cartografie tematica

Cartografie Tematica Curs 1

1

Cartografie Tematica

Asociaia cartografic internaional a definit cartografia ca fiind arta tiina i tehnologia ntocmirii hrilor

Cartografia are ca scop studiul hrilor att ca documente tiinifice ct i ca opere de art (n aceast denumire sunt incluse toate tipurile de hri: diagramele, seciunile, modelele 3D precum i globurile care reprezint pmntul sau alt corp ceresc la orice scar.

Tipuri de hri: a) geografice generale

b) tematice

a) Hrile geografice generale reprezint elementele naturale sau antropice din mediul terestru punnd accentul pe poziia geografic a acestora ( hri topo, hri ale rilor, continentelor etc)

Elementele care se reprezint pe aceste hri sunt rmurile, reeaua hidrografic, graniele statelor, cile de comunicaie, localitile i alte denumiri de acelai tip care pot fi reprezentate la scar.

n ceea ce privete realizarea hrilor exist dou mari etape: 1. Pn la mijlocul secolului XVIII n care geografii, exploratorii i cartografii au fost

preocupai de completarea hrii lumii pe baza noilor cunotine dobndite n urma descoperirilor geografice

2. Oamenii de tiin au intuit posibilitatea reprezentrii atributelor spaiale ale datelor tiinifice i sociale, astfel au nceput s apar hrile tematice care evideniaz modele spaiale ale unuia sau mai multor atribute geografice numite i variabile (densitatea populaiei, venitul pe familie, valori zilnice de temperatur etc)

b) Hrile tematice/statistice Cartografia tematic s-a dezvoltat n sec. XIX-XX odat cu dezvoltarea statisticii. Def: O hart conceput pentru a demonstra anumite caracteristici sau concepte; hrile tematice

spre deosebire de cele geografice trateaz o singur tem ( ex. hrile climatice, h. pedologice, h. geologice, h. de populaii)

Edmond Halley - 1686- harta meteorologica

- 1701 harta variaiei declinaiei magnetice John Snow - Harta cazurilor de holer (1840)

Hrile tematice la rndul lor se mpart n 2 categorii: a) hri calitative b) hri cantitative

Hrile calitative prezint distribuia spaiala sau amplasarea unui singur element sau fenomen ( fac parte hri ale ecosistemelor, h. geologice, h. pedologice, h. ale categoriilor de folosin)

Ecosistemul este un ansamblu format din biotop (reprez. mediul geografic n care triete un grup de animale n condiii omogene) i biocenoz ( reprez. totalitatea organismelor vii care populeaz un anumit mediu formnd cu el un tot unitar).

Hrile pedologice prezint distribuia tipurilor de sol i/sau proprietile lor . Hrile geologice reprezint structura geologic a unei zone prin indicarea tipurilor de roci, a

trsturilor structurale i a raporturilor de vrst dintre roci, pe o hart geologic apar rocile pn la adncimea de 5 m dar rezultatele sunt obinute din profile geologice care indic rocile pn la adncimi mari.

Tipurile de roci se reprezint prin culori standardizate iar perioada din care dateaz, prin liter. Q- cuaternar N- Neogen Cr- cretacic J- Jurassic


2

Hrtile cantitative prezint aspecte spaiale ale datelor numerice. De obicei se reprezint variaia unei singure variabile ( de ex. populaia, venitul/loc., producia

de gru la hectar) n anumite zone de interes. Hrile cantitative sunt ntocmite pentru a rspunde la ntrebri de tipul ct de mult sau n ce

msur este prezent un element sau un fenomen ntr-o anumit zon; hrile tematice cantitative sunt ntocmite pentru a evidenia distribuia spaial a unor date tabelare (nespaiale)

Hrile tematice cantitative nu ofer informaii exacte referitoare la cantiti relevante pentru acest scop rmnnd datele tabelare.

Metodele de realizare a hrilor tematice cantitative 1. Metoda arealelor - se utilizeaz pentru reprezentarea unor elemente sau fenomene care

au o rspndire continu 2. Metoda punctului - se utilizeaz pentru reprezentarea elementelor sau a fenomenelor care

nu au o rspndire continu ( pentru realizarea hrilor economice. Dispunerea punctului pe hart poate fi real i astfel este dat localizarea precis a fenomenului studiat sau este uniform

3. Metoda simbolurilor proporionale- de obicei se utilizeaz cercuri de raze diferite pentru a reprezenta fie anumite elemente punctuale, fie suprafaa cercului exprim mrimea rspndirii unui fenomen

4. Metoda izoliniilor - se utilizeaz pentru a reprezenta fenomene care au o rspndire continu ( ex. izoterme, izobare, curbe de nivel)

5. Metoda liniilor de micare ( dinamice) n acest caz se utilizeaz linii i eventual sgei pentru a reprezenta dinamica fenomenelor sau a proceselor fizico-geografice. Liniile

unesc originea cu destinaia final fr a respecta traseul parcurs.

Componentele unei hrie tematice

Fiecare hart tematic are 3 elemente de baz: 1. Fondul hart geografic sau topografic 2. Tem reprezentat peste fondul de hart 3. Elemente auxiliare

1. Poate conine reeaua de meridiane i paralele, elemente de hidrografie i eventual relief, limite politico-administrative, localiti, ci de comunicaie

Structura i gradul de detaliere ale fondului de hart depinde de tema tratat, scara, scopul i destinaia hrii

Fondul de hart are ca scop localizarea fenomenului sau a elementului studiat i el trebuie s conin strict acele elemente necesare nelegerii hrii tematice

2. n ceea ce privete elementul sau fenomenul studiat acesta trebuie s fie reprezentat cu cel mai sugestiv simbol astfel nct harta s fie ct mai simpl i mai clar. Dimensiunea acestui simbol pe hart trebuie sa fie proeminent

3. Elementele auxiliare - acestea sunt titlul, legenda, proveniena datelor, autorul hrii i cadrul hrii care este desenat cu linie subire

Toate aceste elemente auxiliare se amplaseaz n interiorul cadrului astfel nct s se asigure un echilibru vizual . De asemenea se mai pot reprezenta scara grafic, hri medalion, texte explicative i nordul.

Elementele auxiliare care se reprezint pe o hart tematic se aleg n funcie de destinaia hrii i de scara acesteia. Scara hrii se stabilete n funcie de scopul hrii i de intinderea zonei reprezentate.Pe de alt parte cantitatea de detalii va constrnge alegerea scrii; n funcie de scara aleas trebuie fcut o generalizare a elementelor care urmeaz s fie reprezentate deci scara are o influen major asupra simbolizrii.

Scara simbolizarea i proiecia hrii sunt interdependente deoarece de alegerea fiecreia dintre ele depinde aspectul hrii finale. De obicei hrile tematice se realizeaz la scri mici aa c trebuie acordat o mare atenie generalizrii cartografice.


