5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 1/25

1

Castele şi cetăţi uitate ale României,scoase la lumină cu zeci de milioane de euro 

Sute de palate, castele, domenii ce au aparţinut nobililor au rămas mărturie a unor vremuri de mult apuse. Multe dintre elesunt însă doar o umbră tristă a ceea ce au fost odinioară. Ideea de a locui într -un castel sau de a-l transforma într-un punctde atracţie turistică nu există în mintea românilor. Autorităţile invocă „greaua moştenire“.  Pe lângă zecile de castele, palate, clădiri monument sau foste domenii boereşti lăsate în paragină, în România există şicazuri fericite ale unor clădiri de patrimoniu.  Acolo unde a existat interes şi iniţiativă, şi mai ales bani şi pricepere, unele clădiri adevărate moşteniri istorice au devenit atracţii

turistice.Excepţiile pot fi numărate pe degete:Castelele şi palatele-muzeu, cum ar fi Peleş şi Pelişor, Bran, Castelul Huniazilor, sau celepreluate de organizaţii non-guvernamentale sau oameni de afaceri cum ar fi castelul Miclăuşeni din judeţul Iaşi, Banffy de la Bonţida,Cluj, sau Şofronea din Arad.

Galaţi: „Casa de Italia” - Clădirea necesită lucrări ample de renovare Imobilul este într-o stare avansată de degradare şi are nevoie urgentă de consolidare. Direcţia Judeţeană pentru Cultură apropus Consulatului Italiei de la Bucureşti clasarea clădirii în categoria monumentelor istorice.Pe un tronson aflat pe strada Gării se află o casă construită la începutul secolului XX, p roprietate a guvernului italian. Imobilul nu estedeclarat monument cu toate că are o arhitectură impunătoare.Statul italian-proprietar! Din informaţiile primite de la Direcţia Judeţeană de Cultură, aflăm că actul de vânzare -cumpărare a construcţiei datează din 6noiembrie 1923. Casa a aparţinut lui Vittorio Radaelli, domiciliat în Galaţi, strada Lascăr Catargi. Acesta a vândut casa lui RicardoMonzani, fost consul general al Italiei la Galaţi.

Clădirea este decorată cu elemente deosebite care-i dau o notă de originalitate. Pe unul

dintre pereţi se remarcă două stele, simboluri masonice. Intrarea este străjuită de douăcoloane.„Aceste stele sunt foarte rar folosite ca decoraţiuni. Ele nu se amplasează decâtacolo unde există o simbolistică aparte. Clădirea este frumoasă şi s-a păstrat întimp", afirmă Marius Mitrof, consilier în cadrul Direcţiei Judeţene pentru Cultură şiPatrimoniu Naţional Galaţi.Pentru că imobilul prezenta un real pericol pentru elevii Liceului de Artă, conducereainstituţiei a făcut o sesizare la Inspectoratul de Stat în Construcţii. În acest scop, a fost înştiinţat Consulatul Italian din Bucureşti.

„Pe 31 martie 2011, consulul Salvatore Rippa a venit la Galaţi pentru a vedea clădirea. Noi i-am propus varianta clasării.Dânsul a spus că, ori o demolează, ori o reface şi o vinde", ne-a spus Marius Mitrof.De asemenea, în urma vizitei la Galaţi, a fost montat şi un gard de protecţie pentru ca imobilul să nu pună în pericol vieţil e elevilor .„Consulul Italiei a fost foarte receptiv. S-a montat un gard foarte bun de protecţie. Problema a fost rezolvată", ne -a spus Ştefan Nedu,directorul Liceului de Artă.

Construcţie solidăDeşi clădirea este grav deteriorată (din cauza vandalismului foştilor chiriaţi rromi), finisajul acestei case a rezistat în timp.Conform schiţei de proiect, casa are un demisol, parter şi mansardă. Parterul are o suprafaţă de 276, 89 metri pătraţi şi este alcătuitdin patru camere mai mici, un living în suprafaţă de 155,25 metri pătraţi, un hol şi un grup sanitar . Demisolul are o suprafaţă de

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 2/25

2

113,40 metri pătraţi şi este format din trei cămăruţe şi un hol. Mansarda, în suprafaţă de 174 metri pătraţi, este formată di n patrucamere şi două holuri. Pe Aceeaşi Temă „Casa de Italia” din Galaţi - demolată de ţigani. Nici italienii, nici românii nu se sinchisesc că imobilul a ajuns o ruină  Demolarea României. Ţiganii distrug ultimele rămăşiţe ale Galaţiului interbelic  Ţiganii demolează Galaţiul 

La Craiova, Castelul de poveste din Parcul Nicolae Romanescu  va fi redeschis pentru public peste câteva săptămâni, spaţiul fiindamenajat ca terasă-bar.Lăsat în paragină timp de câţiva ani de firma Coreal, deţinută de omul de afaceri craiov ean Iulian Siclitaru, Castelul Fermecat a fost

 închiriat în urmă cu o lună de către un cunoscut craiovean, care a demarat deja reabilitarea imobilului.  

Castelul de la malul mării 

Bulgarii atrag sute de mii de turişti anual cu un castel care a aparţinut României. Cel de la Constanţa stă mărturie a unor v remuri demult apuse. Castelul Reginei Maria de la Balcic, reşedinţa de vară a soţiei regelui Ferdinand, şi vila Şuţu din zona peninsulară aConstanţei ar fi putut fi punct de atracţie turistică. 

Πn staţiunea Balcic din Bulgaria atracţia este castelul reginei Maria, reşedinţa de vară a soţiei regelui Ferd inand. În perioada 1913 -1940, oraşul care acum este una dintre atracţiile Bulgariei, a aparţinut României. Teritoriul a fost pierdut în anul 1940, în perioadacelui de-al doilea război mondial, când Cadrilaterul a trecut în componenţa ţării de la sud de Dunăre.

Pe Aleea Secolelor„Cuibul liniştit“, aşa cum i se mai spunea acestui loc unde regina îşi găsea tihna, este o construcţie modestă care coboară spre mare,fiind înconjurată de o superbă grădină cu peste 2.000 de specii de plante. Castelul e simplu  şi contrastează cu reşedinţelesomptuoase de la Sinaia. Pereţii sunt văruiţi în alb, uşile sunt realizate din lemn masiv, iar acoperişul este din ţiglă roşie. În faţacastelului, tronul reginei realizat din marmură pare încremenit de timp. O alee formată din 20 de pietre de moară este atracţia grădiniişi a castelului. Aleea a fost botezată de regina Maria „Aleea Secolelor“. Prin testament, ea a spus ca la fiecare secol să se mai adauge o piatră. Totaici este mormântul Reginei. Prin testament, ea a cerut ca inima să-i fie dusă în grădina de la Balcic. Ulterior, inima i -a fost adusă înţară. Este un loc inedit pe care orice turist care vine să se relaxeze la Marea Neagră trebuie să -l vadă, chiar dacă este la trei ore depărtarede graniţă 

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 3/25

3

Castel sub lacăt la Constanţa Chiar dacă arată ca o ruină, vila Şuţu din Constanţa merită vizitată de turişti, fiind unul dintre simbolurile oraşului. Situată lângă portulTomis, clădirea încântă prin designul său unic. Vila a fost ridicată în anul 1889, după planurile arhitectului Grigore Cerchez.Cel care a comandat-o a fost Mihail C. Şutzu (1841 - 1933), unul dintre cei mai importanţi numismaţi şi metrologi ai epocii. Şuţu eradescendentul unei familii strălucite: străbunicul său, Mihail Şuţu, a fost domn al Ţării Româneşti şi al Moldovei, iar tatăl său,Constantin Şuţu, a fost ministru de finanţe, în timpul domniei lui Alexandru D. Ghica.  

 În stilul palatelor arăbeşti Construcţia s-a ridicat pe o suprafaţă totală de 421,50 mp, cu înălţimea de 12 metri şi  era amplasată pe strada Mării, o străduţă careşi la acest moment nu are mai mult de zece case. Vila este înconjurată de un gard din piatră înalt, iar arhitectul a clădit -o şi decorat-o

 în stilul palatelor arăbeşti. Construcţia are o terasă exterioară, colonade pe care se sprijină acoperişul, plafoanele zugrăvite policrome, iar interiorul este„căptuşit“ cu lemn.Vila a fost rechiziţionată după primul Război Mondial. De-a lugul timpului aici a funcţionat consulatul Ceh şi Curtea de Apel dinConstanţa. La acest moment vila este încuiată, însă merită vizitată de turişti. Vila a intrat pe lista de revendicări, făcute în 2006, de Alexadra Şuţu (90 de ani), din Milano, singura descendentă a familiei Şuţu.  

Bastionul Postăvarilor face parte din cea mai cunoscută şi vizitată fortăreaţă din Braşov 

Cu o înălţime de aproape 13 metri şi ziduri de câţiva metri grosime, bastionul s -a conservat relativ bine până în zilele noastre. Acestanu mai putea fi însă vizitat de turiştii care doreau să vadă Cetatea Braşovului.  

Reabilitarea bastionului a fost făcută cu fonduri de la Consiliul Judeţean şi a durat aproape trei ani. Au fost refăcute galeriile de lemn,pe aceeaşi veche structură şi a fost instalat un schelet metalic pentru susţinere.Bastionul Postăvarilor a fost construit în jurul anului 1450 şi a deservit ca unul dintre cele mai puternice puncte de apărare aleBraşovului de odinioară. Turnul avea un important rol militar, fiind dotat cu mai multe tunuri şi bombarde.Restaurarea a fost făcută după modelul reabilitării monumentelor spaniole, cu materiale  speciale, care păstrează atmosfera de

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 4/25

4

odinioară. Inoxul folosit la câteva component ale turnului oxidează controlat în stratul de suprafaţă, lăsând impresia vechim iimaterialului.Bastionul Postăvarilor va găzdui un muzeu, dar va fi şi punctul care va concentra informaţiile despre atracţiile turistice ale zonei. Îninteriorul turnului vor fi realizate proiecţii de filme documentare şi istorice. La inaugurarea bastionului au luat parte zeci de turişti, iar edilii judeţeni estimează că numărul vizitatorilor  al acestui obiectiv va fi de câteva zeci de mii anual.Renovări de milioane la cetăţile din judeţul Braşov  Cetăţile Făgăraş, Feldioara şi Râşnov vor intra în renovare. Potrivit preşedintelui Consiliului Judeţean, Aristotel Concescu se vor facelucrări şi la Rupea după ce se va rezolva litigiul existent acolo în acest moment.

