase la o altitudine de 881 de metri pe malul stacircng al racircului Dacircmbovita Conform tradiţiei

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

icircntacircmpla ceva eu deja icircmi trecusem cheile masinii printre degetele macircinii drepte icircnsa daca ar fi aparut ceva cutite sau bacircte nu cred ca am fi avut vreo sansa Mergeam icircncet zacircmbind ca prostii icircn stacircnga si icircn dreapta speriati de greseala facuta icircnsa nu aveam icircncotro Stateam grupati si simteam deja icircn ceafa rasuflarea celor de care trecusem deja

Salvarea a venit de la nevasta-mea- Cautam un ghid (desi n-aveam nevoie de unulhellip) Vrea cineva sa ne conduca pacircna la Cetatuie - Vi-o dau pe fata mea spuse o tiganca Este isteata si merge si la scoala- Veniti dupa mine zise si pustoaica care aparu din spatele maica-siiLa un semnal toti s-au rasfirat ca prin farmec s-au tras icircn laturi sau si-au vazut icircn continuare de treburi Am rasuflat usuratihellip

Pustoaicei icirci turuia gura vrute si nevrute ca e premianta clasei ca e singura care cunoaste toate cotloanele Cetatuiei ca o sa fie super acolo sus ca e cel mai bun ghid pe care-l poate gasi cineva etc Toate astea bineicircnteles ca sa obtina mai multi bani Insa noi nu mai stiam cum sa iesim mai repede din satIn fine am reusit sa lasam icircn urma satul si apoi a icircnceput urcusul ldquoUrmati-ma rdquo zicea tigancusa ldquoTineti-va dupa mine rdquo sau ldquoPe aici rdquo sau ldquoAtentie urmeaza o parte

foarte grea rdquo si tot asa

Daca credeti ca urcusul este usor va icircnselati Nu degeaba sunt puse 5-6 ldquostatiirdquo Vorba vine sunt cacircteva poienite micute cu 2-3 banci pe care cei care si-au pierdut suflul pot sa si-l traga oleaca Pe lacircnga bancute cacircteva icoane cu sfinti din pustie atacircrna pe copacii din jur cu diverse icircndemnuri crestine

Pe la jumatatea drumului Dumnezeu n-are ce face si-i da drumul la ploaie Da ce credeati ca e usor Pe net citisem ca unora cararea li s-a parut a fi o pasnica Golgota Nefiind pregatiti (se stie ce capricios este muntele) ploaia ne ia prin surprindere Unii icircncep s-o ia la fuga spre vacircrf (numai sa fugi nu poti pe muntehellip) altii icircsi spun ldquofie ce-o firdquo si-si continua urcusul uzi leoarca Grupul nostru de 9 persoane s-a rasfirat atacirct de mult icircncacirct unii au ajuns deja la cetatuie icircn timp ce altii sunt la vreo 200-300 metri de vacircrf si gacircfacircie din rasputeri Am uitat sa mentionez un lucru din zece icircn zece metri te icircntacircmpinahellip tiganii femei sau copii (cel mai adesea) care icircti cer invariabil acelasi lucru ldquoImi dati si mie un leu rdquo Pe lacircnga oboseala urcusului mai apare si acest stres al cersetorilor (care sunt multi foarte multi) mai-mai sa-ti stea icircn cale si sa nu te lase sa treci mai departe (la Namaiesti a fost groaznic se tineau dupa tine cale de 100-200 metri pacircna la masina cu un glas mieros ca mai apoi vazacircnd ca nu le dai nimic sa te icircnjure)

De sus masinile noastre aratau ca trei boabe de gracircu pe soseaua argintie Aproape de finalul drumului cu vreo 100 m icircnainte de a ajunge la schit se vede o cruce ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa icircn alta Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda La baza stacircncii se afla o piatra masiva careia i se spune masa lui Mihai Viteazul (de ce nu stiu)

Macircnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cacircmpulung pe soseaua nationala Cacircmpulung-Tacircrgoviste-Bucuresti pe frumoasa vale a Dacircmbovitei icircntre satele Cetateni si Cotenesti De la soseaua principala pacircna la macircnastire drum parcurs pe jos se fac aproximativ 30-40 minute Venind dinspre Cacircmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta unde am facut noi greseala sa parcam) cei care pasesc printre stacircncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici s-au filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung icircn preajma sfacircntului locas sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romacircniei fiind profund impresionat de acest rai de pamacircnt romacircnesc

Macircnastirea foarte veche de altfel este construita icircn vacircrful unei creste stacircncoase la o altitudine de 881 de metri pe malul stacircng al racircului Dacircmbovita Conform tradiţiei

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

foarte grea rdquo si tot asa

Daca credeti ca urcusul este usor va icircnselati Nu degeaba sunt puse 5-6 ldquostatiirdquo Vorba vine sunt cacircteva poienite micute cu 2-3 banci pe care cei care si-au pierdut suflul pot sa si-l traga oleaca Pe lacircnga bancute cacircteva icoane cu sfinti din pustie atacircrna pe copacii din jur cu diverse icircndemnuri crestine

Pe la jumatatea drumului Dumnezeu n-are ce face si-i da drumul la ploaie Da ce credeati ca e usor Pe net citisem ca unora cararea li s-a parut a fi o pasnica Golgota Nefiind pregatiti (se stie ce capricios este muntele) ploaia ne ia prin surprindere Unii icircncep s-o ia la fuga spre vacircrf (numai sa fugi nu poti pe muntehellip) altii icircsi spun ldquofie ce-o firdquo si-si continua urcusul uzi leoarca Grupul nostru de 9 persoane s-a rasfirat atacirct de mult icircncacirct unii au ajuns deja la cetatuie icircn timp ce altii sunt la vreo 200-300 metri de vacircrf si gacircfacircie din rasputeri Am uitat sa mentionez un lucru din zece icircn zece metri te icircntacircmpinahellip tiganii femei sau copii (cel mai adesea) care icircti cer invariabil acelasi lucru ldquoImi dati si mie un leu rdquo Pe lacircnga oboseala urcusului mai apare si acest stres al cersetorilor (care sunt multi foarte multi) mai-mai sa-ti stea icircn cale si sa nu te lase sa treci mai departe (la Namaiesti a fost groaznic se tineau dupa tine cale de 100-200 metri pacircna la masina cu un glas mieros ca mai apoi vazacircnd ca nu le dai nimic sa te icircnjure)

De sus masinile noastre aratau ca trei boabe de gracircu pe soseaua argintie Aproape de finalul drumului cu vreo 100 m icircnainte de a ajunge la schit se vede o cruce ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa icircn alta Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda La baza stacircncii se afla o piatra masiva careia i se spune masa lui Mihai Viteazul (de ce nu stiu)

Macircnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cacircmpulung pe soseaua nationala Cacircmpulung-Tacircrgoviste-Bucuresti pe frumoasa vale a Dacircmbovitei icircntre satele Cetateni si Cotenesti De la soseaua principala pacircna la macircnastire drum parcurs pe jos se fac aproximativ 30-40 minute Venind dinspre Cacircmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta unde am facut noi greseala sa parcam) cei care pasesc printre stacircncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici s-au filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung icircn preajma sfacircntului locas sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romacircniei fiind profund impresionat de acest rai de pamacircnt romacircnesc

Macircnastirea foarte veche de altfel este construita icircn vacircrful unei creste stacircncoase la o altitudine de 881 de metri pe malul stacircng al racircului Dacircmbovita Conform tradiţiei

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

De sus masinile noastre aratau ca trei boabe de gracircu pe soseaua argintie Aproape de finalul drumului cu vreo 100 m icircnainte de a ajunge la schit se vede o cruce ce pare sa se prabuseasca dintr-o clipa icircn alta Se spune despre ea ca a fost pusa de Negru Voda La baza stacircncii se afla o piatra masiva careia i se spune masa lui Mihai Viteazul (de ce nu stiu)

Macircnastirea Cetatuia este situata la 22 de kilometri sud-est de orasul Cacircmpulung pe soseaua nationala Cacircmpulung-Tacircrgoviste-Bucuresti pe frumoasa vale a Dacircmbovitei icircntre satele Cetateni si Cotenesti De la soseaua principala pacircna la macircnastire drum parcurs pe jos se fac aproximativ 30-40 minute Venind dinspre Cacircmpulung si pornind de la parcarea amenajata (si nu din partea cealalta unde am facut noi greseala sa parcam) cei care pasesc printre stacircncile argintii care ascund nenumarate taine (tot aici s-au filmat si multe scene din filmele cu haiduci) si ajung icircn preajma sfacircntului locas sunt surprinsi de asemanarea izbitoare cu Schitul Meteora din Grecia motiv pentru care scriitorul Mihai Radulescu l-a numit Meteora Romacircniei fiind profund impresionat de acest rai de pamacircnt romacircnesc

Macircnastirea foarte veche de altfel este construita icircn vacircrful unei creste stacircncoase la o altitudine de 881 de metri pe malul stacircng al racircului Dacircmbovita Conform tradiţiei

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

ctitorul vechiului schit ar fi legendarul voievod Negru Vodă Biserica mănăstirii se află icircntr-o peşteră naturală compusa din doua icircncaperi unde se gaseste şi un mic izvor Are 12 metri lungime 4 metri lăţime şi icircnălţimea pacircnă la boltă de 320 metri Sfacircntul locaş este compartimentat icircn altar naos şi pronaos iar afară are un pridvor de lemn

In traditia locului se spune ca pe culmea abrupta de piatra ce se icircnalta icircntre racircul Dacircmbovita si pacircracircul Cetatuia a existat un sanctuar dacic (secV icircnainte de Hristos) apoi o cetate de rezistenta a dacilor de pe vremea ocupatiei romane cetate pe care istoricii o considera ca fiind cea mai importanta cetate geto-dacica cunoscuta pacircna acum la sud de Carpati De la aceasta cetate si-au luat numele atacirct muntele cacirct si satele dimprejur De sus printre picaturile de ploaie valea se desfasoara icircn toata splendoarea ei Imi icircnchipuiam cum o macircna de ostasi buni arcasi ar fi aparat-o fara probleme cu sageti trunchiuri de copaci sau bolovani

Valea stacircncoasa a pacircracircului Cetatuia este bogata icircn pesteri unele naturale altele scobite cu dalta de macircna sihastrilor Aici s-au nevoit numerosi calugari sihastri mai ales icircn secolele XIV-XVIII care au avut aceeasi faima si icircnaltime duhovniceasca ca si cei din Muntii Buzaului Unul dintre acesti sihastri a fost descoperit icircn ultimele decenii icircntr-o pestera suspendata pe panta muntelui In

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

fundul pesterii s-au gasit osemintele cuviosului galbene placut mirositoare nemiscate de macircna omului asezate icircntr-o scobitura de piatra icircn forma de sicriu iar deasupra pe perete scria icircn piatra Ioanichie Schimonah 1638 Sunt singurele moaste icircntregi ale unui cuvios romacircn din secolul al XVII-lea pastrate pacircna icircn zilele noastre Moastele sunt puse icircntr-o racla si pot fi vazute de toata lumea

Asa cum am spus si icircn alta postare acolo unde se afla pesteri invariabil apare si hellip Zalmoxe Traditia locala spune ca Zamolxe icircnsusi vizita periodic aceste meleaguri unde icircsi gasisera salas icircn pesterile nenumarate din stacircnca muntelui monahii daci pe care - cacircteva secole mai tacircrziu - Strabon icirci numea cei ce umbla prin nori Aceasta traditie monastica a fost continuata de sihastrii crestini care si-au facut simtita prezenta aici dupa aproape o mie de ani de la disparitia discipolilor lui Zamolxe

Biserica s-a construit concomitent cu cetatea Cacircmpulungului Muscel - prima capitala a Tarii Romanesti - icircn secolul al XIII-lea In acest locas si-au gasit refugiul la linistea zidurilor si laolalta icircn rugaciune cu sihastrii Nicolae Alexandru Voievod Ioan Radu Negru Voievod Vladislav Vlaicu Vlad Tepes Mihai Viteazul - dupa batalia de la Calugareni Matei Basarab la 1634 Constantin Serban Voda la 1658 - dupa ce turcii au ars Tacircrgovistea Constantin Bracircncoveanu la 1690

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

din a carui porunca s-a pictat cel de al doilea strat icircn biserica din stacircnca stolnicul Constantin Cantacuzino la 1775 primul rege al Romaniei Carol I care a vizitat icircn cacircteva racircnduri biserica si ruinele vechii cetati

Pe marginea prapastioasa a peretelui estic al Cetatuii se afla asa-zisa chilie a lui Negru Voda Aici se spune ca icircsi depozita Negru Voda tezaurul icircn timpul navalirii tatarilor Ulterior aici au locuit pustnici care au cioplit icoane icircn peretii de piatra Pe malul drept al Dacircmbovitei pe versantul opus Cetatuii se afla un grup de stacircnci golase care sparg parca peisajul - Coltii Doamnei Legenda spune ca de aici s-ar fi aruncat Doamna Marghita sotia lui Negru-Voda La icircntoarcerea domnitorului dintr-o batalie cu tatarii caii albi ai acestuia erau murdari de sacircnge iar sotia sa stiind ca el are numai cai albi a crezut ca tatarii au cacircstigat lupta si decacirct sa cada icircn macircinile lor a ales moartea aruncacircndu-se de pe stacircnci Insa cele mai pretioase urme ale istoriei la Cetatuia sunt urmele pasilor lui Negru Voda si ale membrilor familiei voievodului impregnate icircn stacircnca din vacircrful muntelui lacircnga troita actuala Legenda spune ca stacircnca s-a topit datorita evlaviei voievodului si familiei sale

