carol j.kane - sange si zibelina-1.doc

8/21/2019 Carol J.Kane - Sange si zibelina-1.doc

http://slidepdf.com/reader/full/carol-jkane-sange-si-zibelina-1doc 1/301



Prolog

Paris, 1900

— Mamă, dormi? opti fetiţa blondă dinș prag. Voia să stea de vorbă.Varia Andreevna era întinsă pe patul ei din lemn de mahon frumos

sculptat i ornamentat cu auriu, părul blond fiindu-i strns într-o coadăș

împletită cu gri!ă, iar faţa îi era ascunsă în pernă pe !umătate. " mnă îiera petrecută pe după dantela grea a feţei de pernă, în timp ce cealaltă îiatrna peste marginea patului. #e i era patru după-amia$a i eraș ș

a teptată !os, în salonul albastru, unde membrii familiei se adunau deș

obicei pentru a lua ceaiul, nu dădea niciun semn că s-ar fi pregătit să seducă undeva. %ra îmbrăcată într-un negli!& din mătase verde tivit cublană de $ibelină i cu o pereche de ciorapi negri de mătase. 'nș

sclipirea aurie a soarelui care inunda dormitorul părea foarte lini tită,ș

foarte tnără, cel mai frumos ornament din încăperea aceea elegantă.'naintnd pe covorul Aubusson gros, trecnd de măsuţa de toaletă a

mamei ei, acoperită cu tul moale i ro$ i plină de o du$ină de sticle deș ș

parfum frumoase din argint i cristal, perii de păr cu mner auriu cuș

monogramă, oglin$i micuţe i o cutie de bi!uterii deschisă, sculptatăș

dintr-o singură bucată de ametist, fetiţa se apropie de pat i întinseșmna cu timiditate. — Mamă, insistă ea, dar, vă$nd că nu prime te niciun răspuns,ș

încercă din nou, $glţind-o.(ot nimic. )luită, Ania î i dădu seama că nu era deloc în regulă.ș

Mama ei se tre$ea întotdeauna foarte u or. #e data aceasta, însă, niciș

nu se clintea.

— Mamă!(eribil de speriată, fetiţa încercă din nou să- i tre$ească mama careș

dormea. *ereu ind nici de astă-dată, ie i în fugă din cameră, strigndu-iș ș



pe mătu a +enia i peș ș grand-père în timp ce alerga pe coridor pe lngămesele udovic al +V-lea, vasele uria e din malahit i bron$ aurit la felș ș

de înalte ca ea i irurile nesfr ite de tablouri, ma!oritateaș ș ș

repre$entnd peisa!e din secolul al optspre$ecelea.acheii în livrele albastre cu auriu ale casei Mal ev $mbiră cndș

micuţa prinţesă trecu în goană pe lngă ei, cobornd scara din marmurăalbă i strigndu- i mătu a. %ra o fetiţă !ucău ă, pe care toţi o adorau.ș ș ș ș

— Aniu a, spuse prinţesa +enia r$nd cnd nepoţica ei intră înșcameră cu răsuflarea tăiată. e este? )nde-i mama?

— *u vrea să se tre$ească, îngăimă fetiţa. #u-te, te rog, i ve$i.șMirată, +enia se uită la sora ei, i$a, care citea un articol în $iarul Le

Figaro despre petrecerea pe care ea o dăduse cu două $ile în urmă. — A spus că e obosită, $ise i$a dnd din umeri, interesnd-o maimult cronica petrecerii dect ce se întmplase cu cumnata ei. #e ce n-ola i în pace? tii cum a fost în ultima vreme.ș ẞ

— (e rog, spuse Ania. Vino i încearcă s-o tre$e ti. *u vrea să seș șmi te.ș

/rinţul 0andro 0viridov, bunicul micuţei Ania, se aplecă în fotoliul

său i se uită la ea.ș — Mămica ta nu s-a mi cat deloc? întrebă el.ș

— *u, se tngui Ania. *ici măcar cnd am $glţit-o.)luită, prinţesa +enia se ridică de pe fotoliu i porni grăbită spreș

scară, urmată îndeaproape de tatăl ei i de fetiţă. i$a continuă săș

devore$e $iarul, $mbind încntată cnd citi că eleganţa rochiei ei deseară din catifea neagră cu paiete tot negre fusese întrecută doar depuritatea delicată a gtului ei alb, pe !umătate ascuns sub ase iraguriș ș

de perle. +enia, citi ea supărată, era 1o frumuseţe cu oci er"i, #ipics$aă, orbi#oare da#ori#ă diaman#e$or din seifuri$e de $a %ouceron&'

— a naiba2 e3clamă i$a bosumflată i a$vrli $iarul peste umăr,șdupă care trimise repede un lacheu să i-l aducă.

"chii ver$i. 'ntotdeauna pomeneau de ochii ver$i2 a naiba.



0us, în dormitorul prinţesei Varia, 0andro î i striga nora, $glţind-oș



$dravăn. 4etiţa se sperie cnd vă$u că bunicul ei îi pălmui mama decteva ori, încercnd $adarnic să o tre$ească.

— +enia, spuse 0andro cu un glas în care se simţea teama, cheamăun lacheu i spune-i să trimită după doctorul ebrun. 5mediat. % grav. Aș

înghiţit o sticlă de somnifere.

— *-ar fi trebuit s-o lăsăm singură2 murmură prinţesa plecndrepede după a!utor. Ar fi trebuit să ne dăm seama2#upă ce trimisese vi$itiul după doctor, +enia se întoarse în cameră

i fu ocată cnd vă$u că nepoţica ei era încă acolo, privind îngro$ităș ș

cum 0andro încerca disperat să vadă vreun semn de viaţă la nora lui,re$emnd-o de perne, scuturnd-o, strignd la ea, în timp ce Variarămnea o păpu ă mare i răvă ită, cu negli!e-ul verde în de$ordine iș ș ș ș

cu părul blond începnd să i se desfacă din coadă. — Varia, ai un copil la care trebuie să te gnde ti2 strigă prinţul, careșera un bărbat înalt i cu părul alb. *u poţi să faci una ca asta2ș

#ar o făcuse. " făcuse cu aceea i u urinţă cu care s-ar fi dus laș ș

culcare, lăsnd în urmă fetiţa care începu să plngă, ascun$ndu- i faţaș

în negli!e-ul moale de mătase al mamei ei, în blana cenu ie i lucioasăș ș

de $ibelină care-i mngia obra!ii.

— Ania, opti +enia, îngenunchind lngă ea pe covorul gros iș șmoale al cărui model era alcătuit din ghirlande împletite. Mămica ta nupoate să te audă.

— #ar doarme. #e ce n-o tre$im? întrebă fetiţa suspinnd. *u vreausă doarmă a a.ș

6idicndu- i privirea, +enia îl vă$u pe 0andro clătinnd din cap,ș

nete$ind cu blndeţe negli!e-ul din mătase verde i întin$nd-o pe Variașîn pat cu demnitate. u braţele încruci ate pe piept i cu părul lung iș ș ș

blond dat pe spate, părea aproape lini tită.ș

— 0ingurul meu fiu e mort, spuse el cu un glas tremurător, i acumși soţia lui. Anul ăsta o să ni-l petrecem prin cimitire7ș

4etiţa î i ascunse faţa în rochia de mătase a mătu ii ei i suspină,ș ș șneînţelegnd, cu inima $drobită, singură.

— Aniu a, opti +enia mngind-o pe cap i lacrimile îi că$ură înș ș șpărul ei blond i înclcit, o să trăie ti cu mine de-acum încolo. Mămicaș ș

nu mai poate să aibă gri!ă de tine. " să doarmă ve nic.ș



— #ar nu vreau să doarmă. — #a, dar era foarte obosită, Aniu a. Att de obosită, înct trebuiaș

să doarmă.+enia o cunoscuse pe Varia la fel de bine ca pe sora ei i o plăcuseș

mai mult. #ar Varia era fragilă. nd fratele +eniei murise într-un

accident de vnătoare toamna trecută, tnăra lui văduvă murise odatăcu el în toate privinţele, în afară de trup. ontinuase să- i ţină trupul înș

viaţă pnă în după-amia$a aceea, de i +enia nu înţelegea cum deș

re$istase atta timp. 'n cele din urmă, fusese nevoie doar de o sticluţăcu somnifere pentru a stinge scnteia rămasă.

— A cui fetiţă o să fiu? opti Ania, privindu- i mama cu ochii mari.ș ș+enia o sărută cu dragoste pe amndoi obra!ii.

— A mea, spuse ea încet.

Capitolul 1

%e$aia %erio"(a, )usia, 1911

— Aniu a2 )nde e ti? )nchiul vrea să te pregăte ti să mergi la garăș ș ș

cu el ca s-o primiţi pe mătu a. *u trebuie să o la i să te vadă arătnd caș ș

o ţărancă.

/rinţesa Ania apăru de după o creangă bogată de liliac i î i spuse8ș ș"h, #oamne2 #acă mena!era o vedea fără pantofi i ciorapi, va trebuiș

să audă o altă prelegere despre bună-cuviinţă. #e ce-o fi avnd/rasovaia 4eodorovna, care nu era prinţesă, idei att de ferme înlegătură cu buna purtare în ceea ce o privea pe ea? *u era drept. i,ẞ

totu i, ţinea foarte mult la bătrnă.ș

hinuindu-se să- i încalţe pantofii moi de piele înainte să fie vă$utăș

i mustrată, Ania se tre$i luată prin surprindere de mena!eră în timp ceș

î i băga ciorapii în bu$unarul fustei..ș

— /ra o a, spuse ea $mbind veselă, tu m-ai strigat?ș ș



'n faţa ei se afla un $drahon de femeie, impunătoare, cu părul cărunt,care nu părea deloc amu$ată. /rivirea ageră a /rasoviei 4eodorovnaobservă pantofii pu i în grabă în picioarele goale i sesi$ă chicotitulș ș

reţinut din vocea Aniei. — *u fi obra$nică, fetiţo, spuse ea cu severitate. )ită-te la tine.

#acă mătu a ta te-ar vedea a a, ar crede că te-am scăpat din mini.ș ș

4ugi imediat, l-am spus 0oniei să-ţi pregătească o fustă i o blu$ă albe.ș

i perie-ţi părul înainte să pleci cu unchiul tău la gară2ẞ

— i altceva? întrebă fata $mbind pentru că întotdeauna mai era iẞ șaltceva.

— #a, spuse mena!era. Ai gri!ă cum te porţi. ele care fac atteaplanuri frumoase pentru pre$entarea lor ar trebui să tie să se poarte caș

ni te doamne.ș'n ochii /ra o ei se $ări o licărire ce o nedumeri pe fată.ș ș

— tii ceva2 spuse ea apoi. e este2 6ochia?ẞ

— %u tiu o mulţime de lucruri,ș ma$en(aia, spuse femeia $mbind. i,ẞ

dacă o să reu e ti să-ţi aduci mătu ica acasă astă$i, o să le afli i tu.ș ș ș ș

— Ah, /ra o a2 $ise ea chicotind i aruncndu-se de gtul femeii.ș ș ș% ti tot att de rea ca inima mea2 % vorba de rochie2ș

6ochia constituise principalul subiect de conversaţie printre femeilede la conac încă de cnd prinţesa +enia plecase cu cteva săptămni înurmă la tatăl ei, la /aris, unde el î i petrecea o mare parte din an dupăș

moartea fiului său cu cţiva ani în urmă. Vorbind despre pre$entareaAniei, în iarna aceea, la 0ant /etersburg, prinţesa +enia îi spuseseceva despre o rochie de la /aris cameristei ei, #aria. Aceasta repetase

cuvintele stăpnei ei 0oniei, camerista Aniei, care, la rndul ei, oasigurase pe aceasta că Alteţa 0a avea să o comande. #upă aceea,prinţesa +enia nu mai pomenise nimic de ea, derutnd pe toată lumea.

#ar Ania î i cuno tea mătu a destul de bine pentru a se a tepta laș ș ș șceva spectaculos. 0au, cel puţin, a a spera,ș

— 0ă nu-i spui mătu ii. *u-i strica surpri$a.ș

— 9ineînţeles. #ar îţi mulţumesc.

'mbrăţi nd-o pe /ra o a încă o dată, Ania o rupse la fugă pe pa!i teaș ș ș șverde, ar$nd de nerăbdare. 0e îndreptă spre intrarea flancată de coloanealbe a conacului în stil roman, cafeniu-deschis i alb. Acum abia a teptaș ș



să se pregătească de plecare.:mbind cu dragoste în urma fetei, /rasovaia 4eodorovna calculă că,

într-un an, micuţa Ania putea fi logodită cu vreun domn important din0ant /etersburg, iar peste vreo doi-trei ani ar fi putut să fie căsătorită iș

să aibă copii. e gnd2 Aniu a mamă2 %ra att de copilăroasă, la fel deș

lipsită de gri!i ca o pisică !ucău ă, gata să cree$e probleme în orice clipă iș șapoi să se mire de ce era toată lumea att de supărată.%h, era bine să aibă o fire veselă, î i spuse femeia. 0lavă #omnuluiș

că Ania nu era ca mătu a ei i$a, o scorpie înaltă i brunetă, care îiș ș

terori$a pe toţi din casă, o $gripţuroaică ale cărei accese de furie eraulegendare printre nefericiţii servitori. /rinţesa +enia era o doamnă.Ania avea să fie la fel.

Alergnd spre casă, cu braţele încărcate de liliac înfă urat într-oșbucată de pn$ă umedă, Ania se gndea entu$iasmată la rochie i seș

întreba dacă o să devină vreodată o adevărată grande dame a 0ant/etersburg-ului. 'ntr-un fel, se îndoia. *u voia să devină o adevăratădoamnă, de i, se gndi ea $mbind cu neastmpăr, avea toate ansele săș ș

devină una necuviincioasă în tradiţia marii familii 0viridov.Abia a tepta2ș

%3act la ora două, prinţul Andrei Malî ev se plimba prin holul de laș

intrare, cu ceasornicul de bu$unar în mnă, a teptndu- i nepoata.ș ș

9ărbat înalt, Andrei era elegant în sacoul bleumarin de pn$ă,pantalonii gri deschis dintr-o lnă subţire i cu pălăria de pai. aș

patru$eci de ani, în părul său negru nu se vedea niciun fir încărunţit, iar ochii lui alba tri priveau lumea lini tiţi. %ra proprietarul a cinci mo iiș ș ș

între Moscova i Munţii )rali, al unui conac pe analul Moia înș

0ant /etersburg, al unei re edinţe la Moscova i al unor diverse locuriș ș

în %uropa. 0ingurul lucru care îi lipsea acum era frumoasa lui soţie,

+enia, ceea ce avea să se remedie$e în curnd. — Aniu a2 strigă el. % ti gata?ș ș

— 5mediat2 se au$i o voce de sus.



— *u trebuie s-o facem pe mătu ica să a tepte2ș ș

— tiu2ẞ

#a. #ar asta nu părea să schimbe nimic, î i spuse el.ș

%3act cnd prinţul Andrei se pregătea să strige din nou, nepoata luiî i făcu apariţia pe scară, cu părul periat cu gri!ă, cu pantofii lustruiţi,ș

semănnd cu un înger în blu$a i fusta albe din pn$ă i dantelă.ș ș — 4oarte bine, spuse el. ;ai să mergem.#upă ce o a!ută să urce pe bancheta din spate a noului său Fia# ro uș

i sclipitor, Andrei ocupă locul din faţă a teptnd răbdător ca oferul săș ș ș

coboare i să pornească motorul. )neori, acesta pornea de la primaș

încercare, alteori dura mai mult. 0pre surprinderea lui Andrei, $iuaaceea era una din cele bune, a a că, în cteva minute, porniră spre gară,ș

după ce le făcură cu mna servitorilor care puseseră pariuri cu privirela ct avea să treacă pnă cnd invenţia aceea străină va porni. — )ra2 strigară vreo doi-trei ţărani cnd ma ina prinţului se depărtăș

cu $gomot, dnd rateuri de cteva ori, după care străbătu lin aleeastră!uită de copaci, trecnd pe lngă ste!arii înalţi i de poartaș

monumentală de la intrare, flancată de floricele ro ii.ș

— Abia a tept s-o revăd pe mătu ica, spuse Ania ghemuindu-se peș ș

bancheta din piele caramel.0au cadourile, î i spuse în sinea ei.ș

'n vagonul ei particular, ata at în coada e3presului de Moscova,ș+enia Ale3androvna se uita nerăbdătoare la micul ceas de călătorie dinemail ro$ i auriu de pe masa din compartimentul-salon. Mai erauș

două$eci de minute pnă a!ungea în gara localităţii 9elaia 9erio$a.0pera că #aria, camerista ei, împachetase totul cum trebuia. tia dinẞ

proprie e3perienţă cum îi a$vrleau ţăranii lui Andrei baga!ele în căruţegrosolane pentru drumul spre casă. i #aria tia.ẞ ș

6otindu- i privirea prin frumosul compartiment decorat cu panouri deșlemn de culoarea mierii încrustate cu perle i luminat de aplice din cristalș

franţu$e ti, +enia se rela3ă într-un fotoliu îmbrăcat într-un material cuș



dungi ro$ i crem i se gndi la surpri$a pe care o ducea acasă. %raș șminunată.

+enia Ale3androvna era o femeie înaltă, brunetă, cu ochii ver$iadumbriţi de gene lungi i cu trăsături delicate. " dantelăș gros poin# de*enise în valoare de două$eci de mii de franci îi orna gulerul,

man eteleș

i corsa!ul costumului crem. (rei iraguri de perle cădeauș ș

peste pieptul dantelat, în timp ce un alt model de dantelă, mai fină,îmbogăţită cu o panglică de mătase cu dungi negre i albe încreţită, îiș

împodobea pălăria crem. i toată eleganţa aceea avea să fie acoperităẞ

de praful drumurilor de ţară ruse ti peste o !umătate de oră.ș

<ndindu-se la rochia albă strălucitoare împachetată cu gri!ă într-unuldin cufere, +enia $mbi încntată, imaginndu- i balul de pre$entare alș

nepoatei ei în iarna aceea la /alatul 0viridov. Ania avea să le eclipse$e petoate celelalte debutante ale se$onului, uluind societatea pe fundalulcoloanelor de marmură alb cu auriu, al candelabrelor imense de cristal iș

al tonelor de flori special cultivate i trimise din rimeea i de la sereleș ș

din =arsoe 0elo. Avea să fie o orchestră de la /aris, o oca$ie de a purtacele mai splendide bi!uterii de familie > colierul mamei dacă tata era binedispus, cteva iraguri de perle dacă nu era i, bineînţeles, oca$ia de a-iș ș

permite i mătu ii +enia să se etale$e. a trei$eci i apte de ani era la felș ș ș ș

de elegantă ca întotdeauna.Ania era norocoasă că nu avea surori, î i spuse +enia $mbind înș

oglindă. %a încă mai purta cicatricele doveditoare. 'n seara balului eide pre$entare > i al i$ei > i$a dăduse bu$na în camera ei pentru a-iș

cere să poarte colierul, brăţara i cerceii din diamante i perle pe careș ș

prinţul 0andro, tatăl lor, le promisese +eniei. )n 1nu hotărt fuseserăspunsul ei. *etulburată, i$a apucase colierul, împingnd-o pe+enia. ele două surori s-au luat la bătaie acompaniate de ţipetele degroa$ă ale cameristelor, de strigătele de genul 1huligancelor2 dinpartea prinţului 0andro i de urletele de durere ale +eniei, a cărei mnăș

fusese mu cată $dravăn în timpul încăierării. *ici i$a nu scăpaseș

neatinsă. A avut vnătăi pe fluierul piciorului care nu i-au dispărut

dect după două săptămni. 5ar prinţesa +enia a trebuit să strngă dindinţi i să- i ţină mna înfă urată în gheaţă timp de o oră înainte deș ș ș

începere. #ar cnd a intrat în sala de bal în seara aceea, purta diamantei perle.ș



/re$entarea Aniei avea să fie mult mai puţin prime!dioasă.

/e peronul gării, două$eci de minute mai tr$iu, Ania i prinţulșAndrei scrutau ori$ontul, încercnd să $ărească un semn al apropieriie3presului de Moscova. *iciun pic de fum pe cerul senin.

— 'ntr$ie, murmură Andrei, salutndu-l din cap politicos pe efulș

gării care transpira în uniforma lui din ser! albastru i cu chipiul deș

aceea i culoare.ș

— % vina Moscovei. (renul ăsta într$ie mereu.

— A a e, aprobă Andrei. Mereu într$ie.șAnia $mbi uitndu-se la copila ii blon$i ai ţăranilor agăţaţi de fusteleș

de stambă ale mamelor, părnd ni te pui ori pe lngă clo ti. Mameleș ș ș

a teptau tăcute ma!oritatea, cu chipurile mari i arse de soare răbdătoare iș ș ș

pasive sub baticurile sau alurile cu imprimeuri viu colorate, desculţe iș ș

cu bătături la picioare sau încălţate cu saboţi din scoarţă de mesteacănînfă uraţi în pn$ă. "ameni inculţi. 6usia cea lini tită i răbdătoare dinș ș ș

secolele trecute. /rinţesa Ania o surprinse pe una din femei privindu-i cutimiditate pe ea i pe prinţul Andrei, după care, la fel de timid, s-a uitat înș

altă parte. =ăranii nu îi inoportunau pe boieri. *ici măcar cu privirea. — )ite, unchiule2 e3clamă Ania. red că $ăresc vagonul mătu ii.ș

— Atunci ai privirea mai bună dect a mea, glumi el. /entru că eu nuvăd altceva dect praf.

nd locomotiva neagră i prăfuită î i făcu apariţia gfind iș ș șgemnd în gara 9elaia 9erio$a, în uralele mulţimii, Ania i unchiul eiș

alergară spre vagonul vopsit în ro u i auriu din coada trenului, cel peș ș

care se afla coroana familiei 0viridov.Andrei sări în vagon, lundu- i prin surprindere soţia, care străbătea înș

grabă coridorul. 'l îmbrăţi ă bucuroasă, gata-gata să- i piardă pălăria.ș ș

— Andriu a, dragul meu2 Arăţi minunat. Ah, sunt att de fericită căș

sunt acasă. Aniu a2 Vino să te sărut. Mă bucur att de mult să te revăd.ș — 9ine ai venit, mătu ico. e mai faceș grand-père+ — rand-père e într-o formă e3celentă, spuse ea $mbind ironic iș



uitndu-se la Andrei. #e fapt, asta e problema noastră.15nima slabă a tatei era codul +eniei pentru problemele

sentimentale ale lui 0andro. 'l folosea pentru a-i ascunde Aniei unsecret de familie, !enant, de la /aris.

#upă ce bărbaţii de pe peron încărcară cele două$eci de cufere din

piele ale +eniei în căruţe pentru a le transporta acasă, prinţul ișprinţesele au fost a!utaţi să se urce în Fia# -ul ro u de către eful gării,ș ș

în timp ce oferul în uniformă îi distra pe curio i încercnd săș ș

pornească motorul. — @ucăria asta nouă funcţionea$ă? întrebă +enia sceptică, încercnd

să pară demnă printre fluierăturile adresate oferului.ș

=ăranii, cu bărbi albe, cu cămă i de pn$ă murdare i saboţi de lemn,ș ș

chiuiau încntaţi în timp ce oferul crescut la ora în!ura teribil printreș șdinţi.

— Aha2 e3clamă acesta cnd primi, în sfr it, răspunsul a teptat.ș ș

'nainte ca ma ina să apuce să se ră$gndească, sări la volan i porni peș ș

drumul de ţară accidentat i prăfuit, $glţindu- i pasagerii eleganţi laș șfiecare pas.

Fia#-ul trecu pe lngă cmpuri de culoarea grului, presărate cu

căpiţe de fn înalte i populate de femeile scunde i îndesate, cuș șbaticuri pe cap, care munceau din greu cu furci primitive din lemn,cntnd cntece vechi i triste pe care mamele i bunicile lor leș ș

cntaseră înainte. Ma ina strnea nori de praf făcndu-i pe ţărani să- iș ș

ridice privirile i pe pasageri să se înece.ș

Ania vă$u o fetiţă desculţă, de vreo $ece ani, lngă un pria ,ș

legănndu-se în timp ce balansa două găleţi de apă pe o cobiliţă delemn, o rămă iţă de pe vremea mongolilor. 'n spatele ei se legăna oș

familie de răţu te care îi urmau e3emplul.ș

— 6ecoltele sunt bune anul ăsta, îi spuse Andrei +eniei. /nă acumn-au fost probleme.

— 4oarte bine, $ise prinţesa ţinndu- i pălăria, căciș Fia# -ul trecupeste un hop mai mare.

/e măsură ce automobilul, prăfuit de!a, se apropia de mo ia de laș9elaia 9erio$a, încon!urată de acri întregi de pădure, cmpurile aurii dedupă seceri lăsau locul bra$ilor ver$i. oferul trebui să cla3one$e deș ẞ



cteva ori pentru a elibera drumul de o turmă de oi, animaleleîmpărţindu-se în două grupuri în timp ce ciobanul încerca disperat să lefacă să se dea la o parte ca să nu fie călcate.

4ăcnd o plecăciune adncă în faţa vehiculului princiar, tnărulcioban se întrebă de unde o fi luat Alteţa 0a a a ceva. %ra o ma inărieș ș

gro$avă.nd Andrei, +enia i Ania a!unseră la conac, doamnele erauș

acoperite de o pulbere fină maronie, de parcă ar fi făcut o baie în praf.Andrei se scutură ca unul din ogarii lui i î i bătu pălăria de palmă.ș ș

— 9un venit, Alteţă, spuse /rasovaia 4eodorovna $mbind i îi oferiș

prinţesei un buchet mare de flori de cmp, primind un $mbet sincer înschimb. 0perăm cu toţii că Alteţa 0a prinţul 0viridov se simte bine.

— % bine. 'ţi mulţumesc, /ra o a. i tot timpul întreabă de tine.ș ș ẞ)rcnd scara cu gri!ă, +enia i Ania merseră direct în apartamentulș

prinţesei de la eta!ul al doilea, se descălţară i se prăbu iră pe canapeleleș ș

îmbrăcate în mătase albastră din budoarul ei, rela3ndu-se în timp ce/ra o a trimise două servitoare cu un ceainic de 0vresB ceaiul era însăș ș

servit în stil rusesc din pahare cu suporturi aurii i emailate. 0andvi uriș ș

micuţe s cu unt apărură imediat după aceea, aduse pe o tavă de argint.

nd #aria, camerista +eniei, apăru cu primul din cele două$eci decufere, prinţesa îi spuse să aducă darurile, inima Aniei începu să batăcu putere.

#upă ce #aria transportă comorile, prinţul Andrei intră i se a e$ăș ș

lngă +enia, a teptnd încntat să asiste la spectacolul care avea săș

urme$e.

— Mătu ă, toate astea sunt pentru mine? 0unt att de multe.ș — #a, ma$en(aia, sunt pentru tine. #ar numai unul e deosebit.<hice te care?ș

'ncepnd cu un pachet de mărime mi!locie, în hrtie ro$ i legat cu oș

panglică argintie, fata deschise o cutie în care se afla o blu$ă acoperităaproape în întregime cu o delicată dantelă Alengon. %ra superbă.

— Ah, îţi mulţumesc, mătu ică.ș

— ontinuă, o îndemnă prinţesa, deschi$ndu- i noul portţigaret dinșaur cu un ornament din email ro$ i cu monograma ei scrisă cu litereș

chirilice bătute cu diamante.



— Ah, o căma ă de noapte din mătase2 % prea elegantă pentru mine.ș(oată dantela asta2

— /rostii, mi$oci(a' " s-o păstre$i pentru trusou. re$i că n-o să ainevoie de toate lucrurile astea frumoase mai devreme sau mai tr$iu?

A teptarea o ucidea pe Ania. Att ea ct i +enia tiau că pachetulș ș ș

cel mai mare conţinea mult dorita rochie, dar fata mai tia i că eraș ș

surpri$a mătu ii, a a că n-ar fi fost drept să strice efectul repe$indu-seș ș

direct la ea. +eniei Ale3androvna îi plăcea ca beneficiarii genero$ităţiiei să fie uimiţi i recunoscători pe măsură. i, dacă aveau minte, erau.ș ẞ

— % prea mult pentru mine, spuse Ania desfăcnd alte pachete careconţineau batiste tivite cu dantelă, mănu i albe din piele de căprioară, oș

umbrelă de soare.

#nd la o parte grămada de panglici i hrtii de împachetat, +enia îișîntinse ultima cutie.

— *u-mi mai amintesc deloc ce-i aici. (otu i, e cam mare. (ușbănuie ti ce-ar putea să fie?ș

'n timp ce inima îi bătea cu putere, Ania începu să desfacă panglicilemari de mătase i hrtia pastel sclipitoare. #acă nu era rochia, murea.ș

0ă fi înţeles gre it? se întrebă ea.ș

"h, #oamne, se rugă ea deschi$nd capacul, să fie7#upă ce dădu la o parte foiţa albă din interiorul cutiei, scoase un

ţipăt de bucurie care o făcu pe camerista +eniei să vină în încăpere. — Ah, mătu ico2 *u-mi vine să cred2ș

6idicnd rochia albă în braţe, se aruncă de gtul +eniei i amndouăș

începură să rdă i să plngă în acela i timp, Ania avnd gri!ă să nuș ș

strivească rochia, +enia încercnd să ţină ţigara departe. — ăsaţi vorba i îmbrăcaţi-o, îi spuse camerista. Am a teptatș ș

destul, nu-i a a, Alteţă? 0puneţi-i s-o îmbrace.ș

— 9ine, $ise Ania chicotind. Veniţi încoace amndouă, pentru că vatrebui să mă a!utaţi.

#in moment ce Andrei era acolo, Ania se retrase în dosul unuiparavan de mătase. 0e de$brăcă repede i apoi ridică braţele, iar +eniaș

i #aria îi traseră rochia de pre$entare peste cap.ș — Ai gri!ă, o averti$ă prinţesa. % foarte delicată. — Ah, ct de superbă e2 t de franţu$ească2 e3clamă Ania cnd ele



i-o potriveau pe trupul rigid.'i era frică să i respire, ca să nu strice rochia.ș

— Acum lasă minile în !os, mi$oci(a, i uită-te în oglindă.ș

/nă în clipa aceea, #aria nu cre$use că e3ista femeie mai frumoasădect superba i bruneta ei stăpnă, dar, uitndu-se la Anna *iolaevnaș

care stătea în faţa oglin$ii, cu cămă uţa $ărindu-i-se pe deasuprașcorsa!ului decoltat al rochiei i cu părul încurcat că$ndu-i pe umeri,ș

camerista tiu că avea să fie o altă frumuseţe în 0ant /etersburg înș

iarna aceea. )na blondă. — Ah, #aria. )ită-te la ea2 e3clamă +enia cu ochii înlăcrimaţi. %

prea frumoasă pentru a e3prima asta în cuvinte2 Andrei, prive te-o.ș

— Va fi sen$aţia se$onului, spuse prinţul Andrei, avnd sen$aţia că

era tatăl miresei. Vom fi asaltaţi de tot felul de tineri în /etersburg iarnaasta. Mă tem că va trebui să devin foarte sever.Ania îi $mbi unchiului ei i îl îmbrăţi ă.ș ș

— " să găsesc mereu o modalitate să te păcălesc, îi aminti ea. — A a e, spuse Andrei $mbind cu tristeţe. tiu asta2ș ẞ

/rinţesa +enia î i luă soţul de mnă în !oacă i opti8ș ș ș

— #ar va trebui să se străduiască foarte mult ca să mă păcălească pemine2

0tnd în mi!locul frumosului i însoritului budoar, strălucitoare înșalb, Ania se privi în oglindă, minunndu-se.

— *u-mi vine să cred că-mi vine att de bine. um a reu it astașMonsieur /oiret fără mine?

— -am trimis un manechin din srmă de la croitorul din

/etersburg, spuse +enia r$nd. A fost un mare secret. — Ah, a făcut-o att de superb. Are chiar i puţină trenă. #e fapt,șcutele se transformă într-o mică trenă.

/entru a demonstra, făcu o piruetă. — 0e vede foarte frumos cnd danse$i, spuse +enia. #e i, trebuie săș

ai gri!ă să nu ca$i dacă cineva calcă pe ea în mi!locul unui vals. — 9ineînţeles.

— #a, mi$oci(a, doar n-ai luat lecţiile de dans degeaba, nu? — *u, mătu ă. tiu cum să mnuiesc o trenă.ș ẞ

i le arătă.ẞ



— 4oarte bine./rivind-o pe prinţesa Ania, mătu a i unchiul ei î i dădură seama căș ș ș

se$onul de iarnă se anunţa mai interesant ca de obicei.

'n seara aceea, după ce toată bucuria întoarcerii acasă se stinse iș

Ania se duse la culcare să vise$e petreceri, rochii i bi!uterii sclipitoare,ș

+enia i Andrei discutau în pat despre lucruri mai grave. %a eraș

profund tulburată de ceea ce vă$use la /aris i chiar i mai tulburată deș ș

ceea ce ar fi putut re$erva viitorul. /roblema o repre$enta tatăl ei,

prinţul 0andro 0viridov — 0au, mai precis, amanta lui, :enaidaCa ina. Andrei $mbi.ș

— Mă bucur că bătrnul e att de robust. tii că ţin mult la el. *u seẞpoate ca lucrurile să stea chiar att de rău.

+enia se re$emă de două perne groase, tivite cu dantelă,încon!urndu- i genunchii i părnd gnditoare.ș ș

— Andrei, cred că tata i-a pierdut minţile, spuse ea. 0pune că are deșgnd să se însoare cu :enaida.

— /oftim? — A făcut o alu$ie în sensul ăsta. A $is că s-a săturat să fie un văduv

bătrn i singuratic ai cărui copii sunt prea ocupaţi să aibă gri!ă de el iș ș

că se gnde te să se recăsătorească.ș

— #ar îţi cuno ti tatăl doar. 'i place să fie dramatic. 'ntotdeaunașspune că e bătrn i singur. hiar i în timpul petrecerilor, unde eș ș

încon!urat de femei, care, practic, se bat ca să-i atragă atenţia. 'mi parerău că trebuie s-o spun, c.rie, dar 0andro adoră autocompătimirea.'ntotdeauna a făcut-o.

— tiu, spuse +enia r$nd. % foarte adevărat, dar, de data asta, aẞ

vorbit chiar i despre copii, i asta nu-i stă deloc în fire. Vrea unș ș

mo tenitor. *u i-a revenit niciodată după moartea lui *ici.ș ș *ici, tatăl Aniei. — #ar are ai$eci i ceva de ani. Ar trebui să fie mulţumit că e bunic.ș ș



%3istă unele lucruri pe care pnă i 0andro ar trebui să le accepte.ș

— #ragul meu, oftă +enia, singurii nepoţi pe care-i are sunt două fete> Ania i (a a > i, fiindcă nu e deloc în relaţii bune cu i$a i cu soţulș ș ș ș

ei, micuţa (a a nu prea contea$ă. 0e pare că-l obsedea$ă gndul căș

familia 0viridov ar putea să dispară. :enaida e tnără, deci i-ar puteaoferi un fiu.

)luit de cuvintele soţiei sale, Andrei se ridică i el în capul oaselor,șprivind-o stăruitor.

— *u-mi vine să cred că, într-adevăr, s-ar căsători cu ea. i chiar căẞ

nu pot să-mi imagine$ că ea i-ar întrerupe cariera pentru a avea unș

copil. *-a mai făcut-o pentru nimeni. i numai #umne$eu tie că aẞ ș

avut destui amanţi. 'n plus, nu cred că o balerină ar risca să treacă prin

toate dificultăţile unei na teri, l-ar afecta mu chii.ș ș — #acă ar fi vorba să aleagă între a deveni prinţesa 0viridova i aș

rămne madame Ca ina, cre$i că ar prefera să-l păstre$e pe 0andro caș

amant? — #a. %l îi poate oferi bani > pentru care e clar că are o pasiune >

dar ar vrea să-i pună i o mică $gardă de aur i s-o ţină ca ornament,ș ș

mama unui mic prinţ. Mă îndoiesc că asta i-ar plăcea prea mult unei

femei ca ea. % minionă i pare att de fragilă, înct te temi să nu seșsfărme, dar te-ai uitat vreodată în ochii ei? %i spun despre :enaidamai mult dect toate născocirile admiratorilor ei.

— nd ai stat tu să te uiţi în ochii ei? îl tachină soţia. *u suntsigură că-mi place chestia asta.

Andrei rse.

— *u-ţi face gri!i. *u ţin să devin un patron al artelor în aces# sens. — (ot sunt îngri!orată în privinţa tatei. =ine un apartament la hotelul)i#" din /lace Vendsme la /aris, tot anul, pentru ca ea să-l foloseascăori de cte ori e în ora .ș

— Asta nu-i îngri!orător, ci costisitor, spuse Andrei $mbind. )nsemn cu adevărat îngri!orător ar fi vestea că :enaida i-a anulat toateș

anga!amentele din următoarea stagiune. *umai a a am ti că e de acordș ș

cu planurile lui 0andro. i nu cred că o va face.ẞ — #e ce? @umătate din femeile din %uropa ar vrea să se mărite cu

tata. Mamele î i trăsc fiicele în calea lui în moduri ct se poate deș



de$gustătoare. % ca o întoarcere la vremurile vechilor moscoviţi i aleșparadelor nupţiale prin faţa bătrnilor ţari.

— 5ar tatălui tău îi place la nebunie.+enia se întinse în pat oftnd. %ra adevărat. ui îi plăcea. iẞ

întotdeauna îi plăcuse să le aţţe pe i$a împotriva +eniei, pe fete

împotriva răposatei lui soţii sau pe madame :enaida Ca ina împotrivașfiicelor lui. %a nu voia deloc ca i$bucnirea unui scandal să o stn!eneascăpe Ania tocmai cnd se apropia se$onul. Ar fi fost îngro$itor. /rinţesa+enia î i i imagina sala de bal a /alatului 0viridov, în iarna aceea, cuș ș

:enaida eclipsnd-o pe Ania i stricndu-i pre$entarea.ș

'n niciun ca$ nu avea să lase să se întmple a a ceva, nici dacă ar fiș

trebuit să se coboare att de mult, înct să o mituiască pentru a o face să

plece din 0ant /etersburg timp de o săptămnă. i îi cuno tea caracterulẞ șdestul de bine, înct să tie că ar fi reu it dacă i-ar fi oferit suma potrivită.ș ș

— #raga mea, opti soţul ei, ce-ar fi dacă ne-am face gri!i în privinţaș

familiei tale mine? în noaptea asta a vrea să mă concentre$ asupra ta.ș

+enia îi $mbi. <ăsea că este o idee gro$avă.

Capitolul 2

A doua $i dimineaţă cnd se tre$i, Ania se gndi tot la superba rochiealbă de bal care era învelită cu gri!ă în foiţă, pregătită pentru se$onuldin 0ant /etersburg. (resări cnd au$i un ciocănit puternic în u ă,ș

urmat de apariţia #ariei, al cărei păr negru i lucios era strns într-unș

coc. /este rochia bleumarin purta un orţ alb scrobit. iudat. #e ce nuș

era 0onia, propria ei cameristă?

0pre surprinderea Aniei, femeia era e3trem de tulburată. — Alteţă, au fost unele probleme, spuse ea cu o voce ciudată. Mătu aș

dumneavoastră m-a trimis să vă spun să staţi prin prea!ma casei astă$i, îneventualitatea că se va mai întmpla ceva. A$i-noapte, cineva a pătruns



în gra!d i a mutilat unul din cai.ș

— /oftim? îngăimă Ania nevenindu-i să creadă. — "amenii scormonesc împre!urimile i pădurea căutndu-l pe celș

care a făcut-o, dar, bineînţeles, nimeni nu tie cine e făpta ul. % oribil.ș ș

— are cal? întrebă Ania $guduită.

— 9elîi. — #umne$eule2(răpa ul campion al unchiului. Avu sen$aţia că i se întoarceș

stomacul pe dos. — "amenii sunt pregătiţi să ucidă, spuse #aria. %ra un animal

splendid. (e rog, #oamne, să-l găsească pe maniac. — i să-l spn$ure, adăugă tnăra prinţesă.ẞ

'n gra!d, prinţul Andrei stătea lngă bo3a lui 9elîi, uitndu-se lafrul însngerat, ochii lui refu$nd să vadă calul care murea. Mediculveterinar tocmai plecase după ce î i murmurase regretul i acum,ș ș

Andrei, împreună cu cel mai bun vnător al său, ev /etrovici, trebuiausă-i dea lui 9elîi lovitura de graţie. *u a vrut să-l lase pe veterinar să ofacăB 9elîi era al lui. %ra sarcina lui. i îi sf ia inima.ẞ ș

ev, un ţăran bărbos, în vrstă de patru$eci i cinci de ani, care păreaș

cu cel puţin $ece ani mai bătrn, î i băgă minile în bu$unareleș

pantalonilor largi de sub căma a ro ie de pn$ă încinsă cu o centură iș ș ș

se mi că stn!enit de pe un picior pe altul. 4iecare moment de e$itareșdin partea Alteţei 0ale însemna un moment de chin pentru cal. — Alteţă, spuse el, în cele din urmă. % timpul. — tiu.ẞ

0coţnd un /mi# esson de calibrul DE de la bru, prinţul se uită înos la 9elîi campionul lui, i fu cople it de milă pentru animalul luiș ș

preferat. Acea făptură splendidă, acel trăpa e3celent îngri!it, fusese redusș

la o epavă tremurătoare, care se $bătea fără vlagă în bo3a lui, ochiirotindu-i-se nebune te în cap, pe !umătate mort din cau$a tăieturilor ș

sălbatice pe care cineva i le făcuse cu cteva ore în urmă. "rictă milă ar



fi simţit, Andrei trebuia să se forţe$e să ucidă calul. *u era nehotărreBtia că nu putea să mai lase bietul animal să sufere. %ra, pur i simplu,ș ș

ocul de dinaintea morţii. %ste nedemn. *u meriţi a a ceva, î i spuse el.ș ș ș

Mngind calul cuprins de spasme, Andrei *iolaevici opti încet8ș

— Adio, dragul meu.

#upă care lipi ţeava revolverului de capul lui 9elîi.nd sunetul înăbu it al împu căturii răsună în gra!dul din care ceilalţiș ș

cai fuseseră sco i, ev /etrovici î i făcu semnul crucii tăcut i î i lăsăș ș ș ș

capul în !os. #acă omul care îl mutilase pe 9elîi avea să-i cadă în mnăvreodată, î i promise el, avea să sufere mult mai mult dect calul.ș

<ataB 9elîi era lini tit. 5ar stăpnul lui se simţea ca i cum ar fiș șpierdut un fiu.

— % semn rău, ev, spuse el într-un tr$iu. A a a început i în FGHI. evș ș/etrovici încuviinţă abătut. Amndoi erau con tienţi de asemănarea dintreș

ceea ce se întmplase cu 9elîi i ceea ce se petrecuse cu ase ani în urmăș ș

cu du$ini întregi de cai i de vite care aparţineauș

mo ierilor. i chiar cu cţiva mo ieri.ș ẞ ș

Amintindu- i de acel episod oribil, prinţul î i aduse aminte i de teamaș ș ș

pe care o simţise pentru +enia i Ania, care se aflau singure la 9elaiaș

9erio$a, în timp ce el era reţinut la Moscova datorită grevei generale alucrătorilor feroviari. 0e dusese acolo cu afaceri chiar cnd a i$bucnitrevolta. (ot ora ul ie ise pe stră$i, ridicnd baricade, provocnd soldaţii,ș ș

măr ăluind pe (versi /rospet cu steaguri ro ii. @umătate din populaţieș ș

vorbea cu înflăcărare despre răsturnarea puterii absolute, iar cealaltăumătate tremura în spatele u ilor închise, temndu-se de o baie de sngeș

în masă. Andrei era disperat să afle ve ti despre ce se întmpla înșprovincie i era înnebunit cnd le primea.ș

Agitatorii din ora se duseseră în $onă, încercnd să provoace ţăranii laș

revoltă. 0uspicio i faţă de cei din afară, la început ace tia i-au ignoratș ș

> pnă cnd agitatorii au început să vorbească despre uria ele re$erve deș

cereale ale prinţului Andrei Malî ev. 4usese un an prost pentru ţărani.ș

ev /etrovici, au$ind ce se vorbea, se dusese la conac să-l alerte$epe prinţ i, descoperind că acesta era la Moscova, hotărî că situaţia eraș

prea serioasă ca să le lase singure pe prinţesă i pe nepoţica ei. uș

asentimentul +eniei, el împreună cu patru din fiii lui mai mari se



instalaseră seara la parterul conacului, înarmaţi cu pu tile lui Andrei.ș

u două nopţi înaintea sosirii prinţului, o mulţime începuse să se aduneîn faţa porţii, cernd să stea de vorbă cu mo ierul.ș

'n acel moment > aici povestea varia, în funcţie de cine o spunea,+enia sau ev > +enia ie ise să discute cu oamenii, însoţită de ev iș ș

unul din fiii acestuia. 'i făcuse să se simtă ru inaţi pentru că, în loc s-oșasculte pe ea, îl ascultau 1pe străinii aceia care nici măcar nu vorbescca voi > asta din gura +eniei care vorbea cu un puternic accentcaracteristic 0ant /etersburg-ulul > i reu ise să-i întoarcă împotrivaș ș

agitatorilor de la Moscova, promiţndu-le cantităţi generoase decereale din hambarele ei i protecţie împotriva soldaţilor care veneau înș

regiune. *u mai adăugase că soldaţii veneau să-i apere pe mo ieri deș

oameni ca ei.)ltima remarcă fusese pură inspiraţie, din moment ce o parte dinproblemă era chiar lipsa soldaţilor, dar prinţesa +enia fusese destul deisteaţă, înct să profite de ve nica teamă a ţăranului faţă de armată i seș ș

folosise de acest lucru pentru a scăpa de agitatori.Ameninţndu-i pe cei care o ameninţau, +enia Ale3androvna î iș

consolidase autoritatea. ev /etrovici îi admirase cura!ul. %l însu iș

împu case patru agitatori, ca să fie sigur că semenii lui nu aveau să seșră$gndească. 'nainte de ivirea $orilor, agitatorii pluteau pe apele ruluiMoscova, iar +enia dădea ordine să se distribuie cantităţi mai mari decereale.

"are reîncepea totul acum, după ase ani de la acele neca$uri?ș

'n după-amia$a aceea, toată lumea de pe mo ie fu agitată, ţăraniiș

optind despre vechi nemulţumiri în timp ce făceau cte o pau$ă, cuș

minile împreunate pe co$ile furcilor de lemn sau cnd se odihneau laumbra copacilor pentru a scăpa cteva clipe de soarele ar$ător. 'ncepuse

din nou, spuneau ei, amintindu- i de vechile neca$uri. adavrele ţăranilor șatrnaseră spn$urate în copaci în toată regiunea, după ce soldaţiiînăbu iseră revolta. /artea aceea i-o aminteau perfect. ' i maiș ș ș



aminteau i că +enia Ale3androvna îi răsplătise pentru loialitate cuș

cantităţi mai mari de alimente. *u îi interesa să se revolte. Acest lucrufăcea numai rău ţăranilor.

Acum, Andrei î i chemă cţiva prieteni de pe mo iile învecinateș ș

pentru a le spune ce se întmplase cu calul i să-i prevină să seș

pregătească pentru ceva asemănător. (oţi erau îngri!oraţi pentru că î iș

aminteau totul foarte bine. — 0ă alertăm 0ant /etersburg-ul? întrebă contele 9oris erbatin,ẞ

un bărbat solid i nervos cu un păr aten ondulat i cu ni te ochi negriș ș ș ș

care întotdeauna păreau să cntărească orice se afla în ra$a lor vi$uală.Ar putea să fie începutul unei alte revolte.

— *u cred că-i att de serios, spuse prinţul. )n animal ucis nu

înseamnă că se pregăte te o revoluţie. Am părea ridicoli dacă am cereșun batalion de soldaţi acum.

— #ar, dacă e$ităm, s-ar putea să nu obţinem a!utor la timp,murmură altcineva. #ata trecută mi-au dat foc casei. %ra să ard de viu.0unt ni te sălbatici, Andrei *iolaevici. *u trebuie să uităm.ș

— 0unt alte vremuri, $ise prinţul. 'n FGHI, oamenii erau furio i dinș

cau$a ră$boiului i înfometaţi din cau$a recoltelor slabe. Astă$i, ţăraniiș

mei sunt gra i i mulţumiţi. *u pot să cred că pregătesc o revoltă.ș ș — ev /etrovici, dumneata ce cre$i? îl întrebă 9oris pe vnătorul

care stătea tăcut i retras. uno ti starea de spirit a oamenilor.ș ș

=ăranul cu barbă căruntă clătină din cap. — Am vorbit cu fraţii mei. *imeni n-are nimic cu Alteţa 0a. i toatăẞ

lumea î i aduce aminte de soldaţi.ș

0e uită la fiecare i spuse8ș

— *iciun ţăran n-a făcut asta. 0unt sigur. alul ăla era mndrianoastră. (oţi sunt împotriva celui care l-a mutilat.

9ărbaţii în haine albe de pn$ă îl ascultară pe vnător, întrebndu-secine ar fi putut să fie atacatorul, dacă nu era un ţăran.

— e-am i dat ordine lui ev /etrovici i fiilor lui să patrule$e prinș ș

$onă înarmaţi. #acă $ăresc vreun străin, trebuie să mi-l aducă să stau

de vorbă cu el. V-a sfătui să faceţi acela i lucru.ș ș'ncuviin nd posomor i, ceilal i spuseră că a a aveau să facă.ț ț ț ș



Ania i +enia stăteau pe terasa din spatele conacului, sub tenda dinș

pn$ă dungată, vorbind încet despre cal. (oată lumea îl plngea. 9elîifusese cel mai iute trăpa care e3istase vreodată la 9elaia 9erio$a iș ș

victoriile lui pe hipodromul din 0ant /etersburg stabiliseră recorduri. — ine îl ură te pe unchiul att de mult înct să facă asta? întrebăș

Ania. — #acă am ti răspunsul la întrebarea asta, l-am găsi pe făpta , îiș ș

spuse mătu a ei îndreptndu-i cu blndeţe gulerul de dantelă al blu$eiș

albe. 'ntre timp, draga mea, nu te îndepărta prea mult de casă fără să fiiînsoţită. *-ar fi înţelept./rivind-o cu coada ochiului pe prinţesa +enia, Ania fu surprinsă

cnd vă$u ct de serioasă părea. — 9ine, mătu ico, dar eu am două picioare, nu patru, spuse fataș

$mbind. — u att mai mult, $ise prinţesa fără să schiţe$e nici cel mai slab

$mbet.

)nul din vecinii prinţului Malî ev care nu fusese invitat laș

întrevederea de la 9elaia 9erio$a au$ise de mutilarea calului i erașîngri!orat pentru propria-i mo ie. %ra mult mai puţin simpati$at dectș

Andrei *iolaevici. i, fiindcă a!unsese mo ier din muncitor agricolẞ ș

prin propriile-i puteri, făcnd eforturi imense, nu avea încredere înţărani, tiind că ace tia nu-i priveau cu ochi buni succesul i îi doreauș ș ș

tot soiul de ghinioane.%h, lasă-i să fie gelo i, î i spuse 5van 5vanov. i att le trebuia, săș ș ẞ

îndră$nească să se atingă de animalele lui. *u î i petrecuse aproape toatășviaţa muncind ca un nebun să strngă bani pentru a- i cumpăra pămnt caș

să vină vreun puturos, care nu făcuse niciodată dect minimum, să-i ia



ceea ce-i aparţinea. Avea să ucidă înainte să renunţe chiar i la un porc.ș

'mbrăcat cu o căma ă specifică din pn$ă strnsă la mi!loc cu un nur ș ș

grosolan, cu barba aproape complet albă, de i nu avea dect cinci$eci deș

ani, cu ci$mele u$ate murdare de bălegar i paie, 5vanov arăta ca un ţăranș

obi nuitB ochii îl dădeau de gol. "chii aceia de un albastru pătrun$ător ș

vrţi în fundul capului puteau privi printr-un adversar dndu-i lui 5vanovo aură de cru$ime, de parcă o crimă nu ar fi fost prea departe de gndurilesale. *u era genul de om care să- i facă prieteni u or. 'i lipseaș ș

bunătatea. tia acest lucru i puţin îi păsa.ẞ ș

0ingura slăbiciune pe care o avea era soţia lui, Maria Andreevna, otovară ă de viaţă devotată, care adusese în căsnicie o cutiuţă de tablăș

plină cu ruble de argint, cteva găini frumoase, doi porci destul de buni

i două plăpumi de puf. 4iind o fată din localitate, îl cntărise bineșcnd venise din provincia Ca$an, î i cumpărase o fermă i anunţase căș ș

nu mai avea nevoie dect de o soţie. %a, o blondă plinuţă, cu nasul învnt i cu obra!ii trandafirii, dorise e3trem de mult să plece de laș

părinţii ei. 5vanov îi admirase felul direct în care privise căsătoria iș

capacitatea de a-i transforma casa într-un cămin curat, plăcut iș

confortabil. 4usese o căsnicie reu ită.ș

u e3cepţia copilului din cei trei copii ai lor care a supravieţuitprunciei. "leg era o teribilă de$amăgire. #e parcă, în pofida tuturor calităţilor e3celente ale mamei lui i asprimii tatălui, semăna cu vreunș

strămo îndepărtat, cu mintea aiurită, un băiat căruia îi plăcea să vise$eș

la tot felul de teorii bi$are i lipsite de caracter practic, un ratatș

înnăscut. 'n momentele sale de sensibilitate > care nu erau prea

numeroase > 5vanov se gndea că totul s-o fi datorat faptului că acelcopil fusese conceput înainte de nuntă i era, deci, pedeapsa lor.ș

6atat afurisit, î i spuse el cnd î i $ări fiul călărind pe cmp,ș șîntorcndu-se de undeva.

'mboldindu- i calul să sară gardul de lemn care despărţea cmpul deș



curte, tnărul "leg trecu obstacolul cu u urinţă i se îndreptă spre stlpulș ș



de lemn din faţa prispei lungi i ubrede i descălecă, salutndu- i tatălș ș ș ș

cu o mi care scurtă a capului înainte să intre în casă, ar$nd deș

nerăbdare să citească scrisoarea pe care tocmai o primise de la unprieten din Moscova, /avel 0riabin.

'ndreptndu-se spre camera lui, cu icoanele agăţate în colţ chiar deasupra unui teanc de cărţi i cu masa de scris cu capac-rulou de lngăș

fereastră, "leg se întinse pe pat i deschise plicul, bucuros că primeaș

din nou ve ti de la /avel. 0e plictisise i începuse să nu mai aibăș ș

astmpărB /avel avusese întotdeauna idei interesante.#e fapt, chiar graţie unor tulburări îl întlnise pe /avel 0riabin

prima oară, î i spuse el. #upă aceea, doi ani petrecuţi în îndepărtataș

(obols le consolidaseră prietenia i "leg fusese pre$entat unui grupș

de radicali adepţi ai teoriei mar3iste i dornici să- i asume sarcina de aș șrăsturna puterea. 4usese e3trem de fericit cnd îl induseseră înplanurile lor. Acum, însă, totul părea un vis frumos.

'n afară de ceea ce făcuse în dimineaţa aceea - de data asta nu fusesevis, ci o fermecătoare ră$bunare pe cel care îl trimisese la (obols -prinţul Andrei *iolaevici Malî ev.ș

i, înainte ca prinţul să termine de plns moartea acelei mrţoage, elẞ

însu i avea să fie plns de frumoasele, împopoţonatele, arogantele iș șnesuferitele lui femei. "leg !uraseB î i va îndeplini misiunea i se vaș ș

folosi de ea pentru a-i impresiona pe /avel 0riabin i pe cei din grupulș

său cnd îi va reîntlni la Moscova.Amintindu- i de acele veri scurte i nopţi nesfr ite de iarnă siberiene,ș ș ș

"leg î i spuse că e3ilul lui servise unui scop. " pedeapsă fără închisoare,ș

e3ilul intern transporta un bărbat > sau o femeie > cu mult dincolo degraniţele locului său de ba tină, i$gonit pentru o perioadă determinată deș

timp. iber să- i aleagă locuinţa, "leg se instalase la o pereche de ţăraniș

din (obols. Avusese destul timp pentru a vna i a pescui - i de aș ș

participa la edinţele politice pre$idate de /avel 0riabin i de amantaș ș

acestuia, Catia /etrovna, o scorpie ro cată care niciodată nu-i ţinea minteș

numele. "leg nu o găsise deloc atrăgătoare, dar îl admirase pe /avel, un

intelectual slăbănog i de irat din Ca$an, cu ni te ochi ageri cenu ii i unș ș ș ș șfel de a fi iute i eficient. *asul lung îi dădea un aer dispreţuitor, mai alesș

cnd vedea portretele ţarului, pe care le folosea în



secret drept ţintă în pădure.<ndindu-se la cal, "leg hotărî că nu era destul pentru a fi un act

revoluţionar. *u. #ar uciderea celui mai mare mo ier din provincieș

avea să fie de a!uns pentru a impresiona pe oricine i e3act asta avea deș

gnd să facă.

'n adncul sufletului său, "leg dorea cu disperare să impresione$epe cineva, mai ales pe fete. #ar nu reu ea niciodată, în mare parte dinș

cau$a temperamentului său violent. *esuportnd respingerea, leînspăimnta pe fete cu cri$e de furie care nu duceau dect la alterespingeri i la un sentiment general de frustrare. a un adevărat iș ș

devotat revoluţionar care vărsase snge pentru cau$ă, spera vag să-limite pe /avel 0riabin i să- i atragă admiratoare precum Catia care,ș ș

de i dificilă, era drăguţă. Adora fetele drăgu e.ș ț

#upă părerea mamei lui "leg, o femeie practică, dotată cu o !udecatăsănătoasă, problemele fiului ei fuseseră create de acei prieteni ai lui de laMoscova care îi împuiaseră capul cu idei aiurite despre libertate iș

dreptate pentru toţi. 'i convinseseră băiatul să- i e3prime solidaritatea cuș

ţăranii > de parcă n-ar fi fost i el unul > i îl făcuseră să cree$e neca$uriș ș

pe cea mai mare mo ie din regiune, pălăvrăgindu-le lucrătorilor despreș

dreptatea socială pnă cnd, uimiţi, ţăranii îl chemaseră pe poliţist i îlș

predaseră. 5ar, în timp ce "leg era tratat cu duritatea cuvenită unui

insurecţionist, prietenii lui de la Moscova fugiseră în cea mai apropiatăgară, lăsndu-l baltă. 0fntă 4ecioară, băiatul era un mare prost2#upă părerea tatălui său, episodul acela dovedise că nu era în regulă

eva cu băiatul, o festă mentală îngro$itoare îi făcuse fiul nepotrivitpentru a mo teni ceea ce clădise el muncind o viaţă întreagă. /oate căș

mocnise în creierul lui "leg tot timpul, gata să se de$volte în unghereleîntunecoase ale )niversităţii din Moscova ca o buruiană otrăvitoare.

ărţile nu făceau dect să $ăpăcească un om, susţinea 5van întotdeauna."leg era dovada acestui lucru. 9a i mai rău, îl prostiseră2ș

— %i, întrebă 5van intrnd în sufragerie, unde î i găsi soţia i fiulș ș



discutnd lngă samovarul sclipitor din alamă, te-ai hotărt ce-o să facicu restul vieţii? (rebuie să faci ceva.

— asă băiatul în pace. asă-i timp, protestă nevasta lui 5vanov.Abia a venit acasă. #e ce nu-l la i în pace?ș

— /entru că a avut doi ani la dispo$iţie ca să se gndească la viitor.#upă mine, e destul timp.

A e$ndu-se în capul mesei, tatăl luă micul ibric din cupru de peșsamovar, î i turnă puţin ceai i î i privi fiul cu severitate.ș ș ș

— %i bine, insistă el, dă-mi un răspuns. *u merit nici măcar att? — =i-am mai spus, tată, nu tiu ce a vrea să fac.ș ș

— #e ce naiba nu tii? #umne$eule, la vrsta ta, eu tiam ce vreau iș ș șm-am pus pe treabă.

— *imeni nu-ţi pune la îndoială succesul, tată. Ai muncit pentru el.Meriţi absolut tot ce ai. — #a, să tii că merit. Absolut tot. 4iecare vacă, porc, cal, colibă iș ș

rahat de pe bucata asta de pămnt sunt ale mele. *u ale unui aristocratdin /etersburg care face pe fermierul sau ale vreunui proprietar peumătate amărt care n-are cap să- i transforme mo tenirea într-oș ș

avere. i ale mele.

— tim cu toţii că ai muncit din greu, tată. *imeni nu pune asta laẞîndoială.

— *u, "leg. *u tii nimic. ;abar n-ai ce înseamnă să te na ti rob,ș șceva ce un nobil poate să vndă. %u tiu. i n-o să uit niciodată.ș ẞ

— #e ce trebuie să strigi la băiat? %l nu te contra$ice, spuse Maria. — /entru că fiul nostru are nevoie să i se amintească de unde vine.

i încotro ar trebui să se îndrepte.ẞ "leg î i privi mama în lumina lămpii cu ga$ care atrna din tavan.ș

%a ridică din umeri aproape imperceptibil, iar chipul ei rotund i ridatș

de ţărancă era răbdător sub baticul de stambă, o amintire a anilor cndmuncise la cmp.

