8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 1/8

Universitatea de ArteGeorge Enescu Iaşi Facultatea de Arte Plastice, Decorative şi Design Iaşi Specializarea:Conservare-Restaurare Direcţia de studiu: Restaurare Pictură Murală

STUDIU DE CAZ – MECANISMELE DEGRADĂRII

CASTELUL PELEŞ

Student: Ţâbârnea Radu, An I, Master, sem I

2011-2012

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 2/8

2

Cuprins

I. Scurt istoric .................................................................................................................................. 3

II. Arhitectura – datare, descrierea ansamblului............................................................................ 5

III. Cauzele degradărilor ................................................................................................................. 6

IV. Bibliografie ............................................................................................................................... 8

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 3/8

3

I. Scurt istoric

Castelul Peleș este situat în Sinaia, peValea Prahovei, (la 44 km de Brașov și la 122 kmde București), pe drumul european E60 (DN1). Pe calea ferată există numeroase trenuri care pleacă dinPloiești sau Brașov cu destinația Sinaia.

Castelul Peleș este unul dintre cele mai importante edificii de tip istoric din România,având caracter de unicat și este, prin valoarea sa istorică și artistică, unul din cele maiimportante monumente de acest fel dinEuropacelei de a doua jumătăți a secolului al XIX-lea.

Castelul Peleş a fost construit între anii 1873- 1883 (etajul I) şi între 1896 şi 1914 (etajul II), de Carol I de Hohenzolleren - primul rege al României (1866 - 1914), în stilulRenaşterii germane, după planurile arhitectului vienez Wilhelm von Doderer şi ale celuigerman Johann Schultz din Lemberg (Lovov), cu transformări şi adăugiri gotice efectuate dearhitectul ceh Karel Liman în anii 1896 - 1914, este compus din 160 de camere şi are un turncentral de 66 de m înălţime. Castelul a fost reşedinţa regală de vară (până în 1947), iar astăziadăposteşte un muzeu cu colecţii de picturi, sculpturi, armuri, covoare, mobilă, tapiserii etc.

În 1883 are loc inaugurarea oficială a Peleșului, pe care domnitorul l-a văzut ca pe un„sediu” al noii dinastii. Iar așezarea sa pe Valea Prahoveinu era întâmplătoare. Nu departe, la

Predeal, era pe vremea aceea granița României cu Austro-Ungaria. Însă, în viitor, după unireaTransilvanieicu Vechiul Regat, castelul se va găsi chiar în inima țării.

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 4/8

4

Peleșul va căpăta apoi o tot mai mare importanță, devenind reședința de vară a familieiregale române, care petrecea aici destul de multă vreme, de obicei din mai până în noiembrie.Aici s-au ținut importante întruniri politice, cum au fostConsiliile de Coroană din1914(cânds-a hotărât neutralitatea României din primul război mondial,care tocmai începuse) și 1925.

Castelul a găzduit multe personalități ale vremii, scriitori, muzicieni, dar și regi și regine.

Cea mai importantă vizită a fost aceea a bătrânului împărat al Austro-Ungariei,Franz Joseph, în 1896. Acesta a făcut o mulțime de fotografii cu acel prilej, fiind impresionat de frumusețeași bogăția castelului. În 1906 se aștepta o nouă vizită a împăratului, cu ocazia sărbătoririi a 40de ani de domnie a regeluiCarol I.Cu acest prilej a fost amenajat la castel apartamentulimperial, însă vizita lui Franz Joseph nu amai avut loc.Chiar după inaugurarea sa din 1883,Peleșul va mai suferi modificări, extinzându-se mereu. La forma actuală se ajunge abia în1914 (anul morții regelui Carol I). Castelul are 160 de camere și mai multe intrări și scăriinterioare. Turnul central măsoară nu mai puțin de 66 de metri înălțime. Pe lângă Peleșulpropriu-zis, în zonă au mai fost înălțate încă două construcții mai mici, Pelişorul și Foișorul. Peleșul are și o sală de teatru, cu o mică scenă și 60 de locuri, plus loja regală. Castelulaveadotări foarte moderne pentru epoca în care a fost construit. De exemplu, plafonul de sticlă alholului de onoare este mobil, putând fi acționat de un motor electric. Încă din 1883, castelulare încălzire centrală.