3

Elemente de statistic descriptiv i clasificarea lor

Statistic (lat. "status"=stare) - este tiina care se ocup de culegerea, gruparea, analiza i interpretarea datelor referitoare la un anumit fenomen precum i cu emiterea unor predicii privind evoluia lui.

n cadrul analizei statistice a unui fenomen acioneaz mai nti statistica descriptiv i analiza primar a datelor iar apoi intervine statistica inferenial care face predicii privind evoluia fenomenului studiat.

Statistica descriptiv sintetizeaz masivele de date printr-un nr. restrns de indicatori care caracterizeaz populaia sau eantionul. Unitile statistice sunt clasificate i grupate dupa anumite criterii urmnd ca apoi s se analizeze dispersia unitilor statistice i sa se msoare dependena dintre diferitele carateristici.

Statistica inferenial caracterizeaz populaia extrapolnd rezultatele obinute de la nivelul enationului la nivelul ntregii populaii.

n urma prelucrrii datelor obinute la nivelul eantionului se obin parametrii populaiei, se verific ipotezele statistice iar pe baza dependenei dintre variabile i seriile de date disponibile se fac previziuni sau predicii.

n cartografia tematic se utilizeaz statistica descriptiv. A aprut n secolul XVI pentru a carateriza rile dpdv al populaiei, bogiei, industriei, comerului . La noi - "Descriptio Moldaviae" de Dimitrie Cantemir 1714-1716

1. Populaia/colectivitatea statistic - orice mulime care face obiectul analizei statistice. Denumirea de populaie se datoreaz faptului c statistica a aprut n demografie pentru

studiul efectivelor populaiei. 2. Uniti statistice/elemente statistice/indivizi = elementele unei populaii statistice

- notm cu ui o unitate, atunci populaia statistic este mulimea ={u1,u2,....,uN} iar

volumul populaiei l notm cu N= card() Informaiile statistice asupra unei populaii se pot obine din nregistrri exhaustive (toate

unitile populaiei) prin recensmnt sau prin nregistrarea doar a unei pri a unei populaie care alctuiete un eantion (sondaj/anchet statistic)

e={ui1,ui2,....,uin} () 1, n=card(e)

3. Caracteristici/variabile statistice reprezint un set de nsuiri,proprieti sau trsturi ale unitilor statistice. Mrimile concrete ale unei caracteristici se numesc valori/variante

Clasificare a variabilelor

a) n funcie de coninut pot fi :

de timp( lun, trimestru,an)

de spaiu ( UAT)

atributive(profesii, ramuri economice) b) n funcie de modul de exprimare

cantitative- se pot msura, se exprim numeric ( supr. unei ri, populaia)

calitative - nu se exprim numeric, nu se pot msura ( denum. de ri, categ. de folosin)

c) n funcie de nr. valorilor sau variantelor nregistrate

variabile cu 2 modaliti de manifestare (masc/fem, admis/respins)

cu 3 sau mai multe forme ( stare civil, etc) d) n funcie de modul n care variaz variabilele

discrete sau discontinue ,iau numai valori ntregi, ntr-un interval dat (pop. unui ora, nr. de studeni); se pot mpri i ele la rndul lor n valori discrete numerice i valori exprimate prin cuvinte


4

continue - pot luat orice valoare dintr-un interval finit sau infinit (producia profitul,etc) , sunt acele variabile care exprim uniti de spaiu, cele care exprim uniti de timp, uniti de mas sau orice combinaie a acestora.

e) n funcie de gradul de prelucrare

variabile primare - observaiile iniiale

variabile derivate - obinute n urma prelucrrii variabilei iniiale 4. Ponderea sau frecvena de apariie a unei valori reprezint nr. de elemente statistice care

au aceeai valoare 5. Date statistice - sunt expresii cantitative concrete ale variabilelor statistice supuse

studiului ; aceste date se pot obine din observaii iniiale sau n urma prelucrrii acestora. 6. Informaia statistic arat semnificaia datelor statistice 7. Indicatorii statistici sunt reprezentri cantitative obinute n urma prelucrrii datelor

statistice i sunt mrimi statistice cu ajutorul crora se caracterizeaz structura, interdependena i modificare n timp a diferitelor fenomene economico-sociale

n cartografia tematic nainte de a realiza o hart trebuie s se analizeze seturile de date utilizate dpdv statistic al mrimii i al formei. Mrimea bazelor de date depinde att de nr. elementelor statistice ct i de nr. de variabile

n general n cartografia tematic se lucreaz cu o singur variabil pentru a identifica aspectul spaial al unui singur subiect ceea ce reprezint un avantaj atunci cnd se lucreaz cu seturi mari de date

Pentru a uura analiza seturilor mari de date i pentru a prezenta rezultatele ntr-o form simplificat sub form de rapoarte, grafice, sau hri , datele se mpart pe clase ( rezult o generalizare a datelor)

Cei mai simpli indicatori utilizai de geografi i cartografi sunt urmtorii: indicatori statistici calculai ca mrimi relative (raportul, coeficientul sau proporia, procentul i rata) se obin n urma celui mai simplu proces de prelucrare a datelor care const n compararea valorilor numerice, se obine ca raport a 2 indicatori statistici absolui.

Raportul utilizat pentru a reprezenta o relaie ntre 2 entiti.

xa,xb =nr. de elemente din grupa a, respectiv grupa b

numrtorul se numeste indicator raportat

numitorul se numeste indicator baz de raportare Dar ntre termeni trebuie s existe o interdependen logic ( ex: pop. unei ri/S rii[km2]=

nr.loc/km2 ) Utiliznd acest indicator relativ se poarte face o comparaie mai sugestiv a rilor dpdv. al populaiei

Proporia sau coeficientul =raportul dintre nr. de elemente dintr-o clas i nr. total de

elemente

Frecvent se utilizeaza procentul de schimbare pentru a caracteriza evoluia n timp a unui fenomen studiat.Mrimile relative ale dinamicii unui fenomen se pot exprima fie sub coeficient fie procentual. Se pot exprima grafic prin cronograme sau historiograme

Rata este similar cu procentul doar c numrtorul raportului este mult mai mic dect numitorul i atunci rezultatul se nmulete cu 10n (n=3 sau 4, rar 5) . Ratele exprim frecvena unui fenomen ntr-o perioad de timp. ( ex. natalitatea)

n concluzie -> fracie * 10n :

n=0 - coeficient

n=2 - procent

n=3 - promile

n=4 - prodecimile

n=5 - procentimile


5

In statistica descriptiva care se aplica in cartografie tematica se utilizeaza indicatorii medii care

redau printr o masura unica esenta fenomenului studiat:

Indicatorii medii de pozitie: mediana, modulul/moda. Acestia dau inform despre felul in care

sunt repartizate valorile individuale.