— (atăl tău i cu mine te-am trimis la universitate pentru că erai unș

băiat căruia îi plăceau cărţile. %ram mndri de tine pentru asta. #ar, pe

urmă, ai creat neplăceri pe mo ia prinţului Malî ev. 4iule, nici nu-ţiș șînchipui ct de mult m-a durut nesăbuinţa asta. #e dragul meu trebuie să-ţi răscumperi gre eala. A venit vremea să-ţi faci ordine în viaţă, "leg.ș



% momentul.(nărul "leg î i lăsă capul în !os posomorit i se uită în paharul deș ș

ceai pe !umătate golit. — *u sunt croit pentru a fi mo ier, mormăi el, ferindu- i privirea.ș ș

Asta tiu sigur.ș

— 9ine, spuse bătrnul. i eu am tiut-o dintotdeauna. Mă doareȘ șsufletul cnd mă gndesc că toate lucrurile pentru care am muncit attnu înseamnă nimic pentru propriul meu fiu, dar asta e. 0unt un omrealist. Atunci, ce naiba vrei să faci în viaţă?

4iul î i trecu degetele prin părul des i blond i rămase cu privireaș ș șaţintită asupra feţei de masă brodată de mama lui.

> " să-mi dedic viaţa 6evoluţiei, murmură el, bucuros că o spusese,

în sfr it, dar !enat că sunase att de pompos.ș — a dracuJ2 e3clamă bătrnul 5vanov, e ti un prost dacă cre$iș

aiurelile alea. i mă cre$i i mai prost dacă-mi spui a a ceva.ẞ ș ș

— (ată2 Ksta este adevărul. — % un basm. Asta e revoluţia > faptul că familia 5vanov trăie te înș

casa care a aparţinut odată contelui #enisov. /entru asta merită să techinuie ti, nu pentru o fante$ie stupidă.ș

— *u-i o fante$ie să vrei să răstorni guvernul ţarist. (oată lumeavrea asta.

— ine vrea? %u nu. — "amenii vor. "amenii de tepţi, învăţaţi i progresi ti. "amenii peș ș ș

care i-am cunoscut în 0iberia — Avocaţi, profesori, ingineri. (ot felul de oameni.

— #acă erau att de de tepţi, ce căutau în 0iberia? eva nu-i înșregulă, nu ve$i? — eva nu e-n regulă cu 6usia noastră, dacă un om poate fi e3ilat

pentru că a spus adevărul în faţa unui grup de lucrători de pe mo ie,ș

spuse "leg cu o furie crescndă în glas. Am fost e3pediat în frigul ălapentru că le-am spus ţăranilor prinţului Malî ev să nu plătească preţulș

cerut de el pentru grne.

— #a, prostule2 i chiar ei l-au chemat pe poliţist pentru că n-aveai deẞce să le cree$i neca$uri. Malî ev cerea preţuri att de scă$ute, înct eraș

aproape de rs. re$i că ei vor să schimbe asta? 9ineînţeles că nu. %u îmi



e3ploate$ ţăranii, "leg, pentru că am nevoie de fiecare copeică pe carepot s-o obţin. /rinţul Malî ev nu trebuie să trăiască de pe urma venituluiș

obţinut de la 9elaia 9erio$a pentru că mai are alte patru proprietăţi, dar eu trebuie să trăiesc cu ce c tig de pe urma bucăţii ăsteia de pămnt.ș

#acă vrei să ţii predici împotriva e3ploatării, aruncă o privire mai aproape

de casă. %3ploatarea te întreţine, băiete. *u uita asta niciodată2 — (rebuie să te rupi de netrebnicii ăia care vor să-ţi facă neca$uri,"leg, spuse 5vanova încet. (e-au făcut de!a să-ţi pier$i doi ani din viaţă> i pentru ce? ucrurile se îmbunătăţesc pentru noi, nu se înrăutăţesc.ș

i, niciodată să nu te gnde ti2 a prinţul Malî ev ca fiind du manul tău,ẞ ș ș ș

adăugă ea încet, dar ferm. *u-i a a, în ciuda tuturor lucrurilor care seș

întmplă.

— *u văd niciun fel de îmbunătăţire cnd un om poate fi e3ilatpentru că spune ce gnde te.ș

— Ai avut mare noroc că n-ai făcut-o aici, îi spuse tatăl său. #upăce-a fi terminat cu tine, poliţi tii n-ar mai fi avut pe cine să areste$e.ș ș

Ai fi fost mort. — *u ve$i că te-au făcut să gnde ti cum vor ei? (e-ai alăturat lor ș

împotriva alor tăi. — Ascultă, "leg, i ascultă foarte bine. %u sunt de partea celui careș

poate să mă a!ute. i tiu al naibii de bine că omul ăsta nu-i un prost careẞ ș

vrea să înceapă o revoluţie în propria ogradă. % timpul să înveţi i asta.ș

5van 5vanov î i privi fiul cu asprime, se ridică de la masă i făcu unș ș

gest larg cu mna, cuprin$nd mobila greoaie i sculptată din sufragerie,ș

dulapurile, fleacurile, noile lămpi cu ga$ i alte dove$i ale bunăstării lui.ș

— 6evoluţia ta stupidă n-o să e3iste niciodată, "leg, nu din cau$aţarului, aristocraţiei sau soldaţilor, ci a celor ca mine. %3act, spuse el cufermitate. #in cau$a celor ca mine.

— (ată7 — *u mă întrerupe. *-am terminat, se răsti el.ăsndu- i capul în !os, "leg fi3ă podeaua încruntat.ș

— Am c tigat de pe urma politicii guvernului de a face ca pămntulș

să poată fi cumpărat ieftin. %u sunt mulţumit de politică. re$i că vreausă se schimbe?

— #ar sunt milioane de ţărani care trebuie să- i lase pămntul pentruș



a munci în ora e fiindcă nu mai pot trăi la ţară. Milioane mor de foame7ș

— Ah, pentru numele lui #umne$eu, "leg, ce-i cu tine? Vrei să-mispui i mie unde pe pămntul ăsta oamenii de tepţi nu reu esc i ceiș ș ș ș

pro ti, da? A a e peste tot. /oate că #umne$eu îi iube te pe pro ti, dar ș ș ș ș

nimeni altcineva n-o face. — *u pot să te fac să înţelegi, nu? — red că tu e ti cel care trebuie să înţeleagă, spuse bătrnul 5vanovș

ie ind din cameră. 'mi vine rău cnd mă gndesc că am un fiu idiot.ș

Maria 5vanova se uită la fiul ei i nu spuse nimic timp de un minut. 'lș

studie cu atenţie, plimbndu- i privirea peste părul lui drept i blond, alș ș

cărui breton îi cădea de$ordonat pe frunte, i peste chipul lui tnăr, fărăș

barbă, încă necutat de munca grea sau de vreme.

lătină din cap. — e e, mamă? întrebă el. — Viaţa ar putea fi att de simplă pentru tine dacă n-ai vrea s-o strici

tu însuţi. #a, "leg, o strici. *u ve$i ce prostie e?9ăiatul î i puse un alt pahar de ceai i îl bău ţărăne te, cu o bucăţicăș ș ș

de $ahăr între dinţi. — Vreau să am mult succes, mormăi el.

— *u poţi c tiga împotrivindu-te celor de la putere. (rebuie să teșfolose ti de ei a a cum tie s-o facă tatăl tău. %l îi lasă să-l a!ute. /eș ș ș

urmă, îi a!ută la rndul lui. i toată lumea e mulţumită.ẞ

— #ar cei care nu tiu s-o facă i care mor în anţ?ș ș ș

Maria Andreevna păru îndurerată. 9ăiatul ei era greu de cap. *ue3ista nicio îndoială.

— "leg, spuse ea răbdătoare, viaţa nu e egală. #acă ar fi fost a a,șne-am fi aflat cu toţii în anţ. Acolo te duce egalitatea. i nimeni nuș ẞ

vrea să fie egal cu omul din anţ. 'n afară, poate, de vreun tnăr nebunș

care n-a fost niciodată în situaţia asta.Maria Andreevna î i privi fiul cu subînţeles, după care se ridicăș

pentru a ie i din încăpere.ș

— Mai gnde te-te, îi spuse ea.ș

6ămas singur în sufragerie, "leg î i puse puţină vodcă din colecţia deșbăuturi preparate în casă care se afla pe bufet i se gndi la omul pe care îlș

ura cel mai mult, un om care, cu siguranţă, nu credea în niciun fel de



egalitate.Andrei Malî ev, î i spuse el cu amărăciune. 'ntre familiile 5vanov iș ș ș

Malî ev e3istase du mănie de cnd se tia, însă nu în mod deschis iș ș ș ș

făţi . *u. %ra ceva mai mult instinctiv, un sentiment că membriiș

familiei Malî ev nu erau de nasul celor ca ei. 'ncă de mic copil, "legș

fusese con tient de acest lucru. 5 se adusese la cuno tinţă în modul celș șmai dureros în timpul unui blci cnd el nu era dect un copil !ucău deș

cinci ani care nu- i găsea locul.ș

/limbndu-se cu mama lui printre tarabele viu colorate, $ărise odoamnă înaltă, frumoasă, cu ochii ver$i, împreună cu un bărbat înalt i cuș

o fetiţă blondă. Atras de doamna aceea frumoasă i de copilul ei, fugiseș

spre ele, oferindu-i fetiţei o preani(i, turtă dulce, pre$entă la toate

sărbătorile. #eodată, o mnă puternică îl apucase de umăr i îl împinseseșct colo. /rinţul Malî ev îl împiedicase să le ofere ceva în dar femeilor.ș

' i mai amintea încă atingerea acelei mini. 4orţa ei l-ar fi trntit laș

pămnt, dacă mama lui n-ar fi venit în fugă să-l ia, ro ind puternic cndș

i-a cerut scu$e pentru purtarea fiului ei.ș

— 2iceo, spusese prinţesa $mbind, u or uimită de furia soţului ei.ș

#ar mama lui "leg continuase să ro ească în timp ce îl trăgea de lngăș

ei, spunndu-i cu asprime să nu se mai apropie niciodată de familiaMalî ev.ș

— #ar de ce, ma#iu (a+ș scncise el, rănit i supărat.ș

— /entru că sunt boieri, îi spusese ea furioasă. *u e bine să neamestecăm cu ei. *u uita asta niciodată. (atăl tău o tie.ș

— #ar doamna i fetiţa erau att de drăguţe.ș

— *u contea$ă. *u vreau să mai ai vreodată dea face cu ei.Astfel că, de atunci, "leg îi antipati$a pe toţi boierii, ia fel ca tatăllui. #ar nu uitase niciodată dorinţa lui de a se purta frumos cu doamnaaceea superbă i cu fetiţa ei.ș

/rimul lui act revoluţionar fusese îndreptat împotriva prinţuluiMalî ev, o nenorocire care a devenit i mai penibilă cnd mama lui s-aș ș

dus să implore mila prinţului.

— Ar trebui să-ţi ţii fiul din scurt, spusese prinţul furios cnd MariaAndreevna se aflase în faţa lui, cu lacrimi în ochi, implorndu-i iertarea.*u pot să pricep cum de mi-a putut face una ca asia tocmai mie.



'n semn de bunătate faţă de biata mamă îndurerată, prinţul Malî evș

renunţase la intenţia de a-i condamna fiul la cinci ani de muncă silnicăîntr-o colonie de deţinuţi i comutase pedeapsa la numai doi ani înș

provincia (obols, din 0iberia. 4loare la ureche > nu lanţuri, nuînchisoare, doar o distanţă foarte mare între el i "leg. a magistrat alș

localităţii nu putea face mai puţin fără să- i piardă respectul oamenilor.ș

— *aiba să-l ia, mormăi "leg lund o înghiţitură de vodcă.0trecurndu- i mna în bu$unar, pipăi scrisoarea pe care tocmai oș

primise de la cuno tinţele din 0iberia care încercau să forme$e un grupș

revoluţionar la Moscova, cu scopul de a răsturna puterea actuală,repre$entată att de propriul lui tată, ct i de prinţul Malî ev.ș ș

(atăl lui2 e glumă. 4ost rob i avea o con tiinţă socială de bandit.ș ș

*u-l interesa dect să-i fie lui bine. eilalţi puteau să se ducă naibii.0ă-i ia naiba pe amndoi.#ar nu terminase cu Malî ev. 0ingura bucurie pe care i-o oferise vi$itaș

aceea era oca$ia de a- i lovi vechiul du man i de a provoca o pagubăș ș ș

semnificativă faimoasei sale mo ii. Acest lucru fusese o plăcere.ș

Acum, după ce simţise gustul sngelui, "leg voia mai mult. eea ce-i făcuse calului era nimic faţă de ceea ce avea să urme$e.

#upă cteva $ile de certuri cu ai săi i de scris scrisori lungi i plineș ș

de nemulţumire amicilor săi siberieni, "leg î i finali$ă planul. Avea să iș

se alăture lui /avel 0riabin la Moscova după ce dădea o loviturărevoluţionară la 9elaia 9erio$a, destul de sen$aţională pentru a sescrie despre ea în $iarele de la Moscova i a-i oferi o reputaţie deș

revoluţionar serios. Avea să-l asasine$e pe Andrei *iolaevici Malî ev,ș

mo ierul din localitate, magistrat i e3ploatator.ș ș

— Ai gri!ă dacă pleci singur, îl preveni tatăl său în timp ce "legîn eua calul, pregătindu-se să pornească în căutarea victimei sale. Auș

fost neca$uri în împre!urimi i oamenii sunt agitaţi. 'n astfel deșmomente, trag în oricine, a a că nu-l lua prin surprindere pe niciunulș

din prietenii no tri.ș



— e fel de neca$uri? întrebă "leg prefăcndu-se ne tiutor.ș

— )n maniac circulă liber pe aici. A mutilat unul din cei mai bunitrăpa i ai prinţului Malî ev i toată lumea se a teaptă să mai încerce.ș ș ș ș

— :ău? i ce-or să-i facă dacă-l prind?ẞ

— "r să-l împu te pe ticălos. e altceva? spuse bătrnul ridicnd dinșumeri.

"leg $mbi ciudat, după care î i îmboldi calul i se depărtă în galop.ș ș

Capitolul 3

a 9elaia 9erio$a, se postaseră pa$nici pentru a împiedica orice altincident, dar, deocamdată, nu se întmplase nimic deosebit. (otu i,ș

fiecare om din sat i de pe mo ie î i făcea treburile avnd asupra lui oș ș ș

armă oarecare. *imeni nu avea chef să fie prima victimă omenească a

celui care mutilase calul. %ra o perioadă de tensiuneB toţi o simţeau.'ncercnd să- i a!ute soţul să- i revină de pe urma pierderii suferite,ș ș

prinţesa +enia hotărî să organi$e$e o petrecere i invită pe cţiva dinș

prietenii lor cei mai cura!o i să pornească împreună cu ei în căutareaș

atacatorului. #acă nu reu eau altceva, măcar să bage spaima în nebun.ș

)nul din oaspeţii care veniseră la ţară era un tnăr american, AdamoLell, secretar la Ambasada 0tatelor )nite ale Americii din 0ant

/etersburg i prieten al prinţesei +enia încă din $iua cnd, cu cţiva ani înșurmă, la /aris, o pescuise pe prinţesa Ania, pe atunci în vrstă de $ece ani,din lacul grădinilor lu3emburghe$e i i-o dăduse, leoarcă i furioasă,ș ș

mătu ii ei. Aceasta condusese la o invitaţie la următoarea petrecere datăș

de prinţul 0andro, care, în schimb, adusese aprecierea favorabilăcomunităţii americane în ceea ce privea potenţialul diplomatic altnărului. /nă i americanii au$iseră de averea lui 0andro.ș

'n drum spre 9elaia 9erio$a, Adam oLell avu destul timp să segndească la ce se întmplase între momentul întlnirii din grădinilelu3emburghe$e i cel pre$ent. 'n primul rnd, se căsătorise i rămăseseș ș



văduv, încă nerevenindu- i de pe urma acelei pierderi.ș

a cei trei$eci de ani ai săi, Adam Michael oLell se bucura de ocarieră modestă în serviciul Ministerului de %3terne, care începuse cu omisiune în uba, după ce acea ţară fusese eliberată de sub stăpnirea0paniei, continuase cu o alta în 4ilipine, apoi la /aris i acum la 0antș

/etersburg. 0ingurul lucru important din viaţa lui, în afară de muncă,fusese soţia sa, atherine, i o pierduse în urma unei gripe, în timp ceș

se afla acasă, în /ittsfield, Massachusetts, în vacanţă, cu un an în urmă.#e atunci, viaţa lui fusese un pustiu monocromatic, petrecută în

palatele elegante din 0ant /etersburg i în biroul său mohort de laș

ambasadă. el mai nou sosit acolo, illiam 0.hitmore, era probabilsingura persoană care i$butise să străpungă $idul pe care Adam îl

ridicase în !urul său. #in păcate, era genul de relaţie care putea duce lasngerare, din moment ce 9illN era nesuferitul său frate vitreg, unpermanent i$vor de iritare pentru Adam i o problemă continuă pentruș

familia lui.4ermecător, lene i vesel, 9illN avea o aversiune înnăscută faţă deș ș

munca grea, ceea ce, uneori, îl făcea să încerce diverse scurtături. hiar înainte să plece spre 9elaia 9erio$a, Adam fusese ct pe ce să-larunce pe scări pentru faptul că se pretinsese autorul > pentru a treiaoară > unui raport întocmit de Adam însu i2ș

i, ct avea să trăiască, Adam nu avea să-l ierte pe 9illN pentruẞ

eliminarea din cea de a doua universitate. 'n $iua în care 9illN sosise la9oston aducnd acea veste i implornd iertare, mama lor suferise unș

atac de cord i murise. Adam primise vestea la /aris i nimic nu-l puteaș ș

convinge că fratele lui nu fusese cau$a directă a morţii ei.#e i 9illN afirma că ţinea foarte mult la Adam, sentimentul nu eraș

reciproc. #e fapt, Adam făcea tot posibilul să-l pună la locul lui pemicul ticălos. i acel loc era departe de 0ant /etersburg. /ier$ndẞ

singura persoană în care avea încredere, Adam se simţea ciudat depierdut el însu i, ca o fantomă vie. /rinţesa Ania avea să fie o revelaţie.ș

nd Adam i un grup de moscoviţi intrară cu trăsura pe aleeaș

stră!uită de copaci care ducea spre impunătorul conac încon!urat de omulţime de flori, arbori i statui, tnărul american le făcu cu mnaș

siluetelor familiare de la intrare, lui Andrei i frumoasei +enia, careș



ie iseră să- i întmpine oaspeţii. Apoi, se uită la tnăra înaltă i blondăș ș șde lngă prinţesă.

a început nu o recunoscu. — Ania, murmură el e$itnd puţin, în timp ce trăsura îi ducea din ce

în ce mai aproape. Ania? #oamne, era aproape femeie în toată firea.

4ata aceea superbă îmbrăcată în pn$ă i dantelă albe era micuţa Ania2ș4rumuseţea aceea blondă, uluitoare, cu cascada de păr auriu ondulat,era fetiţa pe care el o pescuise din lacul lu3emburghe$ nu cu prea mulţiani în urmă. #upă un an în care vă$use lumea printr-o ceaţă cenu ie,ș

Adam avea impresia că tocmai descoperise culoarea.

Ania stătea lngă mătu a ei, făcndu-le cu mna, veselă, oaspeţilor ș

din trăsura care se apropia de casă. 6ecunoscndu-5 pe domnul oLell,î i ţinu respiraţia încntată. (recuseră trei ani de cnd nu-l mai vă$use.ș

%legant cu haina lui de pn$ă bleumarin i cu pălăria de pai, păreaș

oarecum diferit de domnul pe care i-l amintea ea.ș

0au poate că ea era cea care se schimbase, î i spuse, reţinndu- i unș șchicotit. *u i se mai părea un bărbat în vrstă.

9a, î i spuse ea în timp ce făcea cu mna, cu ceea ce +enia observășa fi o teribilă însufleţire, arăta chiar foarte bine.

#upă ce oaspeţii urcară treptele conacului, prinţul i prinţesa Malî ev îiș ș

întmpinară sărutndu-i pe ambii obra!i. +enia î i privi nepoata cndș

aceasta a!unse faţă-n faţă cu domnul oLell, urmărind amu$ată cumtnărul diplomat sărută fata u or i se dădu puţin înapoi pentru a o studia.ș ș

— 9un venit la 9elaia 9erio$a, Adam Mihailovici, spuse tnăraprinţesă $mbind i plecndu- i genele lungi. Mă bucur nespus să văș ș

văd.#upă care î i ridică privirea veselă uitndu-se direct în ochii luiș

negri i ume$i. Ania era adorabilă cnd flirta astfel.ș

'n seara aceea, în timp ce soţii Malî ev i oaspeţii lor stăteau pe terasaș șdin spatele conacului, făcnd planuri pentru urmărirea de a doua $i, Adami prinţesa Ania discutau despre $ilele de la /aris, despre planurileș



ei legate de balul de pre$entare din iarna aceea, despre noul automobilal unchiului i despre tot felul de alte aiureli pe care era încntător să leș

au$i din gura unei fete frumoase într-o seară senină de vară.'n noaptea aceea, în patul său confortabil, ascultnd $gomotele

specifice unui sat rusesc, Adam s-a simţit nelini tit i fericit în acela iș ș ș

timp.A doua $i, cnd Ania i prinţesa +enia î i beau ceaiul de dimineaţăș ș

în salona ul prinţesei, fata se tre$i gndindu-se că pre$enta lui Adamș

Mihailovici ar fi fost benefică la balul din iarna aceea.'n timp ce +enia propunea diverse activităţi pentru oaspeţii lor,

întrebndu-se în legătură cu dibăcia la tragere a moscoviţilor i ce ar fiș

trebuit să servească a doua $i la prn$, Ania se uita visătoare pe geamul

care dădea spre grădină. 'l privi pe domnul oLell care cobora spremalul rului, făcndu- i plimbarea de dimineaţă.ș

— Mătu ică, spuse ea deodată, cre$i că am putea să-l invităm peșAdam Mihailovici la balul de pre$entare din iarnă?

)imită, +enia tăcu brusc i î i privi curioasă nepoata. %a tocmaiș ș

vorbea despre pateurile cu carne. %ra evident că Ania se gndea la cutotul altceva.

— /ăi, bănuiesc că da. #iplomaţii sunt întotdeauna de folos la unbal. i unii tiu chiar să i danse$e. #a. #e ce nu? Ar fi o idee gro$avă.ẞ ș ș

— Ah, îţi mulţumesc, mătu ă, spuse nepoata ei $mbind. " să fieșgro$av.

+enia nu avea nicio îndoială în această privinţă i î i spuse cu puţinș ș

regret că fata cre tea. 'n ciuda planurilor legate de pre$entare i a tuturor ș ș

discuţiilor, prinţesa nu simţise cu adevărat emoţia pnă cu o seară în urmăcnd observase că Adam Mihailovici nu î i putea lua ochii de la Aniu a.ș ș

i era o persoană cu demnitate i cu capul pe umeri.ẞ ș

'nalt, chipe , brunet i cu ochii negri, domnul oLell se uitase laș ș

nepoata ei ca la o femeie în toată firea2 Acest lucru o făcu pe prinţesăsă- i dea seama ce trebuia să fi simţit mama ei cu două$eci de ani înș

urmă, la vremea pre$entării ei' Acum ea era pe cale de a !uca acel rol.

" doamne2



#upă două $ile de scotocit pădurea în căutarea oricărui fel de vnat,contele 9oris erbatin îi invitase pe prinţul i pe prinţesa Malî ev,ẞ ș ș

împreună cu oaspeţii lor, americanul i domnii de la Moscova, peșproprietatea lui pentru a vna prepeliţe. 4aptul că nu îl depistaseră peatacator îl de$amăgise pe 9oris i intenţiona să- i verse năduful peș ș

păsărelele din $onă. — Aniu a, nu vii cu noi? o întrebă Adam cnd o vă$u în dimineaţaș

aceea în salonul galben de la parter.%a scutură din cap i păru hotărtă.ș

— *u, spuse ea. *u pot s-o sufăr pe 5rina erbatina. i tiu că,ẞ ẞ șdacă merg acolo, trebuie să fiu politicoasă i s-o ascult sporovăind laș

nesfr it despre logodnicul ei de la Moscova, care e i mai plictisitor ș ș

dect ea. 0e potrivesc, într-adevăr, foarte bine.(nărul rse i apoi o întrebă8ș

— Atunci de ce nu vii cu mine să-mi ţii companie ca să nu fiu nevoits-o ascult pe 5rina?

— Mi-ar face mare plăcere, recunoscu ea. #ar n-o să meargă a a.ș

Voi fi obligată să stau pe lngă mătu a, contesa erbatina i 5rina,ș ẞ ș

pentru că bărbaţii sunt de părere că se va întmpla o nenorocire dacă nune ţin sub observaţie pe toate, în grup. 5ar contele erbatin va voi să-ţiẞ

povestească despre vremea cnd a fost ofiţer într-un regiment de gardăîn timpul ră$boiului !apone$. /refer să rămn aici.

— i eu a dori să te ascult pe tine povestind, spuse el $mbind iẞ ș șprivind direct în ochii ei limpe$i, făcnd ca inima Aniei să se opreascăîn loc i ea fu ct pe ce să se ră$gndească.ș

— 9ine, atunci, spuse ea privindu-l pe sub genele lungi i dese,ș

trebuie să ai gri!ă să luăm ceaiul împreună după-amia$ă, cnd văîntoarceţi.

— " să am, îi promise el.

/rinţesa +enia i prinţul Andrei îi cerură oferului să aducă ma ina, înș ș știmp ce Ania îi privea împreună cu /rasovaia 4eodorovna de pe treptelede la intrare. /rinţul, prinţesa, domnul oLell i soţia unuia din domniiș



de la Moscova se urcară în Fia#' ei doi moscoviţi i doi servitori îișurmară călare.

— 0ă fii cuminte, Aniu a, strigă prinţesa în timp ce se îndepărtaușpe aleea stră!uită de copaci, i să nu pleci pe undeva.ș

— 9ine, mătu ico, spuse ea $mbind ascultătoare. *u vreau să fiușluată drept armăsar2

— Aniu a2ș

#ar, înainte ca prinţesa +enia să mai apuce să adauge ceva,automobilul trecuse de!a de poartă.

/rivind-o pe Ania cum le făcea cu mna, mena!era îi spuse cuseveritate că domnilor cumsecade nu le place ca fetele să fie obra$nicecu cei mai în vrstă.

— Ah, /ra o a2 spuse ea r$nd, dar continund să privească spreș șpoartă. Mătu ica are simţul umorului. a fel i domnii.ș ș

:mbind stins, mena!era o informă că între ceea ce făceau i ceea ceș

gndeau domnii erau adesea mari diferenţe i că ea ar fi trebuit săș

înveţe asta înainte să i se întmple ceva rău. — Mai ales în ca$ul domnilor străini, adăugă ea încruntată. — 4aci ca viaţa să pară att de sumbră, spuse tnăra prinţesă oftnd

i intrnd în casă. 0unt s sigură că nu-i a a.ș ș

#in moment ce nimeni nu mai raportase alte nelegiuiri ale celui care

măcelărise calul, feti a hotărî să- i petreacă dimineaţa culegndț șciuperci, în ciuda agitaţiei din !ur. 9ucătăreasa se plnsese că n nu aveadestule pentru sosurile preferate ale prin ului iui i Ania voia săț ș

aprovi$ione$e casa măcar cu atta lucru. i, în plus, era ceva plăcut.ẞ

Alegnd un co destul de mare, începu să- i caute un însoţitor. #inș ș

păcate, cei de la bucătărie erau ocupaţi cu lustruitul argintăriei, iar #aria,camerista prinţesei +enia, era în pat din cau$a unei dureri de cap. #in

moment ce ea nu era disponibilă, Ania se hotărî să caute un însoţitor oriunde ar fi putut găsi unul. tia că trebuia să e3iste cineva doritor,.ẞ

4iindcă ţăranii unchiului e3celau în găsirea ciupercilor a comestibile iș



în evitarea muncii istovitoare. #ar cineJs?5e ind pe terasă, Ania îl $ări pe /etea, 1fiul în vrstă de doispre$eceș

ani al lui ev /etrovici, care se amu$a cu un cuţit care arătaînspăimntător,O aruncndu-l cu destulă preci$ie în stlpii de lemn aifaţadei din spate.

— 'ncetea$ă, îi strigă ea, lundu-l prin surprindere. #acă te vede/rasovaia 4eodorovna, pune să fii biciuit. "amenii abia le-au vopsit. — Ah, te rog să nu mă spui, $ise băiatul, un pu ti drăguţ, blond, cuș

ochii de un cenu iu-ver$ui ca ai unei pisici. Am de!a destule problemeș

cu ea. (e rog să nu-i spui nici ei, nici tatei. 4ac orice pentru tine.0coţnd cuţitul din stlpul de lemn, Ania i-l înapoie i $mbi.ș

— t de bine tii să mnuie ti ăsta?ș ș

— *u dau gre , $ise el. #oar ai vă$ut că am nimerit ţinta de fiecareșdată.

)itndu-se la el, Aniei îi veni o idee. /etea era însoţitorul perfect.uno tea împre!urimile ca o vietate a pădurii i se pricepea săș ș

folosească acel cuţit foarte bine. #e i era băiat, era prea mic pentru caș

să aibă cineva vreo obiecţie în legătură cu absenţa unei însoţitoare. i,ẞ

în plus, băieţii erau mult mai buni dect fetele în astfel de situaţii.

uno teau toate scurtăturile.ș — tii cumva unde se găsesc ciuperci bune? întrebă Ania.ẞ

— 9ineînţeles, $ise el. Mama i cu mine mergem mereu să culegem.ș

— A vrea să adun i eu cteva astă$i.ș ș

— Atunci merg cu tine, spuse el repede, dorind să se răscumperepentru găurile pe care 5e făcuse în stlpi. Mama m-a învăţat cum să

deosebesc mai mult de două$eci de soiuri. 9ătrna care culege ierburica să facă vră!i i-a arătat unde sunt cele mai bune. — Vră!itoarea, Matriona /etrovna? — *u spune cu glas tare2 $ise el. /oate să te audă.(oţi ţăranii credeau în vră!itorii i, uneori, acele convingeri erau deș

a!uns de puternice pentru a impune respect chiar i celor care se îndoiau,ș

a a că Ania nu mai spuse nimic, nevrnd să-l supere pe /etea > sau să- iș ș

atragă vreun neca$ asupră-i. *imeni nu o deran!a pe vră!itoare > dacăavea destulă minte. 0pera să nu fi provocat de!a vreun ghinion.



*u departe de locul unde Ania i /etea se hotărseră să cauteș

ciuperci, ev /etrovici urmărea altceva, în ciuda faptului că atacatorul

nu mai dăduse nicio lovitură, nu e3ista nicio garanţie că nu avea s-ofacă. i ev era aproape sigur că acest lucru se va întmpla.ẞ

4ără să uite ce se petrecuse în FGHI, ţăranul solid i cu părul căruntș

discutase în repetate rnduri cu oamenii, încercnd să- i dea seamaș

dacă plutea ceva în atmosferă sau nu, dacă e3istau probleme de care ar fi trebuit să tie. *u e3istau. (oţi erau la fel de îngri!oraţi ca el iș ș

nimeni nu se bucura de pierderea suferită de Andrei *iolaevici, ceea

ce era un semn bun.#eodată, ev e$ită, adulmecnd aerul ca un cine de vnătoare care

a prins mirosul unui iepure. 0e simţea un miros ciudat în apropiere, detutun, dar deosebit de cel folosit în regiune. alculnd că ar fi pututaduna vreo !umătate de du$ină de oameni înarmaţi în cinci minute, sedepărtă pe nesim ite pentru a aduce întăriri cu care să capture$e peț

oricine s-ar fi aflat acolo, indiferent cţi tlhari ar fi fost. Andrei*iolaevici i oaspeţii săi se aflau departe, î i spuse el consternat, l-ar ș ș

fi fost de folos acum.%3act cnd ev /etrovici încerca să- i adune oamenii, "leg 5vanovș

se întorcea în locul unde î i lăsase calul, nu departe de un plc formatș

din cinci mesteceni bătrni. 5vanov se gndea să renunţe să-l mai cautepe prinţul AndreiB nu reu ise să se apropie nici de conacul cel mare,ș

nici de clădirile din !urul acestuia. #upă ce fumase una din ţigările luipreferate cu tutun engle$esc, se pregătea să părăsească $ona cnd au$ini te glasuri apropiindu-se. 0e ascunse după un pin gigantic pentru a-iș

vedea pe noii sosiţi, gndindu-se că ar fi putut fi periculo i. #ar vă$uș

ceva care îi făcu mare plăcere.%ra o tnără, o fată frumoasă cu părul lung i blond prins la spate cu oș

fundă albă, îmbrăcată foarte atrăgător cu o blu$ă albă cu dantelă i o fustăș

albă. %ra însoţită de un băiat, evident un ţăran. %a nu era ţărancă. %ra odoamnă, î i spuse "leg amu$at. )na ori foarte cura!oasă, ori foarteș

proastă, din moment ce toată lumea din $onă umbla înarmată pnă-n



dinţi, gata să tragă în orice suspect. <ndul acela îl făcea să se simtămndru.

#ar cine era, oare? se întrebă el, devornd-o din priviri. i cine putea fiẞ

destul de idiot să lase o asemenea frumuseţe să umble aiurea atta timpct renumitul atacator al calului era în libertate? "are nu le păsa de ea?

— )ită-te la ciupercile astea imense, spuse /etea mndru. *u ţi-am$is că tiu de ele?ș

— % minunat. Ah, o să culegem o mulţime chiar de aici. — 0unt i mai departe. (u culege-le pe cele de lngă mestecenii ăiaș

i eu pe astea.ș

Ania e$ită. 0e depărtaseră prea mult i îi era ru ine că nu o ascultaseș ș

pe +enia Ale3androvna. Mătu a avea să fie furioasă i nu va e$ita să oș ș

pedepsească. /oate avea să o oblige să stea în camera ei pe toată duratavi$itei domnului oLell2 <ndul acela o umplu de o asemenea teamă,înct îi spuse nelini tită lui /etea8ș

— ;ai să ne grăbim, ca să ne întoarcem acasă repede. i cum naibaẞo să cari ciupercile pe care o să le culegi?

— " să iau co ul. (u poţi să le pui în fustă, cum face mama. % u or.ș ș

— 9ine, $ise Ania ridicnd din umeri. /oftim.

#ar simţea o teamă ciudată.'n timp ce băiatul se îndrepta în direcţia opusă, dispărnd din ra$a ei

vi$uală, "leg ie i din ascun$ătoare i se apropie de fata care seș ș

aplecase să culeagă bureţi galbeni.Ania vă$u înti i înti ci$mele i tresări speriată. #eveni i maiș ș ș

alarmată cnd se îndreptă complet, tre$indu-se fa ă-n faţă cu un tnăr ț

blond, fără barbă, purtnd o căma ă de pn$ă.ș — ine e ti? întrebă ea, făcnd cţiva pa i înapoi cnd el înaintăș șspre ea, privind-o cu o intensitate care o speria.

%ra cea mai frumoasă fată pe care o vă$use vreodată. *ici la Moscovanu vă$use pe cineva care să-i semeneB descoperirea aceea îl ocă.ș

— % ti nepoata prinţului Malî ev2 e3clamă el, privind-o.ș ș

— %3act. (u cine e ti? întrebă Ania, nedumerită.ș

"leg î i aminti de $iua cnd, copil fiind, încercase să dea un cadoușunei fetiţe la un blci. i puternicul ei unchi intervenise între ei. Acumẞ

nu mai putea s-o facă. *imeni nu putea.



— % ti, într-adevăr, foarte frumoasă, murmură el, dnd să-i mngieș

părul i trăgndu-i funda albă în timp ce Ania protesta, lovindu-lș

furioasă peste mnă.0fidarea ei îl înfurie, făcndu-l să vrea să o rănească.

— *u face asta, o preveni el. *icio femeie nu mă love te.ș

'i amintea de una din prostituatele lui preferate. Ania îl privea petnăr în ochi, nelini tită, a teptndu-l să facă următoarea mi care,ș ș ș

îngro$ită de faptul că era att de lipsită de apărare. — (e-am întrebat cine e ti, spuse ea depărtndu-se încet de el,ș

încercnd să nu se arate înspăimntată, de i tia că era ceva în neregulăș ș

cu elB avea în ochi ceva att de departe de normal, că o îngheţa.Acei ochi alba tri îngu ti i oblici erau ca ni te crestături mici i reciș ș ș ș ș

ca gheaţa. — "leg 5vanov, spuse el înaintnd. red că noi doi o să a!ungem săne cunoa tem mult mai bine.ș

'n clipa aceea se repe$i la ea. — /etea2 A!utor2 ţipă ea cu vocea plină de groa$ă."leg îi înăbu i tipele cu mna, trntind-o la pămnt i, a e$ndu-seș ș ș

deasupra ei, începu să-i rupă fusta i !upoanele.ș

Ania îl lovi cu picioarele în stomac, dar acePt lucru îl înfurie i maișmult. " plesni cu putere cnd s e $bătu sub el. 'mpotrivirea îl e3citaB îiplăcea cnd riposta i ea o făcea chiar foarte mult.ș

%ra mai bună dect prostituata lui preferată. — /etea2' i simţi inima gata să e3plode$e din cau$a vite > $ei cu care bătea iș ș

a spaimei disperate. "leg o prinsa de părul lung, care acum era înclciti plin de ace dQ brad, i o trase att de tare, înct ea scoase un ţipăt deș ș

durere. — Ascultă, bar3nea, spuse el gfind i chinuindu-se să- i descheieș ș

nasturii de la pantaloni, dacă mai mai scoţi un cuvnt, te omor.Avea să o aibă pe acea ticăloasă aristocrată, chiar dacă ar fi fost cel

din urmă lucru pe care îl făcea.

'n clipa aceea, /etea veni în fugă, alertat de ţipetele Aniei. Vă$ndu-lpe "leg deasupra ei, scoase cuţitul din co i îl apucă într-un fel deș ș

parcă ar fi intenţionat să-l folosească.



— #ă-te la o parte de pe Anna *iolaevna sau te omor, strigă băiatulmnuind arma. Vorbesc foarte serios, spuse ei în timp ce Ania se elibera.

— e naiba? — M-ai au$it foarte bine. #ă-i drumul2"leg se ridică nesigur pe picioare i veni spre băiat, în timp ce Ania seș

chinui să se ridice, palidă i înspăimntată, ţinndu- i hainele sf iate.ș ș ș — /etea2 Ai gri!ă2/rimul ei gnd fu la siguranţa băiatului.- #ă-mi cuţitul, îi porunci "leg întin$nd mna i înaintnd spreș

/etea.9ăiatul se dădea înapoi nervos pe măsură ce tnărul se apropiaB

/etea era speriat, dar nu voia să arate.

— /etea2 4ugi2 — 'napoi sau îl folosesc, strigă băiatul care, de i avea doispre$eceș

ani, se simţea mai mare.9roboane de sudoare începură să-i apară pe frunte cnd se uită în ochii

alba tri, reci i cru$i, ai celui care se afla la numai cţiva metri distanţă.ș ș

— #ă-mi cuţitul, băiete. #ă-mi-l.Vocea îi era rece ca gheaţa.4erindu-se de mna lui "leg, /etea fugi în spatele unui plc de

mesteceni, silindu-l să se !oace de-a oarecele i pisica cu el, în timp ceș ș

se ascundea i fugea printre copaci. Ania era îngro$ită, vrnd teribil deș

mult să fugă, dar neputnd să-l lase pe /etea singur cu acel monstru. %aîl adusese pe băiat acoloB acum se ruga să găsească o modalitate de aa!unge amndoi teferi acasă. e proastă fusese. e proastă fusese că nu

ascultase.#eodată, /etea trase de o creangă i îi dădu drumul în faţa lui "leg,șde$echilibrndu-l pentru puţin timp.

/rofitnd de oca$ie, /etea i fata o rupseră la fugă, /etea strigndș

după a!utor în timp ce alerga spre 9elaia 9erio$a, avnd-o pe Aniaalături. 'nsă "leg era furios i hotărt să nu scape din mnă comoara.ș

)nchiul îi scăpaseB nepoata nu avea să reu ească.ș

Alergnd prin pădure ca un porc mistreţ, o urmări furios pe Ania,acoperind distanţa mult mai repede dect ea, căci hainele rupte seagăţau în orice de-a lungul potecii.



%3act cnd începea să spere că putea a!unge la o scurtăturăcunoscută de ea, Ania î i prinse piciorul în ni te lu!ere de viţă i că$u.ș ș ș

— *u te opri, /etea2 strigă ea cnd "leg se năpusti asupra ei. Aduoamenii2

Altfel, cu siguranţă avea să o ucidă.

:bătndu-se din toate puterile în tufi uri, Ania fu ct pe ce să- iș șdisloce umărul, chinuindu-se să scape de atacator, dar era preadisperată ca să se mai gndească la durere. 4rebuia să c tige luptaș

aceea. *u avea de ales. — Ai ghinion a$i, nu? spuse "leg rn!ind i chinuindu-se să oș

potolească. — #ă-mi drumul2 /rinţul Andrei o să te spn$ure dacă-mi faci vreun

rău. — *u e ti foarte prietenoasă, mormăi "leg, sf iindu-i blu$a. % ti oș ș șvulpoaică mică.

0imţea că se e3cită din nou.Ania î i înfipse dinţii în mna lui ct putu de tare, făcnd să-iș

ţ nească sngele.ș

— ăţea2 #acă mai faci asta, îţi sfărm capul, strigă el.

Ania ţipă de spaimă cnd o plesni peste faţă cu toată puterea decteva ori pentru a o potoli în timp ce îi rupea len!eria intimă.6ipostnd în ciuda durerii îngro$itoare, tia că singura ei speranţă eraș

să atragă atenţia acelor oameni înarmaţi care se aflau la nicio !umătatede milă distanţă. ev /etrovici avea să o salve$e, î i spuse ea disperată.ș

" va face, cu siguran ă.ț

=ipnd ct o ţineau plămnii, fata îl $grie pe frunte în timpul luptei.4ăcea eforturi disperate să-l $grie oriunde nimerea. "leg îi sf ieș

fusta, $drenţuindu-i !upoanele delicate din batist, tivite cu dantelă. /epămnt se aflau acum bucăţi din hainele Aniei, fărme din dantela de9ru3elles $ăcnd împră tiate prin iarbă.ș

)itndu-se în ochii lui "leg timp de o fracţiune de secundă, tnăraprinţesă vă$u o pasiune att de primară i de iraţională, înct nu maiș

conţinea nimic omenesc. "chii aceia păreau din sticlăB o bestie trăgeaacum de ea, nu un om. — 'l urăsc, îi uieră "leg la ureche apucnd-o de părul auriu. 'l urăscș



pe boierul ăla i pe toţi cei de teapa lui. re$i că e ti mai presus caș șmine. " să-ţi arăt eu7

Ania î i înfipse dinţii iară i în încheietura minii lui înainte ca "legș ș

să o lovească feroce cu capul de pămnt. /ier$ndu- i cuno tinţa, Aniaș ș

nu mai putea apăra, în sfr it.ș

"mul î i privi victima cum $ăcea att de neputincioasă, att deșdelicioasă în faţa lui, cu uviţele lungi de păr blond murdare de pămntș

i frun$e în urma luptei lor, cu hainele în de$ordine i răvă ită. i totș ș ș ẞ

era frumoasă. u e3cepţia $grieturilor i vnătăilor pe care el i leș

lăsase pe faţă i pe umeri. Acestea aproape că stricau efectul. #ar acumș

era mai e3citat ca oricnd. *-ar fi trebuit să mă love ti, î i spuse el. Am fi putut fi prieteni7ș ș

ne-am fi putut iubi.#eodată au$i un $gomot care aproape că îi îngheţă sngele în vene.*i te glasuri furioase de bărbaţi se apropiau, erau mulţi. i cini. Au$iș ẞ

în depărtare vocea băiatului care îi conducea.#acă o să supravieţuiască i o să mă recunoască, or să mă spn$ure,ș

î i spuse el. Mi-a stricat planurile de a-l omorî pe prinţul Malî ev iș ș ș

acum o să mă dea pe mna călăului. *u. *-o să poată.

'ndreptndu-se împleticit spre locul unde î i legase calul, "legșdesfăcu hăţurile din !urul unui mesteacăn, sări în a i se întoarse puţinș ș

pentru a-i arunca o privire fetei. *u-l putea ucide pe băiatul care îlvă$use, dar o putea elimina pe mica aristocrată.

=intind nervos, trase în fata care $ăcea fără cuno tinţă, făcnd săș

ţ nească sngele. *eavnd timp de pierdut, "leg dădu pinteni caluluiș

i porni în galop, înspăimntat.ș ătrnd asur$itor, cinii a!unseră primii lngă tnăra prinţesă atacată,ogarii cu blana lungă i albă alergnd în !urul Aniei, dar /etea îiș

îndepărtă de lngă ea îndemnndu-i să pornească pe urmele proaspete.'n timp ce trei dintre oameni se luară după atacator, ev /etrovici iș

fiul său se aruncară iute la pămnt lngă Ania, încercnd să- i deaș

seama dacă mai trăia sau nu, ascultndu-i cu disperare bătăile inimii,

căutnd să vadă dacă rana de la cap era att de gravă pe ct părea.9ătrnul se ruga să fie numai o rană superficială, dar sngele carecurgea făcea să fie greu de spus. /etea se tnguia.



— " s-o duc pe Aniu a acasă, le spuse ev oamenilor săi. /etea vaș

veni cu mine. Voi, <rigori, Anatol i 0a a, duceţi-vă după el. Vă urme$ș ș

imediat după ce trimit vorbă la contele erbatin ca Alteţa 0a să vinăẞ

acasă. — i cnd îl prindem?ẞ

— 4aceţi ce vreţi, numai nu-l omorţi. 'i lăsăm plăcerea asta luiAndrei *iolaevici./etea plngea în timp ce î i însoţea tatăl. Ar fi trebuit să arunceș

cuţitul în monstrul acela.

Capitolul 4

nd prinţul Andrei fu găsit acasă la contele erbatin i, în cele dinẞ ș

urmă, adus la telefon, nu recunoscu vocea de la celălalt capăt al firului.

— Andrei *iolaevici, spuse ev, tiind că femeia centralistă asculta,șs-a întmplat ceva aici. red că ar fi foarte bine să veniţi acasă imediat. — Animalele? strigă Andrei. A lovit din nou? — Anna *iolaevna a fost rănită.a celălalt capăt al firului se au$i un icnet > fie al prinţului, fie al

centralistei, ţăranul nu putea să- i dea seama. #e i era doar a doua oarăș ș

în viaţa lui cnd ev folosea acea invenţie, înţelegea nevoia de

discreţie pe fir. #upă aceea au$i un clic care puse capăt legăturii.Apoi părăsi imediat conacul, îndreptndu-se spre pădure pentru a se

alătura oamenilor săi. #octorul Crimsi venise de!aB el nu mai aveanimic de făcut acolo.

0tnd lngă patul fetei i plngnd de$nădă!duită, /rasovaiaș

4eodorovna se întrebă dacă fata avea să- i mai revină vreodată. Arătaș

groa$nic, cu faţa umflată i plină de vnătăi.ș

nd prinţul i prinţesa Malî ev sosiră, în sfr it, acasă, după o cursăș ș ș

nebunească pe ni te drumuri de ţară îngro$itoare, găsiră pe toată lumeaș

e3trem de agitată i pe doctorul Crimsi a teptnd în hol.ș ș



— #umne$eule, ce s-a întmplat? întrebă +enia intrnd în fugă. )nadin servitoare a $is ceva de o împu cătură.ș

/rinţesa nici nu- i scosese încă impermeabilul de voia!, pălăria sauș

vălul, care erau pline de praf. %ra palidă i $guduită cnd se uită laș

Crimsi, spernd că acesta avea să-i spună că totul fusese o teribilăgre eală.ș

— )nde e Alteţa 0a? întrebă doctorul Crimsi, uitnd brusc debunele maniere. (rebuie să-i vorbesc între patru ochi.

— *u2 0pune-mi mie orice o să-i spui i lui. /entru numele luiș#umne$eu, spune-mi dacă fata trăie te sau nu2ș

Crimsi i prinţesa respirară u uraţi cnd îl vă$ură pe prinţul Andreiș șintrnd cu pa i mari.ș

— 0-a întmplat ceva îngro$itor, Alteţă. (rebuie să vă vorbesc întrepatru ochi. — /oţi să-i spui i soţiei mele tot ce-mi spui mie. Ania trăie te, nu-iș ș

a a?ș

— #a.+enia avu o presimţire rea vă$nd cum Crimsi se tot uita la Andrei,

căutnd o modalitate de a-i vorbi în a a fel, înct să nu audă ea.ș

Ah, #oamne, î i spuse prinţesa, copila e schilodită. Asta încearcă să-șmi ascundă2

#eodată, +enia porni să urce scara sclipitoare din lemn sculptat,îndreptndu-se spre dormitorul fetei înainte ca doctorul să o poată oprii dădu bu$na peste un grup format din 0onia, /rasovaia 4eodorovnaș

i #aria, care stăteau tăcute lngă pat, uitndu-se la Ania.ș

— Ania2 Aniu a2ș

— 'ncă nu i-a recăpătat cuno tinţa, Alteţă, opti #aria, e3trem deș ș șînspăimntată.

— e-a spus Crimsi? întrebă +enia, dornică să afle ct mai mult.#oar a consultat-o, fire te.ș

— 4ire te. -am chemat imediat cum au adus-o. #oar după aceea v-șam sunat la contele erbatin.ẞ

+eniei nu-i veni să creadă cum arăta chipul Aniei. 'n dimineaţa aceeafusese frumoasă, plină de viaţă, emannd tinereţe i bună dispo$iţie.ș

Acum conturul chipului ei era att de deformat, ochii ei att de umflaţi iș



de învineţiţi, înct părea un monstru. 5ar în !urul capului avea un banda!prin care se $ăreau pete de un ro u aprins. 0nge.ș

— "h, #oamne, murmură +enia, prăbu indu-se pe un fotoliu. e ţi-șau făcut?

— Ania i micul /etea s-au dus să culeagă ciuperci după ce aţi plecatș

a$i-diminea ă, îi e3plică #aria. 'n pădure au fost surprin i de unț ș

necunoscut. 9ăiatul a încercat să-l sperie cu un cuţit, cnd banditul aînceput s-o ameninţe pe Ania. Avea revolver. (otu i, amndoi auș

încercat să fugă. /etea a reu it să scape i s-a dus acasă, alertndu- iș ș ș

tatăl i pe alţi cţiva oameni. Acum sunt în pădure, gata să-l spn$ureș

cnd îl prind.+enia nu putu dect să se uite la #aria.

— ine a făcut-o? întrebă ea în oaptă. ine a putut să facă un lucrușatt de oribil?

— 9ăiatul l-a vă$ut pe atacator i ni l-a descris foarte bine. #ar încășnu-i cunoa tem numele.ș

Ania a putut sa spună ceva? — *u, Alteţă. % incon tientă de cnd a fost atacată.ș

#e$nădă!duită, prinţesa +enia îngenunche lngă pat i î i ascunseș ș

faţa în mini.

'n biroul său, prinţul Andrei tocmai aflase adevărul în legătură cu

rănile fetei. (imp de vreo două secunde nu reacţionă în niciun fel./ărea total absurd. #upă aceea se duse la dulapul din lemn de mahonunde î i ţinea pu tile engle$e ti i începu să se înarme$e. ele folositeș ș ș ș

în cursul dimineţii erau inutile pentru acel gen de vnătoare. — 'l omor, indiferent cine o fi, i cnd o să termin cu el n-o să maiș

rămnă cine tie ce din trupul lui pentru cini2ș

und două pu ti puternice, prinţul ie i furios pe hol, unde se întlniș ș

cu Adam oLell i cu ceilalţi membri ai grupului care se întorsese deșla contele erbatin.ẞ

— (icălosul a încercat să-mi ucidă nepoata, $ise el. (rebuie să-l



găsim imediat. *eîntr$iat. — t de grav e rănită? întrebă Adam. Va trăi?/rinţul Andrei încuviinţă sumbru dndu-i pu ca.ș

— Ar fi bine.6u ii se înclinară i se pregătiră să-l urme$e pe Andrei.ș ș

— )nde vă duceţi? strigă +enia de pe scară. — )nde cre$i? Mă duc să-l omor pe cel care a făcut asta. — Vreau să vin i eu2ș

— *u. (u stai aici i ai gri!ă de ea. Crimsi va rămne cu voi.ș

— Andrei2 Vreau să-l găsesc pe animalul ăsta, strigă ea fugind dupăei pe scară. asă-mă să vin2 *-ar fi trebuit s-o las aici2

— *u, spuse soţul ei reţinnd-o. ocul tău e aici, cu Ania. % datoria

mea să-l prind pe omul acela i să-l omor. /rietenii no tri i cu mine oș ș șsă facem ce trebuie.

— Alteţă, mergem să ucidem un om. *u se cuvine ca o femeie săvadă a a ceva, spuse Adam încet.ș

— *ici priveli tea de sus nu e mai încura!atoare, $ise +eniașfurioasă. Vreau să-l văd în aceea i stare.ș

— 'mi pare rău, +enia, rămi aici2 e3clamă Andrei furios. *-am nicitimp, nici chef să mă cert cu tine. a revedere2

— Andrei2'nainte ca prinţesa să-i mai poată ţine în loc, Andrei ie i împreună cuș

oamenii, îndreptndu-se spre gra!d. Automobilul era inutil într-o astfelde situaţie. *umai caii îi puteau duce în locurile unde trebuiau sămeargă.

— ev /etrovici i-a trimis oamenii de!a. i, de asemenea, l-auș ẞchemat i peș s#anooi, îi spuse prinţul lui Adam. Au făcut bine. — i vecinii?ẞ

— "amenii mei au răspndit vestea cnd ev a adus-o pe Aniaacasă. #e!a, toţi cei din $onă tiu că un maniac circulă liber din nou.ș

oLell încuviinţă în timp ce în euau caii.ș

— 4oarte bine. " să-l prindem oriunde o să-ncerce să se ascundă.

i, cnd o să terminăm cu el, o să- i dorească să nu se fi născut.ẞ ș



)itndu-se pe geamul de la eta!, +enia î i vă$u soţul i pe Adamș ș

călare, pornind în goană pe alee i apoi pe drumul de ţară. nd copaciiș

îi ascunseră privirii, ea regretă cumplit că nu putea fi cu ei. -ar fi fostmult mai u or să-l împu te pe făpta dect să fie obligată să vadă ce-iș ș ș

făcuse el Aniei. — % bine că sunteţi aici, Alteţă, spuse doctorul. Va avea nevoie de

dumneavoastră cnd î i va recăpăta cuno tinţa.ș ș

/rinţesa păru îngri!orată. — ' i va reveni? Vor rămne cicatrice?ș

/e chipul rotund i bărbos al doctorului apăru o e3presie ciudată > peșumătate temătoare, pe !umătate vicleană.

— A putea să vă vorbesc între patru ochi? o întrebă el încet.ș+enia avu impresia că inima îi stă în loc. e făcu semn femeilor să

iasă.#octorul Crimsi părea serios8

— Vă rog să luaţi loc, Alteţă. " să vă spun e3act cum stau lucrurile.#umne$eule, î i $ise +enia. e o să-mi spună?ș

'n timp ce prinţesa se uita îndurerată la fată, Crimsi începu sămăsoare încăperea în lung i-n lat, fără să-i observe decorul elegant > șmobila din lemn de mesteacăn arelian, perdelele lungi din dantelă,covorul chine$esc cu nuanţe de ro$ > gndindu-se ce să-i spună.

— (e rog, doctore, $ise +enia. 0pune-mi adevărul. A fost schilodită? — *u, Alteţă. 0au, cel puţin, nu pare să fi fost. #ar trebuie să

înţelegeţi că a fost bătută cu brutalitate

— Mai rău dect orice am vă$ut de la tulburări i pnă acum.ș — #a, spuse +enia, dorind ca el să treacă mai repede la subiect. — #in moment ce nu i-a recăpătat cuno tinţa, e greu să fac oș ș

apreciere e3actă a stării ei, dar ar însemna să nu-mi fac datoria dacă nuv-a spune că mă tem să nu aibă craniul fracturat7ș

0e au$i un sunet de uimire. Crimsi ar fi vrut ca Andrei *iolaevicisă se afle lngă el. *u suporta să dea o veste proastă unei femei.

Acestea aveau tendinţa să devină isterice sau să le ine.ș — Alte ă, s-ar putea întmpla, continuă el. )rmele indică faptul că aț

primit o lovitură e3trem de puternică în partea din spate a craniului.



(oate celelalte > contu$ii, tăieturi > se pot vindeca sub o îngri!ireatentă. #ar, dacă are craniul fracturat, acest lucru i-ar putea fi fatal, încel mai bun ca$, ar însemna o perioadă îndelungată de refacere, poatechiar sub îngri!irea unui specialist din %uropa.

— 0per să te în eli, spuse +enia nevrnd să-i accepte diagnosticul.șunoscuse oameni care muriseră din cau$a fracturilor craniene.

6efu$ă să-i accepte presupunerea.Crimsi oftă, clătinnd din cap. — #acă mă-n el, îmi voi cere mii de scu$e, +enia Ale3androvna.ș

*u-mi face nicio plăcere să vă împărtă esc această bănuialăș

îngro$itoare a mea. #ar, dacă am dreptate, $ise el încet, trebuie să văpregătesc să înfruntaţi realitatea.

6ealitatea, î i spuse prinţesa. %ra ca i cum ar fi spus moartea. —'miș ș pare rău, Alteţă, adăugă Crimsi ie ind din încăpere. Voi fi !osș

dacă aveţi nevoie de mine.6ămnnd singură cu Ania, +enia se simţi amor ită. ' i strnseț ș

picioarele sub ea ca un copil i stătu pe fotoliul încăpător, uitndu-se laș

modelul de pe covorul chine$esc, la va$a cu flori de cmp de pe măsuţade toaletă, la învelitoarea din mătase ro$, oriunde, numai să nu vadă

chipul învineţit al fetei. — 9iata mea copilă, îi opti ea Aniei. um a putut să ţi se întmpleș

una ca asta?Apoi, înspăimntată, +enia se întrebă cum avea să- i revinăș

vreodată. hiar, cum?

teva ore mai tr$iu, Andrei se întoarse cu minile goale i î i găsiș ș

soţia veghind-o încă pe Ania. Vă$ndu-l, +enia se ridică de pe fotoliui se duse să audă ce avea de spus.ș

— e face Ania? % vreo îmbunătăţire? întrebă prinţul în oaptă.ș

— 0-a tre$it acum vreo oră. /ărea coerentă. Crimsi m-a îngro$it cubănuielile lui în legătură cu o fractură a craniului, dar $icea că e preatimpuriu ca să se pronunţe. *e-a recunoscut pe mine i pe servitoare. Aș



vorbit cu mine. i vede. Acum Crimsi spune că s-ar putea să nu fieẞatt de grav cum s-a temut. Acum $ice că e vorba de contu$ie.

— 0lavă #omnului, murmură prinţul. Adam Mihailovici eraîngri!orat că o să- i piardă vederea.ș

+enia î i privi soţul cu ni te ochi care erau neobi nuit de ro ii i deș ș ș ș șumflaţi.

— -aţi găsit? întrebă ea nerăbdătoare./rinţul scutură din cap de$gustat, epui$at după attea ore de călărit

pe drumurile de ţară, de sărit garduri, de trecut prin vaduri, de străbătutpădurea în căutarea fugarului.

— Am scormonit !umătate de regiune, dar l-am pierdut, spuse el. Alnaibii ghinion.

+enia Ale3androvna privi petele de lumină de afară produse defelinarele în irate de-a lungul aleii.ș

(rebuia să fie foarte tr$iuB pierduse noţiunea timpului de cteva ore. — Ania tie cine a fost, spuse ea întorcndu-se spre Andrei, l-a totș

repetat numele după ce s-a tre$it.+enia strnse din bu$e de furie.

— ine, pentru numele lui #umne$eu?

— "leg 5vanov, spuse prinţesa, privindu- i soţul în ochi.șAndrei deveni alb ca varul. Arăta ca trăsnit. — Ai fost prea îngăduitor cu monstrul ăsta acum doi ani, daragoi,

$ise +enia. :ece ani de muncă silnică lngă cercul polar ar fiîmpiedicat asta. Ai fost prea îngăduitor atunci, pentru că ţi-a fost milăde mama sa i acum el î i arată recuno tinţa încercnd s-o ucidă peș ș ș

Aniu a2 Acum omoară-l2 $ise ea uierător. 4ă-5 să plătească pentruș șasta, Andrei. 4ă-5 să sufere îngro$itor cu mult înainte să moară, e3actcum suferă nepoata mea acum2

/rinţul nu spuse niciun cuvnt, dar avea moartea în privire. /lecăabătut i ceru să se în eue$e caii din nou. Acum tia cine era i ct deș ș ș ș

mult trebuia să-l urască ticălosul acela. #e data aceasta nu avea să maifie deloc îngăduitor.

'n camera învăluită în întuneric, Ania plngea în lini te au$indu-i peșAndrei i pe +enia. Ace tia nu- i dăduseră seama că era trea$ă, iar ș ș ș

vorbele aspre ale mătu ii ei o ocară pnă în adncul sufletului. *u i-oș ș ș



închipuia pe +enia Ale3androvna vorbindu-i astfel soţului ei. i numaiẞ

ea era vinovată pentru mnia +eniei. 6u inea aproape că o cople i. Ar ș ș

fi trebuit să o asculte.1Vă urăsc pe toţi, îi spusese bărbatul cnd încercase să o ucidă.

Atta ură o înspăimnta. (oată viaţa ei nu cunoscuse dect dragoste iș

afecţiune. #imineaţa aceea schimbase acest lucru pentru totdeauna." urse cu adevărat, o urse îndea!uns pentru a. " ucide fără ca măcar

s-o cunoască. Acel gnd o umplea de groa$ă. 4usese ct pe ce să oomoare numai pentru că era boieroaică. *umai pentru asta. *u pricepea.

i fusese salvată datorită devotamentului lui /etea i al tatălui acestuiaẞ ș

> ţărani > e3act ca acela care o atacase. %i nu o urau pentru faptul căera boieroaică.