Cetatea Făgăraş: Cetatea Fagarasului este cel mai impunator monument al tinutului, unul dintre cele mai mari si mai bine pastratedin intreaga tara si chiar din Europa.Complexul feudal fortificat de la Fagaras , a carui constructie a inceput la sfarsitul secolului al XlV-lea si se continua, prin adaugirisuccesive, pana la mijlocul secolului al XVII-lea, a fost precedat de o fortificatie din lemn, inconjurata cu un sant si val de pamant,atestata arheologic pentru secolul al XH-lea.In secolul al XV-lea cetatea din piatra si caramida de la Fagaras este atestata ca cetate militara de aparare, cu patru turnuribastionare la colturi si un turn de avanpost pe latura de est.Resedinta a principilor Transilvaniei, complexul feudal fortificat de la Fagaras si-a definit forma si proportiile actuale in ultima parte asecolului al XVI-lea si in prima jumatate a secolului al XVII-lea. Importante lucrari sunt intreprinse in vremea principilor BalthazarBathory (1S89-1S94), Gabriel Bethlen (1613-1629) si Gheorghe Rackoczi I (1631-1643).Astfel, Gabriel Bethlen a adus arhitecti italieni care au imprimat constructiei estetica Renasterii - motive florale si blazoane, stucaturi,

loggii deschise in arcuri; concomitent, la colturile cetatii se construiesc cele patru bastioane - cazemata in stil italian.In timpul lui Gheorghe Rackoczi I, au fost dublate, prin interior, zidurile exterioare de pe latura de nord si de sud, iar in spatiile create afost aplicata umplutura de pamant, realizandu-se o rezistenta de 8 m grosime. Se construieste acum cladirea corpului de garda pelatura de est, iar santul de aparare din jurul cetatii este largit, adancit si umplut cu apa din Olt, devenind astfel un adevarat lac.In urma acestor lucrari, Cetatea Fagarasului - centrul politico-administrativ al marelui domeniu al Fagarasului - a devenit un impunatoransamblu medieval. Adaptarile si adaugirile de constructii la care este supusa cetatea vor culmina, in secolul al XVII-lea, cutransformarea sa intr-o fastuoasa resedinta princiara, aceasta fiind perioada de apogeu a istoriei acestui maiestuos monument.La Făgăraş, lucrările de acum sunt primele  renovări din ultimii 35 de ani. Se vor reabilita corpurile de gardă şi zidurile de apăraredintre ele. Investiţia se ridică la 3 milioane de euro, bani   asiguraţi de Consiliul Judeţean şi autorităţile locale din Făgăraş. Proiectuleste acum în faza de licitaţie şi ar putea fi finalizat în următorii doi ani.  Consiliul Local Făgăraş va încerca să obţină şi avizele de la Ministerul Culturii pentru ca în incinta Cetăţii să fie amenajate spaţiipentru vânzare suveniruri, pentru produse şi obiecte tradiţionale. Tot aici ar putea exista şi o Casă a Căsătoriilor. Municipalitatea areuşit să reintre total în posesia cetăţii după o luptă de 11 ani în justiţie. Mărul Discordiei a fost crama din cetate.  

Cetatea Râşnov este deja în şantier, aici începând lucrările de restaurare în regim de urgenţă. „Lucrările ajung la aproximativ unmilion de euro. În viitorul apropriat avem în vedere şi alte proiecte pentru reabilitarea cetăţii", a spus Adrian Veştea, pri marul dinRâşnov. 

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 5/25

5

Cetatea Rupea se reabilitează din fonduri europeneLucrările de reabilitare a Cetăţii Rupea, din judeţul Braşov au început încă din luna aprilie a acestui an.

Lucrările la Cetatea Rupea vor dura doi ani şi se execută cu fonduri europene, în valoare de 30,8 milioane de lei.  Practic, lucrările constau în reabilitarea şi consolidarea zidurilor cetăţii, a turnurilor şi a sălilor interioare, introducerea apei curente, agazului şi a curentului electric. Pentru ca un număr cât mai mare de turişti să viziteze vechea cetate din Rupea, în cadrul p roiectului sedoreşte şi construirea căilor de acces în cetate.Cetatea Rupea este unul dintre cele mai vechi vestigii arheologice de pe teritoriul României, primele semne de a șezări omeneștidatând din paleotic si neoliticul timpuriu(5.500-3.500 î.H.). Prima atestare documentară datează din anul 1324 când sașii răsculațiimpotriva regelui Carol Robert, al Ungariei s-au refugiat în interiorul cetății, Castrum Kuholm. Numele de Kuholom face referire la roca

pe care a fost ridicata: bazaltul. Documente din secolul al XV-lea menționează cetatea ca

fiind un important centru comercialșimeșteșugăresc, cu 12 bresle. Cetatea a servit de-a lungul timpului ca fortificație dar și refugiu pentru populația ce locuia dealurile și

valea din împrejurimi, așezarea ei fiind strategică: la îmbinarea drumurilor ce făceau legătura între Transilvania, Moldova și  ȚaraRomânească prin pasurile sud-estice.Cetatea Rupea, ridicatǎ pe Dealul Cohalmului, dominând de sus orașul, a fost construitǎ și extinsǎ în secolele al XIV-lea –al XVII-lea,ca cetate și refugiu pentru satele din împrejurimi. În prezent este în stadiu de ruinǎ. Curtinele formeaza 4 incinte, fiind întărite din loc înloc cu turnuri poligonale, circulația fiind controlatǎ de mai multe por ți interioare care compartimenteazǎ ansamblul fortificat. Incintacentralǎ este prevăzută cu un reduit și cu o capelă. Istorie

Rumidava-Ramidava-Rupes Cetatea Rupea în Harta Iosefină a Transilvaniei  Cercetările arheologice au scos la iveală diverse obiecte din aceasta epocă, mărturie a așezărilor in regiune: unelte din piatră,fragmente ceramice, urne funerare etc. In vremea dacilor, pe aceste locuri a fost ridicată  dava cunoscută sub numele de Rumidavasau Ramidava (după diversele izvoare istorice); cucerită de romani, cetatea Rumidava devine castrul roman Rupes ("stâncă" sau"piatră"). Numele roman fiind cel mai probabil legat de faptul ca cetatea este construită pe un masiv de bazalt. Numele roman a dat șinumele localității de astăzi, formată in jurul dealului: Rupea. 

Castrul roman Rupes făcea parte din centura de fortificații romane pentru apărarea zonei comerciale si a rutelor ce legauValea Târnavelor, Valea Oltului, Râșnov și Hoghiz.

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 6/25

6

Mai târziu, pe vestigiile dacice se formează localitatea prefeudală: prin construirea cetății de sus, in secolul X-XIII, si cea medievală,ulterior, prin construirea cetății de mijloc si de jos, începând din secolul al XIV-lea. Între anii 1432 - 1437, cetatea a fost atacată și jefuită de către turci, pentru ca mai târziu, in anul  1643, sa fie părăsită, după ce un incendiu devastator a transformat -o în ruine. Lasfarsitul aceluiași secol, sașii revin in cetate, pentru a se refugia. De această dată, cetatea va fi predată armatelor habsburgice fărărezistenă armată. 

În 1716, zidurile cetății au folosit drept refugiu supraviețuitorilor epidemiei de ciumă, izbucnită in localitatea de lângă cetate. Cetatea afost abandonată definitiv în anul 1790, în urma unei furtuni puternice care i-a distrus acoperișul. De atunci, cetatea este lăsată inparagină, deși localitatea Rupea a devenit în perioada interbelică un puternic centru cultural săsesc.  În timpul regimului comunist, cetatea a rezistat la distrugerea ei completă de către autoritățile comuniste, care doreau reciclareabazaltului pentru amenajarea localității Rupea. Ultima tentativă de restaurare a cetății datează din anul 1954. Astăzi acest important vestigiu din patrimoniul cultural și istoric alRomâniei este lăsat complet abandonului. Ministerul Dezvoltării Regionale si Locuinței, Agenția pentru Dezvoltare Regională Centru și Consiliul Local Rupea semnează in anul2009 un contract de finanțare, cu fonduri nerambursabile, a proiectului de reabilitare și extindere a infrastructurii turistice a orașuluiRupea. Din acest proiect face parte și reabilitarea cetății abandonate de la Rupea. 

Construcție și arhitectură Caracteristici generale Cetatea Rupea este situată la 50km de Brașov, construită pe un masiv de bazalt, in zona rezervației geologice Dealul Cohalm -"Bazaltele de la Rupea". Este o cetate țărănească cu patru zone întărite cu turnuri poligonale. Cetatea este modificată in timp, prinadăugarea a două cur ți interioare si trei turnuri de apărare. Fortăreața este construită pe trei incinte: - cetatea de sus care este cea mai veche construcție. Cetatea de sus a fost ridicată pe ruinele davei dacice:  Ramidava. - cetatea de mijloc , construcție din secolul al XV-lea, largită la inceputul secolului al XVII-lea. Aici au fost ridicate Capela și TurnulCercetașilor

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 7/25

7

- cetatea de jos , construită in secolul al XVIII-lea. Componenetele cetățiiPrima incintă a sistemului de fortificare este cetatea de sus , care datează din perioada prefeudală, secolul X-XIII. cuprinde cele mairecente extinderi, printre care si Turnul Slaninii, specific comunitatilor săsești. Tot aici se găsește și fântâna adanca de 59 de metri.Cetatea de sus are o suprafata de peste 1.500 mp. Sistemul de apărare al cetă ții are la bază zidurile acestei incinte, perfect îmbinatecu rocile naturale. Intrarea in cetatea de sus se făcea printr -un culoar foarte îngust, poarta de sub Turnul Pulberăriei, Turnul cu 

vârful îngro ș at . Se pot observa în interiorul incintei urmele de încăperi, ce au servit drept locuin țe pentru populația refugiată încetate, pe timpul aseedilor. Cele mai cunoscute încăperi din cetatea de sus sunt Camera judelui  și Camera preotului . Acestea sunt însă foarte greu identificabile astăzi. Cetatea de mijloc a fost construită in secolul al XV-lea și modificată, pentru a fi mărită, in secolul al XVII-lea. Aici se pot identifica

Turnul cu gratii, Capela si un alt Turn Pentagonal , unic in Europa, poartă de intrare în cetatea de mijloc. În această perioadă, cetateaa fost mărită prin adăugarea unei cur ți interioare, în care în anul 1623 este săpată fântâna cetății, adâncă de 59 m și nesecată până înprezent. Tot în cetatea de mijloc se pot observa turnul și poarta principală de jos care datează din secolul al XVII-lea. Cetatea de jos a fost construită începând cu secolul al XVIII-lea. Din această perioadă datează locuința paznicului cetății, din 1850, șimagazia militară, construită la începutul secolului al XIX-lea.  În planurile cetății sunt menționate și Turnul Slăninii (specific cetăților săsești), Turnul Slujitorilor, magazia cu pulbere, Turnul Ungrei,Portița Cercetașilor cu Turnul Cercetașilor, Camera judelui regal, Camera judelui scaunal, Turnul Scribilor, o gură de tragere, Camerascaunală și Camera de sus.Cetatea Rupea are forma unei spirale ascendente (cochilie de melc).