Aici nu exista nicio sursa de apa icircn afara de doua bazine de piatra icircn care se colecteaza apa de ploaie Unul din bazine se spune ca ar avea o vechime de 4000 de ani In Sfacircntul Altar exista un mic izvor considerat facator de

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

minuni el picuracircnd numai icircntr-o scurta perioada a anului cuprinsa icircntre Izvorul Tamaduirii (16 aprilie) si Adormirea Maicii Domnului (15 august)

Icircn spatele bisericii se află o grotă numită ldquoChilia Moşuluirdquo Lacircngă aceasta la capătul cimitirului stă de veghe silueta dăltuită icircn stacircncă a ldquoCavalerului Tracrdquo Celebrul şi misteriosul ldquoCavaler Tracrdquo avea icircn antichitate un cult răspacircndit din Carpaţi pacircna la Marea Mediterană doar icircn Romacircnia găsindu-se peste 200 de imagini de epocă ale acestuia In toate zonele locuite de geto-daci exista un mit inspirat de credintele geto-dacilor icircn nemurire si icircn izbacircnda binelui asupra raului In iconografia romacircneasca s-a pastrat de-a lungul timpului sub chipul Sfacircntului Gheorghe Cultul Cavalerului Trac (sau Cavalerul Danubian) este atestat prin imaginile de epoca gasite icircn Oltenia Dobrogea Transilvania dar si icircn alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea apare reprezentat sub forma unui erou calare icircnsotit de un altar si de bdquopomul vietiirdquo (pom pe care se icircncolaceste un sarpe) calaretul avacircnd o lance icircn macircna

Mica macircnastire era ticsita de mireni (nimerisem chiar la slujba de duminica) Cacirct este locul de icircngust te loveai la tot pasul de ceilalti si trebuia sa stai minute bune la racircnd pentru a intra icircn biserica rupestra sau pentru a intra icircn cladirea cea noua unde se aflau la vedere osemintele

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

frumos mirositoare ale pustinicului Ioanichie Niciun tigan nu se afla icircn incinta macircnastirii doar un tinerel mai ciudat icircmbracat icircn haine jerpelite de subofiter de politie bloca intrarea icircn grota cu macircna icircntinsa (initial am crezut ca intrarea este pazita sau ca trebuie sa achitam o taxa de intrarehellip)Icoana facatoare de minuni nu avea nicio bancnota de un leu icircn jurul ei spre deosebire de cea de la Biserica Rupestra de la Namaiesti care era plina de bancnote de parca Maica Domnului avea nevoie de bani ca sa icircndeplineasca dorintele mirenilorhellip

Am coboracirct tot atacirct de anevoios pe cacirct urcasem Ploaia mocirlise pamacircntul si puteai aluneca destul de lesne Din zece icircn zece metri se iveau brusc macircinile micute negricioase de copil bdquoImi dati si mie un leu rdquo Oricacirct de mult maruntis ai fi avut la tine n-ai fi putut sa-i multumesti pe totiPe la jumatatea drumului se ivi jos icircn vale parcarea ticsita de masini icircnsa pacircna la ea trebuia sa treci printre cacirctiva bolovani uriasi pravaliti icircn albia racircului Bolovanii pareau nefiresti acolo de parca ar fi picat din cer Aveau niste figuri ciudate iar unii erau icircnalti de 10-15 metri Chiar ma macircndream icircn sinea mea ca avem si noi o mica sau o minuscula Meteora (am fost la Meteora icircn 2008) imaginea idilica fiind stricata icircnsa de prezenta cersetorilor insistenti

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

Daca ajungeti icircn zona icircncercati sa acoperiti triunghiul rupestru monastic (cu laturi de aprox 20 km fiecare) alcatuit din trei macircnastiri1 Macircnastirea Cetatuia Negru Voda (comuna Cetateni jud Arges pe soseaua Tacircrgoviste-Cacircmpulung)2 Macircnastirea Namaiesti (are o icoana facatoare de minuni se presupune a fi una din cele 12 icoane pictate de Apostolul Luca) la 10 km de Cacircmpulung Muscel sat Namaiesti-comuna Valea Mare-Pravat3 Macircnastirea Corbii de Piatra (comuna Corbi pe soseaua Cacircmpulung-Domnesti)Ploaia si timpul rece ne-au permis sa le vizitam numai pe primele doua De la Namaiesti la Corbii de Piatra mai erau cam 20-25 de km asa ca am renuntat Poate alta data si poate pe o vreme mai frumoasa Pe curacircnd

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI

Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti

On September 18 2011 middot 1 Comment

Bitdefender este echivalentul nationalei de gimnastica feminina in business-ul romanesc

Este fara nicio indoiala cea mai competitiva companie romaneasca pe plan mondial si asta intr-unul din domeniile cele mai tehnologizate antivirusisecuritatea datelor

Nu stiu alta companie din Romania care sa fi conceput un produs care sa iasa in mod constant pe locul 1 la testele de specialitate internationale

Performanta asta a fost realizata prin inteligenta si strategie Nu este intamplator ca strategul-cheie al companiei CEO-ul Florin Talpes a studiat matematica la fel si Horia Manda unul dintre investitori sau Bogdan Dumitru CTO-ul companiei

Au reusit deci sa faca performanta la nivel inalt cu resurse putine Sa ne gandim insa ca o companie precum Kaspersky a investestit recent 350 milioane de dolari (subventii de la statul rus) bani care s-au dus in special in marketingpublicitate

Saptamana asta Bitdefender a facut un pas important in batalia perceptiei Pentru ca in domeniile extrem de competitive batalia nu se da pe planul realitatii (adica din punct de vedere rational tehnic) ci pe cel al perceptiei (adica din punct de vedere emotional al brandului)

Pentru prima oara Bitdefender are o identitatea vizuala pe masura performantelor tehnice

Este o stacheta inalta (nu un ldquopariu riscantrdquo cum scria un baiat de la Romania Libera) dar pana la urma asta inseamna mentalitatea de invingator sa tintesti cat mai sus

Care este povestea dragonuluibalaurului dacic

A fost odata ca niciodata au fost niste cavaleri Din istorie nu ne-au razbatut prea multe despre ei se stie doar ca sub denumirea HeronCavalerul Trac sau DioscuriAcvini erau reprezentati zeii solari calare (calul fiind un simbol solar al fertilitatii si nemuririi) Astfel de reprezentari au fost gasite in special in zonele in care traiau tracii (deci si pe teritoriul tarii noastre)

Care este povestea dragonuluibalaurului dacic

A fost odata ca niciodata au fost niste cavaleri Din istorie nu ne-au razbatut prea multe despre ei se stie doar ca sub denumirea HeronCavalerul Trac sau DioscuriAcvini erau reprezentati zeii solari calare (calul fiind un simbol solar al fertilitatii si nemuririi) Astfel de reprezentari au fost gasite in special in zonele in care traiau tracii (deci si pe teritoriul tarii noastre)

Tot pe teritoriul tarii noastre a prins cheag cultul lui MithraSol Invictus Cultul lui Mithra era un cult al misteriilor al initierii

In paralel a aparut cultul Cavalerilor Danubieni (Cavalerii Daci) de asemenea un cult initiatic

Cavalerii Danubieni purtau stindardul dacic

Multi ofiteri romani stationati in Dacia au fost initiati in cultul lui Mithra si cel al Cavalerilor Danubieni (culte asemanatoare vezi D Tudor) astfel ca la scurta vreme dupa ce romanii s-au retras la sud de Dunare Imperiul Roman a trecut la mithraism

Despre semnificatia stindardului dacic se cunosc putine lucruri Exista doua teorii

1 Stindardul era un fel de steag folosit si pentru a vedea directia vatului (pentru arcasi) si probabil dacii venerau lupul si sarpele Eliade a argumentat ca dacii isi luasera numele de daoi adica lupi Lupul este unul dintre animalele-simbol ale lui ApolloZalmoxis

2 Stindardul era o arma psihologica reprezentand de fapt capul monstrului haosului infipt intr-o sulita Vasile Parvan a emis ipoteza aceasta DM Pippidi a mers pe aceasi idee

Stindardul dacic numit de romani draco a fost adoptat si de legiunile romane si de armatele lui Charlemagne

Din stindardul dacic au rezultat se pare si culorile drapelului Romaniei

Asemantor cu draco este carnyx-ul pe care il foloseau dacii un instrument de suflat

Reprezentarea Cavalerilor Danubieni si a stindardului draco a evoluata fost sincretizata in crestinism in reprezentarea Sfantului Gheorghe si in ordinele cavaleresti (Ordinul Dragonului etc) ordine initiatice care au aparat crestinatatea de musulmani

Revenind in actualitate Brandient echipa Anetei Bogdan a reusit sa faca legatura dintre trecut- simbolurile stramosilor nostri (dragonul sau lupul dacic) lumea digitala de astazi si viitor

Poate unii vor spune Bitdefender a facut un rebranding ce mare lucru

Este mare lucru

Intr-o tara unde pana si ciocolata Rom si-a asumat o identitate straina (ldquonoul Romrdquo) o companie globala precum Bitdefender este mandra de ldquoADN-ul romacircnescrdquo

Rebrandingul Bitdefender este important pentru Romania pentru ca pune inca o caramida la imaginea reala a tarii noastre

Nu avem numai cersetori nu avem numai hoti ci avem si oameni inteligenti care au creat tehnologie de varf folosita in peste 100 de tari tehnologie care protejeaza datele a peste 400 milioane de utilizatori

O parte din acesti 400 de milioane de oameni stiu gratie Bitdefender ca romacircnii sunt destepti

Cavalerul Trac din Peştera Moşului şi statuile megalitice

Localizare Pe drumul dintre Tacircrgovişte şi Cacircmpulung icircntre satele Cetăţeni şi Bădeni există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din RomacircniaUn ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă Cetăţuia Negru- Vodă( biserică rupestră) Crucea Dorinţelor coboracircnd mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului

Peştera este o chilie de sihastru ce are scrijelite icircn piatră simboluri creştine (aici s-au găsit icircntr-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul la 1638)

Icircn spatele Peşterii Moşului pe stacircncă există un desen ce icircnfăţişează un călăreţ ce poartă icircn macircnă un arc Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac Gebeleizis sau Nebeleizis divinitatea supremă a dacilor Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci

La coboracircre de remarcat blocurile masive din piatră ce amintesc de cele din Bucegi Icircn partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite Ciobanul şi oaia sardquo de fapt două capete de 4-5m icircnălţime Mai jos se icircntacirclneşte Masa lui Mihai Viteazurdquo sub forma unei lespezi de piatră aflată la baza unui monument megalitic Există credinţa multor arheologi că megaliţii de la Nămăieşti ar fi opera unei civilizaţii care au stăpacircnit pămacircntul icircnainte de potop

Galerie de imagini

Articol adăugat icircn 1 septembrie 2011

CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CAV ALERULUI TRAC1n icircntreaga lume tracică divinitatea care icircntruneşte cel mai mare număr dereprezentări este cea cunoscută sub numele de Cavalerul Trac (Eroul Trae Eroul CavalerCavalerul Vacircnător Călăreţul Trac) Heros sau Heron 1

Rebrandingul Bitdefender este important pentru Romania pentru ca pune inca o caramida la imaginea reala a tarii noastre

Nu avem numai cersetori nu avem numai hoti ci avem si oameni inteligenti care au creat tehnologie de varf folosita in peste 100 de tari tehnologie care protejeaza datele a peste 400 milioane de utilizatori

O parte din acesti 400 de milioane de oameni stiu gratie Bitdefender ca romacircnii sunt destepti

Cavalerul Trac din Peştera Moşului şi statuile megalitice

Localizare Pe drumul dintre Tacircrgovişte şi Cacircmpulung icircntre satele Cetăţeni şi Bădeni există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din RomacircniaUn ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă Cetăţuia Negru- Vodă( biserică rupestră) Crucea Dorinţelor coboracircnd mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului

Peştera este o chilie de sihastru ce are scrijelite icircn piatră simboluri creştine (aici s-au găsit icircntr-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul la 1638)

Icircn spatele Peşterii Moşului pe stacircncă există un desen ce icircnfăţişează un călăreţ ce poartă icircn macircnă un arc Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac Gebeleizis sau Nebeleizis divinitatea supremă a dacilor Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci

La coboracircre de remarcat blocurile masive din piatră ce amintesc de cele din Bucegi Icircn partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite Ciobanul şi oaia sardquo de fapt două capete de 4-5m icircnălţime Mai jos se icircntacirclneşte Masa lui Mihai Viteazurdquo sub forma unei lespezi de piatră aflată la baza unui monument megalitic Există credinţa multor arheologi că megaliţii de la Nămăieşti ar fi opera unei civilizaţii care au stăpacircnit pămacircntul icircnainte de potop

Galerie de imagini

Articol adăugat icircn 1 septembrie 2011

CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CAV ALERULUI TRAC1n icircntreaga lume tracică divinitatea care icircntruneşte cel mai mare număr dereprezentări este cea cunoscută sub numele de Cavalerul Trac (Eroul Trae Eroul CavalerCavalerul Vacircnător Călăreţul Trac) Heros sau Heron 1

Localizare Pe drumul dintre Tacircrgovişte şi Cacircmpulung icircntre satele Cetăţeni şi Bădeni există unul dintre cele mai misterioase locuri sacre din RomacircniaUn ansamblu de monumente ce atestă vremelnica locuire a acestor meleaguri o reprezintă Cetăţuia Negru- Vodă( biserică rupestră) Crucea Dorinţelor coboracircnd mai jos de aceasta se poate vedea Peştera Moşului