" iubeau pentru că era Ania.%pisodul se tot repetă în mintea ei în timp ce Ania căuta să înţeleagă,tremurnd iar i iar cnd î i amintea de acei ochi alba tri plini de urăș ș ș

care îi străpungeau sufletul. "chi de fiară.4oindu-se agitată în pat i simţind o durere în tot trupul din cau$aș

luptei din pădure, îi au$i pe oameni în curte, pregătindu-se să plece dinnou la acea oră tr$ie. :gomotele se combinară cu durerea ca într-oceaţă i, pnă la urmă, dispărură.ș

(remurnd în întuneric, Ania tia că se terminase cu copilăria ei.ș

(recu mult timp pnă se simţi în destulă siguranţă pentru a se retrage înfericita uitare a somnului.

#upă mai puţin de o oră, oamenii a!unseră la destinaţie, pregătiţi săfacă dreptate. %ra cu mult înainte de ivirea $orilor.

— e naiba e asta? întrebă bătrnul 5vanov fiind. (re$it de cinevacare încerca să-i dărme u a.ș

— " fi băiatul, murmură 5vanova. i-o fi uitat cheia iară i.ẞ ș

— Al naibii prost. (rebuie să fie beat dacă face atta hărmălaie.0coţnd cteva în!urături colorate, bătrnul 5vanov străbătu camera

întunecată, intrnd în salon i a teptndu-se să- i vadă fiul rătăcitor deș ș ș



partea cealaltă a u ii de la intrare. #ar nu vă$u dect ceva care aduceașmai degrabă cu o gloată pregătită să lin e$e.ș

— a naiba2 fu tot ce putu să spună.#nd bu$na înăuntru înainte ca bătrnul să le trntească u a în nas, aseș ș

bărbaţi înarmaţi condu i de însu i Andrei Malî ev intrară în salonulș ș ș

neluminat i îl încon!urară pe 5vanov, întrebndu-l unde era "leg.ș

— Aprindeţi lumina, spuse cineva în întuneric.#eodată, încăperea fu iluminată cu a!utorul unei lămpi cu ga$, iar

oamenii se tre$iră în faţa Mariei 5vanova furioasă, îmbrăcată cu ocăma ă de noapte, ţinnd o pu că de vnătoare îndreptată spre ei.ș ș

> as-o !os înainte să păţească cineva ceva, îi porunci so ul ei, uimitț

de faptul se afla în fa a prin ului Malî ev, a unui străin brunet, a lui evț ț ș

/etrovici i a trei dintre fiii acestuia, toţi furio i i părnd să aducăș ș șha$uri.

— e naiba căutaţi aici la ora asta? întrebă 5vanov cnd soţia lui lăsăpu ca în !os.ș

> 'l căutăm pe fiul tău. #upă-amia$ă a încercat să-mi omoarenepoata în pădurea de pe proprietatea mea.

5vanova duse mna la gură, uluită.

— *u se poate, îngăimă ea. *u pot să cred.- Avem doi martori, o întrerupse ev. 4iul meu /etea, care era să fie

ucis, i fata. Acum e în pat, bătută măr i împu cată în cap de fiul vostru2ș ș ș

Mama lui "leg îi privea ocată. 9ătrnul clătina din cap nevenindu-ișsă creadă, dar, în curnd, redeveni furios.- /lecaţi naibii din casa mea, porunci el. 9ăiatul nu-i aici. i chiar ẞ

dacă ar fi fost, nu l-a fi dat pe mna voastră.ș- Maria Andreevna, spuse Andrei, privind-o în ochi. 'ţi voi ucide fiul

în noaptea asta. Voi fi călăul lui.4emeia îl privi în ochi pe prinţ i lacrimile începură să-i iroiască peș ș

obra!i, era îndurerată i mută de groa$ă.ș

— "leg nu-i aici, spuse ea, în sfr it. % plecat, #umne$eu tie unde.ș ș

— Atunci vom fi nevoiţi să scotocim casa, spuse Andrei. *epoata

mea e pe !umătate moartă după ce i-a făcut el. nd o să-l găsim, o săplătească pentru asta. — *u2 urlă mama îngro$ită. /entru numele lui #umne$eu, nu faceţi



asta2#nd-o la o parte, în timp ce Adam îi lua pu ca i ev /etroviciș ș

stătea cu inchester-ul pregătit, Andrei i oamenii săi > <rigori,ș

Anatol i 0a a, tineri soli$i i înarmaţi > merseră din cameră în cameră,ș ș ș

aprin$nd lămpi cu ga$, deschi$nd dulapuri, u i, cufere, aruncnd oș

privire în maga$ie, unde provi$iile de conserve, murături i legume seșaflau în irate pe rafturi, alături de sticle cu vodcă i coniac pregătite înș ș

casă. *u găsiră nimic. — )nde e gheţăria? întrebă prinţul, întorcndu-se în salon palid de

furie. — 0ub bucătărie, spuse 5vanova suspinnd. #ar vă pierdeţi timpul.

9ăiatul meu nu e în casă. Vă !ur că nu e.

— ondu-mă.'l însoţi pe prinţ în încăperea rece, din piatră, cu pereţii căptu iţi cuș

gheaţă, unde se ţineau alimentele perisabile. A a cum îi spusese ea, nuș

îl găsiră pe "leg.ercetnd gheţăria într-o tăcere furioasă, Andrei fu nevoit să se

recunoască înfrnt. nd se întoarse la ceilalţi, îi găsi pe bătrnul5vanov i pe ev certndu-se pe tema boierilor, în general, i a prinţuluiș ș

Andrei, în particular. ev, încă mnios din cau$a cru$imii atacului lui"leg asupra fetei i pentru că nu-l găsise, îi spuse mrind să- i ţinăș ș

gura atta timp ct mai avea dinţii din faţă.nd 5vanova se aruncă între cei doi bărbaţi cărunţi, temndu-se de

o vărsare de snge, prinţul Andrei spuse8 — ev, nu el e cel pe care-l vrem. *u o să ne mn!im cu sngele lui.

— #ar n-aţi e$ita să-mi omorţi fiul, $ise mama lui "leg cuamărăciune, privindu-l drept în ochi. — Maria Andreevna, spuse el încet. % dreptul meu. — *umai #umne$eu are dreptul ăsta, $ise ea refu$nd să accepte. — /oţi să discuţi problema asta cu preotul din sat, îi spuse el cu

răceală. %u tiu ce trebuie să facș

%3plorară gospodăria în grabă, dar cu atenţie, inclusiv hambarele iș

maga$iile, dar nu găsiră nimic. *ereu ind să dea de urma lui "leg,șoamenii părăsirea proprietatea lui 5vanov, nemulţumiţi i furio i.ș ș



)rmărindu-i de pe prispa lungă din lemn 5vanov se trase de barbă iș

se întrebă dacă să-l împu te el însu i pe "leg sau să-l lase pe boierulș ș

acela arogant s-o facă. e idiot crescuse? #acă povestea era adevărată> i vecinii lui erau destul de furio i pentru a-l face să creadă că era > ș ș

atunci "leg era ca i mort, oricum.ș

/artea proastă era că îi putea afecta po$iţia tatălui său în cadrulcomunităţii. /rinţul Malî ev avea o foarte mare influenţă, att înș

"ems#ă ct i în cercurile oamenilor de afaceri. #acă se hotăra să-lș

boicote$e, putea pierde tot ce adunase într-o viaţă întreagă.

*aiba să-l ia pe "leg2 um putuse să dea na tere unui asemeneașdobitoc?

— Vino în casă, spuse soţia lui. Alină durerea unei mame care e pecale să- i piardă fiul.ș

— Maria, tare îmi doresc să nu fi avut acest copil, $ise el privindu- ișsoţia cu tristeţe.

4emeia se spri!ini tristă de balustrada prispei, privind în întuneric,

dincolo de soţul ei. Apoi, lundu-l pe după umeri, dădu din cap încet însemn de aprobare.

— % rău, spuse femeia cu amărăciune, în cele din urmă. 'n adnculsufletului meu nu vreau să-l cred pe prinţul Malî ev, dar tiu că ăsta-iș ș

adevărul. — #e ce? mormăi soţul ei. /entru că o spune un boier?#ar i el tia.ș ș

— *u, spuse ea. /entru că, în adncul sufletului, tiu că e blestemat.ș

(oată viaţa, în ciuda tuturor lucrurilor pe care tu i cu mine am încercatș

să le facem pentru ei, a fost prost i du mănos. *ici chiar în 0iberia n-aș ș

învăţat nimic. /arcă n-ar avea nimic bun în suflet.Maria Andreevna privi profilul soţului ei în întuneric i vă$u o urmăș

vagă din ţăranul tnăr i robust cu care se măritase, fiind de!a însărcinatăș

cu "leg. 5van se chinuise toată viaţa pentru a îi oferi familiei sale maimult dect se cuvenea unor ţărani. Acum, prostia fiului ei avea să teargăș

deceniile de muncă istovitoare i de răbdare. )nde era dreptatea? "areș



e3ista dreptate pentru oameni ca ei? uochii în lacrimi, Maria $ise încet8 — (rebuie să mergem la prinţul Malî ev să-i spunem că ne pareș

destul de rău pentru răul pe care l-a făcut fiul nostru. #acă o să-lgăsească, o să-l împu te, dar dacă "leg va reu i să scape, s-ar puteaș ș

ră$buna pe noi, numai pentru că n-a avut plăcerea să pună mna pe el.% la fel ca toţi ceilalţi boieri. (rebuie să- i satisfacă toate poftele.ș

— "leg o să fie un e3celent trofeu de vnătoare pentru Alteţa 0a,spuse 5vanov cu amărăciune. 9lestemat să fie băiatul ăsta, că prost maiel *eputnd să- i mai reţină lacrimile, Maria Andreevna se re$emă deș

balustradă, $guduită de suspinele care îi sf iau pieptul.ș

— Ai fost o mamă bună pentru băiatul ăsta, îi spuse 5vanov soţiei

sale îmbrăţi nd-o cu căldură. *u e vina ta.ș0cuturnd din cap cu putere, femeia suspină att de tare, înct soţul

ei se sperie. *iciodată, de cnd erau căsătoriţi, nu o vă$use pe MariaAndreevna pier$ndu- i stăpnirea de sine, nici chiar atunci cnd î iș ș

îngropase părinţii, încon!urată de rudele de se3 feminin care !eleau cani te nebune lngă mormnt. *ici cnd născuse, de i se chinuise timpș ș

de două $ile i moa a se temea că nu va supravieţui.ș ș

*umai "leg putuse să-i facă a a ceva.șnd suspinele încetară, în sfr it, nu mai era nimic de făcut dect să seș

ducă la culcare i să încerce să uite tot ce se întmplase. #ar nu aveau săș

uiteB Maria Andreevna va îndura ru inea aceea în fiecare $i a vieţii ei.ș

'nvelindu-se cu plapuma pe care mama ei i-o oferise ca dar de nuntă,mama lui "leg 5vanov puse capul pe pernă i se uită la flacăra candeleiș

din faţa icoanei lui 5sus ristos din colţul dormitorului. hipul blnd allui ristos părea să emane dragoste i iertare. #ar pentru cine?ș



Capitolul 5

Ania îl a tepta în salonul galben cu vedere spre grădinile din spateBș

era palidă, trasă la faţă i avea cearcăne. apul o durea. Mereu o dureaș> de cnd cu atacul. #acă +enia Ale3androvna nu i-ar fi spus cădomnul oLell trecuse pe la 9elaia 9erio$a pentru a-i face o vi$ită întimpul unei călătorii scurte la Moscova, n-ar fi cobort. (recuserăcteva săptămni de la atac i Ania nu îl mai vă$use pe Adam dinș

dimineaţa aceea cnd totul fusese în elător de minunat.ș

'i era ru ine să-l vadă acum. *u din vanitate, ci datorită celor șîntmplate din cau$a faptului că fusese neascultătoare.5ntrnd în salonul decorat cu mătăsuri i cu gustul colectiv alș

familiei Malî ev pe parcursul a două secole, americanul se opri bruscș

în faţa fetei. *imic nu l-ar fi putut pregăti pentru priveli tea aceea.ș

(rebuia să fie Ania i, totu i, fata aceea att de cumplit de învineţităș ș

aducea foarte puţin cu tnăra pe care o tia el. /arcă toată viaţa din eaș

fusese $drobită cu brutalitate într-o singură dimineaţă oribilă. 'l dureasufletul să o vadă astfelB era nefiresc. — " să plec cu mătu a la /aris, spuse Ania. *-a fi vrut să plecămș ș

fără să-mi iau la revedere. i să-ţi mulţumesc. tiu că dumneataẞ ẞ

împreună cu ceilalţi prieteni ai no tri aţi încercat să-l prindeţi pe omulș

acela. Aţi dat dovadă de foarte mult cura!. *u o să uit niciodată.Vnătăile erau îngro$itoare. ăpătaseră o tentă verde-cenu ie, dar,ș

datorită faptului că erau încă foarte vi$ibile, Ania refu$a să iasă dincasă fără o pălărie mare cu văl. *ici a a nu ie ea prea mult. %ra pentruș ș

prima oară cnd o vedea cineva care nu era de-al casei. — nd vă întoarceţi? o întrebă el, ne tiind ce să spună i luptndu-ș ș

se cu attea sentimente tulburătoare. — *u tiu. /oate tocmai la anul.ș

0e simţea deta ată, de parcă ar fi murit i ar fi urmărit totul de sus.ș ș — a anul?Ania părea e3trem de nefericită.

— Mătu a i cu mine o să stăm laș ș grand-père, la /aris, o vreme. Vor



să mă ducă la un medic acolo din cau$a durerilor decap. 'l privi i $mbi cu tristeţe.ș

— #acă v-a fi însoţit în $iua aceea, nu l-a fi întlnit pe nebun.ș ș

/rasovaia 4eodorovna $ice că a fost mna destinului. 0-ar putea săaibă dreptate.

— /rasovaia 4eodorovna spune mai multe dect rugăciunile ei, $iseAdam, făcnd-o să rdă puţin. 0ă nu cre$i niciodată că destinul tău e săfii nefericită. (u n-ai fost făcută pentru lacrimi, Aniu a. 0ă nu la i peș ș

nimeni să te facă să cre$i asta.)imită de tonul vocii lui, fata îl privi în ochii căprui i adnci.ș

— t a vrea să cred asta, murmură ea. Altădată a a consideram.ș ș

Acum nu pot să mă gndesc dect la maniacul acela. i nici măcar nuẞ

pot să-l prindă. Ar putea ca, data viitoare, s-o a tepte pe mătu a sau peș șunchiul. 0au pe /etea, care a fost att de cura!os7

— Ania, spuse Adam cu blndeţe, or să-l prindă. i atunci n-o săẞmai poată face niciun rău nimănui.

%a îi aruncă un $mbet vag, încercnd să-l facă să creadă că sesimţea mai bine, dar în $adar. *u se putea preface.

— " să te duci în vi$ită la bunicul tău, spuse el încercnd din

răsputeri să pară vesel. (rebuie să fie minunat. — " să fie îngro$itor2 i$bucni Ania începnd să plngă iș

aruncndu-se în braţele lui. *u vreau să plec la /aris. *u vreau să fiue3aminată de ni te doctori străini i nu vreau să fiu alungată de aici dinș ș

cau$a unui nebun2acrimile curgeau în voie acum. ' i ascunse faţa în !acheta de tLeedș

de un gri-închis a lui Adam oLell i suspină, agăţndu-se de el ca unș

copil, tot trupul fiindu-i $guduit de forţa amărăciunii ei. %l închiseochii i o ţinu strns, incapabil să o lini tească, dar dorindu- i din totș ș ș

sufletul să o poată face. — Aniu a, opti el legănnd-o în braţe, nu trebuie să te gnde ti căș ș ș

e sfr itul lumii. Am fost att de înspăimntaţi pentru tine atunci cndș

s-a întmplat, fiind convin i că era posibil să mori. #ar n-ai murit. iș ẞ

e ti o fată foarte cura!oasă. (e-ai luptat att de mult, înct el n-a pututșsă te omoare. =i-ai salvat viaţa singură. Ai fost mai puternică dect îţiînchipui. i, adăugă el, l-ai identificat.ẞ



— #ar mai #răie #eș încă2 — Asta n-o să mai dure$e mult. "r să-l găsească i or să-l omoare.ș

'ţi promit. *u e nimeni pe-aici care să nu dorească să-l împu te dacă ar ș

putea. — #umneata l-ai împu ca? îl întrebă ea tiind că era un om pa nic.ș ș ș

— #a, spuse el încet.ăldura răspunsului său o făcu să ridice capul i să-l privească. %raș

profund mi cată. "chii lui Adam erau att de e3presivi, înct ea îiș

înţelese sentimentele instinctiv. =inea la ea i sentimentul era cu totulș

altul dect afecţiunea pe care o avusese faţă de ea cnd fusese maimică. %ra o sen$aţie nouă. Acea descoperire subită o uimea i oș

încnta, făcnd-o să se simtă matură i ameţită, în acela i timp.ș ș

— *u vreau să plec, opti ea, ghemuindu-se la pieptul lui.ș — Ania, o să dure$e puţin, murmură el. #octorii aceia or să te

consulte cu atenţie, or să-ţi spună că o să trăie ti pnă la opt$eci de aniș

i or să te trimită acasă $mbind.ș

— hiar cre$i?Adam o privi cu dragoste i $mbi.ș

— #a. Mătu a ta +enia mi-a spus că toţi cei din neamul 0viridov suntș

tari. % nevoie de ceva mai mult dect un "leg 5vanov pentru a fi înfrnţi.Voia ca ea să creadă.:mbindu-i, Ania î i aminti deodată de mama ei. ' i ascunse faţa înș ș

haina lui, căutnd parcă adăpost. — Ascultă-mă, du (a,ș îi spuse el ţinnd-o strns. Vreau să-mi

promiţi ceva. % ti de acord?ș

— e anume? întrebă ea în oaptă.ș — Vreau să-mi promiţi că, dacă lucrurile se înrăutăţesc, dacă seînrăutăţesc att de mult, înct n-o să tii ce să faci, o să-mi ceriș

a!utorul. 5ndiferent unde ai fi sau orice ţi-ar trebui. /romiţi? — #a.'i era att de recunoscătoare, înct fu ct pe ce să înceapă să plngă

din nou.

— *u uita, opti el. #acă o să ai nevoie de mine, o să fiu lngă tine.ș4ără e$itări. 4ără scu$e. #oar să mă chemi.

(imp de un minut, Ania nu spuse nimic, ci doar îl privi în ochi. #upă



care, e$itnd doar o clipă, se întinse i îl sărută pe obra$. 'nainte să oș

poată opri, ţ ni pe u ă i urcă scara în fugă, încntată, dar ocată deș ș ș ș

ceea ce tocmai făcuse.

'ntorcndu-se cu trenul la Moscova de unde, noaptea, porni spre0ant /etersburg, tnărul american se întrebă cum avea să e3plice aceadispariţie subită din capitală. #acă ar fi lucrat în armată, ar fi fostconsiderat de$ertor. %ra bucuros că nu lucra în armată.

*u-i păsa. Avea să suporte consecinţele, dacă e3istau. /entru el era

important că o vă$use pe Ania cu ochii lui, tiind acum că supravieţuiseșatacului i că avea să- i revină.ș ș

'ntr-o lume care devenise cenu ie i rece odată cu moartea tinerei luiș ș

soţii, Adam oLell dorea cu pasiune să prote!e$e acea frumuseţe rarăpe care tocmai o redescoperise.

/an(# Pe#esburg

'n timp ce prinţesa +enia i nepoata ei se aflau în drum spre /aris iș ș

grand-père, prinţul Andrei s-a ocupat de o sarcină autoimpusă. 0-a

întlnit cu un domn pe care îl cuno tea din înalta societate > un om careșera urt de !umătate de tară, temut de cea mai mare parte a ei i care seș

ridica pe deplin la înălţimea reputa iei sale.ț

a capătul răbdării i tot incapabil să-l prindă pe "leg după douăș

săptămni de căutări pe cont propriu în Moscova, prinţul Andrei sehotărse să pornească un adevărat ră$boi împotriva bestiei care oatacase pe Ania. /entru început, a stat de vorbă cu 0imon /etrovici

9eleţi, eful îngro$itoareiș 5rana, poliţia secretă ţaristă > sau cumremarcase prinţul odată, aghiotantul diavolului.

#upă discuţia cu 0imon /etrovici, Andrei *iolaevici nu avusese



prea multă încredere în puritatea momii a poliţiei secrete, de i nu aveaș

alte speranţe, pur i simplu, i se părea necuviincios ca el, prinţulș

Malî ev, să fie pus în situaţia de a anga!a un uciga . /ărea un păcatș ș

împotriva !ustiţiei. u toate acestea, inten iona să se ducă la întlnireaț

pe care i-o aran!ase 9ele i.ț

" săptămnă mai tr$iu, în locul unde avea loc întlnirea > atedrala0f. 5sac de pe *evsi /rospet - Andrei se mi ca tot ca un într-un vis.ș

eea ce am de gnd să fac, î i spuse el, e cel mai cumplit sacrilegiu. *uș

poate e3ista iertare pentru asta, nici în lumea asta, nici în cealaltă. (otu i,ș

tia că nimic nu-l putea face să renunţe la ră$bunare, chiar dacă ar fi fostș

nevoit să- i petreacă restul vieţii regretnd felul în care o ob inuse.ș ț

0pre tulburarea lui, oriunde ar fi privit, o mulţime de sfinţi aurii îl

priveau cu ochi bln$i i puri, du$ini întregi, !udecndu-l. #e pe tavan,șun ristos magnific, flancat de cei mai ilu tri membri ai panteonuluiș

ortodo3 îi $mbea privindu-l cu blndeţe. 0imţea că îi vine rău.i, mai uimitor, uciga ul plătit recomandat de 9eleţi se dovedi a fiẞ ș

foarte diferit de cel la care s-ar fi a teptat, un tip foarte greu de descris,ș

pe nume 6oman Vasillevici /etrov, care ar fi putut fi luat cu u urinţăș

drept un contabil istovit sau un învăţător de ţară.

#ar, dacă cineva l-ar fi luat pe /etrov drept a a ceva, ar fi fost unșprost. /etrov era, în realitate, un agent al 5ranei, în vrstă decinci$eci i cinci de ani, cu grad de inspector. ariera lui fusese pe ctș

de variată, pe att de e3traordinară. a vremea lui, 6oman Vasillevici/etrov, trădase bandiţi georgieni, membri ai familiei regale srbe iș

nenumăraţi comploti ti din provincii. #e asemenea, pusese la cale unș

complot nereu it împreună cu poliţia germană pentru a răpi i reţine unș șgrup de radicali renumiţi din 9ad ;omburg în timpul unei conferinţesocialiste internaţionale. Acolo fusese negli!ent, împu cndu-l el însu iș ș

pe unul din radicali, ceea ce provocase un conflict între Ministerele de%3terne rus i german. #in acest motiv, /etrov că$use în di$graţie, dar ș

era viclean, e3celent la a se strecura i foarte de năde!de > înș

ma!oritatea ca$urilor. hiar acum avea misiunea de a descoperi ni teș

ticălo i revoluţionari de !oasă speţă.ș/alid, adus de spate, de o înălţime medie i cu un aspect respectabilș

ponosit, singura trăsătură caracteristică a lui 6oman Vasilievici părea să



fie perechea de ochelari cu ramă subţire. Avea aerul unui pui de bufniţă.Mirosea a tutun de proastă calitate i a supă de var$ă. *u era deloc genulș

de om pe care cineva i-l putea închipui trăgnd într-un alt om.ș

(otu i, o făcea i o făcea pentru bani.ș ș

'n timp ce prinţul se uita la iconostas, o voce murmură8

— Andrei *iolaevici?0urprins, el se întoarse iute i privi în lentilele sclipitoare ale uneișperechi de ochelari.

— #a. ine sunteţi? — /etrov. 'mi cunoa teţi de!a recomandările, a a că haideţi săș ș

trecem direct la subiect.'ncon!uraţi de o mulţime de credincio i, îngenunchind, rugndu-se iș ș

aprin$nd luminări, într-un mo$aic de stambă ţărănească, rochii de la/aris, uniforme militare i robele negre ale preoţilor, cei doiș

conspiratori se priviră i încuviinţară. 4iecare tia despre celălalt că eraș ș

cinstit. u att mai bine. — Mi s-au adus la cuno tinţă detaliile acestui ca$, spuse /etrov,ș

privind drept înainte. Acest 5vanov n-ar trebui să fie prea greu delocali$at, date fiind originea i mentalitatea lui. Mai devreme sau maiș

tr$iu va a!unge să se alăture vreunui grup de radicali i o să punemșmina pe el.

— #ar dacă nu se alătură nimănui? #in cte observ, a acţionat deunul singur. i e de o cru$ime oribilă. #umne$eule, aproape că aẞ

schilodit-o pe nepoata soţiei i mi-a mutilat i distrus unul din cai.ș ș

Avem de-a face cu un nebun.

— *u, $ise /etrov încet. *u-i nebun. 0au, cel puţin, nu mai răudect restul. % doar crud. % genul de individ care ar comite orice act deviolenţă pentru a- i face sim ită pre$enţa. 0ingur, e un $ero, dar cu unș ț

pistol în mnă, se simte important i capabil de orice. ara e plină deș Ț

de-alde ă tia acum. Vi s-ar face rău dacă a i vedea dosarele pe care leș ț

avem.%ra un gnd al naibii de deprimantB Andrei spera că /etrov

e3agerea$ă, dar nu părea.- 'nainte ca 5vanov să fie arestat pentru tulburarea lini tii la 9elaiaș

9erio$a, acum doi ani, a urmat cursurile )niversităţii din Moscova,



spuse Andrei. tiai?Ș

- #a. 0crie în dosarul lui. Acolo î i găsesc voca ia ma!oritateaș ț

radicalilor no tri > în universitate. Ar trebui să fie închise vreo $ece aniș

i să se redeschidă cu al i oameni.ș ț

- el pu in, ar trebui să ne îngri!im să scăpăm de ace ti agitatori.ț ș

-

'ncercăm. 0untem puţini în comparaţie cu ei care sunt cu miile. % olupta neîncetată. i aţi fi foarte uimit dacă a i ti din ce familii provin.ẞ ț ș

#e e3emplu, $ise el oftnd, Catia /etrovna 0olovina. #umne$eule2 % ofrumuse e ro cată dintr-o familie înstărită din *i!nii *ovgorod care aț ș

fost ct pe ce să-l asasine$e pe guvernatorul general al 0ant/etersburg-ului. A tras în el cu un 9roLning de la doi pa i i nu l-aș ș

nimerit.

- *-a nimerit?- *-a nimerit. Arma nu s-a descărcat i el a scăpat cu arsuri u oareș ș

provocate de praful de pu că. Catia a scăpat, pur i simplu.ș ș

- #umne$eule2 — )n prieten de-al meu lucrea$ă la ca$ul ei acum. 4ace parte dintr-

un grup terorist de indivi$i fără minte, condu i de ea i de iubitul ei. 0eș ș

reorgani$ea$ă pe undeva i s-au dat la fund, dar o să-i prindem noi. %ș

numai o chestiune de timp. — i de ct timp cre$i că o să ai nevoie?ẞ

— *u pot să-mi dau seama. #epinde. — 0unt dispus să-ţi ofer două$eci de mii, spuse Andrei încet, dar

clar. inci pentru cheltuieli acum i restul cnd îmi arăţi cadavrul.ș

Mai mult dect generos, î i spuse /etrov. (rebuia să-i doreascăș

foarte mult moartea acelui 5vanov. — 9ine, Andrei *iolaevici, primesc, $ise el. #a. 9ineînţeles.Accept imediat.

— 4ă-o repede, îi spuse prinţul. /ot vorbi cu bancherul meu sătransfere fondurile în contul dumitale dacă vrei.

— /refer bani gheaţă, spuse /etrov fără niciun fel de !enă. — *-ai încredere în mine, 6oman Vasilievici? (e asigur că reputaţia

mea e foarte bună. — Ah, sunt convins că reputaţia dumneavoastră e e3celentă, Alteţă,

spuse /etrov $mbind. % doar o preferinţă personală. 0per să mă



înţelegeţi. Andreiîl privi.

— nd ne-ntlnim să punem totul la punct? întrebă el cu asprime. — /uteţi veni cu banii mine dimineaţă la $ece? — )nde?

— a intrarea dinspre est a atedralei Ca$an. — 4oarte bine. % ti credincios, apropo? 0e pare că ai o preferinţășpentru biserică.

— % un bun camufla!, îi răspunse /etrov. (otul pare att denevinovat cnd crucea se află deasupra.

Andrei $mbi. Avea dreptate. — 'n regulă. /e mine, deci, la atedrala Ca$an. i adu-mi dosarulẞ

lui. A vrea să arunc o privire prin el.ș — 9ine. /oate fi copiat. *u-i prea mare. — i vreau re$ultate.ẞ

— #a, Alteţă. /romit.nd Andrei se înclină i ie i din atedrala 0f. 5sac, mirosul dulceagș ș

i uscat al tămii păru deodată apăsător, sufocant. 5e ind din nou laș ș

soare, prinţul î i puse pălăria de pai, oftă i îi făcu semn oferului. ' iș ș ș ș

făcuse datoriaB acum era rndul lui /etrov să i-o facă.ș

#in moment ce afacerea 5vanov îl adusese la 0ant /etersburg,

Andrei se decise să facă ni te vi$ite ct stătea în ora . #ar aproape toţiș șcunoscuţii erau ori în %uropa, ori la re edinţele lor de la ţară, a a căș ș

prinţul se limită la un cerc restrns de prieteni.0pre surprinderea lui, o $ări pe frumoasa lui veri oară, *ataliaș

<reova, încă în ora i, în după-amia$a cnd /etrov î i primi primeleș ș ș

cinci mii de ruble, prinţul Andrei îi făcu o vi$ită. %ra e3trem de agitată,din cte observă el, i în relaţii proaste cu toată familia.ș

— % ceva prea stupid pentru a fi e3primat în cuvinte, $ise *ataliaturnnd ceai în seră, printre ghivecele cu palmieri. <rigori %fimovici eun sfnt i, totu i, aici e persecutat de prostime. *e întristea$ă att deș ș



mult./luralul 1ne însemna *atalia, buna ei prietenă, Anna Virubova, iș

nimeni alta dect ţarina, Ale3andra 4eodorovna. 1/rostimea eraumembrii guvernului, inclusiv primul ministru.

— 9ine, (alia dragă, dar de ce-ţi pier$i timpul cu acest 6asputin?

#in cte am au$it, e un persona! foarte dubios. 0e aude chiar că a violato călugăriţă, pentru numele lui #umne$eu2 ce fel de stareţ e ăsta? — Minciuni, Andriu a. (oate sunt minciuni. % puritateaș

întruchipată. — ;ai, (alia2 *ici tu nu cre$i asta.ontesa *atalia scutură furioasă din capul blond, făcnd să i se

clatine cerceii din perle.

— <rigori %fimovici e ristos renăscut. % incapabil să săvr eascășun păcat. *e ia păcatele asupra lui i ne absolvă pe noi de orice vină.ș

— #a i din cte am au$it îi plac îndeosebi adulterinele2 #e fapt,ș

dacă. Au nevoie de un partener pentru gre elile lor, el e pe-aproape.ș

(otul e foarte convenabil pentru toată lumea, nu? — % ti sarcastic.ș

— 9ineînţeles că sunt2 #umne$eule mare, ce denaturare a religiei.

— /rostii. nd <rigori %fimovici ia asupra sa păcatele oamenilor eo e3punere mistică a iubirii #omnului.

— Adică, e mult mai ieftin pentru el dect dacă s-ar duce la bordel2 — Andrei2 — 0cu$ă-mă, (alia, dar ăsta-i adevărul. i am au$it că-l superiẞ

foarte mult pe Volodea cu devotamentul tău pentru acest arlatan. 9aș

chiar ţi-am vă$ut numele pomenit în $iare ca făcnd parte din cerculapropiat al acestui călugăr. *u înţelegi ct de ru inos e pentru tine > iș ș

pentru soţul tău? — % o cinste. — *u-i absolut deloc o cinste. % ca i cum ai afirma în faţa tuturor ș

că e ti o femeie u oară. #umne$eule, nu pricepi?ș ș

ontesa lăsă !os cea ca de ceai i î i privi vărul în ochi, acestaș ș ș

fiindu-i prieten încă din copilărie. — /oate ar fi mai bine să pleci, Andrei. *u vreau să-ţi ascultinsultele în propria mea casă. 'ncepi să vorbe ti ca toţi ceilalţi.ș



— ine sunt, dragă (alia, toţi ceilalţi? — Volodea, mama, belle-maman, toată lumea7 — #raga mea, toţi te iubesc i nu le place să te vadă pngărită deș

acest persona!, 6asputin. (e cunosc, (alia, i tiu ct de curată e ti. #ar ș ș ș

acest individ e att de stricat, înct numai legarea numelui tău de al luie de a!uns pentru a-ţi distruge reputaţia. #e aceea sunt toţi supăraţi.

Vocea lui trăda îngri!orare. — <rigori %fimovici e primit de cei mai importanţi oameni din ţară,

îi aminti *atalia arţăgoasă. — #a, dacă te referi la ţarina noastră care are o slăbiciune pentru toţi

călugării fal i din 6usia.ș

ontesa deveni vi$ibil crispată i puse !os cea ca.ș ș

— *u-ţi permit să-mi spui astfel de lucruri. Vorbe ti de ţarina ta iș șde prietena mea.

— 'mi pare rău, draga mea, dar nu spun dect adevărul i ai faceș

bine să-mi asculţi sfatul. 6enunţă la <rigori %fimovici. *u poate să-ţifacă dect rău.

*atalia se ridică într-un fo net sclipitor de mătase violet i perle.ș șeaiul se terminase.

—'mi pare rău, ma$en(aia, spuse Andrei i $mbi ridicndu-se, dupășcare făcu o plecăciune politicos i dădu să plece. #ar, dacă nu asculţiș

un sfat bun de la cei care te iubesc, o să sfr e ti prin a fi cumplitș ș

folosită de acest gunoi din 0iberia care nu vrea dect să profite de tine. — a revedere, i-o rete$ă ea. i te rog să nu mai vii pnă nu-ţiẞ

recapeţi bunele maniere.

— Am înţeles, draga mea. Au reoir, îi spuse el salutnd-o din cap.%i bine, î i spuse prinţul, a fost o vi$ită încntătoare. 0cumpa *ataliaș

era teribil de nesocotită, a a cum spunea toată lumea. 9iata, frumoasași prostuţa (alia. *iciodată nu avusese prea multă minte.ș

' i luă pălăria de la servitor, străbătu holul de la intrare din marmurăș

i cu ornamente aurii i pă i pe trotuar, dar se opri cnd se au$i strigatș ș ș

de cineva aflat la vreo cincispre$ece metri distanţă.

— Andrei2 A teaptă2ș — #umne$eule2 Volodea2 e mai faci? %3clamă Andrei încntat cnd

soţul *ataliei îl prinse din urmă i îl îmbrăţi ă cu căldură. Mă bucurș ș



tare mult să te văd. redeam că e ti plecat.ș

— ;a2 Muierea aia nebună ar vrea să fiu plecat, mormăi el încruntati îl bătu pe spate. #oamne, de data asta a înnebunit rău de tot cuș

prostiile ei religioase. )neori mă gndesc că ar trebui să divorţe$ i s-oș

iau de la capăt. — %i, haide. *u poate fi chiar att de rău2 — Andrei, e nebună2 (oate sunt, doamnele astea care aleargă după

călugărul ăla, 6asputin. #e la ţarină în !os, toate ar trebui trimise la a$il.ontele Volodea nu prea avea simţul umorului, Andrei tia, a a căș ș

vorbea direct din inimă. — %i bine, nu stau dect astă$i în ora , spuse el. Mă-ntorc la 9elaiaș

9erio$a diseară cu ultimul tren. #acă e ti liber, n-ai vrea să luăm cinaș

la club? Am i eu o veste proastă să-ţi dau.ș — +enia? — *u, i nu vreau să discut despre asta pe stradă. (e a tept la masaș ș

mea de la 6$ubu$ au#omobi$is#ic imperia$+ a ora opt? — 0-a făcut. /e mai tr$iu, deci.

'n seara aceea, după o $i întreagă petrecută în mare parte cu bancheri iș

membri ai #umei, parlamentul nee3perimentat al tarului, Andrei se întlnila cină cu Volodea, la club. Amndoi au fost surprin i să vadă cţivaș

oficiali ai guvernului reuniţi pentru o cină - conferinţă. 6ane#on 7

$8orange i ampanieș ș Mumm erau trecute în meniu, dar ceea ce îi făcusepe acei domni să se strngă într-unul din saloanele private trebuia să fifost de o mult mai mare importanţă dect specialitatea casei.

(oţi ceilalţi de la mese comentau în legătură cu acea întrunire ișfăceau o mulţime de speculaţii.

— %l e, spuse Volodea ridicnd din umeri i vrnd lingura într-oșfarfurie cu supă de sturion. %l trebuie să fie.

— ine? — 6asputin. #in cte văd, nu prea e ti la curent.ș

" domină pe ţarină.



— " haimana de la capătul lumii? % foarte greu de cre$ut. — Ah, nu ţi s-au în irat virtuţile lui 6asputin, din cte-mi dau seama.ș

Mă mir. #e obicei, *atalia plictise te pe toată lumea cu o lungăș

în iruire a a a-numitelor miracole ale maestrului. (oate povestesc ctș ș

de sfnt e i ctă nevoie are 6usia de el. a /alatul Ale3andr nu se maiș

discută aproape nimic altceva. — Au înnebunit cu toţii? — *u chiar. Vor doar să se afle în graţiile ţarinei noastre, care-l

conduce în totalitate pe ţar. % o chestie de imitaţie. 'ntr-un fel e chiar comic, nu? #ar i !alnic.ș

— i *atalia se numără printre ei?ẞ

— i *atalia e o proastă. ' i petrece timpul rugndu-se i făcndẞ ș ș

vi$ite, dar are acces la palat i o încura!ea$ă pe ţarină în nebunia ei. #acășţarul ar avea ceva minte, le-ar e3pedia pe toate la o mănăstire în 0iberia.

#upă ce întinse puţin caviar de cea mai bună calitate pe o felie depine pră!ită cu unt, prinţul Andrei mestecă gnditor.

— Am a!uns rău de tot, Volodea, spuse el. — Ah, i ăsta-i numai începutul, după părerea mea. nd o săș

reu ească să-l dea !os pe primul ministru > i cred că o să reu ească > oș ș ș

să ne tre$im cu <rigori %fimovici 6asputin în capul guvernului. — #umne$eule, ce simţ ai umorului mai ai i tu2ș

— 0unt însurat cu veri oara ta de prea mult timp, spuse Volodea.ș

0e priviră i sorbiră amndoi gnditori din paharele de vodcă. 'n celeș

din urmă, Volodea întrebă de problemele de la 9elaia 9erio$a.6ămase uimit cnd au$i de tentativa de crimă.

— /e o copilă ca Aniu a? #e ce?ș — /entru că e nebun. i mai cred că e cel care mi-a omort unul dinẞcai. (otul e de necre$ut.

— 'l mai caută? — 9ineînţeles. /oliţia bănuie te că s-ar putea alătura vreunui grupș

de radicali. Au de gnd să pună mna pe el atunci. — 0ucces.

— *u prea pari să ai cine tie ce încredere în poliţie.ș — *-am. *-am mai multă încredere în ei dect în terori ti. #e fapt,ș

bănuiesc că fac acela i !oc. 0-a mai întmplat, tii doar.ș ș



— "rice e posibil. #ar eu tot mai am puţină încredere în poliţie. 'ndefinitiv, sunt de partea noastră.

— A a susţin ei. 'n realitate, toată lumea se infiltrea$ă peste tot, a aș șînct nici ei nu mai tiu.ș

— #acă-i adevărat, atunci vai de 6usia. — #a, aprobă Volodea golindu- i paharul. Vai de 6usia, într-adevăr.ș

Capitolul 6

Avusese cea mai bună oca$ie de a se ră$buna pe prinţul Andrei iș

dăduse gre într-un mod îngro$itor i !enant. e se întmpla cu el? seș ș

întrebă "leg stnd ghemuit într-un vagon de clasa a doua în trenul deMoscova în care se urcase la cteva mile distanţă de gara 9elaia9erio$a. #e ce naiba avea atta ghinion?

Voise să-l omoare pe prinţ. (răise numai pentru clipa cnd se vaputea ră$buna pentru toate acele luni petrecute în 0iberia i ce seș

întmplase? 0e ră$gndise, alesese o ţintă mai mică i apoi stricaseș

totul att de oribil, înct lăsase chiar i un martor în urmă care să leș

spună tuturor din $onă e3act cum arăta uciga ul prinţesei Ania, 5isuse2ș

e prostie2 e se-ntmpla cu el?(remurnd u or la amintirea furiei lui, aproape că î i dorea să n-o fiș ș

ucis. %ra att de frumoasă, de feminină. #ar arogantă, ca toţi boierii.0e uita la mine de parcă n-a fi fost om, î i spuse el cu amărăciune.ș ș

4usese la universitate. itise cărţi. i, cu toate astea, pentru acea fatăẞ

frumoasă nu era la acela i nivel cu ea. A naibii aroganţă2 /entru ea iș ș

pentru toţi boierii el era un nimic. *u conta pentru ei.ăţeaua, î i spuse el. %i bine, acum avea să conte$e pentru ea sau,ș

cel puţin, pentru familia ei care-i supravieţuia.<ndindu-se la reacţia familiei, "leg se mi că incomod pe banchetă.ș

4ăcuse, într-adevăr, cel mai mare rău posibil ucignd-o pe fată. )cidereaprinţului Andrei n-ar fi deran!at pe nimeni cu mintea întreagă, î i spuseș



el. *imeni nu iube te un mo ier. 0ă fie omorţi cu toţii, ar fi spusș șţăranii. #ar o fată7

"amenii aveau să se înfurie cumplit pentru a a ceva. /rinţuluiș

Andrei, care scăpase de pedeapsa ce i s-ar fi cuvenit, aveau să i setransmită condoleanţe de pe tot cuprinsul provinciei i fiecare bărbatș

întreg la trup avea să se ducă la conac, înarmat pnă-n dinţi, oferindu- iș

a!utorul pentru prinderea criminalului care-i atacase familia.0pre marea ru ine a lui, "leg î i dădu seama nu numai că scăpaseș ș

oca$ia dea se ră$buna pe prinţ, dar i că-i oferise celui mai mareș

du man al său motivul - i !ustificarea > pentru a fi urmărit i ucis caș ș ș

un animal sălbatic. u binecuvntarea întregii comunităţi2Aveau să-l numească criminal. #estul de ciudat, gndul acela îl făcu

pe "leg să $mbească u or. %h, cel puţin, lumea se temea de unșcriminal, hotărî în sinea lui. %ra plăcut să tie că prinţului Andrei îi eraș

frică de el. #orea cu disperare să-l terori$e$e pe prinţ acum, că nureu ise să-l omoare. Voia să-l lovească în orice fel putea.ș

i, totu i, amintirea acelei fete frumoase îl tulbura, îl obseda, îlẞ ș

făcea să tremure. )cisese ceva mai bun dect el i tia acest lucru. 9a,ș ș

mai rău, avea să tie întotdeauna.ș

a naiba cu 9elgia 9erio$a, î i spuse "leg trăgnd dintr-o ţigarășrusească ieftină în acel vagon ubred de clasa a doua. (otul e deș

domeniul trecutului. e-am depă it. Am ucis, în sfr it7ș ș

#a. i, lăsnd în urmă un martor, se condamnase singur la moarte.ẞ

(oată viaţa avea să a tepte $iua în care el i boierii aceia vor fi chit,ș ș

într-un fel sau altul.

Moscoa

nd a!unse la Moscova, "leg găsi cu prudenţă actuala adresă atovară ilor săi dm 0iberia i le spuse despre lovitura lui revolu ionară. 4uș ș ț

primit mai degrabă cu răceală dect cu admiraţia la care se a teptase.ș/avel 0riabin, creatura cu nas lung i cu un păr de un blond pal drept iș ș

moale, care îi cădea în ochii cenu ii, îl întrebă pe noul venit de ce ar fiș



trebuit să-l primească din nou în cercul lor cu braţele deschise. Acumcu siguranţă că avea să atragă poliţia.

— /e naiba, i-o întoarse "leg. -am omort pe singurul martor. *-au dect un cadavru. *imeni n-o să vină să mă caute sau să vă caute pevoi din cau$a mea. Vă garante$, minţi "leg cu u urinţă.ș

0upărat că fusese primit cu răceală, se hotărî să accentue$e ceea ceera po$itiv. *u avea niciun sens să pomenească de băieţa ul pe care-lș

lăsase în urmă. Voia să fie admirat i acceptat ca revoluţionar, în plus,ș

după ce ucisese un aristocrat, era gata să-i ucidă i pe alţii. %raș

tulburător, ca a vna un animal sălbatic. — *u mi-a plăcut deloc de el în 0iberia, spuse o voce din fundul

încăperii. i nu-mi place nici acum. "ricum, căutăm pe cineva care săẞ

ne a!ute să !efuim bănci, nu să omorm fete."leg îi aruncă o privire furioasă celei care vorbise i care stăteaș

tolănită pe un divan vechi. Catia îl privi, în schimb, lung i pie$i , totalș ș

neimpresionată.ăţea, î i spuse el. 0noabă mică i arogantă.ș ș

— A !efui o bancă e un delict, spuse el defensiv. #acă o să fimprin i, o să intrăm cu toţii la închisoare ca ni te delincvenţi obi nuiţi.ș ș ș

#e unde să tie cineva că motivele noastre sunt pure?ș — #umne$eule, îl au$i? întrebă Catia. Am a!uns să recrutăm oameni

din grădiniţe? — Am stat în 0iberia pentru agitaţie politică e3act ca i voi, $iseș

"leg cu demnitate. Mă consider un revoluţionar activ.Catia pufni dispreţuitoare, se întinse i î i aprinse o ţigară uitndu-seș ș

în treacăt la /avel 0riabin. — /oate se crede în armată? spuse ea cu un sarcasm rece."leg îi aruncă tinerei o privire plină de răceală de sub cteva uviţeș

de păr răvă ite, ca un animal de pradă înainte să lovească. (are mult ar ș

fi vrut să-i arate de ce era în stare. — Ai ucis o fată într-o provincie din apropierea Moscovei. Asta face

un porc, nu un revoluţionar, spuse Catia. u ce fel de pervers avem de-

a face? — A fost un act politic. 4ăcea parte din familia unui renumit mo ier șcare m-a trimis la închisoare pentru că am vorbit în numele ţăranilor,



$ise "leg furios din cau$a acelei lipse de respect.(răgnd adnc din ţigară, Catia se uită dispreţuitoare la acel tnăr

nepieptănat, îmbrăcat cu o blu$ă ro ie rusească i pantaloni negri.ș ș

— *u e ti un candidat prea impresionant pentru organi$aţia noastră.ș

Vrem ca oamenii no tri să fie în stare să atingă ţinte mult mai dificileș

dect ni te fete. #umne$eule2 e3clamă Catia. Ai simţul moral al unuiș

canibal2 — A fost un act de ră$vrătire împotriva unei anumite ordini sociale,

protestă "leg. e contea$ă dacă victima a fost tnără, bătrnă,inofensivă sau periculoasă? Atacul a fost îndreptat împotriva claseiasupritoare, în general.

— A fost actul unui porc la .ș

#e la locul lui de cinste, în capătul mesei, /avel 0riabin î i privișamanta, ridică din umeri i oftă.ș

— Avem nevoie de un om pentru !af, e3plică el arogant. — % ca i cum am avea de-a face cu un individ care violea$ă copii,ș

spuse Catia. *u e de-al nostru. — *u putem fi prea pretenţio i $ilele astea, Catiu a. el pe care-lș ș

înlocuie te "leg a fost prins de poliţie săptămna trecută. #acă vrem săș

facem operaţia asta, avem nevoie de el.6o cata mai trase un fum de ţigară turcească > o marfă achi$iţionatăș

de la una din cele mai bune tutungerii din Moscova > i suflă ctevaș

cercuri în aer, plină de dispreţ.4ratele lui /avel, #imitri, se uită la Catia i apoi se pronunţă înș

favoarea primirii lui "leg în grupul lor revoluţionar. 4u susţinut i deș

ceilalţi membri pre$enţi8 un georgian i doi ru i. /ăreau să fie de acord cuș șpropunerea lui 0riabin numai datorită faptului că era foarte greu de găsitcineva nou. /oliţia din Moscova se afla într-una din acele campanii decurăţire periodică i cţiva tovară i sfr iseră în lanţuri la gara Ca$ari,ș ș ș

pregătindu-se pentru călătoria lungă spre est. hiar dacă "leg nu era unspecimen prea strălucit, avea o calitate > era pregătit, doritor i liber.ș

— hiar îl vreţi? întrebă Catia de$gustată. red că aţi înnebunit cu

toţii. — 0untem practici, Catiu a. #acă ne-am limita doar la cei cu inimiș

pure, niciunul din noi nu s-ar afla aici în seara asta.



— #acă-l vreţi, folosiţi-l, $ise ro cata. #ar, cnd o să se dovedeascășincompetent, amintiţi-vă că eu am fost împotrivă.

4urios din pricina tonului ei, "leg o privi cu du mănie, dar se a e$ă peș ș

un scaun la masă, lngă #mitri 0riabin, în timp ce ceilalţi membri sepre$entară. /iotr, Valeri i 5osif semănau foarte bine unul cu celălalt a aș ș

cum erau îmbrăcaţi cu blu$e ruse ti !erpelite, epci rotunde i pantaloniș ș șnegri murdari vrţi cu negli!enţă în ni te ci$me mi$erabile, dintr-o pieleș

de proastă calitate. /ăreau mai degrabă ni te tlhari din ;itrova.ș

— #eci, tovară i, spuse "leg $mbind i încercnd să pară serios,ș șcare e ţinta !afului nostru?

— %anca A"o i onș de pe strada Malaia 0adovaia8 "leg încuviinţă gnditor, evalund ansele. #e ce nu?ș

— Am observat că, de obicei, în timpul $ilei, ţin seiful deschis. % unpa$nic la intrare, care trebuie să fie atras în altă parte înainte să dămlovitura. Apoi, în timp ce o parte din grup îi ţine la respect pe casieri iș

pe clienţi, noi ceilalţi dăm fuga i golim seiful.ș

"leg se întrebă care avea să fie sarcina lui. — % ti un bun ţinta ? îl întrebă Catia alăturndu-se grupului de laș ș

masă. — /ăi, eu7 — *u ne face să pierdem timpul. #a sau nu? — /ăi, da."chii ver$i i oblici ai Catiei îi căutară pe ai luiș

/avel, care $mbi. — /oţi să-i distragi atenţia pa$nicului, spuse ea.

— 0taţi puţin. um adică 1să-i distrag atenţiaO? e ar trebui să fac? — 0ă-l ţii sub ameninţarea armei. 0ă-l împu ti dacă-ţi face neca$uri.ș0unt sigură că o să te descurci.

— 9ine, dar de ce eu? Adică, abia am venit. #e ce nu cineva cu maimultă e3perienţă?

— /entru că fiecare din noi are o sarcină i asta va fi a ta. "rișaccepţi, ori renunţi. *u e3istă cale de mi!loc.

— % puţin cam greu prima oară, $ise #mitri, încercnd să parăe3pert. #ar ai mai ucis de!a o dată, a a că ai trecut prin bote$ul focului.ș

*-ar trebui să-ţi fie greu a doua oară.



— 9ine, dar asta-i cu totul altceva. 'n primul rnd, pa$nicul o să fieînarmat.

— "leg, tim că preferi ca victimele tale să fie fete tinere fărăș

apărare, dar, dacă vrei să te afirmi, în cele din urmă, va trebui săprogrese$i la ţinte mai dificile, spuse Catia ai cărei ochi ver$i de gheaţăîl fi3ară cu dispreţul lor.

— 9ine, spuse "leg furios. #acă mă vreţi, sunt al vostru. " să văarăt tuturor cum acţionea$ă un adevărat revoluţionar. " să aflaţi ce felde om sunt.

— Minunat. #eci, o să răspun$i de neutrali$area pa$nicului, $ise/avel 0riabin. 5osif o să se ocupe de transport. #mitri, /iotr, Valeri iș

Catia vor intra în bancă împreună cu tine, vor imobili$a clienţii i vor ș

goli seiful. %u o să vă a tept la locul stabilit după ce veţi fi încheiatșoperaţiunea cu succes.)itndu-se la ceilalţi, "leg î i spuse că păreau prea mulţumiţi. 0eș

petrecea ceva acolo ce nu-i plăcea, dar nu putea să- i dea seama ceș

anume.Abia cnd se îndreptă spre casă î i dădu seama că îl însărcinaseră săș

se ocupe de singura persoană din incinta băncii care era înarmată. )luit

de acest gnd, "leg fu cuprins de o bănuială care îi dădea fiori cnd î ișaminti dispreţul din privirea Catiei. e punea la cale, oare, vră!itoareacu ochii ver$i? /utea el să aibă încredere în oamenii aceia?

'n timp ce străbătea mahalaua ;itrova, întunecoasă i sufocantă,ș

ocolind beţivii, cer etorii i prostituatele cu ochi in!ectaţi de pe stră$ileș ș

cufundate în be$nă i duhnind a urină i bălegar de cal, tnărul bond,ș ș

bine format i sărăcăcios îmbrăcat î i aminti de primul lui actș ș

revoluţionar de la 9elaia 9erio$a. Avusese încredere în cţiva tineritovară i de la universitate i ace tia îl lăsaseră baltă pentru a-l înfruntaș ș ș

pe poliţistul din localitate > i pe Andrei *iolaevici Malî ev. @afulș ș

acela ar fi trebuit să fie similar, î i spuse el abătut. ăţeaua aia cu ochiiș

ver$i avea să-i aducă neca$uriB simţea asta.nd se gndi ia chipul ei arogant, î i aminti ct de furios fusese înș

$iua aceea în pădure. " vedea pe aristocrata aceea mică i speriată. ;a2ș*u fusese de a!uns de speriată. 0e luptase ca o tigroaică, $griindu-ldestul de tare pentru a-i lăsa semne. #ar nu-i folosise la nimic. %ra



moartă i ai ei, probabil pe !umătate înnebuniţi de durere. ' i spuse căș ș

acest lucru i-ar fi putut oferi satisfacţie. #ar bineînţeles că propria luiviaţă era acum în prime!die, ceea ce-i provoca o oarecare greaţă, de iș

nu-i plăcea să se gndească la asta.'n mi$erabila ;itrova, pierdut printre beţivi gălăgio i i prostituateș ș

îmbrăcate ţipător, învăluit în ceaţa densă a rului, "leg hoinărea printrecei osndiţi i se simţea e3trem de bine.ș

Capitolul 7

Paris

5mediat ce ea i +enia intrară în curtea pietruită a casei din ora aș ș

prinţului 0andro, Ania tiu că nu era în regulă ceva. *u era în regulăș

deloc. 4amiliara construcţie albă din secolul al optspre$ecelea,proiectată de arhitectul <abriel pentru amanta regelui, era la fel deimpunătoare ca oricnd, numai că îi lipsea principalul ornament > grand-père nu se vedea nicăieri. 'ntotdeauna le întmpinase la <ara de*ord. %ra ceva foarte ciudat.

— 9ună $iua, /ierre, spuse prinţesa +enia $mbind, cnd bătrnulma!ordom le primi entu$iasmat în prag. 0-a întmplat ceva cu tata?

)nde e? 0per că nu-i bolnav, nu?oborndu- i privirea stn!enit, servitorul cu părul alb murmurăș

ceva în legătură cu un alt anga!ament al Alteţei 0ale care îl împiedicasesă fie acasă la sosirea lor.

— Ah, răspunse +enia bănuitoare din cau$a atitudinii lui /ierre i așscu$ei invocată de acesta.

'l cuno tea din copilărie, dar niciodată nu-l au$ise minţind att deș

prost. — 0e petrece ceva ciudat aici, îi opti Ania mătu ii ei în timp ceș ș

urcau scara din marmură albă spre camerele de la eta!. e ve$i feţele?



0ervitorii ne ascund ceva. *evrnd să- i recunoască propriile temeri, +enia $mbi i spuse că,ș ș

poate, puneau la cale o surpri$ă. #ar nu era în apele elB atmosfera era,într-adevăr, ciudată.

'mbrăcndu-se cu mare gri!ă, Ania alese pentru cina cu grand-père o

rochie cu guler înalt. Vnătăile care dispăreau încetul cu încetul puteau fiastfel ascunse, de i cele de pe faţă aveau să se vadă. " pălărie cu văl îiș

prote!ase faţa la sosire, dar acum trebuia să i-o lase descoperită, orict deș

neplăcut ar fi fost. Ale3andr Ale3androvici > 0andro, pentru prieteni> o informă pe Ania că fiica lui îi povestise despre tragicele evenimentede la 9elaia 9erio$a i că acestea îl întristaseră e3trem de mult.ș

0tnd în capătul mesei udovic al +V5-lea i flancat de doi servitoriș

în livrea pe care i-a e3pediat brusc, 0andro părea supărat i masiv înșseara aceea, înalt de un metru nouă$eci i cinci i cu o construcţie deș ș

atlet, cu o barbă i o mustaţă albe stil VandNe, prinţul avea aerul unuiș

grand seigneur i temperamentul unui tiran. /ărea, de asemenea, să nuș

fie într-o dispo$iţie prea bună, fapt pe care +enia îl găsea supărător după primirea rece de mai devreme.

— #a, grand-père, a fost îngro$itor, spuse Ania. #ar doctorul a spuscă, dacă or să dispară durerile de cap, ar trebui să mă vindec. 9raţul lu3atnu mă mai doare prea rău, iar vnătăile sunt din ce în ce mai terse.ș

0andro se uită stăruitor la frumoasa lui nepoată i nu spuse nimic,ș

privindu-i chipul ca i cum ar fi încercat să de$lege un pu$$le.ș

Vnătăile acelea ver$i-cenu ii erau supărătoare.ș

— :ău că-ncep să mă simt mai bine, adăugă Ania cu nervo$itate,

după care îi aruncă o privire mătu ii ei, care stătea în celălalt capăt alșmesei i al cărei colier din safire reflecta lumina imensului candelabru.ș

— %ste att de dureros pentru mine, înct nici nu tiu cum să încep,ș

spuse prinţul într-un tr$iu. 'ţi închipui ct de mult ne va modifica astaplanurile pe care le aveam pentru tine. 'nainte îmi imaginasem o alianţăe3traordinară cu vreun mo tenitor al vreunei mari averi europene.ș

Acum, însă, într-o singură $i, toate speranţele mi-au fost spulberate.

9iata mea copilă.% nebun? se întrebă +enia, schimbnd priviri perple3e cu nepoata ei,

care era la fel de nedumerită ca i ea. #espre ce vorbea, oare?ș



— (ată, Ania a fost bătută cu brutalitate, dar a supravieţuit. Vorbe tișde parcă ar fi fost ucisă. *u înţeleg. #oar o ve$i aici în faţa dumitale.

=intuindu- i fiica frumoasă cu o privire feroce, 0andro spuse furios8ș

— um poţi să continui cu arada asta de$gustătoare, +enia? opilaș

e ca i moartă. re$i că oamenii n-au vorbit despre asta i aici i înș ș ș

6usia? re$i că $vonurile nu circulă? 9rfele pot trece graniţele maiiute dect un tren în plină vite$ă.

— #espre ce vorbe ti, tată? *-are niciun sens.ș

4urios, 0andro se ridică i îi strigă prinţesei +enia peste masă8ș

— Vorbesc despre faptul că nepoata ta a fost violată în timp ce seafla în gri!a ta, că fiecare brfă din Moscova i /aris răspnde teș ș

povestea pe care #u : copilul meu preferat încerci să mi-o ascun$i.

#espre asta vorbesc2)luite, cele două femei căscară gura în acela i timp. Apoi, +enia seș

ridică, împingndu- i scaunul în grabă i se îndreptă spre 0andro. #eci,ș ș

de aceea e3pediase servitorii, î i spuse ea. A tepta să- i verse veninulș ș ș

în particular. — *u-i adevărat, grand-père, protestă Ania privindu-l

neîncre$ătoare. "mul acela m-a bătut, a tras în mine, dar a a ceva n-aș

făcut2 — um îndră$ne ti să ne vorbe ti a a, tată? întrebă +enia a căreiș ș ș

rochie din satin de un albastru-închis sclipea sub colierul de safire. %cea mai mi$erabilă formă de calomnie2 *ici din partea dumitale n-o săaccept a a ceva2ș

— *u uita că vorbe ti cu tatăl tău,ș c.rie, îi spuse el dominnd-o custatura sa. i nu permit nicio lipsă de respect.ẞ

— *ici eu. ine ţi-a spus povestea asta e un mincinos neru inat.ș

Ania n-are de ce să se ru ine$e, doar dacă dumneata consideri cumvaș

că faptul de a fi fost aproape ucisă e un motiv de ru ine2ș

— Minţi, +enia. /ovestea circulă în tot ora ul. 6ăul s-a făcut. *-o săș

reu im niciodată să-i găsim un soţ. Amndouă ne-aţi făcut familia deș

ru ine.ș

— %u am făcut familia de ru ine? #umitale ar trebui să-ţi fie ru ineș șpentru că dai cre$are unor asemenea minciuni sfruntate. 5ar mie mi-eru ine că-ţi sunt fiică2ș



Au$ind acele cuvinte, prinţul 0andro ro i puternic i, tremurnd deș șfurie, î i pălmui fiica.ș

Apucnd primul lucru pe care îl găsi la îndemnă, o statuetă de 0vresdin secolul al optspre$ecelea, +enia, e3trem de furioasă, o a$vrli încapătul celălalt al încăperii. (rntind un frumos peisa! atteau la podea,statueta îi lovi rama aurită înainte de a se face fărme pe parchet.