Cetatea Feldioara - Cetatea teutonilor din Feldioara, furata bucata cu bucataLa aproape 20 kilometri de Brasov, inTara Barsei, se afla ruinele parasiteale unei spectaculoase cetati

construite de cavalerii teutoni inurma cu aproape 800 de ani. Cetateadin Feldioara este inca un exemplu almodului in care statul roman,reprezentat de autoritati, intelege sacontribuie la pastrarea patrimoniului.Desi ar putea reprezenta unimportant potential turistic, acum edoar un loc plin de buruieni sigunoaie. Un monument ce se chinuieste sadainuiasca de sute de ani a ajunsaproape o gramada de bolovani si un

real pericol pentru putinii turisti care seincumeta sa o viziteze. Mai mult decatatat, in lipsa unei paze permanente,Cetatea a inceput sa fie furata bucatacu bucata. Practic, Cetatea dinFeldioara nu exista pe nici o harta

turistica din Romania. Nimeni nu s-a gandit ca ar fi foarte interesant sa se instaleze o tabla in apropiere, pe care sa fie trecuteinformatii despre monument. Pusa in valoare, Cetatea ar putea reprezenta o atractie in plus pentru zona turistica din apropiereaBrasovului, dar si o sursa de venit pentru comunitatea locala. “Nu exista luna sa nu merg in Cetate. Este foarte frumos dar, din pacate,curand in locul acesteia va ramane un deal gol. Pacat ca nu o restaureaza nimeni”, spune o localnica, Ene Maria Alexandra.“Sunt din sat si chiar trebuie facut ceva! Cand eram mic mergeam deseori in Cetate. Ar trebui restaurata de noi, cei de aici, piatra cupiatra! Nu o s-o mai vedem decat in poze si, in realitate, un deal gol cu pietre”, afirma Radu Catalin, care locuieste tot in Feldioara.“Cine nu a fost pana acum sa viziteze aceasta Cetate, sa o faca cat de repede, pana mai ramane ceva din ea. Au inceput sa disparatot mai multe pietre din vechile ruine, doar trebuiesc pe langa gospodarii”, sustine, la randul sau, Adrian Suciu.  

Construita dupa tehnici inovatoare Cetatea din Feldioara a fost construita de cavalerii teutoni in perioda 1211-1225, cat au stat in aceasta zona, unde au fost adusi deregele Ungariei de atunci, Andrei al II-lea. Din vechea cetate a teutonilor se mai pastreaza astazi numai un rest dintr-un zid de piatrain partea de nord-vest, care s-a dovedit a fi total diferit din punctul de vedere al tehnicii de constructie de restul fortificatiei de laFeldioara. Baza lui este alcatuita din bolovani mari de piatra, deasupra carora au fost asezati alti bolovani, legati cu un mortar decalitate buna. Turnurile si curtinele au fost construite probabil de comunitatea saseasca ramasa dupa plecarea lor, dar nu se poatepreciza cu exactitate perioada. Cetatea este situata pe colina de la Feldioara, inconjurata pe trei laturi de raul Homorod.Experienta de constructori a teutonilor, acumulata in Tara Sfanta si in Asia Mica, a adus pe meleagurile transilvanene tehnici si solutiide constructie intalnite la marile castele cruciate de la Tyr, Krak des Chevaliers si Ascalon. Din vechea cetate a teutonilor se maipastreaza astazi numai un rest dintr-un zid de piatra in partea de nord-vest. Teritoriul monumentului este delimitat printr-un sant deaparare, nu prea adanc, sapat in perioada medievala. Desi, in perioada ei de glorie, cetatea avea puternice ziduri de piatra sicaramida, in unele locuri intaritura ajungand pana la doi metri, din ea s-au mai pastrat doar turnul de nord-vest, aproape intreg,fantana din mijloc, cu o adancime de 70 de metri, astazi astupata, temelia de piatra a capelei, precum si o buna parte din pivnita.

Cetatea era, in vremea regelui Sigismund de Luxemburg, una taraneasca, si primea de la acesta dreptul de oras. A fost distrusa deturci in 1430 si de Vlad Tepes in campania lui din 1457, dar locuitorii au refacut-o in acelasi an.Importanta pentru istoria romanilor Cetatea este importanta nu doar pentru cavalerii teutoni si pentru sasii ce le-au urmat, ci si pentru istoria romanilor. Astfel, in anul1526, intre Ioan Zapolya, voievodul Transilvaniei, ales rege al Ungariei, si Ferdinand de Habsburg, fratele imparatului Germaniei,

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 8/25

8

Carol Quintul, urma sa aiba loc o confruntare armata. Solicitat de amandoua taberele, Petru Rares a stat ceva timp in cumpana, apois-a decis sa-l sprijine pe Zapolya. Prin urmare, voievodul Moldovei a incheiat cu cel al Transilvaniei o invoiala, prin care primul seobliga sa-i aduca la ascultare pe sustinatorii lui Ferdinand, primind in schimb Bistrita si Rodna, cu tinuturile inconjuratoare si veniturile,precum si confirmarea stapanirii pentru Ciceu si Cetatea de Balta, vechi posesiuni ale domnitorilor moldoveni.Ca urmare, in anul 1529, au avut loc trei expeditii ale oastei moldovenesti peste munti. A treia lupta s-a dat la Feldioara, la 22 iunie,langa apa Birsei. O data cu aceasta victorie a ostilor lui Petru Rares asupra lui Ferdinand de Habsburg, Feldioara intra in istorianationala, marcand momentul de inceput al stapanirii domnului Moldovei in Ardeal.Atestare documentara Localitatea Feldioara este atestata documentar in anul 1240, sub numele de Castrum Sancte Maria, denumire preluata de la cavaleriiteutoni. Situata pe DN 13 si E 60, la 20 km nord de Brasov si 100 km de Sighisoara, Feldioara domina Tara Barsei de Jos de pe

colina care se desprinde din muntii Persani si se opreste pe malul Oltului. Pe langa Cetate, in localitate se mai gaseste un altmonument istoric valoros, si anume Biserica Evanghelica, fortificata, unde se afla sediul principal al Ordinului teutonilor din TaraBarsei.Âlte date:Situata pe DN 13 si E 60, la 20 km nord de Brasov si 100 km de Sighisoara, localitatea Feldioara domina din strafundul istoriei blandaTara a Barsei de Jos… de pe colina care se desprinde din muntii Perşani si se opreste pe malul Oltului. Feldioara se gaseste la 40 kmde Muntii Bucegi, 30 km de Masivul Postavaru, 45 km de Masivul Piatra Craiului si 10 km de padurile Muntilor Per şani.Demn de remarcat ca asezarea are o structura stradala unica in Tara Barsei. Axa principala de aproximativ 1,5 km nu urmeazadirectia soarelui, ci este perpendiculara pe ea. Aceasta strada este extrem de larga, cu doua sensuri de circulatie. In centru se aflacladirile importante: biserica evanghelica in zona veche, medievala, primaria, o constructie din sec. al XVIII-lea si scoala (liceul).

Celelalte strazi sunt paralele sau perpendiculare pe axa principala.Feldioara are o istorie indelungata, cu inceputuri in epoca neolitica . Sapaturilearheologice au reusit sa scoata la iveala un inventar impresionant, cupreponderenta ceramica pictata de tip Ariujd . Cercetarile sistematice au

dovedit o continuitate de viata pana in pragul Evului Mediu, cu obiecte de certavaloare documentara: monede grecesti si macedonene, linguri de aur cu 

stabila imperiala romana datand din sec. al IV d. Hristos. Dupa cum sustinspecialistii, localitatea este atestata documentar in anul 1240, sub numele deCastrum Sancte Maria . Dar, inainte de aceasta data, aici au fost asezaticavalerii teutoni de catre regele Ungariei Andrei al II-lea . Acestia au stat doar14 ani (1211 – 1225), dar au reusit, evident cu ajutorul localnicilor, saconstruiasca o cetate in sediul ordinului. Evolutia asezarii atestata dedocumente este marcata de urmatoarele date: 1370 Castrum Marie, apoi Villa(1378), oppidum nostrum (regis) 1392, civitas nostra (regis) 1413 civitas, din

nou oppidum 1427, 1808 Cetatea de pamant si, in 1854, Feldioara.De la sfarsitul secolului al XIV-lea, Feldioara primeste drept de targ de la regele Ungariei Sigismund de Luxemburg, fiind pe atunci operioada destul de lunga una dintre cele mai importante asezari ale Tarii Bârsei.O data cu victoria ostilor lui Petru Rares asupra lui Ferdinand de Habsburg , la 22 iunie 1529, Feldioara intra in istoria nationala,marcand momentul de inceput al domniei domnului Moldovei in Ardeal. Cu timpul, Brasovul va polariza viata economica a zonei,Feldioara ramanand o localitate rurala locuita de romani si sasi in proportii egale. La sfarsitul secolului trecut, formau o comunitate depeste 3.000 de oameni.Monumentele mai importante, cladiri de patrimoniu sunt: cetatea medievala (probabil din sec. al XII-lea), biserica evanghelica (sec. alXIII-lea), biserica ortodoxa (1788) si monumentul inchinat celor 39 de tineri brasoveni cazuti in batalia desfasurata aici intre principeleArdealului, Gabriel Bathory , si brasoveni, in anul 1612.Cetatea - in present falnice ruine - se gaseste in extremitatea sudica a platoului pe care se afla Feldioara. Teritoriul este delimitatprintr-un sant de aparare, nu prea adanc, sapat in epoca medievala. Cetatea, care are un aspect medieval tarziu, caracteristicsecolelor XIV-XV, mai pastreaza inca 2 turnuri aflate in ruina, legate de ziduri de aparare.Desi in perioada ei de glorie, cetatea avea puternice ziduri de piatra si caramida, in unele locuri intaritura ajungand pana la 2 m, din eas-au mai pastrat: turnul de N-V, aproape intreg, fantana din mijloc, astazi astupata, temelia de piatra a capelei, precum si o buna partedin pivnita.Cetatea este importanta nu doar pentru cavalerii teutoni si pentru sasii ce le-au urmat, ci si pentru istoria romanilor. Astfel, in anul

