Caterina de Medici 1

Caterina de Medici

Caterina de Medici

Regină a Franței

Domnie 31 martie 1547 ndash 10 iulie 1559

Icircncoronare 10 iunie 1549

Căsătorit(ă) cu Henric al II-lea al Franței

Urmași

Francis al II-lea al Franței Elisabeta de ValoisClaude de ValoisLudovic al FranțeiCarol al IX-lea al Franței Henric al III-lea al Franței Margareta de ValoisFranccedilois Duce de AnjouIoana de ValoisVictoria de Valois

Nume complet

Caterina Maria Romula di Lorenzo de Medici

Casa regală Casa de ValoisCasa de Medici

Tată Lorenzo II de Medici

Mamă Madeleine de la Tour dAuvergne

Naștere 13 aprilie 1519Florența

Deces 5 ianuarie 1589Castelul Blois Franța

Icircnmormacircntare Basilica Saint-Denis

Caterina de Medici (n 13 aprilie 1519 Florența - d 5 ianuarie 1589 Blois) a fost regina Franței și soția regeluiHenric al II-lea al Franței precum și mamă a trei regi aparținacircnd Casei de Valois S-a născut icircn Italia purtacircndnumele de Caterina Maria Romola di Lorenzo de Medici iar mai tacircrziu a trăit icircn Franța sub numele Catherine deMeacutedicis Mai icircntacirci regină apoi regentă a Franței Caterina a fost o figură emblematică a secolului al XVI-leaNumele său este legat de războaiele religioase Rolul său icircn masacrul din Noaptea Sfacircntului Bartolomeu face din ea ofigură controversată chiar și icircn prezent

Caterina de Medici 2

bdquoEra ea cea care făcea totul regele nu mișca un pai fără ca ea să știerdquo

mdashPierre de lEstoile

Date biografice

Copilăria

Portretul papei Leon al X-lea cu cardinalul Giuliode Medici (viitorul Clement al VII-lea) și Luigi

de Rossi

Născută icircn Florența a fost fiica lui Lorenzo II de Medici duce deUrbino (nepotul lui Lorenzo Magnificul) și a prințesei Madeleine de laTour dAuvergne Și-a pierdut ambii părinți prematur Madeleinemoare la 28 aprilie 1519 de febră puerperală iar Lorenzo moare cacirctevazile mai tacircrziu Caterina rămacircne orfană la 3 săptămacircni Esteicircncredințată mătușilor ei și papei Leon al X-lea care aparținea și elfamiliei Medici O parte din copilărie o petrece icircn mănăstire iar maitacircrziu merge la unchiul și verișorii ei la Roma Poartă titlul de Ducesăde Urbino este unica moștenitoare a imensei averi a familieiMediciiar poporul florentin o alintă duchessinamica ducesă[1][2] Icircn1523 unchiul său este ales papă cu numele de Clement al VII-lea Icircn1529 este luată ostatic de florentini (avea opt ani)[3] iar apoi trupelepapei asediază Florența Avea doar paisprezece ani (28 octombrie1533) cacircnd s-a măritat cu ducele de Orleacuteans la Marsilia Unchiul eiClement al VII-lea este cel care a refuzat acordarea divorțului luiHenric al VIII-lea de prima lui soție Caterina de Aragon Deși acesta ise adresa Caterinei cu apelativul de nepoată era de fapt văr de gradulicircntacirci al bunicului ei Papa Clement al VII-lea a fost cel care a perfectatmariajul ei discutacircnd cu tatăl lui Henric Francisc I al Franței Acesta era implicat icircn lupta icircmpotriva lui CarolQuintul luptă pe care avea să o ducă pe parcursul icircntregii sale vieți A fost icircncacircntat de oportunitatea pe care i-ooferea mariajul fiului său de a-și icircntări influența icircn peninsula Italiei iar zestrea imensă a Caterinei trebuia să acoperedatoriile casei regale[4]

Caterina de Medici 3

Viața cu Henric al II-lea

Henric al II-lea de Corneille de Lyon Henric icircntimpul copilăriei sale a petrecut patru ani șijumătate ca prizonier icircn Spania fapt care l-a

marcat pe viață făcacircndu-l introvertit și icircntunecat

Nunta a avut loc icircn 28 octombrie 1533 la Eacuteglise Saint-Ferreol lesAugustins la Marsilia[5][6] Caterina era atractivă și inteligentă dar peparcursul domniei lui Francisc I a exercitat puțină influență icircn FranțaEra tacircnără și era o străină icircntr-o țară care avea o mare greutate pe scenapolitică fiind pusă icircn umbră de persoane mai importante Icircn primul ande căsătorie icircl vede puțin pe Henric dar doamnele de la curte o trateazăbine impresionate de inteligența și ascuțimea minții ei[7] Moartea luiClement al VII-lea icircn 25 septembrie 1534 icirci subminează poziția lacurte Noul papă Paul al III-lea rupe alianța cu Franța și refuză săplătească zestrea imensă a Caterinei Regele Francisc se placircnge fata avenit la mine goală[8]Prințul nu are nici un interes pentru soție icircnschimb fără să se ascundă are amante Una dintre ele Philippa Duci dănaștere unei fetițe pe care el o recunoaște public[9] Caterina după zeceani de căsnicie icircncă nu avea copii Icircn consecință zvonurile despre unposibil divorț au apărut la curte și se pare că icircnsuși regele era alarmatde infertilitatea mariajului său și tentat să dea curs unui asemeneademers Mai tacircrziu Caterina avea sa fie pusă icircn umbră definitiv deamanta lui Henric al II-lea Diane de Poitiers Dar Caterina a avuticircntr-un tacircrziu așteptații copii iar Francisc I a trăit suficient spre a-șivedea nepoții icircnainte de a icircnchide definitiv ochii Intră icircn arena politicădupă moartea lui Henric al II-lea cacircnd Carol al IX-lea avea zece ani După moartea lui Carol al IX-lea joacă un rolcheie icircn regatul celui de-al treilea fiu Henric al III-lea care renunță la sfaturile sale doar icircn ultima lună de viață aCaterinei