— As#a cred eu despre povestea dumitale, spuse ea, după care ie iș

din încăpere urmată de Ania. i, dacă pun mna pe cel care a lansatẞ

$vonul, îl omor.'nainte să treacă pragul, prinţesa Ania se întoarse o clipă pentru a se

uita la 0andro, care stătea aplecat deasupra mesei, $guduit de propria-ii$bucnire i mai ales de cea a fiicei sale.ș

— Mi-e ru ine pentru dumneata,ș grand-père, spuse ea încet. *-a fișcre$ut vreodată că o persoană pe care o iubesc se poate purta cu mineatt de urt.

#upă aceea ie i imediat.ș

Ania era att de devastată, înct nimic nu o putea consola. eea cese întmplase în $iua aceea, în pădure, avea să fie un permanentco mar, o ru ine care avea să continue tot restul vieţii ei, urmărind-oș ș

pnă în $iua morţii.%ra o nebunie. 4usese aproape omortă de un nebun care o ura

numai pentru că era gelos pe clasa ei socială. Acum era pe cale de a firenegată chiar de membrii acelei clase datorită $vonurilor care făcuserăceea ce nu reu ise "leg 5vanov. um de era posibil? ine să fiș

răspndit o minciună att de groa$nică? *imic nu avea sens pentru prinţesa Ania. 0tnd întinsă pe cuvertura

verde cu auriu a patului sculptat în stilul perioadei imperiale france$e,Ania privea absentă ornamentele aurii din lucrătura în lemn, din spatele

capului ei, cu mintea aiurită i cu vederea pe !umătate înceţo ată dinș șcau$a durerii.

Viaţa mea s-a terminat, î i spuse ea uitndu-se la baldachinul dinș



mătase grea, verde, care conţinea o mulţime de simboluri sclipitoaredin perioada lui *apoleon, frun$e de dafin cusute cu fir auriu pemătase. /entru o clipă, avea din nou ase ani i stătea în genunchi chiar ș ș

lngă patul acela, împreună cu mătu a +enia iș ș grand-père'

— A cui fetiţă o să fiu? o întrebase pe frumoasa ei mătu ă, iar șrăspunsul venise fără cea mai mică e$itare.

Acum nimeni nu avea să o mai vrea. 'nfrunta sălbăticia singură,îndurerată i renegată, iar ea nici măcar nu tia cine era de vină pentruș ș

suferinţa aceea./rinţesa +enia era att de furioasă pe tatăl ei, înct refu$ă să se ducă

în camera ei i să se gndească la acu$aţia lui pnă dimineaţă > cndș

probabil că el ar fi plecat undeva i ar fi lăsat-o să a tepte pnă searaș ș

tr$iu. *u se putea odihni pnă nu discuta cu elB nu-l putea lăsa să ledefăime$e astfel pe ea i pe Ania. hiar dacă era tatăl ei.ș

'l găsi pe prinţul 0andro în biblioteca de la parter, citind lini tit unulș

din superbele sale volume legate în piele i cu titlurile imprimate înș

relief cu auriu din colecţia de romane franţu$e ti care umpleau rafturileș

unui dulap udovic al +V5-lea elegant, cu geamuri. )o u i negruș ș eraceea ce alesese pentru seara aceea.

— %i, c.rie, spuse prinţul $mbind, dar fără să- i ridice privirea. Aișvenit să mai distrugi ceva din mo tenire?ș

5gnorndu-i sarcasmul, prinţesa +enia se a e$ă lngă el.ș

— (ată, trebuie să stăm de vorbă. % prea oribil să mă acu$i de un lucruatt de îngro$itor. *u-mi vine să cred că, într-adevăr, cre$i a a ceva.ș

— #e ce nu? spuse el închi$nd cartea cu $gomot i punnd-o peșbiroul său, de asemenea, o frumoasă piesă udovic al +V5-lea.

a i dulapul, era opera lui <eorges @acob, un tmplar din secolul alș

optspre$ecelea care avea o clientelă regală. (oate lucrurile din casăaveau o origine e3celentă, în afară de el însu i, obi nuia 0andro săș ș

glumească. 0trămo ii 5ui erau hoţi, bandiţi i !efuitori de ora e. #ar ș ș ș

aveau un gust sublim. — (ată, dacă povestea asta ar fi fost adevărată, ai fi aflat primul.

*umai acest lucru ar trebui să-ţi spună foarte mult. tii că nu mint.ẞ — (oate femeile mint. inele mai mult dect altele. — " femeie ţi-a spus minciuna asta îngro$itoare? întrebă +enia,care



se gndea la vreo două-trei, prima dintre ele fiind i$a./rinţul o privi cu ochii lui de un verde-deschis i, în cele din urmă,ș

spuse8 — *u vreau să discut despre asta. — %i bine, eu vreau.

"ftnd, 0andro ridică din umeri. — (oţi m-aţi de$amăgit, spuse el. *ici a murit în acel accidentstupid fără să lase un mo tenitor care să ne ducă numele mai departe.ș

(u nu i-ai dăruit lui Andrei niciun copil, ca să nu mai vorbim demo tenitor. 0ora ta, $ise el atunci, rostind cuvintele cu un dispreţ vădit,ș

n-a reu it să-l ofere acelui pitic pervers dect o fiică. (oată familia m-aș

de$amăgit. 0untem pe cale de a ne stinge, +enia. )ltimul lucru pe care

a fi vrut să-l aud era un $von în legătură cu onoarea Aniei. Aveamșni te planuri att de mari pentru ea. Acum au fost distruse complet.ș

— % ti un bătrn egoist, tată, i, dacă o ţii tot a a,ș ș ș

0 să mori în singurătate i neplns, încon!urat doar de servitori, lacheișiș prieteni de oca$ie. — Vreau un mo tenitor. 0perasem că nepoata mea îmi va dărui unul.ș

#e cnd sunt un ticălos din cau$a asta, +enia?/rinţesa se uită la el. 'i amintea de un copil căruia i se spusese că nu

i se putea îndeplini dorinţa. — (ată, chiar dacă Ania s-ar căsători, n-ar mai fi prinţesa 0viridova,

ci ar lua numele soţului ei. "rice fiu al ei ar purta numele tatălui său,a a că nu văd cum ar putea asta să-ţi re$olve problema.ș

0andro era supărat. ui i se părea totul foarte clar.

— A vrea să-ţi amintesc de un precedent, spuse el aducnd puţin cușun avocat. 'n ca$ul prinţesei :enaida 5usupova s-a făcut o e3cepţie dela această regulă. %ra ultima din neam i ţarul i-a permis soţului ei să-iș

poarte numele. /rinţesa a născut doi prinţi ori i, astfel, familia aș ș

continuat să e3iste. As#a voiam să fac. Acum, negli!enţa ta a distrus tot. — Atunci, mai a teaptă cţiva ani pentru fiica i$ei i a lui 0erio!a,ș ș

spuse +enia furioasă. /oate că (a a o să- i găsească un soţ care să-ţiș ș

convină. — 0-ar putea. "ri s-ar putea să mă recăsătoresc, spuse el cu răceală.i cred că tii cine e tnăra doamnă.ẞ ș



— *u te sfii, tată. :enaida nu mai e în floarea tinereţii. — % cu apte ani mai mare dect tine,ș c.rie, spuse 0andro cu o

tentă de maliţio$itate. — i a avut de apte ori mai mulţi amanţi, $ise fiica lui, nevrnd să-iẞ ș

scape oca$ia de a avea ultimul cuvnt. #acă o să te-nsori cu :enaida, osă regreţi tot restul vieţii.

— #ar dacă n-o fac, neamul 0viridov o s-o ia pe urmele dino$aurilor. — (ată, oamenii încă mai vorbesc cu respect despre dino$auri, spuse

ea cu un $mbet trist.0andro clătină din cap. — " să am gri!ă de Aniu a. 0igur n-o să moară de foame. #ar n-oș

să-mi dea niciodată ceea ce-mi doresc acum.

— *u-i un obiect, tată. % o fată a cărei viaţă e pe cale de a fi distrusăfără ca ea să aibă vreo vină. #acă dumneata poţi să accepţi asta, eu nupot.

— Atunci, încearcă să te lupţi cu $vonul i ve$i unde o să a!ungi. %ș

distrusă, +enia. 5ar dacă tu ai de gnd să continui cu planurile pentruiarna asta, ai face bine să te convingi dacă poate suporta tensiunea.

#e fapt, +enia era cu adevărat înspăimntată pentru nepoata ei.

9ătrnul avea dreptate într-o singură privinţă > societatea avea să fiee3trem de crudă i, ţinnd cont de starea fragilă a fetei, ar fi fost oș

gre eală să o supună unei ierni de umilinţă în 0ant /etersburg. #ar ș

dacă nu lupta împotriva acelei calomnii, viaţa Aniei avea să fie completdistrusă. *u e3ista alternativă. "ri lupta, ori fuga.

/rinţesa +enia oftă i hotărî în sinea ei că trebuia să se înarme$eș

dacă sperau să vadă primăvara.

A doua $i dimineaţă, prinţesa fu surprinsă cnd î i vă$u nepoata seninăș

i gata să meargă la cumpărături. 9ucuroasă să-i distragă atenţia, +enia îiș

ceru lui /aul, oferul, să aducă ma ina pentru o plimbare peș ș grandsbou$eards' %ra o $i plăcută de vară, e3cepţională pentru /aris în iulie,caldă, însorită i perfect senină, ca o $i frumoasă de mai.ș



nd oferul lui 0andro conduseș Mercedes-ul negru pe poarta dinfier for!at afară în 6ue du 4aubourg 0t. ;onor&, +enia observăamestecul obi nuit al trecătorilor, doici cu copii mici, servitori făcndș

cumpărături, furni$ori cu pachete, ma!oritatea fiind oameni bruneţi cuochii negri, scun$i, veseli, att de diferiţi de cei din ţara ei, rumeni înobra!i i blon$i. *iciun vi$itiu pari$ian nu semăna cu ru ii gra i iș ș ș ș

bărbo i care se plimbau mndri pe *evsi /rospet în caftanele lor ș

albastre i cu pălării rotunde, care conduceau cai superbi cărora leș

vorbeau în permanenţă. *u se vedeau mulţi ofiţeri în tunici albe devară i cu chipiuri de aceea i culoare, ci doar cte unș ș f$ic cu o mantascurtă i neagră ici-colo. 4rance$ii păreau să- i păstre$e pre$entabiliiș ș

ardes ).pub$icains pentru decorarea "perei din /aris cu oca$ia

galelor i pentru sărbătorirea anuală a $ilei de FR iulie.ș0tnd lngă mătu a ei, Ania nu observa nimic, nu vedea nimic, nuș

simţea nimic. 0ingurul lucru din mintea ei era vidul care ocupa loculdeţinut pnă atunci de viitorul ei.

+eniei îi plăcea frumuseţea clasică a /arisului, cu superbele saleclădiri publice datnd din secolul al optspre$ecelea, vilele, parcurile iș

bulevardele largi, dar, în adncul sufletului, se bucura că nu trebuia să

trăiască acolo, preferind amestecul de culoare i e3uberanţă de acasă.ș#upă părerea ei, france$ii erau prea preocupaţi de formă. i preaẞ

organi$aţi. 0ufletul slav al +eniei nu prefera conţinutul, ci emoţia./rivind-o pe Ania cu coada ochiului, mătu a consideră că fata păreaș

destul de mulţumită. /oate că totul avea să se termine cu bine, totu i.ș

#ornică să-i facă pe plac, +enia spuse că ar fi putut să vi$ite$e cteva

din maga$inele ei preferate de pe 6ue de 6ivoli i să-l roage pe /aul sășle ia la o anumită oră. #upă aceea se puteau duce la 9oucherou,bi!utierul +eniei de la /aris.

— #a, $ise fata. 0ună minunat.#ar vocea ei era lipsită de orice nuanţă.



#ouă ore mai tr$iu, după ce vi$itaseră cteva maga$ine elegante,timp în care nu vă$use nimic din ce i se arătase, Ania era gata să seîntoarcă acasă. *evrnd să- i forţe$e nepoata într-o altă activitateș

inutilă, prinţesa +enia propuse să meargă pe !os pnă în punctul în careîi spuseseră oferului să le a tepte. 'ncuviinţnd apatică, Ania spuse căș ș

era de acord.#atorită unei ceremonii la biserica Madeleine, nu prea departe de

punctul de întlnire, circulaţia devenise destul de intensă8 omnibu$eimense, automobile elegante aparţinnd diver ilor mini tri i ma iniș ș ș ș

particulare alături de trăsuri deschise conduse de vi$itii în livrele, orămă iţă dintr-un trecut nu prea îndepărtat. (oate circulau prin uria aș ș

/lace de la oncorde, ai cărei obelisc alb cu auriu strălucea ca un far în

mi!loc, între două fntni arte$iene.0tnd lngă +enia, dar fără să audă niciun cuvnt din ce spuneaaceasta, prinţesa Ania îl vă$u pe /aul cu Mercedes-ul în aceea i clipă înș

care vă$u omnibu$ul care se îndrepta spre ea. *-ar fi nevoie de prea mult, î i spuse ea. *u trebuie dect să merg înș

mi!locul stră$ii i să stau nemi cată. 0e va termina într-o clipă.ș ș

Aruncndu-i o privire +eniei, vă$u că atenţia acesteia era atrasămomentan de strigătele unui vn$ător ambulant. 9ine, î i spuse Ania.șAcum sau niciodată.

Mulţimea deveni nedeslu ită în clipa în care coborî printre ma ini, oș ș

siluetă înaltă i subţire, într-un costum alb de vară, cu ghetuţe albe pnăș

la gle$nă din piele de căprioară, încheiate cu ireturi, a cărei faţă eraș

ascunsă de o pălărioară de pai cu un văl subţire.

/rivind ţintă la omnibu$ul care se apropia, prinţesa Ania nu simţeaabsolut nimic. *u mai simţea nici teamă, nici nefericireB depă ise aceleș

lucruri. Acum nu voia dect uitare. #acă viaţa ei nu mai merita să fietrăită, ea însă i avea să-i pună capăt. 9a se sfr ise chiar în $iua aceea,ș ș

în pădure, nu mai trebuia dect să finali$e$e totul."amenii se uitau cu groa$ă la fata care stătea în calea omnibu$ului. — Ania2 strigă +enia care se întorsese i o vă$use i ea.ș ș

'ngro$ită, ţ ni în stradă pentru a o trage din mi!locul stră$ii.ș — /rinţesă2 strigă oferul, cla3onnd disperat, convins că Aniaș

trebuia să- i fi pierdut minţile.ș



'n timp ce cei patru$eci i trei de pasageri ai săi ţipau i se ţineau deș ș

scaune înspăimntaţi, oferul omnibu$ului i$buti să o evite pe Aniaș

trecnd doar la cţiva centimetri de ea i ciocnindu-se de un felinar deș

lngă <rădinile (uileries. /ietonii ţipară i fugiră să se adăpostească,ș

împră tiindu-se asemeni unui stol de porumbei.ș

nd omnibu$ul i-a pierdut direcţia, unș )enau$# - negru a ters-o peș

Ania împingnd-o lngă bordură. ă$u cu o bufnitură oribilă, o pasărealbă rănită.

— /aul a vă$ut tot, se răsti prinţul 0andro la fiica sa. 0-a dusintenţionat în calea omnibu$ului. 'ncerca să se omoare./rinţesa +enia îi oferise tatălui ei o versiune oarecum diferită a

accidentului, susţinnd că Ania traversase strada neatentă. Al naibiiofer, î i spuse ea, aprin$ndu- i o ţigară.ș ș ș

(atăl i fiica stăteau lngă u a-fereastră a salonului de la eta! careș ș

dădea spre 6ue du 4aubourg 0t. ;onor& măturată de ploaie, ale cărei

felinare luminau de sub ploaia torenţială constantă. 0e potrivea perfectcu starea lor de spirit.

— #octorul mi-a spus că, după nebunia de a$i după-amia$ă, a scăpatdoar cu ni te vnătăi i o gle$nă lu3ată, $ise 0andro. % foarte norocoasă.ș ș

— *ebunie? $ise +enia. 4rumos mod de a vorbi despre asta. — *u fi impertinentă cu mine. Mă supără teribil de mult faptul că

Ania ar face a P ceva. (rebuie să- i fi pierdut minţile.ș ș — #acă acest lucru s-a întmplat cu adevărat, a avut destule motive,$ise +enia cu triste e.ț

0ingură în dormitorul ei, Ania se uita din pat la ornamentelecomplicate de pe tavan, încercnd încă să priceapă ce se întmplase în



după-amia$a aceea. 0e a e$ase intenţionat i cu snge rece în faţa unuiș ș



omnibu$. (otu i, acesta nu o omorse. 6efu$ase să-i ia viaţa > oșrespinsese2

%ra att de comic, înct o făcu să rdă i î i duse mna ia gură ca săș ș

nu o audă nimeniB în definitiv, nu era deloc amu$ant să încerci să-ţiîncredinţe$i viaţa unui omnibu$ mare i aglomerat, în /lace de laș

oncorde. #ar era, totu i, amu$ant2ș

4usese respinsă de moarte, cu brutalitate, i$bită destul de tare pentrua mai căpăta cteva vnătăi, dar, cu toate acestea, readusă fără niciunpic de ceremonie înapoi la viaţă. %i bine, î i spuse ea în timp ce lacrimiș

provocate de rs îi iroiau pe obra!i, am supravieţuit celei mai greleș

încercări acum. #e a$i încolo, orice s-ar întmpla, ru ine, nebunie, oș

totală respingere de către societate nu va mai fi nimic în comparaţie cu

asta. #acă grand-père consideră că sunt o ru ine, foarte bine. *u maișcontea$ă.

(ot ce conta era libertatea nou descoperită pe care o c tigase înș

după-amia$a aceea. /robabil că, acum, 0andro avea să o lase să facăorice voia. #upă ce planurile egoiste îi fuseseră distruse, nu o maiconsidera un pion folositor în micile lui !ocuri.

0ingurul lucru îngro$itor în legătură cu după-amia$a aceea > în afară

de ridicola tentativă de sinucidere > era spaima pe care i-o provocase+eniei. Asta nu era bine deloc. +enia era cea mai bună prietenă a ei iș

cel mai apropiat aliat, o mamă în toate privinţele, numai că nu-i purtanumele. *u merita să treacă prin a a ceva.ș

#eodată, Ania se hotărî să coboare. 0imţea nevoia să stea de vorbăcu ea. #e asemenea, avea să-i spună ceva i luiș grand-père > i nu-iș

păsa cum avea să o ia acesta.obornd cu greu scara lungă din marmură albă, uluindu-i pe

servitori, Ania îl găsi pe 0andro stnd de vorbă cu +enia în bibliotecă.Amndoi ţineau în mini pahare de coniacB amndoi păreau abătuţi.

— Aniu a2 e cauţi aici? #octorul a spus să stai în pat2 e3clamăș0andro. 'ncerci să termini ce-ai început în /lace de la oncorde?

— (ată2 *u e drept, protestă prinţesa +enia a!utnd-o pe Ania să se

a e$e pe un fotoliu. as-o în pace.ș — *u-i nimic, mătu ă.ș rand-père poate să spună ce vrea. % casa

lui. 0per doar că nu se a teaptă să mă supere ce se spune. *u se va maiș



întmpla asta.)itndu-se la fată, 0andro fu gata să mai spună ceva, dar se abţinu.

'n fond, poate nu era în toate minţile./ărnd dureros de delicată i încă foarte hotărtă, Ania î i priviș ș

bunicul în ochi.

— Am fost o proastă că am încercat să mă sinucid a$i după-amia$ă.%i bine, mi-am primit lecţia. 5ar acum n-o să mă las intimidată de ni teș

brfe răutăcioase lansate de mincino i necunoscuţi. #e acum încolo amș

lucruri mai bune de făcut în viaţă. Mult mai bune. — 5-au$i ce spune micuţa tigroaică, spuse 0andro privind-o pe Ania

amu$at.'n ciuda sarcasmului său, prinţesa Ania î i ţinu capul sus i îl priviș ș

drept în ochi. — are e cel mai bun mod de a lupta contra $vonurilor că a fi fostșde$onorată? întrebă ea.

9ătrnul prinţ e$ită. /e vremuri ar fi spus8 1)n duel în partea i$olatăa grădinii de vară dar lucrurile se schimbaseră. Alteţa 0a nu maiparticipase la un duel de trei$eci de ani i mai avea încă cicatricele careș

îi aminteau că trebuia să se pă$ească de acea nebunie.

— *u sunt sigur, c.rie' Ai vreo idee? — ăsătoria, $ise Ania, lundu-l complet prin surprindere.0andro era att de uluit de propunerea aceea, înct credea că nu

au$ise bine. — ăsătoria? repetă el. %h, Aniu a, asta trebuie să fie o dovadă căș

nu mai e ti în toate minţile. +enia, du-o sus i a ea$-o în pat. Aiurea$ă.ș ș ș

— *u aiure$. 0unt chiar foarte lucidă, grand-père' i, dacă dumneataẞ

nu poţi găsi o modalitate mai bună pentru a-mi salva onoarea, atunci aș

vrea să mă susţii în punerea în aplicare a planului pe care-l am. — Vorbe ti serios? *imeni din %uropa sau 6usia n-o să seș

gndească să te ia acum. Ai fost afectată în mod ireparabil, Aniu a.ș

*u mai ai nicio speranţă.4ata se uită la 0andro i, pentru prima oară în viaţa lui, acesta $ări oș

umbră de răceală în ochii ei de un albastru-deschis. — *u mai aveam nicio speranţă după-amia$ă, spuse ea. Acum, însă,nu mai e a a. 6efu$ să fiu de$onorată de o calomnie i n-am de gnd săș ș



renunţ fără luptă. 5ar dacă dumneata îi la i pe ace ti mincino i să teș ș șintimide$e, nu e ti deloc mai bun dect ei.ș

/rinţesa +enia se întrebă dacă nu cumva loviturile îi afectaserămintea fetei. Altfel nu i-ar fi vorbit astfel bunicului ei. /ă ea pe oș

gheaţă foarte subţire. i avea perfectă dreptate.ẞ

— Aniu a, spuse 0andro răbdător, silindu-se să fie blnd cu biatașcopilă, căsătoria este e3act ceea ce a devenit imposibil datorită acestor $vonuri.

*eimpresionată, Ania clătină din cap. — ăsătoria este e3act ceea ce ar dovedi că sunt false./rinţesa +enia î i urmărise nepoata i tatăl cu foarte mare atenţie iș ș ș

observă uimită pentru prima oară ct de mult semănau în privinţa

încăpăţnării. #ar Aniu a tocmai le oferise strategia perfectă. %rașnemaipomenită.

9ătrnul prinţ î i privi cu atenţie nepoata.ș

— *u cred că ai vreun mire în minte, nu? — 9a da, spuse ea i inima începu să-i bată puţin mai tare.ș

— %i, cine e? întrebă 0andro.Aniu a părea încăpăţnată.ș

— Ksta e secretul meu, $ise ea, puţin $ăpăcită de nesăbuinţa ei.9ine, încă n-am vorbit cu el, a a că nu tiu ce răspuns o să dea.ș ș

— 9ineînţeles, încuviinţă 0andro, temndu-se de ce era mai rău, dar vrnd să-i facă pe plac fetei.

%ra evident că suferea un oc după nebunia de după-amia$ă, dar șgndea ca o 0viridovB era îndră$neaţă.

— rand-père, dacă acest domn va accepta, o să-mi fii alături catoată lumea să tie că $vonurile nu sunt dect ni te minciuniș ș

răutăcioase? întrebă Ania. — #acă poţi găsi un soţ în aceste condiţii, o să te instale$ în fostele

apartamente ale părinţilor tăi din /alatul 0viridov din /etersburg i aiș

deveni stăpnă acolo. 6areori folosesc locuinţa aceea în afară dese$onul de iarnă i e păcat să stea goală luni în ir. =ine-te de cuvnt iș ș ș

o să mă ţin i eu.ș



nd se întoarse în camera ei, prinţesa Ania era uluită de îndră$nealade care dăduse dovadă. %i bine, î i spuse ea, n-am nimic de pierdut.ș

#acă o să fiu respinsă, cel puţin voi fi încercat tot. #acă n-o să risc, n-osă tiu. *-am de ales.ș

Aniu a se a e$ă la micul ei birou din lemn de trandafir i începu săș ș ș

compună o scrisoare pe o hrtie fină cu ornamente aurii, făcnd eforturie3traordinare pentru a nu strica efectul cu pete de cerneală8

— ragă Adam Miai$oici; 3ncepea scrisoarea. nd termină,Ania îi arătă scrisoarea prinţesei

+enia, care o citi uluită, se uită la nepoata ei care părea să fi crescutatt de repede i o întrebă8ș

— % ti sigură?ș

— #a, spuse ea rugndu-se, în acela i timp, să nu fi gre it.ș ș

— 'n ca$ul ăsta, draga mea, $ise +enia oftnd, îţi ure$ succes înalegerea pe care ai făcut-o. i o să te spri!in dacă se va întmpla să n-oẞ

facă tata.

'mbrăţi nd-o cu blndeţe, prinţesa +enia se întrebă dacă nu cumvașerau amndouă puţin nebune. #ar era o nebunie foarte atrăgătoare, î iș

spuse ea $mbind. %ra ceva îndră$neţ, plin de resurse, e3traordinar.#acă acei mincino i din 0ant /etersburg credeau că puteau învingeș

un 0viridov, mai aveau multe de învăţat.#oamne, î i spuse Ania îmbrăţi ndu- i mătu a, era o mi careș ș ș ș ș

disperată. #acă alesese bine, avea să fie mulţumită tot restul vieţii.#acă făcuse o gre eală, nu avea să încete$e să regrete $iua aceea.ș

#ar nu se gndea că făcuse o gre eală. *u îndră$nea.ș



Capitolul 8

Moscoa

— 5vanov, ai înţeles ce ai de făcut? întrebă Catia /etrovna. — #a, bineînţeles. — 6epetă instrucţiunile."leg îi aruncă o privire i spuse printre dinţi8ș

— 5ntru împreună cu ceilalţi, mă duc la pa$nic i îl ameninţ cușpistolul.

— i?Ș

— 'i $ic să stea lini tit, altfel îl omor pe loc. 0ă sperăm că o să seșhotărască să asculte.

— i dacă n-o face?ẞ

— 'l împu c.ș

"chii ver$i i reci ai Catiei se întoarseră spre /avel 0riabin care seșafla în dreapta ei. Acesta dădu din cap aprobator.

— *u uita un lucru, "leg, îl preveni el. #acă-ţi pier$i cura!ul, nu teîntoarce aici. " să te omorm. *u ne interesea$ă la ii.ș

— *u vă faceţi probleme în privinţa mea, spuse el cu răceală. Aveţigri!ă de voi.

(ovară ii lui îl priviră cu scepticism, ceea ce nu-i dădu mai multășîncredere. *imeni nu părea să aibă o părere prea bună despre el,observă el supărat. <re eala lor.ș

— #acă o să reu im, o să putem cumpăra arme foarte bune, leș

aminti 0riabin. 5ar cu banii care or să rămnă, o să putem călători dinora în ora , dnd cte o lovitură sistemului ţarist în fiecare provincie.ș ș

— 9ravo, spuse $mbind #mitri, fratele mai mic al lui /avel. <ata

cu vorbele. ;aideţi să luăm banii2Catia /etrovna încuviinţă, stinse ţigara i bătu din palme.ș

— 9ine, spuse ea. a bancă2



'n timp ce banda de !efuitori ai băncii ie iră din cameră, coborndș

scara ubredă i întunecată a acelei clădiri murdare, /avel 0riabinș ș

rămase doar pentru a lua hrtiile, a- i face vali$a i a terge orice urmăș ș ș

a pre$enţei sale.a lider al grupului, avea să- i întlnească oamenii într-un 5ocș

stabilit dinainte, la marginea ora uluiș

— #upă ce ei aveau să se ocupe de partea murdară a afacerii. 0econsidera prea important pentru a risca să ia parte la !af.

5osif, care înainte lucrase ca vatman, î i asumă sarcina transportului,ș

după ce furase o trăsură mări oară, cai i uniforma vi$itiului > unș ș

caftan lung bleumarin, o pălărie rotundă i o centură. %rau alte ctevaș

du$ini ca el pe stră$iB nimic nu ar fi părut mai inofensiv i nu ar fi atrasș

mai puţin atenţia.A!unseră la bancă mai greu dect se a teptase. a lucrurile să fie iș ș

mai rele, în apropierea intrării, era oprită o trăsură a armatei aparţinndgarni$oanei moscovite, e3act în locul în care !efuitorii plănuiseră să- iș

lase vehiculul furat i pe vi$itiul agitat.ș

— *u-mi place, mormăi 5osif, care era însărcinat cu fuga de acolo.0oldaţii ă tia7ș

— (aci i nu mai fi nervos, spuse Catia. 4ă e3act cum am plănuit iș șnimeni n-o să bănuiască nimic.

(rage pe dreapta ca să coborm. " să mergem pe !os pnă la bancă."pre te la vreo ase metri de intrare i a teaptă. Vorbe te-le tuturor caș ș ș ș ș

un adevărat vi$itiu i ţine-ţi privirea aţintită asupra u ii.ș ș

4iind stăpnit de sumbre presimţiri, vi$itiul conduse trăsura pnă înlocul stabilit, unde pasagerii săi coborră. 'n timp ce cei cinci !efuitori> "leg, Catia, Valeri, #mitri i /iotr > mergeau pe strada Malaiaș

0adovaia, amestecndu-se printre mulţimea de muncitori cu cămă i deș

pn$ă, ofiţeri, gospodine, vn$ători ambulanţi i cer etori, vi$itiul lor ș ș

continuă să se îndrepte spre destinaţia prestabilită, la ase metri deș

intrare. ' i privi nervos tovară ii care se apropiau de impunătoareaș ș

clădire din granit.

— *u uitaţi, spuse Catia intrnd pe u a grea din bron$ a băncii, "legșse duce la pa$nic înainte ca vreunul din noi să acţione$e.

— %3act, $ise "leg ciudat de entu$iasmat.



5ntrnd în acel spaţiu cu coloane de marmură, observă că erau puţiniclienţi. 4oarte bine. %rau în ma!oritate bătrni i oameni ce păreauș

inofensivi. *u era nicio problemă.'n spatele ghi eelor, casierii numărau repede bancnotele cu eficienţaș

unor automate.

%i bine, î i spuse "leg acoperindu- i faţa cu o mască i vă$nd căș ș ștovară ii săi făceau acela i lucru, să ne punem pe treabă. )itndu-seș ș

nerăbdător la Catia în partea cealaltă a încăperii, îi arătă spre casieri.e naiba se întmpla cu căţeaua? %ra timpul.

— Minile sus2 strigă ea, bătnd din picior furioasă. *imeni numi că2ș

0urprins de acel ton ascuţit i de armele care au apărut de sub haineș

i !achete, pa$nicul bărbos ascultă, uitndu-se nelini tit la pistolul luiș ș"leg, care nu se afla prea departe de pieptul său.

— ;aideţi, urlă "leg. (oată lumea, minile sus2" doamnă mai în vrstă într-o rochie verde pal i cu monoclu aruncăș

o privire armelor i că$u grămadă. )nii icniră sau ţipară, dar ș

ma!oritatea stăteau i priveau ca prostiţi, ocaţi de ideea de a fi !efuiţiș ș

$iua în amia$a mare într-un loc att de respectabil.

— (u, spuse "leg făcndu-i semn pa$nicului, depărtndu-se deplanul iniţial al Catiei, du-te în seif i scoate banii. Mai repede2ș

Aruncndu-i o privire directorului băncii, pa$nicul primiîncuviinţarea i se duse să scoată banii.ș

— i tu, porunci tnărul cu brutalitate, îndreptnd revolverul spreẞdirector. A!ută-l.

— Mitea, spuse Catia, furioasă din cau$a faptului că nu se ţinusecont de instrucţiuni, a!ută-i i tu. 6epede2ș

'ngrămădind bancnotele în sacul băncii, directorul, pa$nicul iș

#mitri 0riabin lucrară ct putură de repede, în timp ce "leg, Catia,/iotr i Valeri îi ţineau pe toţi ceilalţi sub ameninţarea armelor.ș

— Mai repede2 repetă Catia nervoasă în timp ce pri$onierii se uitaui a teptau cu minile ridicate i cu inimile bătnd nebune te.ș ș ș ș

— 9ine2 — ;ei2 strigă "leg îndreptnd pistolul spre un ofiţer în vrstă. %înarmat2



4urioasă, Catia ţinti i trase în omul care vrse mna sub haină.ș

eilalţi ţipară i fugiră în partea cealaltă a încăperii, iar cel rănit seș

prăbu i la podea, strngnd în mnă o cutie cu medicamente.ș

— 0ălbaticilor2 strigă un privitor mnios, ascuns după un stlp. — (aci din gură2 ;ai, Mitea. 0ă plecăm2

Ascultnd imediat, tnărul 0riabin în făcă sacul de pn$ă plin cușruble i fugi, lăsndu-i pe director i pe pa$nic în mi!locul bancnotelor ș ș

împră tiate, că$ute la picioarele lor ca ni te frun$e toamna.ș ș

— Afară, afară, afară2 strigă Catia, continund să ţină oamenii subameninţarea pistolului, în timp ce tovară ii ei fugiră pe lngă ea spreș

u a din bron$.ș

'n clipa în care se întoarse i ea să fugă, pa$nicul scoase arma iș ș

trase, însă nu nimeri fata, ci pe Valeri în gt. (nărul ţipă i că$u lat peșpodeaua de marmură, prins între u ile grele, ţintuit att de greutatea lor,ș

ct i de propria-i rană.ș

4ără să arunce măcar o privire înapoi, Catia ie i în stradă, alergndș

înnebunită spre trăsură, dar, spre groa$a ei, aceasta nu se vedea nicăieri. — e s-a-ntmplat? strigă ea la "leg, /iotr i #mitri, care fugeau peș

stradă, strecurndu-se pe lngă trecătorii curio i.ș

— ine tie? ;ai s-o tergem mai repede2 "r să vină după noi într-oș șclipă, îi strigă "leg peste umăr.

'ngro$it de gndul de a fi prins în mi!locul ora ului cu sacul marcatș

plin cu banii băncii, #mitri î i scoase haina în fugă i înfă ură sacul înș ș ș

ea. — /e strada aia, spuse Catia gfind. " să luăm un tramvai. =ine ăla

acoperit, pentru #umne$eu2 — #e ce-a trebuit să-l împu ti pe omul ăla? o întrebă "leg furios,ș

gfind i răsuflnd greu ca să ţină pasul. A fost ceva negndit iș ș

stupid. 4ără sens2Acei a a-$i i bandiţi or fi fost ei pricepuţi în ale teoriei mar3iste, dar ș ș

erau ni te pro ti. i un mare pericol pentru el.ș ș ẞ

— #acă n-ai fi strigat că e înarmat, n-a fi tras, $ise Catia răsuflndș

greu. % numai vina ta2 i n-asculţi2ẞ — Ar fi trebuit să-ncercăm să-l luăm pe Valeri cu noi, mormăi Mitea

lngă ea. *-a fost loial să-l lăsăm a a.ș



— 5diotule2 *-aveam timp. tim cu toţii care erau riscurile. eea ceẞa vrea să tiu e ce s-a-ntmplat cu trăsura aia2ș ș

"prindu-se să- i tragă răsuflarea, se re$emară de gardul de piatră alș

casei unui negustor înstărit, o e3travaganţă tipică negustorilor dinMoscova. *imeni nu i-ar fi putut urmări, din moment ce fugiseră în$ig$agB cu toate acestea, nu puteau $ăbovi prea mult. #e!a stăpnulcasei îi privea cu suspiciune.

— (rebuie să ne despărţim, $ise Catia. % prea ridicol să alergăm îngrup. Mergeţi fiecare la locul de întlnire i spuneţi-i lui /avel ce s-aș

întmplat. i împu caţi-l pe idiotul ăla de 5osif dacă-l mai vedeţi2ẞ ș

adăugă ea furioasă. — Am înţeles, spuse Mitea.

— #umne$eule, î i spuse Catia privind în urma lor. eșincompetenţi. /avel o să fie furios.

6efu$ă un vn$ător ambulant de (as care îi oferea un pahar dinmarfa lui, insistnd că avea să-i îmbunătăţească starea de spirit.

— *u, mulţumesc, mo ule, spuse ea abătută. A$i am nevoie de multșmai mult ca să mă dreg.

i în!urndu-i în gnd pe 5osif i pe trăsura lui care dispăruseră,ẞ ș

Catia /etrovna aruncă alul vechi pe care-l purtase în tipul !afului într-șo curte întunecoasă i fugi după un tramvai. %ra furioasă din cau$aș

afacerii din după-amia$a aceea i gata să-l facă praf pe /avel 0riabinș

dacă îndră$nea să aducă vreo critică.

/an(# Pe#ersburg

— #eci, Mi in, ce ve ti ai pentru mine? î i întrebă /etrov colegulș ș ș

cnd se întlniră să ia cina într-unul din cele mai $gomotoaserestaurante din 0ant /etersburg. eva interesant?

— *emaipomenit, $ise Mi in r$nd u or cnd un chelner cu orţș ș ș

alb le puse pe masă un samovar din alamă sclipitor. % vorba de odoamnă pe care amndoi o cunoa tem i o îndrăgim.ș ș

— =arina?



— *u fi caraghios, 6oman Vasilievici. Vorbesc de ro cata noastrășpreferată.

— Ah, Catia /etrovna, vrei să $ici. #a, asta chiar că e interesant./etrov vrî între dinţi o bucăţică de $ahăr i, ridicnd paharul cu ceaiș

fierbinte în suportul său din metal filigranat, sorbi cu gri!ă din lichidulde culoarea ambrei.

— e-a făcut frumoasa noastră de data asta? — A !efuit o bancă din Moscova acum vreo lună împreună cu ni teș

prieteni. — ine sunt prietenii ă tia?ș

— el mort pe care l-au lăsat în urmă este un fost student care astudiat la )niversitatea din Moscova cu Catia. #in relatările martorilor

oculari, a fost implicat i unul din fraţii 0riabin > #mitri, cel maișpuţin periculos dintre cei doi.

— i?Ș

— A!ung i la partea interesantă, /etrov. )nul din martorii cu careș

am stat de vorbă săptămna trecută a!urat că l-a recunoscut pe 5vanoval tău la locul faptei. A $is că "leg 5vanov a fost cel care i-a ordonatpa$nicului să a!ute la golirea seifului. -a identificat din fotografiile de

pe afi ele pe care scrie că e urmărit, din pură întmplare. ;abar n-șaveam că 5vanov o cuno tea pe Catia. i, apropo, acum are barbă. M-ș ẞ

am gndit că ar fi bine să tii.ș

— #umne$eule2 #e ce nu mi-ai spus atunci cnd s-a-ntmplat? -am căutat peste tot.

— Abia am aflat i eu.ș

6oman Vasilievici î i scoase ochelarii i i-i lustrui nervos cu oș ș șbatistă murdară. — a naiba, mormăi el. — Măcar tiu că e-n grupul Catiei i al idioţilor ălora de 0riabini.ș ș

#acă-l găsim pe unul, îi putem găsi pe toţi. — )nde sunt? — *imeni nu tie. 0-au dat la fund din nou. Apropo, au făcut oș

captură frumu ică atunci. /este două sute de mii de ruble.ș — 4oarte impresionant. — #ar, bineînţeles, i-au pierdut un tovară .ș ș



— )n nimeni, $ise /etrov ridicnd din umeri. — )n nimeni cu relaţii interesante, spuse Mi in, care era un vechiș

coleg, un individ mic i îndesat, cu strungăreaţă.ș

— :ău? — 'ntr-adevăr. A fost încurcat cu fiii a doi aristocraţi foarte

cunoscuţi. (oţi trei au intrat în lupta revoluţionară i au folosit vila dinș4inlanda a unuia din taţi pentru a depo$ita arme procurate princontrabandă. Am făcut o ra$ie pe acolo săptămna trecută i l-amș

înspăimntat teribil pe un anumit prinţ cnd am întrebat de a a ceva. Aș

susţinut că nu tie nimic, bineînţeles.ș

— 9ineînţeles. — 'ntr-un fel, e păcat că băiatul ăsta a fost omort. (are mult am fi

vrut să-l luăm la întrebări. Ar fi putut să ne dea ni te informaţiișfolositoare despre furni$orul lor de arme.

— /ăcat, murmură /etrov. "leg a scăpat? — Ah, da. 'mpreună cu Catia i cu ceilalţi.ș

— iudat. %a obi nuia să se considere prea superioară pentru a seș

încurca cu o brută de teapa lui 5vanov. %l nu-i ca amicii ei, ni teș

neisprăviţi de intelectuali cu capetele în nori. #in cte am au$it desprecomportamentul lui în acea provincie a Moscovei, e un sălbatic. alulacela7

— A fost i un atac asupra unei fete. 4oarte violent, spuse Mi inș ș

aplecndu-se peste masă cu un aer confidenţial. Am au$it că a fostvorba i de viol pe lngă tentativă de crimă. 5ar familia încearcă să ţinăș

sub tăcere amănuntele supărătoare.

— )nde ai au$it asta? întrebă /etrov./rinţul nu-i spusese nimic despre viol. 0ă-i fi scăpat ceva? %rasupărat.

— )nul din cunoscuţii mei care are relaţii la curte mi-a spus povestea.0e afla în vi$ită prin $onă cnd s-a întmplat totul. i lui i-a povestitẞ

altcineva, e3plică Mi in. /ăcat. Am au$it că e i foarte drăguţă.ș ș

— *-a fost niciun viol. A fost numai bă#u#ă, spuse 6oman

Vasilievici cu fermitate. *u voia să-l lase pe Mi in să se laude cu cuno tinţele lui superioare.ș ș

/utea deveni chiar îngro$itor de enervant cnd începea să- i dea aere.ș



— (reaba ta, spuse Mi in. Asta am au$it.ș

ei doi agenţi ai 5ranei î i aruncară privirile prin restaurantul plinș

de samovare sclipitoare, tăvi lăcuite i pictate i cu orchestra sa deș ș

balalaice $gomotoasă, întrebndu-se care or fi fost planurile de viitor ale Catiei /etrovna.

— (rebuie s-o găsesc pe Catia, $ise /etrov, lund o înghiţitură dinfarfuria cu "a(us(i' %a o să mă ducă la 5vanov.Mi in îl privi cu suspiciune, vrnd în gură o ciupercă murată.ș

— /asiune pentru dreptate? întrebă el. — am a a ceva.ș

— 5vanov e foarte lipsit de importanţă. — 0ă $icem că are posibilităţi interesante.

)n strigăt foarte puternic i$bucni de la una din mesele din colţ undeun grup de negustori veseli îmbrăcaţi în caftane de la os#ini or,unul din cele mai mari ba$aruri din 0ant /etersburg, se întreceau carebea cel mai mult. )n bărbat gras se prăbu ise încet pe podea, completș

beat i ie it din circulaţie.ș ș

— e am la afacerea asta? întrebă Mi in, privindu-l pe /etrov înșochi.

— inci sute de ruble pentru o informaţie precisă care să mă a!ute săpun mna pe 5vanov.

Mi in calculă că, dacă /etrov îi oferea cinci sute, el însu i puteaș ș

c tiga de cel puţin trei ori mai mult. i aceea era o estimareș ẞ

conservatoare. — " mie, $ise Mi in.ș

— ase sute.ẞ — "pt sute. — ase sute cinci$eci.ẞ

— apte sute i s-a făcut.ẞ ș

— 'mi ceri mult, Mi in.ș

— #ar îţi poţi permite, /etrov, altfel nu mi-ai fi făcut oferta. — 0unt sărac. % un sacrificiu îngro$itor pentru mine.

— Ai atta pasiune pentru dreptate, 6oman Vasilievici. — #a. %3act.6upseră sigiliul unei sticle de vodcă pentru a pecetlui înţelegerea.



6oman Vasilievici era încntat că economisise atţia bani, fusesepregătit să ri te cel puţin o mie cinci sute pentru a cumpăra cooperareaș

lui Mi inB suma la care că$useră de acord era o surpri$ă plăcută.ș

— 2a "doroie! spuse el $mbind i ridicnd paharul. 0ă bem pentrușsuccesul urmăririi noastre.

nd primise scrisoarea Aniei, Adam fusese i bucuros i îngri!orat.ș ș

'l informa că avusese un accident în timp ce traversa /lace de laoncorde i îl ruga să se ducă la /aris să o vadă ct de curnd putea.ș

%ra ceva e3trem de important, scrisese ea, i el nu a teptase să fie rugatș șde două ori.

5nformndu- i colegii că î i lua o vacanţă mult amnată i evitndș ș ș

întrebările lui 9illN în legătură cu acea hotărre subită de a pleca în%uropa, Adam î i făcuse baga!ele chiar în după-amia$a aceea, luase unș

tren de noapte pnă la Moscova, i urcase înș 2ord <=press din gara*iolai, îndreptndu-se spre /aris, pe ruta Var ovia, #resda, 9erlin.ș

'n timp ce peisa!ul monoton al 6usiei europene aluneca pe lngăferestrele compartimentului său de clasa înti, Adam nu vedea ţăraniicare lucrau pe cmpuri, ignora trupele oca$ionale de soldaţi caretreceau călare, nu observa fermecătoarele racle mici unde femei de laţară a e$au buchete de flori de cmp cnd se duceau sau se întorceauș

de la muncă. (ot ce vedea era o fată blondă, delicată, stnd în salonul

casei unchiului ei, plină de vnătăi i îngro$ită de atacul unui nebun.șAnia avea nevoie de un protector, cu att mai mult cu ct au$ise unele$vonuri neplăcute în legătură cu incidentul.

'n nerăbdarea lui de a a!unge la /aris, Adam ignoră fiecare oprire depe traseu. 'n gara din Var ovia se înfurie cnd trenul plecă mai tr$iuș

cu două$eci de minute din cau$a sosirii într$iate a unei doamneimportante care trebuia să se urce în celebrul %3press pentru a merge la

/aris. *imeni nu tia cine era, dar fiecare avea bănuielile sale. Membriișfamiliei imperiale se aflau în capul listei de posibilităţi. "ficialii căilor ferate se agitau împre!muind cu un cordon o parte a peronului pentru a



ţine departe mulţimea de curio i care se împingeau, chinuindu-se săș

vadă o femeie micuţă, cu o haină elegantă de culoarea piersicii, peumătate ascunsă de doi poliţi ti înalţi.ș

— #umne$eule2 e3clamă domnul din stnga lui Adam. a uitaţi-văcine e2 *u-i de mirare că au ţinut trenul pe loc2

Adam se uită pe geamul vagonului-restaurant, observnd mulţimea,pe doamnă i pe însoţitorii acesteia.ș

— Vreo mare ducesă? îndră$ni el. — Mare ducesă2 rse celălalt. #omnule, nu se poate să vorbe tiș

serios. Vrei să-mi spui că n-o recuno ti?ș

— Ar trebui? întrebă Adam, supărat că femeia aceea micuţă îl făcusesă într$ie cu două$eci de minute, aproape două$eci i cinci chiar. %ș

cineva cunoscut? — am a a ceva. % :enaida Ca ina.ș ș

#in moment ce acest lucru fusese spus cu un aer att de autoritar,Adam bănui că răspunsul potrivit nu putea fi dect 1Aha2 #ar nu aveachef să fie politicos.

— % regina corpului de balet Marins(i, îi e3plică domnul. A părăsit0ant /etersburg-ul în toiul unui scandal. %a a fost de vină că un mare

duce a fost alungat de pe proprietatea sa din Moldova. Acum se plimbăprin %uropa i dansea$ă cu foarte mult succes în fiecare ora . % oș ș

femeie e3traordinară2 — Ah, spuse Adam dnd din cap, doamna e balerină. — #ragul meu, :enaida Ca ina esteș ba$erina vremurilor noastre. Ar

trebui să te duci la un spectacol de-al ei dacă reu e ti să găse ti bilete.ș ș ș

um de n-ai au$it de ea? — )ltimii cţiva ani mi i-am petrecut în !unglă, spuse Adam, ceea cenu era chiar o minciună, ţinnd cont de misiunile lui din uba i 4ilipine.ș

/e peron, balerina se îndrepta spre cel mai apropiat vagon, însoţită decei doi poliţi ti. "amenii îi făceau cu mna, o strigau, încercau disperaţiș

să-i atragă atenţia, chiar i numai pentru un $mbet scurt. 4ăcnd totș

posibilul să- i ţină echilibrul în mi!locul admiratorilor ei isterici, Ca inaș ș

aruncă plină de graţie trandafiri, din buchetul pe care-l avea în braţe, celor mai gălăgio i din mulţime, făcndu-i să nu mai vocifere$e în urechile ei înș

timp ce ea i însoţitorii ei î i făceau drum spre tren.ș ș



#upă ce urcă, femeia fu întmpinată de un bărbat înalt în uniformăde general rus, care o conduse în vagonul-restaurant la braţ, înaplau$ele pasagerilor. Ca ina $mbi de parcă i-ar fi petrecut mai toatăș ș

viaţă făcndu-le plăcere străinilor, de i era evident încntată că aceiș

oameni nu aveau nici cea mai mică inten ie să o ia cu asalt.ț

nd trecu pe lngă Adam, îi aruncă o privire scurtă, lundu-ie3presia de curio$itate drept o admiraţie plină de veneraţie i îl răsplătiș

cu un $mbet superb. #upă aceea trecu mai departe, a e$ndu-se la oș

masă din colţ împreună cu generalul i întin$nd mna cu hotărre spreș

meniu. — e viaţă trebuie să ducă, opti cel de lngă Adam privind-o peș

Ca ina ca vră!it. *u-i a a ca îi superbă?ș ș

u siguranţă că era. #ar mai arăta, de asemenea, ca o feti canășdrăguţă căreia nu i-ar fi stricat un somn bun i care nu părea săș

beneficie$e de acest lucru în seara aceea. /rivind-o pe balerina aceeamicuţă, brunetă i cu ochii negri, Adam î i dori să fi fost de!a la /aris.ș ș



Paris

nd 2ord <=press a!unse, în sfr it, să oprească în gara gălăgioasăș

i aglomerată din capitala 4ran ei, americanul se aplecă pe fereastraș ș

compartimentului uitndu-se nerăbdător pe peron după Ania. %raucteva persoane acolo, chinuindu-se să vadă dincolo de geamuriletrenului, dar, deocamdată, nici urmă de Ania

%h, î i spuse el de$amăgit, poate că într$ierea din Var ovia dăduseș șpeste cap planurile tuturor.

a un moment dat o $ări stnd lngă prinţesa +enia, amndouă subţirii elegante, purtnd rochii de după-amia$ă din mătase de la casaș Poire#,

+enia în verde-pal, Ania în ro$, fiecare avnd cte o tocă asortată. Ania îi

făcea cu mna, de$amăgită că el nu o recunoscuse încă. — Ania2 strigă el.'ncntat că le vă$use, tnărul le făcea cu mna agitat, ceea ce le făcu

pe prinţese să $mbească în timp ce îi răspundeau.Ania încerca din răsputeri să pară demnă, cnd i-ar fi dorit nespusș

să fugă spre fereastră i să se arunce de gtul lui, a a cum făcea unș ș

tnăr france$ cu iubita lui în vagonul alăturat, dar nu se cădea. iudat,

ct de mult din natura umană părea să fie la cuţite cu buna cuviinţă, î ișspuse ea cu un $mbet vinovat.

'n timp ce hamalul îi lua baga!ele, Adam îi sărută mna prinţesei+enia, după care luă minile Aniei într-ale sale i o privi cu dragoste înș

ochii limpe$i, dorind tare mult să o poată îmbrăţi a.ș

— e mai faci, Aniu a? se au$i el întrebnd de parcă împre!urărileș

ar fi fost obi nuite i nu misterioase i încărcate de emoţie, cumș ș șsimţeau toţi trei că erau. — Mă simt mult mai bine, spuse ea $mbind i genele îi tremurarăș

u or cnd î i ridică privirea spre ochii lui negri. Adam Mihailovici, măș ș

bucur att de mult că e ti aici, murmură ea. #e cum o să a!ungemș

acasă, va trebui să stăm de vorbă. % ceva foarte important. — 9ineînţeles, $ise el i e3presia îi spuse că orice aveau să discuteș

era e3traordinar./rinţesa +enia îi aruncă un $mbet fermecător i enigmatic,șrugndu-se în sinea ei să reu ească.ș



'n faţa <ării de *ord, unde Mercedes-ul negru al familiei 0viridovera parcat într-un ir lung de alte automobile i ta3iuri, era o oarecareș ș

agitaţie. 'ntr-o rochie modernă alb cu negru, cu o tunică neagră, madamCa ina bătea din picior lngă bordură lngă un domn înalt i vorbea peș ș

un ton scă$ut. 'n faţa ei, doamnele 0viridov recunoscură un altautomobil care aparţinea prinţului 0andro. 'năuntru se afla prinţul înpersoană, aproape ascuns vederii. *umai oferul se $ărea.ș

0e părea că madame Ca ina avea un surplus de admiratori în $iuaș

aceea. %ra prinsă între doi dintre ace tia i era chiar posomorită dinș ș

acest motiv.um de poate să- i facă una ca asta? se întrebă +enia observndș

scena. %ra o pierdere totală a demnităţii. 9ătrn nebun.

/aul, oferul care conducea automobilul doamnelor, un france$șscund i îndesat cu o e3presie de permanentă îngri!orare, se strmbăș

u or i î i pofti grăbit pasagerii să urce în ma ină înainte să mai apuceș ș ș ș

să vadă ceva din mica dramă a Alteţei 0ale. /aul era demodat, nusuporta să vadă că un bărbat se purta necuviincios în faţa copiilor săi.

i lui îi plăceau cele două prinţese.ẞ

nd a!unseră la vila 0viridov, Adam fu condus în camera lui, o

capodoperă imperială în nuanţe de auriu, al cărei decor datora foarte multunei mode egiptene din urmă cu o sută de ani. Mai toate piesele demobilier din lemn de trandafir conţineau capete i labe ale unor sfinc i dinș ș

bron$, iar pe doi pereţi îmbrăcaţi în mătase se aflau capodopere de#elacroi3 i <ericoult care ilustrau campania în %gipt a lui *apoleon i înș ș

care împăratul era înfăţi at în diverse atitudini eroice. #acă n-ar fi fostș

att de îngri!orat în legătură cu Ania i nerăbdător să afle motivul pentrușcare fusese invitat acolo, tnărul ar fi fost impresionat.#upă o masă care păru să dure$e o ve nicie, prinţesa +enia îi sugerăș

Aniei, că, poate, domnul oLell ar fi dorit să vadă grădinile. Avea săvină i ea mai tr$iu, spuse ea. 0pre supărarea ei, tatăl său nu seș

întorseseB era ocupat, evident, în altă parte. i, dacă Ania nu observase,ẞ

tnărul american înţelesese situaţia perfect. ' i dădea seama de acestș

lucru din felul prudent în care evita să pună întrebări ce ar fi putut fienante.

Ania, superbă în rochia ei de mătase ro$, îl surprinsese pe Adam



purtndu- i părul ridicat, un lucru matur care era foarte atrăgător.ș

'ntotdeauna îl avusese liber sau prins la spate într-un coc larg. Acum,purtnd un irag dublu de perle cu o închi$ătoare micuţă din diamant iș ș

o pereche de cercei din perle, era elegantă.0tnd pe o bancă din marmură la umbra unui castan imens, cei doi

erau singuri cu e3cepţia celor doi grădinari care aran!au un gard viu,ornamental. /rinţesa +enia ţinea totul sub observaţie cu nervo$itate,dar discret, de la fereastra salonului ei de la eta! în timp ce îi scria luiAndrei la micul ei birou.

— Adam Mihailovici, mă bucur att de mult că ai venit să mă ve$i,murmură tnăra prinţesă. *-a fost deloc o perioadă plăcută.

(nărul o privi cu dragoste. %ra tulburată.

— =i-am spus doar în $iua aceea la 9elaia 9erio$a, în ca$ că simţică lucrurile stau att de rău, înct nu tii ce să faci, te voi a!uta. Amș

vorbit serios, Ania.0e uită la frumosul ei chip i vă$u doar urmele vagi ale vnătăilor.ș#eodată, ea spuse8

— Adam Mihailovici, tii ce mi s-a întmplat la 9elaia 9erio$a?ș

— #a, doar am fost acolo.

<enele ei tremurară u or, iar el vă$u perlele înălţndu-se i lăsndu-ș șse în !os pe pieptul ei.

— %i bine, cineva i-a spus lui grand-père că a fost mai rău, spuse eaovăitoare. % att de groa$nic. 5ncredibil. 0-au răspndit ni te $vonuriș ș

cumplite7 — Ania, tiu la ce te referi, îi spuse el lundu-i mna. re$i că a daș ș

atenţie vreodată unor asemenea lucruri? — tiu că dumneata n-ai face-o, dar alţii da. 9a chiar o fac.ẞ

(năra prinţesă î i simţi gtle!ul uscat cnd Adam îi strnse mna cuș

blndeţe. 5deea aceea i se păruse nemaipomenită iniţial, dar acum, cndel se afla lngă ea, era foarte speriată.

— Aniu a, ţin foarte mult la tine, îi spuse Adam privind-o stăruitor.ș

Mi-ai plăcut i cnd erai, pur i simplu, fetiţa din grădinileș ș

lu3emburghe$e. #ar cnd te-am întlnit la 9elaia 9erio$a, te-amvă$ut pentru prima oară ca pe o femeie în toată firea.)imiţi, ochii alba tri ai Aniei se măriră u or i Adam vă$u perleleș ș ș



ridicndu-se i coborndu-se iute.ș

— :vonurile astea nu înseamnă nimic pentru mine > în afară defaptul că te afectea$ă pe tine. #acă a putea face ceva pentru a le puneș

capăt, o voi face, promise el. — eea ce vreau să-ţi cer e imens, spuse ea aproape imperceptibil,

împletindu- i degetele cu ale lui i privindu-l în ochi.ș ș

/entru o clipă, Adam se uită la ea, înţelegnd pe !umătate, dar nevenindu-i să creadă. *u se putea.

— Adam Mihailovici, eu simt foarte multă afecţiune pentrudumneata, spuse ea încet. #acă tot ceea ce spui e adevărat, atunci aș

vrea să te rog să mă ceri în căsătorie bunicului.(imp de o secundă tnărul rămase fără grai. #upă care, uitnd total

de sine, se aplecă i o sărută pe prinţesa Ania u or pe bu$e. 4ataș ștremura de emoţie cnd se spri!ini de el o clipă. %$itnd doar un minut,îndelungat i plin de încordare, Adam murmură8ș

— " s-o fac.#upă aceea întrebă8

— nd?#umne$eule2 hiar i$butise? %l se simţea ameţit, ca i cum abia ar fiș

visat totul. — urnd, opti Ania, aiurită.ș

' i atingea nervoasă perlele de la gt în timp ce îl privea uluită peșAdam Mihailovici, care tocmai o uimise.

— t mai curnd posibil.+enia stătea la fereastră acum, strnită de emoţiile din grădină.

/robabil că o fi spus 1da, î i spuse ea, $mbind melancolică.ș — Ania, te iubesc i a vrea să tii că am de gnd să-ţi fiu un soţș ș ș

foarte bun, spuse el continund să-i ţină mna. *u sunt un bărbat careia căsătoria în glumă. #acă-mi dau cuvntul, o fac pentru vecie. iẞ

a tept acela i lucru din partea ta.ș ș

— #a, opti Ania. *-a vrea pe nimeni altcineva. *iciodată.ș ș

%h, î i spuse ea, o făcuse. 5ar el spusese 1da2 )itndu-se cu uimireș

la bărbatul brunet i chipe de lngă ea, tia că acesta o iubea i ar fiș ș ș șfăcut orice ar fi vrut ea în clipa aceea. Atta putere era o e3perienţă cutotul nouăB era, de asemenea, i puţin înspăimntător. *u avea dectș



aptespre$ece ani2ș

— (e iubesc, opti Ania aproape ca pentru sine, fascinată de felulșcum sunau acele cuvinte.

%ra ridicol, dar nu î i amintea în ce limbă vorbise cnd îl ceruse înș

căsătorie. nd vorbea cu cei care nu erau ru i, vorbea, de obicei, înș

france$ă, dar rusa era limba inimii ei, cea mai sinceră e3primare asentimentelor ei. A sinelui ei.

— i eu te iubesc, îi răspunse el în ruse te i, din clipa aceea, ea tiuẞ ș ș șcă nu se în elase.ș

0entimentul venise direct din inima eiB nu făcuse o gre eală.ș

Adam fu aproape la fel de uluit ca prinţesa Ania de răspunsul luiimediat la propunerea ei. 'n tren se tot întrebase care o fi fost motivul

acelei invitaţii, dar la acest lucru nu se gndise nicio clipă. (otu i, erașchiar ceea ce voia. %ra îndrăgostit doar pentru a doua oară în viaţă, iar sentimentele lui pentru Ania erau la fel de puternice ca acelea pe carele avusese pentru atherine cu cţiva ani în urmă.

nd avea să se audă în 0ant /etersburg despre acea logodnă, toatălumea va spune că era un vnător de avere străin care se însura cuprinţesa 0viridova pentru bani. e glumă. 9rfitorii din capitală erau

mult prea sofisticaţi pentru a bănui vreodată adevărul. %ra prea simplupentru ei. Adam Michael oLell, din 9oston, Massachusetts, eraîndrăgostit de o fată frumoasă care tocmai îl readusese la viaţă.

nd Ania i logodnicul ei îi făcură o vi$ită prinţesei +enia imediatș

după discuţia din grădină, aceasta îi sărută cu dragoste pe amndoi peobra$, le ură numai fericire i le promise să pregătească drumul pentruș

întrevederea lui Adam cu prinţul 0andro în vederea cererii oficiale aminii Aniei.