Peştera este o chilie de sihastru ce are scrijelite icircn piatră simboluri creştine (aici s-au găsit icircntr-un sicriu moaştele cuviosului Ioanichie Schimonahul la 1638)

Icircn spatele Peşterii Moşului pe stacircncă există un desen ce icircnfăţişează un călăreţ ce poartă icircn macircnă un arc Anumiţi istorici consideră că acesta ar fi celebrul Cavaler Trac Gebeleizis sau Nebeleizis divinitatea supremă a dacilor Desenul ne face să credem că la Cetăţuia a funcţionat un centru spiritual al vechilor daci

La coboracircre de remarcat blocurile masive din piatră ce amintesc de cele din Bucegi Icircn partea de vest a complexului se văd două formaţiuni numite Ciobanul şi oaia sardquo de fapt două capete de 4-5m icircnălţime Mai jos se icircntacirclneşte Masa lui Mihai Viteazurdquo sub forma unei lespezi de piatră aflată la baza unui monument megalitic Există credinţa multor arheologi că megaliţii de la Nămăieşti ar fi opera unei civilizaţii care au stăpacircnit pămacircntul icircnainte de potop

Galerie de imagini

Articol adăugat icircn 1 septembrie 2011

CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CAV ALERULUI TRAC1n icircntreaga lume tracică divinitatea care icircntruneşte cel mai mare număr dereprezentări este cea cunoscută sub numele de Cavalerul Trac (Eroul Trae Eroul CavalerCavalerul Vacircnător Călăreţul Trac) Heros sau Heron 1

Galerie de imagini

Articol adăugat icircn 1 septembrie 2011

CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CAV ALERULUI TRAC1n icircntreaga lume tracică divinitatea care icircntruneşte cel mai mare număr dereprezentări este cea cunoscută sub numele de Cavalerul Trac (Eroul Trae Eroul CavalerCavalerul Vacircnător Călăreţul Trac) Heros sau Heron 1

Cultul Cavalerului Trac apare icircn forme plastice influenţate puternic de epocaelenistică Cele mai vechi reprezentări figurative ale acestei divinităţi fiind destul de rare şiicircntacirclnindu-se mai ales icircn jurul oraşelor greceşti de pe ţărmul egeean şi pontic icircncepacircnd din sec IV icircen- Pentru realizarea plastică a zeului trac s-au folosit drept surse de inspiraţiescenele legate de cultul eroizării defunctului şi se pare că modelul oferit de arta greacă abullfost tipul stelei lui Dexileos de la AtenamiddotmiddotmiddotIn sec III-Il icircen reprezentări ale Cavalerului Trac icircncep să apară icircn Asia Micăiar icircn lumea tracică pătrund icircn sec 1 icircen pentru ca icircn epoca romanăsă devină foartefrecvente icircn teritoriile vechiului regat odrys Tracia şi Moesia Inferior In să icircn cuprinsularici lui de răspacircndire cultul Cavalerului Trac a cunoscut variaţii şi diferenţe de la o

regiune la alta De exemplu icircn Dobrogea cultul Cavalerului Trac capătă numeroase epitetecu icircnţelesuri abstracte mai ales cu nume greceşti sau latineşti pe cacircnd icircn Balcanipredomină epitetelc indigene trace Dintre epitctele atribuite Cavalerului Trac pe care leicircntacirclnim icircn Dobrogea putem aminti Heros Dosaenos (pc un monument descoperit laArsa) lleros Manimaos pe o sticlă şi pe un altar (fig 1) descoperit la Tomis EpiphanoSanetus (fig n InlictusKlistes4 Şi icircn Tracia au fost identificate nenumărate epitete aleacestui Zeu cum ar fi Manimazos Karabazmos Perkonos Perkos SaldobussenosAsdules Geikitienos Zulmidrenos ()rdianos5Numeric iconografia Cavalerului Trac este mult mai bogat ilustrată icircn Moesia şiTracia repertoriul lui G 1 Kazarow din 1938 totalizacircnd peste 1100 de monumenteprovenite din 332 1048578e puncte6bull comparativ cu acela al Scy1hiei Minor unde numărul lor estemult mai restracircns Astfel se poate afirma că icircn acele vremuri aproape că nu a existat sat

(pagus sau vieus) din Moesia sau Tracia care să nu aibă cacircte un spaţiu sacru amenajat(sanctuar) ridicat icircn cinstea zeului trac HerosIn regiunile Dunării Inferioare această divinitate este adorată alături de divinităţilePanteonului roman pacircnă tacircrziu cacircnd sincretismul religios al veacurilor III-IV cn ducenemijlocit la icircnlocuirea păgacircnismului politeist cu monoteismul creştin8 Astfel unfenomen deosebit de interesant reflectat de cultul Cavalerului Trac şi de reprezentările sale1 Ion Horaţiu Crişan Spiritualitatea geto-dacilor Repere istorice Ed Albatros Bucureşti 1986 p4102 Radu Vulpe Et-voo au Cavalier Thrace provenant de Calatis icircn Dacia NS VIII 1964Bucarest p 335middot343 C Scorpan Cavalerul Trac Constanţa 1967 p 4) C Scorpan oP cit p 5 Ibidem Ibidem

li G 1 Kazarow Die Denkmdler des thrakischen Reitergottes in Bulgarien icircn DissPann IL 141938Budapesta7 N Harţuche O Bounegru Două plăci ale CavaerIlui Trac din Colecţiile Muzeului Brăilei icircnIstros ll-llI 1981middot1983 Brăila p 2198 Adrian Rădulescu Ion Bitoleanu Istoria romanior dintre Dunăre şi AJare Dobrogeal EdŞtiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1979 p 12296 IULIANA BURUIANĂplastice este sincretismul religios9 Acest fenomen a fost favorizat şi stimulat de condiţiileistorico-sociale create de stăpacircnirea Imperiului Roman care la acea dată cuprindea unimens teritoriu de populaţii diverse ce aveau mentalităţi şi religii diferite Amesteculreciproc de caracteristici şi atribute ale CavaJerului Trac cu zeii Panteonului grec o-romanIcircară ca acestea să-şi denatureze icircn icircntregime specificul şi individualitatea lor de obacircrşie a

fost facilitat de o serie de condiţii cum ar fia mişcările şi strămutările unităţi le militare romane mai ales ale unităţilorauxiliare icircn care se aflau militari de diverse origini (orientali greci daci tracigermani africani)b icircmpămacircntenirea veteranilor romani icircn preajma fortificaţii lor romane (caslrucastelIIm) de pe teritoriu Daciei icircn urma satisfacerii serviciului militari 0c vinderea şi circulaţia sclavilorbullIn acest fel sunt atestate asimilări şi asocieri intre Cavalerul Trac şi SilvanusDiana (Artemis) Apolion (Dionysos) Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig 12) lunolli(flera) Pluton Aseepios (icircnsoţit de Hygia 1048754i Telesphora) Eseuap Mithras (zeu sirian)etcUn fapt interesant este acela că zeii Panteonului greco-roman nu se substituiecorespondenţi lor lor traci adică zeităţilor trace de acelaşi fel cu aceleaşi atrihute(Asclepios unui Aseepio trac) ci totdeauna unui singur zeu local Cavalerul Trac Acestfenomen nmiddotar fi putut avea loc dacă tracii ar fi aut numeroşi Zei cu atribute diverse

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

regiune la alta De exemplu icircn Dobrogea cultul Cavalerului Trac capătă numeroase epitetecu icircnţelesuri abstracte mai ales cu nume greceşti sau latineşti pe cacircnd icircn Balcanipredomină epitetelc indigene trace Dintre epitctele atribuite Cavalerului Trac pe care leicircntacirclnim icircn Dobrogea putem aminti Heros Dosaenos (pc un monument descoperit laArsa) lleros Manimaos pe o sticlă şi pe un altar (fig 1) descoperit la Tomis EpiphanoSanetus (fig n InlictusKlistes4 Şi icircn Tracia au fost identificate nenumărate epitete aleacestui Zeu cum ar fi Manimazos Karabazmos Perkonos Perkos SaldobussenosAsdules Geikitienos Zulmidrenos ()rdianos5Numeric iconografia Cavalerului Trac este mult mai bogat ilustrată icircn Moesia şiTracia repertoriul lui G 1 Kazarow din 1938 totalizacircnd peste 1100 de monumenteprovenite din 332 1048578e puncte6bull comparativ cu acela al Scy1hiei Minor unde numărul lor estemult mai restracircns Astfel se poate afirma că icircn acele vremuri aproape că nu a existat sat

(pagus sau vieus) din Moesia sau Tracia care să nu aibă cacircte un spaţiu sacru amenajat(sanctuar) ridicat icircn cinstea zeului trac HerosIn regiunile Dunării Inferioare această divinitate este adorată alături de divinităţilePanteonului roman pacircnă tacircrziu cacircnd sincretismul religios al veacurilor III-IV cn ducenemijlocit la icircnlocuirea păgacircnismului politeist cu monoteismul creştin8 Astfel unfenomen deosebit de interesant reflectat de cultul Cavalerului Trac şi de reprezentările sale1 Ion Horaţiu Crişan Spiritualitatea geto-dacilor Repere istorice Ed Albatros Bucureşti 1986 p4102 Radu Vulpe Et-voo au Cavalier Thrace provenant de Calatis icircn Dacia NS VIII 1964Bucarest p 335middot343 C Scorpan Cavalerul Trac Constanţa 1967 p 4) C Scorpan oP cit p 5 Ibidem Ibidem

li G 1 Kazarow Die Denkmdler des thrakischen Reitergottes in Bulgarien icircn DissPann IL 141938Budapesta7 N Harţuche O Bounegru Două plăci ale CavaerIlui Trac din Colecţiile Muzeului Brăilei icircnIstros ll-llI 1981middot1983 Brăila p 2198 Adrian Rădulescu Ion Bitoleanu Istoria romanior dintre Dunăre şi AJare Dobrogeal EdŞtiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1979 p 12296 IULIANA BURUIANĂplastice este sincretismul religios9 Acest fenomen a fost favorizat şi stimulat de condiţiileistorico-sociale create de stăpacircnirea Imperiului Roman care la acea dată cuprindea unimens teritoriu de populaţii diverse ce aveau mentalităţi şi religii diferite Amesteculreciproc de caracteristici şi atribute ale CavaJerului Trac cu zeii Panteonului grec o-romanIcircară ca acestea să-şi denatureze icircn icircntregime specificul şi individualitatea lor de obacircrşie a

fost facilitat de o serie de condiţii cum ar fia mişcările şi strămutările unităţi le militare romane mai ales ale unităţilorauxiliare icircn care se aflau militari de diverse origini (orientali greci daci tracigermani africani)b icircmpămacircntenirea veteranilor romani icircn preajma fortificaţii lor romane (caslrucastelIIm) de pe teritoriu Daciei icircn urma satisfacerii serviciului militari 0c vinderea şi circulaţia sclavilorbullIn acest fel sunt atestate asimilări şi asocieri intre Cavalerul Trac şi SilvanusDiana (Artemis) Apolion (Dionysos) Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig 12) lunolli(flera) Pluton Aseepios (icircnsoţit de Hygia 1048754i Telesphora) Eseuap Mithras (zeu sirian)etcUn fapt interesant este acela că zeii Panteonului greco-roman nu se substituiecorespondenţi lor lor traci adică zeităţilor trace de acelaşi fel cu aceleaşi atrihute(Asclepios unui Aseepio trac) ci totdeauna unui singur zeu local Cavalerul Trac Acestfenomen nmiddotar fi putut avea loc dacă tracii ar fi aut numeroşi Zei cu atribute diverse

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

(pagus sau vieus) din Moesia sau Tracia care să nu aibă cacircte un spaţiu sacru amenajat(sanctuar) ridicat icircn cinstea zeului trac HerosIn regiunile Dunării Inferioare această divinitate este adorată alături de divinităţilePanteonului roman pacircnă tacircrziu cacircnd sincretismul religios al veacurilor III-IV cn ducenemijlocit la icircnlocuirea păgacircnismului politeist cu monoteismul creştin8 Astfel unfenomen deosebit de interesant reflectat de cultul Cavalerului Trac şi de reprezentările sale1 Ion Horaţiu Crişan Spiritualitatea geto-dacilor Repere istorice Ed Albatros Bucureşti 1986 p4102 Radu Vulpe Et-voo au Cavalier Thrace provenant de Calatis icircn Dacia NS VIII 1964Bucarest p 335middot343 C Scorpan Cavalerul Trac Constanţa 1967 p 4) C Scorpan oP cit p 5 Ibidem Ibidem

li G 1 Kazarow Die Denkmdler des thrakischen Reitergottes in Bulgarien icircn DissPann IL 141938Budapesta7 N Harţuche O Bounegru Două plăci ale CavaerIlui Trac din Colecţiile Muzeului Brăilei icircnIstros ll-llI 1981middot1983 Brăila p 2198 Adrian Rădulescu Ion Bitoleanu Istoria romanior dintre Dunăre şi AJare Dobrogeal EdŞtiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1979 p 12296 IULIANA BURUIANĂplastice este sincretismul religios9 Acest fenomen a fost favorizat şi stimulat de condiţiileistorico-sociale create de stăpacircnirea Imperiului Roman care la acea dată cuprindea unimens teritoriu de populaţii diverse ce aveau mentalităţi şi religii diferite Amesteculreciproc de caracteristici şi atribute ale CavaJerului Trac cu zeii Panteonului grec o-romanIcircară ca acestea să-şi denatureze icircn icircntregime specificul şi individualitatea lor de obacircrşie a

fost facilitat de o serie de condiţii cum ar fia mişcările şi strămutările unităţi le militare romane mai ales ale unităţilorauxiliare icircn care se aflau militari de diverse origini (orientali greci daci tracigermani africani)b icircmpămacircntenirea veteranilor romani icircn preajma fortificaţii lor romane (caslrucastelIIm) de pe teritoriu Daciei icircn urma satisfacerii serviciului militari 0c vinderea şi circulaţia sclavilorbullIn acest fel sunt atestate asimilări şi asocieri intre Cavalerul Trac şi SilvanusDiana (Artemis) Apolion (Dionysos) Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig 12) lunolli(flera) Pluton Aseepios (icircnsoţit de Hygia 1048754i Telesphora) Eseuap Mithras (zeu sirian)etcUn fapt interesant este acela că zeii Panteonului greco-roman nu se substituiecorespondenţi lor lor traci adică zeităţilor trace de acelaşi fel cu aceleaşi atrihute(Asclepios unui Aseepio trac) ci totdeauna unui singur zeu local Cavalerul Trac Acestfenomen nmiddotar fi putut avea loc dacă tracii ar fi aut numeroşi Zei cu atribute diverse