1526, intre Ioan Zapolya , voievodul Transilvaniei, ales rege al Ungariei la 10 noiembrie, si Ferdinand de Habsburg, frateleimparatului Germaniei, Carol Quintul , proclamat rege la 17 decembrie, urmau sa hotarasca armele. Solicitat de amandoua taberele,Petru Rares a stat catva timp in cumpana, apoi s-a decis sa-l sprijine pe Zapolya. Drept care voievodul Moldovei a incheiat cu cel alTransilvaniei o invoiala, prin care primul se obliga sa-i aduca la ascultare pe sustinatorii lui Ferdinand, primind in schimb Bistrita siRodna, cu tinuturile inconjuratoare si veniturile, precum si confirmarea stapanirii pentru Ciceu si Cetatea de Balta, vechi posesiuni aledomnitorilor moldoveni. Ca urmare, in anul 1529 au avut loc trei expeditii ale oastei moldovenesti peste munti. A treia lupta s-a dat laFeldioara, la 22 iunie, langa apa Barsei.Vestigiile sunt importante nu doar pentru cavalerii teutoni si pentru sasii ce le-au urmat, ci si pentru istoria romanilor. Langa cetate seafla si o frumoasa biserica in stil gotic, construita in secolele XIII-XV, foarte bine conservata pana astazi.

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 9/25

9

Cetatea de Scaun a Sucevei va fi reabilitată sub privirile turiştilor  Finanţarea acestui proiect se face cu fonduri europene nerambursabile, iar administraţia locală şi cea judeţeană trebuie să acopere2% din costurile eligibile ale proiectului şi cele neeligibile. Valoarea proiectului se ridică la 13 milioane de euro, durata de execuţiefiind de 46 de luni. În lipsa unui plan de situaţie detaliat al Cetăţii de Scaun, nu se va realiza o refacere integrală a zidurilor şi aturnurilor, deoarece o serie de normative europene impune reconstrucţia unui asemenea monument doar în limitele în care detaliileiniţiale ale acestora sunt cunoscute clar. Astfel, vor fi restaurate zidurile, capela, baia turcească, închisoarea, camera de  gardă, vor ficonsolidaţi bolţii, halele de jos şi cele de sus. Pe platoul de deasupra halei de sus va fi amenajat un spaţiu pentru spectacole, pentru

diverse manifestări culturale şi va fi refăcută latura de nord.

Suceava - Finanţarea acestui proiect se face cu fonduri europene nerambursabile  

Călăraşi: clădirea în care au poposit trei regia fost reabilitată Renovarea clădirii, ce a fost construită înaintede anul 1880, a constat în modernizarea şiconsolidarea sălilor, dar  şi a picturilor de pepereţi, descoperite între timp. Pentru aceastălucrare au fost alocate 2,3 milioane de lei. Pecomplexul cultural au fost montate déjà treiplăci care amintesc de faptul că aici au poposittrei regi: Regele Mihai, Regele Carol I si RegeleFerdinand. Aici a locuit şi realizatorul primuluifilm românesc, Leon Popescu. În urma lucrărilor de restaurare, clădirea a fost

transformată într -un complex cultural splendidcare va găzdui expoziţii, sesiuni ştiinţifice şichiar o cafenea literară, amenajată într -o hrubă.„Este una dintre cele mai reuşite restaurări din judeţ şi se află pe lista celor 20 de monumente

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 10/25

10

istorice refăcute printr -un program al Ministerului Culturii, printre care Teatrele din Iaşi, Cluj şi Bucureşti, dar şi muzeul Antipa.  

Cetatea Alba Iulia, cireaşă pe tortul turistic al Europei. Lucrările de restaurare a u costat 50 de milioane de euro. Cetatea Alba Iuliaeste readusă la viaţă prin ample activităţi de restaurare. Refacerea porţilor şi amenajarea parcului din şanţurile cetăţii sunt principalelelucrări desfăşurate de municipalitate în ultimii ani. Aproximativ 200 de milioane de lei (circa 50 milioane de euro) au fost investiţi sausunt în curs de cheltuire pentru a pune fortificaţia pe harta turistică a Europei. În procent  de 85 la sută, banii provin din fondur i

europene şi de la Guvern.Proiecte majore de restaurare Procesul de restaurare al cetăţii a început la Alba Iulia în urmă cu 17 ani. Abia în urmă cu

doi ani, majoritatea monumentelor au fostreabilitate, iar Alba Carolina a început sărespire aerul vechii istorii.Poarta I este situată în partea estica aansamblului şi este cladită în forma unui arc detriumf prevăzut cu trei deschideri. Lucrările derestaurare au fost finalizate în 2007 şi s-auridicat la suma de aproximativ 2,25 milioane lei.Poarta a II-a a Cetăţii din Alba Iulia a fostinaugurată în 2009. Ea a fost dărâmată în anul1937, pentru a se permite accesul maşinilor demare tonaj în zona în care a fost construitObeliscul lui Horea, Cloşca şi Crişan. Obiectivula fost refăcut după fotografii de epocă, şi cu

ajutorul unor părţi din vechea poartă, iar lucrările au costat 2,2 milioane de lei.Cea mai impunătoare dintre porţile Cetăţii Vauban, Poarta a III -a, unde se află şi Celula lui Horea, a fost redată circuitului turistic înprimăvară lui 2009, după mai bine de un deceniu de la demararea lucrărilor de restaurare care au costat aproape 7 milioane de lei.„Pe Poarta a III-a a Cetăţii din Alba Iulia se găsesc panouri care înfăţişează scena în care împăra tul Carol al VI-lea predă generaluluiEugeniu de Savoia spada şi un steag cu o eşarfă inscripţionată şi scena victoriei în război a generalului Eugeniu de Savoia c areprimeşte de la Zeiţa Victoria macheta cetăţii. Spre est poarta este încoronată de statuia  ecvestră a împăratului Carol al VI-lea, întimpul căruia s-a construit cetatea”, a explicat Constantin Inel, directorul adjunct al Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.  Poarta a IV-a amplasată în zidul cetăţii din apropierea celor două catedrale, Ortodoxă şi Romano-Catolică, adăposteşte un centru deinformare turistică şi o expoziţie despre monumentele Cetăţii. A fost complet restaurată ca urmare a unui proiect finanţat de MinisterulCulturii, Consiliul local Alba Iulia şi Programul Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare (PNUD), în valoare de 2 milioane de lei.Refacerea Poarţii a V-a a costat 2,5 milioane de lei. Proiectul a fost finanţat printr -un grant oferit de Regatului Norvegiei, Islanda şiLiechtenstein.Poarta a VI-a este singura care nu a fost încă reabilitată, dar este inclusă în proiectul privind refacerea zonei de vest a Cetăţii. În primăvară, au fost finalizate lucrările de modernizare a Şanţurilor Cetăţii, proiect de 47,5 milioane de lei şi a presupus reabilitareatraseului estic, sudic şi nordic al fortificaţiei Vauban. Investiţiile continuă Investiţiile în Cetate Alba Carolina continuă. Este în plin proces amenajarea centrului istoric al Cetăţii. Proiectul are o v aloare de peste76 de milioane de lei şi prevede şi transformarea parcului Custozza în piaţetă publică.La începutul lunii iunie au demarat lucrările pentru reconstituirea laturii de Vest a Cetăţii Alba Carolina, cel mai spectacu los proiect detransformare al cetăţii. Acesta presupune readucerea zonei la înfăţişarea de dinainte de 1921, când a fost acoperit şanţul cu pământpentru construirea Catedralei Ortodoxe. „Cetatea va putea fi percepută vizual în întregime, nu doar parţial aşa cum se întâmplă acum.Mai mult, latura vestică va fi legată de  celalalte proiecte derulate în şanţurile de nord, est şi sud. Cetatea va deveni motorul economical oraşului datorită afluxului de turişti“, a spus arhitectul Dan Sabău, administratorul firmei Grup Corint, care a câştigat aproape toatelucrările de modernizare şi restaurare în Cetate. Lucrările ce sunt în plin proces de derulare sunt estimate la aproximativ 50 demilioane de lei. Ele vor fi finalizate abia anul viitor.„Municipalitatea albaiuliană este printre cele mai performante autorităţi publice locale din România în atragerea de fonduri europene în

comparaţie cu alte administraţii locale. Astfel am demarat 18 proiecte de restaurare, ceea ce ne clasează pe primul loc în ţară.Cetatea Alba Carolina conţine majoritatea acestor proiecte“, a declarat prima rul Mircea Hava.Istorie de peste 2.000 de ani Istoria cetăţii din Alba Iulia îşi începe povestea în urmă cu mai bine de 2.000 de ani şi este o mărturie vie a trei epoci di ferite: CastrulRoman Apulum (106 d.Ch.), Cetatea Medievală Bălgrad (sec. XVI -XVII) şi Cetatea Alba Carolina, fortificaţie de tip Vauban (sec. XVIII).Poarta Castrului Roman a fost reconstruită ca pe vremea lui Traian, fiind inaugurată în 2010. Poziţionată în zona Traseului C elor TreiFortificaţii, este obiectiv unic în Europa. Valoarea lucrărilor de reabilitare a fost de 1,77 milioane lei.Cetatea Bălgrad, denumirea în slavonă, din evul mediu datează din jurul anilor 1199, când oraşul apare atestat documentar sub  numele de Alba Iulia (Cetatea Albă a lui Gyula), fiind centru al administraţiei Regatului Ungariei din Transilvania, colonizat cu saşi şidevenit reşedinţă a Episcopiei Catolice a Transilvaniei, iar mai apoi drept capitală a Pricipatului Transilvaniei în perioada 1542-1690.Mihai Viteazu şi-a făcut intrarea triumfătoare la Alba Iulia pe 1 noiembrie 1599, primind cheile fortăreţei de la episcopul Napragy.„Bălgrad înseamnă «oraşul alb». Denumirea vine de la calcarul alb, de la Ighiu, care era exploatat încă de pe vremea romanilor”, aexplicat istoricul Gabriel Rustoiu, directorul Muzeului Naţional al Unirii din Alba Iulia.Fortificaţia de tip Vauban a fost construită între anii 1714 -1738 după planul arhitectului italian Giovanni Morando Visconti. Cetatea era

centrul militar al Transilvaniei şi depozitul general de armament. Fortificaţia are o valoare arhitecturală deosebită, fiind cea maireprezentativă fortificaţie de tip Vauban din România. Începând din anul 1994, nucleul istoric al Alba Iuliei a fost supus unui amplu proces de restaurare, pe o porţiune a acestuia fiindamenajat şi Traseul Celor Trei Fortificaţii. Centrul istoric al Alba Iuliei se află pe lista de aşteptare a României pentru includerea înPatrimoniul Mondial UNESCO.