ReginăIcircn 1538 Henriccare avea 19 ani a icircnceput o relație de durată cu Diane de Poitiers(38 de ani) după moartea soțuluiacesteia cu care fusese prieten apropiat pe care o va adora toată viața[10] Pe durata domniei soțului ei (1547-1559)Caterina a trăit retrasă a dus o viață pasivă observacircnd totuși ce se petrecea icircn jurul ei Caterina era geloasă din cauzarelației soțului ei cu Poitiers dar nu a avut autoritatea necesară pentru a o stopa Pentru a se consola adună icircn jurul eio curte formată din italieni Ruggeri Simeoni Strozzi Gondi toți intră icircn aparatul administrativ regal Icircn ceea ce icirclprivea Henric e atașat de Diana icircn care are icircncredere deplină De altfel trăiește sub influența ei următorii aniaceasta controlacircnd cu abilitate din postura ei de iubită a regelui decizii politice Conștientă de rolul pe care icircl jucaavea intervenții competente și nu abuza de statutul cacircștigat Icircn 1552 cacircnd regele pleacă icircn campania de la MetzCaterina rămacircne să conducă regatul[11]cu ajutorul conetabilului Anne de Montmorency Puțin mai tacircrziu e trimisă derege la parlament pentru a cere banii necesari continuării campaniei icircn Italia Situația e restabilită icircn 1558 iar icircn 1559este semnată pacea la Cateau-Cambreacutesis Prin acest tratat Franța pierde posesiuni importante icircn Italia iar Caterina efurioasă Icircn iulie 1559 Henric al II-lea este grav rănit la un ochi icircn timpul unui turnir icircn timp ce se duela cu Gabrielde Montgomery cu ocazia căsătoriei fiicei sale Elisabeta cu Filip al II-lea al Spaniei oficiată prin procură Lancealui Montgomery s-a rupt icircn fața regelui[12] iar Caterina Diana de Poitiers și prințul Francisc au leșinat[13] Regele edus la Chacircteau de Tournelles și din capul său sunt extrase cinci așchii una din ochi și din creier Icircn următoarele zecezile starea regelui e schimbătoare Uneori se simte bine icircncacirct poate scrie scrisori sau asculta muzică Cu toate acesteaicircncet icircncet icircși pierde vederea nu mai poate vorbi și apoi moare icircn 10 iulie 1559 Pentru a-și arăta durerea pentrumoartea regelui ia decizia de a purta numai haine de culoare neagră icircn semn de doliu chiar dacă doliul regal eraculoarea albă Icircși schimbă și emblema eșarfa lui Iris cu toate culorile curcubeului devine o lance ruptă cu următorulmotto de aici lacrimile mele de aici durerea mea (Lacrymae hinchinc dolor)[14]

Caterina de Medici 4

După moartea lui Henric al II-lea

Francisc al II-lea de Francois Clouet 1560Francisc a găsit coroana atacirct de grea la

icircncoronarea sa icircncacirct a avut nevoie de patru nobilisă-l ajute să urce treptele spre tron

Lui Henric al II-lea icirci urmează la tron Francisc al II-lea care avea 15ani Icircn ceea ce a fost numită o lovitură de stat cardinalul de Lorena șiducele de Guise -a căror nepoată Maria regina Scoției fusese căsătorităcu un an icircnainte cu Francisc preiau puterea a doua zi după moartea luiHenric Aceștia se instalează la Luvru cu tacircnărul cuplu[15]Ambasadorul englez raportează cacircteva zile mai tacircrziu bdquofamilia Guiseconduce din spatele regeluirdquo[16] Toată lumea se așteaptă ca ea sădispară de la curte Caterina ar trebui să rămacircnă 40 de zile icircn loculunde a murit soțul ei Dar din prima zi Caterina nu are intenția să seopună familiei de Guise bogați și icircnrudiți cu familia regală care aupreluat conducerea Intervine doar icircn redistribuirea favorurilor regaleiar fosta favorită Diana de Poitiers trebuie să restituie bijuteriilecoroanei[17] și primește castelul de Chaumont icircn schimbul celui deChenonceau care Caterina dorește să se icircntoarcă la coroană Soțiafiului ei Maria regina Scoției prea puțin dispusă să se amestece icircnpolitică pe cont propriu Cu toate acestea Caterina nu icircncearcă să seimpună icirci lasă mereu primul loc prima ei preocupare fiind sănătatealui Francisc al II-lea care suferă de o malformație congenitală Prinsăicircntre familia de Guise care aparținea partidului catolic și protestanți econstracircnsă să facă joc dublu Luacircnd contact cu protestanții și prințul deCondeacute iși atrage neicircncrederea și suspiciunea familiei de Guise care oizolează din politică Este izolată din consiliu nu poate să-și exprime părerea și nu poate icircmpiedica execuția lui Annede Bourg icircn 1559 Icircn iulie 1560 este ales cancelar al Franței Michel de lHocircpital care cere sprijinul organelorconstituționale din Franța și lucrează icircndeaproape cu Caterina pentru a apăra legea icircn fața anarhiei icircn creștere[18] La20 august 1560 Caterina și Michel de lHocircpital susțin această politică icircn fața unui ansamblu de notabili laFontainebleau Istoricii consideră acest fapt un exemplu timpuriu al stilului de conducere al Caterinei Icircntre timpprincipele de Condeacute ridică o armată și atacă sudul orașului Caterina icirci ordonă să vină la curte iar cacircnd ajunge estearestat Icircn noiembrie este judecat de trădare icircmpotriva coroanei și condamnat la moarte Icircl salvează moartea regeluica urmare a unei infecții la o ureche[19] Cacircnd Caterina vede că Francisc e pe moarte face un pact cu Antoine deBourbon prin care el renunță la dreptul său la regență icircn schimbul eliberării fratelui său prințul de Condeacute[20] Moartealui Francisc al II-lea icircn decembrie 1560 o icircndurerează profund dar icirci permite să ia icircn macircnă puterea Carol al IX-leaare doar 10 ani icircn 1560 cacircnd urcă pe tron iar Caterina este numită de consiliul Privy gouvernante de Franceguvernantă a Franței cu puteri depline Ea scrie fiicei sale Elisabeta bdquoscopul meu principal este să am onoarea luidumnezeu icircn toate lucrurile și să păstrez autoritatea nu pentru mine ci pentru conservarea acestui regat și pentrubinele tuturor fraților săirdquo[21]

Caterina de Medici 5

Regența

Carol al IX-lea de Francois Clouet

Ambasadorul venețian Giovanni Michiel l-a descris pe Carol al IX-leaca fiind bdquoun copil admirabil cu ochi bunimișcări grațioase chiar dacănu e robust Nu poate practica exercițiile fizice violente pentru că areprobleme de respirațierdquo Caterina era influențată de două curenteerasmismul orientat spre o politică de pace și neo-platonismul carepredică misiunea divină a suveranului pentru ca armonia să domneascăicircn propriul regat Ea prezidează consiliul decide icircn politicăcontrolează afacerile de stat dar nu reușește să controleze cu adevăraticircntreaga țară care este la un pas de războiul civil Problemele cu care seconfruntă Caterina sunt complexe și poate dificil de icircnțeles fiindstrăină[22] Ea cheamă liderii bisericii din ambele părți pentru a icircncercasă rezolve diferențele religioase Cu tot optimismul său Colocviul de laPoissy se termină cu un eșec și se autodizolvă la 13 octombrie 1561fără acordul Caterinei[23] Poate dă greș pentru că ea vede decalajulreligios doar din punct de vedere politicDupă cum spune istoriculRJKnecht ea a subestimat puterea de convingere religioasăimaginacircnd că totul va fi bine dacă ea ar putea face ca liderii partidelorpolitice să fie de acord[24] La 17 ianuarie 1562 Edictul de laSaint-Germain constituie o adevărată revoluție subliniind legăturasfacircntă icircntre unitatea religioasă și continuitatea organizației politice[25]Acest edict autorizează libertatea de cult și de conștiință pentru