— 'ţi dau un sfat, Adam Mihailovici, murmură Ania cnd ea,

prinţesa +enia i domnul oLell luau ceaiul de după-amia$ă printreșflorile minunate din grădină. Vorbe te-i luiș grand-père ca i cum ai fiș

un prinţ care cere ţarului mna unei mari ducese. % cel mai bine.



#e parcă ar fi e3istat posibilitatea să spună nu2 î i spuse ea cușiretenie.ș

Aruncnd o privire cu coada ochiului spre mătu a ei, prinţesa Aniașprimi în schimb un $mbet amu$at.

#omnul să fie cu acest tnăr, î i spuse +enia. ;abar n-are ce-lșa teaptă2ș

— " să fac tot ce pot să aran!e$ lucrurile pentru mine, promise ea.i, succes.ẞ

0trngndu-i mna, Ania îl privi în ochi cu dulceaţă pe Adam i îiș$mbi fermecător.

'ntrevederea prinţului 0andro cu pretendentul nepoatei lui avu loc înmodul clasic. 'n cadrul unei întlniri oficiale în apartamentul lui0andro> în timp ce Ania i +enia a teptau cu nerăbdare în încăperea alăturatăș ș

> Adam Michael oLell îl rugă pe prinţul Ale3andr Ale3androvici

0viridov să-i acorde spre căsătorie mna prinţesei Anna *iolaevna0viridova.

4ără să surprindă pe nimeni, prinţul acceptă. (rei $ile mai tr$iu,logodna era sărbătorită cu valuri de ampanie în cadrul unei petreceri laș

care 0andro invitase cinci$eci din cei mai apropiaţi cunoscuţi din /aris.6emarcabilă fu absenţa :enaidei Ca ina, spre marea bucurie a +eniei.ș

%ra foarte vi$ibilă e3presia de uimire care apărea pe chipul viitoruluimire ori de cte ori î i privea logodnica. Aceasta purta un colier deș

diamante care ar fi putut fi echivalent cu te$aurul de stat al unuiprincipat european mai mic.



/an(# Pe#esburg

nd citi tirea cteva $ile mai tr$iu, mătu a i$a fu e3trem deș ș

furioasă. olierul acela era al mamei ei i îi fusese promis cu ani înș

urmă. hiar dacă se înstrăinase de tatăl ei, avea de gnd să intre înposesia lui. i #omnul s-o ferească pe înfumurata aceea blondă, Ania,ẞ

dacă- i închipuia că o să aibă măcar o pietricică din el2ș

— % numai vina ta, 0erio!a2 strigă contesa, a$vrlind cu $iarul însoţul ei. #acă n-ai fi încercat să-l în eli pe tata, nu m-ar fi ameninţat cuș

de$mo tenirea2ș

ontesa i$a era deosebit de atrăgătoare, într-o rochie de după-amia$ă neagră dintr-o lnă fină împodobită cu satin pe man ete iș ș

corsa!. " dantelă neagră îi orna pieptul frumos i alb i trei iraguri deș ș șperle mari îi încon!urau gtul subţire. *i te diamante mari sclipeau des,ș

din moment ce i$a era foarte dramatică i e3trem de furioasă.ș

— 0ă-l în el? strigă 0erio!a. *ici vorbă de a a ceva. 6ecunosc că aș ș

fost ceva mai puţin legal, dar cnd i-am spus directorului de la 6r.di# $onnais că 0andro mă va acoperi în ca$ că planurile noastre vor dagre ,ș am vorbit ca ginere. Am bănuit că n-o să-i convină să- i e3punăș

familia unui proces !enant legat de neachitarea unui împrumut. — Ar fi trebuit să-l întrebi. nd i-a spus directorul băncii a fost

îngro$itor de furios. i acum se ră$bună pe mine. Ai destui bani. #e ceẞ

e nevoie să te folose ti de aiș $ui+ ontele #er!avin oftă. 4rumoasa lui soţie nu înţelegea deloc afacerile.

%l c tigase milioane lăsndu-i pe al ii să-i finanţe$e fabricile de te3tile.ș ț

— % ti ca o nevăstuică, 0erio!a, spuse i$a dispreţuitoare.ș6emarca aceea atinse un punct slab, căci 0erio!a era teribil de scundi de subţire, cu o faţă de dihor. 'n timp ce 0andro spunea, de obicei,ș

despre ginerele său > pe la spate > că era un pitic pervers, i$a îlnumea 1nevăstuică în faţă. 0oţia lui înaltă, brunetă i frumoasă îlș

suporta numai datorită nesfr itelor comori cu care o cople ea.ș ș

— #raga mea, dacă eu sunt o nevăstuică, tu e ti ca un papagal,ș

insinund tot felul de răutăţi despre biata copilă i suferinţa ei de peșproprietatea cumnatului tău. #acă +enia va afla vreodată cine a lansataceste $vonuri, te omoară. 0ă tii că e foarte mămoasă. 0pre deosebire deș



tine.'n clipa aceea, contesa a$vrli în el cu o pernă de pe canapea,

făcndu-l să rdă. 0alonul era decorat în ro u i auriu ornamentat cuș ș

obiecte furate din morminte etrusce. 0erio!a se bucura că i$a nu lea$vrlea pe acelea.

— el mai rău în legătură cu aceste $vonuri, draga mea, e faptul căn-au funcţionat. 0e pare că fata a devenit att de atrăgătoare, înct acestdiplomat abia a teaptă să se însoare cu ea. /otrivit articolului, nunta vaș

avea loc în septembrie, observă el aruncnd o privire pe $iarulîmpră tiat pe canapea.ș

— #a, dar ar trebui să cunoască folclorul, spuse contesa. *iciun rusnu se căsătore te în această lună. /oartă ghinion.ș

— /oate că americanii sunt imuni la astfel de lucruri, $ise el $mbind.%i bine, Ania n-ar trebui să fie, î i spuse contesa bătnd din piciorș

nervoasă. um de reu ise ticăloasa blondă să facă lucrurile să ia oș

asemenea întorsătură? *u era dect o copilă, deloc pe măsura uneiintrigante cu e3perienţă ca ea. #e cnd era în stare să-l manevre$eastfel pe bătrn? Micuţa sfntă *itouche2

— Mai simt influenţa cuiva aici, spuse 0erio!a, practic ghicind

gndurile soţiei lui. — #a, $ise ea cu amărăciune. +enia.Amndoi soţii #er!avin erau întunecaţi la faţă.ombinaţia dintre prinţesa +enia i prinţesa Ania, aliate cu 0andro,ș

o obsedase întotdeauna pe i$a. 'ncă din copilărie se temuse deinfluenţa pe care o avea sora ei asupra bătrnului, fiindu-i groa$ă înadncul sufletului de vremea cnd +enia avea să reu ească să-lș

convingă pe acel nebun să o lase fără o rublă.Acum, supărarea lui 0andro pe #er!avin părea să-i confirme cele

mai rele temeri. #acă avea să descopere vreodată că ea lansase acele$vonuri, nu va mai e3ista nicio speranţă.

erceii imen i din diamante ai contesei sclipiră mai tare ca oricnd înș

timp ce ea se privea în oglinda cu ramă aurie din dreapta ei. %ra frumoasă

> măcar acest lucru o mulţumea. i bătrnului îi plăcea să fie încon!uratẞde făpturi frumoase. /oate ar fi trebuit să se prefacă e3trem de dobortădin cau$a răcelii tatălui ei, să verse cteva lacrimi în pre$enţa



acestuia i să spună că făcuse o mare gre eală căsătorindu-se cu unș ș

ticălos ca 0erio!a. (atei nu-i plăcuse niciodată. %a se măritase cnd erafoarte tnără. i dintr-un impuls de moment.ẞ

#a. Aceea era tactica pe care trebuia să o folosească acum, î i spuseș

contesa, uitndu-se cu dispreţ la soţul ei care $mbea privind-o. Aveasă dea toată vina pe 0erio!a.

Capitolul 9

Moscoa

ei din banda Catiei i a lui 0riabin nu erau singurii interesaţi deș

persoana lui "leg. 6oman Vasilievici /etrov infiltrase oameni printre ceidin pătura de !os a cartierului ;itrova. e oferise o descriere recentă aacestuia i promisiunea a două$eci de ruble din aur pentru o informaţieș

care să conducă la prinderea lui. #eocamdată, însă, nu avusese succes.Apoi, într-o seară de august, poliţistul primi un indiciu de la o tnără

prostituată pe nume 0onia, care îi spuse că un tip care corespundeaacelei descrieri o acostase lngă ru, o dusese acasă la el i o bătuse.ș

%ra o blondă, cam arogantă i încă drăguţă, în ciuda urmelor întlniriiș

recente. 'l voia prins.

'ncntat că făcea progrese att de repede, /etrov î i alertă prietenul,șpe Mi in, i stabiliră să o întlnească pe 0onia, care urma să-i conducăș ș

la băiat. #ar, cnd pro3enetul 0oniei aflase că aceasta stătea de vorbăcu cei de la 5rana, o bătuse att de crunt, înct fusese dusă la unspital al cărui nume nu se cuno tea. /etrov află acest lucru de la oș

rivală a ei, o prostituată alcoolică pe nume Ma a, care le spuseș

povestea cnd ei a!unseseră la crciuma unde aveau întlnirea cu

0onia.'ndopnd-o pe Ma a cu vodcă, /etrov i Mi in o ascultară trăncănindș ș ș

la nesfr it, capul blond i creţ că$ndu-i din cnd în cnd pe masă înș ș

timp ce ea ţinea strns sticla de vodcă, mngind-o cu dragoste, ca pe un



copil. — #ar ţi-a spus cumva 0onia unde locuie te tipul? întrebă /etrovș

oftnd i dnd ochii peste cap plictisit.ș

Mi in rse u or uitndu-se la el, părnd un profesor cu ochelarii luiș ș

rotun$i i sclipitori fără ramă. tia ct de mult se abţinea 6omanș ẞ

Vasilievici să n-o $glţie pe fata aceea cu putere. %ra îngro$itor defrustrat.

— A $is ceva de o pensiune lngă 4ree 4iees, mormăi Ma a, aiș

cărei ochi in!ectaţi i înceţo aţi căutau speriaţi să-l vadă pe pro3enet înș ș

încăperea aceea întunecoasă, $gomotoasă i plină de fum. Atta tot.ș

=intuind-o pe prostituata aceea beată cu o privire rece, /etrov spuseîncet8

— Mai gnde te-te. )nde?șăsă intenţionat o monedă de cinci ruble să cadă în faţa ochilor ei pe

umătate închi i, pentru a-i stimula memoria.ș

Acest lucru avu un efect miraculos asupra puterii Ma ei de a- iș șaduce aminte. 'ntin$nd mna spre moneda de aur, murmură8

— ) a verde.ș

— are u ă verde? întrebă /etrov.ș

— ) a verde, repetă femeia, încercnd să obţină un alt pahar dinșpartea celor doi poliţi ti. A a a spus 0onia, 1u a verde. Asta-i tot.ș ș ș

i capul îi că$u din nou pe masă.ẞ

— #umne$eule2 murmură /etrov. Ar putea e3ista o du$ină de u ișver$i lngă 4ree 4iees' % mai rău dect nimic.

#ar era tot ce aveau.

'n camera sa murdară, "leg se plimba de colo-colo, gndindu-se laviitorul său ca membru al bandei lui /avel. 0e afla într-o stare dederută i panică. *u numai bănuielile îl rodeau, măcinndu-i încredereaș

în tovară ii săi, dar era ceva i mai bi$ar, ceva care îl de$orienta. Catiaș ș/etrovna, iubita arogantă a lui /avel, aproape că îl sedusese în după-amia$a aceea, semănnd cu o pisică în călduri cnd se trse pe el,



spunndu-i că voia să o însoţească la Ciev, unde aveau să reali$e$easasinatul secolului > sngerosul *iolai i premierul său reacţionar ș

dintr-o singură lovitură. Acolo era de!a un tovară , un necunoscut peș

nume Morda 9ogrov care avea legături cu 5rana i care avea să-iș

a!ute. #umne$eule2"leg fusese att de e3citat de pasiunea Catiei, înct se afla chiar pe

punctul de a o poseda, cnd afurisitul ei de iubit începuse să bată în u ă,ș

forţndu-l pe "leg să fugă. (ot nu-i venea să creadă că era sinceră. Voiasă facă istorie cu e$' u e$! #orea nespus de mult să fie adulat astfel de ofemeie, dar Catia îl făcea să fie att de vulnerabil în faţa dorinţelor sale,înct îl înspăimnta. 'n plus, î i spuse el cu prudenţă, era un pas uria deș ș

la Malî ev la 6omanovi. 5ar ţarul avea să fie încon!urat de soldaţi.ș

'ntreaga idee era nesăbuită, î i spuse el. /oate i Catia era. #ar,ș ș#umne$eule, era att de frumoasă2 îl e3cita att de mult, înct nu maiputea gndi lucid.

'n general, nu avea încredere în nimeni din bandă. i ei păreau săẞ

aibă foarte puţină încredere în el. #ar erau singurii care îi ofereauposibilitatea să- i reali$e$e ambiţiile i să- i depă ească e ecurile. %rauș ș ș ș ș

legate unele de altele.

%ra o asociere care îi aducea puţină mulţumire, iar în seara aceea,nelini tea îl tortura, făcndu-l să- i piardă minţile puţin.ș ș

"amenii din casa asta se uită la mine, î i spuse el. *u se poate aveaș

încredere în ei. ' i aminti de un incident din timpul $ilei, cu o babetă careș

locuia la două u i distanţă. "leg î i amintea cum se holbase la el cu ni teș ș ș

ochi oribili i afundaţi în orbite cnd trecuse pe lngă ea pe coridor. 0ă fiș

fost vreo spioană a poliţiei? "are se afla într-o casă de spioni? *u putea risca să a tepte să i se confirme bănuielile. 0e hotărî săș

plece de acolo. i va pleca imediat chiar. Aveau să se chinuie foarteẞ

mult ca să-l dea pe mna poliţiei. *u avea de gnd să se lase turnat devreo babă ramolită, care avea să- i bea banii primiţi ca recompensă înș

vreo crciumă din cartier. %ra prea de tept pentru a a ceva.ș ș

#ecis să- i întreacă în inteligenţă vecinii, întinse mna spre sacul deș

pn$ă pe care-l folosea pentru a- i ţine lucrurile pe care le avea.ș



Afară, /etrov i Mi in bombăniră cnd descoperiră tavernaș ș 4ree4iees i porniră să cercete$e, $ona în căutarea unei pensiuni cu o u ăș ș

verde. %rau trei în apropiere, toate clădiri cu tencuiala co!ită i cuș

geamurile sparte, ni te văgăuni mi$erabile, care ofereau adăpostș

scursurilor societăţii. — (u du-te pe partea aia a stră$ii. %u o să-ncep de aici, spuse /etrov.

#acă dăm de el, ne transmitem. *u-ncerca să-l prin$i singur. — 9ine, spuse Mi in.ș

Amndoi duseră minile instinctiv spre pistoalele 9roLning pe carele aveau ascunse sub haine.

nd 6oman Vasilievici se întoarse în stradă după ce vorbi cu

proprietăreasa primei clădiri, observă că lui Mi in îi trebuia cam multștimp, a a că pătrunse cu prudenţă în clădirea în care î i vă$useș ș

prietenul intrnd.a eta!ul al doilea, "leg tocmai voia să coboare, cnd î i au$iș

proprietăreasa într-o conversaţie optită cu un bărbat care punea ni teș ș

întrebări ce făceau să i se $brlească părul.5ntrnd în panică, în!ură printre dinţi i aproape că se împiedicăș

urcnd iară i treptele în grabă.ș'l căutau2 uprins de groa$ă, o rupse la fugă pe culoar, ciocnindu-se

de o pereche de amore$i ameţiţi de băutură care intrau împleticindu-seîntr-una din încăperile acelea oribil mirositoare frecventate deprostituate i de clienţii lor.ș

— Ai gri!ă2

— Voi să aveţi gri!ă, mormăi "leg împingndu-i i îndreptndu-se înșfugă spre scara din dos, ţinndu- i sacul i asudnd de spaimă.ș ș

Alertaţi de $gomotul de sus, Mi in i proprietăreasa coborră înș șgrabă chiar în clipa în care /etrov apărea în hol.

— %3istă vreo ie ire în spate? strigă el răsuflnd cu puţină greutate.ș

— #a. — Mă duc acolo.

'n întunericul învăluit de fum al scării, "leg cobora pe b!bite trepteleubrede, dorind cu disperare să a!ungă la siguranţa relativă a străduţelor iș ș

aleilor înguste i erpuite pe care le cuno tea att de bine.ș ș ș



"dată a!uns în stradă, avea să scape de orice urmăritor, mai ales deunul care nu era familiari$at cu labirintul cartierului ;itrova.

6oman Vasilievici ocoli clădirea dărăpănată din lemn, împiedicndu-sede o grămadă de sticle sparte i gunoaie adunate în curtea din spate,ș

ţinnd revolverul în mnă. #eodată, $ări un bărbat bine clădit care coboraîn fugă scara din dos, cu un sac în mnă, ra$ele lunii luminndu-i blu$arusească i părul deschis la culoare i neîngri!it.ș ș

— "leg 5vanov, murmură /etrov.%l trebuia să fie. %ra mai u or dect se a teptase. %ra pe cale de aș ș

c tiga o avere.ș

/etrov ţ ni sub cadrul deschis al scării, nevă$ut, în timp ce prada saș

cobora. 'ntr-o clipă, întinse mna i îl apucă pe "leg de picior cndș

acesta a!unsese la nivelul pieptului lui /etrov. "leg că$u lat pe trepte,oprindu-se pe o grămadă de murdărie din curte. 'n!urnd de spaimă,tnărul se ridică împleticindu-se i se tre$i avnd în faţă un individș

micuţ într-un costum sărăcăcios. Atributele sale cele mai distinctiveerau ochelarii rotun$i i sclipitori i revolverul.ș ș

#isperat să scape, tnărul apucă ce găsi la îndemnă, sacul care serostogolise pe scară în urma lui, i îl a$vrli cu violenţă spre acelș

necunoscut, nimerindu-l e3act în burtă i făcndu-l să- i piardă echilibrul,ș ș

iar revolverul se descărcă în aer, în timp ce el se împleticea în curteaîntunecoasă. 6evenindu- i, /etrov se aruncă asupra lui 5vanov.ș

— Mi in2 strigă inspectorul. A!ută-mă2ș

#ar, înainte să mai vină întăriri, "leg se aruncă i el asupra luiș

/etrov, rostogolindu-se amndoi prin noroi. 5vanov îl lovi cu sălbăticie

pe inspector cu capul de treaptă, ameţindu-l.nd scăpă din strnsoarea lui 6oman Vasilievici care începuse săslăbească, î i luă repede sacul cu lucruri, sări un gard din apropiere iș ș

se făcu nevă$ut, îndreptndu-se spre un loc sigur pentru noapte.Acum avea toate motivele să o însoţească pe Catia /etrovna oriunde

voia să-l ducă, numai să fie ct mai departe de Moscova.



/an(# Pe#esburg

0oneria răsună cristalin i portarul se duse să deschidă, făcu oș

plecăciune în faţa vi$itatoarei i apoi o pofti în hol unde costumul eiș

superb alb cu negru se potrivea foarte bine cu plăcile mari de marmură

de pe podea. (imp de o secundă, contesa *atalia <reova semăna cu oregină de pe tabla de ah. 0e opri pe o placă, după care înaintă cu pa iș ș

mici i răsunători spre salonul alb i auriu unde prinţesa +enia i Aniaș ș ș

o a teptau.ș

#upă ce o sărutară, cele două se declarară încntate că se aflau dinnou acasă după spaima pe care le-o provocase 0andro la /aris. Acelafusese motivul oficia$ al călătoriei lor la /aris, o născocire utilă.

— 5nima a fost de vină, spuse +enia, în timp ce Ania făcea eforturie3traordinare să nu rdă. Am fost att de îngri!orată în privinţa lui2 #ar pare să se simtă mai bine acum.

0andro avea cea mai sănătoasă 1inimă slabă din lume2 4oarteconvenabil2

a ni te bi!uterii pe canapelele din mătase albă cu auriu din salonul cuș

pereţii îmbrăcaţi în plăci albe pe care se aflau tapiserii franţu$e ti dinș

secolul al optspre$ecelea, reali$ate de 9oucher, doamnele erau demne dedecor. (oate erau superb îmbrăcate i graţioase > i toate î i ascundeauș ș ș

secretele. 'n ultima vreme, *atalia suscita tot attea discuţii ca i Ania.ș

— (otu i, spaima l-a făcut pe tata să fie att de nerăbdător în privinţaș

nunţii Aniei, înct a trebuit să grăbim totul. % fi3ată pentru septembrie. — 0eptembrie2 e3clamă contesa.

#umne$eule2 /robabil că 0andro e pe moarte, î i spuse ea.ș0eptembrie purta ghinion.Absolut con tientă de tradiţie, +enia ridică din umeri doar.ș

— Aniu a e prea modernă ca să ţină seama de pre!udecăţileșbătrne ti. i eu la fel.ș ẞ

— *umai la grand-père mă gndesc, $ise Ania. Vreau neapărat săfie de faţă.

— *u e e3traordinară, *atalia? nd am aflat de starea tatei, Aniaînsă i a insistat să se renunţe la o nuntă prea pompoasă, doar ca să fieș

sigură că o să ia parte i el.ș



— #ar cum o să reu iţi? ine o să facă rochia de mireasă? Măcar șasta trebuie reali$ată cum trebuie.

— Mătu ica a fost destul de drăguţă pentru a-mi da voie s-o port peșa ei, spuse Ania. % ceva ce mi-am dorit dintotdeauna.

— Ah, $ise *atalia încet. 0unt sigură că o să fii o mireasă elegantă.

— #a, spuse +enia, iar madame 9rissac de aici, din /etersburg, o săfacă toate modificările necesare. (otul e aran!at. — Ah, e att de palpitant2 se entu$iasmă *atalia. Abia a tept să-iș

spun lui <igi2Au$ind acel nume, +enia înclină capul gnditoare. (oată lumea au$ise

anumite $vonuri supărătoare în privinţa *ataliei i a mentorului eiș

spiritual, <rigori %fimovici 6asputin, dar, în ultima vreme, +enia au$ise o

poveste uluitoare în legătură cu *atalia, so ul ei i cumnatul ei, <igi.ț ș — Ah, s-a întors la /etersburg, cerie+ redeam că încă mai umblă

prin 9alcani. — 0-a întors de două săptămni. — Ah. (rebuie neapărat să vină să luăm ceaiul împreună. Mi-ar face

mare plăcere să-i aud povestirile.+enia i tnăra ei nepoată sesi$ară o anumită stn!eneală a contesei,ș

dar nu î i dădeau seama care ar fi putut fi motivul. "bra!ii ei, care deșobicei erau pali$i, acum căpătaseră o oarecare ro eaţă.ș

*atalia începu să vorbească repede, regretnd că pomenise decumnatul ei.

— A descoperit ni te morminte romane străvechi minunate înș

9ulgaria. <răme$i de bi!uterii. i a avut oca$ia să- i petreacă trei $ileẞ ș

în Muntenegru cu tatăl 0tanei, regele *iolai, adăugă contesa.Ania visa la pove ti de dragoste i la nunţi. (otu i observă că voceaș ș ș

contesei <reova era din ce în ce mai plină de emoţie cnd discuta încontradictoriu cu +enia despre meritele mentorului ei spiritual, <rigori%fimovici 6asputin. 4u uluită cnd o vă$u pe *atalia att de tulburatăcnd vorbea de acel individ. 'ntotdeauna, contesa i se păruse opersoană blndă i lini tită, complet devotată vastei sale garderobe iș ș ș

băieţelului ei. Aceasta era o noutate. %ra absolut pasională în legăturăcu 6asputin. hiar mai mult dect în legătură cu contele <reov,arheologul, din cte observase Ania.



— 6deţi de el, +enia, spuse *atalia cu vocea tremurnd de emoţie.(u, Andrei, soţul meu, soacra mea. #ar niciunul din voi nu tie ct deș

sfnt e. 0ufletul lui bun e puritatea întruchipată. % reîncarnarea luiristos.

— Asta-i blasfemie.

— % adevărul, îi spuse *atalia, iar Ania făcu ochii mari. % ristosrenăscut2 — /entru numele lui #umne$eu2 $ise +enia furioasă, ai au$it

acelea i pove ti ca i noi? 9estia asta tocmai a fost acu$ată de violareaș ș ș

unei călugăriţe.6ămnnd cu gura căscată la au$ul acelor lucruri, Ania se uita la

cele două femei, uimită că mătu a vorbea att de deschis. 'i amintea deș

i$bucnirea de furie a +eniei din seara $ilei cnd ea fusese atacată.Acum, *atalia măsura încăperea în lung i-n lat, tremurnd deșindignare.

— 0unteţi cu toţii att de mărginiţi. <rigori %fimovici vă plnge demilă, chiar i atunci cnd îl persecutaţi.ș

— *atalia, nu eu l-am persecutat. *u da vina pe mine pentruneca$urile pe care le are. /rimul ministru a fost cel care l-a alungat din

/etersburg. — "mul ăla plin de cru$ime. rede-mă, +enia, o să vină ct de

curnd i $iua cnd se va sfr i cu el. Mai repede dect î i închipuie.ș ș ș

— #a. Am au$it că ţarina îi cere demisia. *atalia se opri brusc i clătină din cap.ș

— *u, nu înţelegi, spuse ea, ca i cum i-ar fi vorbit unui copil. % voiaș

#omnului. Ale3andra 4eodorovna e doar instrumentul ui. (otul e înminile #omnului i %l n-o să- i lase de i$beli te credinciosul slu!itor.ș ș ș

Ania o privea pe contesa *atalia cu ochii mari. 'n ciuda elegan ei > ț

costumul frumos împodobit cu dantelă, penele albe de struţ caretremurau pe pălăria splendidă, perlele, crucile din aur i diamante > ș

dădea dovadă de acea înflăcărare religioasă proprie unei ţărănci inculte,de neclintit în încrederea ei în miracole, sfinţi i intervenţii divine.ș

Ania aproape că i-o închipuia pe splendida *atalia, măturndșpămntul, îngenunchind în faţa călugărului ei, făcndu-i temenele iș

sărutndu-i minile a a cum făceau ţăranii cu pelerinii rătăcitori careș



treceau prin 9elaia 9erio$a, cer ind milostenie i slăvindu-l peș ș

#umne$eu. #ar acei oameni erau inofensivi. 'n schimb, acel <rigori%fimovici nu părea deloc un sfnt2

0urprinsă privind stăruitor, fata $mbi !enată i spuse că, dacă erașvoia #omnului, nu le rămnea dect să a tepte să vadă ce va mai urma.ș

— A a, poftim, +enia. opila înţelege mai bine dect tine. *umaișcei cu inimile pure îi pot înţelege mesa!ul.+enia tia că Ania doar încerca să-i facă pe plac *ataliei, dar nu maiș

continuă discuţia. *u suporta să se certe cu veri oara lui Andrei din cau$aș

lui <rigori %fimovici, pentru că nu avea niciun sens. *atalia era oprimitivă în privinţa religiei. /rimitivă, naivă i plicticoasă. Acest lucru oș

întrista pe prinţesă, mai ales că fuseseră prietene ani de $ile. " plăcea pe

*atalia, în ciuda ideilor ei stranii i, mai degrabă, îi era milă de ea.ș

'n incinta Ambasadei americane de pe strada Morhovaia, al treileasecretar stătea în biroul său i se uita pe fereastră la barăcile armatei deș

vi$avi, dar nu vedea nimic, nici soldaţii, nici trecătorii. #acă cineva ar fi făcut o cărare cu un unghi de nouă$eci de grade, el ar fi putut vedeafoarte clar /alatul 0viridov, viitorul său cămin.

Adam bănuise că el i Ania aveau să locuiască în apartamentul spaţiosș

pe care îl avea în Milionaia, o $onă modernă din apropierea /alatului deiarnă. 'n schimb, prinţul 0andro îl informase că voia ca Ania să locuiască

în fostele apartamente ale părinţilor ei din re edinţa sa de la 0antș/etersburg, pe care o vi$ita doar rareori în timpul iernii. a puţin timpdupă ce împlinea optspre$ece ani, Ania devenea stăpna unei case careera !umătate dintr-un bloc lung. ui Adam i se părea puţin ireal.

(recuse adesea pe lngă /alatul 0viridov în drumurile sale spre iș

dinspre petrecerile de la Ambasada france$ă, una din cele maiimpresionante construcţii din capitală, ambele clădiri fiind ni te e3empleș

splendide de clasicism rusesc din secolul al optspre$ecelea, cu ferestreînalte care reflectau lumina strălucitoare a candelabrelor de cristal înfiecare seară în timpul se$onului din 0ant /etersburg i cu porţi din fier ș



for!at aurit care lăsau să treacă automobile elegante, sănii i trăsuri.ș4usese în interiorul palatului în timpul se$onului de iarnă cu trei

oca$ii diferite i dansase cu atherine, dar i cu nenumărate doamne deș ș

origine rusă, o mare ducesă i cu +enia Ale3androvna. 'n afară deș

atherine, singura doamnă a cărei companie îi făcuse cu adevăratplăcere lui Adam fusese +enia, poate singura femeie frumoasă din0ant /etersburg care îi era credincioasă soţului ei.

:mbind recentei fotografii a Aniei de pe biroul său, foarte ic înș

rama ei Faberge din email albastru i auriu, tnărul se gndi la ea cuș

dragoste, bucuros că +enia o crescuse pe viitoarea lui soţie.

/e măsură ce $iua nunţii se apropia, Adam oLell începu săpriceapă că făcuse un pas ireversibil în $iua în care îi ceruse prinţului0andro mna Aniei. 'n prima lui căsătorie, fusese un simplu soţ. Acumavea să fie un prinţ consort.

%ra ideea lui 0andro. 'ncntat să o vadă pe Ania căsătorită cu cinevaatt de pre$entabil în ciuda acelor $vonuri neplăcute i scandaloase,ș

bătrnul prinţ venise la 0ant /etersburg pentru nuntă i îi spuseseș

scumpei lui prietene, 'mpărăteasa-Mamă Maria 4eodorovna, că ar fidorit ca domnul oLell să devină prinţul 0viridov în urma căsătorieisale cu Ania. Amintind de un ca$ precedent, al prinţesei 5usupova,ultima din familia sa, care s-a căsătorit cu contele 0umaarov-%lston iș

a dat na tere după aceea la doi prinţi 5usupov, 0andro ceru acela iș șprivilegiu i pentru nepoata sa. #estul de amabilă, Maria 4eodorovnaș

acceptă să- i roage fiul să semne$e uca$ul prin care autori$aș

transformarea numelui lui Adam, iar cu o săptămnă înainte de nuntă,un mesager în livrea de la curte sosi la impunătorul /alat 0viridovgalben cu alb aducnd un plic imperial cu sigiliul aurit.

Adam rămase amuţit. *imeni nu-l întrebase dacă voia să devină

prinţ i, de fapt, nici nu voia. 6epublican de o viaţă întreagă, nu- iș șputea imagina a a ceva. 0e întrebă dacă era chiar legal. /ărea e3tremș

de absurd.



— Maiestatea-0a *iolai al 55-lea a semnat edictul, spuse 0andro.*u se poate pune la îndoială legalitatea lui.

/oate în 6usia, î i spuse Adam, dar eu nu sunt rus. #upă o verificareș

la departamentul !uridic al ambasadei > lucru pe care Ania i +enia îlș

găsiră e3trem de amu$ant > Adam Mihailovici nu descoperi absolut

nimic care să-i împiedice pe ru i să-i spună cum voiau, cu condiţia caș

el să nu renunţe la cetăţenia americană. i, astfel, domnul Adamẞ

oLell devenea prinţul Adam 0viridov, un titlu pe care colegii lui îlgăseau ori impresionant, ori hilar, în funcţie de natura fiecăruia. 'ndefinitiv, spunea Ania, schimbarea numelui nu era o tragedie chiar attde mare. 4emeile o făceau mereu.

6eligia era cea de a doua problemă. /reotul îi informase că slu!ba

trebuia să fie o ceremonie redusă i lipsită de fast, dacă Alteţa 0a seșcăsătorea cu un protestant. nd au$iră acele cuvinte, Ania i +enia seș

întoarseră spre Adam i îl priviră cu ni te e3presii att de îngro$ite,ș ș

înct el î i dădu seama imediat ce aveau de gnd să-i ceară.ș

— Am fost bote$at în biserica episcopală, spuse el defensiv. — e fel de biserică e asta? întrebă +enia. — Aproape catolică.

— *u-i chiar att de îngro$itor de departe de ortodo3ism, murmurăAnia.

elor două prinţese le trebuiră două $ile de insistenţe necontenite,iar, în cele din urmă, Adam trebui să admită că nu era un fanatic înprivinţa religiei i, de i mergea la slu!bă în fiecare duminică, se tia căș ș ș

se dusese la metodi ti, luterani, bapti ti i chiar catolici dacă nu era înș ș ș

împre!urimi o biserică pe măsura convingerilor sale.i, astfel, prinţul Adam suportă cea mai rapidă convertire laẞ

ortodo3ism din istoria bisericii ruse ti., spernd că #umne$eu iș ș

strămo ii lui aveau să fie înţelegători.ș

"dată ce problema religiei fu re$olvată spre mulţumirea familiei0viridov, î i îndreptară atenţia spre partea mai lumească a mesei de nuntă,ș

o acţiune e3traordinară în care erau incluse sute de platouri din aur iș

argint, porţelanuri vechi de 0vres i alte obiecte de masă pe care cei dinșneamul 0viridov le achi$iţionaseră de-a lungul secolelor. 'ntregul /alat0viridov era o comoară. ţiva regi i împăraţi i-ar fi regăsit acoloș ș



obiectele preferate, urmnd să fie folosite la nunta Aniei. — %liseev o să facă rost de caviar iș "a(us(i+ întrebă prinţul Andrei. — 9ineînţeles. 5ar bucătarul tatei i-a spus de!a măcelarului e3act de

ce anume avem nevoie. erou3 al *ataliei o să se ocupe demncărurile de pe te, iar bucătarii no tri, de torturi i deserturi, $iseș ș ș

+enia. — #ar vinurile, ampania i vodca? Au verificat pivniţele?ș ș

— #a. Ma!ordomul a făcut un inventar i a comandat tot ce-i maiștrebuia ca să complete$e ce lipsea.

— %3celent.Mirele era impresionat. /rima oară cnd se căsătorise, avusese loc o

masă plăcută de dimineaţă acasă la părinţii lui atherine, în /ittsfield,

Massachusetts. Acum era cu totul altceva. — ţi invitaţi ai chemat, +enia Ale3androvna? întrebă el,a teptndu-se la un număr destul de moderat, fiindcă din partea lui nuș

venea nimeni, în afară de fratele său vitreg, care s-ar fi putut chiar sălipsească, dacă era destul de ocupat la /aris, unde Adam îl transferaserecent.

— Vreo două sute. "amenii nu se mai întorc la /etersburg att de

curnd, spuse ea pe un ton de scu$ă.Adam $mbi i se întrebă cum ar fi arătat, oare, lista invitaţilor dacăș

ar fi fost plin se$on.

Vestea transformării lui Adam oLell în prinţul Adam 0viridov făcuîncon!urul saloanelor din 0ant /etersburg în două$eci i patru de oreș

i nu toţi cei care au$iră transmiseră felicitări. ontesa %li$avetaș

#er!avina era att de furioasă de acest nou capriciu al tatălui ei, înct,cnd au$i vestea în timpul unei vi$ite la contesa ili Voronţova, rămasecu gura căscată, se întoarse brusc i ie i fără să- i ia măcar la revedere.ș ș ș

%ra înnebunită de furie. Au$i, prinţul 0viridov2

0ervitorii nu mai nimereau să-i facă semn oferului ei. /rea furioasășca să mai a tepte o secundă în plus, i$a îi uimi pe servitori, ie ind înș ș

stradă pentru a- i chema ea însă i oferul, făcndu-l să străbată iteiniș ș ș

/rospet într-un timp record, tăind calea a două bir!e trase de cai i aș



unui vehicul al guvernului. — 6e edinţa Malî ev de pe analul Moia, se răsti i$a la ofer, înș ș ș

timp ce servitorii contesei Voronţova o a!utau în grabă să se urce înautomobil. Vreau să-i fac o vi$ită surorii mele.

Vreau s-o omor pe sora mea, î i spuse ea plină de mnie, bătnd cuș

degetele în peretele din piele moale. i mi-ar face o deosebită plăcere s-oẞomor pe căţeaua aia blondă. um pot să facă una ca asta? #upă toate$vonurile pe care le-am răspndit prin %uropa, credeam că am scos-o depe firmament pentru totdeauna. i acum tata face asta2 % o insultă2ẞ

5ndividul trebuie să fie un nenorocit de vnător de avere, se autolini ti ea.ș

Mi-l amintesc foarte vag. 'nalt, chipe . Vorbe te engle$e te cu un accentș ș ș

ciudat. )n american. Acum înţeleg de ce-a vrut să se însoare cu ea2

/robabil că i-a spus tatei că i-o ia de pe cap în schimbul unui titlu./rivind pe fereastră, contesa vă$u cteva găr$i ale cavaleriei trecnd

călare pe cai negri, purtnd tunici i chipiuri albe, îndreptndu-se spreș

strada Cirohnaia i $ona ca$ărmii. /e stradă, maga$ine i caseș ș

frumoase se vedeau alături de altele mai puţin frumoase. (oatemaga$inele păstrau obiceiul rusesc de a avea numele proprietarului iș

pe cel al respectivei prăvălii scrise att cu litere chirilice, ct i latine.ș

Altele păstrau obiceiul i mai vechi de a- i etala produsul specificș ș

deasupra intrării-ceasornicării, un ceas uria , brutarii, o pine. 'n 6usiaș

e3istau i mulţi analfabeţi pe lngă cei educaţi, care cuno teau ctevaș ș

limbi străine în mod fluent./e bancheta din spate a automobilului ei, contesa i$a în!ura în gnd

în franţu$e te i ruse te.ș ș ș

A!ungnd acasă la +enia, o clădire impresionantă, galben cu alb,construită la sfr itul secolului al optspre$ecelea i proiectată deș ș

Suarenghi pentru unul din strămo ii lui Andrei, contesa i$a îl făcu peș

portarul care moţăia să se ridice brusc în picioare sunnd la sonerieîngro$itor de tare. (recnd ca vntul pe lngă el, întrebă furioasă undeera prinţesa Malî evaB primind un răspuns speriat, porni să urce scara.ș

(recnd pe lngă multe portrete Malî ev de pe peretele de lngă ea, înș

timp ce urca scara de marmură albă, contesa se opri i se uită cu ură lașultimele două care o repre$entau pe sora ei > unul reali$at de italianul9oldini, celălalt de rusul 0erov. %ra +enia în toată splendoarea ei,



ilustrată în primul ca o inconfundabilă grande dame, încărcată debi!uterii i mngind lene un ogar alb, stnd în salonul auriu i alb deș ș ș

os. 'n cel de-al doilea, se afla pe terasă la 9elaia 9erio$a, într-orochie simplă, albă, cu părul ei negru curgndu-i liber pe umeri,uitndu-se la artist cu o e3presie de scepticism amu$atB acolo era o fatădrăguţă în largul ei.

ăţeaua intrigantă, î i spuse i$a, trecnd val-vrte! pe lngăș

portrete i, cnd a!unse sus, o luă la dreapta. ăsnd în urmă ctevaș

va$e chine$e ti mari i un servitor în livrea, contesa se opri în faţa uneiș ș

u i cu toc aurit, pe care o deschise brusc, făcnd să se clatine apliceleș

din cristal de pe perete. — 9ună, i$a, spuse sora ei $mbind. /resupun că ai aflat vestea cea

bună. — Acum o !umătate de oră, la contesa Voronţova. #e ce nu mi s-aspus înainte să afle tot ora ul?ș

— /entru că, de cnd te-ai certat cu tata, ne ocole ti. (e-am sunatșacasă de trei ori de cnd ţarul i-a trimis tatei edictul. *u mi-ai răspuns.

— % o nebunie, i$bucni contesa #er!avina, splendidă în rochia dedupă-amia$ă din mătase verde cu negru creată de or#, la /aris. 'nti

colierul mamei i acum asta. % monstruos2ș — *u-i nimic monstruos, îi spuse sora ei, ridicndu-se pentru a se

afla la acela i nivel cu ea, la fel de elegantă într-o rochie de unș

albastru-închis de la Poire#, ale cărei linii fluide îi scoteau în evidenţăînălţimea i subţirimea.ș

0urorile, cam de aceea i înălţime, aveau profiluri aproape identice.ș

Amndouă erau de o frumuseţe delicată, cu ochi mari i gene negre > aiși$ei de un albastru-intens, ai +eniei de un verde-marin > nasuri fine,drepte i sen$uale, dar guri hotărte. *iciuna n-ar fi cedat în ca$ul uneiș

controverse. — (ata dore te un mo tenitor de la Ania după ce se va căsători i eș ș ș

destul de tnără pentru a-i oferi unul i chiar mai mulţi. Astfel că aș

hotărt ca viitorul ei soţ să-i poarte numele. %3istă un asemenea

precedent.i$a nu era mulţumită. — Mă ură te pentru ce-a făcut #er!avin, spuse ea cu amărăciune. *uș



merit să fiu umilită în asemenea hal. — i$a2 Asta n-are nicio legătură cu afacerile lui #er!avin cu 6r.di#

$onnais' /ur i simplu, tata vrea să vadă familia supravieţuind. /oţi să-ș

l condamni pentru asta? — #a, $ise contesa. #e ce o fată ca Ania > cu tot ce i s-a întmplat >

să fie cople ită de cadouri? #acă tata vrea să ducă cineva mai departeșnumele familiei, de ce să nu fie fiica mea? %a, cel puţin, e virgină2 — um îndră$ne ti să spui una ca asta? 0ă nu cumva să o mai acu$iș

pe Ania că ar fi mai pre!os2 % o minciună sfruntată2 — Atunci de ce se vorbe te despre asta în toate saloanele?ș

— /entru că cineva mincinos i !osnic s-a grăbit să tragă conclu$ii,ș

spuse prinţesa. 4ata a trecut printr-un adevărat iad. A fost bătută de un

nebun, dar a i$butit să-l înfrunte. *-ar trebui să mai fie supusă i uneișasemenea calomnii. Mai ales din partea ta2

i$a era att de furioasă, înct cerceii cu perle începură să-i tremureîn urechi. *u suporta să fie făcută mincinoasă i !osnică, chiar dacăș

+enia nu tia adevărul > i mai ales dacă-l tia2ș ș ș

— #ar colierul mamei? strigă ea. Afurisita aia o să mo tenească iș ș

diamantele? 0au o să împărţiţi pietrele în mod egal, ca doi complici la

un furt? — e acu$aţie oribilă2 (rebuie să fii nebună2 spuse +enia

îmbu!orndu-se de furie. (e roade gelo$ia pentru că nepoatei tale i s-apermis să poarte anumite bi!uterii la o petrecere cnd tu ai un seif plin debi!uterii cumpărate de soţul tău2 A fost un gest frumos din partea tatei,i$a. olierul s-a înapoiat în seiful de la %ouceron chiar a doua $i.

— /uţin îmi pasă. Vreau tot ce mi se cuvine. i se pare că acela iẞ șlucru îl vrei i tu2ș

'n clipa aceea, prinţesa +enia î i pălmui sora att de tare, înct unșcercel al acesteia $bură în partea cealaltă a încăperii.

— 0ă nu mă mai acu$i niciodată de a a ceva. 0au că mi-a negli!aș ș

îndatoririle faţă de Aniu a, spuse ea cu o voce scă$ută i furioasă, înș ș

timp ce sora ei rămăsese ocată de impactul loviturii. reatura aia cuș

care te-ai măritat nu-i dect un ticălos. (ata nu i-ar încredinţa nicimăcar o copeică după treaba cu banca. i asta-i numai o parte2ẞ

— eea ce face #er!avin n-are nicio legătură cu mine2



— 0lavă #omnului2 0e aude că gusturile deosebite ale soţului tău ar putea să-l facă să a!ungă la. 'nchisoare într-o bună $i dacă mai continuăsă frecvente$e un anumit loc de pe *evsi /rospet.

ontesa se uită nedumerită la sora ei. *u credea că tie ceva. i, înș ẞ

ciuda toleranţei pline de cinism de care dădea dovadă faţă de tot cefăcea 0erio!a în timpul lui liber > atta timp ct ea nu a!ungea să audădespre aceste lucruri > gndul unui asemenea scandal o îngro$ea.

— tiu că #er!avin ar oferi, probabil, mită ca să scape de oriceẞ

pedeapsă, dar n-ar fi ceva plăcut pentru tine, i$a, dacă scumpul tău soţar fi arestat în timpul unei ra$ii a poliţiei printr-un bordel plin cu fetede doispre$ece ani. u att mai mult cu ct (a a are cam aceea i vrstă.ș ș

— um îndră$ne ti să-mi insulţi familia?ș

— 0oţul tău ar trebui să fie închis pentru faptul că insultă moralapublică. i, dacă nu poţi pune capăt unei asemenea activităţi, ai faceẞ

bine să-ţi ţii fiica sub observaţie2 — *-ai niciun drept să spui astfel de lucruri2 — #e ce nu? #oar te cunosc încă de cnd te-ai născut. i să-miẞ

mulţume ti că sunt discretă. *ici pnă-n $iua de a$i, tata nu tie cum tu iș ș ș

0erio!a vă tăvăleaţi în serele din spatele grădinii de la /aris cnd aveai

cincispre$ece ani2 i n-o să-i spun nici de nenumăraţii tăi iubiţi2 Ai avutẞnoroc că n-o purtai pe (a a cnd s-a însurat cu tine pnă la urmă2ș

— (icăloasă ipocrită2 ţipă i$a. (e urăsc2 — Vai, i$a, nici nu mi-a fi închipuit vreodată, spuse sora eiș

$mbind.%ra prea mult pentru i$a. (raversnd încăperea într-o clipă, apucă

imediat ceea ce nimeri mai repede i a$vrli patru statuete vechi deș#resda cu repe$iciune în sora ei, frumoasele statuete spărgndu-se încontact cu pereţii, podeaua i dulapul sculptat. 0pre furia ei, niciuna nuș

o nimeri pe +enia, care rdea din spatele unei canapele. — 'nainte ţinteai mai bine, îi spuse ea evalund paguba. — " să afli tu ct de bine ţintesc, $ise i$a ocolind cioburile iș

îndreptndu-se spre u ă. i atunci o să plngi2ș ẞ

#upă plecarea contesei, #aria, camerista +eniei, intră în salona ,șunde prinţesa privea cu tristeţe la fărmele de porţelan de pe !os.

— 0unteţi teafără?



— *-am nimic, #aria. A fost doar o discuţie de familie.#ar +eniei nu-i plăcea tonul surorii ei. %ra ceva nou i înfrico ător înș ș

el.

Capitolul 10

>ie

'n prima $i a lunii septembrie, FGFF, $iua nunţii Aniei, "leg 5vanovi Catia /etrovna a!unseră la Ciev pentru întlnirea cu destinul iș ș

Morda 9ogrov. 0tră$ile erau pline de oameni bine dispu i care voiauș

să-l $ărească pe 9atiu a =ar, micul părinte. /oliţi tii aveau mult deș ș

lucru, încercnd să pă$ească alaiul de ceea ce era numit oficial1neplăceri-sau, mai precis, de semne de violenţă din partea populaţiei

în care nu se putea avea încredere absolută niciodată.(otu i, în $iua aceea, oamenii păreau destul de lini tiţi. Mulţi fluturauș ș

drapele sau batiste în timp ce alaiul viu colorat trecea pe lngă ei, fiindbucuro i că aveau o $i liberă în acea $i frumoasă de septembrie.ș

— %i bine, ce părere ţi-a făcut spectacolul ăla de$gustător? întrebăCatia /etrovna după ce se întoarse împreună cu tovară ul ei bărbos înș

camerele de la hotelul 2ipru'

— e spectacol de$gustător? întrebă "leg mestecnd un pateu cucarne cald.

— /orcule2 *u te gnde ti dect să-ţi satisfaci poftele cele maiș

primitive, se răsti Catia. Vorbesc despre acea ridicolă etalare aaroganţei imperiale.

"leg păru îndurerat.

— Mi s-a părut un spectacol frumos, spuse el. hiar dacă a fost oe3travaganţă prostească menită să vră!ească masele, a fost un spectacolbun. "amenilor le plac pară$ile. i mie îmi plac pară$ile.ẞ

Catia ar fi vrut ca ţăranul acela să- i fi !ucat rolul de!aB abia îl suporta.ș



/unctul lui de vedere simplist asupra lumii, manierele de$gustătoare dela masă i, mai ales, încercările din ce în ce mai violente de a o seduceș

î i spuseseră cuvntul asupra sistemului ei nervos care era de!a destulș

de slăbit. 4usese o proastă cnd î i închipuise că-l putea suporta maiș

mult de $ece minute în ir.ș

— % ti att de tipic pentru mentalitatea superficială, diletantă, falsș

radicală i burghe$ă, îi spuse ea uierător, cu toată forţa unui ţipăt. *uș ș

e ti un revoluţionar, "leg2 *u e ti nici măcar apropiat de ceea ce poateș ș

fi numit revoluţionar. % ti, pur i simplu, un individ care se amăge teș ș ș

singur cu ideea că e revoluţionar2 )n nimeni2'nghiţind ultima bucăţică de pateu, "leg î i terse degetele deș ș

pantaloni i se uită la ro cata din faţa lui. Catia /etrovna redevenea ceaș ș

de la început, î i spuse el. %ra o ticăloasă nesuferită, a a cum tiuseș ș șîntotdeauna. — 'mi pare rău că m-am ostenit să vin, spuse el abia reţinndu- iș

furia crescndă. — i mie-mi pare rău, $ise Catia trntind u a odăii ei. " să te anunţẞ ș

cnd o să am nevoie de tine.'nfuriat de acea e3pediere, "leg trnti u a, în!urnd-o pe Catiaș

/etrovna cu glas tare i plecnd să se console$e cu orice avea să-i ofereșCiev-ul pnă la misiunea din seara aceea.

Avnd cteva ore de pierdut, "leg făcu o plimbare prin ora ,ș

plăcndu-i agitaţia strnită de vi$ita imperială. 4iecare felinar i vitrinăș

erau decorate cu alb, albastru i ro u, culorile tricolorului rusesc, iar ș ș

vn$ătorii de ceai iș (as, care î i purtau produsele în crcă i pahareleș ș

în centuri speciale, erau gata să ofere ceva care să a!ute la înghiţireamncărurilor.

(oate astea vor fi altfel mine, î i spuse "leg plimbndu-se de-aș

lungul fluviului *ipru. 'n seara aceea, el avea să schimbe istoria, iar adoua $i, 6usia avea să fie cuprinsă de tulburări, gata de revoluţie.

#upă ce- i petrecu restul după-amie$ii în compania unei prostituateș

foarte vulgare, "leg se întoarse la hotel mai calm, dar tot supărat pe

tovară a lui ro cată. %ra la fel de autocrată ca toţi afurisiţii deș șaristocraţi, î i spuse el. #umne$eule2 *ici prinţesa Malî eva nu putea fiș ș

mai rea. Catia trebuia să primească o lecţie. %ra insuportabilă.



' i petrecuse doi ani în 0iberia visnd la revoluţie doar ca să o facășpe lacheul Catiei /etrovna? îngro$itor.

'n timp ce medita astfel în camera lui, au$i o bătaie în u ă, ceea ce-iș

semnala pre$enţa Catiei. 0e ridică morocănos i deschise u a, dar ș ș

rămase surprins cnd, lngă fată, vă$u un tnăr scund, foarte închis lafaţă i cu aspect bolnăvicios. *eimpresionat, "leg î i dădu seamaș ș

deodată că se afla faţă-n faţă cu tovară ul lor revoluţionar, Mordaș

9ogrov.Acesta, îmbrăcat în haine de seară pentru oca$ia respectivă, avea

aerul unuia care era în stare să facă orice atta timp ct era bine plătit.Adoptă o bunăvoinţă mieroasă, scoţnd la iveală un buchet mare detrandafiri i un pachet mai mic, pe care începu să-l desfacă după ceș

închise u a i o încuie. 'năuntru se aflau două pistoale 9roLning,ș șdaruri pentru colegii lui de la Moscova.Mai devreme în cursul acelei săptămni se întlnise cu tovară ii săiș

din poliţie, relată el, care îi dăduseră revolvere i făcuseră planul pentruș

seara aceea. #upă împu cături, aceia i membri ai poliţiei aveau să-iș ș

strecoare afară din teatru, trecndu-i pe tovară ii din Moscova înș

siguranţă peste graniţă. *imic nu putea da gre .ș

— #eci, totul e aran!at? întrebă Catia. — /oliţi tii implicaţi s-au ocupat de tot.ș

— Ai obţinut invitaţiile la "peră? — /oftim, spuse el, dndu-i două bilete pentru spectacolul de seară.

#e la efulș 5ranei din Ciev. — Minunat, spuse Catia $mbind.

"leg observă că 9ogrov îl ignora, nedndu-i niciun pic de atenţie.(icălosul i se adresa numai Catiei. — )ită-te cu atenţie la buchet, spunea el. Am făcut suporturi pentru

revolvere înăuntru, ascunse printre flori. #ă-mi voie să-ţi arăt cum să leascun$i.

— Ah. 4oarte interesant. — Armele pot fi identificate? întrebă "leg, încercnd să pară un

profesionist. — *u, spuse 9ogrov, privindu-l, în sfr it. Aparţin poliţiei i dupăș șacţiunea din seara asta, or să dispară. (otul e aran!at.



— /utem să avem încredere în ei ca să ne scoată după comitereaasasinatelor? 'mi vine foarte greu să cred a a ceva.ș

9ogrov păru supărat. — "amenii importanţi din 5rana sunt implicaţi în treaba asta,

spuse el cu fermitate. (otul se va desfă ura a a cum s-a stabilit.ș ș

"leg nu era convins. — #ar de ce ar vrea să ne a!ute să-i ucidem pe ţar i pe primulș

ministru? #oar sunt de aceea i parte, împotriva noastră.ș

eilalţi doi conspiratori îi aruncară o privire plină de de$gust. *u leconvenea să le pună la îndoială planurile.

— 5rana va încerca să folosească pe oricine pentru a- i atingeș

propriile scopuri, spuse 9ogrov. i, uneori, fără ca ei să vrea, acesteẞ

scopuri coincid cu ale noastre.Catia întrebă nerăbdătoare8 — re$i că reacţionarii de e3trema dreaptă îl iubesc pe primul

ministru? =arina noastră germană îl ură te pentru că refu$ă să-lș

tolere$e pe acel făcător de minuni degenerat pe care ea îl adoră. — i o altă grupare a e3tremi tilor de dreapta dore te nespus să-lẞ ș ș

înlăture de la putere pe *iolai al 55-lea pentru a-l înlocui cu unul din

propriii lor candida i la tron, drept pentru care nu ne place niciunul i-iț șvrem eliminaţi din motive cu totul diferite.

— #eci, lucrăm mnă-n mnă cu forţele reacţiunii. — %3act. — #umne$eule2 e3clamă "leg perple3.Catia i 9ogrov îi ignorară uluirea i începură să pună la punctș ș

ultimele detalii. 5mediat după pau$ă, 9ogrov avea să se a e$e în faţașprimului ministru, în timp ce Catia i "leg aveau să se îndrepte spreș

*iolai.#upă împu cături, cnd avea să se strnească panica, agenţiiș 5ranei

co-conspiratorii lor îmbrăcaţi în uniforme obi nuite de poliţi ti > aveauș ș

să-i scoată repede. elor care aveau să se ocupe de inevitabila anchetădupă aceea în locul lor aveau să li se arate două cadavre de la morgă.

5ar, în timp ce ţarul i primul ministru putre$eau în mormintele lor,șCatia, "leg i 9ogrov vor sărbători victoria în vreo capitală europeanăș

depărtată, admiraţi, celebri i în siguranţă.ș



— /erfect, spuse Catia /etrovna $mbind.Am de-a face cu ni te nebuni, î i spuse "leg. 0e întrebă dacă maiș ș

putea să fugă din Ciev înainte de punerea în aplicare a planului. Aceldublu asasinat începea să semene cu un co mar. *u putea înţelege deș

ce insistase Catia să fie i el pre$ent. #upă toată atenţia pe care i-oș

acordaseră ea i 9ogrov, el nu era dect o nulitate. (otu i, fata aproapeș șcă-l violase într-o după-amia$ă la Moscova pentru a-l face să accepte s-o însoţească. 0imţea o teamă oribilă.

#upă ce 9ogrov plecă pentru ultimele pregătiri în vederea acelei seri,"leg se întoarse spre partenera sa, o apucă de braţ i o trase spre el.ș

— eva pute aici, nu simţi? 9ogrov ăsta e nebun dacă e de părere căcei din 5rana or să ne a!ute să-5 asasinăm pe ţar. e-i cu tine, Catia?

*u simţi capcana care ni se întinde? — 0ingurul care pute aici e ti tu. #ă-mi drumul2ș

— *u2 — 0ă te ia dracuJ2 #ă-mi drumul.#eodată, Catia se tre$i trtă spre pat în ciuda faptului că dădea din

mini i ţipa furioasă. /avel 0riabin se afla din nefericire la sute deș

mile depărtare. — ăţea, mormăi "leg, dacă nu mă aleg cu nimic altceva din

călătoria asta, măcar o să aflu ce ai între picioare de-l fascinea$ă att demult pe /avel2

A$vrlind-o în pat, îi sf ie blu$a i încercă să o imobili$e$e, dar eaș ș

se $bătu, lovindu-l cu ambele mini. Apucnd-o de umeri, "leg o forţăsă stea nemi cată i îngenunche deasupra ei.ș ș

— #ă-mi drumul2 strigă fata lovindu-l cu pumnii în timp ce elaproape că o strivea. *u-i timp pentru asta2 — 'ntotdeauna e timp, mormăi "leg privind direct în ochii Catiei

care se $bătea sub el, ţipnd din cau$a neputinţei. )răsc trucurile asteafemeie ti. (oate sunteţi la fel. (oate sunteţi ni te trfe.ș ș

hipul Catiei deveni al Aniei pentru o clipă i camera de hotel,ș

pădurea de la 9elaia 9erio$a. =ipetele ro catei deveniră ale Aniei careș

se $bătea sub el, mu cndu-i mina, sf iindu-l cu unghiile de disperare.ș ș#umne$eule, î i spuse Catia /etrovna, e complet nebun. "chii aceiaș

erau cuprin i de demenţă. %rau att de ciudaţi, fi3aţi asupra ei fără să oș



vadă. 4usese o proastă cnd cre$use că-l putea stăpni, iar /avel unticălos trimiţnd-o în misiunea aceea. %l ar fi trebuit s-o facă2 #acă ar fifost a a, ea nu s-ar fi aflat în situaţia aceea. um de nu se gndise /avel laș

pericol? *ebunul acela s-o fi potrivit perfect pentru planul pe care ea,/avel i 9ogrov îl făcuseră pentru a-i asasina pe ţar i pe primul ministruș ș

> lăsnd în urmă cadavrul lui "leg pentru ca poliţi tii conspiratori sășaibă ce arăta comisiei de anchetă după aceea -, dar la fel de bine puteas-o i omoare înainte să a!ungă la "peră.ș

"leg era att de hotărt s-o supună pe fată > pe Catia, pe Ania, peoricare > înct îi trase o palmă peste faţă i o făcu să renunţe la luptă unș

timp, ct î i descheie fermoarul i se chinui să- i scoată pantalonii.ș ș ș

Ameţită de durere i momentan eliberată da greutatea lui "leg, Catia seș

forţă să se dea !os din pat i să a!ungă la revolverele pe care 9ogrov lașlăsase lngă buchetul de trandafiri. und unul, se întoarse spre "leg carese dăduse i el !os din pat i se repe$ise după ea, pe !umătate de$brăcat iș ș ș

furios. #acă dădea cel mai mic semn de e$itare, o înfrngea.)itndu-se uluit la revolver, "leg se simţi în elat. Catia /etrovna îlș

atrăsese la Ciev. Acum îl ameninţa pentru că el ceruse ceea ce i sedatora. A naibii trfă. %ra precum blonda care se credea prea bunăpentru el. ea pe care o omorse la 9elaia 9erio$a. )itndu-se laCatia cu ni te ochi sticlo i, o au$i spunndu-i să- i pună pantalonii.ș ș ș

— *u te afli într-o po$iţie în care să ameninţi pe cineva, îi spuneaCatia continund să ţină pistolul îndreptat spre elB trăsese de!a piedica.*u trebuie dect să asculţi. (rebuie să mă a!uţi în seara asta. Atta tot.4ă orice altceva i pun poliţia pe urmele tale.ș

Avea de gnd să-l omoare, î i spuse el venindu- i în fire încetul cuș șîncetul. ;oaţa aceea, trfa aceea care îl în elase n-ar fi e$itat să-l ucidă.ș

0e uită furios la ea cnd se îndreptă cu spatele spre u a care dădea înș

camera ei, ţinnd 9roLning-ul ascuns în dosul buchetului acum./rivind-o, "leg tia că era terminat. #acă îl ameninţase astfel, tia căș ș

era în stare de orice — hiar i să-l dea pe mna poliţiei dacă dădea vreun semn deș

slăbiciune. <ndul că agenţii 5ranei ar fi putut coopera la asasinareaţarului era att de improbabil, pe ct era de nebunesc. 5ndiferent cespunea Catia i !idanul acela mic, toată afacerea era o nebunie. 9a, maiș



rău, trebuia să fie o capcană imensă.' i dădea seama de acest lucru acum, cnd nu mai erau dect ctevaș

ore pnă la punerea în aplicare a planului./rivindu- i chipul palid i speriat în oglinda de deasupra măsuţei deș ș

toaletă, "leg se simţi prins în capcană. #orinţa lui trupească stupidă îladusese în situaţii periculoase de două ori în trei luni. Acela nu era un actrevoluţionar, î i spuse el, ci al unui cerb în călduri, e3act ca. #ata trecută.ș

e se întmpla cu el? /arcă în acele momente îl poseda un demon > dorinţa pentru o femeie alungndu-i aproape toate gndurile din minte.%ra ceva ce depă ea se3ul. %ra nebunie. u alte femei se simţea bineBș

cu acelea două > cele două femei pe care nu le putuse poseda > era cai cum contactul cu ele ar fi fost o aţţare la nebunie.ș

%rau departe de el pentru vecie, icanndu-l, în elndu-l, făcndu-lș șsă se simtă la fel ca în copilărie, cnd prinţul Malî ev îl apucase deș

umăr, inter$icndu-i să se apropie de femeile lui. =inndu-l la respect.%i bine, pe aceea o ucisese, î i spuse el. /oate avea să o ucidă i peș ș

asta. #acă voia să supravieţuiască acelei seri, trebuia s-o facă.#ar vulpoaica aceea era greu de omort.