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

li G 1 Kazarow Die Denkmdler des thrakischen Reitergottes in Bulgarien icircn DissPann IL 141938Budapesta7 N Harţuche O Bounegru Două plăci ale CavaerIlui Trac din Colecţiile Muzeului Brăilei icircnIstros ll-llI 1981middot1983 Brăila p 2198 Adrian Rădulescu Ion Bitoleanu Istoria romanior dintre Dunăre şi AJare Dobrogeal EdŞtiinţifică şi Enciclopedică Bucureşti 1979 p 12296 IULIANA BURUIANĂplastice este sincretismul religios9 Acest fenomen a fost favorizat şi stimulat de condiţiileistorico-sociale create de stăpacircnirea Imperiului Roman care la acea dată cuprindea unimens teritoriu de populaţii diverse ce aveau mentalităţi şi religii diferite Amesteculreciproc de caracteristici şi atribute ale CavaJerului Trac cu zeii Panteonului grec o-romanIcircară ca acestea să-şi denatureze icircn icircntregime specificul şi individualitatea lor de obacircrşie a

fost facilitat de o serie de condiţii cum ar fia mişcările şi strămutările unităţi le militare romane mai ales ale unităţilorauxiliare icircn care se aflau militari de diverse origini (orientali greci daci tracigermani africani)b icircmpămacircntenirea veteranilor romani icircn preajma fortificaţii lor romane (caslrucastelIIm) de pe teritoriu Daciei icircn urma satisfacerii serviciului militari 0c vinderea şi circulaţia sclavilorbullIn acest fel sunt atestate asimilări şi asocieri intre Cavalerul Trac şi SilvanusDiana (Artemis) Apolion (Dionysos) Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig 12) lunolli(flera) Pluton Aseepios (icircnsoţit de Hygia 1048754i Telesphora) Eseuap Mithras (zeu sirian)etcUn fapt interesant este acela că zeii Panteonului greco-roman nu se substituiecorespondenţi lor lor traci adică zeităţilor trace de acelaşi fel cu aceleaşi atrihute(Asclepios unui Aseepio trac) ci totdeauna unui singur zeu local Cavalerul Trac Acestfenomen nmiddotar fi putut avea loc dacă tracii ar fi aut numeroşi Zei cu atribute diverse

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

fost facilitat de o serie de condiţii cum ar fia mişcările şi strămutările unităţi le militare romane mai ales ale unităţilorauxiliare icircn care se aflau militari de diverse origini (orientali greci daci tracigermani africani)b icircmpămacircntenirea veteranilor romani icircn preajma fortificaţii lor romane (caslrucastelIIm) de pe teritoriu Daciei icircn urma satisfacerii serviciului militari 0c vinderea şi circulaţia sclavilorbullIn acest fel sunt atestate asimilări şi asocieri intre Cavalerul Trac şi SilvanusDiana (Artemis) Apolion (Dionysos) Ares (Marte) IlIpiler (Zeus) (fig 12) lunolli(flera) Pluton Aseepios (icircnsoţit de Hygia 1048754i Telesphora) Eseuap Mithras (zeu sirian)etcUn fapt interesant este acela că zeii Panteonului greco-roman nu se substituiecorespondenţi lor lor traci adică zeităţilor trace de acelaşi fel cu aceleaşi atrihute(Asclepios unui Aseepio trac) ci totdeauna unui singur zeu local Cavalerul Trac Acestfenomen nmiddotar fi putut avea loc dacă tracii ar fi aut numeroşi Zei cu atribute diverse

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

asemănători zeilor din Panteonul greco-roman Această manieră de adopţie a zeilor străinişi de reprezentare a lor sub aceleaşi zeităţi locale a făcut pe unii autori să creadă că traciierau monoteişti iISincretismul Cavakrului Trac priveşle numai zeii greci sau corespondenţi lorromani zeii orientali neinfluenţacircnd cultul CavalemJui Trac Asocierea Cavalemlui Trac cuzeiţa Cybele constituie un exemplu in acest sens bull CybeJe divinitate de origine frigiană afost asimilată din cele mai vechi timpuri de greci cu o divinitate a lor numită Mama Zeilorsau Marea Mamă iar Icircn sec III icircen au adoptat-o şi romanii sub numele de Magna MaterAstfel icircn epoca romană epocă icircn care icircntacirclnim sincretismul Cavalerul Trac-Cybele zeiţafacea parte şi 1048754ra foarte probabil considerată ca atarc de către traci din Panteonul grecoromaJlmiddot12 Icircn repertoriul său C Scorpan prezintă monumentele de la numărul de inventar

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

15763 5219 5220 1938 3519 2014 dar şi 15762 7107 de la IJb ca dovezi alesincretismului Cavalerului Trac 13-In general cultul Cavalerului Trac este bine documentat fie prin intennediultemplelor sau sanctuareJor a monumente lor funerare şi epigrafice dar mai ales a tăbliţelorsau plăcuţelor iconografice şi chiar a monedelorl4 Majoritatea monumentelor iconograficedupă amprenta execuţiei gliptice şi respectarea canoanelor figurative ne determină săl Alexandra Ştefan Problemes du syncrelisme religieux concernant le Cavaier thrace enDohroudja iI epoque romaine icircn Le monde thrace ACles du 1 Congres international de Thracologie(Bucarest 1976) Ed Nagard ParismiddotRomamiddotMontrealmiddotNew York 1982 p 140middot150 10De ex la sfărşitul secolului I dHr un marinar ce făcea parte din Classis Flavia Moesicaprimeşte pamacircnt icircn Transilvania (conform unei diplome descoperite la Breţcu)II C Scorpan op cit p 10I - Ibidem p II

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

13 IbI de m1 Ion T Dragomir Cavolerul Trac de la TighinamiddotBărhoşi Icircn Monografia arheologică a elloldoveide Sud f Danubms XVI Muzeul Judeţean de Istorie Galaţi 1996 p 493CONSIDERAŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 97credem că erau lucrate icircn Dacia de către meşteri locali la comanda adoratorilor care decele mai rnulte ori proveneau tot din Moesia şi TraciaReprezentările icircn relief ale Cavalerului Trac Icircrnbracă forme diferite şi nurneroaseC Scorpan distinge icircn iconografia Cavalerului Trac două rnari categorii tipologice1 Cavalerul Trac icircn ipostaza de Cavaler Luptător (războinic sau vacircnător)Il Cavalerul Trac icircn postura de Erou paşnic (Erou călăreţ)1 Aceasta este ipostaza cea rnai răspacircndită a Cavalerului Trac simbolizacircnddivinitatea dreptăţii şi binelui care icircnvinge forţele răului şi icircntunericului icircntruchipate de un

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

rnistreţ sau de un alt anirnal vacircnat (fig 2 5 6) Cavalerul luptător poate fi icircnsoţit de unslujitor un cacircine un arbore un şarpe un altar Arborele care apare pe cele mai rnultebasoreliefuriFig 1 Stelă funerară descoperită la Tomis(marmură) - HEROS MANlMAZOSFig 2 Stelă funerară descoperită la Cumpănaicircn apropierea Tomisului (marmură)- CA V ALER VAcircNĂ TORsirnbolizează vegetaţia şi fertilitatea pămacircntului icircn timp ce şarpele apărător a sanctuarelorşi locurilor sfmte este un sirnbol al regenerării şi al vieţii- IT In această postură (fig 3 4 10) Cavalerul Trac nu rnal poartă lance (estedezarmat) si ţine icircn rnacircnă o pateră (vas) sau un rhyton sernnificacircnd libraţiile ce se facpentru defuncţi Spre deosebire de Cavalerul Luptător unde calul este reprezentat icircn galopacum calul rnerge la pas liniştit (uneori stă chiar pe loc) Eroul paşnic icircndreptacircndu-se sprealtarul pe care arde o flacără icircn cacircteva situaţii personajul ferninin (adoranta) care este

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

figurat icircn dreapta scenei (fiind vorba probabil de zeiţa Cybele) icircntinde deasupra altaruluio pateră gest sernnificacircnd de asernenea libaţiileAceste rnonumente prezicircntă un interes deosebit şi prin faptul că reprezentărilereflectă unul din primele aspecte ale sincretisrnului religios traco-greco-rornan dintreCavalerul Trac şi Dionysos-Bacchus Zeul viţei de vie al vegetaţiei care renaşte icircn fiecare98 fULlANA BURUIANĂan apariţie frecventă Icircn repertoriul simbolisticii funerare din icircntreaga lume antică 15 nuconstituie altceva decacirct o aluzie la viaţa eternă Credinţa icircn nemurire concepută ca oprelungire a vieţii pămacircnteşti şi reflectată de toată tematica sculpturală a monumentelorfunerarel6 se manifestă şi icircn reprezentările CavaleruJui Trac astfel că acesta semnifică nunumai eroizarea defunctului (divinizarea lui) cacirct - mai ales - Eroul salvator pregătit să-Iconducă pe acesta icircn lumea eternă (Benedictio Latina - v fig 8 9)

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

La monumentele icircn care Cavalerul Trac este reprezentat icircn ipostaza de Erou paşnicce ţine icircn macircnă o pateră sau un rhyton caracterului votiv al divinităţii i se suprapune celfunerar al atributelorl7-bull- Ij 1j Fig 3 Stelă votivă descoperită la Tomis (piatră de calcar) - EROU PAŞNIC D M Pippidi Studii de istorie a religiilor antice Texte şi interpretări Ed Universitas (Teora)Bucureşti 1998 bull p 262-267 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultului Cavalerului Trac inPontiea XI 1978 Constanta p 119-125 Gabriella Bordenache Seulture Greche e Romane del Museo Nazionale di Antichita di Rucarest

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

i Statue e rilievi di culto elementi architecttonici e decorativi Ed Academiei Bucureşti 1969 p 90 (şiurm) fig 203-25117 Zizi Covacef Interferenţe intre voliv şi funerar Icircn reprezentările Cavaleruui Trac icircnRevista muzeelor şi monumentelor 8 1988 p 56CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 99In situaţia Cavalerului luptător (vacircnător) frecvent reprezentat pe stelele funerare sepune icircntrebarea dacă aceste reprezentări au obligatoriu caracter funerar sau pot ficonsiderate votive Din moment ce se admite icircnsă că pe acest tip de monumente cavalerulsimbolizează eroizarea defunctului 18 putem fi icircndreptăţiţi să considerăm că acestereprezentări au caracter votiv In acest caz se manifestă interferenţa icircntre caracterul funeraral monumentului şi cel votiv al reprezentării 19Fig 4 Edicul cu fronton descoperit la Tomis(mannură) - EROU PAŞNICFig 6 Reliefvotiv descoperit icircn Oltenia

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

(marmură) - CA V ALER VAcircNĂ TORFig 5 Reliefvotiv descoperit la Tomis(copie in ghips) - CAVALER VAcircNĂ TORFig 7 Stelă funerară descoperită laSăpata de Jos (marmură) - HEROS SANCTUS8 M Alexandru Vianu Observaţii asupra eroizării Irace icircn SeVA 31 19803 p 3559 Zizi Covacef op cit p 56100 IULIANA BURUIANĂNumeroasele monumente sculpturale (reliefuri statui) şi epigrafice marele numărde epitete şi atribute (unele exprimacircnd etimologic puteri şi calităţi divine altele simpletoponime - sate cu sanctuare celebre icircn lumea tracică) pe care le poartă icircn inscripţiidedicaţiica şi asocierea cu multe alte zeităţi arată că Eroul Trac avea multe şi importanteatribuţii complexe ca binefăcător al oamenilor al sănătăţii şi bunăstării credincioşilordevotaţi al bunurilor materiale al icircntregii gospodăriiPe teritoriu ţării noastre au fost descoperite circa 200 de monumente aparţinacircnd

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

cultului Cavalerului Trac majoritatea provenind din Dobrogea (Histria Tomis Calatis)iar restul din Oltenia şi Transilvania2o bull Fig 8 Relief votiv descoperit probabil icircn Dobrogea(marmură) - BENEDICTIO LATINAFig 9 Reliefvotiv descoperit probabil icircn Dobrogea(mannură)- BENEDICTIO LATINAFig 10 Altar votiv descoperit la 7 km de cetatea antica Istria (marmură) - EROU PAŞNIC20 Cavalerul Trac icircn Dicţionar de istoria romacircnilor coord Georgeta Smeu Ed Trei Bucureşti 1997 p 68CONSIDERA ŢII PRIVIND PROBLEMATICA CA V ALERULUI TRAC 101Cultul a cunoscut o largă răspacircndire icircn lumea greco-romană existacircnd o bogatăbibliografie şi repertorii cuprinzătoare zonale sau parţiale cu monumente sculpturale şiepigrafice ale Cavalerului Trac21