protestanți cu condiția ca aceștia să restituie toate locurile de cult pe care le aveau Edictul nu are succes din cauzaantagonismelor prea puternice dintre hughenoți și catolici Primul război religios icircncepe icircn 1562 cu Masacrul de laWassy opera familiei de Guise Icircn 1 martie 1562 ducele de Guise și oamenii lui au atacat și icircnchis icircntr-un hambar ungrup de hughenoți omoracircnd 74 și rănind 104[26] Ducele a denumit masacrul un accident regretabil și a fost ovaționatpe străzile Parisului icircn timp ce hughenoții cereau răzbunare[27] A fost fitilul care a declanșat războiul civil icircn FranțaIcircn următorii treizeci de ani Franța se va afla icircntr-o stare de război civil sau armistițiu armat[28] Icircn termen de o lunăLuis de Bourbon prinț de Condeacute și amiralul Gaspard de Coligny adună o armată de 1800 de soldați fac o alianță cuAnglia și icircncep să cucerească oraș după oraș icircn Franța[29] Caterina se icircntacirclnește cu Coligny dar acesta refuză să deaicircnapoi Rebelii au semnat tratatul de la Hampton Court cu Elisabeta I oferindu-i Le Havre (pentru a fi schimbatulterior cu Calais) icircn schimbul sprijinului său Prin urmare ea icirci spune Din moment ce te bazezi pe forțele tale noiți-o vom arăta pe a noastră[30] Armata regală lovește și hughenoții sunt asediați la Rouen Caterina icircl vizitează pepatul de moarte pe Antoine de Bourbon rege al Navarei icircmpușcat mortal Icircn 18 februarie 1563 un spion Jean dePoltrot icircl ucide pe ducele de Guise icircn timpul asediului din Orleacuteans Cu toate că moartea acestui aristocrat vacomplica războiul civil[31] Caterina este mulțumită Icirci spune ambasadorului venețian dacă ducele de Guise ar fimurit mai devreme am fi făcut pacea mai repede[32] Caterina oferă hughenoților Edictul de la Amboise cunoscutși ca Edictul de Pacificare icircn 19 martie 1563 Caterina acum icirci adună pe hughenoți și pe catolici pentru a lua LeHavre din macircna englezilor Icircn august 1563 Carol al IX-lea devine major iar Caterina renunță la regență dar Carol alIX-lea icirci reconfirmă imediat puterea inițială

Caterina de Medici 6

Mormacircntul Caterinei și a lui Henric al II-lea laSaint-Denis

Icircn această perioadă Caterina renovează și construiește unele proprietățiregalePhilibert Delorme reface Palatul Tuileries iar Primaticcioconstruiește mausoleul familiei de Valois icircn onoarea lui Henric alII-lea la Saint-Denis Icircn februarie și martie 1564 organizează balurifastuoase la Fontainebleau iar icircn martie același an icircncepe Mareacălătorie de-a lungul Franței a lui Carol al IX-lea dorită și organizatăde Caterina Călătoria durează 28 de luni pacircnă icircn 1566 La fiecareetapă Carol al IX-lea și mama sa se arată mulțimii Caterina vrea cafiul său să fie cunoscut de popor Icircn 1567 reicircncep conflictele interne eracircndul Surprizei de la Meaux[33] iar Caterina și fiul său se refugiază laParisSurpriza de la Meaux a reprezentat un punct de cotitură icircn politica Caterinei față de hughenoți Din acelmoment a abandonat orice compromis icircn schimbul unei politici de represiune[34] Popularitatea reginei mamă scadetot mai mult icircn fața opiniei publice Situația se icircnrăutățește continuu iar politica de toleranță se pare că nu maifuncționează Caterina trece din nou de partea catolicilor și icircn mai 1568 icircl concediază pe Michel de lHocircpitalUrmează lupte teribile care duc țara icircn ruină La 8 august 1570 Carol al IX-lea și amiralul Coligny semneazăTratatul de la Saint Germain punacircnd capăt celui de-al treilea război religios[35] Cu această ocazie Caterina oferămacircna fiicei sale Margareta de Valois de religie catolică lui Henric al III-lea de Navara hughenot pentru a consolidapacea

Noaptea Sfacircntului Bartolomeu

Dimineața la porțile Luvrului de EacuteduardDebat-Ponsan 1880

Totuși curacircnd icircncepe să se icircngrijoreze de importanța crescacircndă apartidului hughenot și influența amiralului de Coligny asupra regeluiIcircn21 august amiralul Coligny este rănit la macircnă și la braț fiind icircmpușcatde la fereastra unei case[36] Este tratat icircn locuința lui de la Hocirctel deBethisy de chirurgul Ambroise Pareacute care-i extrage un glonț din cot și icirciamputează un deget cu o foarfecă Caterina de care s-a spus că a primitvestea fără să arate nici o emoție icircl vizitează icircn lacrimi și icirci promitesă-l pedepsească pe vinovatDouă zile mai tacircrziu Coligny este ucisMulți istorici au acuzat-o pe Caterina de atentatul asupra lui ColignyAlții au spus că a fost familia de Guise sau a fost un complotspaniol-papal pentru a pune capăt influenței amiralului asupraregelui[37][38] Oricare ar fi adevărul baia de sacircnge care a urmat a fosticircn curacircnd dincolo de controlul Caterinei sau a oricărui lider[39] Icircncerca-se o ultimă icircmpăcare organizacircnd nunta fiiceisale Margareta cu Henric al III-lea de Navara care după moartea prințului de Condeacute era căpetenia hughenoților Daricircn fața intransigenței celor două părți consimte să fie uciși principalii conducători hughenoți veniți la Paris cu ocaziacăsătoriei Masacrul numit Noaptea Sfacircntului Bartolomeu icircncepe icircn noaptea dintre 23 și 24 august 1572 Ipotezecontradictorii se icircnfruntă și icircn zilele noastre asupra responsabilității acestui masacru Una dintre acestea atribuie vinaCaterinei alții insistă asupra dorinței latente a tacircnărului rege de a se scutura de influența mamei sale și de politica sade toleranțăNu putem știi dacă a fost sau nu de acord cacircnd Carol al IX-lea a spus Atunci să-i ucidem Ucide-ții petoți [40] Masacrul care a făcut mii de victime la Paris și icircn provincie și a continuat pentru săptămacircni se poatedefini icircn cuvintele istoricului Jules Michelet Sfacircntul Bartolomeu nu a durat o zi ci un sezon Acest masacru acacircntărit greu asupra popularității Caterinei lăsacircnd o amintire de neșters posterității[41] Icircn 29 septembrie cacircnd Henricde Navarra icircngenunchează icircn fața altarului ca un romano-catolic după ce se convertise pentru a nu fi ucis Caterinase icircntoarce spre ambasadori și izbucnește icircn racircs[42] Din acest moment datează legenda reginei italiene rea Scriitorii

