,. i

VictgT CILINCA

Carteo Verde a verzugilor

- Ecobasm pentru mai mici gi mai mari -i-

Edilia a doua

i tiur,szot6

Cuprins

Partea intAiAventuri in Lumeade-sub-Picior ......................2

vA FI ODATA CA NrCIODATL..... ............. 9ARrN $r FrAliEL, PRTETENT NEDESPARTTTI ........11tIN VRA,IITOR PENSIONAR .....r5GRE$EALA UCENTCULUT VnA;mOR............. .........1ePAZNICII BOTANICI DIN TARA VERZU$ILOR..... ........... -..... 22SATUL - NASTURTL ............. ................... z6PERICOL: CAP DE MORT!............... ........ z8ACASA I/. TArCA ULULUMN............. .....32MARELE COx $I FRUMOSUL ULUL... ....97BUN VENIT PE NASTURA$!........ ............40NENE, TANTI $I MAI... ..........44LECTIILE VERZU$ILOR......... ................ q6

MOARTEA LUI PETUNEL........... .............51

ATACUL PTPARU$ILOR....... ................... s6

Partea a douaTaina Oraqului Invizibil ....,...........................................6r

lN iNcursoAREA lxcursoRrt,oR..... ...................6gIA DRUM, PE POTECA HU$TIULUC ......69BALAURUL RO2ALIU............. .................72CASTELUL DINTR-O CUIIE DE BISCUITI ........... ...................77PODUL MINCILINILOR ..........8oCARTEAVERDE A VERZU$ILOR........ .................... 8gSPRE ORA$UL INVIZIBIL ......89PRIZONIET iN r-ABIRINTUL NEVAZUT ............................... 92,,RUPI O FLOARE, naXCntXmZ-15!"............... .....99

161

TEATRU pentru copii...... .............. .. 1o1

TAINA ORA$ULLII INVIZIBIL sau TARA DE SUB PICIOR........ 1o3

PROLOG ..............1o7

MUZICA ...........77o

Scenat: Bunicul,Zdrzuc,Flanel...... .................772

ACTUL 1.............. ................ 12o

Scena t: Zdrzuc, Flanel, Sobolul .....72oMUZICA ..........727Scena z: Zdrzuc, Flanel, Uriasul FicdSel..... ......125

Scena 3: Zdrzuc, Flanel, FicdSel, Nenea, curteni............. 129

Scena 4: Zdrzuc, Flanel, Ficd{el, Mdrgdrit ......154

Scena 5: Zdrzuc, Flanel, Ficdfel, Mdrgdrit,Bufnild., pipernici. .......... $8Scena 6: Zdrzuc, Mdrgdrit ...............141

ACTUT 2 ............. ................144Scena t: Zdrzuc, Flanel, FicdSel, Mdrgdrit .,.... 144

Scena z: Aceiasi .............. 146

Scena 3: Zdrzuc, Flanel, Ficd;el, Mdrgdrit,Lila Si lasomio. ...............75oScena 4: Aceiagi, PrinfulAmcr............ .............151

Devorator d.e bune cuvinte ,

un Mecena discret ....................o....o............... 157

162

d:1 v"

\

i\;i

1

'.1

VAFI ODATACANICIODATA...\ /u fi odat[ ca niciodat[. Va fi, cam pe wemea c6nd peV pemant vom vedea numai fabrici cu coquri negre qi

mun{i de gunoaie puturoase, care vor murdlri rdu apele qi care vorinnegura cerul, fhcdnd ca ziua s[ fie mai tot timpul doar o inseraresub norii cei roqii de pe cer. Pe wemea cAnd, din pricina mullimiide automobile nu se vor mai glsi pajiqti bune de joac[ pentru copiidecAt het, he[[t, departe, la Munte. Pe wemea cdnd copacii vordisplrea cu totul din oraEe, iar florile se vor glsi numai in poze, la

Grldina Botanic[ qi in grldinile celor foarte-foarte boga{i. pewemea cAnd p[slrile de orag vor rflmflne f[r[ pene qi se vorimpulina din cauza fumului negru scos pe nas de maqini, iarrAndunelele qi alte cll[toare nu se vor mai intoarce niciodatl incuibul de sub streaEin[, din ![rile calde in care au stat toat[ iarna...