Indicatorii ai variatiei: aplitudinea absoluta, abaterea medie liniara, ab medie patratica,

dispersia , abaterea individuala

Cu ajutorul acestora se stab masura in care al se abat de la medie.

Indicatorii ai asimetriei: distrib normala, asimetria pozitiva si neg. Gradul de asimetrie se iz

usor cu ajutorul histogramelor sau al poligonului frecventei.

I ) Indicatorii medii se utliz in cazul colectivitatii omogene de volum mare de date

individuale.

Media este un indicator al tendintei centrale, ea se calc pe baza tuturor val individuale si are unit

de masura a caracteristiii studiate.

= =1

n- nr obs individuale

suma de xi valori individuale

Media reprezinta valoarea care poate substituii orice valoare individuala. In cazul in care in

cadrul activ analizat exista valori aberante, functii diferite de restul val, acestea vor produce o

deplasare a mediei facanda ca rez sa fie fals reprezentative pt celalte val.. Val aberante pot crea

dificultati in crerearea datelor.

II) Indicatorii medii de pozitie

Mediana : este val care imaprte o serie simpla ordoanta crescator sau descrescator in 2 parti

egale. La Serii cunr impar de termeni, mediana este val din centrul seriei; iar la serile cu nr par este

media aritmetica a celor 2 valori din mijloc.

Clasa sau grupa reprezinta multimea val observate care se afla la limitele unui interval dat.

Clasele se impart in 2 cat:

Definite lingvistic: variabile calitative: salariat, patron, elev, casnic

Definite numeric: variabile cantitatie; varsta: 0-5 ani 5-10, 10-20..

Mediana : este situata in I clasa care are frecv cumulata mai mare decat +1=1

2

k-nr clase; ni- frecvente

Se calc mediana = +

1

2( +1=1 )

1=1

Xo limita inferioara a clasei in care se afla mediana

amplitudinea intervalului median

frecventa intervalului median

1=1 suma frecventelor interval anterioare celui median

Spre deosebire de medie, mediana au avantajul ca nu este influentat de valorile aberante. Deci

poate inlocui media in cazul in care apar valorile aberante. Mediana se poate determina grafic ca

proiectie pe axa Ox ca intersecria curbelor frecventei cumulate cresc si descrescator


6

Frecventa absoluta a unei grupe ni: reprezinta nr unitatiilor statistice care apartin acelei grupe.

Frecv absoluta se reprezinta grafic cu ajutorul hostogramei si al poligonului frecv.

Histograma

In cazul grupelor cu intervale de variatie egale se contruieste un nr de coloane egal cu nr grupelor

avand bazele egale situate pe axa Ox

In cazul grupelor cu intervale de variatie imapr in frecventa se alege un interval de baza care se

considera unitate a scarii de reprezentare si frecentele se ridic proportional.

Pe axa oy se trec frecv reduse ni iar pe axa ox grupele de valori

Histograma se poate construii si pe baza frecventelor medii fara a tine cont de tipul intervalului.

=

frecv medie a fiecarui interval

frecventa absoluta

- amplitudinea


7

Frecventa relativa reprezinta raportul dintre frecventa abosoluta a unei grupe si totalul

frecventelor tuturor grupelor colectivitatii .

=1 - frecventa cumulata a celor k grupe care alcatuiesc colectivitatea

73

2855 = 0.025 frecventa relativa a comunelor din Ro cu populatia < 1000 loc

Frecventa cumulata ascendent a grupei i - reprezinta suma frecventelor primelor i grupe

ale seriei ( inclusiv i )

=

=1 , j = 1 , 2 ... i

Frecventa cumulata descendent a grupe i reprezinta suma frecventelor grupelor de la i

pana pana la k ( inclusiv i )

=

=1 , j = 1 , 2 ... k

Cuantile sunt valori care impart elementele unei serii ordonate in parti egale ( fiecare serie

avand aceeasi nr de unitati )

Cuantile utilizate

- Ordinul 0.5 imparte seria in 2 parti egale Me

- Patrime ( cuartile ) - impart seria in 4 parti egale ; sunt in nr de 3

- Decile impart seria in 10 parti egale = > in nr de 9

- Centile impart seria in 100 de parti egale => in nr de 99

Modul ( Moda / Dominanta ) este valoarea care apare cel mai frecvent in cadrul colectiv sau

a populatiei studiate . Se utilizeaza in special pt variabilele calitative

Ex : categoria folosinta teren

In cazul seriilor simple se identifica usor in seriile grupate pe clase se determina

asemenea cu mediana . Mai intai se stabileste clasa in care este situat adica intevalul modal .

0 = 0 + hno * 1

1+2

1 = nmo nm0-1

2 = nmo nm0 + 1

0 = limita inferioara a intervalului modal

nm0 = frecventa intervalului modal

nm0-1 = frecventa intervalului anterior

nm0 +1 = frecventa intervalului urmator

hmo = amplitudinea intervalului modal ( Xmax - Xmin )

exemple :

Tabel populatie comune

Interval modal 2000 4999 1759


8

Mo = 2000 + 2999 * 1759573

1186+( 1759429 ) ~ 3414 loc 1 =1186 ; 2 = 1330

Interpretare :Nr cel mai frecvent al locuitorilor dintr-o comuna este 3414

III ) Indicatori ai variatiei

Se utilizeaza atunci cand colectivitatea prezinta o mare variatie a valorii individuale fata de

medie ( media este reprezentativa pt o colectivitate statistica cu grad redus de variatie )

Indicatorul variatiei se utilizeaza pt a masura abaterea valorilor de la medie .

1. Amplitudinea absoluta a variatiei caracterizeaza gradul de imprastiere a termenilor

A = Xmax - Xmin

2. Amplitudinea relativa

A% =

* 100

3. Abaterea individuala absoluta abaterea termenilor de la medie

d i = X i - 4. Abaterea individuala relativa

d i % =

* 100

5. Abaterea medie liniara reprezinta media aritmetica a abaterilor individuale

= ( )

=1

n frecventa ( nr.elementelor din serie )

6. Abaterea medie patratica se exprima in unitatea de masura a caracteristicii studiate .

= ( )

=1

2

Daca vrem sa comparam 2 serii , o putem face doar daca variabilele sunt exprimate in aceeasi

unitate de masura

Pt a compara serii cu variabile exprimate in unitati de masura diferite se utilizeaza

coeficientul de variatie

v =

* 100 v =

* 100

Coeficientul de variatie ofera informatii despre omogenitatea unei serii. Cand v - > 0 seria

este omogena si in cazul acesta media este reprezentativa pt colectivitatea respectiva . v > 35 40

% atunci media nu este reprezentativa pt seria respectiva iar colectivitatea trebuie impartita pe

clase omogene .

7. Dispersia

2 = ( )

=1

IV. Indicatori ai asimetriei

Seria cu distributie normala este perfect simetrica .