Pe lângă castel au fost construite Pelişorul, Corpul de Gardă, Economatul, Casa deVânătoare Foișor, Grajdurile, Uzina Electrică și Vila Șipot. Până la terminarea castelului(1883),Regele Carol Iși Regina Elisabeta, au locuit la casa de vânătoare, terminată înainteacastelului. Datorită uzinei electrice proprii, Peleșul a fost primul castel electrificat din Europa.

Peleșul a avut o importanță deosebită pentru istoria țării noastre. Aici s-a născut, în 1893,viitorul regeCarol al II-lea(1930 -1940), primul rege al dinastiei născut pe pământ românesc

și primul botezat în religia ortodoxă. În 1921, la Foișor, s-a născut fiul său, regele Mihai I.În1921, are loc la Peleș, nunta principeseiIleana,una dintre surorile lui Carol al II-lea, la care participă o mulțime de personalități ale vremii, inclusiv Nicolae Iorga.

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 5/8

5

II. Arhitectura – datare, descrierea ansamblului

Edificiul a fost construit în intervalul 1879-1883. Decoraţia interioarelor erapreponderent în stilul neorenaşterii germane. Alegerea stilului neorenaşterii germane a fostdeopotrivă expresia gustului la modă în ani '70 ai secolului al XIX-lea în Germania. Acest stil îmbină, în opinia contemporanilor, confortul cu esteticulşi nu în ultimul rând, permiteainserarea ultimilor realizări din domeniul tehnicii. În anii 1890-1914, Castelul Peleş treceprintr-o etapă de ample transformări datorate în special arhitectului Karel Liman, darşiarhitectului francez Andre Lecomte du Nouy. Noul arhitect (Karel Liman), admirator al arteiitaliene, îmbină în plastica faţadelor stilurile neorenaşterii italieneşi neorenaşterii germane,iar în interior transformă Peleşul într-unul dintre cele mai remarcabile monumente dearhitectură istorică, prin combinarea a mai multor neostiluri. Prin amenajările de după 1900,la nivelul etajului al doilea a luat naştere unul dintre cele mai coerente ansambluri de Art

Nouveau din România. În forma sa finală, clădirea se desf ăşoară pe o suprafaţă de 3200 mp,beneficiind de 160 de camereşi peste 30 de băi. La înfrumuseţarea castelului au colaborat,alături de arhitecţi şi o serie de decoratori, cu precădere din Germaniaşi Imperiul Austro-Ungar, precum J.D. Heymann, August Bembe, J. Dollitschek, Martin Stohr, BernhardLudwig. Cel mai important decorator al reşedinţei regale, după anul 1900, este arhitectulaustriac Bernhard Ludwig - fiul (1866-1939), care este autorul majorităţii ansamblurilordecorative păstrate astăzi la castelul Peleş.

Este de remarcat faptul că arhitecţii din ambele perioade au reuşit să îmbine în decoraţiainterioară diferite stiluri: renaşterea italiană târzie, barocul germanşi austriac, stilul anilor1900. Patrimoniul artistic al castelului este divizat în mai multe categorii: decoraţia din lemn,mobilierul, vitraliile, armeleşi colecţia de artă plastică şi decorativă.

În ultimul deceniu al secolului al XIX-lea, familia regală a României a beneficiat demijloace necesare pentru realizarea unor modificări de proporţii ale edificiului. Astfel, suntconcepute spaţiile de recepţie: Sala maură, Salonul florentin, Sala coloanelor, Sala armelor,Sala de concerteşi nu în ultimul rând, Holul de onoare - principalul spaţiu de primire alregelui Carol I. Sunt create de asemenea noi apartamente pentru oaspeţi. Terasele castelului,concepute iniţial în stilul renaşterii italiene târzii sunt ornamentate cu statui, vase, coloane,fântâni care concurează cu arhitectură peisagistică a ansamblului.