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 11/25

11

Garda Cetăţii, atracţie pentru turişti Garda Cetăţii Alba Iulia este punctul de atracţie pentru turişti. De patru ani, în fiecare zi la ora 12.00, are loc ceremonialul deschimbare a gărzii. Sâmbăta, la ora 12.15 în incinta Traseului Celor Trei Fortificaţii se înalţă steagul oraşului Alba Iulia şi se trag treisalve de tun.

Garda Cetăţii este compusă din peste 50 de oameni costumaţi în uniforme ale armatei austriece medievale. Ei sunt structuraţi  înGarda Artileriei, Garda Porţilor şi Garda Cavaleriei. Comandantul Gărzii Cetăţii este colonelul în rezervă Dumitru Gheţe, fost ş ef destat major şi conducător al Regimentul 52 Geniu „Apullum“.  Cetatea în cifre 4 noiembrie 1715 este data la care au început lucrările propriu -zise la construirea cetăţii pe baza planului întocmit de către arhitectulmilitar italian Giovanni Morando Visconti. 110 hectare este suprafaţa pe care se întinde fortificaţia de tip Vauban. 12 kilometri estelungimea zidurilor Cetăţii Alba Carolina. 2.0000 de iobagi este numărul celor care au muncit la ridicarea zidurilor.  6 porţi asiguraucalea de acees în incitanta fortificaţiei în formă de hexagon.  7 bastioane conferă imaginea stelară a cetăţii, ele poartă numele de

Eugeniu de Savoia, Sfântul Ştefan, Trinitatea, Sfântul Mihail, Sfântul Carol, Sfântul Capistrano şi Sfânta Elisabeta.  

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 12/25

12

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 13/25

13

Catedrala Reîntregirii Neamului din Alba IuliaCatedrala arhiepiscopală ortodoxă din Alba Iulia poartă numele de "Catedrala ReîntregiriiNeamului și a Încoronării". În această biserică, cu hramul "Sfânta Treime", s -au încoronat în anul 1922 regii Regatului

României, Ferdinand și Maria, încadrul unei ceremonii oficialeintrată în istorie, cu o largăparticipare din partea caselorregale ale Europei.

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 14/25

14

Poarta "Principalis Dextra" înainte de reconstrucție

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 15/25

15

Palatul Jean Mihail, monument istoric de importanţă naţională, va fi reabilitat graţie unei investiţii de şapte milioane de euro.Constructorii încearcă să salveze cât mai multe ornamente din arhitectura clădirii, pe care le vor restaura. Meşterii vor folosi foiţă deaur şi celebra mătase de Lyon. Cel mai valoros palat din Oltenia este modernizat cu şapte milioane de euro. Meşterii folosesc foiţă deaur şi mătase de Lyon.

Lucrările demarate toamna trecută la comanda Consiliului Judeţean Dolj au avansat repede, constructorii atacând toate fronturile delucru pentru a reuşi să termine proiectul în 24 de luni. Imobilul are trei nivele, şantierul desfăşurându - se în prezent pe toată ariaconstruită de aproape 1.200 de metri pătraţi.  

Arheologii scot la suprafață „comorile” de sub Cetatea Severinului Cetatea Severinului va fi transformată într -un important centru turistic și va intra în circuitul european. Până atunci însă, cercetătoriitrebuie să descarce zona de material arheologic, pentru ca lucrările de amenajare a cetă ții, menite să o introducă în circuitul turistic,să poată demara. Ei au termen până în luna septembrie să facă acest lucru, însă acesta se poate prelungi, în cazul unor descoperiri care necesităcercetări amănunțite și mai multe săpături. 

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 16/25

16

Săpăturile executate în partea de nord a cetății au scos la suprafață o fântână din perioada medievală.Până acum, arheologii au săpat la o adâncime de șase metri, însă puțul este ceva mai adânc, astfel că lucrările vor continua.De asemenea, au fost găsite un tezaur cu monede din argint și bronz, ornamente din piatră sau  vârfuri de săgeți și arpalete. Tezaurulcuprinde 159 de monede din secolul XVI, majoritatea din argint, iar două dintre ele sunt monede germane.Rescriu istoria cetăț ii   Arheologii au găsit și materiale din secolul al XIV-lea, adică ceva mai aproape de perioada de început a cetă ții. Au fost descoperitemai multe resturi de cuptoare, care cel mai probabil se foloseau pentru coptul pâinii, dar și elemente care vorbesc despre nivelulconstrucțiilor și arhitecturii din acea perioadă.Prin munca lor, arheologii reușesc să rescrie istoria cetății, completând informațiile deja cunoscute, cu noi descoperiri.Spre exemplu, scientiștii trebuie să analizeze datele și să stabilească rolul unui nou zid descoperit în zona turnului de nord al cetă ții.„Cel mai probabil, aici era o încăpere mai specială, privilegiată, în care s-a încercat crearea unui anumit confort, în contrastcu austeritatea din restul cetății. Aici am descoperit rame frumos decorate din piatră, care erau folosite pentru încadrareaușilor și ferestrelor din această încăpere, singura tencuită. În plus, vrem să răspundem la întrebarea care stă de multă vremepe buzele tuturor și anume, unde este poarta cetății”, ne-a spus arheologul Gabriel Crăciunescu, directorul adjunct al Muzeuluiregiunii Porțile de Fier.Mai mult, pe platoul cetății au fost găsite straturi negre, care oferă informații despre asediile și perioadele de distrugere a construcției,dar și straturi roșii, aflate în strânsă legătură cu incedierea cu care a culminat cucerirea acesteia de către turci.Raporturile dintre zidurile existente și cele proaspăt descoperite și legăturile dintre căile de acces ale încăperilor ar putea oferi oimagine extrem de fidelă a aspectului cetății din perioada secolului al XIV-lea.Misterul mormântului medieval 

Una din descoperirile spectaculoase făcute de arheologi este o bucată din țeava unui tun, care poartă un blazon perfect vizibil și carenu a fost, încă, identificat. Primele ipoteze ale cercetătorilor atribuie blazonul unui boier local, angrenat în apărarea cetății. Blazonul

ilustrează trei frunze de stejar care „pleacă” din aceeași tulpină.Tot în zona de nord a cetății a fost găsită o groapă cu două schelete umane, care au atras atenția cercetătorilor prin poziția nefireascăa unuia dintre ele.Istoria SeverinuluiO dată cu formarea regatului ungar şi a voievodatelor valahe, Cetatea Severinului a constituit prilejul unui război purtat de -a lungulmai multor secole între voievozii olteni (Litovoi, Bărbat, apoi Basarab I) şi unguri, război încheiat la Posada. Apoi românii vor lupta cuImperiul Otoman, ce ameninţau zona Dunării. În acest context, cetăţile de pe malurile fluviului, din zona Porţilor de Fier şi până laCalafat au început să fie refăcute.  Primul ban de Severin, Luca, este menţionat în 1233, în timpul regelui Andrei al II -lea 1205-1235. Anul 1233 -coincidenţă cu anul1833 când noul oraş modern a fost înregistrat - poate fi considerat ca dată de naştere a cetăţii construite de maghiari alături de ruineleantice ale Drobetei. După Luca se cunoaşte numele altor bani maghiari de Severin, Laurenţiu şi Dionisie. Prin ralierea lui IoniţăCaloian (1197-1207) la biserica latină şi prin înfiinţarea imperiului latin de Constantinopol după cucerirea părţii europene a imperiuluibizantin de cruciaţi (1204), mai toată peninsula balcanică împreună cu Ţara Românească erau sub influenţa papală. Pe când în mai

tot sud-estul Europei biserica latină părea sâ-şi fi întemeiat o dominaţie durabilă, în 1232 Ioan Asan al II -lea (1218-1241), întorcându-se la ortodoxie din motive politice, schimbă situaţia şi implicit destinele cetăţii Severinului. Rivalitatea cu imperiul latin deConstantinopol l-a determinat pe Asan al II-lea să încheie, în anul 1235, o alianţă cu împăratul de Niceea, condus de Ioan III DucaVataţes, împotriva Latinilor din Constantinopol. Despărţirea imperiului româno-bulgar de biserica romană era o grea lovitură pentruautoritatea Papei. Nu numai Bulgaria şi Valahia fusesră pierdute pentru Roma, dar schimbarea politică şi confesională a lui l oan Asan

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 17/25

17

ameninţa însăşi stabilitatea imperiului latin de Constantinopol. În anul 1238 Papa Grigorie al IX- lea îl excomunică şi îl învitâ pe regeleUngariei să întreprindă o expediţie cruciată împotriva «schismaticului» Asan, iar ţara ce o va cuceri dela el să fie unită cu Ungaria. Astfel ia naştere banatul Severinului, regiune înfiinţată la hotarele imperiului româno-bulgar pentru paza graniţei regatului maghiar şirestabilirea infuenţei bisericii latine în regiune. Banatul severinului, "Terra Zeurino" sau "Ţara Severinului" cuprindea Caraşul cu o fâşiedin Ardeal, ţara Haţegului, ţinutul Amlaşului şi o parte limitrofă din Oltenia (Mehedinţi, o parte din Gorj şi din Vâlcea, întinzându-se peambele laturi ale munţilor) dela Dunăre până la Olt. Anul 1240 este un an teribil pentru Severin din cauza tătarilor care incendiază şidespopulează regiunea. În 1247 printr -o diplomă regele Bela al IV-lea îi aduce în regiune pe Cavalerii Ioaniţi, dându -le reşedinţa demisiune religioasă. Ordinul monaho-cavaleresc al Cavalerilor Ioaniti a fost creat pe la inceputul sec. XII. Adepţii săi şi -au luat numelede la Mănăstirea Sf.Ioan de lânga Ierusalim. Initial, cavalerii Ioaniţi se ingrijeau de soarta pelerinilor bolnavi în drum spre Ţara Sfântă. Această diplomă din 1247 în care este numit Banul maghiar de Severin, este totodată şi primul document în care regele Ungarie i