In acest caz media , mediatoarea si modul coincid , iar graficul frecventei are forma de

clopot


9

Rareori se intampla ca distributia sa fie perfect simetrica mai ales cand nr.observatiilor este

de ordinul miilor .

Cand modul este deplasat fata de medie spunem ca distributia este asimetrica

Asimetria pozitiva - predomina valori mici majoritatea valorilor sunt in stanga mediei

> M0

Asimetria negativa - predomina valori mici majoritatea valorilor sunt in dreapta mediei

< M0


10

Asimetria se studiaza cu ajutorul coeficientului de asimetrie 1

1 = ( )

=1

3

3 Daca 1 = 0 - distributie normala

< 0 - distributie negativa > 0 - distributie pozitiva

Distributiile care au frecventa usor asimetrica verifica relatiile

0 = 3 * ( X )

Gradul de concentrare al frecventei din centrul distributiei se stabileste cu ajutorul coef de

boltire 2 .

2 = ( )

=1

4

4 Daca 2 < 3 - curba este platicurtica

= 3 - curba este normala > 3 - curba este leptocurtica

Denumirea vine de la Kyrtosis

Clasificarea datelor statistice

Datele statistice obtinute prin inregistrari exhaustice sau a unei parti a populatiei sunt extrem

de variate deoarece unitatile statistice au caracteristici cu grad mare de imprastiere .

Pt a obtine informatii generale asupra fenomenelor inregistrate trebuie sa se faca o prelucrare

primara a datelor statistice care presupune :

- Centralizarea

- Gruparea

- Reprezentarea datelor sub forma de serii , tabele si grafice

Centralizarea statistica reprezinta strangerea tuturor informatiilor in institutia specializata

care face prelucraea si obtinerea tuturor indicatorilor pe intreaga colectivitate sau pe grupe . In


11

urma centralizarii simple se obtine o caracterizare de ansamblu a colectivitatii . Pt a obtine

informatii complexe structurate de diferite criterii se utilizeaza centralizarea pe grupe .

In urma acesteia se obtin indicatorii centralizatori partiali pe fiecare grupa iar pe baza lor se

obtin indicatori centralizatori generali pt intreaga colectivitate .

Gruparea statistica reprezinta impartirea unitatilor in grupe omogene in functie de variatia

uneia sau mai multor caracteristici . Pt a obtine o grupare omogena trebuie aleasa o caracteristica

esentiala cu caracter stabil .

Se numeste grupa omogena dpdv statistic o clasa de unitati in interiorul careia variatia

caracteristicii este minima . Gruparea se face respectand urmatoarele :

1. Principiul integralitatii toate elementele statistice sa fie incluse in clase formate ( ex: starea

civila )

2. Principiul omogenitatii o clasa contine numai elemente de acelasi tip

3. Principiul unicitatii un element apartine unei singure clase

4. Principiul continuitatii in cazul variabilelor cu variatie continua nu exista clase cu frecventa

nula

In functie de scopul analizei viitoare se stabilesc caracteristicile esentiale pe baza carora se

vor grupa elemente statistice . Metoda gruparii utilizeaza urmatoarele notiuni de baza :

a) Caracteristica de grupare este variabila in functie de care unitatile statistice sunt

repartizate in grupe distincte cat mai omogene .

b) Intervalul de grupare reprezinta un grup omogen de variante despartit de restul

colectivitatii prin 2 limite : inferioara si superioara

Intervalele pot fi egale / inegale , inchise / deschise , cu variatie discreta / continua .

Tipuri de grupari ale datelor statistice :

1. Functie de nr caracteristicii utilizate :

- Grupari simple / combinate

- Cele simple sunt realizate dupa o singura caracteristica

- Cele combinate se realizeaza pe baza a doua sau mai multe caracteristici , se realizeaza

gruparea elementelor in functie de o caracteristica apoi fiecare grupa se imparte in subgrupe

in functie de a doua caracteristica . Cu cat nr de caracteristici e mai mare se obtin grupe mai

omogene . Totusi pt a nu se faramita prea mult colectivitatea si a nu ingreuna analiza

statistica se utilizeaza 3 -4 caracteristici .

2. Functie de continutul caracteristicilor

- Grupari cronologice dupa variatia in timp a unui fenomen ( productia auto / an )

- Grupari teritoriale - in functie de variatia in spatiu a elementelor colectivitatii ( clasificarea

populatiei planetei / tari )

- Gruparea dupa o caracteristica atributiva :

calitativa ( productia pe ramuri )

cantitativa ( familia in functie de copii )

3. Functie de modul de variatie a caracteristicii

- Gruparea pe variante un nr limitat de variante ( masini intr-o parcare in fct de marca )

- Gruparea pe intervale de variatie se aplica atunci cand exista un nr mare de valori

individuale diferite

- Gruparea pe intervale de variatie de marimi egale ( populatia pe grupe de varsta )

- Gruparea pe intervale de variatie de marini inegale ( in cazul in care repartitia valorilor este

neuniforma )

Inainte de gruparea elementelor pe clase trebuie facuta o ordonare a acestora pe clase

functie de importanta sau rangul lor ( manual / automat )


12

Gruparea elementelor statisitce:

1. se stabilesc nr de clase

2. Se alege procedura de clasificare

3. Se analizeaza precizia clasificarii

1. Stabilirea nr de clase alegerea nr de clase pt datele cantitatie este o decizie foarte

importanta si trebuie facuta de un cartograf, deoarece pp stab nivelului de generalizare a datelor.

Daca nr de clase ales este prea mare atunci clasificarea este prea complexa si poate fi confuza. Daca

nr de clase este prea mic atunci datele vor fi mult simplificate, detaliile vor fi ascunse iar deosebirile

calitative vor fi estompate. De obicei clasif datelor cartograficce se aleg 4-5 clase.

Nu exista reguli care sa stab nr de clase in care sa fie grupate elementele unei pop sudiate.

Posibilitatea de grupare a datelor sunt f variate. In general prin acest proces urmarim sa pune in

aceleasi clase elem care se aseamana mai mult iar clasele rezultate sa fie diferite intre ele cat mai

mult posibil.

Diferenta dintre val fiecarui element si media clasei in care se afla, se evalueaza cu ajutorul

dispersiei. Dispersia trebuie sa fie cat mai mica ai sa existe o similitudine intre obiectele din aceeasi

clasa.

Metodele de grupare a datelor:

Cu ajutorul limitelor naturale

Metoda de optimizare Jenks

Cu ajutorul mediilor succesive

Pe baza mediei si a abaterii medii patratice

Gruparea cu intervale egale

Gruparea cu frecvente egale

Metoda definita de utilizator

1. Gruparea cu ajutorul limitelor naturale:

Datele se ordoneaza functie de importanta lor (rang). Daca se reprez grafic aceste dase se obs

intreruperi. Aceste intreruperi pot fi considerate limite naturale care separa clasele.