/an(# Pe#esburg

'n dormitorul ei, din aripa de răsărit a casei Malî ev, Ania erașemoţionată, înlăcrimată i agitată. 'n ciuda faptului că dorea să seș

mărite cu Adam, se simţea îngro$ită la gndul adevăratei ceremonii.tia că era iraţional, dar ideea de a deveni o femeie în toată firea,ẞ

căsătorită, era att de cople itor, înct făcea să i se înmoaie picioarele.ș

(răia ultimele clipe ale copilăriei i se pregătea să facă trecerea laș

viaţa de adult fără acea perioadă intermediară a unei pre$entări i aș

unui se$on de iarnă spectaculos. 0pre groa$a ei, nu tia dacă erașpregătită. #acă Adam > care tia de!a cum era să fii căsătorit-o găseaș

prea copilăroasă? #umne$eule mare2 #acă o trimitea înapoi 5a +enia



Ale3androvna i ei pleca în America?ș

*-ar fi făcut a a ceva, î i spuse Ania. *u-i stătea în fire. #ar poateș șavea să- i ia o amantă. %ra i mai rău2 "h, #oamne2 %ra îngro$itor2ș ș

— )nde e mătu a? întrebă ea în timp ce două servitoare încercau să-ș

i aran!e$e voalul pentru a treia oară. Mi-a promis că o să mă a!ute iș

acum nu-i aici. Ah, Ma a, lasă-o pe 0onia să aran!e$e dantela. /oate oș

să găsească o modalitate.0onia, camerista, oftă i îi întinse gnditoare o batistă rece ca gheaţaș

pentru a i-o ţine pe pleoapele ro ii.ș ș

'nsărcinată cu punerea rochiei, a voalului, a len!eriei, a pantofilor iș

a ciorapilor, 0onia făcuse o treabă splendidă din îmbrăcarea miresei.Viitoarea soţie a prinţului Adam 0viridov semăna cu una din femeile

acelea superbe din tablourile aflate în galeria aparţinnd secolului aloptspre$ecelea a bunicului ei, o frumuseţe blondă într-o rochie albă dinsatin cu talie înaltă copiată după cea pe care stră-străbunica ei o purtasela nuntă în FTGE. Voalul din dantelă veche franţu$ească provenea dingarderoba împărătesei @osefina, un dar oferit unei înainta e.ș

+enia purtase att rochia, ct i voalul la propria ei nuntă cuș

aispre$ece ani în urmă i se părea că îi aduseseră noroc, se grăbi 0oniaș ș

să-i spună prinţesei Ania. *u trebuia să- i facă attea gri!i.șMa a aran!ă cu gri!ă cei patru Nar$i de perle în !urul gtului iș ș

umerilor tinerei doamne i era de acord cu orice spunea 0onia.ș

— % ti gata,ș ma$en(aia+ %ra mătu a. 'n sfr it.ș ș

— % o mireasă superbă, Alteţă, $ise 0onia. #ar spuneţi-i, vă rog, să

nu mai plngă. ' i strică ochii.ș — Ania2 — *u tiu care e motivul. 0unt att de emoţionată.ș

lătinnd din cap, cele două servitoare rusoaice ridicară din umeri./oate Alteţa 0a avea să reu ească acolo unde ele dăduseră gre .ș ș

%3pediindu-le, +enia î i îmbrăţi ă nepoata i o sărută cu blndeţe peș ș șfrunte.

— % ti o mireasă foarte frumoasă,ș ma$en(aia' 4ii fericită. " să-iuluie ti pe toţi.ș

— *u vreau s-o fac, opti Ania, cople ită de emoţie.ș ș



— Ania, n-ai încotro. i, în plus, îl iube ti pe Adam Mihailovici.ẞ șum ai putea să-l la i să a tepte în biserică?ș ș

— Mi-e frică, mătu ico. tiu că-l iubesc pe Adam, dar nici măcar ș ẞ

asta nu-i de a!uns. *unta asta e att de grăbită. tiu că am vrut să fieẞ

a a din cau$a acelor $vonuri, dar acum sunt att de speriată2 /oate ar fiș

trebuit să mai a teptăm.ș

#eodată părea att de înspăimntată2/rinţesa +enia o luă pe după umeri i o ţinu strns.ș

— #raga mea, nu putem prevedea viitorul, îi spuse ea. /oate călucrurile n-or să fie att de u oare pentru tine cum sperăm noi. /oate căș

Adam se va purta urt. /oate că tu o să te îndrăgoste ti de un alt bărbat.ș

*imeni nu tie. #ar nu putem lăsa aceste temeri să ne împiedice săș

facem ceea ce trebuie. — *u tiu ce-i cu mine, murmură Ania. 'l iubesc. red că i el măș șiube te. i, totu i, mi-e att de frică2ș ẞ ș

— #raga mea, stai !os i ascultă-mă, $ise +enia încet, făcndu-i semnș

să se a e$e lngă ea pe canapeaua îmbrăcată în satin verde de lngăș

emineu. tiu că e ti speriată i îngro$ităB ar însemna că nu e ti fiinţăș ẞ ș ș ș

omenească, dacă n-ai fi. #ar toate asta vor trece. Aniu a, în $iua în careș

m-am măritat cu Andrei *iolaevici eram att de emoţionată, înct amvărsat de trei ori, n-am mai găsit colierul pe care el mi-l oferise ca dar denuntă i am suportat întreaga ceremonie într-o stare de semicon tienţă. iș ș ẞ

am avut o căsnicie foarte fericită > în cea mai mare parte.Ania era uluită. +enia nu era genul de femeie care să fie emoţionată.

— #e ce ai fost emoţionată? o întrebă ea.

— /entru că tiam ct de frumoasă mi-era viaţa acasă la părinţi iș șmi-era frică să o încep pe a mea, plină de responsabilităţi. %ram la felde îngro$ită ca tine acum.

— #ar unchiul Andrei e att de bun. — 9ineînţeles, a a e. i tiam asta. #ar nu conta în acel momentș ẞ ș

înspăimntător, în care m-am tre$it înfruntnd de una singură o altălume.

/rinţesa era att de superbă în rochia ei albă de mătase acoperită cu obroderie argintie i diamante, înct părea imposibil să se fi temut vreodatăș

de cineva, cu att mai puţin de Andrei *iolaevici, dar Ania se



simţi mai lini tită. tia că mătu ica nu minţea.ș ẞ ș

— " să fie bine, ma$en(aia' A teaptă i o să ve$i.ș ș

— *u tiu.ș

— %u tiu. i, în plus, Ania, trebuie să plecăm în curnd. 5ar eu maiș ẞam să-ţi dau ceva.

+enia se duse atunci la măsuţa de toaletă i luă o cutie îmbrăcată înșcatifea albastră, care purta marca bi!utierului pari$ian 9oucheron. — /oartă asta cu toată dragostea noastră, scumpa mea, spuse

prinţesa +enia sărutndu- i nepoata pe ambii obra!i i îi dădu cutia.ș ș

)imită, Ania o deschise i rămase cu gura căscată. /e satinul alb seș

afla un colier format din trei iraguri de perle mari. %ra un cadouș

magnific.

— Mătu ico, îţi mulţumesc mult de tot2 0unt minunate.ș — /rostii. 0unt perfecte. i, spre deosebire de cele pe care le ai laẞ

gt, pe acestea poţi să le păstre$i, o tachină ea, referindu-se în glumă lavorba rigidă a tatălui ei 1mine dimineaţă să fie înapoi în seif. 0androle permitea femeilor din familia sa să împrumute orice bi!uterie voiau,dar întotdeauna dădea de înţeles foarte clar că toate erau ale luiBtrebuiau să a tepte pnă la moartea lui pentru a intra în posesiaș

vreuneia din bi!uteriile lui. Acest lucru îl scutise de multe scandaluri înviaţă. eea ce aveau să facă după citirea testamentului său le privea.

A e$nd-o pe Ania în faţa oglin$ii, +enia se dădu puţin înapoiș

pentru a admira efectul noilor perle alăturate celorlalte. %ra cople itor.ș

i, printre toate acele perle, strălucea o cruciuliţă de diamante, cadoulẞ

lui Adam.

— *u uita, draga mea, dragostea noastră le însoţe te. 0ă te gnde tiș șla noi ori de cte ori le vei purta. — 'ntotdeauna, spuse Ania. " să le păstre$ toată viaţa.Amndouă stăteau în faţa oglin$ii înalte, cu margini aurite, două

imagini superbe în alb. /rinţesa Malî eva, brunetă i puţin mai înaltă,ș ș

sclipea încărcată de diamante, ţinndu- i nepoata blondă pe dupăș

umeri. Amndouă se temeau pentru viitor, dar, de asemenea, amndouă

erau pline de speranţă, avnd în faţă toate promisiunile ișincertitudinile inerente începutului unei vieţi noi.

a un moment dat, +enia rupse tăcerea.



— 0ă mergem. *u-i mai putem lăsa să a tepte, spuse ea cușfermitate, îmbrăţi nd-o u or.ș ș

Aruncnd o privire prin camera de toaletă cu ornamentele sale auritei mobila îmbrăcată în mătase verde pe care unul din înainta ii luiș ș

Andrei le cumpărase de la /aris în FEFU, Ania î i dădu seama că eraș

ultima noapte pe care avea s-o petreacă în casa +eniei ca făcnd partedintre cei care locuiau acolo. #upă aceea, la întoarcerea din luna demiere, adresa ei avea să fie /alatul 0viridov, cafeniu-deschis i albș

unde î i petrecuse primii ani din viaţă, înainte de a se muta cu mătu aș ș

i unchiul ei. 5ar la optspre$ece ani, cu un soţ i poate chiar un copil peș ș

drum, avea să devină stăpna casei. %ra un gnd care o de$meticea. i,ẞ

totu i, simţea o nouă putere.ș

— 0unt gata, mătu ă. /entru orice se va întmpla.ș/lecnd spre ceremonia căsătoriei care avea loc la biserica 0f.

*iolai din apropiere, Ania închise u a în urma copilăriei, acceptndș

orice avea să-i re$erve soarta ca femeie.

eremonia căsătoriei de la biserica 0f. *iolai avu loc la orastabilită, în ciuda spaimei din ultima clipă a prinţesei Ania. 5nvitaţiicomentară în legătură cu frumuseţea miresei, cu cascada de perle i cuș

faptul că mirele era neobi nuit de chipe .ș ș

0tnd lngă Adam, cu coroana împărătească din argint filigranat pecap, Ania nici nu- i mai amintea de ce fusese att de îngro$ită. *uș

vedea dect chipuri prietenoase, care le făceau urări de bine, într-unmo$aic de uniforme, rochii de la /aris i bi!uterii sclipitoare. #ecorulș

era alcătuit din u ile aurite ale altarului, sfinţi cu aureole din pietreș

preţioase i coloane groase din pietre semipreţioase, în timp ce fumulș

tămiei învăluia interiorul bisericii, însoţind rugăciunile cntate depreoţii splendid înve mntaţi.ș

'n momentul caracteristic nunţilor ortodo3e, în care invitaţii erau foarteatenţi să. Vadă care din cei doi miri călca primul pe covorul ro u, prinţesaș

Ania îi surprinse pe toţi călcnd odată cu soţul ei, ceea ce îi făcu pe uniisă creadă că americanul nu era familiari$at cu folclorul. /otrivit



tradiţiei, primul care călca pe covor avea să conducă în casă. ăsătoriţiîn sfr it, cu cte o verighetă de aur pe degete, Ania iș ș

proaspătul ei soţ se îndreptară spre /alatul 0viridov într-o trăsură vechedemnă de un alai împărătesc, pictată cu auriu, în spatele a patru bidivii"rlov nerăbdători. (recătorii le făceau urări tinerilor căsătoriţiB cţiva

ţărani cre$ură că erau ţarul i ţarina, spre amu$amentul lui Adam, careș

adoptă aerul demn al regelui <eorge al Angliei i le făcea cu mnaș

oamenilor, în timp ce Ania, care îi ţinea mna cealaltă, le trimiteasărutări.

'ntmpinată la intrarea în noul ei cămin de +enia, care se duseseacolo împreună cu Andrei cu un automobil pentru a a!unge înainteanepoatei ei ca să- i facă datoria de a îi oferi miresei pine i sareș ș

conform tradiţiei, Ania fu vră!ită de un val de mu$ică, de miresme i deșfast. 0viridovii, ignornd recentele $vonuri, făcuseră tot ce le stătu înputinţă pentru a etala att de multă splendoare, înct să-i împiedicepnă i pe cei mai porniţi brfitori să găsească în neregulă ceva.ș

5ar prinţul 0andro le dădu de înţeles tuturor că micuţa Ania îi era lafel de dragă precum cele două fiice ale sale, făcnd alu$ie foarte multla una din acestea.

'n amurgul unei $ile de toamnă din 0ant /etersburg, curio ii stăteauș

pe trotuar i priveau la succesiunea de trăsuri elegante i automobileș ș

sclipitoare care î i lăsau pasagerii în faţa intrării /alatului 0viridov.ș

4erestrele înalte de deasupra capetelor lor străluceau luminate dedu$ini întregi de candelabre uria e i fiecare cristal reflecta sclipireaș ș

bi!uteriilor purtate de oaspeţi. 'ntreaga faţadă părea în flăcări datorită

luminii i mi cării în timp ce ultimele ra$e slabe ale soarelui dansauș șpeste *eva, aurind încă o dată /alatul 0viridov înainte de a dispărea înapele întunecate ale rului i apoi stingndu-se.ș

Acţionnd în urma instrucţiunilor foarte clare ale +eniei, cel maibun florar din 0ant /etersburg transformase palatul într-o grădinăgigantică. <hirlande de flori decorau scările de marmură, coridoarele iș

galeriile. 0ala de bal fusese att de împodobită cu gardenii i cuș

trandafiri, înct părea o prelungire a grădinii.'năuntru, oaspeţii, ale căror apetituri fuseseră strnite cu "a(us(i,

aperitive din abundenţă, alcătuite din caviar, sturion afumat, limbi de ren



i o du$ină de alte delicatese din vastele re$erve ale lui %liseev, stăteauș

la mese i se serveau din platourile de aur pe care +enia le aleseseș

pentru primul fel de mncare. /ahare din cristal %accara# erau a e$ateș

lngă farfurii i se umpleau în permanenţă cu soiurile de vinuriș

franţu$e ti care însoţeau mncarea.ș

0ervitorii, în livrelele lor cu fireturi aurii, erau atenţi la toate nevoileoaspeţilor i nicăieri nu se vedea un pahar gol. Mereu atent să $ăreascăș

vreun semn de nemulţumire pe chipul stăpnului său, bătrnul Matvei,valetul de la 0ant /etersburg al lui 0andro, î i diri!a oamenii cu oș

mnă de fier.'n spaţioasele bucătării, bucătarii i numero ii lor subordonaţiș ș

gătiseră, copseseră i decoraseră cu frene$ie. #in minile lor ie iserăș ș

nenumărate supe, !eleuri, erbeturi, fripturi, păsări i pe ti. hiar i ceiș ș ș șmai mncăcio i dintre invitaţi descoperiră că le era greu să facă faţăș

acelei mese îmbel ugate.ș

0pre e3trema supărare a +eniei, :enaida Ca ina î i făcuse o uluitoareș ș

apariţie într-o rochie de mătase de un cenu iu pal > i perle în valoare deș ș

mai mult de un milion de ruble, toate cadouri din partea lui 0andro — 5nfirmnd astfel, din nefericire, bănuielile prinţesei cu privire la

sfr itul acelei relaţii.șAndrei $mbi cnd observă cteva idile înfiripndu-se între oaspeţi,

inclu$nd doi 6omanovi i cţiva prinţi. )n anumit mare duce î iș ș

enerva soţia plinuţă acordndu-i foarte multă atenţie unei doamne într-o rochie albă cu pene de struţ. 5ar în partea depărtată a încăperii, soţii<reov se ignorau cu gri!ăB contesa (amara i fiul ei mai mare, <igi,ș

stăteau la o masă, iar musculosul i blondul Volodea, la alta, împreunăș

cu frumoasa lui *atalia. #in cnd în cnd, observă prinţul, <igi maiarunca o privire lungă spre cumnata lui încărcată de smaralde, care î iș

înfuria soţul $mbind dulce i prefăcndu-se că nu vede.ș

*atalia are o minte de copil, î i spuse Andrei. *ici nu- i dă seama ceș ș

efect are asupra bietului <igi, care e complet vră!it i gata să comităș

orice nebunie pentru ea. *u merită atta devotament. 5ar el e un prost

că- i provoacă fratele, î i $ise Andrei.ș ș"aspeţii din partea prinţului Adam alcătuiau un grup restrns, format

în mare parte din cei din corpul diplomatic, dintre care cel care avea



rangul cel mai înalt era ambasadorul american, domnul MarNe."riginar din Vestul Mi!lociu, ambasadorul îi încnta pe ru i cuș

e3centricitatea i umorul său. ngă el se afla doamna MarNe i alăturiș ș

de ea, illiam 0. hitmore, care î i lăsase baltă sarcinile de la /aris.ș

(ot timpul în relaţii proaste cu Adam, 9illN fusese e3trem de uluitcnd aflase vestea în legătură cu căsătoria acestuia i încntat că eraș

invitat. /rimise ordine stricte de la fratele său mai mare să nu-l facă ders în niciun fel, căci, altfel, va fi alungat complet. %liminat att de la?a$e, ct i de laș Prince#on datorită unor mari scandaluri, 9illN sehotărse să intre în diplomaţie, graţie lui Adam. Avea două$eci i patruș

de ani, era subţire, blond, bine dispus i absolut nedemn de încredere.ș

Adam avea de gnd să încerce să-l e3pedie$e în Maroc, dacă putea. 'n

ultima vreme americanii fuseseră răpiţi pe acolo.Valsnd cu Adam în lumina candelabrelor de cristal, soţul ei frumosi brunet aflndu-se în centrul atenţiei tuturor femeilor, prinţesaș

0viridova $mbi amintindu- i că o întrebase pe +enia dacă îl puteaș

invita la balul de pre$entare. /lănuise să danse$e cu el în încăpereaaceea, dar nu chiar cu o asemenea oca$ie.

— % ti fericită? o întrebă el în oaptă strngnd-o în braţe în timp ceș ș

valsau încon!uraţi de o bogăţie de mătăsuri i bi!uterii, colierele iș șbrăţările femeilor aruncnd sclipiri ro ii, albastre i ver$i cu fiecareș ș

mi care.ș

— 0unt foarte fericită, Adam, îi răspunse ea, împletindu- i degeteleșprintre ale lui. % cea mai frumoasă $i din viaţa mea.

4ără să surprindă pe nimeni, soţii #er!avin nu apărură dect mult

timp după cină i numai datorită faptului că 0erio!a se temea sășlipsească pentru a nu- i !igni cumnata, care se afla în relaţii att deș

bune cu severul tată i care, într-o bună $i, ar fi putut fi convinsă să steaș

de vorbă cu 0andro în spri!inul lui.ontesa i$a era mai practicăB ea voia doar să vadă cine ce purta.

nd $ări iragurile de perle care atrnau mai !os de mi!locul Aniei, îiș

veni să ţipe, dar se limită la cteva remarci acre că ar fi semănnd cu

un idol păgn > ceea ce repetă i în prea!ma lui madame Ca ina, careș șera la fel de gătită.i$a nu o putea suferi pe Ca ina. ontesa însă i i-o pre$entase luiș ș



0andro la una din petrecerile organi$ate de ea împreună cu %a$$e#s russes

din /aris. 0e plăcuseră instantaneu. 9ătrnul nu numai că se certase cupropria-i fiică, dar acum vorbea chiar de o însurătoare cu balerina. %ra iș

mai rău dect ceea ce făcuse pentru Ania. :enaida distrusese de!a ctevaaveri att în ţară, ct i în străinătate, iar milioanele familiei 0viridovș

repre$entau o adevărată provocare pentru ea.i$a avea să o lase să facă a a ceva numai peste cadavrul ei2ș

nd, în cele din urmă, +enia î i luă nepoata deoparte i îi opti căș ș ș

venise vremea să plece, Ania î i privi soţul cu timiditate. /lecară cuș

unul din automobilele engle$e ti ale bunicului, stnd amndoi comodș

pe bancheta din spate, Adam ţinnd-o pe după umeri.

0osind la locuinţa +eniei de pe analul Moia, Ania i proaspătulș

prinţ 0viridov au fost întmpinaţi ceremonios de bătrnul valet al luiAndrei i condu i în camera nupţială, cea în care Ania î i petrecuseș ș ș

atţia ani.

'n timp ce Adam se de$brăca în mica încăpere de alături, 0onia î iș

a!ută tnăra stăpnă să- i scoată rochia superbă, îi desfăcu ireturileș ș

corsetului din satin, îi îndepărtă !upoanele i se duse să-i aducă repedeș

căma a de noapte i capotul în timp ce Ania î i scotea ciorapii,ș ș ș

păstrndu- i cu pudoare pantalona ii pnă cnd 0onia îi puse căma aș ș ș

de noapte din mătase albă.

nd Adam bătu la u a dublă de culoare crem cu ornamente aurii,șAnia stătea în faţa căminului, cu părul lung i blond curgndu-i peș

spate i cu capotul încărcat de dantele mulndu-i-se pe formele delicateș

ale trupului. — 5ntră, opti ea, ro ind u or cnd el apăru într-un halat de mătase iș ș ș ș

o îmbrăţi ă cu tandreţe în faţa focului.ș

— % ti cea mai frumoasă femeie pe care am vă$ut-o vreodată,ș

murmură el, sărutnd-o u or. 0unt foarte mndru că-ţi sunt soţ.ș(imidă, Ania îl încon!ură cu braţele i îl lăsă să o strngă cu putere,ș

simţindu-i trupul fierbinte lipit de al ei, sfioasă, dar dorind mai mult



dect orice altceva pe lume să-i aparţină.(imp de o secundă îngro$itoare, î i aminti de $iua din pădure iș ș

urţenia ei o făcu să se cutremure. Adam o trase i mai aproape i îiș ș

sărută buclele blonde de pe ceafă, urechea, fruntea. — *u trebuie să-ţi fie frică, murmură el. *-o să-ţi fac niciun rău. *u-i

era frică de el. 0e gndea la acea $i de iunie, la acel nebun. /năi în clipa aceea o speria gndul că omul acela o dorise att de mult. 0eșîntrebă dată toţi bărbaţii erau capabili de o asemenea violenţă.

— Ania, murmură Adam mngind-o u or, e3plorndu-i formeleș

delicate i mătăsoase, sărutnd-o cu tandreţe în timp ce ea începea să-iș

răspundă, mngindu-i ceafa i plimbndu- i mna pe spatele ei,ș ș

optind cuvinte calde.ș

4ără niciun alt cuvnt, Adam o luă în braţe i o duse spre patul mareșdin lemn de mahon, în formă de sanie, i învăluit în mătase de un verdeș

închis, străbătută din loc în loc de fire aurii.Ascun$ndu- i faţa în umărul lui, Ania îl luă de gt i amndoiș ș

alunecară în patul moale între mulţimea de perne de mătase tivite cudantelă.

— u (a,ș murmură el, sărutnd-o apăsat pe bu$e.

#umne$eule, ct de mult o dorea. %ra absolut îmbătat de ea, depielea, ochii, părul, parfumul ei, toată frumoasă, toată sen$uală.

Ania se simţea îngro$ită, dar, în acela i timp, e3citată, cnd Adam oș

săruta, mngindu-i tot trupul cu mini blnde, sigure i iubitoare. %l seș

apropie mai mult de ea, mi cndu-se în îmbrăţi area ei mătăsoasă, înș ș

timp ce ea închise ochii i î i aminti de după-amia$a aceea din grădinaș ș

bunicului. — (e iubesc, opti ea cnd el îi de$legă fundiţa de satin de la gt aș

capotului, trecndu-i ve mntul subţire peste umeri i lăsndu-l să cadăș ș

pe covorul chine$esc de pe podeaua de marmură.u un ir lung de sărutări pe gt, pe umeri i pe sni, Adam doreaș ș

nespus de mult să se piardă în adncul ei. " ţinu strns i îi optiș ș

cuvinte de iubire, iar Ania îl încon!ură cu braţele, mngindu-l cu o

sen$ualitate visătoare care era i dulce i tulburătoare. ipsită deș șe3perienţă i provocatoare, îl e3cita teribil de mult.ș

' i lăsă mna să alunece pe sub căma a ei de noapte i o au$iș ș ș



ţinndu- i răsuflarea cnd îi mngie pielea, degetele lui e3citnd-o înș

vreme ce e3plorau cu blndeţe locuri pe care nimeni nu le atinsesevreodată.

— Adam, murmură ea, sărutndu-l cnd el se întinse alături i îiș

acoperi sinii cu sărutări, împletindu- i degetele cu ale ei i trăgnd-oș ș

mai aproape.nd o posedă, avu sen$aţia că nu mai fusese niciodată att de

cople it. %a îl poseda pe el, îl făcea al ei în modul cel mai superb, cuș

tandreţe i dulceaţă.ș

— (e iubesc, opti Ania ascun$ndu- i faţa la pieptul lui. *-o săș șdoresc niciodată pe altcineva.

— (e iubesc mai mult dect pe oricine altcineva, opti el legănnd-oș

în braţe i sărutnd-o cu blndeţe.ș4ata închise ochii i îi ascultă bătăile inimii, mult mai lini tite acum,ș ș

e3act ca ale inimii ei. Adam îi aparţinea, î i spuse ea, cuibărindu-seș

lngă el i el păru să înţeleagă.ș

Acum nimic nu-i mai putea despărţiB era ceva ce avea să dure$e toatăviaţa.

în primele ceasuri ale dimineţii, cnd petrecerea de la /alatul0viridov era pe terminate, se întmplă ceva ce avea să facă vlvă adoua $i prin saloanele din ora .ș

/lecnd cu *atalia, contele Volodea <reov reacţionă ursu$ în clipa încare fratele său, <igi, îi ură noapte bună *ataliei sărutnd-o pe obra$, cade obicei, i spunndu-i că avea să o vadă a doua $i acasă la mama lui.ș

— *-o să te duci, spuse Volodea, împingndu- i soţia cu brutalitateș

în automobil. *-o să-ţi dai întlniri în casa mamei mele. e fel de trfăe ti?ș

hiar dacă ar fi fost să se facă abstracţie de purtarea grosolană a lui

Volodea i de cantitatea de băutură pe care o consumase, acea scenă erașpuţin cam e3agerată. <igi î i apucă de guler fratele mai mic, dar maiș

solid, spunndu-i să-i ceară scu$e *ataliei.



— *u suport să aud cum o femeie e insultată în asemenea hal. ere-ţiscu$e2 strigă el, devenind ro u la faţă în lumina felinarelor de pe stradă,ș

venele umflndu-i-se la tmple. *-ai niciun drept să spui una ca asta2 — *u, Volodea2 strigă *atalia cnd soţul ei î i pocni fratele în falcă,ș

trntindu-l la pămnt.

#e!a se strnseseră o mulţime de oameni în !urul celor doi fraţi, întimp ce oferii strigau, oaspeţii îi rugau să se potolească, iar mamaș

celor doi, contesa (amara, bătea din picior furioasă vă$nd cum cei doifii ai ei se făceau de rs în public.

— 4emeia asta-i a mea, strigă Volodea, lovindu-l pe <igi din nou. "fi ea proastă i aiurită, dar e a mea. i, atta timp ct o să mai fie, ţine-ș ẞ

te departe de ea2

*atalia i$bucni în lacrimi i sări din ma ină pentru a-l mngia peș ș<igi, dar soţul ei o a$vrli cu violenţă înapoi în automobil, strigndu-ioferului să pornească i plecă împreună cu soţia lui care urla ct oș ș

ţineau plămnii de supărare, o furie în mătase verde i smaralde.ș

— #umne$eule2 murmură (amara Mihailovna scoţnd o batistădantelată, cu care terse sngele care iroia din bu$a plesnită a fiului ei.ș ș

Am crescut doi sălbatici. Volodea îi seamănă tatălui său. #ar scu$a ta,

care e?<igi se uită la mulţimea de curio i din curte care asistaseră la acelș

conflict de familie i care, fără îndoială, aveau să împn$ească totș

ora ul cu variante înflorite. A doua $i trebuia să susţină o lucrare în faţaș

/ocie#ăţii is#orice imperia$e' um avea să o poată face cu vnătăilerămase în urma acelei încăierări? #umne$eule, ce ru ine îi era.ș

— *u tiu, mamă, spuse el frecndu- i falca. #ragoste?ș ș

— Mai degrabă pură prostie, $ise contesa, netulburată.



Capitolul 11

>ie

nd "leg i Catia plecară spre "peră în seara aceea, 5vanov eraș

convins că totul se re$uma la viaţa lui sau a fetei. #acă o putea ucideînainte ca ea să încerce să-l omoare pe ţar, tot ar mai fi avut o ansă săș

scape liber cu destul spaţiu între el i 0riabin > pentru a nu maișpomeni de poliţie. uvintele Catiei referitoare la denunţarea lui îliritaseră. 'ncă din clipa aceea tiuse ce avea de făcut.ș

9ineînţeles, era a naibii ironie că el > un devotat revoluţionar > aveasă-l salve$e pe ţar ucignd o camaradă. %h, viaţa e plină de mici ironii,î i spuse el, pipăind cuţitul pe care îl ascunsese sub cracul pantalonului.ș

'ntr-un fel era chiar amu$ant.

— % ti pregătit psihic pentru ceea ce ai de făcut? îl întrebă Catiaș/etrovna cnd coborră din trăsura descoperită i î i făcură loc prinș ș

mulţimea adunată în faţa "perei, o clădire mare i impresionantă. " săș

depindă de o cronometrare perfectă.0e părea că întreaga elită a ora ului se afla acolo. 4emeile purtauș

adevărate averi sub forma bi!uteriilor i a rochiilor splendide, iar ș

însoţitorii lor erau îmbrăcaţi în uniformele frumos colorate alediverselor regimente din Ciev sau în haine de seară cu e arfe ro ii sauș ș

albastre care semnificau distincţii guvernamentale. (oţi cei care aveauambiţii sociale se chinuiseră să facă rost de bilete pentru spectacoluldin seara aceeaB plăcerea de a se afla în compania ţarului era ceva cenimeni nu voia să piardă, mai ales că se întmpla att de rar.

— 0unt pregătit, spuse "leg ţinndu- i ascuns propriul plan. 'nș

pau$ă, ie im repede din lo!ă ca să-l salutăm pe ţar cnd grupul acestuiașiese la gustări împreună cu directorul "perei i oficialităţile ora ului.ș ș

— %3act.



Catia /etrovna se potrivea foarte bine printre toţi acei aristocraţi iș

para$iţi cu funcţii înalte în guvern, observă "leg, care încerca să semi te bine în hainele de seară cu care nu era obi nuit. #e asemenea,ș ș

devenise blondă pentru oca$ia respectivăB părul ei ro u ar fi ie it preaș ș

mult în evidenţă. 'mbrăcată într-o rochie din satin de un verde-smaraldtivită cu dantelă aurie i avnd tot attea bi!uterii ca i celelalte femei,ș ș

î i dovedea bine originea > unica fiică a unui avocat de provincieș

înstărit. %ra în lumea ei acolo, potrivindu-se att de bine, înct nu strnibănuieli nici celui mai suspicios poliţist.

ngă ea, urcnd scara largă de marmură între două iruri de ofiţerișplini de decoraţii, "leg era un nimeni.

— #e unde ai luat hainele astea? o întrebă el, încercnd să nu se mai

gndească la dorinţa de a o ucide. — Au fost furate de la un teatru de un tovară care a fost croitor. Areșun ochi format pentru măsuri, ceea ce ne-a prins bine.

— i bi!uteriile?ẞ

— #in seiful băncii de pe strada Malaia 0adovaia. Arată bine, nu? "să le vindem cnd a@ung acasă.

ui "leg nu-i plăcu acel singular. #e!a m-a tăiat de pe listă, î i spuseș

el furios.%ra plin de poliţi ti. "fiţeri în uniformă i soldaţi erau vi$ibili peș ș

afară, îndepărtnd lumea din prea!ma intrăriiB înăuntru, o întreagă reţeade domni cu priviri reci, îmbrăcaţi în costume sărăcăcioase i cuș

man etele tocite se plimbau pe culoare i coridoare, dnd dovadă de oș ș

e3traordinară vigilenţă. #acă ea crede că ace tia sunt de partea lor,ș

înseamnă că i-a pierdut minţile, î i spuse "leg. i ea i 9ogrov erauș ș ẞ șnebuni. %l unul nu avea încredere în nimeni care lucra mnă-n mnă cucei din 5rana ace tia erau în stare să trăde$e ambele tabere în cursulș

unei $ile de lucru. — <rupul tarului n-a sosit încă, observă Catia, oprindu-se în capul

scării i aruncndu-le o privire perechilor elegante care urcau trepteleș

din marmură acoperite cu covor ro u în urma lor. 0-ar putea ca poliţiaș

să-i a e$e pe toţi înainte să intre el. A a au făcut i la /etersburg.ș ș ș — ;ai să intrăm în lo!ă, o îndemnă însoţitorul ei, simţindu-se

stingher în mi!locul acelui fast.



"riunde mergeau treceau pe lngă propriile imagini reflectate înoglin$ile de pe coridoare, pe lngă aplice aurite, candelabre de cristal,colonei cu o mulţime de medalii i doamne pline de bi!uterii, aparţinndș

societăţii din Ciev, care sclipeau ca ni te pomi de răciun. "leg îi detesta,ș

dar trebuia să admită că atmosfera i se părea fascinantă într-un fel ciudat.

Atta opulenţă începea să-l ameţească, asemeni unui vin tare.Catia încuviinţă. Voia să lase !os buchetul care începuse să i se parăfoarte greu. 'n ca$ că-l scăpa din gre eală, n-ar fi putut e3plica pre$enţaș

celor două revolvere care ar fi ie it la iveală.ș

nd femeia în vrstă care răspundea de lo!ile de la nivelul lor ledeschise u a, "leg fu încntat cnd se tre$i într-o anticameră destul deș

mare, cu o oglindă, un cuier de haine i două fotolii. o!a propriu-$isăș

se afla în spatele unei u i închise, ferită vederii. #upă ce se închideașu a lo!ei, anticamera nu se mai vedea. "leg se gndi că i-ar fi pututș

servi foarte bine mai tr$iu.nd deschise u a pentru a- i ocupa locul, Catia remarcă încntatăș ș

că se afla în apropierea lo!ei imperiale. Avea să fie u or să-i surprindăș

pe oamenii ţarului cnd ace tia aveau să iasă pe durata pau$ei. #eodatăș

îi făcu semn lui "leg. (ocmai îl $ărise pe Morda

9ogrov la parter, discutnd cu doi domni care nu puteau fi dectagenţi 5rana'

— )ite-5, spuse ea încet. — 0eamănă cu o maimuţică, nu? *u-i mai trebuie dect cineva cu o

fla netă.ș

5gnorndu-l, fata se a e$ă pe fotoliul de catifea, ţinnd buchetul înș

poală. — #e ce nu-l pui !os? îi sugeră "leg. — 9ine. — 5e im cnd se aprind luminile pentru pau$ă? întrebă el privindș

cum sala se umplea cu repe$iciune. — *u, $ise fata. nd orchestra cntă ultima notă, înainte să se lase

cortina. " să-ţi spun eu cnd.

— 5e im amndoi?ș — #a. (ragem amndoi imediat ce apare în ra$a vi$uală. =ine minte

> nu sta pe gnduri. (rage doar.



#a, î i spuse "leg. Asta ar trebui să fac > să nu gndesc. ăţea2 eșprost am fost cnd mi-am închipuit că e ti de partea mea2ș

0tudiind bi!uteriile Catiei cu un interes subit, o întrebă într-o doarăce fel de pietre erau. #acă sunt att de scumpe pe ct par, a putea trăiș

lini tit ani de $ile cu banii c tigaţi de pe urma lor, î i spuse "leg.ș ș ș

Măcar atta lucru putea face Catia pentru el. — 0maralde i diamante, spuse ea. #e ce?ș

— %ram curios. (rebuie să valore$e o avere.#a. e-ar fi putut vinde, indiferent unde s-ar fi aflat. umea era

plină de tlhari. — *u uita, îl instrui Catia, ie i i-ţi faci treaba. 4ără niciun fel deș ș

e$itare.

— i agenţiiẞ 5ranei or să ne scape de martorii furio i, adăugă elșsarcastic.

— #a.#acă, într-adevăr, crede chestia asta, e nebună, î i spuse el de$gustat.ș

tia că nu era nebună, ci doar o scorpie mincinoasă i mecheră care,ẞ ș ș

fără îndoială, plănuia să scape susţinnd că el era singurul asasin. i-oẞ

închipuia punnd totul la cale cu /avel i cu acel !idan sfri!it. %raș

singurul motiv pentru care el se afla acolo. Afurisita2)ra lui "leg faţă de Catia /etrovna fu momentan uitată datorită

agitaţiei create de apariţia ţarului i a oamenilor săi în lo!a imperială.ș

Aproape la unison, mulţimea de spectatori eleganţi se ridicară în picioarela au$ul primelor acorduri ale imnului imperial i începură să cnte. Catiaș

îl trase pe "leg alături de ea i cntară amndoi odată cu ceilalţi.ș

a numai cteva lo!i distanţă de a lor se aflau ţarul i oamenii săi,șîmbrăcaţi cu toţii potrivit oca$iei respective, bărbaţii în tunici ro ii cuș

fireturi aurii i epoleţi strălucitori, iar femeile în rochii crem încărcateș

de broderii i împodobite cu e arfele albastre de mătase ale "rdinuluiș ș

0f. %caterina.#upă intonarea imnului, ţarul *iolai se a e$ă, urmat de toţi ceilalţiș

spectatori, iar diri!orul lăsă în !os bagheta, dnd semnalul începerii

uverturii operei Bar /u$#an de 6imsi-Corsaov.'n timp ce acţiunea operei se desfă ura pe scenă, Catia începu sășscoată revolverele din buchet, apărată de semiîntunericul lo!ei. /e unul



din ele îl vrî înapoi printre trandafiri, iar pe celălalt i-l dădu pe furiș

lui "leg care îl vrî iute în bu$unarul hainei, scr nind din dinţi, fiindcăș

se chinuia să desprindă cuţitul pe care i-l lipise de picior pe subș

pantalonii negri.Ar fi făcut prea mult $gomot dacă ar fi împu cat-o, hotărî el. )nș

cuţit era mult mai bun. *u avea nevoie dect de un singur minut cu eaîn acea anticameră i avea să scape de scorpie odată pentru totdeauna.ș

asă să creadă maimuţoiul acela de 9ogrov în complicitatea celor din5rana' "leg îi ura numai bine > de la distanţă. %3istau asasinate iș

sinucideriB tia foarte bine care era deosebirea dintre ele.ș

#esprin$nd cuţitul, în sfr it, îl simţi alunecnd pe picior i că$nd peș ș

covor fără $gomot. ăsndu- i programul să cadă, se aplecă i ridică armaș ș

ascunsă în dosul programului, ţinndu- i tovară a sub observaţie în totș șacest timp. %ra bine. 'l urmărea pe ţar. /e el nu-l observase.

'n cele din urmă, după ceea ce păru o ve nicie de ascultat sunetele careș

spărgeau timpanele, $gomotul mai scă$u în intensitate i Catia îl $glţi.ș

— <ata, îi spuse ea uierător. #ă-i drumul2ș

— 9ine.Catia /etrovna ie i repede în anticameră, dar nu apucă să a!ungă laș

u ă, căci, de cum a!unse în încăpere cu ea, "leg o prinse din spate,ș

acoperindu-i gura cu mna lui imensă, în timp ce ea se $bătea, dnd dinmini furioasă. Apoi, în clipa în care "leg o în!unghie între coaste, eascoase un geamăt puternic, iar el răsuci lama, împingnd-o ct maimult. *u e3ista niciun corset care să stea în calea cuţitului, a a căș

acesta pătrunsese pnă în inimă.

Catia era att de uluită, înct nu avu timp să scoată niciun sunet înafară de acel geamăt i se prăbu i încet la podea, o dră de sngeș ș

pătndu-i rochia de un verde închis.nd o vă$u întinsă pe !os, cu ochii larg deschi i i cu o e3presie deș ș

neîncredere i surprindere pe chip, "leg simţi o satisfacţie sălbatică.ș

'ncercase să-l păcălească, dar el îi de!ucase planurile. 0corpia fuseseatt de sigură de puterea pe care o avea asupra lui, înct nici măcar o

clipă nu se a teptase să aibă o asemenea soartă > Catia, intelectuala,șfusese întrecută în iretenie de un ţăran. 'i plăcea.ș

'i luă bi!uteriile, pe care le vrî în po eta de catifea pe care o avea cuș



ea i îi a e$ă revolverul pe !os, alături. 4ăcndu- i drum nervos prinș ș ș

mulţimea de pe coridor, se tre$i la cţiva metri de *iolai al li-lea, undomn subţire, cu barbă, într-o uniformă de colonel, încon!urat deaghiotanţi, părnd cu toţii ni te soldaţi de plumb, în tunici de un ro u-ș ș

aprins, încărcate de fireturi aurii i medalii. 4emeile din grup erau caș

ni te păpu i superb îmbrăcate sclipind de bi!uterii i e arfe. /arcă nuș ș ș ș

sunt de pe acest pămnt, î i spuse "leg, amintindu- i deodată deș ș

nepoata prinţului Malî ev.ș

#orind cu disperare să fugă înainte să o descopere cineva pe Catia > sau ca 9ogrov să ducă la îndeplinire cealaltă parte a planului > "leggrăbi pasul, strecurndu-se iute prin mulţime i îndreptndu-se pe scaraș

de marmură spre libertatea de afară. 'n timp ce cobora în fugă treptele,

amestecndu-se cu cei care se duceau la barurile unde se putea beaampanie, "leg au$i o împu cătură puternică în sală.ș ș

A făcut-o, î i spuse 5vanov, mărind pasul. /rostul a tras în primulșministru.

:gomotul revolverului fu urmat de o tăcere stranie, după care seau$iră ţipete de groa$ă i glasuri care chemau poliţia. 'n timp ce aceleș

voci isterice răsunau în holul care continua să fie plin de lume, "leg

a!unse la u ile masive de la intrare i ie i repede, strecurndu-se peș ș șlngă un grup de poliţi ti care intrau.ș

0ărind într-una din trăsurile din apropierea "perei, dispăru înainte cavreunul din cei aflaţi înăuntru să apuce măcar să- i dea seama ce seș

întmplase. i, cu mult înainte ca Morda 9ogrov să fie prins, înẞ

sfr it, i scăpat din minile oamenilor care voiau să-l lin e$e, "leg seș ș ș

afla la gara din Ciev, cu biletul de tren în mnă, urcndu-se într-unvagon de clasa a doua cu destinaţia Var ovia.ș

%i bine, î i spuse el, am terminat cu ă tia. 0ingura problemă era acumș ș

faptul că /avel avea să dorească să-l omoare pe cel care-i ucisese iubita,iar, deocamdată, "leg era singurul suspect. Acest lucru nu-i plăcea.

#ar la asta avea să se gndească mai tr$iu, î i spuse el plictisit înș

timp ce trenul ie ea din gară, îndreptndu-se spre /olonia rusească. 'nș

clipa aceea, în ciuda faptului că era obosit i surescitat, "leg se simţeașmai în siguranţă ca oricnd.

i mai simţea ceva. 0tnd în acel compartiment amărt de clasa aẞ



doua, alături de ţărani, soldaţi i călători săraci, "leg simţi o anumităș

satisfacţie pentru faptul că o întrecuse în de teptăciune pe Catia i căș ș

avusese cura!ul să o ucidă în incinta unei clădiri înţesate de lume, întoiul unui asasinat politic spectaculos.

0igur că asasinatul ar fi fost i mai spectaculos dacă s-ar fi dus laș

îndeplinire i partea cealaltă a planului, dar fusese destul deș

impresionant i a a.ș ș

Aprin$ndu- i un trabuc de proastă calitate, "leg inhală adnc,ș

întrebndu-se încotro să se îndrepte acum. Avea să se alăture unui altgrup > în care să nu se afle nicio afurisită de femeie, de data asta > iș

să- i încerce puterile în ceva mai re$onabil dect situaţia din care abiaș

scăpase. Asasinatul era o idee bunăB fante$iile sinuciga e, nu.ș

#ar de un lucru era sigur8 confruntat cu o situaţie de a-ucide-sau-a-te-lăsa-ucis, tia cum să reacţione$e. *imeni nu avea să-l mai ameninţeș

pe "leg 5vanov i să scape cu viaţă.ș

#upă vreo săptămnă, în timp ce se plimba prin principala piaţă aVar oviei, "leg $ări un $iar rusesc care conţinea relatarea ultimuluiș

capitol al pove tii lui Morda 9ogrov.ș Asasinu$ ereu sp7n"ura#, scriautitlurile din 2oaia remea, iar în articol continua să se vorbească

despre ameninţarea pe care o repre$entau pentru imperiu cetăţenii săievrei i să se laude valoarea pogromului ca o piedică în calea unor ș

asemenea activităţi.ooperarea celor din 5rana, î i spuse "leg $mbindB ce maiș

cooperare. i, aruncndu-i cteva copeici vn$ătorului de $iare, luăẞ

unul i se a e$ă la o masă într-o cafenea din apropiere pentru a- iș ș ș

savura ră$bunarea.

/an(# Pe#esburg

a două săptămni după nunta Aniei, căsnicia ubredă a *atalieiș<reova se prăbu i sub povara propriilor sale probleme. 9ăieţelulș

contesei se îmbolnăvise, iar boala se transformase în friguri care se



dovediseră fatale. /ărinţii, privindu-se pe deasupra patului de moarte alfiului lor, descoperiră că nu erau dect ni te străini care nu voiau dectș

să scape unul de celălalt.#evastată de pierderea suferită, *atalia se îndreptă spre cei doi

bărbaţi care contau cel mai mult în viaţa ei > cei doi bărbaţi pe care

irascibilul Volodea îi învinuia de distrugerea căsniciei lui8 cumnatul ei,<igi, i <rigori %fimovici, sfătuitorul ei spiritual. tia că putea fiș ẞ

sigură că fiecare în felul său avea să-i acorde spri!inul în acelemomente de durere. 6asputin î i făcuse recent o apariţie spectaculoasăș

în 0ant /etersburg, după moartea celui mai crunt du man al său,ș

răposatul prim-ministru, ceea ce părea să arate de partea cui eraAtotputernicul. #ar nu putea pricepe de ce bunul #umne$eu, pe care îl

adora, i-l luase pe *icN. *imic nu mă poate face vreodată să acceptaceastă pierdere, î i spuse ea cu tristeţe.ș

— % în $adar, <rigori %fimovici, spuse *atalia într-o după-amia$ăînnourată i ploioasă cnd î i bea ceaiul împreună cu călugărul înș ș

salonul ei albastru cu alb. 'ncerc să mă rog, încerc să înţeleg, dar nupot. 4rumosul meu *icN era att de mic i de dulce. #e ce a fost luatș

astfel? % crud, <rigori %fimovici. *u-i un

#umne$eu iubitor. — #omnul îl !udecă pe om, porumbiţa mea, nu omul pe #umne$eu.

'ncearcă să nu uiţi asta. — (ot ce nu pot să uit e *icN al meu.Atunci îl vă$u pe călugăr ridicndu-se i a e$ndu-se în faţa ei. 'iș ș

înălţă bărbia i ea îl privi înlăcrimată i chinuită de suferinţă.ș ș

— (rebuie să te rogi, *atalia Ale3eevna. — Mă rog. Mă rog tot timpul, dar nu-mi folose te la nimic.ș

undu-i mna lui 6asputin într-a ei, *atalia i-o sărută i o lipi deș

obra$. %l se aplecă i îi mngie părul cu blndeţe, sărutnd-o u or peș ș

frunte. — ;aide, nu poţi trăi astfel, îi opti el. (rebuie să accepţi ceea ce nuș

poţi schimba.

— A!ută-mă, murmură ea privind în ochii aceia ciudaţi care îistrăpungeau pe ai ei. A!ută-mă, <rigori %fimovici. *u-l lăsa pe#umne$eu să mă părăsească.



Avea încredere în el. (rebuia s-o a!ute. (rebuia. — ;ai să îngenunchem i să ne rugăm în faţa sfintelor icoane, $ise elș

păstrndu- i cu gri!ă e3presia calmă a unui om al #omnului cnd vă$uș

pieptul plin al contesei. )nde sunt icoanele? — /ăi, în dormitorul meu, spuse *atalia, uimită că trebuia s-o

întrebe. "rice rus credincios avea acolo un colţ al icoanelor. — #u-mă acolo, îi spuse el încet, i o să ne rugăm împreună, o să-lșrugăm pe #umne$eu să te binecuvnte$e i să-ţi aline suferinţa.ș

%$itnd la început, *atalia se ridică ascultătoare i î i conduseș ș

mentorul sus, în dormitorul decorat în galben i alb, pe care îl împărţiseș

cu Volodea. ' i punea soarta în minile lui 6asputin acum.ș

#e cum intră, îl vă$u plecndu-se ca orice călugăr în faţa irului deș

icoane sfinte, unele din acestea fiind încrustate cu pietre scumpe ișdatnd din secolul al cincispre$ecelea.

— ;ai să îngenunchem i să ne rugăm, spuse el pe un ton optit iș ș ș

respectuos, făcndu-i semn ga$dei lui să se a e$e în genunchi peș

covorul persan. *atalia îl ascultă vă$nd cu uimire că o privea gnditor, de parcă ar

fi meditat, iar ochii lui mici, alba tri i pătrun$ători erau aproapeș ș

închi i i o apucă de umeri cu ni te mini aspre. Atunci, el îngenuncheș ș șdeodată alături de ea, stăpnit de emoţii intense, îmbrăcat într-o căma ăș

ro ie rusească împodobită cu broderii, pantaloni negri i ci$me negre iș ș ș

scumpe, daruri din partea admiratoarelor înstărite. — )ită-te la sfintele icoane, porumbiţa mea. /rive te ct de frumos iș ș

de bnd e chipul 4ecioarei. )ită-te cum îţi prive te în inimă i-n suflet.ș ș

*atalia îl lăsă să-i îndrepte privirea spre icoane, în dreptul fiecăreiaaflndu-se cte o lumnare în sfe nice de argint. Apoi o încon!ură cuș

braţele pentru ca ea să se poată bucura de privilegiul de a-i absorbiputerea. 'n contact cu căldura lui alarmantă, *atalia se cutremură,simţindu-se ameţită. %ra ceva cople itor. 0imţea că le ină.ș ș

— e te-ar face fericită, micuţa mea? o întrebă 6asputin ţinnd-o deumeri i lăsndu- i minile să alunece pe braţele el, apăsnd cu putere.ș ș

— A vrea să înţeleg moartea lui *icN, murmură ea, uitndu-se lașicoane i simţindu-se puţin mai puternică, sufletul aflndu-i-se înș

minile lui 6asputin.



— #acă #umne$eu ţi-ar trimite un alt băieţel, ţi-ar fi mai u or?ș

— #a, dar asta e imposibil. 0oţul meu divorţea$ă. — #ar mi-ai vorbit de un alt bărbat care te iube te, draga mea. Acestș

cumnat al tău ar putea seni drept instrumentul #omnului, dăruindu-ţiun copil.

— #ar ar fi un scandal imens, <rigori %fimovici. 0oţul meu n-ar accepta niciodată copilul ca fiind al său, iar <igi nu se poate căsători cumine fără o dispensă specială de la 0fntul 0inod.

— Ai prieteni care ţi-ar putea aran!a asta. %u te-a a!uta.ș

'n timp ce *atalia se gndea la acest lucru, călugărul o cuprinsedeodată într-o îmbrăţi are att de pasionată, înct era cople itoare înș ș

intensitatea ei.

— rede, *atalia, crede, îi opti el. #acă cre$i în #umne$eu i înș ș<rigori %fimovici, rugăciunile ţi se vor împlini.

*atalia î i ascunse faţa în căma a ro ie de mătase a mentorului ei iș ș ș șoftă.

— A vrea tare mult să pot crede din nou, murmură ea. (are mult aș șvrea.

'n clipa aceea, 6asputin o împinse furios i se ridică în picioare,ș

dominnd-o pe femeia îngenuncheată, părnd un profet sever dinVechiul (estament, mnios i indignat.ș

— *umai mndria ta păcătoasă te împiedică să prime tiș

binecuvntarea #omnului. Acum văd foarte clar. % ti o păcătoasă careș

nu se căie te, *atalia Ale3eevna. (rebuie să te lepe$i de mndrie ca săș

te poţi salva.

— um? se tngui *atalia, părnd de$nădă!duită i implorndu-l dinșprivire.0pre uimirea ei, ţăranul începu să-i scoată pieptenii care îi ţineau

părul, lăsndu-i părul blond i strălucitor să i se reverse pe spateș

asemeni unui ru auriu în lumina luminărilor. — ;aide, spuse el solemn. eapădă-te de mndrie. ăie te-te cuș

mine. (rebuie să începi prin a-ţi îndepărta ve mintele. asă-te învăluităș

doar de lumina pură a sufletului.)imită, dar dornică, *atalia îl lăsă pe 6asputin să-i descheie rochianeagră de mătase. (remură cnd el i-o trase în !os împreună cu



upoanele. Apoi urmară corsetul, chilotul i ciorapii negri de mătase,ș

toate că$nd grămadă pe covor, la cţiva pa i de locul unde se aflaș

contesa întinsă, privind cum mentorul ei î i scotea în grabă căma aș ș

splendidă de mătase, pantalonii i ci$mele.ș

— (oate fac parte din mndria noastră păcătoasă, porumbiţa mea, îie3plică el.

ontesa îl privi nervoasă de pe covor cum î i etala organulș

neobi nuit de mare i rigid. "bi nuită doar cu penisul lui Volodea,ș ș ș

*atalia era cuprinsă de veneraţie i oarecum nelini tită.ș ș

— *u uita, porumbiţa mea, îi spuse 6asputin încet întin$ndu-se pecovor lngă ea, chiar i faptul că e ti mndră de virtutea ta e un mareș ș

păcat împotriva umilinţei. )ită-te la sfintele icoane i lasă-te să simţiș

cum rugăciunile mele îţi penetrea$ă sufletul păcătos.(ulburată, ea încercă să dobndească starea de spirit necesarămomentelor de rugăciune. (remură cnd 6asputin o luă în braţele luiputernice îmbrăţi nd-o sub privirile a două$eci i opt de sfinţi.ș ș

— <rigori %fimovici, opti ea cu timiditate, nu tiu7ș ș

— 2 Mă rog.ẞșșș

ocată, *atalia simţi cum mentorul ei religios îi apucă snii cu ni teẞ ș

mini aspre i i-i strnse att de tare, înct o făcu să ţipe de durere.șnd se urcă deasupra ei, î i ţinu răsuflarea surprinsă, nefiind pregătităș

pentru o astfel de comunicare spirituală, de i au$ise alte femei spunndș

tot felul de pove ti în oaptă despre practicile religioase ciudate ale luiș ș

6asputin. *umai cele deosebit de binecuvntate se bucurau de atenţiilelui, se spunea. A fi unită cu el trupe te i suflete te însemna aproape săș ș ș

ţi se ofere cerul i pămntul. #ar părea oarecum ocant2ș ș — <rigori %fimovici2 — eapădă-te de mndrie, îi porunci el, încercnd să o penetre$e pe

femeia aceea uimită, căreia părea să-i lipsească o anumită înflăcărare îndevotament. #acă te umile ti în faţa #omnului, %l va dărui paceș

sufletului tău chinuit. ;ai, deschide-te #omnului2 îi spuse elpier$ndu- i răbdarea în faţa acelei nehotărri. #acă-ţi calci în picioareș

mndria păcătoasă, #omnul te va umple cu binecuvntarea lui2'ngro$ită de gndul de a fi supusă în braţele acelui siberian sălbatic,

*atalia ţipă în clipa în care el o penetră, gemnd i suflnd ca un animal.ș



— Ah2 gemu contesa, închi$nd ochii cnd mentorul ei o penetră ișmai mult, dornic de sufletul ei.

Apoi, mai degrabă tulburată, odată ce trecu ocul iniţial, *ataliaș

deveni mai înflăcărată în căinţa ei i îl uimi pe călugăr cu violen aș ț

umilirii ei, aproape cople indu-l cnd se urcă deasupra lui, mngindu-ș

l din cap pnă-n picioare cu gura, cu minile i cu părul ei lung iș ș

mătăsos. *atalia era att de hotărtă să profite ct mai mult de ansa deș

a- i mntui sufletul, înct chiar i după ce călugărul a posedat-o de treiș ș

ori, ea tot mai încerca. — *u, spuse el, în cele din urmă i se spri!ini în cot cnd femeiaș

îngenunche lngă el, atingndu-l cu părul ei blond. #umne$eu o să-ţiasculte rugăciunile, porumbiţa mea. 'ţi promit.

— 0pune-mi că #umne$eu îmi va dărui alt fiu, <rigori %fimovici.0pune-mi2 *atalia era o penitentă foarte agresivă. u răsuflarea tăiată era chiar

foarte frumoasă, complet răvă ită, trandafirie i albă, acoperită doar deș ș

părul lung i blond i de lumina pură a sufletului, bineînţeles..ș ș

— *atalia Ale3eevna, murmură călugărul cu barbă, pot să spun dinadncul inimii mele că #umne$eu îţi va au$i rugăciunile i te vaș

binecuvnta cu un alt fiu pentru a-ţi alina durerea. Văd foarte limpede. — Atunci trebuie să mă a!uţi să mă mărit cu <igi, spuse ea. 0ă faci

0fntul 0inod să-mi acorde o anulare prin influenţa ţarinei, stăpna ta.=arina poate face orice dore te.ș

— #a, porumbiţa mea, opti 6asputin mngindu-i părul. ndș

#omnul î i dăruie te binecuvntarea prin intermediarii ui, omul nuș ș

poate să refu$e. — #a, murmură *atalia, încuviinţnd solemn. red asta.4ăcnd semnul crucii în faţa celei mai recente convertite la căinţă,

6asputin sugeră că <igi ar fi putut fi o alegere bună ca tată al celui de-al doilea fiu al ei.

— Vrei să spui că <igi ar putea fi instrumentul #omnului, <rigori%fimovici?

— #a, porumbiţa mea. #e ce nu? *ataliei îi plăcea ideea. %ra e3act ceea ce avea i ea în minte.ș



Capitolul 12

a cteva $ile după nuntă, în timp ce Ania i Adam erau plecaţi înș

%uropa, prinţul Andrei se întlni cu inspectorul 6oman Vasilievici /etrov.#in moment ce acesta păruse att de optimist în legătură cu încheierea ctmai grabnică a ca$ului lui "leg, Andrei era nerăbdător să audă ce avea despus. #in păcate, inspectorul era deprimat i întunecat la faţă. #upăș

e3presia de pe chipul lui, Andrei bănui că avea ve ti proaste.ș

/limbndu-se pe aleile lungi ale ba$arului os#ini or, Andrei seuita la tot felul de lucruri oferite de ţăranii comercianţi în caftanetradiţionale, dar nu cumpără nimic. Asculta doar ce îi spunea /etrov,care mergea discret alături. Alteţa 0a nu era încntat deloc.

:gomotul ba$arului distrăgea atenţia. 'n micile prăvălii, păsărelele

ciripeau în colivii acoperind sporovăielile gospodinelor i strigăteleșvn$ătorilor. Ace tia ofereau orice, de la fructe uscate i baticuri, pnăș ș

la lumnări de ceară, toate fiind etalate în interiorul ba$arului galben cualb din *evsi /rospet. os#ini or era unul din cele mai mariba$aruri din 0ant /etersburg i tocmai acest lucru făcea să fie un locș

ideal pentru întlniri. Aproape că garanta anonimatul.#in păcate, /etrov nu avusese nimic de un real interes să-i ofere în

$iua aceea celui care îl anga!ase. "mise să-i spună despre incidentul dela Moscova cnd "leg îi scăpase, ru inndu-se de ghinionul lui, dar îiș

spuse că o membră a grupului alături de care "leg participase laspargerea băncii, Catia /etrovna, fusese găsită în!unghiată înanticamera unei lo!e a "perei din Ciev în seara asasinării primuluiministru. iudată coincidenţă.