Caterina de Medici 7

hughenoți au marcat-o pe Caterina ca o intrigantă italiană ce a acționat după principiul lui Machiavelli acela de a-șiucide toți dușmanii dintr-o singură lovitură[43] Doi ani mai tacircrziu Caterina se confruntă cu o nouă criză Carol moarede tuberculoză Cu o zi icircnainte de a muri Carol al IX-lea o numește regentă pe Caterina deoarece Ducele dAnjouurmașul la tron este icircn Polonia Ducele dAnjou al treilea fiu al Caterinei după icircntoarcerea din Polonia unde fuseseales rege icirci urmează fratelui său la tron cu numele deHenric al III-lea Henric este preferatul mamei sale fără urmăde dubiu cel mai inteligent dintre cei trei frați și cel mai sănătos deși are plămacircnii slabi și suferă de obosealăconstantă[44] Caterina icircl lasă să guverneze singur fără a icircnceta să icircncerce să mențină pacea internă Cu toate acesteaHenric se dovedește capricios icircn cea ce privește guvernarea se bazează pe Caterina și echipa ei de secretari pacircnă cupuțin timp icircnainte de moartea Caterinei Se ascunde de multe ori de afacerile de stat cufundacircndu-se icircn acte de pietatecum ar fi pelerinaje și flagerare[45] Icircn 1578 Caterina icircncepe a doua călătorie prin Franța care o duce la Neacuterac undeicircncearcă s-o convingă pe Margareta să se icircmpace cu Henric de Navara Apoi icircn conflictul care icirci vede inamici pe regeși pe propriul frate Franccedilois duce dAlenccedilon este prezentă constant pănă la restabilirea păcii Chiar dacă are aproapeșaizeci de ani nu icircncetează să plătească impopularitatea coroanei francezeDar icircntr-un final eforturile sale fac sărecacircștige respectul poporului francez[46] Adevăratul triumf al Caterinei este cacircnd ajunsă la Paris icircn 1579 dupăcălătoria prin țară lumea iese pe străzi și aclamă această femeie de aproape 60 de ani care găsește forța șiicircncăpățacircnarea să lupte pentru un ideal Ambasadorul venețian Gerolamo Lipomanno a scris Ea este o prințesăneobosită născută pentru a icircmblacircnzii un popor indisciplinat ca cel francez Ei recunosc acum meritele salepreocuparea ei pentru unitate și le pare rău că nu au apreciat-o mai devreme Cu toate acestea Caterina nu-și faceiluzii Icircn 25 noiembrie 1579 ea icirci scrie fiului său Tu te afli icircn pragul unei revolte generale[47] Oricine vă spunealtfel e un mincinos Icircn 1588 icircn Ziua Baricadelor reginei mamă nu-i este teamă să icircnfrunte revolta din Parisfăcacircndu-și drum printre baricadele Parisului Cu puterea ei de a se bate cu toți și icircmpotriva tuturor pentru a păstraarmonia internă a regatului Caterina de Medici a devenit icircnaintea contemporanilor o figură ieșită din comun careimpune respect

Icircnfracircngerea și sfacircrșitulFranța este zguduită din nou de războaiele religioase La 8 septembrie 1588 Henric icircși concediază miniștrii și mulțumește mamei sale pentru tot ceea ce a făcut El o numește nu numai mamă a regelui dar și mamă a statului[48]

Icircn 23 decembrie icircl cheamă pe ducele de Guise la Castelul Blois Intrat icircn camera regelui patruzecișicinci de lame icirci străpung corpul și moare la picioarele patului regelui Icircn același timp alți opt membri ai familiei de Guise sunt arestați și uciși a doua zi icircn temnițele palatului[49] Caterina bolnavă la pat de o infecție pulmonară nu știa nimic Nu se cunoaște reacția ei cacircnd fiul său intracircnd icircn camera sa o anunță Te rog iartă-mă ducele de Guise e mort El nu va mai vorbi a trebuit să-l ucid I-am făcut ceea ce el voia să-mi facă mie[50] Dar se știe că icircn ziua de Crăciun spune unui călugăr Oh nenorocitul ce a făcutroagă-te pentru elicircl văd icircndreptacircndu-se icircn grabă spre ruină[51]Icircn 5 ianuarie 1589 icircn vacircrstă de șaizecișinouă de ani moare (probabil de pleurezie) icircnconjurată de dragostea celor dragi dar distrusă de ruina familiei sale și a Franței LEstoile a scris cei apropiați ei au crezut că viața ei a fost scurtată de neplăcerea produsă de fapta fiului său Pentru că Saint-Denis era icircn macircinile conjuraților trupul său rămacircne la Blois abia peste 22 de ani va fi depus la basilica Saint-Denis de către fiica lui Henric al II-lea și a lui Philippa Duci Diana Icircn 1793 o gloată de revoluționari profanează mormacircntul iar oasele ei vor fi icircngropate icircntr-o groapă comună icircmpreună cu resturile altor regi și regine[52] Acuzațiile cum că ar fi otrăvit-o pe Jeanne dAlbret și involuntar pe Carol al IX-lea sunt pure invenții ale romancierilor secolului XIX(Michel Zeacutevaco și Alexandre Dumas) nu se bazează pe nici o dovadă Personalitatea Caterinei de Medici e dificil de schițat datorită faptului că dintotdeauna asupra ei a plutit o legendă neagră Tradiția populară a făcut din ea o femeie machiavelică nemiloasă și despotică Chiar și istoricii au păstrat această imagine fără să realizeze propriile erori Un proces de totală dezinformare a făcut din ea un monstru sacircngeros A trebuit să așteptăm jumătatea secolului XX pentru ca istoriografia tradițională a acestei regine să fie complet pusă icircn discuție Jouanna Garisson Bourgeon Crouzet Din epoca războaielor religioase hughenoții și catolicii au disprețuit și au luat icircn racircs politica de toleranță a reginei mamă O propagandă eficace icircmpotriva familiei de Valois a perpetuat o imagine complet falsă a reginei Icircnfracircngerea din 1589 nu a permis

Caterina de Medici 8

reabilitarea Mai rău icircn secolul al XVII-lea istoricii au disprețuit intenționat familia de Valois pentru a ridica și maimult imaginea familiei de Bourbon care era la conducere Uitaseră minunatele rezultate obținute de Henric al IV-leași mai tacircrziu de Richelieu obținute continuacircnd politica dusă de Caterina Icircn secolul al XVIII-lea cacircnd regii nu maierau la modă politica icircnțeleaptă a reginei a fost percepută ca despotică și opresivă Icircn secolul al XIX-lea scriitoriimai ales Alexandre Dumas școala republicană și tradiția populară au reluat toate prejudecățile fără să țină cont detotala discordanță dintre fapte și legende Astăzi figura Caterinei de Medici a fost reabilitată de istorici dar opiniapopulară prin tradiție continuă să fie negativă Icircn anumite castele din Franța sunt ghiduri turistice care fără nici odovadă continuă să povestească istorii neicircntemeiate despre Caterina pentru a impresiona publicul Toate acestea aufăcut ca legenda neagră a Caterinei să ajungă pacircnă icircn zilele noastreLa opt luni după moartea ei Henric al III-lea este asasinat de un fanatic religios Jacques Cleacutement Moartea saicircnseamnă sfacircrșitul dinastiei de Valois după aproape trei secole și icircnceputul dinastiei de Bourbon succesorul săufiind Henric al IV-lea

Legenda neagră a Caterinei deMedici

O femeie despotică care a icircncercat să preia puterea

Caterina cu fiii săi regele Carol al IX-leaMargareta Henric de Anjou și Francisc de

Alenccedilon circa 1561

Trebuie luat icircn considerare faptul că ea avea toate drepturile reginămamă fiind era obligată să asigure moștenirea fiilor săi Franța erasfacircșiată de lupte interne și era de datoria ei să salveze integritatearegatului și a monarhiei A fost o femeie puternică la fel ca vecina eiElisabeta I Cacircnd Henric al II-lea a murit ea era doar o văduvă singurăde origine italiană cu cinci copii minori și două familii puternice(Guise și Bourbon) care icircncercau să preia puterea Mai tacircrziu Henric alIV-lea ar fi spus Eu vă icircntreb ce ar putea face o femeie rămasă lamoartea soțului ei cu cinci copii mici icircn brațe și două familii (Bourbonși Guise) care icircncearcă să ia coroana Nu a fost ea obligată să joaceroluri ciudate pentru a icircnșela mai icircntacirci pe unul apoi pe celălalt cuscopul de a-și proteja așa cum a făcut fiii care au domnit succesivdatorită conduitei icircnțelepte a acestei femei perspicace Sunt surprinsde faptul că nu a făcut mai rău[53] A făcut totul pentru a păstra tronulpentru fii săi Practic autoritatea ei a fost mereu condiționată derăzboaiele civile Politica ei a apelat uneori la măsuri disperate pentru amenține familia Valois la putere Fără ea nici unul dintre fii ei nu ar fireușit să rămacircnă la putere Anii icircn care a condus au fost numiți bdquoaniiCaterinei de Medicirdquo conform biografului ei Mark Strage