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

Fig II Relief votiv de provenienţă necunoscută (marmură)- CA V ALER RĂZBOINICFig 12 Relief fragmentar deprovenienţă necunoscută(piatră de calcar)- JUPITER (EROU PAŞNICcu rhyton orientat spredreapta - sugerează sincretismul)Din repertoriile ce s-au scris pacircnă la această dată este uşor a se identifica analogiiparţiale cu diferitele elemente simbolice şi plastice dispuse aproximativ identic sau foarteasemănător dar nu se pot găsi exemplare absolut identice icircn amănunte şi icircn ansamblucompoziţiei Astfel potrivit lui R Raţiu şi 1 1 Russu22 ne limităm deocamdată la simplasemnal are a cacirctorva asemănări icircn primul racircnd după marele repertoriu a lui Kazaro1048578 şi21 Despre Cavalerul Trac G l Kazarow op cit (monografie de bază) C Scorpan op cit GMihailov Inscriptiones Graecae in Bulgaria repertae Serdicae (Sofia) 1 1956 (ed a II-a 1970) II 1958

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

I1I1I 1961 I1I12 1964 IV 1966 Nubar Hamparţumian Corpus Culrus Equitus Thracii IV Moesia Inferior(Romanian Section) and Dacia Leiden 1979 Cristian Matei Reprezentări ale Cavalerului Trac de laNăvodari in Thraco-Dacica VII 1986 Bucureşti nr 1-2 p 167-170 R Raţiu l l Russu Un relief alCavalerului Tracdin Potaissa (Turda) icircn SCIVA 28 1977 4 p 597-602 N Gudea Un relief alCavalerului Trac la Pojejena Oud Caraş-Severin) icircn SCIVA 22 1971 2 p 345-349 Adrian Andrei RusuVictor Eskenasy Cavaleri Traci descoperiţi la Sălaşu de Sus Judeţul Hunedoara icircn SCIVA 29 1978 4p 573-578 Constantin C Petolescu Ion Scuturici O plăcuţă de la Orlea (Dacia Inferior) cu reprezentareaCavalerului Trac icircn SCIVA 33 1982 4 p 435-437 Andrei Opai O plăcuţă a Cavalerului Trac de la

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

Casimcea icircn Peuce V p 187-190 E Zavatin-Coman Un hou relief votiv privind cultul Cavalerului Tracicircn Pontica IV Constanta 1971 p 297-301 Zizi Covacef Aspect inedit de manifestare a cultuluiCavaleruui Trac in Pontica XI 1978 p 119-12522 R Raliu I I Russu op cit p 60023 G I Kazarow op cit v nr I l Călăreţul icircn galop vacircnător activ dinamic cu altar in faţă nr 3770 137- la galop altar copac şarpe mai multe (nr135 140 160 176 177 181 182 185 203 etc) cuCavalerul icircn galop in faJă altarul copacul uneori pe el şarpele altele cu Eroul la pas avacircnd in faJă altarul sauşi copacul cu şarpe (de el( nr 141 164 165 341 etc)102 IULIANA BURUIANĂapoi dupa repertoriul lui Mihailo21048754 din care sunt de menţionat numai cacircteva piese Prinurmare documentele şi monumentele arheologice-epigrafice ale Cavalerului Trac prin

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

număruL stilul şi varietatea lor por ti considerate autentice produse ale unei religiicomplexe şi diferenţiate ogl1048754ndită in numeroase opereJiiptice şi epigratice de ridicat nivelartlstIC Şl de mteres arheologlc-documentar remarcabll IllLlANA BURUIANĂUniversitatea Dunărea de JosGalaţiCONSIDERA T10NS REGARDING THE MATTER OF THE THR-CIAN RIDERSUMMARYThe most important divinity of the Thracian people is the Thracian Rider al50 knon asHero or Hemn The Thracian Riders cult has poerful influences from the Hellenian epoch Thcoldest representations ofthis deit are pretty rarc and found mostl) around Greek cities bcginning irh tile 4th centur BC In the 3 2nd century BC representations of thc rhmeian Rider beginro appear in Asia Minor and during the first century BC we tind him in the Thracian world and

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

later in the Roman epoch he hecame -er frcquently meI in the Id Odry Kingdom5 territoriesThracia and inferior loe5iaCertainly from territo io territory and for01 culture to culture therc are some inequalitiesithin the Thracian Riders cult In the Inferior Danubc territories this divinit) is Ofshippedtogether with the Roman pantheons divinities until a later time hen the religious syncretism ofthe 3d - 4th centuries AC leads the replacement of tlle pagan polytheislll ith (he Christianl11onotheism G Mihailov op ciI v 101 1I1f1 nr 9741021 1108 1195 1201 1179 1319 1366 14071-159 1460 el cu Eroul Icircn galop ca vanător activ in tată altarul copacul 1048754i uneori şarpele mai puţin1048754 cupersonajul la pas ori staţionind (nr 11851185141214631 iarşi mai pUţine in 101 lin şi IV Ibidem p 601

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip

Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )

CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult

CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios

SIBILLA POESIS

De la cavalerul trac la

sacircngiorzul romacircnesc

sursa aici

De la cavalerul trac la sacircngiorzul

romacircnesc

Anul vechi pastoral era structurat pe două anotimpuri iarna patronată de lup personificare a

icircntunericului şi frigului şi vara patronată de cal personificare a luminii şi căldurii Icircntre cele două divinităţi zoomorfe Lupul şi Calul şi aştrii care măsoară timpul oamenilor Luna şi Soarele sunt tainice legături lupul este asociat cu astrul lunar căruia icirci cacircntă noaptea urlacircnd calul cu astrul solar pe care icircl ajută zilnic să urce pe bolta cerului de la răsărit pacircnă la zenit Cu excepţia măgarului vietatea cal nu are la latitudinea geografică a Romacircniei un alt concurent al cărui orologiu biologic să se apropie atacirct de mult prin ritmicitatea şi durata ciclului de reproducţie de lungimea anului tropic Pentru a se orienta icircn timp omul preistoric lipsit de aparate de măsurare a acestuia folosea orologiile astronomice şi biologice oferite direct de natură Un astfel de orologiu a fost fătatul macircnjilor icircn preajma echinocţiului de primăvară fenomen astronomic celebrat ca An Nou de multe popoare ale lumii vechi Dacă icircn calendarul popular sărbătorile şi obiceiurile dedicate lupului (Filipii Noaptea Strigoilor Sacircnpetrul Lupilor şa) sunt grupate pe timp de iarnă cele ale calului (Sacircntoaderul cel Mare Caii lui Sacircntoader Joia Iepelor Strodul Rusaliilor Paştele Cailor Căluşul) sunt concentrate pe timp de vară

Pe teritoriul Romacircniei icircn Dobrogea Oltenia și Transilvania au fost descoperite peste 200 de piese arheologice care aparţin cultului Cavalerului Trac zeu

venerat de populaţiile care trăiau icircn regiunea balcano-carpato-dunăreană icircn secolele 2-3 d H Cavalerul Trac este reprezentat de un tacircnăr călăreţ care merge la vacircnătoare cu calul la pas sau icircn galop Macircna dreaptă este ridicată icircn semn de binecuvacircntare sau ţine cu ea diferite obiecte cu caracter sacru Scena sacră icircn care Cavalerul Trac apare singur sau icircnsoţit de alţi zei (Cybele Dionysos Hermes) mai cuprinde ca elemente de peisaj un pom cu un şarpe icircncolăcit şi un altar Amintim că icircn regiunile dunărene aparţinacircnd Daciei Moesiei şi Dalmaţiei au fost descoperite un număr mare de reliefuri sculptate fără inscripţii votive aparţinacircnd geto-dacilor numite de arheologi Cavaleri Danubieni Acestea redau o zeiţă icircncadrată de doi cavaleri care poartă icircn suliţe balaurul dacic călcacircnd triumfători duşmanii sub copite

După aproximativ două milenii Sacircngiorzul din calendarul popular păstrează icircncă amintirea unui zeu precreştin al vegetaţiei protector al cailor vitelor cu lapte şi holdelor semănate identificat pe criterii etnologice cu Cavalerul Trac Sfacircntul creştin Marele Mucenic Gheorghe ndash numit de ţărani Sacircngiorz icircn Transilvania şi Banat Sfacircntul Gheorghe icircn Moldova Muntenia şi Oltenia ndash şi Sacircmedru (26 octombrie) icircmpart anul icircn două anotimpuri pastorale vara icircntre Sacircngiorz şi Sacircmedru iarna icircntre Sacircmedru şi Sacircngiorz Cei doi sfinţi poartă la bracircu cheile anului cu care

Sacircngiorz icircnchide iarna şi deschide vara la 23 aprilie iar Sacircmedru icircnchide vara şi deschide iarna la 26 octombrie Un sfacircnt icircnfrunzeşte codrul celălalt icircl desfrunzeşte Icircntre ei ar fi fost icircncheiat un rămăşag pe viaţă şi pe moarte dacă copacii sunt neicircnfrunziţi pe data de 23 aprilie Sacircmedru icircl omoară pe Sacircngiorz şi invers dacă pe 26 octombrie codrul este icircnfrunzit

mai multe informaţii la sursă Ion Ghinoiu REVISTA CLIPA

sursa aici

SF GHEORGHE (Sangiorzul) sau Purtatorul de biruinta

venerat de populaţiile care trăiau icircn regiunea balcano-carpato-dunăreană icircn secolele 2-3 d H Cavalerul Trac este reprezentat de un tacircnăr călăreţ care merge la vacircnătoare cu calul la pas sau icircn galop Macircna dreaptă este ridicată icircn semn de binecuvacircntare sau ţine cu ea diferite obiecte cu caracter sacru Scena sacră icircn care Cavalerul Trac apare singur sau icircnsoţit de alţi zei (Cybele Dionysos Hermes) mai cuprinde ca elemente de peisaj un pom cu un şarpe icircncolăcit şi un altar Amintim că icircn regiunile dunărene aparţinacircnd Daciei Moesiei şi Dalmaţiei au fost descoperite un număr mare de reliefuri sculptate fără inscripţii votive aparţinacircnd geto-dacilor numite de arheologi Cavaleri Danubieni Acestea redau o zeiţă icircncadrată de doi cavaleri care poartă icircn suliţe balaurul dacic călcacircnd triumfători duşmanii sub copite

După aproximativ două milenii Sacircngiorzul din calendarul popular păstrează icircncă amintirea unui zeu precreştin al vegetaţiei protector al cailor vitelor cu lapte şi holdelor semănate identificat pe criterii etnologice cu Cavalerul Trac Sfacircntul creştin Marele Mucenic Gheorghe ndash numit de ţărani Sacircngiorz icircn Transilvania şi Banat Sfacircntul Gheorghe icircn Moldova Muntenia şi Oltenia ndash şi Sacircmedru (26 octombrie) icircmpart anul icircn două anotimpuri pastorale vara icircntre Sacircngiorz şi Sacircmedru iarna icircntre Sacircmedru şi Sacircngiorz Cei doi sfinţi poartă la bracircu cheile anului cu care

Sacircngiorz icircnchide iarna şi deschide vara la 23 aprilie iar Sacircmedru icircnchide vara şi deschide iarna la 26 octombrie Un sfacircnt icircnfrunzeşte codrul celălalt icircl desfrunzeşte Icircntre ei ar fi fost icircncheiat un rămăşag pe viaţă şi pe moarte dacă copacii sunt neicircnfrunziţi pe data de 23 aprilie Sacircmedru icircl omoară pe Sacircngiorz şi invers dacă pe 26 octombrie codrul este icircnfrunzit

mai multe informaţii la sursă Ion Ghinoiu REVISTA CLIPA

sursa aici

SF GHEORGHE (Sangiorzul) sau Purtatorul de biruinta

Sacircngiorz icircnchide iarna şi deschide vara la 23 aprilie iar Sacircmedru icircnchide vara şi deschide iarna la 26 octombrie Un sfacircnt icircnfrunzeşte codrul celălalt icircl desfrunzeşte Icircntre ei ar fi fost icircncheiat un rămăşag pe viaţă şi pe moarte dacă copacii sunt neicircnfrunziţi pe data de 23 aprilie Sacircmedru icircl omoară pe Sacircngiorz şi invers dacă pe 26 octombrie codrul este icircnfrunzit

mai multe informaţii la sursă Ion Ghinoiu REVISTA CLIPA

sursa aici

SF GHEORGHE (Sangiorzul) sau Purtatorul de biruinta

Sangiorzul se sarbatoreste din cele mai vechi timpuri la o luna dupa echinoctiul de primavara si se spune ca ldquoel tine cheile cerului si sloboade soarele sa urce in tarie ca sa aduca varardquo

Peste vechiul zeu al vegetatiei Cavalerul Trac (protector al cailor vitelor cu lapte si holdelor semanate) calendarul ortodox l-a suprapus pe Sf Gheorghe sfantul razboinic calare pe un cal alb care a omorat balaurul ce ameninta lumea Sarbatoarea in sine reprezinta inceputul verii pastorale al carui sfarsit il va marca ziua Sfantului DumitruSarbatorile celor doi sfinti impart anul in doua anotimpuri simetrice ndash vara pastorala ( 23 aprilie ndash 26 octombrie) si iarna pastorala ( 26 octombrie ndash 23 aprilie)