poartă titlul de rege al Bulgariei. Raportul dintre acest titlu şi donaţia facută de Belà al IV -lea cavalerilor călugari ai Sf Ioan (1247reconfirmată de Papa Inocenţiu al IV-lea în 1248), şi înfiinţarea banatului de Severin este în strânsă legătură cu şirul de războaiepermanent pentru stăpânirea Cetăţii şi a regiunii severinului. Conceput ca o marcă de graniţă a regatului magh iar, banatul severinuluiavea drept scop apărarea, consolidarea şi extinderea autorităţii coroanei maghiare la sud de Dunăre. Severinul devine o cetat eimportantă puternică, în incinta căreia a fost construită şi o biserică gotică, devenită ulterior episcopie catolică, care s -a aflat aici înalternanţă cu ierarhii bisercii ortodoxe (după cum ulterior cetatea schimba stapânirile între valahi şi maghiari) până în anu l 1502.Cavalerii Ioaniţi se vor retrage lăsând locul Cavalerilor Teutoni în 1259 (cf. Nicolae Iorga).La fel ca şi episcopia catolică a Argeşului (ale carei rămăşiţe sunt cunoscute azi în regiune cu numele "Turnul lui Nicoară") , Episcopiacatolică a Severinului (care numără o listă de 11 episcopi - primul episcop catolic se chema Gregorius) era o episcopie sufraganăadică aflată sub jurisdicţia episcopiei maghiare de Kalocsa, ea însăşi sub obedienţă papală directă spre deosebire de episcop ia deEsztergom care deşi tot catolică era sub obedienţă sau mai bine spus sub influenţa curţii regale maghiare dela Esztergom. (În Ungariamedievală de începuturi erau două arhidieceze istorice: Kalocsa şi Esztergom - în rivalitate ) De aceea nu este de mirare că în cetateaSeverinului sunt pomeniţi calugări misionari ioaniţi, teutoni, dominicani şi franciscani. Pâna la fondarea politică a Valahiei era aşadar Roma, nu Ungaria cea care dirijea activitatea misionară de încreştinare din ţinutul Severinului printre olteni (cum scrie Nic olae Iorga)

şi la sud de Dunăre spre bulgarii eretici bogomili. Până la îmbrăţişarea  confesiunii ortodoxe, dictată de interesele politice de momentale domnilor munteni, în ţinutul Mehedinţiului (din maghiară "méhészkedés" - stupărit -"méhek" însemnând albină) şi întreaga regiunesituată la Sud de Dunăre, religia venea şi era dirijată dela Roma (via Kalocsa) iar politica dela Esztergom (care nu era mereu în acordcu Roma). Sfântul Severin de Noricum era se pare sfântul protector al misionarilor catedralei catolice din cetate de unde de fapt s-artrage şi numele cetăţii medievale. In Evul mediu severinean erau două biserici şi o capelă (toate trei catolice la origine). Cimitirulmedieval al Severinului împreună cu capela erau situate în ceea ce astăzi este grădina liceului Traian. Ruinele catedralei su nt înincinta Cetăţii Severinului iar ur mele bisericii sunt în curtea Muzeului "Porţile de Fier" fiind prezentate azi drept "Ruinele MitropolieiSeverinului", ruine care de fapt sunt la origine o biserică catolică franciscană. Călugării predicatori dominicani dela Severin suntpomeniţi cu dominicanii şi franciscanii dela Vălcea.   În timpul războiului lui Bela al IV-lea cu Ottokar al II-lea al Boemiei din 1260, bulgarii vor trece Dunărea şi vor ocupa cetatea şi banatulSeverinului până când magistrul Laurenţiu, fiind numit Ban, recucereşte cetatea şi regiunea care sunt restituite Ungariei. Ca valeriiloanniţi, a căror îndatorire eră să apere regiunea şi cetatea, se vede că părăsiseră cetatea fie în timpul atacului bulgar, fie mai înainte. Voievozii români şi-au disputat şi ei întâietatea asupra redutabilei cetăţi cucerind-o sau revendicând-o în răstimpuri. Severinul a trecut în stapânirea alternativă a domnilor munteni şi maghiari. În 1301 în Severin este pomenit ban Teodor Voitici care împreună cu fiul săuprofitând de stingerea dinastiei Arpadiene cu ajutorul despotului de Vidin, Mihail Şişman, refuză autoritatea noului suveran Carol I de Anjou. Până în 1330 Severinul rămâne în stăpânire munteană. Pentru cetatea Severinului a murit Litovoi, iar Basarab I pierde Cetateaseverinului în septembrie 1330. Vladislav Basarab 1364-1372 este numit ban de Severin până când refuzând să mai fie vasal alregelui Ludovic Cetatea Severinului trece din nou sub stapânire maghiară în 1365 când Bulgaria condusă de cumnatul lui Vladislav,Sracimir este învinsă într -un nou război în urma căreia este înfiinţat banatul bulgăresc 1365. Vladislav este între timp este iertat şiprimeşte din nou titlul de ban al Cetăţii Severinului. În 1373 Severinul trece din nou în stăpânirea coroanei maghiare. Între 13 76-1377Severinul reintră în stăpânire munteană.  Mircea cel Bătrân a purtat şi el titlul de Ban de Severin, iar în anul 1406 încheia un tratat de alianţă cu Sigismund al Ungariei chiar laSeverin. În 1408, din nou sub stăpânire maghiară, este numit ban de Severin renumitul Filippo Buondelmonti degli Scolari, cun oscutcu numele de Pippo di Ozora, cavaler ca şi Vlad Ţepeş al ordinului d ragonului. În 1411 contele Mihail Pereny. În 1419 are loc primulasediu turcesc asupra cetăţii care însă nu reuşesc să cucerească Severinul apărat de Mihail I 1418 -1420. In 1432 este consemnatăuciderea cavalerilor teutoni din cetate de către Vlad Ţepeş, el însuşi un cavaler al ordinului dragonului. În 1433 Iancu de Hunedoaraeste numit ban de Severin până în 1436. Între 1438-1439 Severinul este apărat din nou de turci în persoana banului Francisc Talloci.

Urmează o perioadă în care bani ai Cetăţii Severinului sunt nobili maghiarizaţi şi catolicizaţi de origină română: Mihail de Cerna care aavut o continuitate de opt ani în funcţie, între 1447 şi 1454, fiind dublat în 1449de vărul său Vasile de Cerna, iar între 1452 şi 1454 deun alt nobil român bănăţean, Petru Danciu de Caransebeş. La fel, Ştefan şi Mihail de Mâtnic în 1459 şi respectiv 1467 vor contiunaşirul banilor de Severin. Titlul de "ban" nu era o simplă titulatură onorifică ci sublinia importnţa deosebită a comisului în aparareagraniţelor dunărene. Funcţia de ban al Severinului a adus titularilor săi şi o serie de avantaje materiale, în primul rând prin sumele cucare demnitatea era remunerată. Din informaţii mai târzii, datând din anii 1494 -1495, se ştie că banii Severinului Petru Vistier deMăcicaş şi Iacob de Gârlişte au încasat 4000 de florini, o sumă mai mică decât cea a banului de Belgrad, dar mai mare decât cea aomologului de Sabaţ.  În 1524, după un atac devastator al turcilor conduşi de Soliman Magnificul, din cetatea Severinului a mai ramas în picioare doar unturn, ceea ce a dus la numirea locului de către mehedinţeni cu numele de "Turnul lui Sever". Iniţial cetatea număra şase turn uri deapărare fiind înconjurate cu un val impunător de două ziduri masive de piatră şi un şanţ adânc de apă. După cucerire, redutabilacetate a Severinului cu cele şase turnuri (cheia de intrare spre Europa centrală, cum era denumită în acele timpuri) va fi demolată iar pietrele recuperate vor fi folosite de turci în construcţia şi întărirea altor cetăţi otomane la sud de Dunăre. Căderea şi distrugereaSeverinului va confirma importanţa acestei citadele strategice de apărate dunărene cand doi ani mai târziu, la 1526, tot pe dunăre, la

Mohacs, Ungaria va fi înfrantă şi va fi transormată în paşalâc turcesc.  

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 18/25

18

Castelul singurului rege născut în Şimleu este oruină

Septimiu Ţurcaş, primarul Şimleului, încearcă să reabilitezecastelul familiei Bathory  În centrul oraşului Şimleu Silvaniei, se află fostul castel, sauce a mai rămas din el, al familiei Bathory. Unul din membriiei, Ştefan Bathory, a fost regele Poloniei. Lipsa banilor şinepăsarea autorităţilor au lăsat castelul într -un cvasi-

anonimat. Eventualii turişti care ar trece prin Şimleu nu sepot bucura decât de zidurile din ce în ce mai şubrede alecastelui, incinta fiind închisă. Deşi ar putea redeveni un brand al oraşului, castelul din Şimleuse degradează pe zi ce trece. Primarul oraşului, SeptimiuŢurcaş, recunoaşte că starea castelului lasă de dorit, dar 

susţine, pe de altă parte, că până acum nu au existat  fondurile necesare reabilitării.„Zona a fost cercetată arheologic, iar în ultimii ani am reuşit să facem şi studii de fezabilitate precum şi proiectul tehnic  şi cel pentrudetalii de execuţie. Toate aceste documentaţii au fost realizate de specialişti în arhitectură cu sprijinul istoricilor. Potrivit acestor studii,reparaţiile ar ajunge până la zece milioane de euro, bani de care nu dispunem în bugetul local. Vom încerca să obţinem aceşti baniprintr-un program european destinat reabilitării monumentelor istorice”, declară Septimiu Ţurcaş.Nepăsare şi dezinteres La nivel judeţean, nepăsarea faţă de istoria medievală a Sălajului este la ea acasă. Iar Castelul Bathory, din Şimleu, nu face excepţiede la regulă, astfel că nici după 1990, aleşii sălăjenilor nu s-au străduit prea tare să conserve şi să valorifice cultural şi turisticreşedinţa principilor transilvani. Responsabilii din cadrul Consiliului Judeţean (CJ) Sălaj dau din colţ în colţ şi aruncă pisica în altăparte. „Au existat, prin anii 2005 – 2006, câteva încercări de a introduce castelul din Şimleu într -un circuit turistic, alături de alte clădiridin judeţul Cluj. Nu am putut să ne ducem la bun sfârşit proiectul pentru că situaţia juridică a terenurilor era, şi este încă, incertă“, se justifică Viorel Raţiu, preşedintele Comisiei pentru conservarea monumentelor istorice şi de arhitectură, din cadrul CJ Sălaj.  Deşi castelul din centrul Şimleului a fost construit înainte de 1500, primele cercetări „serioase” sunt publicate la finalul secolului al XIX-lea. Potrivit informaţiilor primite de la Csok Zsolt, cercetător la Muzeul Judeţean de Istorie şi Artă Sălaj, castelul a fost construit lasfârşitul secolului al XV-lea, de către Nicolae Bathory, evenimentul fiind menţionat în documente din 1594, 1668, 1703 şi 1708.Nicolae a obţinut domenii în zona Şimleului, în urma căsătoriei cu Sofia Banffy. Nobila mireasă venea cu o zestre frumoasă de sate înaceastă zonă, dar şi în judeţul Cluj. „Se pun astfel bazele familiei Bathory, iar oraşul este ales ca centru al posesiunilor, deoarece seafla pe drumul sării, fapt ce a adus un plus financiar familiei“, explică Csok.  A ajuns WC-ul public al oraşului De –a lungul timpului, încăperile cetăţii au fost folosite ca garnizoană militară, depozit de muniţie, sau temniţe pentru prizonieri. La începutul secolului al XVIII-lea, în timpul răscoalei antihabsurgice condusă de Francisc Rakoczi, cetatea a fost distrusă aproape în