Caterina de Medici 9

Legenda

Blazonul Caterinei de Medici

bullbull O italiană care lasă ca Franța să fie condusă de străini

Pentru multe lucruri era considerată o străină Cacircnd a ajuns icircnFranța avea 14 ani și cunoștea prea puțin limba iar mai tacircrziuvorbea cu accent italian Dar crescuse icircn Franța avea o cultură și ointeligență rafinată fondată pe versatilitatea renașterii italienePolitica sa a fost mereu icircn interesul țării adoptive Icircntr-o perioadăde războaie civile prestigiul monarhiei fiind icircn scădere ea aicircncercat din toate puterile să-l mențină A fost și o patroană a arteifranceze a renașterii pe toată perioada icircn care a fost la puterebullbull O femeie rea care recurge la metode extreme pentru a păstra

puterea

Ce nu s-a spus despre otrăvuri și asasinii care i-ar fi avut icircnserviciul său Sunt insinuări fără nici o dovadă Istoricii au crezutcă ea a organizat Noaptea Sfacircntului Bartolomeu Unii auimaginat-o privind cu dispreț grămada de cadavre de protestanțimasacrați din curtea Luvrului după noaptea Sfacircntului Bartolomeu

bullbull O adeptă a machiavelismului

Adversarii Caterinei au acuzat-o că crea discordie pentru a domnii mai bine Icircn realitate nu avea icircncredere icircn nici unpartid și-a petrecut viața icircncercacircnd să le țină icircn fracircu ambițiile și să pună regele icircn lumină Doar degradarea puteriiregale și slăbiciunea mijloacelor sale o fac să treacă de la un partid la altulbullbull O femeie iritabilă devorată de gelozie

Scriitorii au avut tendința să exagereze ura Caterinei de Medici pentru Diana de Poitiers amanta soțului său Eadevărat că nu-i era simpatică dar romancierii au imaginat o răzbunare cruntă a Caterinei la moartea lui Henric alII-lea ceea ce nu s-a icircntacircmplat Sau faptul că educația fiilor regali a fost icircncredințată Dianei iar Caterina sufereaamarnic Icircn realitate Caterina veghea asupra fiilor săi mult mai mult decacirct Dianabullbull O femeie care folosește magia pentru a-și atinge scopurile

E adevărat că se icircntacirclnea cu Nostradamus dar răuvoitorii o vor icircnconjurată de vrăjitori mai ales italieni oglinzimagice și poțiuni

PersonalitateEra o regină amabilă și atentă la binele supușilor - o regină care a domnit cu inima Deși era icircmbrăcată deobicei icircnnegru a fost cea mai optimistă persoană a secolului său Credea icircn pace icircn icircmpăcare Regatul fiilor era icircn pericolpentru ei s-a dedicat țării A avut tendința de a fi o mamă destul de posesivă

Patroană a artelorCaterina a crezut icircn idealul renascentist[54] A fost inspirată de exemplul socrului său Francisc I al Franței care a găzduit la curtea sa cei mai importanți artiști din Europa și de strămoșii ei MediciIcircntr-o epocă de războaie civile icircn care respectul pentru monarhie era icircn scădere a căutat să consolideze prestigiul regal prin intermediul unui afișaj cultural generos După ce a avut controlul finanțelor regale a lansat un program de patronaj artistic care a durat trei decenii Icircn această perioadă ea a prezidat cultura Renașterii Franceze icircn toate ramurile artelor[55]Mare iubitoare de artă după moartea ei un inventar făcut la Hocirctel de la Reine arată că a fost o colecționară pasionată colecția ei cuprinzacircnd tapiserii hărți desenate manual sculpturi porțelanuri ceramică de Limoges mătăsuri chinezești mobiliere icircncrustate cu fildeș sute de portrete și multe altele[56] Multe portrete din colecția ei au fost pictate de Jean

Caterina de Medici 10

Clouet(1480-1541) și fiul său Franccedilois Clouet(1510-1572)[57]

Triumf de iarnă de Antoine Caron pictat icircn 1568

Icircn ultimile două decenii ale vieții sale doi pictori iasă icircn evidență JeanCousin cel tacircnăr(1522-1594) și Antoin Caron (1521-1599) care adevenit pictorul oficial al Caterinei după ce a lucrat la FontainebleauMulte dintre picturile lui Caron printre care Triumful Anotimpurilorsunt subiecte alegorice care au ecou icircn festivitățile pentru care curteaCaterinei a devenit celebră Ele descriu evenimente organizate laFontainebleau icircn 1564 la Bayonne icircn 1565 precum și la Tuileries icircn1573 cu ocazia vizitei ambasadorilor polonezi veniți pentru a prezentacoroana Poloniei fiului Caterinei Henric de Anjou[58]Biograful Leonie Frieda sugerează că Caterina mai multdecacirct oricine a inaugurat festivitățile fantastice pentru care mai tacircrziu monarhii Franței vor fi renumiți Spectacolelemuzicale icircn special au permis Caterinei să exprime darurile ei creative[59] Ele au fost icircn general dedicate idealurilorde pace și erau bazate pe teme mitologice Pentru a crea dramele speciale muzica și efectele pitorești pentru acesteevenimente Caterina a angajat cei mai importanți artiști și arhitecți ai acelor vremuri Istoricul Francisc Yates anumit-o o mare artistă creatoare de festivaluri Caterina a introdus treptat o serie de modificări la distracțiiletradiționale de exemplu mărește importanța dansului icircn timpul spectacolelor Naște o formă distinctă de artă balet deCourt baletul curții[60] Datorită sintezei dintre dans muzică și versuri ia naștere Balet comique de la Reine icircn1581 care este considerat de către experți primul balet autentic[61] Caterina a avut o dragoste mare și pentruarhitectură Ca fiică de Medici sugerează istoricul francez de artă Jean-Pierre Babelon a fost condusă de pasiunea dea construi și de a lăsa mari realizări icircn urma ei După moartea lui Henric al II-lea ea a dorit să imortalizeze memoriasoțului ei și să sporească grandoarea monarhiei printr-o serie de construcții costisitoare A construit două noi palatela Paris Tuileries și Hocirctel de la Reines A fost implicată icircndeaproape icircn planificarea și supravegherealucrărilorPoeții au lăudat-o ca pe o noua Artemisa după Artemisa a II-a din Caria care a construit mausoleul dinHalicarnas pentru soțul său mort Caterina a comandat un mormacircnt magnific pentru Henric al II-lea la bazilicaSaint-Denis Acesta a fost proiectat de Francesco Primaticcio(1504-1570) iar sculpturile au fost făcute de GermainPilon(1528-1590) Istoricul de artă Henri Zerner a numit acest monument ultimul și cel mai strălucitor mormacircntregal al renașteriiA comandat lui German Pilon sculptura de marmură care conține inima lui Henric Un poem deRonsard gravat la baza sa spune cititorului să nu se mire că un vas atacirct de mic poate conține o inimă atacirct de marepentru că inima adevărată a lui Henric bate icircn pieptul Caterinei