Legenda populara spune ca Dumnezeu a incredintat cheile vremii sfintilor Gheorghe si Dumitru care de atunci le poarta la brau Intre cei doi sfinti exista un legamant pe viata si pe moarte daca padurea nu este infrunzita pe data de 23 aprilie Samedru il omoara pe Sangiorz Acelasi lucru se va intampla si cu Samedru daca in ziua de 26 octombrie Sangiorzul va gasi frunze pe pomi

O alta legenda ne aminteste ca pe vremea cand Sfantul Gheorghe era om pe pamant toate apele de baut s-au oprit si nu era decat un singur loc de unde trebuia sa

ia apa fiecare familie Acel loc insa era pazit de un balaur infricosator care cerea in schimbul apei cate un suflet Tot in timpul acela sosise vremea ca sa dea si imparatul un suflet El nu avea decat o fata pe care desi o iubea ca pe lumina ochilor a gatit-o pentru a i-o trimite balaurului Dumnezeu indurandu-se de oameni l-a trimis pe Gheorghe sa rapuna balaurul Imparatul voind sa-l rasplateasca i-a fagaduit fiica de sotie dar Sf Gheorghe a raspuns ca lui nu-i este dat sa se casatoreasca ci sa-l slujeasca pe Dumnezeu facand bine pe pamant

De-atunci oamenii au inceput sa se stropeasca cu ldquoapa neinceputardquo din fantani si izvoare ca sa ldquodezlege belsugulrdquo sa puna crengi de rug la porti sa unga ferestrele usile portile si hornul casei cu usturoi inchinandu-se lui Dumnezeu si Sfantului Gheorghe ca sa stavileasca astfel intrarea zanelor care bantuie noaptea

Pentru ca la Sangiorz incepe al doilea sezon al anului pastoral in aceasta perioada urca oile la munte si are loc masurisul laptelui Masurisul laptelui este o traditie complexa dar minutios organizata care are loc de secole fara nici o modificare Fiecare familie din sat isi duce turmele de capre si de oi la o strunga de langa sat unde pastorii angajati din vreme le mulg

Laptele obtinut este ldquomasuratrdquo pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon

Multe sunt credintele si superstitiile legate de Sangiorz- gunoiul din ziua aceasta se pune la radacina pomilor ca sa rodeasca bine- cine se spala in dimineata aceste zile cu roua toata vara va fi sanatos si nu-i vor iesi pete pe obraz- o piele de sarpe jupuita de Sf Gheorghe si purtata noua zile la gat se crede ca te fereste de friguri- e bine sa te cantaresti de Sf Gheorghe pentru ca atunci nu se mai lipeste de tine nici un farmec- de Sf Gheorghe sa nu dai nimic din casa ca-ti dai norocul- daca in ziua de Sf Gheorghe va fi roua multa sau ceata e semn de an bogat- sprinten iute harnic si indemanatic la lucru in decursul anului poate fi doar acela care este urzicat in aceasta zi- fetele seamana busuioc si tin semintele in gura pentru a creste si a mirosi frumos

Tot acum este vremea potrivita pentru a incheia contracte ldquoSf Gheorghe tocmeste si Sf Dumitru platesterdquo zice taranul referindu-se la vechile tocmeli ce le incheiau in aceasta perioada stapanii stanelor cu ciobanii si vacarii In Bihor s-a pastrat traditia ca in

aceasta zi sa se formeze turmele sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii

Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi

Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca de Sangiorz sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui

Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara in care tinerii imbracati in verdeata stropesc si ii urzica pe sateni canta si joaca in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V Butura ndash Cultura spirituala romaneasca)

Cavalerul trac

Zeul venerat de vechile populatii balcanice Muzeele din Romania adapostesc in salile lor de istorie veche numeroase sculpturi tablite sau basoreliefuri ce infatiseaza un cult religios mai putin cunoscut al geto-dacilor cultul Cavalerului trac Specialistii sunt de parere ca este vorba despre un tanar zeu al tracilor balcanici si danubieni reprezentat adesea calare in scene de vanatoare

Atributele si originea zeului sunt incerte ele sunt mai degraba rezultatul unui

sincretism cultural datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac

Istoricii recunosc ca in multe dintre provinciile colonizate de romani exista o religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta bdquoo contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului tracrdquo In mitologia persana Mithras este zeul luminii numele lui insemnand bdquoSoarele nebiruitrdquo Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 iHr) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 dHr prin intermediul soldatilor cultul fiind unul exclusiv pentru barbati Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 dHr cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton Cultul Cavalerului trac Desigur multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine populate de traci Ca urmare toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri descoperite in Dobrogea Oltenia Transilvania acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe

Dinspre paganism spre crestinism

Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici precum Teohari Antonescu Iozef Hampel Mihail Rostovtev Franz Cumont Em Grigoras Dumitru Tudor Mircea Dogaru si altii Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care in 1937-1938 si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema iar in 1976 la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume El afirma ca deoarece absolut toate tablitele de marmura piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre unde alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului Roma se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si evident dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian participau la viata cetatii si dacii numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic In ariile din Balcani si mai ales din Dacia cultul este atestat din secolele II-III Exista si argumente afirma istoricul Dumitru Tudor care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare iar in iconografia locala este pastrat ca Sf GheorghePe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si de ldquopomul vietiirdquo (pom pe care se incolaceste un sarpe)

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

ia apa fiecare familie Acel loc insa era pazit de un balaur infricosator care cerea in schimbul apei cate un suflet Tot in timpul acela sosise vremea ca sa dea si imparatul un suflet El nu avea decat o fata pe care desi o iubea ca pe lumina ochilor a gatit-o pentru a i-o trimite balaurului Dumnezeu indurandu-se de oameni l-a trimis pe Gheorghe sa rapuna balaurul Imparatul voind sa-l rasplateasca i-a fagaduit fiica de sotie dar Sf Gheorghe a raspuns ca lui nu-i este dat sa se casatoreasca ci sa-l slujeasca pe Dumnezeu facand bine pe pamant

De-atunci oamenii au inceput sa se stropeasca cu ldquoapa neinceputardquo din fantani si izvoare ca sa ldquodezlege belsugulrdquo sa puna crengi de rug la porti sa unga ferestrele usile portile si hornul casei cu usturoi inchinandu-se lui Dumnezeu si Sfantului Gheorghe ca sa stavileasca astfel intrarea zanelor care bantuie noaptea

Pentru ca la Sangiorz incepe al doilea sezon al anului pastoral in aceasta perioada urca oile la munte si are loc masurisul laptelui Masurisul laptelui este o traditie complexa dar minutios organizata care are loc de secole fara nici o modificare Fiecare familie din sat isi duce turmele de capre si de oi la o strunga de langa sat unde pastorii angajati din vreme le mulg

Laptele obtinut este ldquomasuratrdquo pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon

Multe sunt credintele si superstitiile legate de Sangiorz- gunoiul din ziua aceasta se pune la radacina pomilor ca sa rodeasca bine- cine se spala in dimineata aceste zile cu roua toata vara va fi sanatos si nu-i vor iesi pete pe obraz- o piele de sarpe jupuita de Sf Gheorghe si purtata noua zile la gat se crede ca te fereste de friguri- e bine sa te cantaresti de Sf Gheorghe pentru ca atunci nu se mai lipeste de tine nici un farmec- de Sf Gheorghe sa nu dai nimic din casa ca-ti dai norocul- daca in ziua de Sf Gheorghe va fi roua multa sau ceata e semn de an bogat- sprinten iute harnic si indemanatic la lucru in decursul anului poate fi doar acela care este urzicat in aceasta zi- fetele seamana busuioc si tin semintele in gura pentru a creste si a mirosi frumos

Tot acum este vremea potrivita pentru a incheia contracte ldquoSf Gheorghe tocmeste si Sf Dumitru platesterdquo zice taranul referindu-se la vechile tocmeli ce le incheiau in aceasta perioada stapanii stanelor cu ciobanii si vacarii In Bihor s-a pastrat traditia ca in

aceasta zi sa se formeze turmele sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii

Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi

Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca de Sangiorz sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui

Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara in care tinerii imbracati in verdeata stropesc si ii urzica pe sateni canta si joaca in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V Butura ndash Cultura spirituala romaneasca)

Cavalerul trac

Zeul venerat de vechile populatii balcanice Muzeele din Romania adapostesc in salile lor de istorie veche numeroase sculpturi tablite sau basoreliefuri ce infatiseaza un cult religios mai putin cunoscut al geto-dacilor cultul Cavalerului trac Specialistii sunt de parere ca este vorba despre un tanar zeu al tracilor balcanici si danubieni reprezentat adesea calare in scene de vanatoare

Atributele si originea zeului sunt incerte ele sunt mai degraba rezultatul unui

sincretism cultural datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac

Istoricii recunosc ca in multe dintre provinciile colonizate de romani exista o religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta bdquoo contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului tracrdquo In mitologia persana Mithras este zeul luminii numele lui insemnand bdquoSoarele nebiruitrdquo Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 iHr) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 dHr prin intermediul soldatilor cultul fiind unul exclusiv pentru barbati Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 dHr cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton Cultul Cavalerului trac Desigur multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine populate de traci Ca urmare toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri descoperite in Dobrogea Oltenia Transilvania acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe

Dinspre paganism spre crestinism

Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici precum Teohari Antonescu Iozef Hampel Mihail Rostovtev Franz Cumont Em Grigoras Dumitru Tudor Mircea Dogaru si altii Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care in 1937-1938 si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema iar in 1976 la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume El afirma ca deoarece absolut toate tablitele de marmura piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre unde alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului Roma se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si evident dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian participau la viata cetatii si dacii numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic In ariile din Balcani si mai ales din Dacia cultul este atestat din secolele II-III Exista si argumente afirma istoricul Dumitru Tudor care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare iar in iconografia locala este pastrat ca Sf GheorghePe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si de ldquopomul vietiirdquo (pom pe care se incolaceste un sarpe)

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

Laptele obtinut este ldquomasuratrdquo pentru a sti cata branza i se cuvine fiecarei familii in acel sezon

Multe sunt credintele si superstitiile legate de Sangiorz- gunoiul din ziua aceasta se pune la radacina pomilor ca sa rodeasca bine- cine se spala in dimineata aceste zile cu roua toata vara va fi sanatos si nu-i vor iesi pete pe obraz- o piele de sarpe jupuita de Sf Gheorghe si purtata noua zile la gat se crede ca te fereste de friguri- e bine sa te cantaresti de Sf Gheorghe pentru ca atunci nu se mai lipeste de tine nici un farmec- de Sf Gheorghe sa nu dai nimic din casa ca-ti dai norocul- daca in ziua de Sf Gheorghe va fi roua multa sau ceata e semn de an bogat- sprinten iute harnic si indemanatic la lucru in decursul anului poate fi doar acela care este urzicat in aceasta zi- fetele seamana busuioc si tin semintele in gura pentru a creste si a mirosi frumos

Tot acum este vremea potrivita pentru a incheia contracte ldquoSf Gheorghe tocmeste si Sf Dumitru platesterdquo zice taranul referindu-se la vechile tocmeli ce le incheiau in aceasta perioada stapanii stanelor cu ciobanii si vacarii In Bihor s-a pastrat traditia ca in

aceasta zi sa se formeze turmele sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii

Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi

Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca de Sangiorz sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui

Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara in care tinerii imbracati in verdeata stropesc si ii urzica pe sateni canta si joaca in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V Butura ndash Cultura spirituala romaneasca)

Cavalerul trac

Zeul venerat de vechile populatii balcanice Muzeele din Romania adapostesc in salile lor de istorie veche numeroase sculpturi tablite sau basoreliefuri ce infatiseaza un cult religios mai putin cunoscut al geto-dacilor cultul Cavalerului trac Specialistii sunt de parere ca este vorba despre un tanar zeu al tracilor balcanici si danubieni reprezentat adesea calare in scene de vanatoare

Atributele si originea zeului sunt incerte ele sunt mai degraba rezultatul unui

sincretism cultural datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac

Istoricii recunosc ca in multe dintre provinciile colonizate de romani exista o religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta bdquoo contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului tracrdquo In mitologia persana Mithras este zeul luminii numele lui insemnand bdquoSoarele nebiruitrdquo Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 iHr) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 dHr prin intermediul soldatilor cultul fiind unul exclusiv pentru barbati Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 dHr cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton Cultul Cavalerului trac Desigur multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine populate de traci Ca urmare toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri descoperite in Dobrogea Oltenia Transilvania acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe

Dinspre paganism spre crestinism

Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici precum Teohari Antonescu Iozef Hampel Mihail Rostovtev Franz Cumont Em Grigoras Dumitru Tudor Mircea Dogaru si altii Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care in 1937-1938 si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema iar in 1976 la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume El afirma ca deoarece absolut toate tablitele de marmura piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre unde alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului Roma se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si evident dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian participau la viata cetatii si dacii numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic In ariile din Balcani si mai ales din Dacia cultul este atestat din secolele II-III Exista si argumente afirma istoricul Dumitru Tudor care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare iar in iconografia locala este pastrat ca Sf GheorghePe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si de ldquopomul vietiirdquo (pom pe care se incolaceste un sarpe)

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

aceasta zi sa se formeze turmele sa se desparta mieii de oi si sa se tocmeasca pastorii

Batranii mai povestesc ca de Sangiorz ard comorile ingropate prin paduri iar cei care le vad luminand pot merge sa le caute a doua zi