— #a, dar 5vanov? %l e cel pe care-l vrem. A fost implicat?/etrov ovăi, după care spuse că femeia care deschide lo!ile a afirmatș

că vă$use mai devreme un bărbat, care corespundea descrierii lui, intrndîn lo!ă împreună cu o femeie. /otrivit raportului, a dispărut cam



în timpul împu căturii.ș

— Asta-i tot? *u tim sigur nici măcar dacă a fost acolo? întrebășprinţul e3trem de de$amăgit. re$i că o fi avut vreun rol în asasinat?

— Ar fi o pură speculaţie, Alteţă, murmură /etrov. *e-ar trebui maimult ca să putem spune da.

Andrei îi spuse să continue cercetările i îi reaminti de recompensă.ș*u era att de bogat înct să-i dea cu piciorul, nu?6oman Vasilievici părea nervos. — A a e, Alteţă, $ise el. Vă rog să mă credeţi că întreaga noastrăș

organi$aţie cercetea$ă acest ca$. /resupun că o să-l prindem înainte desosirea iernii.

u un $mbet sceptic, Andrei spuse că acest lucru nu lăsa prea multe

anse de a se face vreo eroare, fiindcă vremea la 0ant /etersburg erașcea care era. a despărţire, îi dădu lui /etrov o adresă din centrul6usiei unde putea fi găsit în cursul săptămnii viitoare > numai în ca$că era nevoie. #upă aceea, avea să se afle în rimeea, la Villa 6osalngă Walta, apoi din nou la 0ant /etersburg la re edinţa Malî ev de peș ș

Moia.0pera să afle ceva ct mai curnd. *u voia să îmbătrnească

a teptnd.ș

/rivind în urma clientului său înalt i brunet care dispărea prinș

mulţime, /etrov se întrebă dacă prinţul Andrei *iolaevici Malî evș

cunoscuse vreodată e ecul, înfrngerea sau nelini tea. *u părea.ș ș

Acest lucru îl făcea pe poliţist să fie invidios i stn!enit.ș



Moscoa

'n mod contrar bănuielilor sumbre ale prinţului Andrei în legătură cusituaţia, /etrov nu numai că încerca să dea de urma lui "leg ct mairepede posibil, dar era chiar pregătit să ofere o recompensă pentruinformaţii. Merse att de departe, înct încheie o înţelegere cu fraţii0riabin în schimbul unor indicii puternice.

'i fusese u or să intre în contact cu ace tia, odată ce Mi in lansaseș ș ș

$vonul pe stră$ile Moscovei. a puţin timp după aceea, #mitri, fratelemai mic, stabili o întlnire cnd Mi in i /etrov le e3plicară ce ofereauș ș

— #ouă mii cinci sute de ruble din aur i ansa de a tergeș ș ș

neînţelegerile din trecut cu poliţia dacă îl puteau găsi pe fostul lor

tovară , "leg 5vanov, i preda celor de laș ș 5rana > lui /etrov.a început, cei doi 0riabin ovăiseră, bănuind e3istenţa vreuneiș

capcane, din moment ce genul lor de activitate atrăgea în diverse moduriatenţia poliţiei, dar, gndindu-se mai bine, ideea începu să li se pară bună.'l voiau pe "leg mort i, de i relaţiile lor cuș ș 5rana în ca$ul 9ogrovfuseseră de$astruoase, se simţeau obligaţi moral să o ră$bune pe Catia, cuatt mai mult cu ct /avel avea remu cări pentru faptul că o trimisese laș

Ciev cu un om în care ea nu avusese deloc încredere./avel o iubise foarte mult pe frumoasa ro cată i moartea ei îl făcuse săș ș

sufere îngro$itor. i #mitri, fratele lui mai mic, dar mai înalt i maiẞ ș

slab dect /avel, cu ochi alba tri i un păr bond i drept, o admirase peș ș ș

Catia, dar acum era deosebit de îngri!orat în privinţa lui /avel, carepărea în pragul unei cri$e nervoase.

*eîndră$nind să ceară trupul Catiei după ce aceasta fusese ucisă la"peră, îi lăsaseră părinţii îndureraţi i ocaţi să se ducă la morgă dupăș ș

ce fuseseră anunţaţi de poliţie, inndu-se după ei ca ni te ciniț ș

vagabon$i, fraţii 0riabin luaseră parte la înmormntare ca prieteni aidefunctei, aruncaseră cte un pumn de pămnt în mormntul deschis iș

se îndreptaseră spre Moscova, deci i să o ră$bune, indiferent ce ar fiș

presupus acest lucru. 0e părea acum că ră$bunarea lor presupunea

cooperarea cu inspectorul 6oman Vasilievici /etrov i cu amicul săușdolofan, Mi in. 4raţii 0riabin se concentrară asupra ră$bunării lor iș ș

asupra celor două mii cinci sute de ruble din aur.



'ntlnindu-se cu /etrov i cu Mi in în faţa /alatului nobilimii de peș ș

strada (versaia, fraţii 0riabin apărură îmbrăcaţi ca ni te moscoviţi deș

condiţie modestă > cu !achete bleumarin !erpelite i epci. Amndoi seș ș

plimbau încolo i încoace, a teptnd sosirea inspectorilorș ș 5ranei,nebăgnd de seamă că erau observaţi.

/etrov i Mi in îi studiară cu un interes profesional i îi catalogarăș ș ș

ca viermi, termenul lor pentru acea categorie de delincvenţi care nuerau nici impresionanţi, nici deosebiţi, ci doar de du$ină. A a cumș

remarcaseră mai tr$iu, amndoi împu caseră persona!e mai interesanteș

dect /avel 0riabin. #ar nu ovăiau să-i folosească dacă aveau deș

c tigat.ș

#e i /avel refu$ă să admită că pre$enţa Catiei la "pera din Ciev ar ș

fi avut vreo semnificaţie importantă, fu foarte insistent în a susţine că"leg 5vanov era cel care se aflase cu ea în lo!ă. — e plăcea să meargă la "peră, hm? întrebă /etrov, i$butind să

rămnă serios./avel îl ignoră, iar #mitri tu i. ei patru continuară să meargă peș

strada (versaia, de parcă ar fi fost un grup de vechi prieteni carediscutau planurile pentru o petrecere.

— /avel 5vanovici, amndoi vrem ca acest criminal să moară, spuse/etrov solemn. ooperea$ă cu noi i astfel vei face un serviciu attș

poliţiei, ct i ţie însuţi.ș

- (rimite i-mă în %uropa i o să-l găsesc, 6oman Vasilievici,ț ș

indiferent unde s-ar afla. 6eţeaua noastră de cunoscuţi ar trebui să facăîn a a fel înct să nu dure$e mult.ș

/etrov î i lustrui ochelarii i încuviinţă.ș ș — 9ine, spuse el. " să-ţi fac rost de bilet de tren i tu o să-mi aducișscheletul lui "leg.

— /romit, $ise /avel 0riabin. #ar a mai avea o rugăminte.ș

— e anume? — (rimiteţi-l i pe #mitri cu mine. 'mpreună putem acoperi de douăș

ori mai mult teren.

/etrov îi aruncă o privire lui Mi in, care ridică din umeri i se oprirăș șcu toţii chiar la intrarea în /iaţa 6o ie, în apropierea Mu$eului de 5storieș

din cărămidă ro ie, iar în spatele acestuia se $ăreau cupolele multicoloreș



ale bisericii 0f. Vasili 9la!ennîi. — #e ce nu? oftă Mi in. #oar sunt banii organi$aţiei.ș

— 9ine, /avel 5vanovici. (u i fratele tău veţi pleca peste două $ile.ș#acă vă bateţi !oc de noi, veţi regreta. Aţi înţeles?

ei doi 0riabin încuviinţară.

— 9ine, atunci, vă ure$ noroc, spuse poliţistul cel mărunt bătndu-ipe spate. i succes la vnătoare2ẞ

/an(# Pe#ersburg

i$a #er!avina era e3trem de furioasă că tatăl ei ameninţase să oe3cludă din testament în timp ce continua să se facă de rs cu :enaidaCa ina. #upă părerea ei, bătrnul nu mai era în toate minţile. i nuș ẞ

suporta nicidecum gndul ca :enaida să pună mna pe vreo parte dinaverea lui 0andro care ar fi trebuit să-i aparţină ei peste cţiva ani. %ramai rău dect un scandal. %ra ridicol2

Mai era ceva care o nedumerea pe contesă, un lucru legat de dulapulei cu bi!uterii. #e curnd, i$a începuse să observe u oare modificăriș

ale locurilor ocupate de bi!uterii în sertarele îmbrăcate în catifea aledulapului din lemn de trandafir încrustat cu perle. a început, dădusevina pe propria-i negli!enţă, dar, în curnd, observă cu mare atenţiepo$iţia fiecărui colier, a fiecărei brăţări i perechi de cercei pentru aș

putea sesi$a schimbările. i, de fiecare dată cnd se uita, ceva era u or ẞ șdeplasat. 'n $iua în care găsi cel mai mare colier de diamante în sertarulre$ervat safirelor, î i dădu seama că nu era deloc în regulă, de i oș ș

nedumerea faptul că nu lipsea nimic. Acela era, evident, pasul următor.i contesa î i pierdea minţile numai cnd se gndea la acest lucru.ẞ ș

'ntr-o după-amia$ă rece, la puţină vreme după aceea, în timp ce î iș

făcea plimbarea $ilnică în ma ină pe *evsi, participnd la una dinș

distracţiile preferate ale 0ant /etersburg-ului pe $ăpadă, i$a simţi bruscdorinţa de a se întoarce la vila ei superbă în stil neoclasic de pe 4ontana.#orea să stea de vorbă cu 0erio!a i spera să-l prindă înainte săș



plece la club.#escoperind că el plecase doar cu cteva minute înainte, i$a îi

aruncă valetului haina din blană de $ibelină i urcă la eta! nervoasă iș ș

pusă pe harţă. nd deschise u a apartamentului său, au$i un ţipăt slabș

de surpri$ă din interior, asemănător ţipătului unui animal mic. i apoiẞ

$gomotul unor pa i care fugeau.ș

)imită, i$a strigă pe unul din servitori i înaintă cu îndră$nealăș

pentru a da ochii cu intrusul, prea furioasă pentru a mai fi prudentă.nd a!unse în budoarul ei decorat în galben i alb, ai cărui pereţi iș ș

tavan aveau ornamente delicate din ghips datnd din secolul aloptspre$ecelea, î i roti privirea cu atenţie iș ș

se tăie răsuflarea vă$nd un colier mare din diamante i smaraldeș

că$ut pe covor, scăpat de hoţ în graba de a fugi.#ar ceea ce nu tia contesa era faptul că acesta se afla doar la cţivaș

pa i de locul în care era ea, ascuns vederii i tremurnd de frică. 'nș ș

clipa în care apăruse mama ei, mica i frumoasa (atiana 0ergheevna, oș

făptură delicată cu un păr lung i negru i ni te ochi alba tri imen i, oș ș ș ș ș

$bughise în încăperea alăturată budoarului i se ascunsese într-un dulapș

mare chine$esc, închi$nd u ile în timp ce tremura de spaima de a fiș

descoperită.'n timp ce i$a cerceta încăperea, o siluetă agitată îmbrăcată într-un

costum elegant din lnă neagră cu patru iraguri lungi de perle, copilaș

î i ţinea răsuflarea. Apoi, e3act cnd mama ei se pregătea să se întoarcăș

în dormitor, o brăţară grea de diamante alunecă din mna (a ei, că$ndș

cu $gomot pe podeaua din lemn a dulapului.

'ntr-o clipă, i$a se întoarse i deschise larg u ile dulapului. 4uș șe3trem de uimită cnd î i vă$u fiica.ș

— 5e i2 îi porunci ea de cum î i recăpătă glasul. 5e i imediat2ș ș ș

#upă ce (a a ie i din dulap, ea luă brăţara pe care o scăpase fata, îiș șsmulse un colier greu din mnă i o lovi, trntind-o pe covor.ș

— (e rog să nu mă baţi, mamă2 $ise (a a plngnd i ferindu- iș ș ș

capul cu minile în timp ce i$a o lovea în mod repetat i cu putere,ș

fără să-i pese că făcea să-i curgă sngele. — 6idică-te2 îi porunci contesa. 6idică-te imediat20uspinnd, fata se ridică i î i privi mama pe sub braţ, dar aceasta seș ș



uita acum înnebunită în dulapul cu bi!uterii să vadă dacă nu lipsea ceva. — #oar m-am uitat la ele, spuse (a a suspinnd, răvă ită i spă ită.ș ș ș ș

(e rog, nu fi supărată. *-am pierdut nimic2 — e-i cu tine, bestie mică? Am crescut o hoaţă? Asta e ti? um aiș

intrat aici?

ontinund să suspine, fata recunoscu că furase cheia de la dulap.*u făcuse bine. 'i părea rău. u adevărat.5gnorndu-i scu$ele, i$a vru să tie de ce o făcuse, nedumerită iș ș

încă furioasă, chiar dacă nu fusese luat nimic. %ra bi$ar, pentru a nuspune viclean. *u înţelegea deloc acel copil.

tergndu- i ochii cu pumnii, (a a scnci cnd i$a o $glţiẞ ș șsupărată, întrebnd-o care fusese motivul.

/rivindu- i mama frumoasă i supărată, (atiana 0ergheevna spuse8ș ș — /entru că voiam să fiu ca tine.%ra ceva att de nea teptat, înct păru să o amu$e pe contesă.ș

#ndu-i drumul fetei, o privi ciudat. #e teaptă micuţa, î i spuse ea,ș ș

studiindu- i fiica înspăimntată. %ra un răspuns foarte inteligent, e3actș

ce ar fi spus ea însă i. opila îi semăna în multe privinţe. Acest lucru oș

deran!a. (a a era de!a prea ireată, prea răsfăţată de tatăl ei. *u-i făceaș ș

plăcere să audă acel răspuns inteligent. — % ti o fetiţă rea, (a a, spuse i$a, în cele din urmă. i o să teș ș ẞ

pedepsesc pentru asta. nd o să cre ti, n-o să ai nimic, absolut nimicș

din toate lucrurile astea frumoase. *iciodată. " să am gri!ă de asta. iẞ

atunci, toată lumea o să tie ce rea e ti i ct de puţin se gnde te mamaș ș ș ș

ta la tine.

:mbind satisfăcută cnd vă$u că fata făcea eforturi să nu plngă,i$a fu încntată cnd (a a i$bucni din nou în plns, implornd-o să oș

ierte.#ar, în timp ce plngea, (a a !ură să se ră$bune. Avea să aibăș #oa#e

acele lucruri frumoase, î i promise în sinea ei, cu sau fără voia mamei.ș

a i cum purtarea îngro$itoare a fiicei ei nu o supărase destul, i$așmai află i vestea cea bună că Ania, care se afla încă în %uropa, într-oș



prelungire a lunii de miere i care se trata la o clinică din %lveţia dinș

cau$a revenirii durerilor de cap, a tepta un copil. Micul ticălos ar fiș

trebuit să se nască în iunie. — #acă o să fie băiat, Aniu a o să obţină tot ce vrea de la tatăl tău,ș

spuse 0erio!a. +enia are de c tigat de pe urma faptului că s-a purtatș

întotdeauna bine cu fata. e păcat că n-ai fost o mătu ică iubitoare.ș

)itndu-se furioasă la 0erio!a care stătea cu fiica lor în clipa în careea intră în cameră, i$a se gndi că pre$enţa fetei era nedorită în acelmoment.

— Am lucruri mai bune de făcut dect să distre$ răsfăţate mici, $iseea a e$ndu-se pentru a avea o discuţie serioasă cu soţul ei. (a a, du-teș ș

sus. (atăl tău i cu mine avem de vorbit.ș

(atiana 0ergheevna, fiica lor încăpăţnată în vrstă de unspre$eceani, se dădu !os din braţele tatălui ei i î i ţintui mama cu o privireș ș

tristă, amintirea supărărilor recente fiind încă proaspătă în mintea ei. — i eu vorbeam cu tata, spuse ea.ẞ

— " putem lăsa pe mai tr$iu, draga mea, îi $ise 0erio!a $mbind ișsărutnd-o cu afecţiune pe ceafă. Mama are ceva important de spus.

i$a i fiica ei se priviră în ochi i simţiră o antipatie reciprocă. 4ataș ș

era frumoasă ca mama ei i măruntă ca tatăl, un copil slăbuţ, îmbrăcatșcu o blu$ă crem stil marinar cu o e arfă de mătase bleumarin, o fustăș

de lnă tot bleumarin, ciorapi negri i ghetuţe pnă la gle$nă. 'i semănaș

i$ei îndea!uns de mult, înct să o facă pe aceasta să fie suspicioasăfaţă de aproape tot ce spunea sau făcea. i mai erau încă destui aniẞ

pnă să o poată căsători pe acea mică scorpie.

— *u cred că ar trebui s-o ţii în braţe, remarcă i$a după ce ie ișfata. % prea mare pentru asta. *u mai e un copil. — % doar un gest părintesc, murmură 0erio!a. #in moment ce ţie nu-

ţi place să-i arăţi prea multă afecţiune, cred că ar trebui s-o fac eu. =infoarte mult la fiica mea. A vrea să faci i tu la fel.ș ș

— Are i cameristă i guvernantă. 0ă se agite ele în !urul ei.ș ș'ntotdeauna mi s-a părut ciudat ca bărbaţii să fie prea ata aţi de copii.ș

Acest lucru îl spuse cu o asemenea răceală, înct e3presia lui 0erio!ase schimbă u or, de parcă ar fi fost lovit în fluierul piciorului i ar fiș ș

încercat din răsputeri să nu lase să se vadă că îl durea.



— 0ubestime$i capacitatea inimii omene ti, draga mea.ș

— /e a ta n-o subestime$, spuse i$a. (e cunosc prea bine. #ar n-am venit aici să discut despre asta. Am nevoie de a!utorul tău.

— 9ineînţeles.0e aflau în biroul lui 0erio!a, o încăpere întunecoasă i cavernoasă cuș

pereţii i tavanul luate dintr-un palat italian care aparţinuse pe vremurișfamiliei 9orgia. "pus biroului sculptat i încrustat în stil renascentistș

florentin cu sute de pietre semipreţioase în forme de flori, se afla unportret al lui *iccolo Machiavelli, scriitorul preferat al lui 0erio!a, altindivid scund i talentat a cărui filosofie contele o considera genială.ș

— (rebuie să scăpăm de Ca ina, spuse i$a.ș

— % ceva prea e3agerat. *-am de gnd să a!ung, la închisoare din

cau$a gelo$iei tale. — *-am spus s-o omori. Am o idee mult mai bună.Ascultnd, 0erio!a trebui să admită că ar fi putut da re$ultate.

0ingurul motiv pentru care balerina întreţinea legătura cu 0andro eragrămada de bani pe care acesta o cheltuia pentru ea. #acă altcinevaarăta în mod clar că era gata să-i ofere mai mult, 0andro avea să fielăsat baltă, de preferat în public.

— #ar cine? întrebă contele. — /rietenul tău de la Moscova, Vinogradov. — #oamne, s-ar putea să meargă.#in păcate, ei trebuiau să facă tot planul.

i era ceva destul de comple3. tiind ct de mult o admira Ale3eiẞ ẞ

Vinogradov pe balerină, i$a î i puse soţul să-i scrie o scrisoare acesteiaș

> ca din partea lui Vinogradov > lăudndu-i talentul, e3primndu- ișadmiraţia faţă de felul superb în care dansa în rolul %smeraldei iș

invitnd-o la o petrecere în doi la vila Lebăda neagră din Moscovadupă unul din spectacole. 0crisoarea fu trimisă printr-unul din servitoriii$ei împreună cu un co de orhidee conţinnd o brăţară de diamante > ș

sacrificiul lui 0erio!a.nd contele #er!avin se întlni cu Vinogradov la Moscova pentru a

pune planul la punct, îi ceru acestuia s-o facă de dragul trecutului.Amndoi erau susţinători ai noilor curente, patroni ai artelor i, la fel caș

mulţi alţi industria i înstăriţi, contribuiau în secret la spri!inireaș



organi$aţiilor revoluţionare din străinătate i din ţară care doreaușrăsturnarea autocraţiei.

#er!avin vedea revoluţia cu totul altfel dect un radical ca 0riabin./entru el i alţii ca el > oameni înstăriţi cărora le lipsea posibilitatea de a-lș

influenţa pe atotputernicul ţar > însemna ansa de a scăpa de o tiranieș

demodată i de a aduce ţara la nivelul statelor din vestul %uropei. "datășa!un i la putere, ace ti oameni aveau să găsească o modalitate de a seș ș

descotorosi de cei care a!utaseră la înfăptuirea revoluţiei.4iecare revoluţionar avea propria părere în legătură cu 1)topia. 0preîncntarea lui 0erio!a, Ale3ei Vinogradov îi achită brăţara în $iua

în care primi un mulţumesc încntat din partea balerinei. 0punea că îlrecuno tea ca fiind unul din admiratorii ei de la Moscova i că îiș ș

accepta cu plăcere invitaţia după cea de-a patra repre$entaţie, singuraseară pe care o avea liberă.Vinogradov era în al nouălea cer. )n bine cunoscut afemeiat, fusese

un admirator devotat al celebrei soprane italiene ina avalieri,umplnd-o de bi!uterii pnă se despărţiseră. #upă aceea urmase uninterludiu cu balerina arolina "tero, care primise cteva coliere dediamante i o haină de $ibelină înainte de a-l părăsi pentru un mareș

duce. i acum Ca ina2 *u- i mai încăpea în piele.ẞ ș ș

a invitată de onoare a (eatrului Mare din Moscova, madameCa ina fu primită cu toată cinstea cuvenită unei stele de laș Marins(i din0ant /etersburg, parcurgnd drumul pnă la Moscova într-un vagonparticular i întmpinată la gară de către directorul teatrului i deș ș

cteva sute de admiratori care îi oferiră o mulţime de buchete de flori,

crend impresia de primăvară în toiul unei ierni cumplit de reci.'n timp ce Vinogradov a tepta cu nerăbdare întlnirea, 0erio!a, diri!atș

de i$a, puse la punct ultima parte a planului. Anga!ară un fotograf i peș

asistentul acestuia, cărora le ceru să-l întlnească la vila Lebăda neagră înseara întlnirii lui Ale3ei cu Ca ina. Aveau să asculte instrucţiunile i săș ș

nege că se mai vă$useră vreodată în ca$ că îi întreba cineva. %l avea săaran!e$e ca o sanie să-i a tepte la ie ire pentru a le grăbi fuga.ș ș

'n seara petrecerii în doi, Ale3ei Vinogradov se duse la teatru pentrua o vedea pe Ca ina înș PaCui#a, îi umplu cabina de flori i o conduseș

ţanţo la sania lui după terminarea spectacolului.ș



omplet vră!it de Ca ina, Vinogradov, un bărbat chipe brunet, cuș ș

ochii ver$i, se gndea de!a la o a doua întlnire. :enaida, care aflase delegăturile 5ui cu avalieri i 1a 9elle "tero, îi verificase situaţiaș

financiară prin ni te surse de încredere din 0ant /etersburg i îlș ș

asculta cu interes.0osind la acel bar de noapte > scena mai multor scandaluri >

madame Ca ina fu primită cu aplau$e i se îndreptă împreună cuș ș

Vinogradov, spre separeul pe care acesta îl re$ervase în spate. /entruoca$ia respectivă, Ca ina purta o rochie violet cu o bentiţă la gtș

formată din ase rnduri de diamante i avea alte nenumărate diamanteș ș

răspndite prin părul negru strns în coc, pe degete i la încheieturi > caș

Vinogradov să tie la ce se a tepta din partea lui.ș ș

0epareul părea o cutiuţă de bi!uterii, un mediu adecvat, plin deoglin$i i rame aurite i cu un candelabru magnific din cristal rubiniu iș ș ș

aurit care atrna deasupra mesei rotunde acoperite cu un damasc fin.4lori proaspete se aflau în vase între oglin$i i pe masă, parfumul lor ș

rivali$nd cu cel preferat de madame Ca ina,ș Le Frui# d.fendu, specialcreat pentru ea de către Poire# din /aris, un parfum e3otic i dulceag.ș

'nti veni cina, constnd într-un delicios consomm& 6e$es#ine, paltuscu sos olande$, un e3celent fa$an /ouaroff și desertul preferat alCa inei,ș poires %ourda$oue, o combinaţie de cremă pufoasă, pere iș

boabe de fistic tăiate mărunt. #upă aceea. Vinogradov trecu laurmătoarea fa$ă.

0pre surprinderea Ca inei, admiratorul ei scoase de sub masă unș

săculeţ mare din piele de crocodil i îi spuse că ar fi vrut să o acopereș

cu conţinutul acestuia — )n teanc uria de bancnote.ș

5mpresionată de originalitatea lui, :enaida rse i îi spuse că nu aveaș

nimic împotrivă. *imeni nu se mai gndise la a a ceva i îi plăcea ideea.ș ș

— 0coate totul în afară de diamante, îi opti Vinogradov lund oșgrămadă de bancnote, apoi alta i alta7ș

'n acest timp, cei doi oameni ai lui #er!avin stăteau nervo i înș

încăperea alăturată, uitndu-se prin gaura cheii, cu aparatul defotografiat pregătit.ăsndu- i rochia de seară să alunece pe spătarul scaunului, :enaidaș



î i împră tie len!eria din mătase i dantelă gri pe covorul ro u. 'ntinsăș ș ș ș

pe canapeaua de mătase, era curioasă să vadă cte ruble era dispusVinogradov să acorde artei.

'n timp ce industria ul a e$a fermecat o avere pe fiecare formăș ș

minunată a trupului ei, asistentul fotografului deschise u a brusc, i îiș ș

ţinu blit$-ul efului său, permiţndu-i să o imortali$e$e pe film pe ceaș

mai. Mare balerină a ţării într-un rol nou.Apoi, lăsndu-i pe Vinogradov i pe Ca ina uluiţi de aceaș ș

întmplare, clipind încă din cau$a luminii orbitoare, fotograful iș

asistentul său î i luară echipamentul greu, a!utaţi de doi chelneri careș

participau, de asemenea, la acea farsă, i ie iră repede din bar, purtndș ș

dovada perfidiei Ca inei.ș

#ucndu-se direct la studio, #er!avin a teptă ca omul să develope$eșfotografia incriminatorie, după care se urcă în tren i porni spre 0antș

/etersburg.A doua $i dimineaţă, contesa #er!avina îi făcu o vi$ită-surpri$ă

tatălui ei, care se afla în ora pentru perioada iernii. 'n timp ce seș

plimba împreună cu 0andro prin <aleria "ttocento, coridorul lung dela al doilea eta! al vilei, dedicat în întregime colecţiei lui minunate de

tablouri din secolul al optspre$ecelea, i$a îi spuse cte gri!i î i făceașpentru el tot timpul, mai ales de cnd el se purta cu atta răceală faţă deea > din cau$a unor lucruri pentru care nu ea era de vină > i pentru căș

el lăsa ca aceia care nu-l iubeau cu adevărat să profite de bunătatea lui. — Mă pricep la oameni, ma cère, murmură 0andro cnd se a e$arăș

să bea cafeaua în salonul verde. *u cred că e3istă multe lucruri în viaţă

de care să nu fiu con tient.șAtunci, contesa i$a îi arătă fotografia.%l o privi uimit, păli u or i o lăsă să cadă pe măsuţa din lemn deș ș

trandafir, alături de cafetiera i tava de argint.ș

#upă ceea ce păru o ve nicie, 0andro o întrebă8ș

— )nde i cnd?ș

— Aseară la Lebăda neagră din Moscova. 9ărbatul este Ale3ei

Vinogradov, un industria . % foarte bogat.ș — 'mi închipui.Atta spuse 0andro despre problema respectivă, dar chiar în $iua



aceea porni spre Moscova, cu vagonul său particular, i se duse directșla Do#e$ 2aţiona$, unde stătea Ca ina.ș

um a!unse, se îndreptă spre apartamentul ei, deschise u a cu forţași î i găsi amanta pe un fotoliu, stnd să i se facă manichiura.ș ș

— 0andro2

— Am ceva ce-ţi aparţine, spuse el, aruncndu-i fotografia în faţă.)n cadou vulgar pentru o femeie vulgarăi, în timp ce madame Ca ina se chinuia să ridice fotografia înainteẞ ș

ca servitoarea ei să apuce să o vadă, 0andro plecă, înapoindu-se la0ant /etersburg, după ce îi spusese :enaidei ultimele cuvinte pe caremai voia să i le spună.

0pre surprinderea tuturor, contesa i$a păru deodată să se afle în

relaţii mult mai bune cu tatăl ei dect fusese de multe luni i nimeni nușînţelegea de ce > în afară de Ca ina, care reu i să de$lege totul cuș ș

a!utorul amănuntelor pe care i le povesti Vinogradov îngro$it.#ar :enaida avea o memorie foarte bună. 'ntr-o bună $i, !ură ea, o să

le plătesc doamnelor din familia 0viridov pentru acest episod umilitor.i ră$bunarea ei avea să se producă într-un moment cnd se a teptauẞ ș

mai puţin. *imeni nu o insulta fără să fie pedepsit.

*ici măcar 0viridovii.

Capitolul 13

Paris

#upă o scurtă edere la Var ovia, perioadă în care î i petrecuse oș ș ș

mare parte din timp vn$nd bi!uteriile furate ale Catiei /etrovna, "leg5vanov hotărse că acea capitală polonă nu era locul potrivit pentru eli se gndise să se îndepărte$e i mai mult de casă. 4iind centrulș ș

administraţiei ruse ti în acea ţară supusă, Var ovia era înţesată deș ș

poliţi ti, deloc ideală pentru cineva urmărit.ș

i, în plus, polone$ii cu care "leg avusese de-a face, nu-i puteauẞ



suferi pe ru i. 'l făcuseră să se simtă ca i cum ar fi trebuit tot timpul să seș ș

uite în spate, o sen$aţie supărătoare, mai ales cnd î i petrecea timpulș

hoinărind pe străduţele înguste i erpuite ale vechiului ora , aceaș ș ș

grămadă medievală de clădiri, prăvălii i biserici care păreau un labirintș

de piatră în centrul Var oviei, pe ale cărei stră$i lăturalnice "leg căutaseș

oameni care să transforme bi!uteriile Catiei în bani gheaţă.#e i de$amăgit de ceea ce 5$butise să strngă, "leg mai avea încăș

destule pietre cu a!utorul cărora să- i clădească o altă viaţă. /roblema eraș

că nu renunţase la cealaltă. (ot mai voia să lupte împotriva autocraţiei aboierilor i a prinţului Andrei Malî ev. %pisodul cu Catia fusese oș ș

gre ealăB din el învăţase că nu putea să se încreadă în cei care sporovăiauș

încontinuu despre teorii i, în schimb, se lăsau păcăliţi de indivi$i de teapaș

lui Morda 9ogrov > care, la rndul lui, fusese păcălit de 5rana' *u. 0e terminase cu încrederea oarbă a lui "leg. 0e mai considera

încă revoluţionar, dar acum nu avea de gnd să mai accepte niciun ef.ș

Avea propriile lui planuri.i nu vedea de ce să nu se bucure de măruntele plăceri ale vieţii înẞ

timp ce ducea propriul lui ră$boi împotriva autocraţiei i aristocraţiei.ș

Ar fi fost absurd. #acă avea să- i asume riscuri, voia recompense.ș

'n definitiv, s-ar putea să nu trăiesc prea mult, î i spuse el gndindu-ș

se la dimineaţa aceea de la 9elaia 9erio$a. #acă adăuga i episodulș

de la "peră, poate nu apuca nici două$eci i cinci de ani. 0auș

următoarea aniversare.u acest gnd în minte, părăsise Var ovia îndreptndu-se spreș

9erlin, apoi spre <eneva, oprindu-se doar puţin în ambele ora e,ș

de$amăgit de tovară ii de acolo, în ma!oritate intelectuali cu care nușprea avea nimic comun. %l voia acţiune, nu teorii, i o ansă de a seș ș

întoarce în 6usia pentru a pregăti un nou atac împotriva lui AndreiMalî ev sau a oricărui membru al familiei acestuia la care puteaș

a!unge. ' i spuse că era păcat că Malî ev i soţia lui nu aveau copii. Ar ș ș ș

fi fost o adevărată plăcere să omoare un ir de prinţi ori, unul cteș ș

unul, în timp ce părinţii lor î i pierdeau minţile de durere > pnă cndș

i ei erau uci i, în final. /rinţul Malî ev trebuia să moară.ș ș ș%h, nu le poţi avea pe toate, î i spuse el. " ucisese pe frumoasaș

nepoatăB trebuia să fie mulţumit cu att. #ar nu-i plăcea să se gndească



la felul în care aceasta îl făcuse să se simtă. 'l înnebunise puţin, ca iș

Catia. Acest lucru era înspăimntător. '5 făcea să aibă impresia că î iș

pierde minţile.0tabilindu-se, în cele din urmă, la /aris, "leg luă legătura cu 5acov

9ernstein, un om tăcut care se abţinea să pună întrebări personale.

Atta timp ct "leg î i făcea treaba, 9ernstein nu voia să tie nimic,ș șnici punctul 5ui de vedere asupra lumii, nici părerea lui despre vreme.%ra un tip ciudat de impersonal, devotat celei de a doua familii a sa iș

revoluţiei. 6estul lucrurilor îl interesau foarte puţin.'ntr-un fel a a se apăra el de de$amăgiri. )n bărbat înalt, cu barbă,ș

chiopăta puţin i mai purta încă cicatricele lăsate de săbii în timpulș ș

pogromului din FGHI, amintiri din vremurile în care credea că poporul

putea schimba ideile ţarului i modifica autocraţia. Atunci se luaseșdupă alţii i î i pierduse soţia i doi copii cnd ideile acelor oameni seș ș ș

dovediseră a fi gre ite. Acum, aflndu-se la /aris din FGHU, ascultaș

numai de propriile sentimente i vorbea foarte puţin. 5ar atunci cnd oș

făcea, se referea, în general, la afaceri > tipografia, care îi întreţineanoua familie i contrabanda, care susţinea revoluţia.ș

(răind numai pentru $iua în care pămntul lui natal avea să scape deautocraţia ţaristă, 9ernstein e3pedia manifeste i revolvere tovară ilor ș ș

de la Moscova, 0ant /etersburg, Ciev i ;elsini, neîncetat, neobosit.ș

5ar dacă agenţii 5ranei3$ prindeau curierii sau îi confiscau armele iș

manifestele, mai erau multe din acestea care a teptau să fie e3pediate.ș

/entru 9ernstein, lupta avea să se sfr ească doar odată cu moartea sauș

cu i$bucnirea revoluţiei. i, sincer, nu era în $adar optimist în legăturăẞ

cu faptul că avea să trăiască să vadă înfăptuirea revoluţiei.#eocamdată, era mulţumit de felul cum lucra noul său agent. — %i, "leg, te-ai întors? Ai avut vreo problemă cu ultimul transport? — Absolut niciuna. (otu i, încep să intru la idei în legătură cuș

vame ii de la frontiera suede$ă. Au început să- i vre nasul prin baga!e.ș ș

9ănuiesc că li s-a vndut vreun pont. — i? *u pot confisca ceea ce n-au găsit. #acă or să găsească, o săẞ

schimbăm punctele de intrare pentru o vreme. "ricum e bine să le maischimbăm din cnd în cnd. 6utina e sărutul morţii în ca$ul acestui gende operaţiuni.



— % adevărat, spuse tnărul. i eu cred în schimbare.ẞ

"leg se pricepe să- i facă treaba, î i spuse 9ernstein, e dracuJ gol.ș ș

/ărea să-i placă la nebunie să-i tragă pe sfoară pe poliţi ti în timp ceș

traversa %uropa în lung i-n lat cu vali$ele lui cu fund dublu încărcateș

cu revolvere i manifeste. Mai părea, de asemenea, să aibă propriaș

sursă de venit, din moment ce se îmbrăca destul de bine i î i petreceaș știmpul prin baruri i săli de spectacole, întotdeauna însoţit de cte oș

femeie frumoasă. — 5acov, acest ultim transport de pu ti a fost cam ciudat, $ise 5vanovș

într-o $i la începutul noului an. Am cre$ut că ni s-a întins o cursă, dar,pnă la urmă, a ie it totul bine.ș

— are a fost problema? întrebă 9ernstein scoţnd o ţigară iș

oferindu-i i lui "leg una. (e-a turnat cineva?ș — *imic de genul ăsta, spuse tnărul r$nd, acum avnd părul

vopsit aten i o mustaţă lăsată, de aceea i culoare. A fost comic,ș ș ș

aproape ca în farsele de la teatru. nd omul meu de legătură rus i cuș

mine am a!uns la adresa unde trebuia să facem livrarea > o vilă de varăpărăsită din 4inlanda > am bătut, am bătut, a teptnd să deschidăș

cineva. red că am bătut a a vreo $ece minute. *e-am gndit să poateș

gre iserăm, în cele din urmă, am au$it o mulţime de rsete înăuntru i,ș șdupă alte cteva minute, a apărut un individ mic de statură, ridicndu- iș

pantalonii i încercnd să ascundă trei fete goale pu că, bete turtă, careș ș

rdeau ca ni te apucate. @ur că niciuna n-avea mai mult de un pe ani.ș ș

"leg trase un fum i clătină din cap a neîncredere.ș

— u cine avem de-a face $ilele astea?

9ernstein $mbi. — u 0erio!a #er!avin aţi avut de-a face de data asta i are destuiș

bani să- i cumpere orice tovară de !oacă vrea. %, de asemenea, unulș ș

din acei nebuni liberali care ne oferă bani să pornim un ră$boi contrasistemului care-i face să fie bogaţi. *u mă-ntreba de ce. 9ănuiesc că-iun fel de !oc al celor ca el.

— #er!avin. *umele mi se pare cunoscut. % celebru?

— /entru cititorii tirilor legate de finanţe. /osedă fabrici de te3tileșla Moscova, 0ant /etersburg, plus o mulţime de alte chestii. i tocmaiẞ

asta-i ironia > fabricile lui reu esc întotdeauna să obţină contracteș



serioase de la guvern în timp ce 0erio!a cheltuie te mii de ruble pentrușa-l răsturna pe ţar.

— % nebun? întrebă "leg, privindu- i asociatul.ș

— ine tie? spuse 9ernstein ridicnd din umeri. )nii membri aiș

aristocraţiei consideră că e la modă să-i a!ute pe cei care vor să-idistrugă. %u unul consider că e ridicol, dar nu le refu$ niciodatăcontribuţiile.

"leg dădu din umeri. — 9ineînţeles. — %i cred că pot controla revoluţia dacă ne dau bani, spuse

tipograful $mbind. % o falsă speranţă. "dată ce vom prelua puterea,nu le vom oferi nimic în afară de privilegiul de a încărca pu tile pentruș

propriile lor e3ecuţii.9ernstein trase cu poftă din ţigară, părnd îngndurat. 'n tipografiaaceea sordidă, avea cteva tablouri

— Mar3, ;er$l i Cropotin. 0e uită la ele un moment îndelungat.ș

— " să ne folosim de oricine ne poate fi de folos, "leg. *u uitaniciodată asta. #ar să nu te la i amăgit de alianţele de scurtă duratăș

reali$ate datorită necesităţii. unoa te-ţi du manii, băiete. unoa te-i iș ș ș ș

studia$ă-i ca să-i poţi distruge.%ra un sfat înţelept."leg se simţea îndreptăţit să se distre$e la /aris, a a că, atunci cnd seș

afla în capitala 4ranţei, între drumurile în 6usia, frecventa cafenele, sălide spectacole de revistă, de obicei cu o puicuţăB toate erau la fel pentru el./e toate părea să le cheme Mărie i nu-i ofereau nimic altceva dect oș

scurtă descărcare fi$ică total lipsită de sentiment. 0ingura emoţie în acele$ile o simţise cu o blondă frumoasă i costisitoare într-un bordel de lu3 deș

pe Avenue Victor ;ugo. i fusese ct pe ce să o omoare.ẞ

Amintirea acelei seri îl făcu să simtă o sudoare rece. 0e dusese acoloispitit de ambianţa plăcută, elegantă. 0e dusese acolo îmbrăcat bine,încercnd să facă parte din decor, i o $ărise pe fată aproape imediat.ș

0emăna foarte bine cu nepoata prinţului Malî ev > frumoasă, blondă,ș

puţin arogantă.#ucnd-o sus, avusese impresia că retrăie te $iua din pădure. 4useseș

ceva ireal. apul începuse să-i $vcnească. 4ata aceea deveni Ania



pentru el. — :bate-te, îi spusese el cnd ea îl întrebase ce îi plăcea.#ar, după aceea, se lăsase furat de val i o lovise cu pumnii, făcndș

atta gălăgie, înct matroana venise repede să vadă ce se întmpla. — % ti un maniac2 strigă aceasta a!utnd fata să se ridice de !os iș ș

rămnnd ocată cnd vă$u cum îi distrusese faţa. hem poliţia2ș

Ameninţarea aceea părea puţin probabilă în acele împre!urări, dar "leg nu voia să ri te, a a că o rupse la fugă înainte ca vreunul din ceiș ș

doi bătău i ai casei să apuce să răspundă la strigătele matroanei.ș

)mblase pe stră$i ore în ir, încercnd să înţeleagă ce anume îlș

provocase. %ra ca i cum acel gen de femeie ar fi fost o sirenă,ș

ademenindu-l spre distrugere, provocndu-l cu tentaţia unei vieţi pe care

el nu avea să o cunoască niciodată, icanndu-l, bucurndu-se de furia luișîn timp ce încerca să o înfrngă. e ura pe toate > pe nepoata prinţuluiMalî ev, pe Catia, pe blonda pe care fusese ct pe ce să o omoare. (oate îiș

tiau slăbiciunea, îl umileau din această cau$ă. 6deau de el, îl forţau săș

se simtă mărunt, dispreţuit, ve nic diferit de ele.ș

%3act cnd era convins că avea să- i piardă minţile, se întmplă cevaș

care îl readuse la realitate i îl salvă de chin, modificndu-i starea deș

spirit att de rapid, înct nici el însu i nu înţelese, de i era bucuros. %raș ș

din nou vesel, dornic de aventură i simţindu-se plin de energie ca unș

armăsar.

'ntr-o astfel de stare se afla cnd o cunoscuse pe anda :umbroLsa.Mărunţică, bine formată, blondă cu ochii alba tri, anda era oș

polone$ă vorbitoare de rusă care lucra într-o casă micuţă i curată,ș

aproape burghe$ă, de pe 9oulevard des 5taliens, o casă care satisfăceagusturile micilor birocraţi i a călătorilor. #e i nu era sen$aţia casei,ș ș

anda emana acea bună dispo$iţie caracteristică femeilor care lucrau

în baruri sau portăreselor vorbăreţe. %ra o fată plină de viaţă, cu simţuleconomiei, gata să coasă nasturi la cămă i > în schimbul unei plăţiș

minime. %ra ţărancă, la fel ca "leg, i obi nuia să vorbească despreș ș



asemănări, făcndu-l să se simtă în largul lui cnd sporovăia despresatul ei de lngă racovia i despre oamenii de acolo, att deș

asemănători cu aceia cunoscuţi de el.anda nu îl făcea niciodată să se simtă inferior i se ata ă repede deș ș

ea. %ra o companie plăcută, cam în acela i mod în care un cine este oș

companie plăcută. #e fapt, singurul ei defect, după părerea lui "leg,era faptul că trăncănea întruna, fără să se oprească între povestiri ca să-i tragă răsuflarea.ș

#in cele spuse de ea, "leg află că era o biată novice la o mănăstire,însărcinată cu spălatul rufelor, cnd i s-a întmplat nenorocirea.Ademenită într-un colţ mai retras al grădinii întinse de un monsenior aflat în vi$ită, fusese violatăB după aceea maica superioară o alungase

spunnd că era imorală, lene ă i desfrnată. %a nu fusese de acord cuș șprima acu$aţie, fusese furioasă pentru cea de-a doua, iar cea de-a treianu tiuse ce înseamnă. A descoperit sensul acelui cuvnt mai tr$iu, înș

Var ovia, unde s-a împrietenit cu un căpitan rus ata at pe lngăș ș

guvernatorul general. 6elaţia aceea a durat foarte puţin, iar cnd s-aîncheiat, rusul i-a oferit bani, i-a cumpărat un bilet pnă la /aris i i-aș

urat succes. ;otărndu-se să- i încerce talentul la /aris, a!unsese săș

spele rufe în casa în care lucra acum. Apoi, într-o seară, veniseră foartemulţi clienţi i fata polone$ă fusese chemată sus. #e atunci rămăseseș

acolo, punndu- i deoparte bac i urile i dobndind un prieten, peș ș ș ș

Co a, un motan alb de angora, pe care îl adora.ș

"leg asculta cu răbdare, în timp ce anda oferea o !umătate dedu$ină de moduri în care el putea să- i piardă minţile de plăcere.ș

/referatul ei o chemă să-i întindă caviar peste anumite părţi aletrupului, după care le linse u or, în timp ce el gemea cuprins de e3ta$.ș

'ntr-o seară, Co a intrase în cameră în timp ce anda îl întreţineaș

pe "leg. nd ea a întors spatele o clipă, motanul a sărit în pat, poftindla ceea ce mn!ea trupul bărbatului, care stătea cu ochii închi i deș

plăcere. Motanul se năpustise cu poftă asupra caviaruluiB limbuţă luiaspră dădea o sen$aţie cu totul nouă. /rima atingere îl făcu pe "leg să

se ridice brusc în capul oaselor, ţipnd că era atacat de o fiară. ovisemotanul speriat cu putere, a$vrlindu-l din pat, i îi stn!enise stăpnaș

teribil. #in clipa aceea, "leg i Co a deveniră du mani de moarte.ș ș ș



4raţii 0riabin erau ferm hotărţi să-l găsească pe uciga ul Catiei.ș

Acţionau în acest sens, stnd de vorbă cu o mulţime de tovară i care ar șfi putut au$i, vedea, bănui ceva. #upă calculele lui #mitri, trebuiau săfi urcat mii de scări dosnice în !umătate din mahalalele %uropei,oriunde puteau fi găsiţi refugiaţii politici ru i.ș

#eplasndu-se neobosiţi de la Var ovia la 9erlin, de la 9erlin laș

<eneva, de la <eneva la /aris, fraţii 0riabin urmară fiecare fir descoperit pnă cnd, în sfr it, total întmplător, insistenţa lor fuș

răsplătită. 'ntr-o $i, la /aris, dădură peste un vechi prieten altipografului 9ernstein. *umele acestuia era /iotr Mihailovici #rabin. a i fraţii 0riabin,ș

studiase la )niversitatea din Moscova. 'ncntat că îi întlnise pe noiivi$itatori care veneau din ţară, #rabin îi invită vesel la o cafenea dinapropiere pentru a discuta despre situaţia din 6usia i despre ce seș

petrecea la /aris.

0olid i vesel, aproape chel, cu pomeţi înalţi tipic slavi i ochi ageri,ș ș

#rabin alese o masă dincolo de geamurile care îi fereau pe clienţi defrigul iernii i chemă chelnerul comandnd o sticlă de vin, ceea ce îiș

surprinse pe vi$itatori, care se a teptau la vodcă.ș

— % greu să găse ti din cea bună aici, e3plică #rabin.ș

— #eci, spuse /avel $mbind i ridicnd paharul, îl cuno ti peș ș

vechiul nostru prieten 5vanov > un tip blond, clădit ca un luptător? emai face?#rabin păru puţin nedumerit. — 9lond? întrebă el. 5vanov nu-i blond. % aten i are mustaţă.ș ș

0unteţi sigur că e vorba de una i aceea i persoană?ș ș

#mitri îi aruncă o privire fratelui său. — 9ineînţeles, $ise el $mbind. red că /avel l-a confundat cu un

alt 5vanov. — Ah, da, spuse /avel. Acel 5vanov. — e mai face acum?



— ucrea$ă pentru 9ernstein pe post de curier. "leg ducetransporturile de arme în ţară i se întoarce cu donaţii pentru cau$ă. 0eș

aude că ar fi foarte bun. — Ai au$it de vreo treabă la care a dat gre în Ciev? întrebă /avel peș

un ton att de calm, înct #mitri se întrebă cum de î i putea reţine attș

de mult emoţia. *umai ochii cenu ii îl trădau pe 0riabin, dar #rabin nu-l privea cuș

atta atenţie. — *u. eva deosebit? — #oar $vonuri, spuse /avel. *ecunoscndu-5 pe #rabin, /avel se temea să spună prea mult, ca

nu cumva acesta să se ducă i să-i relate$e totul lui "leg. %l i #mitriș ș

nu- i spuseseră numele adevărate i el nu avea de gnd săș șmărturisească nimic care i-ar fi putut strni bănuieli lui 5vanov.#rabin le spusese unde lucra "leg i unde putea fi găsit de obicei. *uș

voiau să facă nimic care să le dea planurile peste cap.nd ie iră din cafeneaua aflată în vecinătatea imensei catedraleș

0acre oeur, /avel i #mitri tiau mai multe despre noua carieră aș ș

fostului lor tovară dect speraseră.ș

— *-ar fi bine să punem mna pe ticălos de cum îl $ărim? întrebă#mitri, ridicndu- i gulerul în timp ce coborau pe Montmartre înș

apropierea $orilor."amenii matinali > lăptari, vn$ători i muncitori din fabrici > ș

treceau grăbiţi, vă$ndu- i de treburile $ilnice. opitele cailor răsunauș

pe pietrele pava!ului i huruitul motorului unui automobil se adăugăș

celorlalte $gomote ale stră$ii > strigăte ale oamenilor, fluierături ișsaluturi aruncate de la distanţă > toate acestea umpleau aerul cnd clasamuncitoare a /arisului se pregătea pentru o altă $i.

(nărul 0riabin se uită cu admiraţie la franţu$oaicele frumoase carecoborau stră$ile în pantăB i se părea ciudat să vadă attea brunete./ăreau att de diferite de fetele de acasă.

— #acă-5 atacăm aici, am putea fi arestaţi pentru crimă, îi e3plică

/avel. #acă o facem acasă, 5rana o s-o considere ca pe un serviciu.#in moment ce avem nevoie de bani, o să a teptăm pnă a!unge acasă.ș

— re$i că putem avea încredere în acest /etrov? întrebă #mitri,



îngri!orat dintr-odată. — am tot att de mult ct are el în noi. — *u-i prea lini titor.ș

— 'n momentul ăsta, e cel mai bun argument la care ne putem a tepta.ș

#e fapt, era chiar singura lor posibilitate, o situaţie care îl făcea pe

#mitri să fie nervos, căci ar fi putut duce direct la de$astru.



/an(# Pe#esburg

— +enia, c.rie, ia uită-te. *u-i a a că e superb? #oamne, ctștrebuie să mă iubească2

+enia Ale3androvna $mbi în semn de aprobare. #arul de nuntă din

partea lui <igi pentru *atalia era splendid > un colier din safire ișdiamante de mărimea unor ouă de prepeliţă. — % minunat, $ise prinţesa, îmbrăţi ndu- i prietena. 'ţi dorescș ș

multă fericire. — Ah, <igi e att de bun cu mine. #acă n-ar fi fost el i <rigoriș

%fimovici, sunt sigură că a fi murit după ce mi l-a luat #umne$eu peș

scumpul meu *icN. %i mi-au salvat viaţa.

*evoind să discute despre 6asputin, +enia o sfătui cu blndeţe pe*atalia să continue să se îmbrace ca să nu într$ie la nunta careprovocase de!a atta scandal.

#e i însărcinată în patru luni, *atalia era considerată iară i fecioară,ș ș

ca urmare a recentei anulări i, astfel, se pregătea să se mărite cu fostulș

ei cumnat, contele <heorghi Cirilovici <reov.Mama lui <igi nu avea să vină la nuntă, nici vreun alt membru al

familiei, ace tia considernd întreaga afacere o palmă peste faţașbisericii ortodo3e i o umilire în public a lui Volodea, care sufereaș

cumplit i care ar fi fost îndreptă it să divorţe$e lini tit de soţia luiș ț ș

adulterină, arătnd foarte limpede a cui era vina.0oţiile necredincioase nu erau puţine în 0ant /etersburg, ba numărul

lor era chiar foarte mare, dar, în general, plăteau pentru aventurile lor. #ar

o asemenea scutire a unei soţii de pedeapsa cuvenită era unică. )niidomni au fost au$iţi spunnd în oaptă că 6asputin ar $gudui ba$eleș

societăţii i ar distruge caracterul sacru al vieţii de familie. 0antș

/etersburgul trebuie să fi înnebunit, au spus ei, dacă suportă asemeneapresiuni din partea clicii lui 6asputin > ţarina i prietenii ei apropiaţi.ș

#acă un bărbat nu putea face de ru ine o stricată ca *ataliaș

divorţnd de ea cu demnitate, atunci la ce alinare s-ar fi putut a teptaș

din partea religiei lui? (otul era foarte neobi nuit, pătat de politicașmurdară i de amestecul în lini tea spirituală a naţiunii.ș ș

Vă$nd-o pe contesă cum $mbe te absentă în oglindă, prinţesa +eniaș



se întrebă dacă î i dădea seama că oferea i mai mult materialș ș

du manilor ţarinei pentru a dovedi influenţa nefastă a lui 6asputinș

asupra curţii.#espre strania anulare a căsătoriei *ataliei scria în toate $iarele din

Moscova i 0ant /etersburg, vorbindu-se foarte clar de implicaţiile peș

care le avea amestecul călugărului. :iarul o$os Mos(3i$u cel maiîndră$neţ în a-i condamna att pe 6asputin, ct i pe 0fntul 0inod careș

îi făcuse pe plac. en$orul făcu o cri$ă de nervi, dar îi surprinse pe toţidnd drumul articolului.

#upă nuntă, înve mntaţi în blănuri de $ibelină, contele i contesaș ș

<reov porniră cu o troică pe stră$ile întunecate ale capitalei spreoseaua /etersburg i, mai departe, spre suburbia =arsoe 0elo, aflatăș ș

la cincispre$ece mile spre sud. A!ungnd la vila albă, în stil neoclasic,care fusese scena unei foarte mari pasiuni prenup iale, <igi i mireasaț ș

lui au fost întmpinaţi de un servitor bătrn care dispăru plin de tactdupă ce făcu focul în dormitor.

6ămas singur cu *atalia, pentru prima oară ca soţ al ei, <igi o sărutău or în lumina focului i o mngie cu dragoste cufundndu-seș ș

amndoi în patul moale. *atalia murmură cuvinte de dragoste,trecndu- i degetele prin părul lui crlionţat.ș

4ăcnd dragoste cu proaspăta lui soţie, <igi era ros de un sentiment de

vinovăţie, un gnd permanent într-un ungher al minţii care nu-i dădeapace nici cnd î i mngia frumoasa mireasă. " iubea pe *atalia. *u eraș

mndru de faptul că o avusese prima oară cnd era încă soţia fratelui său,dar fusese prea cople it de o combinaţie de afecţiune, milă i, trebuia săș ș

recunoască, pură dorinţă trupească, pentru a se fi purtat altfel. ndfrumoasa lui cumnată pierduse copilul pe care îl adora i avusese nevoieș

de înţelegerea lui, cum ar fi putut să nu-i ofere alinarea de care avea atta

nevoie? %ra la mult timp după ce Volodea îl acu$ase de acest lucru. 0ă fifost o reacţie firească? #acă tot purta acela i nume, de ce să nu profite?ș

#ar totul ţinea de trecut i acum, femeia aceea frumoasă i delicată îiș ș



purta copilul i, odată cu acesta, speranţa lor pentru viitor.ș

"are făcuse bine? se întrebă el, mngindu-i obra$ul cu bu$ele,ţinnd-o în braţe, caldă i moale. #acă n-ar fi făcut-o, tot acel scandal,ș

furia mamei lui i a fratelui său ar fi fost în $adar.ș

— (e iubesc, opti <igi att de încet, înct abia au$i el însu i.ș ș

*atalia $mbi somnoroasă, murmurnd în semn de răspuns.0ărutnd-o, <igi spera să-l iubească. #acă nu, avea să regrete o viaţăîntreagă ce făcuse în ultimele cteva luni.

i avea să a!ungă i bat!ocura întregului ora .ẞ ș ș

Capitolul 14

'ntorcndu-se la 0ant /etersburg, /avel 0riabln îi scrise lui9ernstein, pretin$nd că voia a!utor pentru un grup de radicali din *arva,

cartierul industrial al ora ului i o bine cunoscută $onă de tulburări.ș șMuncitorii, scria el, aveau nevoie de două du$ini de pu ti ca să se apereș

de poliţie. 9anii > oferiţi din fondul 5ranei : însoţeau scrisoarea.9ernstein îi telegrafie în semn de răspuns, spunnd că transportul era

pe drum. /etrov era încntat.'n seara în care urma să aibă loc întlnirea cu contrabandistul, /etrov

se vă$u cu oamenii săi, Mi in, /avel i #mitri, pentru a pune la punctș ș

strategia finală.0tabiliseră ca "leg să se întlnească la /odul Aniciov cu Mi in, unș

tovară din 0ant /etersburg, pe care avea să-l conducă apoi în loculș

unde ascunsese armele. Mi in fusese ales pentru că îi era necunoscutș

lui "leg i aducea a muncitor mai mult dect /etrov, care avea un aer ș

prea intelectual.a nouă i !umătate fi3, într-o seară rece de primăvară, "leg 5vanovș

apăru în capătul îndepărtat al podului i î i aprinse o ţigară uitndu-se înș ș

apele întunecate i repe$i ale *evei în a teptarea omului de legătură, careș ș

trebuia să spună8 10e prind pe ti foarte buni în locul ăsta. *u trebuiș



să a tepte prea mult. /este cinci minute, Mi in apăru pe pod, purtndș ș

o haină bleumarin ponosită, o pereche de pantaloni u$aţi i ci$meș

erpelite, fluiernd >a$in(a i îndreptndu-se direct spre el.ș

0tnd într-o trăsură oprită nu prea departe de pod, /etrov i fraţiiș

0riabin urmăreau totul cu o fascinaţie nervoasă, gata să intre înacţiune în momentul în care Mi in avea să dea semnalul. 'l vă$urăș

apropiindu-se de 5vanov, schimbnd cteva cuvinte cu el i bătndu-lș

pe spate. — %l e, spuse 6oman Vasilievici r$nd. ;aideţi.#eghi$at în vi$itiu, inclusiv cu caftan albastru i pălărie rotundă,ș

/etrov luă hăţurile i dădu bice cailor. 'ndreptndu-se spre pod într-unș

ritm lent, /etrov trebui să refu$e doi clienţi care încercară să-l oprească.

/e pod, Mi in, care continua să discute cu 5vanov, vă$u trăsura iș șapoi pe /avel deschi$nd u a din interior. 'ntr-o clipă, Mi in îl în făcăș ș ș

pe 5vanov i îl împinse înăuntru, sărind i el.ș ș

— e naiba se-ntmplă? mai apucă 5vanov să întrebe, căci, dndu-iun pumn în faţă, Mi in îl reduse la tăcere.ș

Amndoi fraţii 0riabin se năpustiră asupra lui, lovindu-l cu pumniica ni te sălbatici. Mi in scoase revolverul, pentru orice eventualitate.ș ș

/etrov mna ct putea de repede peste pod, apoi pe *evsi /rospetspre cheiul *evei, avnd intenţia să traverse$e podul 9ourse i săș

a!ungă la casa secretă a poliţiei, care nu se afla departe de 9ourse. )naccident de circulaţie în care fuseseră implicate un automobil i oș

trăsură îl împiedică să treacă prin punctul pe care îl alesese i îi luă maiș

mult timp dect se a teptase pentru a a!unge la destinaţie. elor dinș

trăsură li se păru o ve nicie.șA!ungnd la casa respectivă, /etrov opri trăsura, legă hăţurile de unstlp i sări de pe capră, mngind caii în treacăt în drum spre u aș ș

trăsurii, dar, înainte să apuce să o deschidă, Mi in îl a$vrli în iarbă peș

"leg 5vanov, bătut măr.4iind o $onă retrasă > casa era încon!urată de un gard înalt de lemn >

nimeni nu avea să vadă sau să audă ce-i făceau oaspetelui lor în seara

aceea. i interogatoriul propriu-$is nici nu începuse încă.ẞ/oruncindu-le fraţilor 0riabin să-l ducă pe 5vanov înăuntru, Mi inș

intră în urma lui /etrov i aprinse lămpile cu ga$, de$văluind o încăpereș



mică i simplă, cu patru scaune, o masă i o sofa. /ereţii erau dinș ș

trunchiuri de pin, emannd un miros pătrun$ător de ră ină. *icioș

imagine, orict de neînsemnată, nu îi înviora. *u era o casă pentrulocuit, ci construită pentru un anumit scop i vi$itatorii nu aveau nevoieș

să li se distragă atenţia.(rntit fără niciun pic de ceremonie pe du umea, "leg 5vanov î i simţiș ș

capul $vcnind i clipi de cteva ori, încercnd să-i vadă clar pe cei care-lș

răpiseră i îl bătuseră măr în trăsură. 'năuntrul acesteia îi fusese imposibilș

să- i dea seama de ceva în legătură cu ei. #oi dintre ei nu vorbiseră, ciș

doar îl loviseră $dravăn. el care vorbise era un necunoscut> tovară ul 0tepanovici care voise armele. *u- i putea da seama ceș șintenţii aveau.

(otul îi fu clar, însă, în clipa în care îi recunoscu pe /avel i peș#mitri 0riabin lngă el, gata să-l lovească din nou.