Atunci, se va ivi pe lume un bflielel care va aplra verdeleP[mAntului de eterna distrugere, apoi va invIla sI stea de vorb5. cuflorile Ei cu copacii, s[ le asculte dorinlele qi suplrlrile. Care sladuc[ oamenilor mari veqti despre plante, care si vorbeasc[ innumele pl[ntulelor gi si Ie apare de oamenii rIi, care le fac rXupentru a le fi numai lor bine...

Mdmica lui Arin, clci aga se va numi acel bliat, ii va da lanaEtere numele unui arbore, ca s[ fie la fel de frumos ca arinul,pentru cI ea vdzuse in copil[ri€, p€ wemea cAnd uzinele nuscoteau chiar aga mult fum, arini adev[rali tAng[ oraq, chiar o mic[pldurice cu frunze zim[ate...

La inceput Arin va fi un bdielel ca toli bflie{eii, ba chiar vaprimi gi ceva note proaste la Ecoal[, va mai trage qi el din cdnd incAnd cdleii de ureche gi fetilele de codile. ins[, dupfl marea sacil[torie in Regatul VerzuEilor, atAt de bine ascuns sub coajaP[m6ntului, Arin va deveni nu numai un copil bun la suflet gicuminte, a$a cum iEi doresc toate m[micile Ei aproape toli tlticii,dar qi cel mai grozav, cel mai important biielel din lume. C[ci, spredeosebire de lumea oamenilor mari, unde cei care au inv5lat celmai mult Ei muncesc cel mai bine nu sunt intotdeauna rlsplltili,copiii infelepli prea deweme nu primesc numai note mari, darapar tot timpul la televizor, au voie s[ dea mAna chiar qi cu regi,generali sau pregedinli, ba sunt luali Ei in plimbflri cu vaporul,trenul qi avionul, ci s[-i vad[ cAt mai mult[ lume, gi s[ seminuneze qi sX se incredinleze cd. nu e nici o minciun5 ci, intr-adev[r, copilul cel mititel este mai inlelept dec6t moqneagul cuplrul alb care nu a inv51at, in toat[ viala lui, s5. citeasci nici m[caro poveste, cum este aceasta, de pildI...Deci, sX inceap[ povestea!

10

ARIN $I FIANIEL,PRIETENI

NEDESPARTITIf)entru cd acum se intAmpla sI fie var[ gi vacan[[,

,. . .I T[ticul qi MImica il trimiseser[ pe Arin la Munte,la bunici, und.e se mai giseau c6fiva copaci inc[ neatinEi de rluifumrilui oraqului Ei de otrlvurile pe care oamenii mari le aruncldeseori, flrX sX le pese cI distrug qi pulina verdea{[ care a mairflmas pe P[mAnt. Iar in cotlonul putin umblat in care seretr[seser[ bunicii dup[ ce ieqiser[ la pensie mai trliau incl

t1

destule flori frumoase. Pulini oameni gtiu insi c[ verdea[a esteprotejat[ de niqte paznici micu[i, care locuiesc chiar sub scoar[aP[mAntului: verzuqii. $i despre ei vei afla multe lucruri interesantein povestea asta. Binein[eles, sub fiecare floare vegheazfl (cu capulin jos, vezi bine!) cAte un mititel verzuq-de-floare, sub fieearecop[cel iqi duce traiul un mic verzug-de-copac, pAn[ qi sub cel maimic fir verde de iarb[ trliegte un verzu$-de-iarb[, pe care degeabate-ai chinui tu s[-l vezi cu ochiul liber... Dar despre verzuqii pazniciai florilor vom mai vorbi ceva'mai incolo.

in clsula lui cu geamurile murdare de fum, Arin se jucatoat[ ziua cu Flanel, prietenul slu cfl1eluqul, sau flcea leclii. Seplictisea totuqi foarte tare, in ciuda giumbuElucurilor c[leluEului,pentru c[ afar[ nu avea unde s[ se joace din cauza fumuluiinec5.cios care venea de la Fabrica de baloane, din apropiere. Iar pegeamurile negre nu se putea vedea nimic!

Plrin[ii lui Arin erau tot timpul ocupa{i: cel pu[in a$a spunto{i oamenii mari, care pretind c[ ei nu se joac[ toat[ ziua laserviciu, ci c[ fac acolo lucruri foarte importante, ba chiar c[ se

duc numai din obliga{ie cu colegii de serviciu ,,la o bere".CAnd veneau de la servici, M5mica qi T5.tucu dldeau

telefoane sau lucrau la calculator - numai de spus povegti nu leardea! Orice ii intreba (qi erau foarte multe lucruri de intrebat!),Mama rlspundea la fiecare intrebare, mingdindu-l pe creqtet:

- Ei, nu poli s[ m[ laqi acum s[ lucrez?! S[-ti rlspundlTata!