Pe valea Crisului Repede se obisnuieste ca de Sangiorz sa se impodobeasca portile si usile grajdurilor cu crengi cu ghimpi ca sa alunge strigoii care fura mana laptelui

Forma cea mai arhaica a sarbatorii o reprezinta Sangiorzul din zona Muntilor Apuseni unde o ceata de feciori organizeaza un adevarat scenariu al carnavalului de primavara in care tinerii imbracati in verdeata stropesc si ii urzica pe sateni canta si joaca in scopul stimularii magice a fortelor creatoare din natura (V Butura ndash Cultura spirituala romaneasca)

Cavalerul trac

Zeul venerat de vechile populatii balcanice Muzeele din Romania adapostesc in salile lor de istorie veche numeroase sculpturi tablite sau basoreliefuri ce infatiseaza un cult religios mai putin cunoscut al geto-dacilor cultul Cavalerului trac Specialistii sunt de parere ca este vorba despre un tanar zeu al tracilor balcanici si danubieni reprezentat adesea calare in scene de vanatoare

Atributele si originea zeului sunt incerte ele sunt mai degraba rezultatul unui

sincretism cultural datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac

Istoricii recunosc ca in multe dintre provinciile colonizate de romani exista o religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta bdquoo contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului tracrdquo In mitologia persana Mithras este zeul luminii numele lui insemnand bdquoSoarele nebiruitrdquo Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 iHr) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 dHr prin intermediul soldatilor cultul fiind unul exclusiv pentru barbati Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 dHr cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton Cultul Cavalerului trac Desigur multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine populate de traci Ca urmare toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri descoperite in Dobrogea Oltenia Transilvania acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe

Dinspre paganism spre crestinism

Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici precum Teohari Antonescu Iozef Hampel Mihail Rostovtev Franz Cumont Em Grigoras Dumitru Tudor Mircea Dogaru si altii Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care in 1937-1938 si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema iar in 1976 la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume El afirma ca deoarece absolut toate tablitele de marmura piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre unde alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului Roma se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si evident dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian participau la viata cetatii si dacii numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic In ariile din Balcani si mai ales din Dacia cultul este atestat din secolele II-III Exista si argumente afirma istoricul Dumitru Tudor care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare iar in iconografia locala este pastrat ca Sf GheorghePe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si de ldquopomul vietiirdquo (pom pe care se incolaceste un sarpe)

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

sincretism cultural datorat patrunderii romane in teritoriile din Balcani In siturile din Romania s-au descoperit cel putin 200 de vestigii ce atesta existenta cultului Cavalerului trac

Istoricii recunosc ca in multe dintre provinciile colonizate de romani exista o religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni ce-si avea originile in cultul Cavalerului trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace Cercetatorul Mihail Rostovtev este de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta bdquoo contopire a Cultului lui Mithras cu cel al Cavalerului tracrdquo In mitologia persana Mithras este zeul luminii numele lui insemnand bdquoSoarele nebiruitrdquo Cultul lui Mitra (Mithras) a fost introdus de regele persan Artaxerxes II (405-362 iHr) si s-a raspandit si in exteriorul Iranului ajungand in Imperiul Roman in anul 100 dHr prin intermediul soldatilor cultul fiind unul exclusiv pentru barbati Patrunzand si in Dacia dupa cucerirea traiana din 106 dHr cultul lui Mitra s-a intersectat cu cel autohton Cultul Cavalerului trac Desigur multe reprezentari ale Cavalerului trac se regasesc si in provinciile vecine populate de traci Ca urmare toti marii cercetatori ai practicilor pagane sunt de acord ca aceste religii aduse de romani sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii In multe scene sculptate pe tablite sau pe basoreliefuri descoperite in Dobrogea Oltenia Transilvania acesta este infatisat in preajma unei Mari Zeite care primeste un Zeu Cavaler ce calca sub copitele calului un dusman invins Cercetatorii sustin ca imaginea Cavalerului trac a fost preluata ulterior de iconografia crestina pentru a-l reprezenta pe Sfantul Gheorghe

Dinspre paganism spre crestinism

Studiul Cavalerilor Danubieni a suscitat interesul si imaginatia unor cercetatori si istorici precum Teohari Antonescu Iozef Hampel Mihail Rostovtev Franz Cumont Em Grigoras Dumitru Tudor Mircea Dogaru si altii Unul dintre cei mai avizati specialisti ai acestei religii este istoricul Dumitru Tudor care in 1937-1938 si-a sustinut teza de doctorat pe aceasta tema iar in 1976 la Leiden (Olanda) i s-a publicat o lucrare monografica in doua volume El afirma ca deoarece absolut toate tablitele de marmura piatra sau metal care-i infatiseaza pe acesti eroi redati calare si pe zeita tutelara s-au descoperit in orase sau in castre unde alaturi de putinii cetateni veniti chiar din metropola Imperiului Roma se gaseau colonisti de cele mai diferite etnii si evident dupa instituirea sistemului de toleranta de catre Hadrian participau la viata cetatii si dacii numai acest cosmopolitism si regim de toleranta a permis aparitia noului cult - Cavalerii Danubieni - al carui fundament este traco-dacic In ariile din Balcani si mai ales din Dacia cultul este atestat din secolele II-III Exista si argumente afirma istoricul Dumitru Tudor care dovedesc faptul ca acest Zeu tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare mai tarziu reprezentat pe stele funerare iar in iconografia locala este pastrat ca Sf GheorghePe monumentele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si de ldquopomul vietiirdquo (pom pe care se incolaceste un sarpe)

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

calaretul avand o lance in mana Cavalerul este astfel un simbol al nemuririi si al victoriei binelui asupra raului si mortii Aceasta semnificatie sau interpretare simbolica arata o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism

Ofensiva zeitatilor romane si crestine

Religia Cavalerilor danubieni a fost denumita de multe ori in trecut ca fiind a Cabirilor (protectori ai navigatiei in lumea frigiana) a Dioscurilor (in mitologia greaca protectori ai corabierilor) a Calaretului traco-mitriacFormat initial din credintele popoarelor de pe valea Dunarii a stat la baza aparitiei cultului Cavalerilor Danubieni afirma specialisti raspandit cu precadere pe teritoriul tuturor provinciilor romane Dacia Moesia (provincie romana antica situata in regiunile statelor Serbia Bulgaria si Romania geografic era cuprinsa intre Marea Neagra la est Muntii Balcani si Muntii Sar la sud raul Drina la vest si fluviul Dunarea la nord) Dalmatia si Panonia (acum Croatia - fosta Iugoslavie si Ungaria) Istoricii subliniaza faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor romani Tot ei mai spun ca geto-dacii nu ciopleau chipul zeului lor de aici influenta romana pentru ca mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Din pacate cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Apoi cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari canonizati ulterior (Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril) Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza spun istoricii in Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular SfGheorghe este sarbatorit si cinstit la 23 aprilie fiind considerat zeul vegetatiei protectorul naturii inverzite al vitelor si al oilorCalaretii lui Burebista

Dupa unele ipoteze emise de o serie de specialisti acest zeu simboliza calaretii getului Burebista si ai marelui preot Deceneu ce arborau stindardul cap-de-lup al zeului Zamolxis simbol al libertatii si vitejiei razboinicilor precizeaza istoricul Paul Stefanescu Nu se cunoaste care era denumirea oficiala a acestui zeu local si nici in ce constau cultul sau ceremoniile si ritualurile - venerarea sa efectuandu-se in cel mai mare secret constituind probabil si o forma de opunere fata de puterea de la Roma Cunoasterea cultului se rezuma in prezent la studierea si interpretarea a circa 226 de reprezentari ale zeilor intruchipati pe tablitele de piatra (114) de metal (95) de teracota (4) si pietre gravate (13) Nu s-a pastrat nici un fel de mentiune literara in privinta cultului si nici un fel de inscriptie care sa-i mentioneze numeleCultul Cavalerilor Danubieni a fost din punct de vedere al continutului si al bogatiei in simboluri si obiecte de cult cel mai dezvoltat dintre toate religiile practicate la vremea respectiva pe teritoriul Daciei subliniaza cercetatorii Nu exista monumente religioase din secolele II-IV care sa ne fi transmis un mai mare numar de simboluri si obiecte de cult decat reprezentarile Cavalerilor Danubieni

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

spun ei Raspandit in Dacia in Panonia Dalmatia si Moesia cultul Cavalerilor Danubieni dispare la sfarsitul secolului al IV-lea fiind absorbit de crestinism a carui biserica oficiala organizata de acum la scara intregului Imperiu merge pe drumul batatorit de preotii pagani ai diverselor culte ale Romei absorbind si integrand toate cultele si zeitatile localeMuzeul National de Istorie a Romaniei din Bucuresti prezinta in cadrul bogatei colectii de antichitati romane o interesanta placa votiva ce-i reprezinta pe asa-numitii ldquoCalaveri (Calareti) danubienirdquo Piesa a fost achizitionata prin donatia unui particular pe la inceputul secolului al XX-lea si provine din Transilvania locul exact al descoperirii ramanand insa necunoscut Multe astfel de tablite exista in muzeele de istorie din Braila Alba Constanta SA

Maria Oprea

Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac

Silueta Daltuita a Cavalerului Trac sta de veghe la capatul unui cimitir

de langa Pestera Mosului( Manastirea Cetatuia Negru-Voda) in care se afla

cateva cruci pe care nu stau scrise decat nume fara sa se precizeze momentul

trecerii in vesnicie Cea mai spectaculoasa imagine incrustata in stanca celebrul

si misteriosul Cavaler Trac avea un cult raspandit din Carpati pana la Marea

Mediterana

Cavalerul trac este un tanar zeu al tracilor balcanici și danubieni reprezentat

calare pe cal adesea in imprejurari cinegetice identificat de catre grecii antici cu

zeul Heron

In tara noastra s-au gasit cel putin 200 de imagini de epoca atestand cultul

Cavalerului Trac Unii cercetatori sustin ca imaginea a fost preluata din

iconografia crestina si il reprezinta pe Sfantul Gheorghe

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

Publicat de Florin Emil Ghebosu

Arhiva pentru cavalerul trac

Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale

ldquoCavalerului Tracrdquo

Posted in Uncategorized cu etichete apollo atribute divine cavalerul trac limba

tracică religia tracilor TERMENI ATESTAŢI on octombrie 5 2009 by zalmoxe

Deşi mi-am propus să inventariez doar termenii atestaţi pentru spaţiul daco-moesic am adunat şi cacircteva dintre cele mai uzuale atribute şi titluri ale divinităţii cu diverse nume şi atribute numită convenţional ldquoCavalerul Tracrdquo

La cam toate elementele discutate icircn secţiunea ldquoTermeni Atestaţirdquo lacunele bibliografice sunt deocamdata foarte mari ele sunt cu atacirct mai pregnante aici literatura de specialitate din Bulgaria fiind foarte greu accesibilă Atrag de asemenea atenţia asupra faptului că nu toţi aceşti termeni provin din limba tracă

1) Termen KARABASMOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate bdquoCavalerului Tracrdquo de asemenea Apollo Karabasmos2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec alfabet latin3) Grafiere(Eroi Karabasmo) (IGBulg IV 2134) (CCET I 85) etc4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)7) Bibliografie- Nora Dimitrova Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider icircn Hesperia vol 71 nr 2 (Apr-Iun 2002) p 209-299

1) Termen MANIMAZUS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate bdquoCavalerului Tracrdquo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec alfabet latin3) Grafiere(Eeroi Manimazoi)IGBulg I 78)4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo) Icircn opinia lui G Mihailov acest monument provine de lacircngă un sanctuar dedicat lui Apollo Karabasmos6) Bibliografie- Nora Dimitrova Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider icircn Hesperia vol 71 nr 2 (Apr-Iun 2002) p 209-299

1) Termen PROPULAIOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate bdquoCavalerului Tracrdquo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec alfabet latin3) Grafiere(Eroi Propulaiou)(CCET I 80-95)4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)6) Bibliografie

- Nora Dimitrova Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider icircn Hesperia vol 71 nr 2 (Apr-Iun 2002) p 209-299

1) Termen VETESPIOS OUETESPIOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate bdquoCavalerului Tracrdquo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec3) Grafiere(Eroi Vetespiou) (KDP 755 la Petric-Kalesi)(Eroi Ouetespioui) (BIAB 8 1934 459 la Marcianopolis4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)7) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 56

1) Termen AULARCHENOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate lui Apollo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec3) Grafiere(Aularkhenou) (ADB 153 la Asardzik ADB 154 la Devna KDP 498 la Karnobat KDP 916 la Stara-Zagora KDP 919 BIAB 7 1932-1933 384 la Coklevo)4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al lui Apollo ()6) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 34

1) Termen PUROUMEROULAS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate lui Apollo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec alfabet latin3) Grafiere(Kuriou Puroumeroul(a) ) (KDP 812 la Plovdiv)(Eroui Purmer(oula) (KDP 293 la Garmen)((Erou P)urmeroula) (KPD 375 la Golema-Breznica)(Purmeroula Mukhapaibes Eukhen) (KDP 608 la Ljublen)(Theou Megalou Purmeroula) (BIAB 12 1938 288 nr 10 la Kovacevo)(Eroui Purumerula) (KDP 603 la Ljublen)(sancto Pirmer(ulae)) (KDP 602 la Kovanlak)4) Funcţiune atribut divin ()5) Observaţii

Atribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)6) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 386-387

(deocamdată urmează să fie aduse mult mai multe referinţe aicihellip)