 întregime şi nu s-a mai investit în repararea acesteia. După aproximativ 150 de ani, familia Banffy redevine proprietară a cetăţii şi o dă în arendă oraşului, cetatea fiind şi astăzi în administrarea autorităţilor locale. „Din păcate, nu au mai existat investiţii pentruconservarea castelului. Ba mai mult, în timpul comunismului, în şanţul de apărare de pe latura estică a cetăţii a fost amenajat WC -ulpublic al oraşului. E un exemplu tipic al atitudinii faţă de monumentele medievale”, opinează Csok.  Polonezii au fost conduşi de un rege din Şimleu  Familia nobiliară din Şimleu şi-a pus amprenta nu numai asupra istoriei Transilvaniei, ci şi asupra istoriei Europei. În a doua jumătatea secolului XVI, Ştefan Bathory, unul dintre cei mai iluştri membri ai acestei familii, ocupa tronul Poloniei, după ce renunţ ase la cel alprincipatului Transilvaniei. Castelul din centrul Şimleului devenea, astfel, un important centru politic, dar şi cultural al Europei.Cel mai ilustru proprietar al castelului În secolul al XVI-lea are loc ascensiunea socială a familiei Bathory de Şimleu datorită lui Ştefan I (1533 – 1586), una dintre cele maiilustre personalităţi politice ale vremii. Cu un „cursus honorum”  impresionant, nobilul din Şimleu a fost vicevoievod, principe alTransilvaniei şi rege al Poloniei. La fel ca strămoşul său, Ştefan devine rege al Poloniei după ce ce se căsătoreşte cu o „tânără” de 53de ani, Ana din familia Jagellon. În 1575, Ştefan preia tronul Poloniei şi lasă principatul Transilvaniei pe mâna fratelui său, Cristofor. Poate cea mai importantă idee a

lui Ştefan I a fost aceea de a uni Transilvania, Ungaria şi Polonia într -o ofensivă comună împotriva turcilor. Nobilul şimleuan nu a pututsă-şi ducă planul la îndeplinire pentru că în 1586 moare, din cauza unei hemoragii cerebrale.  Cum a ucis Ştefan I balaurul  În jurul personalităţii lui Ştefan I s -a creat şi o legendă locală, care nu poate fi datată foarte clar, dar Csok Zsolt spune că a auzit -o dela bunicul său. La jumătatea secolului XVI, un balaur fioros îşi făcea veacul pe Dealul Pupos, de lângă Şimleu. Din când în c ând,bestia cobora în oraş şi-şi potolea setea de sânge devorând fecioare. După ce ani la rând şimleuanii au fost terorizaţi de balaur,tânărul Ştefan Bathory a găsit o metodă foarte ingenioasă de a -l răpune. „Ştefan a luat o turmă de oi, le-a eviscerat, le-a umplut apoicu var nestins şi le-a dus pe dealul unde trăia balaurul. Bestia a devorat oile şi s -a dus apoi, însetat fiind, să bea apă din râul Crasna.Un gest fatal, pentru că apa a făcut ca varul să se stingă în el şi a murit“, povesteşte istoricul. Aceasta ar fi explicaţia pentru care pe blazonul familiei Bathory apar şi trei colţi de balaur.  Regii care s-au născut pe actualul teritoriu al României Născut în 27 septembrie 1533 la Şimleu Silvaniei Ştefan Bathory este, practic, singurul sălăjean care a devenit rege. Mai mult, el intră într-un club extrem de select al regilor care s-au născut pe actualul teritoriu al României. „Tot în Ardeal, la Cluj, s -a născut regele

Matia, care a condus Ungaria între 1458 – 1490.  În 1893, la Bucureşti a văzut lumina zilei Carol al II -lea, rege al României între 1930 – 1940, iar la Sinaia s-a născut, în 1921 Majestatea Sa Regele Mihai I al României, care a condus ţara între 1927 – 1930 şi 1940 -1947”, spune istoricul Csok Zsolt. Cum îşi valorifică alţii vestigiile În Ungaria, orice vestigiu legat de regele Matia Corvin este pus în valoare şi inclus în circuiteturistice, indiferent de mărime. De exemplu, în labirintul aflat sub Cetatea Budei, se află la loc de cinste o fântână cu pat ru guri, cu o

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 19/25

19

poveste interesantă. Ghidul care îi însoţeşte pe turişti le explică acestora legenda legată de această fântână, care este o replică acelei aflate la Visegrad. „Regelui Matia nu-i plăcea apa, aşa că a comandat construirea unei fântâni din care să curgă fără încetarevin“, explică ghidul turiştilor. Aceştia, neîncrezători, gustă din lichidul care curge în replica fântânii lui Matia de la Visegrad şi constatăcă este, într -adevăr, vin, dar oţetit, fiind recirculat.  conexe".

Un castru roman din Prahova vafi scos la lumină  Ascuns mai bine de două mii de ani, sub undeal imens, acesta a fost descoperit în 1887 de

săteni, în timp ce desfășurau lucrări agricole.Importanța istorică a acestuia esteincontestabilă. Practic, castrul atestă fără dubiufaptul că romanii au trecut și au staționat înaceastă zonă, inclusiv Legiunea a V-aMacedonica, care stătea permanent în Dacia.  

Peste 30 de clădiri, ziduri, por ți, fântâni și alei,inclusiv un pretoriu, adică o locuință acomandantului, datând din perioada 101-102,construite din pământ, și ulterior întărite cupiatră, la 118, în anul primei reorganizări aDaciei, așteaptă să fie scoase la lumină. 

Conacele din Prahova, frumoase, misterioase şi... bântuite 

Ploiesti - Conacul Bellu este "bântuit" de Odette Bellu

Floreşti, Urlaţi, Sângeru sau Ceptura sunt doar câteva dintre localităţile prahovene unde mai puteţi admira conace originalecare au aparţinut unor familii boiereşti cu tradiţie din ţara noastră. Încărcate de istorie, conacele care au rezistat trecerii timpului încântă vizitatorii cu poveşti din epoci mult apuse. Despre unele d intreele se spune că sunt bântuite. 

Unul dintre cele mai bine păstrate este conacul Bellu din Urlaţi. Ca să ajungi aici, trebuie să vii pe şoseaua Ploieşti-Buzău, prinlocalitatea Albeşti-Paleologu, din care se face un drum de 6 km până la Urlaţi. Chiar dacă nu mai păstrează tot, ci doar clădirea mică,restaurată de câteva ori, monumentul de arhitectură datând de pe la 1800 este impresionant prin vasta expoziţie muzeală ce cuprindemobilier sculptat, tablouri, icoane, ceramică, porţelan şi o valoroasă bibliotecă. Familia Bellu beneficia de averi însemnate  şi a făcutalianţe matrimoniale cu Văcăreştii, Cantacuzinii, Câmpinenii şi Sturdza. În 1926, Alexandru Bellu donează Academiei Române întregcomplexul de clădiri, parcuri şi vii din Urlaţi.  Despre conac se mai spune că este bântuit de fantoma Odettei, soţia lui George Bellu, o franţuzoaică frumoasă care nu şi -a găsitpacea nici în mormânt din cauza infidelităţilor soţului. Noaptea, din podul conacului,se aud, uneori, zgomote ciudate.Micul Trianon de la Floreşti Conacul de la Floreşti, sau Micul Trianon, este aproape o paragină, dar merită o vizităchiar şi pentru a-i observa arhitectura care se încăpăţânează să sfideze timpul şioamenii care l-au abandonat. În 1907, Grigore Cantacuzino, poreclit şi Nababul, începea construcţia unui palat care trebuia să fie copia Trianonului de la Versailles şipe care să-l dăruiască fiicei sale Alice Cantacuzino.Finalizat în 1914, a reprezentat o bijuterie arhitectonică pentru acele vremuri. A fostdevastat prima dată la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial de către ruşi şi,apoi, de populaţia din zonă. O vreme, a fost şi sediu al CAP -ului din comună,

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 20/25

20

cazarmă militară, spital TBC sau decor pentru producţiile grandioase cinematografice din perioada comunistă. Din păcate, din Floreşti,comună aflată în stânga DN1 Bucureşti-Braşov, nici un indicator nu semnalează prezenţa conacului. 

Conacul Sângeru şi conacul Urlăţeanu Situat pe Valea Cricovului Sărat, la 50 dekm de Ploieşti, cel mai simplu ajungi laSângeru pe DJ 102 C. Conacul familieitreti-vistiernicului Andrei Bozianu a fosttransformat în muzeu ce prezintă evoluţiacomunităţii din zonă din punct de vedereistoric şi etnografic, Dacă vreţi să vă simţiţi

privilegiaţi, aflaţi că doar puţin peste 30 devizitatori îi trec pragul lunar.La conacul Urlăţeanu, lângă Ceptura,foarte aproape de Urlaţi, drumeţul devineboier. Ridicat de familia cu acelaşi nume în 1922, casa se află în mijlocul viilor roşii, în vârful Dealului Mare.Renovat în 1999 de o companie de vinuri,a intrat în circuitul turistic viti-vinicol. Dacăpoposiţi aici, puteţi afla tainele vinului sauputeţi doar petrece câteva ore od ihnitoare într-un decor natural ameţitor de frumos.  