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 6/8

6

III. Cauzele degradărilor

Umiditatea cu toate cele patru forme ale sale, este, de cele mai multe ori, cauzaprincipală a degradărilor apărute în timp la nivelul zidăriei, precumşi a decoraţiunilorexistente pe acest suport. Umiditatea de capilaritate a afectat serios monumentul în zonele încare lipseşte un sistem de drenare. Umiditatea de condens afectează mai ales zonele careprobabil sunt mai higroscopiceşi reţin umiditatea ce deteriorează zonele respectiveşi semanifestă în interiorul castelului deoarece fluxul de turişti este ridicat. Creşterea valorilor deumiditate a zidurilor au dus la macerarea tencuielilor de la nivelul soclului precumşi lacreşterea gradului de friabilitate a cărămizilor. Din acest punct de vedere, zona în care acesttip de degradare este mai activă se află situat în partea nordică a castelului. Macerările apărutedatorită umidităţii sunt mai evidente la statuile amplasate liber. Poluarea atmosferică afectează monumentul cu toate că este amplasat într-o zonă plină de vegetaţieşi retrasă.

Fenomene de degradare apărute pe statuişi pe decoraţiunile deştucatură de pe ansamblul monumentului

Apele meteorice au provocat, întregului ansamblu al monumentului, pe zonele maiexpuse scursuri care se deosebesc printr-o tonalitate mai deschisă. Datorită lacunelor

superficiale existente pe părţile superioare ale statuilor din piatră, se poate presupuneşiexistenţa averselor acide. Pe balustrade se pot remarca mici desprinderişi exfolieri alesuprafeţelor. Un alt fenomen care ajută la degradarea monumentului este vântul, care

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 7/8

7

antrenează particulele de praf, sablând suprafeţele expuse. Vântul în combinaţie cu apelemeteorice, pot duce la erodări pe arii extinse. Cele mai deteriorate sunt decoraţiunile şistatuile din piatră expuse în exteriorul clădirii. Valorile ridicate ale temperaturiişi umidităţiirelative pe timpul verii câtşi valorile foarte scăzute în timpul iernii conduc la accentuareaefectelor cauzate de fenomenul îngheţ-dezgheţ. Datorită altitudinii, regimul precipitaţiloratmosferice se resimte pregnant. Zilele înnourate sunt mai numeroase iarnaşi primăvara când

sunt cele mai multe inversiuni termice. Atacul biologic se manifestă pe zone ferite, foarterestrânse.

Intervenţii de restaurare efectuate necorespunzător

Din cauza materialului de construcţie, cărămida, cu o rezistenţă mecanică mai mică, agreutăţii maselor superioare de zidărie, a dimensiunilor monumentului şi raportul de plin-gol,frecvenţa cutremurelor de pământ, vibraţiile datorate traficului auto şi tasările, au condus laapariţia unui sistem extins de fisuri profunde şi desprinderi. Intervenţiile anterioare

8/3/2019 Castelul Peles - Mecanismele degradarii

http://slidepdf.com/reader/full/castelul-peles-mecanismele-degradarii 8/8

8

necorespunzătoare- prin utilizarea unor materiale de tipul cimentului care presupune oîndepărtare dificilă a acestora de pe suprafaţa de intervenţie.

BIBLIOGRAFIE

Dr.ing. Paul Popescu – Degradarea construcţiilor (ediţia a – II-a) , Editura FundaţieiRomânia de Mâine, Bucureşti. 2010;

Vornicu Nicoleta, Bibire Cristina – Biodeteriorarea operelor de artă , Editura Trinitas,Iaşi, 2002;

Paolo si Laura Mora- Conservarea picturilor murale , Editura Meridiane,Bucureşti, 1986;

Castelul Peleş ctitoria Regelui Carol I, în Monumentul - Tradiţie şi Viitor , ediţia aVIII, Iaşi, Ed. Fundaţiei Axis, 2007,p. 109-117;

http://www.evz.ro/detalii/stiri/15-castele-fabuloase-peles-printre-ele-904990.html

http://peles.ro/category/exploreaza/istoric-peles/

http://www.familiaregala.ro/ro/resedinte/prezentare-2/castelul-pelisor/

http://www.directio.ro/obiective-turistice/21-castelul-peles

http://ro.wikipedia.org/wiki/Castelul_Pele%C8%99