• Cavalerul Trac
• • Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac
  • • Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti
    • • Galerie de imagini
      • INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip
      • Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )
      • CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult
      • CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios
      • SIBILLA POESIS
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • • Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac
        • • Arhiva pentru cavalerul trac
          • Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale ldquoCavalerului Tracrdquo

- Nora Dimitrova Inscriptions and iconography in the Monuments of the Thracian Rider icircn Hesperia vol 71 nr 2 (Apr-Iun 2002) p 209-299

1) Termen VETESPIOS OUETESPIOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate bdquoCavalerului Tracrdquo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec3) Grafiere(Eroi Vetespiou) (KDP 755 la Petric-Kalesi)(Eroi Ouetespioui) (BIAB 8 1934 459 la Marcianopolis4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)7) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 56

1) Termen AULARCHENOS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate lui Apollo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec3) Grafiere(Aularkhenou) (ADB 153 la Asardzik ADB 154 la Devna KDP 498 la Karnobat KDP 916 la Stara-Zagora KDP 919 BIAB 7 1932-1933 384 la Coklevo)4) Funcţiune atribut divin ()5) ObservaţiiAtribut al lui Apollo ()6) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 34

1) Termen PUROUMEROULAS2) Sursa primă2a) izvorul diverse inscripţii dedicate lui Apollo2b) epoca sec I d Hr ndash IV d Hr2c) limba de transliterare alfabet grec alfabet latin3) Grafiere(Kuriou Puroumeroul(a) ) (KDP 812 la Plovdiv)(Eroui Purmer(oula) (KDP 293 la Garmen)((Erou P)urmeroula) (KPD 375 la Golema-Breznica)(Purmeroula Mukhapaibes Eukhen) (KDP 608 la Ljublen)(Theou Megalou Purmeroula) (BIAB 12 1938 288 nr 10 la Kovacevo)(Eroui Purumerula) (KDP 603 la Ljublen)(sancto Pirmer(ulae)) (KDP 602 la Kovanlak)4) Funcţiune atribut divin ()5) Observaţii

Atribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)6) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 386-387

(deocamdată urmează să fie aduse mult mai multe referinţe aicihellip)

• Cavalerul Trac
• • Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac
  • • Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti
    • • Galerie de imagini
      • INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip
      • Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )
      • CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult
      • CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios
      • SIBILLA POESIS
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • • Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac
        • • Arhiva pentru cavalerul trac
          • Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale ldquoCavalerului Tracrdquo

Atribut al unei divinităţi cu diverse nume şi atribute (aşa numitul bdquoCavalerul Tracrdquo)6) Bibliografie- Dimitri Detschew Die Thrakische Sprachreste p 386-387

(deocamdată urmează să fie aduse mult mai multe referinţe aicihellip)

• Cavalerul Trac
• • Macircnastirea Cetatuia Negru-Voda sau Meteora Romacircniei sau Legenda Cavalerului Trac
  • • Bitdefender mandria de a fi romacircni destepti
    • • Galerie de imagini
      • INTRE MITOLOGIE SI REAL MISTERE SI SINCRETISM RELIGIOS MARTURII ALE ISTORIEI NEAMULUI ROMANESC - CULTUL CAVALERULUI TRAC gt CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI gt SFANTUL MILITAR GHEOGHEhellip
      • Atunci cand cautarile noastre pornesc de la izvoarele istorice pentru a descoperii cunostinte informatii despre daci sau geti adica tracii de la Dunare si din Carpati ajungem la mitologie legende si miturihellip asa cum spunea Alexandru Busuioceanu in rdquo Zamolxis ldquo iata ce minunat se zugraveste in basme impletite cu realul istoria enigmatica a neamului geto-dac rdquo Samburele de istorie se transforma in legenda si ia culoarea celorlalte fapte care alcatuiesc istoria pierduta in neguri rdquo Mitul Zeului Nemuririi Zamolxis Cultul Cavalerului Trac raman nedespartite de legenda dacica si daca pe antici i-a impresionat sub pana altora au trecut se cuvine ca si noi sa le cunoastem marturii ale continuitatii neamului nostru fiind pe aceste meleaguri scantei de lumina din vechea Pelasgie care vor lumina locul si pasii nostrii pe cararile pline de mister ale istoriei O stranie si misterioasa religie pagana Cultul Cavalerilor Danubieni isi are rdquo originile rdquo in enigmaticul si impresionantul Cult al Cavalerului Trac Mihail Rostovtev era de parere ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni reprezinta rdquo o contopire a Cultului lui Mithras cu al Cavalerului Trac o divinitate pastoral-agricola a triburilor trace ldquo Dacia este leaganul celor mai vechi reprezentari ale Cavalerului cult care s-a raspindit mai apoi si in provinciile vecine dar numai in acele zone in care se constata arheologic si istoric-geografic prezenta unor populatii geto-dacice De subliniat aspectul caci toti marii cercetatori ai religiilor pagane sunt de comun acord ca aceste religii sunt strans legate de miturile si credintele geto-dacilor de pe ambele maluri ale Dunarii Scena centrala a Cultului Cavalerului a fost reprezentata pe tablite sculptate basoreliefuri lucrate in plumb ndash in vechile credinte plumbul era un metal al infernului si magiei ndash si infatiseaza o Mare Zeita care primeste un Zeu Cavaler care calca sub copitele calului un dusman invins mai apoi in jurul Marii Zeite apar doi Cavaleri Gemeni in ambele infatisari apar simboluri de cult ( berbec taur cocos corb vultur sarpe leu ) apar divinitatile solare scenele misterioase de sacrifiu banchetul sacru oferit numai celor initiati diferite obiecte de cult sau chiar Magna Mater ndash Cybelle ( Sibille )
      • CULTUL CAVALERULUI TRAC in toate teritoriile zonele locuite de geto-daci exista un mit cu nume necunoscut care asa cum este reprezentat in scena centrala are ca tema obisnuita lupta dintre rdquo bine rdquo si rdquo rau ldquo Cavalerul Trac Zeul Tanar al tracilor balcanici si danubieni reprezentat calare a fost numit si rdquo Theos Heros ldquo rdquo Heron ldquo iar in iconografia romaneasca s-a pastrat de-a lungul vremurilor in chipul lui Sfantul Gheorghe Exista argumente cum ca acest Zeu Tanar ar fi patronat razboiul si cultul funerar deoarece apare reprezentat pe stele funerare mai tarziu iar in iconografia locala asa cum am mentionat deja este pastrat ca Sf Gheorghe Cultul Cavalerului Trac este atestat prin imaginile de epoca gasite in Oltenia Dobrogea Transilvania dar si in alte locuri unde au poposit populatiile geto-dacice Pe mormintele funerare din Dobrogea el apare reprezentat sub forma unui erou calare insotit de un altar si rdquo pomul vietii rdquo ( pom pe care se incolaceste un sarpe ) calaretul avand o lance in mana El este lsquo vazut rdquo ca un simbol al nemuririi si al victoriei rdquo binelui rdquo asupra rdquo raului rdquo si mortii Calul este un simbol al imortalitatii si evoca eroizarea defunctului calul fiind un animal solar Prezenta sarpelui incolacit in jurul pomului simbolizeaza capetenia zeul conducator asadar reptila ( sarpele ) sacralizeaza arborele ( pomul vietii ) alipit fiind altarului de sacrificiu Arborele este identificat ca o axa ce uneste lumea terestra de cea celesta rdquo arborele vesnic rdquo sprijina universul si simbolizeaza biruinta vietii asupra mortii De mentionat caci Cultul Cavalerului Trac prin reprezentarea sa ca imagine-simbol este o prima apropiere a spiritualitatii pagane de crestinism In aceste reprezentari ale Cavalerului Trac moartea este vazuta ca un rdquo prag rdquo care desparte delimiteaza lumea cunoscuta de cea necunoscuta ca un spatiu intre Sacru si Profan Calul este considerat a fi singurul animal care poate trece nepedepsit pragul dintre cele doua lumi el ajutand sufletul defunctului sa ajunga cu bine in noua lume Asadar Cultul Cavalerului Trac este inspirat de credintele geto-dacilor in nemurire in izbanda binelui asupra raului Centrul de cult religios din Muntii Bucegi are in zona megaliti BabeleSfinxul Altarele cimitirele sacre unde erau ingropati doar eroii si conducatorii cultului Stim ca preotii cultului practicau astronomia astrologia magia dar nu se cunosc cu exactitate locuri de practicare a unor ritualuri unde s-ar fi oficiat banchete sacre pentru initiati deoarece acestea erau considerate misterioase si erau ferite de ochii localnicilor ai celor neinitiati deci nu au fost descoperite temple sau locuri de cult
      • CULTUL CAVALERILOR DANUBIENI una dintre cele mai enigmatice si strani religii pagane denumita gresit in trecut ca fiind a Cabirilor a Dioscurilor a Calaretului traco-mitriac a fost Cultul Cavalerilor Danubieni Zeii acestei religii sunt cunoscuti astazi sub denumirea de Cavalerii Danubieni sau Cavalerii Dunareni aria lor de adoratie limitandu-se strict Cultul Cavalerului Trac va purta denumirea de Cultul Cavalerilor Danubieni deoarece cavalerul dunarean era adorat in zonele tuturor provinciilor romane de la Dunarea Mijlocie si Inferioara Dacia Moesia Panonia si Dalmatia ( actual Romania Bulgaria fosta Yugoslavie si Ungaria ) Acest cult local format initial din credintele poporului de pe valea Dunarii respectiv Cultul Cavalerului Trac s-a continuat apoi prin Cultul Cavaleriolor Danubieni pe o perioada ce a cuprins sec I iH-IIIdH Subliniem faptul ca acest Cult al Cavalerilor Danubieni este privit ca fiind un simbol al rezistentei geto-dacilor fata de zeitatile cuceritorilor ( romanii ) Asadar Cultul Cavalerilor Danubieni a apartinut traco-romanilor colonizati si in timp a devenit zeu al militarilor recrutati din randul populatiei locale Stim cu siguranta ca geto-dacii NU ciopleau chipul zeului lor Mai tarziu acest cult a fost reprezentat pe tablite in piatra si in metal de catre mesterii colonisti Reprezentarile mai vechi ale Cavalerului Trac au fost modelul de reprezentare a Cavalerilor Danubieni Marea Zeita ( Diana Nemesis Cybella Epona ) a dobandit proprietati si puteri religioase ce au vazut lumea pamanteana subpamanteana si celesta Zeita apare cu degetul la buze ceea ce simbolizeaza recomandarea pastrarii secretuluihellip din nefericire acest simbol a fost preluat si deci pangarit de francmasonerie cu prilejul unor ritualuri masonice secrete la care iau parte doar initiatiihellip Cei doi cavaleri si Marea Zeita adica cele 3 divinitati sunt o triada careia i se atribuie puteri supranaturale in cele trei lumi pamanteana cereasca ( solara ) si infernala ( htonica ) Pentru reprezentarea acestei triade pietrarii au luat ca model schema heraldica mi veche Marea Zeita danubiana sta in centru in fata sa este infatisata o masa pe care se vede un peste cei doi cavaleri pe langa arme poarta si stindardul denumit draco ( emblema nationala si religioasa a dacilor din epoca lui Decebal ) Pestele este prezent ca simbol considerat a fi un aliment sfant si pur si se consuma la banchete sacre de catre initiati mai tarziu pestele a devenit simbol al crestinismului Sunt infatisate cele patru elemente din natura ( pamantul aerul focul si apa ) luata din teologia zeului Mithras prin prezenta simbolurilor sarpe cocos leu si vas puse in opozitie unele fata de altele Cele patru vanturi sunt prezente sub forma de busturi masculine care sufla in trompete la fel apar cele patru anotimpuri sub forma de cununi purtate pe cap Cultul Cavalerilor danubieni s-a stins inaintea ofensivei religiilor pagane impotriva crestinismului Tocmai in aceasta ultima perioada a adorarii cultului preotii au pus un accent deosebit pe partea mistica si magica atractive fiind ca forme pentru credinciosi si care raspundeau framantarilor lor spiritual-religioase Cand in Imperiul roman biserica crestina a fost proclamata ca unica biserica in stat vechile zeitati militare pagane au fost ingemanate cu martirii crestini militari care mai apoi au fost canonizati ( Sf Gheorghe Dumitru Theodor Arhanghelii Mihail si Gavril ) In concluzie Zeul Cavalerilor Danubieni sub chipul unui erou pamantean geto-dac ( posibil Burebista ) se confunda o data cu raspandirea crestinismului in Dacia cu SFANTUL GHEORGHE Cavalerul Danubian sau Trac se dedubleaza in Sf Gheorghe aparatorul biruitorul care s-a sacrificat prin credinta pentru cei multi Sf Gheorghe razboinicul calare In calendarul popular Sf Gheorghe este sarbatorit si cinstit in 23 aprilie Sf Gheorghe fiind considerat a fi un zeu al vegetatiei protector al naturii inverzite al vitelor si al oilor si este identificat cu Cavalerul Trac In spiritualitatea populara este cel de al doilea stalp calendaristic Iata ca nu intamplator este sarbatorit primavara ca simbol al renasteri al trezirii si biruintei vietii Astfel Cultul Cavalerilor Danubieni ramane un remarcabil exemplu de sincretism religios
      • SIBILLA POESIS
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • De la cavalerul trac la sacircngiorzul romacircnesc
      • • Scurt istoric - Ultimul Cavaler Trac
        • • Arhiva pentru cavalerul trac
          • Termeni atestaţi (12) Atribute şi titluri ale ldquoCavalerului Tracrdquo