Ex: 1,3,4(clasaI) 11,12,15,19(clasa II) 27,31,32(clasa III) 75(clasa IV) 101111 (Clasa V)

Dezavantajul acestei clase este ca se pot crea clase care sa contina doar un singur element.

2. Metoda de optimizare Jenks

Aceasta metode este de fapt un algoritm de alegere optima a limitelor naturale propus de

Walter Fisher in 1958 si implementat in 1977 de George jenks

Aceasta met de clasif este utiliz de toate GIS-urile si programele de intocmire a hartilor.

Metoda consta in analizarea intercativa a tuturor solutiilor bazate pe suma abateriilor

individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.

Ex : 1,3,7,11,22 -> 2 clase

In prima iteratie se det suma abaterilor individuale absolute fata de mediana fiecarei clase.

In a 2 interatie se muta o singura obs intr-o clasa adiacenta si se calc din noi abaterile

individuale fata de mediana fiecarei clase si se insumeaza. Iteratiile se repeta pana cand aceasta

suma atinge valoarea minima


13

Varianta 1 Varianta 2

=23 =17


=17 =14

Ex: Se da seria : 11,12,13,14 | 31,32,33 | 99 ,100 -> cazul impartirii pe limite naturale


=7 =87

3. Gruparea pe clase cu ajutorul mediilor succesive

Impartirea elem pe clase se face cu ajutorul medianie aritmetice astfel elem se impari in 2

clase, prima contine elemente mai mici decat media a 2 elemente mai mari, apoi elementele ficarei

clase se impart din nou in cate 2 clase pe baza noilor medii aritmetice calculate pt fiecare clasa.

Avantajul acestei metode este ca poate fi utiliz manual, dar nu se utiliz in GIS sau alte metode

carto, iar inconvenientul metodei este ca nr de clase poate fi 2,3,8.

4. Media si abaterea mediei patratice

Metoda se aplica pt seriile cu nr mare de elem si cu distrib normala. Se calc media si abaterea medie patratica si pe baza acestora se stab limitele claselor prin adunarea sau scaderea la medie a abaterii medii patratice. De obicei 6 clase sunt suficiente pt a impartii toate elementele cu ajutorul acestei metode.

= ( )2=1

Avantajul major al acestei met este ca in cazul seriei cu distrib poz si neg apar intervale de frecv inegale astfel:

Clasa Elem Me Eroare

1 1 1 0

2 3,7,11,22 9 6+2+2+13

=23


1 1,3 (1+3)/2 = 2 2

2 7,11,22 11 15


1 1,3,7,11 5 14

2 22 22 0


1 1,3,7 3 6

2 11,22 16.5 11


1 11,12,13,14 12.5 4

2 31,32,33 32 2

3 99,100 99.5 1


1 11,12,13 12 2

2 14,31,32 31 18

3 33.99,100 99 67


14

- in intervalul [x, + ] se pot afla maj elementelor care sunt mai mari decat media iar pt a grupa elem mai mici decat media o sa fie nevoie de 3 intervale.

Dezavantaj: utilizatorul trebuie sa aiba notiunii de statistica

5. Gruparea pe interavale egale

Aceasta metoda de calsificare pp ca intervalul tuturor claselor sa fie egal.

=

=

Rezultatlul se rotunjeste in plus ai sa nu ramana al in afara ultimului interval. In aceasta met

frecenta variaza considerabil de la o clasa la alta.

Dezavantaj: pot aparea calse cu frecventa zero in caz in care cea mai mare val este cu mult mai

mare fata de cea cu rang inferior sau cea mai mica valoare este cu mult mai mica fata de cea cu rang

superior. Aceasta prob se rezilva plasand aloarea aberanta intr o singura clasa. Celalate date se

grupeaza apoi in datele ramase.

6. Gruparea cu frecvente egale

Nr total de obs este impartit in mod egal pe fiecare clasa. Deseori cartografii impart clasele in

cuantile. Cuantile 25%, Cvintile 20%

Avantaj: nu apar niciodata clase fara niciun element cum se poate intampla la metoda cu

intervale egale. Se utilizeaza usor atunci cand nr elementelor este divizibil cu nr claselor, in caz

contrar se mareste nr elementelor claselor cu aceasi cantitate incepnad de la calsa cu rangul cel mai

mic pt ca valorile mari au o influenta.

Ex: 159 elemente

5 clase 159/5 = 31,8

4 clase -> 32 elem

Clasa 5 -> 31 elem

7. Sisteme de clasif definite de utilizator.

Programe de cartografie si GIS permit utilizatorului sa defineasca propria metoda de

clasificare. Cartograful poate specifica val pt identif limitelor claselor.

Metoda de reprezentare pt hartile tematice

Pt reprez fenom sociale sau fizice pe harti tematice se pot utlizia metode statisitice si

cartografice.

Metodele statisticie reperez indicatori statistici sub forma de diagrame cartograme su

cartodiagrame. Ampalsarea acestora pe harta se face in mod arbitrar independent de elemeentele

geografice. Elem unui grafic statisitic: titlu, reteaua graficului, scara, note explicative. Titlul este

numele tabelului reprezentat. Reteaua graficului este formata din linii ajutatoare utilizate pt

ampalsarea corecta a punctelor de pe grafic, se traseaza cu linii subtiri.

Sist XoY pe axa OX se trec variantele sau intervalele de variatie ale caracateristicii

indepnedente, momentele sau intervale de timp. Pe axa OY se trec val caracateristicii sau frecv


15

Se poate folosi si sistem de coord polare si avem o retea formata din cercuri concentrice si

sectoare de cerc

Scara se stabileste functie de nr indicativilor reprezentati si de marimea acestora.

Nota explicativa legenda si provenienta datelor reperezentate.

Diagramele sunt reprezentari grafice care se realizeaza cu ajutorul unor figuri geometrice. Se

utilizeaza in special pt reprez fenomenelor economico geografice. Diagramele pot fi simple sau

complexe.

Diagrame simple

1) Diagrame in coloane : aceasta permit vizualizarea rapida a diferentelor de marime dintre

indicatori sau a evolutiei lor in timp. Se utilizeaza un sistem de axe Xo; pe OX se afla bazele

coloanelor care sunt egale, inaltimea coloanelor este proportionala cu marimea indicatorului

reprezentat.

Coloanele pot fi lipite, egal distantate, sau partial suprapuse = diagrame in coloane in aflux

De asemenea coloanele pot fi orientate in sens poz sau negativ. Deasupra sau dedesubtul

coloanei se poate trece marimea reprezentata.

Ex: inmatricularea de societati comerciale cu participare straina la capital social in sept 2008

Italia -> 210 , Ungaria ->103 , Germania -> 92

Coloane se utilizeaza pt serii de repartitie, cronologice, terioriale.