Mark Strageunul dintre biografii ei a spus bdquoCaterina a fost cea mai puternică femeie a secolului al XVI-leardquo[62]

Obiceiuri introduse de Caterina la curtea FranțeiPentru că nu era satisfăcută de bucătăria de la curtea Franței a adus bucătari din Toscana punacircnd astfel bazelefaimoasei bucătării franceze[63] Ea a fost cea care a separat macircncărurile sărate de cele dulci și tot ea a introdus icircnFranța utilizarea furculiței la masă Caterina a răspacircndit folosirea chiloților la doamnele de la curte deoarece iubindmult călăria era un obiect de icircmbrăcăminte necesar

Caterina icircn cultura populară

Literaturăbull Regina Margot de Alexandre Dumas tatăl (1845)bull Die Jugend des Koumlnigs Henry Quatre de Heinrich Mann (1935)bull Die Vollendung des Koumlnigs Henry Quatre de Heinrich Mann (1938)bull Lombra della Regina Nera de Monica Avanzini (2009)bull La regina maledetta de Jeanne Kalogridis (2009)

Caterina de Medici 11

bull Le confessioni di Caterina deMedici de C W Gortner (2011)bull Mr Gwyn de Alessandro Baricco (2011)

Cinemabull Intolerance cu Josephine Cromwell (1916)bull Perlele coroanei cu Marguerite Moreno (1937)bull Regina Margot cu Franccediloise Rosay (1954)bull Diana la cortegiana cu Marisa Pavan (1956)bull Le armi della vendetta cu Isa Miranda (1964)bull Maria Stuart regina Scoției cu Katherine Kath (1972)bull Donne di piacere cu Laura Betti (1990)bull Regina Margot cu Virna Lissi (1994)bull Henric al IV-lea cu Hannelore Hoger (2010)

Televiziunebull Regina Margot cu Alice Sapritch (1961)bull The Massacre of St Bartholomews Eve cu Joan Young (1966)bull Regina Elisabeta cu Margaretta Scott (1971)bull Doamna de Monsoreau cu Maria Meriko (1971)bull Cavalerul Pardaillan cu Dominique Blanchar (1988)bull Catherine de Meacutedicis Le Tocsin de la reacutevolution cu Alice Sapritch (1989)bull Saint Germain ou la Neacutegociation cu Marie-Christine Barrault (2003)bull Reign (2013)

Descendenți

Nume Naștere Deces Note

Francisc alII-lea rege alFranței

19 ianuarie1544

5 decembrie1560

Delfin al Franței pacircnă la moartea tatălui Căsătorit cu Maria regină a Scoției (1542 - 1587) icircn 1558A fost icircncoronat la 15 ani și a domnit un an murind din cauza unui acces cerebral Nu a avut copii

Elisabeta deValois

2 aprilie1545

3 octombrie1568

căsătorită cu Filip al II-lea al Spaniei (1527 - 1598) icircn 1559 A murit din cauza unui avort la 23 deani A avut două fiice

Claude deValois

12noiembrie1547

21 februarie1575

căsătorită cu Charles III Duce de Lorraine (1543 - 1608) a născut nouă copii și a murit la 28 de anicacircnd a născut ultimul copil

Ludovic alFranței

3 februarie1549

octombrie1549

Carol al IX-leaal Franței

27 iunie1550

30 mai1574

căsătorit cu Elisabeta de Austria (1554 - 1592) icircn 1570 S-a urcat pe tron la 9 ani pacircnă la 13 animama sa a fost regentă De la soție a avut o fiică Maria Elisabeta (1572-1578) De la amanta sa MarieTouchet a avut un fiu Carol (1573-1650) A murit la 24 de ani de tuberculoză

Henric alIII-lea alFranței

19septembrie1551

2 august1589

căsătorit cu Louise de Lorraine icircn 1575 A fost ales rege al Poloniei icircn 1573 Dar la moartea frateluiCarol al IX-lea a fugit și s-a urcat pe tronul Franței Faimos penru că se icircnconjura de favoriți numițimignon a luptat icircmpotriva Ligii catolice dar a fost icircnvins A fost asasinat de un călugăr fanaticcatolic icircn 2 august 1589 Nu a avut fii Cu el se stinge Casa de Valois

Margareta deValois

14 mai 1553 27 martie1615

cunoscută ca Margot căsătorită cu Henric al IV-lea al Franței A fost regină a Franței și Navarrei Afost o intelectuală activă protectoare a artelor scriitoare și poetă Opera sa cea mai importantăMeacutemoires au fost primele memorii scrise icircn Franța de o femeie Nu a avut copii

Caterina de Medici 12

Franccedilois Ducede Anjou

18 martie1555

19 iunie1584

S-a născut cu o ușoară formă de nanism și icircn timpul tinereții fața sa a fost desfigurată de variolă Aaspirat toată viața la tronul Franței și a conspirat cu sora sa Margareta și Henric al III-lea de Navarrade mai multe ori A murit de tuberculoză la 29 de ani Nu a avut copii

Ioana de Valois 24 iunie1556

24 iunie1556

geamănă cu Victoria de Valois a murit icircn pacircntecul mamei

Victoria deValois

24 iunie1556

august 1556 geamănă cu Ioana de Valois a murit la două săptămacircni după naștere

Note[1][1] Frieda p 23-24[2] Young The Medici vol II P15[3][3] Knecht op cit p 11[4][4] Frieda p 35[5][5] Frieda 52 Contractul a fost semnat pe data de 27 iar ceremonia religioasă a avut loc a doua zi[6][6] Marseille 13Eglise Saint-Ferreol les Augustins[7][7] Frieda op citp 54[8][8] Jai Recu la fille toute Nue Frieda 54[9][9] Knecht Caterina de Medici 29-30 Henri a legitimat copilul sub numele de Diana de Franța el a avut deasemenea cel puțin doi fii cu alte

femei[10][10] Frieda 60 90 Heritier 38-42[11] Frieda 118 Knecht Caterina de Medici 42-43[12][12] Pettegree 154[13][13] Frieda 5 ca și raportate de martorul ocular Nicholas Throckmorton ambasadorul englez[14] Knecht Caterina de Medici 56-58 Frieda 146[15] Knecht Caterina de Medici 59 Frieda 140[16] KnechtCaterina de Medici 60[17][17] Frieda 144[18] Sutherland Ancien Reacutegime 32[19][19] Frieda 151 Knecht 72 Guy 119[20][20] Peetegree 154 Hoogvliet 105 Domnia a fost icircn mod tradițional apanajul prinților de sacircnge[21] Knecht Caterina de Medici 73[22] Sutherland Ancien Reacutegime 28[23][23] Manetsch 22[24] Knecht Caterina de Medici 80[25] KnechtRennaissance France311 Sutherland Ancien Reacutegime 11-12 Edictul cunoscut de asemenea și cu numele de Edictul de tolerare sau

Edictul din ianuarie a fost important pentru recunoașterea icircn mod efectiv a existenței bisericii protestante și permite practicarea religiei icircnafara orașului