Cetatea Aiudului, propusă pentru a fi inclusa în Lista Patrimoniului MondialCetatea Aiudului este propusă de administraţialocală pentru Lista Patrimoniului Mondial. Ohotărâre în acest sens a fost promovată deConsiliul local Aiud. Monumentul istoric are ovechime de peste 600 de ani şi este una dintrecele mai bine păstrate cetăţi urbane dinTransilvania.

Cetatea Aiudului este propusă la pachet cuColegiul Naţional Bethlen Gabor şi zona viticolăAiud.

Castelul Kemeny din Sâncrai, vechi de 200 de ani, va fi transformat în fermăde trandafiriClădirea va fi restaurată de Consiliul Judeţean şi va fi folosită de cultivatorii deflori. Castelul a fost construit de familia nobiliară Kemeny. Timp de 50 de ani afost centru de plasament pentru copii cu dizabilităţi. Castelul Kemeny din localitatea Sâncrai, oraşul Aiud, va fi transformat într-ofermă ecologică de trandafiri. Proiectul aparţine Consiliului Judeţean,

proprietarul clădirii, şi va costa aproximativ 8 milioane de lei.  Castelul este monument istoric, are o vechime de 200 de ani şi se găseşte într -o stare avansată de degradare.

Spitalul Colţea renaşte din ruine după 11 ani  Saloanele unităţii sanitare veche de peste 300 de ani au fost reabilitate, iar întreagaclădire a fost salvată de la prăbuşire.Marmura, tâmplăria din lemn stratificat şi lustrele noi sunt câteva dintre modernizările cese văd după mai bine de un deceniu de restaurare. Cupolele impunătoare aleacoperişului sunt din metal, iar laboratoarele şi sala de reanimare au fost dotate cucentrale de ventilaţie şi răcire. Grădinile interioare au bănci şi fântâni arteziene, piatră cubică, 360 de arbori tuia şi4.000 de plante, iar electricienii legau astăzi irele la cele 134 de corpuri de iluminat dinexterior.Reprezentaţii firmei BauTech General Construct SRL, care se ocupă acum de renovare,

spun că peste câteva zile principala curte a clădirii, cea dinspre Bulevardul I.C. Brătianu va fi gata. „Mâine (astăzi n.r.) dăm jos s chelade pe corpul C1 al spitalului”, a spus şeful de şantier Nicolae Ghiţă, românul venit din Austria pentru a termina lucrările l a SpitalulColţea.

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 21/25

21

Piaţa Unirii din Oradea va arăta ca la începutul secolului XX, dupăun „facelift” de 21 de milioane de lei Experţi ai Agenţiei de Dezvoltare Nord-Vest au făcut o ultimă verificarea documentelor referitoare la transformarea, cu finanţare europeană, aPieţei Unirii în zonă pietonală, cu apel turistic.  

BRAȘOV FOTOGALERIE Casele din Centrul Braşovului cad la primul cutremur!

Locuitorii clădirilor încadrate în clasele de risc seismic spun că nu au bani să-şi consolideze casele. Majoritatea construcţiilor de pe„lista neagră" a imobilelor cu grad seismic ridicat sunt cele din Centrul istoric, existând pericolul să se prăbuşească la un cutremur puternic. Citeşte mai multe AICI ARAD DEMOLAREA ROMÂNIEI Cel mai vechi teatru din ţară „demolat" de urmaşii fostului proprietar  

Cu monumente arhitecturale care duc trecătorul cu gândul la o fostă Vienă înfloritoare pe la sfârşit de secol XIX, urbea de pe Mureşascunde printre cotloanele ei poveşti demult trecute de prima tinereţe, unde istoria rămâne pe locul doi. Ce nu a distrus Ceauşescu,mirajul libertăţii şi a democraţiei de după ’89 a reuşit să scuipe cu interese şi cu sete după avere peste un oraş în care fiecareconstruieşte unde dă domnu’ şi unde nimeni nu e luat la întrebări.  Citeşte mai multe AICI MOLDOVA FOTOGALERIE Simbolurile Iaşiului riscă să devină istorie 

Cel mai cunoscut simbol al Iaşiului se aseamănă pe zi ce trece cu un palat al rromilor  din cauza noii culori a acoperişului, aleasă pecriterii financiare. Centrul istoric al oraşului rămâne într -o stare avansată de degradare din cauză că locatarii clădirilor vechi refuză să -şi părăsească locuinţele. Citeşte mai multe AICI BANAT VIDEO-FOTO Timişoara demolată cărămidă cu cărămidă. Vezi cum arată clădirile care prevestesc moartea!  

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 22/25

22

Capitala Banatului se poate lăuda cu un număr de aproximativ 14.000 de clădiri istorice. Cele mai multe sunt însă lăsate în paragină,structura de rezistenţă este şubredă, iar faţadela arată jalnic, fiind un real pericol pentru trecători.  Citeşte mai multe AICI GALA ȚI FOTO Centrul istoric este lăsat să moară

Tot mai puţine sunt clădirile care încă amintesc imaginea şi atmosfera Galaţiului de altă dată. Multe dintre construcţiile reprezentative

ale urbei noastre sunt lăsate în paragină, în timp ce altora li s -a distrus aspectul original prin aşa zise modernizăr. Citeşte mai multeAICIARDEAL FOTOGALERIE Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină 

Clădirile istorice din centrul Clujului abandonează, rând pe rând, lupta cu timpul şi nepăsarea. În urmă cu un secol erau con siderateembleme ale oraşului de pe Someş. Revendicările şi procesele fără sfârşit au dus, însă, la deg radarea lor. Citeşte mai multe AICI 

ARDEAL FOTOGALERIE Cetăţuia Clujului se dărâmă, clădirile sunt folosite pe post de WC  

Clădirile istorice din fortificaţia situată pe un mic deal din centrul oraşului, una din atracţiile principale ale Clujului, au început să se

dărâme la propriu. Din cauza gradului mare de degradare, din clădiri au început să se desprindă tencuiala ori să cadă chiar cărămizile, tavanul şi părţi din acoperiş. Citește mai multe aici! 

OLTENIA GALERIE FOTO Casele din centrul istoric al Craiovei, capcane pentru trecători 

O plimbare prin centrul istoric al oraşului Craiova s -ar putea transforma într-un adevărat coşmar în orice moment. Zeci de clădiri -monument lăsate în paragină de proprietari sunt într -o avansată stare de degradare, iar primăria nu a ridicat până acum vreun degetpentru remedierea situaţiei. Citește mai multe aici! CONSTAN ȚA Istoria de vânzare a Cazinoului Constanţa FOTOGALERIE 

Unii îl văd vândut. Alţii nici nu vor să audă de vreo implicare. Unul singur ar vrea să dea bani pentru edificiul -simbol al oraşului. Iată cepăreri au miliardarii locali din Top Forbes România!  Citește aici ce spun miliardarii! 

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 23/25

23

GALAŢI: „Casa de Italia" - demolată de ţigani. Nici italienii, nici românii nu se sinchisesc că imobilul a ajuns o ruină . Imobilul este într-o stare avansată de degradare şi are nevoie urgentă de consolidare. Direcţia Judeţeană pentru Cultură a propus Consulatului I talieide la Bucureşti clasarea clădirii în categoria monumentelor istorice. Pe un tronson aflat pe strada Gării se află o casă construită la începutul secolului XX, proprietate a guvernului italian. Imobilul nu este declarat monument cu toate că are o arhitectură impunătoare. FOTOGALERIEDemolarea României. Ţiganii distrug ultimele rămăşiţe ale Galaţiu lui interbelic 

Ultimele amintiri ale italienilor din Galaţi au intrat pe mâna ţiganilor  

BUCUREȘTI GALERIE FOTO Centenarul morţii lui Spiru Haret, comemorat cu demolarea casei lui

Casa fondatorului sistemului modern de învățământ - care a făcut ca literele să devină cunoscute marii păr ți a populației româneștianalfabete de la final de secol XIX și început de secol XX - este locuită, în prezent, de un grup de oameni pentru care aceleaşi literecontinuă să ridice probleme. Este vorba de casa memorială a lui Spiru Haret, din centrul Bucure știului, pe care, de câțiva ani, a pusstăpânire o familie de romi. Citește aici detalii! BUCUREȘTI FOTO Castelul lui Dracula din Capitală, ţinut la secret de Armată  

Castelul Ţepeş din Bucureşti, o adevărată bijuterie arhitectonică, stă închis de mai bine de doi ani, pentru lucrări de reconsolidare şireabilitare. Stăpânul castelului, Ministerul Apărării Naţionale (MApN), refuză să dea detalii despre soarta fortăreţei care ar puteaatrage foarte mulţi turişti. Citeşte şi: 

Centrul vechi al Capitalei pierdut în mizerie, zgomot şi goana după bani  

FOTOGALERIE Dă click pe imagini pe a vedea fotogaleria  Clădirile istorice periculoase Timisoara 

Clădirile istorice din Timişoara se prăbuşesc peste maşini 

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 24/25

24

RESITA "Perla Banatului", abandonată în paragină FOTOGALERIE"Perla Banatului", abandonată în paragină 

"Perla Banatului" a ajuns o ruină 

IAŞI Noul acoperiş al Palatului Culturii îi duce pe  turişti şi pe ieşeni cu gândul la turnuleţele rromilor  

Palatul Culturii, reabilitat cu turnuleţe ţigăneşti 

 ARAD Cel mai vechi teatru din ţară rămâne o ruină FOTOGALERIE Clădiri care necesită restaurare 

CRAIOVA Casele din centrul istoric, capcane pentru trecători Hanul Puţureanu, lăsat în paragină de proprietari, e într -o stareavansată de degradare 

Hanul Puţureanu, clădire-monument, este un real pericol pentru trecători  

CONSTANŢA Cazinoul, clădirea simbol a oraşului, stă să cadă FOTOGALERIESimbolul secular

Faleza Cazinoului, zona de promenadă preferată de constănţeni  

BRAŞOV Centrul stă să cadă FOTOGALERIE Case in paragina in centrul Brasovului

5/15/2018 castele i cet i uitate ale Rom niei - slidepdf.com

http://slidepdf.com/reader/full/castele-si-cetati-uitate-ale-romaniei 25/25

25

GALAŢI: „Casa de Italia" - demolată de ţigani. Nici italienii, nici românii nu se sinchisesc că imobilul a ajuns o ruină  Demolarea României. Ţiganii distrug ultimele rămăşiţe ale Galaţiului interbelic 

Ultimele amintiri ale italienilor din Galaţi au intrat pe mâna ţiganilor  

CLUJ Clădirile-emblemă ale Clujului, în paragină