2) Diagramele in Benzi se aseamam cu diagramele in coloane doar ca nivelul indicatoriilor

este reprezentat prin benzi orizontale egal distantate si cu bazele situate pe axa Oy. Se utilizeaza pt

indicatori care pot fi structurari pe componente, pt serii de termeni care reprezinta lungimii(cai

ferate, fluvii) si pt indicatori cu variatii foarte mari


16

Cronograma se utilizeaza pt a reprezenta evolutia elementelor in timp. Pe axa Ox se trece

timpul si pe Oy se trec val caracteristice sau frecventa.

Poate fi simpla sau combinata. Simpla- prezinta evolutia unui singur fenomen iar cea cobinata

prezinta evolutia unor fenomene combinate/corelate (dinamica natalitatii si sportul natural )

a) Ex: Utilizarea locuitorilor de cazare in cabane turistice exprimate in % in 2008 in Romania

Ianuarie 18 % , Februarie 22,1 % , Martie 16.4 % , Aprilie 24 % , Mai 27,1 % ,

Iunie 30,9 % , Iulie 38,5 % , August 43,5 % , Septembrie 33 %

b)


17

Diagrama prin patrate

Indicatorii statistici se considera egali cu suprafata unor patrate . Marimea indicatorului Mi = li2

A - > 160 . 000 km2 - > l 1 = 400 km 100 km = 0.5 cm

B - >90 . 000 km2 - > l 2 = 300 km

C - > 40 . 000 km2 - > l 3 = 200 km

Diagrama prin cercuri

In acest caz suprafata cercurilor este proportionala cu marimea

Mi = * Ri2 -> Ri =

A - > 1256 km2 - > R 1 = 20 km 10 km = 0.5 cm

B - > 2826 km2 - > R 2 = 30 km

C - > 5024 km2 - > R 3 = 40 km


18

Obs !

Patratele sau cercurile se coloreaza sau hasureaza a.i. cu cat fenomenul este mai important se

reprezinta mai accentuat .

Diagrama prin dreptunghiuri

Se utilizeaza pt reprezentarea indicatorilor care se exprima ca produs a 2 factori .

Ex: productia de grau exprimat ca :

- Productia medie la ha ( l )

- Suprafata cultivata ( L )

Stereogramele sunt diagramele realizate cu ajutorul paralelipipedului . Se utilizeaza pt

indicatori care se pot reprezenta cu produs a 3 factori

Ex: dobanda exprimata in fuctie de capitalul depus , rata dobanzii , durata depozitului . In acest

caz volumul paralelipipedului reprezinta marimea indicatorului


19

Diagrame complexe

Se mai numesc si structurale - se utilizeaza pt a evidentia structura colectivitatii si modificarile

structurale

1. Diagrama prin sectoare circulare

2. Diagrama prin dreptunghi

3. Diagrama prin patrat

4. Diagrama polara

5. Piramida structurala

Diagrama prin sectoare circulare

Ex: resursele de energie electrica ale Rom 1 ian 30 sept 2008

54.8 % termocentrale - > 197 o , 28

28,4 % hidrocentrale - > 102 o , 24

16,8 % centrale nucleare - > 60 o , 48

Volumul total se reprezinta printr-un cerc si se calculeaza apoi marimea in grade

corespunzatoare fiecarui element .

Sectoarele se hasureaza sau se coloreaza diferit a.i. sa sugereze importanta sectorului .

Diagrama prin dreptunghi

Se deseneaza un dreptunghi cu latura mare pe verticala si paralel cu dreptunghiul se

construieste o scara pe verticala


20

Diagrama prin patrat

Se deseneaza un patrat , fiecare parte se imparte in 10 parti egale -> 100 de parti , fiecare patrat

reprezentand 1% din total .

Diagrama polara

Este sugestiva pt reprezentarea fenomenelor cu variatie sezoniera . Se utilizeaza frecvent in

climatologie .

Ex : variatia temperaturii pe un anumit interval

Cercul se imparte intr-un nr de sectoare egale , cate unul pt fiecare interval de timp . Raza

sectorului este proportionala cu marimea indicatorului .

Temperatura medie lunara in Drobeta in 2009 :

LUNA TEMPERATURA MEDIE A AERULUI IN 2009

IANUARIE 2

FEBRUARIE 5.5

MARTIE 11.3

APRILIE 18.2

MAI 23.4

IUNIE 26.6

IULIE 29.3

AUGUST 29

SEPTEMBRIE 25.1

OCTOMBRIE 18.3

NOIEMBRIE 10.6

DECEMBRIE 5.0


21

Piramida structurala

Se utilizeaza pt reprezentarea distributiei populatiei pe sexe sau grupe de varsta .

Histograma se reprezinta la fel ca diagrama cu coloane lipite . Bazele coloanelor pot fi egale sau

nu si ele corespund grupelor colectivitatii

Inaltimea coloanelor corespunde frecventei grupelor pt intervale de grupe egale . Daca

intervalele de grupare nu sunt egale atunci suprafata coloanelor va fi proportionala cu frecventa

grupelor .

05

1015202530

Ianuarie

Februarie

Martie

Aprilie

Mai

Iunie

Iulie

August

Septembrie

Octombrie

Noiembrie

Decembrie

Temperatura medie a aerului(2009)

Temperatura medie aaerului


22

Poligonul frecventelor are acelasi continut ca si histograma dar pt fiecare grupa se construieste o

dreapta perpendiculara in centrul intervalului avand lungimea egala cu frecventa grupei respective

Capetele segmentului astfel obtinut se unesc si rezulta o linie franta care este chiar poligonul

frecventelor

Cartograme

Pt realizarea cartogramelor datale trebuie sa fie grupate mai intain pe intervale de variatie.

Metoda consta in reprez suprafetelor unitatilor teritoriale ( tari , judete , provincii ) proportional cu

marimea unui anumit element ( fenomen studiat )

De ex: Se deseneaza suprafata judetelor proportionale cu populatia lor sau cu venitul pe cap de

locuitor , deci suprafata nu se reprezinta proportional cu suprafata reala , deci realitatea geografica se

reprez abstractizat rezulta o imagine distorsionata care aminteste doar vag de harta geografica.

Reprez cartografica poate fi continua sau discontinua. In cartogramele continue suprafetele unit

teriotiale sunt proportionale cu marimea datei statitstice studiate.

In acest caz unit teritoriale sunt adiacente, deci se pastraza forma suprafetelor intregi neschibat,

dar UAT-urile care o alcatuiesc pot fi atat de deformate incat sa nu mai semene cu forma reala.

Aceasta este o met greu de aplicat si ar trebuii sa fie utilizata doar pt zonele cu care utilizatorii sunt

familiarizati.


23

Cartograme discontinue pastreazza relatia de vecinatate dintre UAT dar acestea au o

amplasare apoximativa fata de pozitia reala.Sunt usor de construit deoarece unit teritoriale se scaleaza

pastrand forma lor adevarata.