[26] Knecht Caterina de Medici 87 Frieda 188[27][27] Frieda 188-189[28] Sutherland Secretaries of State 140[29] Frieda191 Rebelii au semnat tratatul de la Hampton Court cu Elisabeta I a Angliei oferindu-i Le Havre(pentru a fi schimbate ulterior cu

Calais) icircn schimbul sprijinului său[30] Knecht Caterina de Medici89[31] Knecht Caterina de Medici 91 Sutherland Ancien Reacutegime 17[32] Knecht Caterina de Medici91-92[33][33] Wood 17[34] Knecht Caterina de Medici 120[35][35] Wood 28[36] Sutherland Masacrul de Sfacircntul Bartolomeu 313[37][37] Pentru o privire de ansamblu asupra diferitelor interpretări istorice a se vedea Holt 83-84[38] Knecht Caterina de Medici 154-157[39][39] Peetegree 159-160[40] Mareșalul Tavannes a amintit că Caterina a convocat un consiliu de război icircn grădinile Tuileries(astfel icircncacirct să nu fie auzită) pentru a

planifica următoarea mișcare Pentru că atentatul suferit de amiralul Coligny ar provoca un război ea și restul dintre noi am fost de acord căar fi recomandabil ca lupta să se ducă la Paris Este aproape sigur icircnsă că atunci cacircnd Carol a spus Ucide-ții pe toți se referea la lista denume făcută de Caterina nu la toți hughenoții Frieda 306-308

Caterina de Medici 13

[41][41] Peetegree 154[42][42] Frieda 324[43] Knecht Caterina de Medici 123-124 Manetsch60-61 Misoginismul și anti-italianismul icircn istoriile hughenote s-au dovedit seducătoare

nu numai pentru protestanți dar și pentru catolici care caută un țap ispășitor pentru problemele din Franța[44][44] Frieda 375[45][45] Sutherland 232 240 247[46] Sutherland Secretari de stat 209 Frieda 392[47] Knecht Caterina de Medici 201[48][48] Knecht 264-265[49][49] Peetegree 165[50] Knecht Caterina de Medici266 Cuvintele au fost raportate guvernului din Florența de către medicul Caterinei Fillipo Cavriana care era

informatorul lor[51] Knecht Caterina de Medici 267[52] Knecht Caterina de Medici 268-268[53][53] Brantocircme 88[54][54] Hoogviliet 109[55][55] Knecht 220[56][56] Knecht 140-141[57][57] Dimier 205-206[58][58] Blunt 98[59][59] Yates 68[60][60] Yates 51 Strong102 121-122[61][61] Lee 44[62] Strage Mark (1976) Woman of Power The life and Time of Catherine de Medici Londra și New YorkHarcourt Brace amp Jovanovich

Prolog p xi[63] Cucina Toscana (http www emmeti it Cucina Toscana Storia Toscana ART 36 it html)

Bibliografiebull Babelon Jean-Pierre The Louvre Royal Residence and Temple of the Arts Realms of Memory The

Construction of the French Past Vol III Symbols Edited by Pierre Nora English language edition translated byArthur Goldhammer edited by Lawrence D Kritzman New York Columbia University Press 1998 ISBN0-231-10926-1

bull Blunt Anthony Art and Architecture in France 1500ndash1700 New Haven Connecticut Yale University Press1999 ISBN 0-300-07748-3

bull Brantocircme Pierre de Bourdeille Illustrious Dames of the Court of the Valois Kings Translated by KatharinePrescott Wormeley New York Lamb 1912 OCLC 347527 (http worldcat org oclc 23700937)

bull Bryson David M Queen Jeanne and the Promised Land Dynasty Homeland Religion and Violence inSixteenth-century France Leiden and Boston Massachusetts Brill Academic 1999 ISBN 90-04-11378-9

bull Carroll Stuart Noble Power During the French Wars of Religion The Guise Affinity and the Catholic Cause inNormandy Cambridge Cambridge University Press 2005 ISBN 0-521-02387-4

bull Dimier L French Painting in the XVI Century Translated by Harold Child London Duckworth 1904 OCLC86065266 (http www worldcat org oclc 86065266amp referer=brief_results)

bull Frieda Leonie Catherine de Medici London Phoenix 2005 ISBN 978-0-06-074492-2bull Guy John My Heart Is My Own The Life of Mary Queen of Scots London Fourth Estate 2004 ISBN

1-8411-5752-Xbull Hearn Karen ed Dynasties Painting in Tudor and Jacobean England 1530ndash1630 New York Rizzoli 1995

ISBN 0-8478-1940-Xbull Heller Henry Anti-Italianism in Sixteenth-century France Toronto University of Toronto Press 2003 ISBN

0-8020-3689-9bull Heritier Jean Catherine de Medici Translated by Charlotte Haldane London George Allen and Unwin 1963

OCLC 1678642 (http worldcat org oclc 1678642amp referer=brief_results)

Caterina de Medici 14

bull Holt Mack P The French Wars of Religion 1562ndash1629 Cambridge Cambridge University Press 2005 ISBN0-521-54750-4

bull Hoogvliet Margriet Princely Culture and Catherine de Meacutedicis In Princes and Princely Culture 1450ndash1650Edited by Martin Gosman Alasdair A MacDonald and Arie Johan Vanderjagt Leiden and BostonMassachusetts Brill Academic 2003 ISBN 90-04-13572-3

bull Jollet Etienne Jean et Franccedilois Clouet Translated by Deke Dusinberre Paris Lagune 1997 ISBN0-500-97465-9

bull Knecht R J Catherine de Medici London and New York Longman 1998 ISBN 0-582-08241-2bull Knecht R J The Rise and Fall of Renaissance France 1483ndash1610 Oxford Blackwell 2001 ISBN

0-631-22729-6bull Lee Carol Ballet in Western Culture A History of Its Origins and Evolution London Routledge 2002 ISBN

0-415-94256-Xbull Manetsch Scott Michael Theodore Beza and the Quest for Peace in France 1572ndash1598 Leiden and Boston

Massachusetts Brill Academic 2000 ISBN 90-04-11101-8bull Morris T A Europe and England in the Sixteenth Century London and New York Routledge 1998 ISBN

0-415-15040-Xbull Neale J E The Age of Catherine de Medici London Jonathan Cape 1943 OCLC 39949296 (http www

worldcat org oclc 39949296amp referer=brief_results)bull Pettegree Andrew Europe in the Sixteenth Century Oxford Blackwell 2002 ISBN 0-631-20704-Xbull Strage Mark Women of Power The Life and Times of Catherine de Medici New York and London Harcourt

Brace Jovanovich 1976 ISBN 0-15-198370-4bull Sutherland N M Catherine de Medici and the Ancien Reacutegime London Historical Association 1966 OCLC

1018933 (http worldcat org oclc 1018933)bull Sutherland N M The French Secretaries of State in the Age of Catherine de Medici London Athlone Press

1962 OCLC 1367811 (http worldcat org oclc 1367811)bull Sutherland N M The Massacre of St Bartholomew and the European Conflict 1559ndash1572 London Macmillan

1973 ISBN 333136292bull Sutherland N M Princes Politics and Religion 1547ndash1589 London Hambledon Press 1984 ISBN

0-907628-44-3bull Strong Roy Art and Power Renaissance Festivals 1450ndash1650 Woodbridge UK Boydell Press 1984 ISBN