Iar Tata, incruntAndu-se pu[in, ii rlspundea:- Cum, chiar nu vezi c[ fac ceva?! intreab-o pe Mama!Dac[ lucrau amindoi in aceeaqi camerfl, Mama qi Tata

rlspundeau:- intreab[-ne mai tArziu, acum avem treabl! Doar qtii c[ tot

pentrr tine lucrlm acum!Arin agtepta pAni se f5.cea searl, ca s[ repete intrebarea, dar

de cele mai multe ori fie adormea inainte, fie uita pur qi simplu cevoise si tntrebe mai inainte. C[ intreblri avea el, s[ ajungfl pentruo mie de m[mici qi de t[tici! De ce ploul numai gi numai de sus injos? Unde se duc iarna musculilele? De ce nu zboard. qi noapteaalbinele? Cine unge crengile tinere, ca si nu scA4Aie cdnd batevintul? De ce nu se prind rAmele cu peqte, aga cum se prinde peqte

t2

cu rf,me? CAnd se termin[ apa din rAu? De ce roua e udfl qi vAntulnu e roqu? Unde glsesc licuricii baterii atAt de mici?

Dar de unde weli s[ gtie un om mare toate rlspunsurile laaceste intrebiri foarte importante? Aqa cI Arin, desigur, nu primear[spuns la intreblri]e lui. Orice ar fi intrebat, rEspunsul eraamAnat sau i se r5.spundea ceva scurt. De ce merg maEinile pegosea qi oamenii pe trotuar Ei nu exact pe dos?, mai intreba Arin.

- Vai ce deqtept e puiul mamei!, se bucura Mama,incurcAndu-i cu dragoste p[rul qi plecfind la bucfltlrie, llsdndu-linsl fhr[ rlspuns. Dar oare Mama chiar qtia r[spunsul?

- De ce tlticii pleac[ dimineala deweme qi nu se intorcdecAt seara tirziu - qi atunci foarte sup[ra{i?, voia s[ qtie biie{elul.

intreab-o pe Mama!, il indemna Tata, inecAndu-se de ris.Oare de ce?De obicei, plrinlii lui Arin se mullumeau insd s[ o fac[ pe surzii.Sau s[ amAne:

Lasi, afli tu atunci cAnd ai s[ cregti mare!

Cu Bunicul era ins[ altceva! Bunicul ii rlspundeaintotdeauna la intreb[ri, cu mare pllcere chiar, iar Bunica ii frceacozonac Ei inghefat[ de cas[... Dar bunicii erau a$a de departe...Acolo Arin se juca in voie in iarbfl, se coco]a in copaci adevirafi giculegea flori adev[rate pentru Bunica, iar Flanel se dldea pestecap de adev[rat de fericit ce era.

Uff, pfirin{ii [gtia! Trebuie s[ avem incredere in oameniimari?, se intreba blielelul. Sigur, nu in oamenii mari pe care nu-icunoaqtem! Dar putem sI-i credem pe cuvAnt pe tflticii, mdmicile,fralii qi surioarele mai mari, pe unchii qi m[tuEile noastre, atuncicAnd ne promit ceva? V[ spun: pe un om mare nu trebuie s[-l creziintotdeauna, dar, pdnd afli qi singur care e adev5.rul, tot e mai bines[ lii seama de ce spune unul mai mare decAt tine.

CAnd Mama qi Tata s-au hotlrAt s[-l trimitfl singur labunici, Arin a plAns atAt de mult sX nu fie desp[rlit de prietenulslu cu blanl lungl Ei moale ca o flanel[ qi bot ca de cauciuc, inc6tplrin[ii acceptar[ pAnX la urm[ ca s[-l ia cu el qi pe cd[elugulFlanel. Un ,,cocker amestecat", dup[ cum glumea tatll lui Arin, defapt un cocker mioritic, pentru ci micul c[1eluE, care avusese inmod sigur o maml cocker, semlna de fapt cu foarte multe rase decAini, ba chiar Ei cu niEte pisicule. Mai mult, atunci cAnd, dupd ce

t3