Cartogramele discontinue pot fi realiz si prin inlocuirea unit terit cu cercuri a caror sup este

proportionala cu data statistica.(se mai numesc si cartograme in cercuri, conceputa in 1996 de Daniel

Dorling) Suprafata cercurilor se scaleaza a.i. sa fie tangente intre ele.

Cartodiagramele reprezinta o forma speciala a cartogramelor peste care se aplica diagrame.

Pe harta se reprezinta UAT si in interiorul acestora se deseneza diagrame amplasate arbitrar dar ai sa

nu depaseasca limitele unit teritoriale la care se refera. Se utiliz pt a reprezenta marimea absoluta a

unui fenomen sau element.(str pop urbane/rurale dintr un judet sau dinamica lui)

In afara de figuri geometrice se pot utiliza si fig naturale sau simbolice a caror marime este

proportionala cu al indicelui de reprezentat.

Metode cartografice

Acestea tin cont de poz geografica a fenomenului studiat. Pt reprezentarea cantitatii a

fenomenului se utiliz urm metode: Metoda arealelor, punctului, semnelor (simbolurilor), izoliniilor,

linii de miscare(dinamice).

Pt reprez fenomenelor calitative se utiliz metoda fondului calitatitv.

1) Metoda arealelor: a fost utilizata de la inceputul sec XIX.

Este o metoda de reprezentare cartografica care consta in colorarea sau umbrirea in mod diferit a

unor zone, altele decat cele delimitate prin izolinii. De obicei sunt zone administrative (tari, provincii,

judete sau oricare alte UAT carora li se pot asocia marimi cantitative)

Hartile tematice realizate prin metoda arealelor care reprezinta acelasi fenomen dar la momente

de timp diferite pot fi comparate pt a studia evolutia in timp a fenomenului respectiv sau se pot

compara 2 sau mai multe harti ale acestor unit teritoriale pe care se reperez fenomene diferite.

Prin aceasta metoda se pot reprez fenom/elemente care nu au o distrib continua ci care se gasesc

in zone care pot fi bine delimitate(zone geografice, sau politici-administrative) Ex: arealul anumitor

specii de plante sau animale- - caracter relati; areal zacaminte caracter absolut.

Fenomenele geografice care au o distributie continua se reprezinta prin metoda arealelor. Ex harti

de temp medii anuale


24

Tipurile de date care se reprezinta prin metoda arealelor pot fi valori:

-absolute: populatia dintr-un judet;

-derivate: coeficient, rata (venit pe cap de locuitor in judet, natalitatea)

Avand in vedere ca unitatile teritoriale difera ca marime, pentru ca hartile tematice intocmite

prin metoda arealelor sa fie sugestive este bine sa fie evitata reprezentarea valorilor totale.

La intocmirea hartilor prin metoda arealelor se presupune ca intr-o unitate teritoriala

elementul/fenomenul reprezentat are o valoare constanta.

Liniile care delimiteaza aceste UAT nu li se asociaza nicio valoare ci au doar rol de separare

spre deosebire de izolinii.

Utilizare: Metoda arealelor este potrivita atunci cand se doreste reprezentarea unui fenomen

intr-o zona care poate fi precis delimitata; nu se utilizeaza daca datele nu se pot exprima sub forma

de rata sau proportie. Nu se utilizeaza daca vrem sa reprezentam valori exacte in interiorul unui

areal.

Etapele de realizare a unei harti utilizand metoda arealelor:

1. Studiul fenomenului geografic care trebuie reprezentat.

2. Stabilirea scarii hartii.

3. Numarul si tipul arealelor sau unitatilor teritoriale.

Cu cat numarul unitatilor teritoriale este mai mare cu atat se poate reprezenta mai detaliat

fenomenul studiat. Cu cat nr UT creste cu atat scade suprafata acestora si diferentele dintre ele se

observa mai greu.

Numarul de UT se stabileste in functie de urmatoarele elemente:

- Datele disponibile;

- Destinatia hartii;

- Scara hartii.

Se recomanda sa se foloseasca minim 4 clase si maxim 6 clase

4. Prelucrarea datelor:

a. Se realizeaza un grafic/o histograma a datelor care urmeaza sa fie reprezentate.

b. Se stabilesc limitele claselor care vor aparea in legenda.

c. Se calculeaza valori derivate exprimate sub forma de raport/rata.

Elementele auxiliare ale hartii:

Legenda- pentru fiecare culoare se reprezinta un dreptunghi a carui suprafata este:

a) Egala cu suprafata poligonului de pe harta daca arealele reprezentate sunt mici.

b) Suprafata poligonului este egala cu sau 1/3 din suprafata poligonului daca arealele

sunt mari.

Dreptunghiul se amplaseaza fie pe verticala cand pot fi lipite sau distantate iar valorile pot

creste de jos in sus, de sus in jos sau pot fi amplasate pe orizontala si atunci sunt distantate si valorile

cresc de la stanga la dreapta.

Clasele pot reprezenta valori continue sau discontinue.

Ex: 12,33 | 49,51,52 | 58,67 | 79,82,89,91,98


25

Avem 4 clase

Reprezentare continua Reprezentare discontinua

Varianta reprezentarii continue este de preferat pentru ca pot aparea valori noi in ultimul

moment pana la finalizarea hartii. Daca se realizeaza harti pentru diferite perioade de timp, legenda

trebuie sa fie aceeasi pentru a face comparatii.

Varianta reprezentarii discontinue se utilizeaza atunci cand se intocmeste o singura harta si are

avantaj ca valorile din legenda sunt mult mai exacte. Limitele interne daca sunt pozitive se scriu cu

liniute intre valori .

Daca numerele sunt mari este de preferat sa se reprezinte in multiplii, iar daca datele au

zecimale atunci toate limitele se considera cu zecimale pentru a nu elimina valori.

Totusi limitele nu trebuie sa aiba un numar de zecimale mai mare decat datele pentru a nu crea

impresia falsa ca datele sunt mai precise decat in realitate.

Titlul legendei trebuie sa fie sugestiv si sa fie in concordanta cu titlul hartii.

Simbolizarea:

Pe hartile intocmite cu metoda arealelor unitatile pot fi reprezentate in tonuri de gri sau in

culori. Cele in tonuri de gri se realizeaza cu solid sau cu rastere de puncte sau linii.

Hasurile cu linii trebuie evitate- sunt obositoare. Daca se utilizeaza solid pentru color, in

tonuri de gri trebuie evitate culorile negru si alb.

Pentru culori se pot utiliza nuante ale aceleiasi culori de la inchis la deschis, dar se pot utiliza

si mai multe culori cu diferite nuante.

Culorile trebuie alese tinand cont de urmatoarele aspecte:

1) Clasele sa fie simbolizate cu diferente clade de nuante.

2) Culorile la tiparire nu sunt exact ca cele de pe monitor

3) Se utilizeaza scheme de culoare.

Metoda Punctului

Utilizat din 1883- toate gis-urile o folosesc.