0-85115-247-3bull Thomson David Renaissance Paris Architecture and Growth 1475ndash1600 (http ark cdlib org ark 13030

ft0x0n99zf ) Berkeley University of California Press 1984 ISBN 0-520-05347-8 Retrieved 21 March 2008bull Tomas Natalie R The Medici Women Gender and Power in Renaissance Florence Aldershot UK Ashgate

2003 ISBN 0-7546-0777-1bull Wilson Ian Nostradamus The Evidence London Orion 2003 ISBN 0-7528-4279-Xbull Wood James B The Kings Army Warfare Soldiers and Society during the Wars of Religion in France

1562ndash76 Cambridge Cambridge University Press 1996 ISBN 0-521-55003-3bull Yates Frances The Valois Tapestries 1959 London Routledge amp Kegan Paul 1999 ISBN 0-415-22043-2bull Zerner Henri Renaissance Art in France The Invention of Classicism Translated by Deke Dusinberre Scott

Wilson and Rachel Zerner Paris Flammarion 2003 ISBN 2-08-011144-2bull fr Zvereva Alexandra Les Clouet de Catherine de Meacutedicis Paris Somogy Eacuteditions dArt Museacutee Condeacute

Chacircteau de Chantilly 2002 ISBN 2-85056-570-9bull Young GF The Medici Volume II 1920 London John Murray OCLC 288522172 (http www worldcat org

oclc 288522172amp referer=brief_results)

Caterina de Medici 15

Legături externebull ro Caterina de Medici (http www compendium ro pers_detalii phpid_pers=1829)bull Eglise-Saint-Ferreol-les-Augustins (http www marseille13 fr fr eglise-saint-ferreol-les-augustins )bull Portraits of Catherine de Medici (http derniersvalois canalblog com archives catherine_de_medicis index

html) (in French)bull Memoirs of Marguerite de Valois (http www gutenberg org etext 3841) Full text at Gutenberg Retrieved 27

March 2007bull Caterina de Medici - icircnger sau demon (http www revistamagazin ro content view 6462 8 ) 3 septembrie

2008 Gabriel Tudor Revista Magazinbull Caterina de Medici ndash confesiunile reginei icircntunecate (http www ziarulmetropolis ro

caterina-de-medici-confesiunile-reginei-intunecate ) 10 iunie 2013 Teodora Gheorghe Ziarul Metropolisbull FriedaLeonie Catherine de MediciLondraPhoenix2005ISBN 978-0-06-074492-2 (http FriedaLeonie

Catherine de MediciLondraPhoenix2005ISBN 978-0-06-074492-2 )

Caterina de Medici

Casa de MediciNaștere 13 aprilie 1519 Deces 5 ianuarie 1589

Regalitate franceză

PredecesorEleanor de Austria

Regină consort a Franței31 martie 1547 ndash 10 iulie 1559

SuccesorMaria regină a Scoției

Nobilimea franceză

PredecesorAnne de la Tour dAuvergne

Contesă de Auvergne1524 ndash 5 ianuarie 1589

SuccesorCarol al III-lea Duce de Lorena

Sursele și contribuitorii articolelor 16

Sursele și contribuitorii articolelorCaterina de Medici Sursă httpsrowikipediaorgwindexphpoldid=8629242 Contribuitori Alexander Tendler Ark25 Babu BlueMonday Culturefriend GEO GUumlT Hype supperLaurap Marius george MihaelaAndreeaS Parvus7 Radufan Raffaella Sorinescu Tico Wilbur XXN 11 modificări anonime

Sursele licențele și contribuitorii imaginilorImageKatharinavonMedicijpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierKatharinavonMedicijpg Licență Public Domain Contribuitori Boo-Boo Baroo DarwiniusEcummenic Editor at Large Flominator Gdallorto Grenavitar PKM Pierpao Shakko Sir GawainFileRed_crownpng Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierRed_crownpng Licență GNU General Public License Contribuitori Rinaldum (draw) Kelson (remove thebackground)FișierRaffael_040jpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierRaffael_040jpg Licență Public Domain Contribuitori Bries Bukk Curly Turkey DenghiugraveCommEDUCA33E Eugene a Fex1993 Gdallorto Gabor Jastrow Jean-Freacutedeacuteric Kuumlrschner Mac9 Trockennasenaffe 7 modificări anonimeFișierHenry_II_king_of_France_F_Clouetjpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierHenry_II_king_of_France_F_Clouetjpg Licență Public Domain ContribuitoriGryffindor Hsarrazin Mel22 Qp10qp Shakko 1 modificări anonimeFișierFrancoisIIjpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierFrancoisIIjpg Licență Public Domain Contribuitori Bibi Saint-Pol Bohegraveme Kuerschner Mu PKM Qp10qpRd232 Shakko Sir Gawain XIII 4 modificări anonimeFișierCharles_IX_of_France_by_F_Clouetjpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierCharles_IX_of_France_by_F_Clouetjpg Licență Public Domain Contribuitori BibiSaint-Pol Dierker Hsarrazin PKM Qp10qp Shakko TancregravedeFileCatherine de Medicis Henri II gisants basilique-Saint-Denisjpg Sursăhttpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierCatherine_de_Medicis_Henri_II_gisants_basilique-Saint-Denisjpg Licență Creative Commons Attribution-Sharealike 30 Contribuitori PhotoMyrabella UserMyrabellaFișierDebat-Ponsan-matin-Louvrejpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierDebat-Ponsan-matin-Louvrejpg Licență Public Domain Contribuitori AndreasPraefckeAnne97432 Bohegraveme Deerstop DenghiugraveComm Ecummenic Kilom691 Leyo Montmorency Morgan Riley Mu Paris 16 Sergeyprokopenko Sir Gawain Tangopaso VIGNERON 3modificări anonimeFișierCaterina_e_i_figlijpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierCaterina_e_i_figlijpg Licență Public Domain Contribuitori Zweig92 1 modificări anonimeFișierCOA french queen Catherine de Meacutedicissvg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierCOA_french_queen_Catherine_de_Meacutedicissvg Licență Creative CommonsAttribution-Sharealike 30252010 Contribuitori BrightRaven CommonsDelinker Darwinius De728631 Jimmy44 Odejea OwenBlacker Skim TeleComNasSprVen VIGNERONFileCaron-Antoine-triumph-of-winterjpg Sursă httpsrowikipediaorgwindexphptitle=FișierCaron-Antoine-triumph-of-winterjpg Licență Public Domain Contribuitori Auntof6Bejnar FA2010 Gdallorto Mattes Stanzilla 1 modificări anonime

LicențăCreative Commons Attribution-Share Alike 30creativecommonsorglicensesby-sa30

• Caterina de Medici
• • Date biografice
  • • Copilăria
    • Viața cu Henric al II-lea
    • Regină
    • După moartea lui Henric al II-lea
    • Regența
    • • Noaptea Sfacircntului Bartolomeu
      • Icircnfracircngerea și sfacircrșitul
      • Legenda neagră a Caterinei deMedici
      • • O femeie despotică care a icircncercat să preia puterea
        • Legenda
        • Personalitate
        • • Patroană a artelor
          • Obiceiuri introduse de Caterina la curtea Franței
          • Caterina icircn cultura populară
          • • Literatură
            • Cinema
            • Televiziune
            • • Descendenți
              • Note
              • Bibliografie
              • Legături externe
              • • Licență