Metoda este potrivita pentru reprezentarea elementelor sau a fenomenelor fizice si economico-

geografice care nu au o distributie continua. Cu ajutorul acestei metode se poate reda cantitatea

acestui fenomen. Se utilizeaza de obicei pentru reprezentarea productiei agricole sau a populatiei. Se

utilizeaza puncte cu aceleasi caracteristici (marime, forma, culoare). Pentru puncte se alege o valoare

care se pastreaza constant pentru intreaga harta.


26

Metoda punctului nu este potrivita pentru reprezentarea seturilor de date care au amplitudinea

foarte mica si foarte mare.

Elementele de care trebuie sa se tina seama la alegerea marimii si a valorii punctului.

1. Valoarea se alege a.i. in zonele in care fenomenul studiat apare in cantitati mici sa fie cel putin

2-3 puncte.

2. Marimea si valorile punctelor trebuie sa fie alese a.i. in zonele cu densitatea cea mai mare

punctele sa fie apropiate si sa nu se suprapuna.

3. Valoarea punctului trebuie sa fie un numar rotund.

4. Marimile si valorile trebuie sa se aleaga tinand cont de scara hartii a.i. harta sa nu para prea

precisa sau prea generala.

5. Pe ecran punctele mici par a fi patrate si de aceea pe hartile virtuale punctele trebuie sa fie mai

mari.

In GIS punctele se amplaseaza aleator in interiorul zonei studiate, totusi este de preferat sa se

utilizeze si informatii suplimentare pentru a reprezenta punctele cat mai corect.

Metoda Semnelor (simbolurilor proportionale).

Aceasta metoda consta in reprezentarea cu ajutorul unor simboluri: cerc, patrat, triunghi. Cu

aceasta metoda se pot reprezenta indicatorii statistici absoluti sau rata/proportia.

Nu se pot reprezenta variabilele continue( care pot lua orice valoare intr-un interval).

Nu se poate reprezenta densitatea, caracteristicile care au o variatie relativ mica sau egala cu 0.

Metoda a inceput sa fie utilizata la inceputul sec 19 fiind usor de aplicat si sugestiva pentru

utilizarea hartilor.

Variabilele vizuale utilizate la reprezentarea hartii prin aceasta metoda sunt forma si marimea.

Simbolurile utilizate: simboluri geometrice 2D, 3D sau pictograme.

Simboluri geometrice 2D: cercuri, patrate, triunghiuri. Pentru aceste simboluri caracteristice

dominanta este suprafata, aceasta fiind scalata in functie de marimea indicatorilor statistici.

In acest caz centrul semnului reprezinta pozitia exacta a obiectului sau fenomenului.

Simboluri geometrice 3D: sfera, cub, prisma. Cu ajutorul lor se pot crea harti atractive dar nu

toti utilizatorii pot sa interpreteze corect scara utilizata. Avantajul acestei metode este ca simbolurile

reprezentate sunt mai mici deoarece volumul acestora este proportional cu marimea indicatorului.

Pictogramele: prezinta dezavantajul ca utilizatorul nu poate estima corect valoarea

reprezentata de un astfel de simbol din cauza formei sale neregulate.

Scalarea simbolurilor poate fi absoluta si gradata.

In cazul scalarii absolute, simbolurile sunt scalate proportional cu valoarea pe care o

reprezinta, deci simbolurile sunt proportionale intre ele.

Scalarea gradata - se utilizeaza un simbol pentru toate datele situate intr-un interval. Datele se

clasifica in 4-5 clase si in acest caz simbolurile nu sunt proportionale cu val pe care se reprezinta.

Simbolurile dupa ce au fost scalate prin una din cele 2 metode pot fi colorate cu intensitati

diferite pentru ca harta sa fie sugestiva.

Valorile aberante se simbolizeaza diferit precizandu-se denumirea si valoarea exacta.


27

Se pot intocmi harti tematice prin metoda simbolurilor proportionale care sa prezinte 2 sau

mai multe variabile. In acest caz se pot utiliza diagramele in cercuri.

Metoda simbolurilor poate fi utilizata in combinatie cu metoda arealelor.

Metoda Izoliniilor

Se utilizeaza pentru intocmirea hartilor tematice cantitative, pentru reprezentarea fenomenelor

cu o distributie continua si care pot fi masurate: temperatura, precipitatii, altitudini.

Ele se reprezinta ca valori absolute sau marimi derivate.

Tipuri de izolinii:

curbe de nivel-linii care unesc puncte cu aceleasi cote.

izobate-linii care unesc puncte cu aceeasi adancime.

izoterme-linii care unesc puncte cu aceeasi temperatura.

izobare-linii care unesc puncte cu aceeasi presiune.

izohiete-linii care unesc puncte cu cantitati egale de precipitatii.

izofreate-linii care unesc puncte cu aceeasi adancime a panzei freatice.

izogone- linii care unesc puncte cu aceeasi geclinatie magnetica.

izocrone-linii care unesc puncte in care se intampla acelasi fenomen in acelasi timp.

Legenda trebuie sa contina informatii despre elementele reprezentate prin izolinii.

Intervalele dintre izolinii pot fi colorate.

Metoda liniilor de miscare

Se utilizeaza prin intocmirea hartilor tematice cantitative si a celor calitative. Pentru

reprezentarea marimii fenomenului studiat se utilizeaza linii de grosimi diferite pentru harti

cantitative care unesc punctul de origine cu destinatia fara a respecta neaparat traseul real. Acest

lucru nu este posibil ca hartile sunt intocmite la scari mici.

Cu ajutorul liniilor de miscare se pot reprezenta rute maritime/aeriene, curenti oceanici, linii

de navigatie.

Liniile de miscare vor fi reprezentate deasupra celorlalte elemente si in culori mai intense.

Liniile nu trebuie sa fie prea groase pentru a nu acoperi prea mult celelalte detalii de pe harta.

Sensul liniilor este reprezentat cu ajutorul sagetilor daca acest lucru este important pentru

citirea hartilor.

Liniile se amplaseaza a.i. hartile sa fie echilibrate dpdv vizual.

Legenda trebuie sa fie clara si daca este cazul sa contina unitati de masura.

Metoda fondului calitativ.

Se utilizeaza pentru reprezentarea fenomenelor care au o raspandire continua intr-o regiune

fizico-economico-geografica.

Aceasta metoda se deosebeste de metoda arealului pentru ca aceasta se utilizeaza si pentru

elemente care nu au o raspandire uniforma. Suprafata studiata se imparte in zone in care exista aceste

fenomene iar apoi zonele se clasifica in functie de anumiti indicatori.

Fiecare suprafata se coloreaza diferit si de obicei se folosesc nuante deschise ale acestei culori.

Hartile realizate prin metoda fondului calitativ poate fi combinat cu metoda semnelor si a

liniilor.

cartografie tematica

Documents