— #umne$eule2 e3clamă 5vanov cu un glas piţigăiat.4u singurul lucru pe care apucă să-l rostească înainte ca fraţii 0riabin

să-l lovească din nou, cu ci$mele grele, în!urnd în acela i timp, în vremeș

ce ceilalţi doi priveau, de parcă s-ar fi aflat la un meci. (icălo ii.ș

— Mi$erabilule2 strigă /avel. Ai omort-o pe Catia. " să te omor pentru asta2

ăsndu-i pe /avel i pe #mitri să- i verse năduful pe 5vanov pentruș ș

a-l înmuia puţin, /etrov stătea deoparte, privind cu atenţie, fără săsimtă nimic deosebit. 4usese martorul multor asemenea scene pentru a-i păsa. 4ăcea parte din munca lui. 'i lăsa pe fraţii

0riabin să se descarce, atta tot.

nd "leg a!unse o epavă însngerată care gemea, întins pedu umeaua de lemn ca un cadavru pe o masă de laborator, /etrov pocniș

din degete. 'ntorcndu-se, fraţii îl priviră obosiţi, a teptnd ordine.ș

#e i era pe !umătate amorţit de durere i de$orientat din cau$a bătăii,ș ș

"leg putea urmări ce făceau. 4u a e$at pe unul din scaune i lăsat să seș ș

prăbu ească pe masă. apul i se i$bi de lemnul aspru. Apoi, trei dintre eiș

> cel scund i cu ochelari rotun$i, cel care se dăduse drept muncitor iș ș

/avel 0riabin > se a e$ară ca pentru o conferinţă. #mitri stătea înșspatele scaunului fratelui său, cu minile încle tate pe spetea$ă,ș

ţintuindu-l cu privirea pe 5vanov. 4o tii lui camara$i. (icălo ii. 'lș ș



vnduseră. " clipă, "leg avu impresia că o vede i pe Catia, r$nd.ș

— "leg 5vanov, spuse tipul cu ochelari, ai fost reţinut în seara astapentru un interogatoriu. % ti acu$at de o tentativă de omor i un atac peș ș

proprietatea 9elaia 9erio$a din Moscova, în iunie, anul trecut7 — i de o crimă în Ciev, în septembrie, interveni /avel, atrăgndu-ẞ

i o privire furioasă din partea celui cu ochelari.ș

— %u sunt eful aici, spuse acesta încet, dar cu o oarecare asprime.ș(e rog să nu mă întrerupi.

/avel tăcu i păru să se topească pe scaun, îmbufnat, dar fără să seșplngă. /robabil că nu-i convine să primească ordine, î i spuse "leg.ș

— (e în eli în legătură cu tentativa de omor, reu i el să îngaime,ș șridicnd capul sfidător. hiar am omort-o pe aristocrata aia mică.

— #oar ai rănit-o, îi spuse cel cu ochelari. (răie te, e foarte bine iș șproaspăt căsătorită. ;ai să lămurim lucrurile.

— Minţi2 strigă 5vanov, a cărui faţă era la fel de învineţită i deșlovită ca a Aniei în $iua aceea. Am omort-o. *-a supravieţuit.

(rebuie să fi murit, î i spuse el înnebunit. #acă încă mai trăia, însemnaș

că-l în elase, e3act ca prinţul Malî ev. *u. *u putea să accepte acestș ș

lucru. e omorse i pe Catia i pe prinţesă. Acesta era adevărul.ș ș

— Am omort-o, repetă el încăpăţnat, privindu-l pe celălalt în ochi.%ra moartă cnd am părăsit-o.

Mi in i /etrov schimbară o privire. *u li se întmpla prea des săș ș

aibă de-a face cu criminali care să înrăutăţească acu$aţiile împotrivalor. Acela era, probabil, pe ct de crud, pe att de nebun.

— 4ie cum dore ti, mormăi cel cu ochelari, dar familia ei a oferit oș

recompensă pentru prinderea ta i noi o s-o primim.ș — ine a pus un preţ pe capul meu? strigă "leg, gata să se ridice depe scaun. 9oierii ăia?

'mpingndu-l la loc, Mi in rn!i.ș

— #a. %3act. #oreau nespus să te aducă în faţa legii. *u s-au uitatdeloc la bani. *umai că, din păcate, Alteţa 0a nu e în ţară în momentulăsta. Altfel ar fi fost aici, încărcndu- i revolverul i pregătindu-se să-ţiș ș

$boare creierii./etrov încuviinţă sumbru. 0e gndea de!a la dovada pe care să i-o ducăprinţului Malî ev din moment ce acesta nu putea asista la e3ecuţie.ș



Avea să a tepte ceva.ș

6idicndu-se de pe scaun, îi sf ie căma a lui "leg, căutnd unș ș

obiect ce i-ar fi putut fi de folos. Vreun semn caracteristic despre carear fi putut pomeni, *u, nu era bine. /robabil că Alteţa 0a nu-l vă$usefără căma ă. Altfel de semne erau inutile.ș

Apoi observă medalionul care îi atrna la gt agăţat pe un lanţ de aur. — e-i asta? — )n cadou de la mama, sosi răspunsul posomort.0mulgndu-i-l, bărbatul cu ochelari citi ce scria pe spate8 Pen#ru

5$eg de $a mama, 1909' 0e uită la 5vanov. — #răguţ, spuse el. — #ă-mi-l înapoi. % al meu.

— *-o să mai ai nevoie de el acolo unde te duci. *u-ţi face gri!i,$ise bărbatul i îl vrî în bu$unar.ș

"leg deveni din ce în ce mai speriat cnd se uită la toţi ceilalţi dinurul mesei. Aveau să-l omoare cnd considerau că era momentul

potrivit. tia asta. #atorită bătăii la care fusese supus, tia că nu seẞ ș

putea împotrivi tuturor. %ra condamnat. — 'ntreabă-5 despre Ciev, îl au$i el pe /avel.

— Ai ucis o fată la "peră în Ciev, $ise tipul cu ochelari. e s-aîntmplat?

— ăţeaua. (rebuia să-l omorm pe ţar în acela i moment în careș9ogrov îl împu ca pe primul ministru.ș

*u voiam să mor din cau$a pro tilor ăstora, spuse el dispreţuitor.ș*i te idioţi fără minte.ș

— V-am spus că o să dea vina pe noi, $ise /avel repede. Vedeţi, afolosit aproape acelea i cuvinte pe care le-am bănuit.ș

- 5-am salvat viaţa lui *iolai al 55-lea, spuse 5vanov. %u sunt unadevărat patriot rus, nu un nemernic ca ă tia doi. Am omort-o pe căţeaș

înainte să-l asasine$e pe ţar. Ma!oritatea oamenilor v-ar spune că ar fitrebuit să fiu decorat pentru asta.

/nă i /etrov trebui să $mbească. /ersona!ul acela era mai plin deș

tupeu ca oricine. 4alsă bravură, îi amintea de cteva discursuridinaintea spn$urătorii, pe care le au$ise. — #in păcate, 5vanov, va trebui să mori pentru alte lucruri pe care



le-ai făcut.#upă ce rosti aceste cuvinte, bărbatul mărunt i cu ochelari se ridicăș

de pe scaun i se uită la cei doi 0riabin, care nu a teptau dect unș ș

cuvnt pentru a intra în acţiune. — % al vostru, spuse /etrov $mbind. 4aceţi ce vreţi. #oar aveţi

gri!ă să vă terminaţi treaba.#ndu- i seama ce avea să urme$e, "leg încercă să sară de pe scaun,ș

dar se prăbu i la podea, trntit de #mitri care îl lovise în timp ce /avelș

scotea la iveală un cuţit cu lama lungă de vreo trei$eci de centimetri.)ltimul lucru de care mai fu con tient "leg era că se lupta cu #mitri.ș

6estul fu acoperit de urletele de durere.

nd /etrov se declară mulţumit de faptul că fraţii 0riabin î iș

făcuseră treaba, se apropie împreună cu Mi in de trupul $drobit iș ș

însngerat i îl împinse cu piciorul. *imic.ș

— %i, 6oman Vasilievici? i acum încotro? întrebă Mi in,ẞ ș

aprin$nd o ţigară în timp ce fraţii î i priveau victima.ș

'ncă mai respirau greu din cau$a furiei, ochii le erau puţin sticlo i i seș ș

cam clătinau pe picioare. tergnd cuţitul de snge, /avel continuă să seẞ

uite la 5vanov, de parcă ar fi a teptat să-l vadă făcnd vreo mi care.ș ș

— a *eva, spuse /etrov. *e a teaptă o barcă. " să-l aruncăm înșspatele unei fabrici din cartierul Vîborg.

/etrov $ări cu surprindere ceva mic de culoarea pielii nu preadeparte de capul lui 5vanov. uriosB se aplecă să e3amine$e obiectulrespectiv. )itndu-se la minile cadavrului, observă că era un deget./robabil că fusese rete$at în timpul luptei. A a cum un toreador lua oș

ureche ca trofeu, inspectorul luă degetul i îl vrî în bu$unar lngăș

medalionul de aur. — Aduni suveniruri, 6oman Vasilievici? întrebă Mi in strmbndu-ș

se. *u-i plăceau asemenea lucruri. 5 se părea macabru. — #ovadă, spuse el. red că va fi mai convingător pentru Alteţa 0a.



Mi in nu spuse nimic, dar tot găsi că ideea era revoltătoare.ș

#upă o oră, /etrov îi dusese pe Mi in, pe cei doi 0riabin iș ș

încărcătura lor la cea din urmă destinaţie a lui "leg, unde îl urcaseră peacesta într-o barcă i porniră pe *eva sub un cer complet senin.ș

:gomotul pe care-l făceau vslele era destul de puternic, dar nu deran!ape nimeni. "leg era terminat.

5ar /etrov i toţi ceilalţi erau nerăbdători să- i primească recompensa.ș ș

enea

#e i Andrei i +enia sosiseră la <eneva a teptndu-se să asiste laș ș ș

na terea copilului Aniei peste cteva $ile, natura într$ie evenimentul.ș

#upă mai mult de o săptămnă de învrtit în !urul Aniei, soţii Malî evș

hotărră să facă o e3cursie de o $i în !urul lacului, să ia masa la bordulunuia din vapora ele care plimbau turi tii pe lngă diverse puncteș ș

superbe i să treacă puţin pe la ca$inoul de pe malul france$. a douăș

ceasuri după plecarea celor doi de la hotel, Ania simţi primele dureri." apucă att de subit, înct i se tăie respiraţia i se încovoie. 0e uităș

la Ma a, camerista ei, care îl sună imediat pe monsieur la consulatulș

american, unde se dusese să- i vadă o veche cuno tinţă. 'n timp ceș ș

Adam încerca disperat să a!ungă la locuinţa lor temporară de pe 6uealvin, Ania îl trimise pe servitor după doctor, un elveţian mărunţel cu

o înfăţi are părintească, pe nume Moreau, care părea înţelept iș șlini titor cu părul lui alb, cu barba i mustaţa albe i obra!ii rumeni.ș ș ș

/oruncindu-i Ma ei să pună a ternuturi sterile pe pat, prinţesa seș ș

agăţă de cel mai apropiat fotoliu cnd o altă durere îi sf ie pntecul,ș

sleind-o de puteri.#umne$eule, după toate pregătirile, m-au lăsat singură tocmai cnd am

nevoie de ei, î i spuse Ania, chinuindu-se să urce la eta!. tia că va fiș ẞ

greuB nu se gndise că va trebui să se descurce singură. Adam ar fi trebuitsă fie aici, î i spuse ea. %ra înspăimntător să fie abandonată chiar înș

momentul în care avea nevoie de toţi în prea!ma ei. %ra o adevărată



cru$ime." altă durere o în!unghie, făcnd-o să se încovoaie, cnd a!unse în

dormitor. e durere oribilă, î i spuse ea ţinndu- i răsuflarea.ș ș

#umne$eule2 i acela nu era dect începutul. *u va mai face copiiẞ

niciodată, decise în sinea ei. #acă va fi norocoasă i va supravieţui, î iș ș

va considera familia completă. *umai animale de-acum încolo, î ișspuse tnăra prinţesă. /oate un cine.nd sosi doctorul Moreau, care părea foarte vesel > de$gustător de

vesel, î i spuse Ania > o consultă i o a e$ă în pat, spunndu-i că nu eraș ș ș

dect începutul, întregul proces avea să dure$e cteva ore, îi spuse elîncercnd să facă în a a fel înct lucrurile să nu pară att deș

îngro$itoare. Avea să-i spună ce se întmpla în fiecare moment, îi

promise el, bătnd-o u or pe mnă.șnd, în sfr it, a!unse acasă, Adam urcă scările în fugă i intră înș ș

dormitor e3act în clipa în care soţia lui ţipă att de tare, înct Ma a î iș ș

astupă urechile i i$bucni în lacrimi, supărndu-l pe doctor, acestaș

nevrnd ca pacienta să-i fie tulburată de emoţiile altcuiva. — um îţi e, Aniu a? o întrebă soţul ei, aplecndu-se i sărutnd-oș ș

pe obra$. (otul e-n regulă? — *u, sosi răspunsul. 2u e totul în regulă. Mă doare îngro$itor. iẞ

nu vreau să fiu aici. )nde-i mătu a? Vreau să fie aici. M-a simţi maiș ș

bine dacă ar fi aici lngă mine. — #ar, madame, soţul dumneavoastră e aici, spuse Moreau $mbind./rostul, î i spuse Ania. #in cau$a lui mă chinuiesc acum. 0per că seș

simte groa$nic pentru asta. %l habar nu are cum e.

Ania îi vă$u pe cei doi bărbaţi ie ind pe hol pentru a sta de vorbă > șprobabil pentru a discuta ce să facă în ca$ că murea, î i spuse ea. 0eș

întrebă dacă Adam s-ar fi recăsătorit la fel de repede ca după moarteaprimei lui soţii. /resupunea că da.

6otindu- i privirea prin cameră, Ania observă perdelele albe dinș

dantelă, tapetul fermecător albastru i alb, mulţimea de flori din va$eleș

de cristal i icoana pe care o adusese de acasă. 0imţind o altă durereș

sf ietoare, se uită la 0fnta 4ecioară i se întrebă dacă aceasta simţise,ș șoare, asemenea dureri. #ar, bineînţeles, fusese vorba de un miracol.Acum, însă, era o rutină.



— Ah, Ma a2 se tngui ea. % att deșgroa$nic2 *u le păsa?Au$ind strigătul Aniei, Adam se întoarse să o încura!e$e, a e$ndu-ș

se lngă pat pentru a-i ţine mna i a-i vorbi, dndu- i toată silinţaș ș

pentru a o face să se simtă mai bine cnd ea strnse din dinţi, forţndu-se să nu ţipe.

— Aniu a, opti el, sărutndu-i fruntea încinsă i strngndu-iș ș ș

mna, te iubesc i tiu că o să te doară foarte tare. 'ţi promit că o săș ș

stau aici pnă se va termina totul i copila ul nostru o să se nască.ș ș

— *-o să dai bir cu fugiţii? întrebă ea, părnd foarte speriată.#e acest lucru se temea cel mai mult, de a nu fi lăsată singură cu

doctorul Moreau i Ma a. Moreau era un om cumsecade, dar străinBș ș

Ma a era la fel de speriată ca tnăra ei stăpnă, nefiind de niciun a!utor.ș0tătea într-un colţ, împăturind cearceafuri i suspinnd, părnd absolutș

neputincioasă. Adam era singura persoană din cameră în care aveaîncredere. i, în plus, î i spuse ea, e copilul lui. 0pera să fieẞ ș

impresionat de durerea i suferinţa ei.ș

— *-o să dau bir cu fugiţii, îi spuse el, încercnd să nu $mbească.Avea ni te idei att de ciudate uneori. um ar fi putut s-o lase singurăș

tocmai atunci? — )nii soţi o fac.#upă părerea lui Moreau, #oţi soţii o făceau. Aceasta era o noutate.

/oate că Alteţa 0a e un e3centric, î i spuse el.ș

— /romit că o să stau lngă tine. 'mi e ti mult prea dragă ca să te lasșsingură, spuse el i se aplecă să-i mngie părul.ș

0candali$ată de acele cuvinte, Ma a fu ct pe ce să scape carafa cușapă caldă pe care i-o ceruse doctorul Moreau. )n soţ care să stea să seui#e+ )itndu-se uluită la prinţ, se întrebă cu ce fel de fiinţă s-o fimăritat Alteţa 0a? %ra foarte straniu. 0e miră i mai mult cnd Moreauș

îi făcu pe plac. 0trăinii aceia erau foarte ciudaţi2 #e obicei, doamneleî i trimiteau soţii la club pentru a- i pierde timpul pnă cnd ele puteauș ș

arăta mica progenitură înfă ată frumos i în braţele infirmierei. e aveaș ș

să spună prinţesa +enia cnd se va întoarce?'n timp ce Adam îi ţinea minile soţiei într-ale sale i o asigura căș

totul se va sfr i curnd, doctorul Moreau se pregăti să-i administre$eș



calmantul pe care îl preparase, un amestec de soluţii ciudat mirositoare,din care picură pe o bucată de tifon sterili$ată, a e$nd-o cu gri!ă peș

nasul prinţesei i spunndu-i să inhale$e adnc. Ania se grăbi săș

asculte, trăgnd pe nas acea substanţă ciudată i strngnd cu putereș

mna soţului ei.Apoi, sub privirea atentă a lui Adam, ea începu să se rela3e$e. 'i dădu

drumul minii încet i se lăsă pe spate, re$emndu-se de perne, fără săș

mai simtă nicio durere. %fectul calmantului era remarcabil. 6$ndveselă, Ania păru să uite de durere i începu să sporovăiască despre totș

felul de aiureli, inclusiv cteva pove ti scandaloase din 0ant /etersburg,ș

pe care Moreau nu le putea înţelege, deoarece pacienta sa reîncepuse săvorbească în ruse te, dar care îi făceau pe Adam i pe Ma a să rdă cuș ș ș

poftă. amerista, îndeosebi, era att de uimită să- i audă tnăra stăpnășvorbind astfel, înct trebui să- i acopere faţa cu minile pentru a- i mascaș ș

rsetele. Alteţa 0a avea o limbă tare ascuţită2 — " să fie bine, prinţe, spuse Moreau privind spre soţ. *-aveţi de ce

să vă faceţi gri!i.a pentru a confirma spusele doctorului, Ania rse.6ăsuflnd u urat, Adam î i aminti deodată de o promisiune pe care oș ș

făcuse cu două săptămni în urmă, cnd el i Ania discutau despreș

na tere. (ulburată de gndul că nă tea att de departe de casă, tnăraș ș

prinţesă î i rugase soţul să nu uite să aprindă luminările pe care leș

ţinuseră în mini în timpul slu!bei de nuntă. und în consideraţiesuperstiţiile ruse ti, le împachetase cu gri!ă tocmai în acel scop.ș

'n timp ce doctorul Moreau se ocupa de pacientă, Adam se furi ăș

afară din odaie pentru a căuta luminările subţiri i albe, dar î i dăduș șseama îngro$it că uitase unde se aflau. (emndu-se că soţia lui avea săse de$meticească, să observe absenţa lor i să se sperie, îl trimise peș

bucătar la cea mai apropiată biserică poruncindu-i să cer ească, săș

cumpere sau să fure două luminări albe. #upă două$eci de minute,prinţul î i vă$u încntat bucătarul cel gras întorcndu-se cu luminările,ș

oferite de un preot catolic.

— % prima oară că văd asta, remarcă doctorul urmărindu-l pe prinţul0viridov a e$nd luminările în sfe nicele de argint de pe poliţaș ș

căminului, fără îndoială, un obicei al ţării lui.



(oţi ru ii pe care îi cunoscuse erau incredibil de superstiţio i,ș șinclusiv membrii aristocraţiei.

— #a, spuse Adam, lundu-i din nou mna Aniei. — " să meargă u or, spuse doctorul. /rinţesa 0viridova e o femeieș

sănătoasă. Acest copil ar trebui să fie primul dintr-un ir întreg.ș

Mngind obra$ul îmbu!orat al soţiei sale, prinţul 0viridov î i spuseșcă, teoretic, era o perspectivă minunată. #ar nu suporta să o vadă peAnia astfel, complet neputincioasă i deta ată de realitate, chinuindu-seș ș

să aducă pe lume acel copil. %ra cople it, cuprins de un sentiment deș

veneraţie faţă de întregul proces. opilul avea să fie frumos i preţiosș

pentru tatăl lui. *umai să fie sănătos.

#upă patru ore de cnd începuseră durerile, Ania au$i, în sfr it,șcuvintele dorite.

— 'i văd capul, spuse Moreau. % aproape gata. 'ncă puţin doar.<emnd, Ania se agăţă de braţul soţului ei i încercă din răsputeri săș

facă ce i se spunea. almantele începeau să- i piardă din efect i eaș ș

simţea durerea din nou, apărnd ia graniţele con tienţei ei vagi, ca prinș

ceaţă. — Vreau să se termine, murmură Ania, strngnd braţul lui Adam.

0ă încete$e2 — 'ncă puţin, $ise Adam sărutnd-o pe frunte. 'ncă puţin.

— apul e afară2 anunţă Moreau $mbind. Mai împinge o dată2<find, Ania î i înfipse unghiile în braţul lui Adam i închise ochiiș ș

strns. #eodată, simţi o imensă eliberare i tot copila ul ie i, ro u iș ș ș ș ș

acoperit cu o peliculă, încercnd să mi te din mnuţe i picioru e întreș ș ș

pulpele mamei lui. — Ah, îngăimă aceasta, s-a terminat, în sfr it?ș'ncăperea se rotea ciudat.

— #a, madame, spuse doctorul, ridicnd copilul pentru a i-l arăta ișdndu-i o palmă u or peste funduleţ. Aveţi un băieţel voinic.ș

/rinţesa 0viridova era att de ameţită din cau$a chinurilor prin care



trecuse > ineditul, de$orientarea > înct, uitndu-se la acea făpturămică, ro ie i încreţită, i se păru că seamănă cu un pui de veveriţă. i,ș ș ẞ

cnd te gnde ti, attea probleme pentru a a ceva, î i spuse ea. *uș ș ș

semăna cu copila ii frumo i i blon$i pe care îi vedeai prin parcuri cuș ș ș

guvernantele. 0emăna, ei bine, cu o veveriţă. i era al ei. Acum nu maiẞ

era sigură că-l voia.%pui$ată, se întinse i închise ochii, bucuroasă că se terminase cu totș

acel chin. *imic nu părea real. (otul era att de straniu. amera seclătina în faţa ochilor ei ca într-un vis, iar doctorul Moreau ţinea cumndrie o făptură mică i ro ie care începea să ţipe cam neplăcut.ș ș

— Ania, îi opti soţul ei, sărutnd-o pe frunte, avem un superb prinţș0viridov. Mi-ai dăruit un fiu minunat.

A a i se părea lui, se miră ea. )n fiu minunat.ș4ăptura aceea mică părea att de caraghioasă, înct aproape că nici

nu părea să fie om. 4ascinată, Ania întinse braţele să ia copila ul de laș

Moreau, care i-l dădu $mbind încntat, a e$ndu-l cu gri!ă în braţeleș

mamei, în timp ce tatăl se aplecă, optind drăgăstos8ș

— 0cumpa mea, murmură el, ce frumos e. 0eamănă leit cu tine. Aniase uită la Adam, întrebndu-se dacă nu cumva acesta înnebunise.

u siguranţă că nu semăna cu ea i nici cu altcineva. "bservă pentrușprima oară că Adam plngeaB lacrimile îi iroiau pe faţă.ș

— /oate o să arate mai bine cnd o să mai crească puţin, spuseprinţesa, încă nesigură în legătură cu re$ultatul chinurilor ei.

"are de aceea plngea el? — #umne$eule, Aniu a, e cea mai fericită $i din viaţa mea, spuseș

soţul ei r$nd. 'l ador2Ania se simţea teribil de ciudat i de fascinată. %ra fiul ei. %ra micuţ,ș

ro u, încreţit i al ei. 'l purtase prin toată %uropa în pntecul ei, îlș ș

$glţise, îl agitase, îi simţise loviturile i acum, iată-l, stnd în braţeleș

ei, îndoindu- i degetele de la mini i de la picioare.ș ș

— %, într-adevăr, fiul nostru, îi opti ea lui Adam după o privire maișatentă.

Avea nevoie de puţin timp pentru a se obi nui cu ideea.șVă$ndu- i tnăra soţie care î i ţinea la piept primul născut, Adamș ș

0viridov î i dădu seama că, în după-amia$a aceea, ea făcuse mult maiș



mult dect a-i dărui un fiu. Asigurase o dinastie, oferindu-i bunicului eimo tenitorul att de mult dorit după moartea fiului său, *ici, cu atţiaș

ani în urmă. )itndu-se la superba imagine pe care o ofereau Ania iș

băieţelul ei, Adam se întrebă dacă îi trecea măcar prin cap cterecompense o a teptau pentru acea reali$are e3traordinară.ș

#acă Adam îl cuno tea ct de ct pe prinţul 0andro, recuno tinţaș ș

acestuia avea să fie fără margini. 5ar, în timp ce prinţesa +enia va fiîncntată pentru tnăra ei nepoată, cealaltă, %li$aveta, cu răutatea i ochiiș

ei alba tri, avea să clocotească de furie. 'ntr-un harem, probabil că n-ar fiș

e$itat să ucidă copilul favoritei, î i spuse el. Adam Mihailovici luă mnaș

liberă a Aniei i i-o sărută u or, privindu- i protector soţia i copila ul.ș ș ș ș ș

— Vă iubesc, murmură el. i o să am mare gri!ă de amndoi.ẞ

6idicndu- i privirea spre el, Ania $mbi stins i îi strnse mna u or.ș ș ș*u avea nicio îndoială în acea privinţă. #ar ar fi vrut ca băieţelul ei săarate a om2

nd prinţul 0andro sosi la <eneva pentru a-i felicita, primul lucrupe care-l făcu fu să vi$ite$e camera copilului. Acolo, cuibărit în braţeleunei guvernante blonde i plinuţe, se afla prinţul Mihail Adamoviciș

0viridov, copilul pe care-l a tepta încă de la moartea lui *ici, cu atţiaș

ani în urmă. 0andro era într-o stare de beatitudine. Acum putea murifericit, î i spuse el.ș

'n timp ce bărbaţii destupau sticlele de MoE# în sufragerie, proaspătamămică i mătu a ei +enia se aflau în camera copilului, aplecateș ș

deasupra leagănului în care era băieţelul Aniei. 'n ciuda e3traordinareide$amăgiri pe care o simţise datorită faptului că nu asistase la na tere,ș

+enia era e3trem de fericită pentru acel mic prinţ 0viridov, cel mal noumembru al unei familii ale cărei origini erau mai vechi chiar i dectș

ale 6omanovilor i care se aflase în rnd cu conducătorii 6usiei încăș

din vremea lui Ale3andr *evsi. u acest copila , familia o să continueșmult în cursul acestui secol, î i spuse +enia cu mndrie. Ania le dăruiseș

tuturor ceva de preţ.



— Micul meu pui de veveriţă e foarte frumos, nu? spuse $mbindmama. -am poreclit 9elocia pentru că a a arăta la na tere. (otu i,ș ș ș

acum e frumos.6$nd, +enia o îmbrăţi ă.ș

— Ah, Aniu a, l-ai făcut peș grand-père e3trem de fericit. Veveriţa

asta mică a ta o să a!ungă mai sus dect oricare din înainta ii lui, suntș

sigură.<ndindu-se la toţi cei dinaintea lui, prinţesa Ania fu profund mi catăș

de pre$icerea mătu ii ei. %ra cu siguranţă un copil frumos, blond i cu oș ș

piele trandafirie, părul lui moale abia acoperindu-i căp orul care avea oș

formă perfectă, i cu degetele frumoase i delicate. ' i adora fiul.ș ș ș

— re$i că seamănă cu tatăl lui? întrebă ea ovăitoare, $mbindș

cnd +enia îl lăsă să-i prindă degetul în !oacă. — #eloc, îi răspunse aceasta. % un 0viridov din cap pnă-n picioare. — 9ietul Adam, murmură Ania. %l crede că fiul nostru îi seamănă. %a

i +enia schimbară o privire de triumf, e3trem de fericite de faptulș

că acel copil purta semnele care făceau să se vadă imediat că era un0viridov.

/entru a- i dovedi încntarea faţă de strănepotul său, prinţul 0androș

îi dărui Aniei un pandantiv magnific cu un diamant de apte carate iș ș

umătate, aceasta fiind greutatea lui 9elocia la na tere. 6estulș

cadourilor pentru bote$, toate splendide, îi a teptau pe tinerii părinţiș

cnd î i aduseră fiul acasă. /rintre ele se afla o parură din smaralde attș

de superbă, înct era spectaculoasă chiar i pentru standardele ruse ti.ș ș

%ra un mod prin care prinţul 0andro î i arătă recuno tinţa.ș ș

/an(# Pe#esburg

nd prinţul i prinţesa Malî ev se întoarseră în capitala 6usiei după ceș ș

petrecuseră cteva săptămni în %uropa împreună cu cel mai nou membrual familiei, prima persoană pe care prinţul Andrei dori să o vadă fu6oman Vasilievici /etrov, care îi trimisese un bilet discret în care îi



cerea o întlnire. /regătit pentru alte scu$e, prinţul rămase uluit cndau$i vestea. /etrov reu ise să- i ducă la bun sfr it misiunea.ș ș ș

/limbndu-se cu inspectorul de-a lungul malurilor stră!uite de copaciale analului ebedei, prinţul ascultă relatarea detaliată a capturii,încuviinţnd cnd /etrov îi e3plică !ocul pe care-l puseseră la cale,folosirea celor doi 0riabin, interogatoriul final i apoi sfr itul luiș ș

"leg 5vanovici 5vanov în apele reci ale *evei.5nspectorului i se păru că distinsul său însoţitor era cam tăcut, dar

nici nu s-ar fi cuvenit să chiuie de bucurie, chiar dacă ar fi vrut, î iș

spuse el. %ra un prinţ i un domn, nu ca aceia cu care trata de obiceiș

/etrov. 0ingurul moment în care Alteţa 0a arătă o emoţie fu atunci cndîi arătă dovada uciderii > medalionul de aur de la gtul lui 5vanov. iẞ

degetul care fusese rete$at în timpul încăierării.a vederea acestuia, prinţul Andrei se făcu alb ca varul i se opriș

brusc. /ăru să devină stană de piatrăB rămase fără grai lngă copacii depe malul canalului, ra$ele soarelui dansndu-i pe chipul palid.

a naiba, î i spuse 6oman Vasilievici. *-ar fi trebuit să-i arătș

degetul. /rivindu-5 pe prinţul care era mult mai înalt dect el, /etrov îlvă$u uitndu-se la acea rămă iţă din trupul lui 5vanov de parcă s-ar fiș

temut să nu-l mu te. Andrei era total fascinat i absolut de$gustat.ș șApoi, cu mini tremurătoare, luă medalionul i îl e3amină îndeaproape.ș

— 5-l dăruise mama lui, e3plică /etrov, absolut inutil, din momentce Andrei putu să citească i singur cuvintele gravate pe spate.ș

— #a, văd. Pen#ru 5$eg de $a mama, scria. Maria Andreevna i l-a dăruit cu toată

dragostea ei, î i spuse prinţul. %ra trecut anul în care i-l trimisese înș0iberia. " dovadă a afecţiunii unei mame. 9rusc, i-l înapoieinspectorului, de parcă un contact mai prelungit cu el l-ar ficontaminat.

— #a, spuse Andrei. Accept acest lucru ca dovadă.#umne$eule, î i spuse el. /arcă o vedea pe Maria Andreevna cu treiș

ani în urmă, suspinnd în biroul lui de la 9elaia 9erio$a iș

implorndu-l să fie îngăduitor cu fiul ei.i apoi o vă$u pe Ania, aproape moartă din cau$a bătăii la care oẞ

supusese acel animal numai fiindcă el fusese îngăduitor. 6ănile ei sedatoraseră faptului că el nu !udecase corect, î i spuse Andrei, încăș



ru inndu-se. 4usese numai vina lui.ș

#ar acum î i răscumpărase gre eala.ș ș

'ntorcndu-se spre omul lui, prinţul îi spuse că avea să aran!e$e să- iș

primească banii prin %anca A"o i on,ș după care îi strnse mnarepede i se depărtă, o siluetă înaltă într-un sacou bleumarin, pantaloniș

gri i cu o pălărie de pai.ș

/rivind cum Alteţa 0a se făcea nevă$ut printre ceilalţi oameni carese plimbau pe alee, 6oman Vasilievici fu uimit că un individ att demărunt ca "leg 5vanov i$butise să se apropie îndea!uns de mult de unmembru al familiei sale pentru a-i face rău.

ustruindu- i ochelarii i studiind trecătorii, /etrov î i spuse cuș ș ș

mndrie că era pentru prima oară cnd strngea mna unui membru

att de sus plasat al aristocraţiei. Avea să-i facă plăcere să-i povesteascăsoţiei sale mai tr$iu, în timp ce aceasta îi va servi supa de var$ă,plngndu-se ca de obicei. 4ire te, împre!urările aveau să fie mascateș

cu gri!ă, î i spuse el îndreptndu-se spre *evsi /rospet. *iciodată nuș

trebuia să de$vălui prea mult.#ar lui /etrov îi plăcea foarte mult să se laude în legătură cu orice

putea.

'ntorcndu-se la locuinţa sa de pe analul Moia, prinţul Andrei seduse în biroul său i stătu încuiat acolo o !umătate de oră, nevrnd să fieș

deran!at în timp ce se gndea cum să-i dea vestea +eniei. #e luni de $ile

a tepta acel moment, dar acum se simţea ciudat de ovăitor să-l anunţe.ș ș#e ce? se întrebă el gndindu-se la medalionul de aur pe care i-l dăduse/etrov. "are pentru că plătise pe cineva că să-l omoare? 0au pentru că, înadncul sufletului, tia că ar fi trebuit să facă această treabă personal?ș

*u avea regrete. Amintirea Aniu ăi întinsă pe pat, aproape ucisă înș

bătaie de 5vanov, îi întărise inima în faţa oricărui gnd de milă. 4ăcusedreptate ucigndu-l pe acel criminal i, pnă în $iua morţii sale, Andreiș

*iolaevici nu avea să creadă că făcuse ceva rău. Fe$u$ în care fuseseucis îl deran!a. Ar fi trebuit să o fi făcut personal. Acest lucru îl tulbura,îl rodea, îl irita.



nd ie i din birou i se duse sus să-i dea vestea +eniei, prinţulș ș

părea att de lini tit, înct soţia sa nici nu înţelese, la început, despre ceș

vorbea. 0e opri din lucru > alegerea unei noi culori pentru decorareacamerei de mu$ică > i se uită la el nedumerită.ș

— % mort, repetă Andrei. /etrov l-a ucis în timp ce noi ne aflam la<eneva. 0-a terminat, în sfr it.ș

Aruncndu-se în braţele prinţului, +enia vărsă lacrimi de fericire. 'ncele din urmă, se a e$ă pe sofa, cople ită de bucurie.ș ș

— (rebuie să-i spunem Aniei, $ise ea cnd î i recăpătă graiul.ș

5mediat. Andrei, e una din cele mai fericite clipe din viaţa mea2 A vreaș

numai să fi fost acolo ca să văd cu ochii mei." înţelegea perfect.

/rinţesa +enia fu cea care îi dădu vestea Aniei într-o scrisoare atentticluită pentru ca, în ca$ul în care ar fi picat în minile altcuiva, să parăct se poate de inocentă. 'i spunea că se pusese capăt 1problemei care aînceput în iunie la 9elaia 9erio$a i îl lăuda pe prinţul Andrei pentruș

înţelepciunea cu care re$olvase totul, dobornd acea b#e sauagepentru ca asemenea neca$uri să nu mai aibă loc în viitor. Animaleleerau în siguranţă acum, scria ea, îndeosebi cele tinere.

#upă ce citi scrisoarea, Ania se duse să stea lngă 9elocia, căruiaguvernanta îi făcea baie, ceea ce strnea ţipete de protest. /rivindu- i înș

tăcere fiul care ţipa ct putea cnd guvernanta turna apă caldă pe el,prinţesa Ania se gndi la $iua aceea din pădure i la urmările ei. #acăș

cineva i-ar fi spus în după-amia$a aceea că avea să fie fericită din nou,ea ar fi $is că era nebun. 'n clipa aceea, dacă cineva i-ar fi spus că avea

să cunoască durerea din nou, ar fi $is acela i lucru.ș'l avea pe Adam, îl avea pe 9elocia i tocmai primise vestea pentruș

care se ruga chiar din acea $i de iunie. o marul se sfr ise i viaţaș ș ș

părea mai frumoasă ca oricnd. — 4iul dumneavoastră are plămni foarte buni, madame, spuse

guvernanta. Va fi un al doilea aruso dacă o să cnte tot a a.ș

0ă cnte, î i spuse prinţesa. 4rumos fel de a spune. 4ata avea simţulș

umorului. — 4iul meu va fi orice va dori, spuse ea $mbind i lund copilul dinș

braţele ei pentru a-l înfă a în pn$eturi moi. % un 0viridov. *u e3istăș



limite.Vorbea foarte serios.

'n vreme ce prinţesa Ania primea vestea morţii lui 5vanov, una dinrudele ei din 0ant /etersburg discuta despre o altă moarte i nici aceeaș

plăcută. ontele #er!avin stătea de vorbă cu un prieten de-al său destnga, un asociat din cadrul mi cării radicale. *umele acestuia eraș

6oman Malinovsi, un vorbitor înflăcărat i un bine cunoscut agitator.ș

Malinovsi era un membru bol evic al #umei imperiale, necunoscut înș

perioada aceea, cel mai bun agent dublu din ora . 0e afla att înșserviciul 5ranei, ct i în cel al bol evicilor, lucru cu care nu seș ș

puteau lăuda mulţi, nici chiar în !ungla bi$ară a politicii din 6usia.#er!avin, un susţinător al stngii cnd îi convenea — i anume cnd voia să- i vadă clasa prelund controlul asupraẞ ș

guvernului, să înlăture autocraţii i să înlocuiască ţarismul cu plutocraţiaș

> avea mulţi cunoscuţi printre liderii de stnga att la Moscova, ct i înș

0ant /etersburg. a fel ca alţi cţiva membri ai celor mai distinse familiide industria i din Moscova, era un susţinător activ al $iarului ilegalș Gs(ra

ca, de asemenea, i al altora de acela i gen. 0copul lor declarat eraș ș

răsturnarea autocraţiei ruse. Acest lucru îl aduse în legătură cu persoanefoarte ciudateB Malinovsi era unul din cei mai pre$entabili.

— 9ernstein e mort, spuse invitatul lui #er!avin lund paharul de

Madeira oferit de acesta. — #umne$eule, habar n-am avut. um s-a întmplat? — -a turnat cineva. efulẞ 5ranei de la /aris a vorbit cu prefectul

poliţiei i i-a spus să facă o ra$ie, 5acov a împu cat un poliţist france$ș ș

cnd au început să-i facă praf tiparniţele i ceilalţi au deschis focul.ș

5ndustria ul privi nervos în paharul său de vin. *u-l cunoscuseș

personal pe 9ernstein, dar făcuse multe afaceri cu el timp de un an iș

umătate, furni$nd mici cantităţi de arme unor grupuri de radicali prinintermediul lui 6oman Malinovsi.

#upă ce acesta plecă, #er!avin î i mai puse un pahar deș Madeira



gndindu-se la posibilitatea cercetării asociaţilor lui 9ernstein din ţarăi din străinătate. Acel gnd îl umplu de groa$ă.ș

0tnd i privind încruntat la flăcările din căminul de marmurăș

sculptată, au$i surprins ni te pa i u ori apropiindu-se de el i ni teș ș ș ș ș

mini îi acoperiră ochii. — (a a, scumpa mea, $ise el $mbind, copilă dulce.ș

— Ah, tată2 (rebuia să te miri, spuse fata lundu-l de gt.%l o luă în braţe i se a e$ă pe un fotoliu mare ţinnd-o în braţe. "ș ș

mngie în !oacă pe sub straturile de !upoane din batist alb, în timp ceea î i ţinea picioarele lungi peste braţul fotoliului i îl săruta pe 0erio!aș ș

la fel ca pe băieţii vagabon$i pe care îi găsea pe stră$ile lăturalnice aleora ului.ș

— 0cumpa mea (a a, murmură el, mngindu-i pulpele subţiri, îlșiube ti pe tăticul?ș

— Ah, da, spuse ea în timp ce el îi rodea u or urechea trandafirie iș șîi mngia părul negru lung i mătăsos.ș

' i puse capul pe pieptul lui.ș

— (e iubesc mai mult dect pe oricine altcineva. — Mai mult dect pe mama?

— *u-mi place de mama, spuse (a a sărutndu-l pe obra$. *u-mișplace deloc de mama.

Acest lucru îl făcu să $mbească. *ici lui nu-i plăcea în momentulacela. Mama era o scorpie frumoasă al cărei tată era unul din cei maibogaţi aristocraţi ai 6usiei. (emperamentul ei lăsa mult de dorit, chiar dacă era chiar foarte frumoasă. Ar fi fost perfect sculptată în marmură,un obiect de artă tăcut.

/e de altă parte, o adora pe (a a. (atiana 0ergheevna #er!avina era unș

înger superb cu părul negru care ar fi putut fi de folos în a obţine bani dela 0andro într-o bună $i, din moment ce bătrnul era mult mai generos cufemeile din familia sa > una din cele mai bune calităţi ale lui.

undu-5 de gt, (a a începu să-i roadă urechea la fel cum făcea elșuneori, vrndu- i limbuţă înăuntru ca o pisică.ș

%3citat de e$utul ei moale i cald în poala lui, #er!avin $mbi i îiș ș șapăsă pulpa, mngind materialul subţire cnd (a a î i ascunse faţa laș ș

pieptul lui i se întrebă nervoasă de ce o fi făcnd oare, a a ceva.ș ș



<uvernanta îi spusese să nu lase pe nimeni să o mngie pe sub haine,dar, din moment ce era vorba de tata, bănuia că era în regulă. (otu i,ș

găsi că era supărător faptul că el continua să o mngie astfel i îiș

îndepărtă cu timiditate mna, !enată că trebuia să fie respingătoare iș

mirată de acel obiect tare care împungea prin pantalonii lui. > /isicuţă scumpă, opti contele #er!avin sărutnd-o pe gt. 'ntr-oș

$i, în curnd, o să mergi cu 0erio!a într-un loc unde o să putem să neucăm nestingheriţi, fără să tie nimeni ce facem. =i-ar plăcea?ș

4ata î i ridică privirea de sub bretonul negru i încuviinţă.ș ș

— #a, tată. — 4oarte bine.Acoperindu-i gtul i obra!ii cu sărutări, 0erio!a o ţinu strns în braţeș

i î i strecură mna pe sub chilotul el pentru a-i mngia e$utul netedș ș și gol. %ra ca o catifea. i, în curnd, avea să e3plore$e i restul într-ș ẞ ș

unul din cele mai elegante bordeluri din 0ant /etersburg, căminul luideparte de casă.

— 5nocentă scumpă, spuse el $mbind i mngind-o u or.ș ș

Capitolul 15

Moscoa

'n septembrie FGFX, ţarul i ţarina sa sărbătoreau cea de-a o sutașaniversare a bătăliei de la 9orodino. <uvernul intenţiona săcomemore$e celebra bătălie prin ceremonii, depuneri de coroane iș

cteva gale, toate culminnd cu Hiua %orodino, cnd avea loc o defilaremilitară spectaculoasă la care avea să fie pre$ent i ţarul.ș

/entru sărbătorirea centenarului 9orodino, prinţesa +enia organi$a ouria ă petrecere la 9elaia 9erio$a, proprietatea soţului ei din apropiereaș

Moscovei, nu departe de locul unde se dăduse bătălia. 'n afară de faptulcă acest lucru oferea rudelor prile!ul de a povesti despre generalul #enis9orisovici 0viridov, unul din eroii bătăliei, îi oferea prinţesei oca$ia de



a-i pre$enta tuturor pe Ania i pe proaspătul ei soţ, care se întorseserășde curnd din %uropa.

u o săptămnă înaintea marelui eveniment, un incident neplăcut avuloc la (eatrul Mare aruncnd o umbră asupra festivităţilor, cel puţin dinpunctul de vedere al Aniei i înfuriindu-i pe 0andro i pe +enia.ș ș

#upă moartea soţiei sale, prinţul 0andro păstrase multe dinbi!uteriile ei > valornd milioane > i le dăduse fiicelor sale foarteș

puţine, cu e3cepţia colierelor i brăţărilor pe care prinţesa însă i leș ș

lăsase acestora prin testament. #rept urmare, de i i$a i +eniaș ș

mo teniseră puţinele, dar strălucitoarele diamante, rubine, smaralde iș ș

nenumărate alte pietre mai puţin preţioase pe care mama lor le adusesecu ea cnd se căsătorise, nu primiseră splendida colecţie de bi!uterii pe

care 0andro i le oferise soţiei sale. Acestea se aflau în seifurile băncii ișîntr-o mulţime de dulapuri cu încrustaţii din /alatul 0viridov, verificateîn mod periodic de i$a i de +enia pentru a se asigura că tatăl lor nuș

le dăduse amantelor sale.unoscndu-l pe 0andro, faptul că îi dăruise Aniei rubinele ca dar de

nuntă era ceva e3traordinar, dar, în septembrie FGFX, merse i maiș

departe i, pentru a- i arăta i mai mult recuno tinţa pentru faptul că-iș ș ș ș

oferise un prinţi or blond, îi trimise cel mai sen$aţional set dinșsmaralde pe care 9oucheron îl reali$ase pentru răposata lui soţie > uncolier, o brăţară, cercei i diademă, toate lucrate cu cele mai mari pietreș

pe care le putuse găsi bi!utierul. %fectul era uluitor, numai scntei iș

gheaţă verde. nd apăru la gala de la (eatrul Mare purtnd acel set,tnăra prinţesă făcu sen$aţie.

'n seara aceea, arti tii teatrelor imperiale dădeau un spectacolșpatriotic i toată Moscova părea să fie pre$entă, bărbaţii îmbrăcaţi înș

uniforme de sărbătoare, femeile în rochii la fel de elegante. 4iecarefemeie din sală era încărcată de bi!uterii. 6ubine, diamante, smaralde,safire, berile, opale, perle, ametiste, topa$e, berile albastre, peridote iș

granate erau presărate prin teatru ca ni te pietricele pe o pla!ă hiar iș ș

în acea mulţime sclipitoare, smaraldele prinţesei Ania făceau capetele

să se întoarcă.)rcnd scara cea largă a teatrului împreună cu cei care o însoţeau,

prinţesa Ania $mbea plină de graţie în semn de răspuns la e3clamaţiile



de admiraţie smulse de comorile ei ver$i, a e$ate superb la gt, urechi,ș

pe braţe i pe cap. 9i!uteriile se potriveau foarte bine cu rochia pe careș

i-o făcuse la /aris special pentru oca$ia aceea > din satin i dantelăș ș

crem cu o fustă strimtă i un decolteu adnc, pentru a etala i mai bineș ș

smaraldele. Ania radia. — u (a,ș ţi se acordă mai mută atenţie dect ţarului, îi spuse soţul ei

$mbind, cnd observă vreo !umătate de du$ină de binocluri îndreptatespre ea după ce se a e$ară în lo!a familiei. 4emeile îţi invidia$ăș

bi!uteriile, iar bărbaţii îţi invidia$ă soţul, glumi Andrei. e mai succes.Aruncndu- i privirea peste mulţime din lo!a 0viridov, chiar deș

lngă cea imperială, prinţesa Ania ar fi fost încntată de prima eiapariţie în public ca femeie măritată în propria ei ţară, dacă n-ar fi

vă$ut e3presia de pe chipul mătu ii i$a. ontesa o privea din lo!așfamiliei #er!avin, e3act în faţa lor. a vederea acelor smaralde, careaparţinuseră bunicii Aniei, i$a fu cuprinsă de o furie oarbă. 0e vedeacum 0erio!a încerca să o calme$e, dar nu reu ea prea bine. #acă nu ar ș

fi început să se stingă luminile, Ania tia că mătu a i$a ar fi venit laș ș

ea imediat, turbată de furie."h, #oamne, î i spuse ea fluturnd evantaiul din pene în timp ceș

interiorul teatrului se întuneca din ce în ce mai mult, o să facă o scenă.Acel gnd o îngro$ea, făcnd-o să tremure u or. tia de ce era în stareș ẞ

contesa i era puţin prea mult faţă de ceea ce era ea pregătită să suporte.ș

— 0cumpa mea, îi opti Andrei, lundu-i mna. *u te simţi bine?ș(remuri.

— *-am nimic, spuse ea, de i simţea cum îi tremură stomacul.ș

e-o să facă? se întrebă ea cnd aliapin începu să interprete$e oẞarie pe scenă. e-o să facă mătu a i$a? *u voia să tie, de fapt.ș ș

'n pau$ă, familiile 0viridov i Malî ev se plimbau în foaier, sorbindș ș

din pahare de ampanie i salutndu- i prietenii, i$butind să-i evite peș ș ș

soţii #er!avin, care de această dată erau uniţi i se apropiau.ș

%3act cnd contesa i$a vru să se năpustească asupra nepoatei sale,9illN hitmore î i făcu apariţia în compania ambasadorului americanș

i a soţiei acestuia > după ce reu ise să obţină o invitaţie de la ei pentruș șacea oca$ie > i fu întmpinat cu căldură de cumnata sa, care eraș

încntată de sosirea oricui care să împiedice înaintarea i$ei. *ici chiar



i$a n-ar fi în stare să facă o scenă în faţa unui ambasador străin, î ișspuse ea.

0tricndu-i-se socotelile deocamdată, contesa se întoarse brusc i,ș

însoţită de 0erio!a care optea ceva nervos, începu să urce scara ceaș

mare, intenţionnd altceva.

— e-o avea de gnd sora ta să facă? întrebă Andrei privindîmpreună cu +enia în urma ei. /arcă s-ar pregăti să se sinucidă. — 0tai cu ochii pe ea dacă încearcă să se apropie la mai puţin de un

metru de Ania. " să facă scandal. 0pune-i lui Adam Mihailovici.Ania sporovăia veselă cu 9illN, în timp ce Adam $mbea politicos,

făcnd conversaţie cu ambasadorul i cu soţia acestuia, care > ș

#umne$eu tie de ce > îl găsea pe fratele lui fermecător.ș

Adam îl ţinu sub observaţie pe 9illN care stătea de vorbă cu Ania,studiindu-i chipul superb i smaraldele. :ări licărirea din ochii frateluiș

său care observa fiecare detaliu, inclusiv adncimea decolteului.(icălosul.

/rinţesa +enia îl invită pe 9illN în lo!a 0viridovilor, încercnd,culmea, să-i facă o plăcere lui Adam. 9illN rămase uimit cnd află de lafrumoasa lui cumnată că Adam era acum cel mai proaspăt pilot al

6usiei. 'i spuse că avionul pe care bunicul ei i-l dăruise lui Adam făceaparte din cadourile pentru bote$ul fiului său. /e ea o fascinau avioanelei voise ca el să înveţe să pilote$e.ș

— Avion? murmură 9illN.#umne$eule, î i spuse el. adoul pe care îl făcuseș e$ pentru micul

prinţ fusese o căniţă de argint. e !enant.

#iscutnd despre întrecerea de avioane care avusese loc de la /arisla ondra, erau att de absorbiţi, înct nimeni nu observă că maiapăruse cineva în lo!ă, pnă cnd femeia a!unse chiar lngă ei.

— *u ţi-e ru ine să furi smaraldele mamei mele, ticăloasă vicleană?șine ţi-a permis să le porţi?

)imiţi de apariţia aceea în mătase de un albastru-închis i încărcatășde safire, toţi rămaseră muţi.

— i$a2 strigă 0erio!a din u a lo!ei, cu respiraţia puţin întretăiată dinșcau$a faptului că alergase după ea. /entru numele lui #umne$eu, nuface o scenă2 0e uită toată lumea2



— asă-i să se uite.'n faţa mătu ii ei furioase, prinţesa Ania se făcu albă ca varul iș ș

spuse că bunicul i le dăruise. %rau primite cadou. — Minţi2 $ise i$a dndu-i o palmă.#upă aceea, înainte ca prinţesa să- i poată reveni din uimire, i$aș

încercă să-i smulgă colierul greu de la gt, dar nu reu i dect să lase înșurmă ni te $grieturi ro ii.ș ș

0erio!a avu impresia că va muri de ru ine. 0oţia lui tocmai î i atacaseș ș

nepoata în vă$ul tuturor, inclusiv al membrilor familiei imperiale i acumș

făcea tot posibilul să-i fure smaraldele. ' i pierduse minţile.ș

nd i$a se repe$i la gtul Aniei, Adam o apucă din spate i oș

îndepărtă cu brutalitate, în timp ce soţia lui se dădu puţin în spate

clătinndu-se i ţinndu-se de mna cumnatului ei, tremurnd. Mătu aș și$a e nebună, î i spuse ea în clipa aceea.ș

/rinţesa +enia î i luă nepoata pe după umeri, încercnd să oșlini tească în timp ce o a e$a pe unul din fotoliile cu margini aurite.ș ș

Adam o scoase din lo!ă pe i$a care se $bătea cu sălbăticie, a!utat deAndrei i 0erio!a care baricadau u a pentru ca ea să nu mai poată intra.ș ș

9illN rămase cu doamnele, încercnd să o lini tească pe tnăra prinţesăș

care nu se putea opri din tremurat.0pre teribila stn!eneală a Aniei, toată lumea asistase la spectacol

într-un $um$et general. *iciodată nu se mai întmplase a a ceva laș

(eatrul Mare i era încntător să asiste la un scandal cu o asemeneaș

oca$ie./e coridor, scena nu se încheiase încă. erndu-i lui Adam să-i dea

drumul, altfel îi scotea ochii, i$a îi porunci lui 0erio!a să o a!ute.5mediat2 — i$a, vrei să te porţi cum trebuie? spuse el rugător. *e faci de rs. — (u ai fost ăla care a pus-o pe ticăloasa aia blondă să facă asta, nu?

îl întrebă ea pe Adam, privindu-l cu ură. #ă-mi voie să-ţi spun că teîn eli dacă te gnde ti că, însurndu-te cu ea, o să faci avere. Ai începutș ș

ca un nimeni i tot a a o să sfr e ti2ș ș ș ș

hinuindu-se să- i ţină cumpătul, Adam îi strnse braţul i mai tare,ș șdupă care o împinse, temndu-se că ar fi putut să o strngă de gt.

— ontesă #er!avina, îi spuse el, ro u de furie, puţin îmi pasă cumș



îmi spui sau de ce mă acu$i, pentru că de-alde dumneata am mai vă$uti tiu ce hram porţi, dar îţi !ur că dacă te mai atingi de soţia meaș ș

vreodată, te fac praf.i$a întoarse capul att de brusc, înct pe moment îi veni ameţeală.

Aruncndu-i o privire ucigătoare celui care tocmai o ameninţase, seretrase, pornind pe coridor în căutarea unui teritoriu mai sigur. /referasă aibă de-a face cu indivi$i care nu ripostau.

nd bărbaţii intrară în lo!ă, 0erio!a se grăbi să se disocie$e deacţiunile i$eiB se declară nevinovat i îi ceru scu$e soţului.ș

— Ania, e ti teafără? fu răspunsul lui Adam, trecnd pe lngăș0erio!a pentru a se duce lngă soţia sa.

— #a. A a cred. #oamne, murmură prinţesa. % îngro$itoare. )iteș

cum ne privesc toţi acum.%ra adevărat. (oţi spectatorii păreau fascinaţi de scandalul dinfamilia 0viridov, chiar mai mult dect de smaralde. % umilitor, î i spuseș

Ania. i$a trebuie să fie absolut nebună. — Adam, opti ea atunci. A vrea să merg acasă. (e rog2ș ș

— *u, spuse prinţesa +enia. 0ă nu cumva să pleci i să-i oferișsatisfacţia de a te fi gonit.

— Ania, îi opti 9illN la ureche, nimeni nu te poate face să te simţișumilită dacă nu-l la i. rede-mă, sunt e3pert în asta, adăugă el, dupăș

care îi sărută mna.Acest gest l-ar fi înfuriat pe Adam, dacă acesta n-ar fi observat

efectul pe care îl avusese asupra marelui duce Ale3andr Mihailovici, uncunoscut de pe aerodromul din 0ant /etersburg. 6ăspun$ndamărăciunii Aniei, după ce asistase la altercaţia acesteia cu i$a, Alteţa0a 5mperială se înclină u or în direcţia lo!ei 0viridov, dnd de înţelesș

tuturor de partea cui era e$' i, după cum observă +enia încntată, i$a fu cea care plecă, alergndẞ

pe scară furioasă i atrăgnd priviri curioase din partea găr$ilor careș

făceau parte din decor i care, în mod obi nuit, nu băgau de seamă nimic.ș ș

e ru ine, î i spuse 0erio!a. #upă acel episod, nu va mai avea tupeuș ș

să se arate prin Moscova. 0trignd după pelerina de seară a i$ei ișdupă pardesiul lui, î i vă$u soţia alergnd în stradă, fără să arunceș

măcar o privire în urmă.



(ot drumul pnă la locuinţa lor din Moscova, pe Arbaţaia, contelei contesa #er!avin se certară att de tare, înct oferul îi au$i chiar iș ș ș

prin geamul despărţitor. i, din ceea ce au$ea, î i dădu seama căẞ ș

situaţia contelui nu era deloc prea bună.5mediat ce a!unseră la casa albastru cu alb din spatele $idurilor înalte

i a grădinii, contesa i$a deschise brusc portiera i ţ ni pe alee,ș ș ș

pelerina neagră fluturnd în urma ei ca o pn$ă de corabie. #er!avin ourmă ca un cine.

#in capul scării, (a a asistă la toată scena. 4iind tre$ită de $gomotulș

ma inii pe pietri ul aleii, se dăduse !os din pat i o vă$use pe i$aș ș ș

ie ind grăbită din ma ină. 0e întrebă ce s-o mai fi întmplat de dataș ș

asta. 0e părea că întotdeauna mama ei făcea cte ceva.

<hemuindu-se lngă balustrada de marmură, (a a î i vă$u tatălș șîncercnd să o ia pe mama de braţ, dar fu repe$it cu răceală. i$a sedesprinse de el i porni spre scară.ș

Vă$ndu- i mama furioasă venind spre ea, fata scoase un ţipăt i seș șridică iute i fugi spre dormitor, dar era prea tr$iu. 4usese vă$ută de!a.ș

— e cauţi aici? o întrebă contesa cnd a!unse sus." lipi de perete, la !umătatea distanţei pnă la camera ei.

— V-am au$it venind. Voiam să tiu dacă v-aţi simţit bine, minţișfata, încercnd să pară sinceră.

— Arătăm ca i cum ne-am fi simţit bine? ţipăș

i$a, plesnind-o att de tare, înct o i$bi cu capul de perete. #u-teimediat în camera ta2

— asă copilul în pace, strigă 0erio!a îmbrăţi nd-o pe (a aș ș

protector. " s-o love ti.ș

— /uţin îmi pasă dacă o omor pe ticăloasă, $ise i$a în timp ce (a aș

suspina în braţele lui 0erio!a, ascun$ndu- i faţa în căma a lui. 5-oi fiș ș

dat eu na tere, dar nu înseamnă absolut nimic pentru mine. % a ta înș

întregime, nu? în toate privinţele.Au$ind acele cuvinte, 0erio!a făcu ceva ce (a a nu-l mai vă$useș

făcnd niciodată. ' i pălmui soţia cu atta putere, înct o ameţi.ș

— 0ă nu mă mai acu$i niciodată de a a ceva, îi spuse el uierător,ș șpămntiu la faţă. *u-i adevărat.

ocată de violenţă, (a a se uită la părinţii ei de parcă i-ar fi vă$utẞ ș



pentru prima oară. 0e urăsc, î i spuse ea atunci. 4u fascinată deș

e3presia de cru$ime felină de pe chipul i$ei cnd luă un vas mare decristal de pe una din mesele aurite care se aflau pe coridor i îl a$vrliș

spre soţul ei. 6atnd, vasul se i$bi de perete făcndu-se praf. — (a a se înfioră cnd cioburile fine de cristal că$ură peste ea ca oș

ploaie, sclipind pe căma a ei de noapte lungă din batist alb, înfigndu-ș

se în volăna e i în florile brodate. 0erio!a î i primi i el partea i seș ș ș ș ș

scutură pentru a le îndepărta de pe frac i pantaloni.ș

nd i$a porni ca o vi!elie spre camera ei, 0erio!a o dădu pe (a a înș

gri!a guvernantei speriate i o urmă pe contesă. i$a î i scoase colierulș ș

greu din safire i cerceii, aruncndu-le cameristei care se strmbă cndș

acestea o loviră, dar nu îndră$ni să scoată o vorbă. %3pediind femeia cu

un simplu gest, 0erio!a se a e$ă i îi spuse soţiei lui să facă la fel.ș ș — *-ai ce să-mi spui, ticălosule2 spuse contesa furioasă. Mi-ai fost

necredincios în seara asta. i în public2 *-o să te iert niciodată pentruẞ

asta. *iciodată2 — Ai fost nebună dacă ai făcut ce-ai făcut2 *u-ţi dai seama ct de

importantă e fata asta pentru tatăl tău? A reu it să vă lase în urmă i peș ș

tine i pe sora ta, dar +enia e destul de inteligentă, înct să se poarteș

bine cu ea. (u n-ai destulă minte ca să-ţi imiţi sora2 — *u-mi da mie lecţii, ticălosule2 (u nu trebuie dect să-mi fii

alături. Acolo e locul tău. 0au poate că locul tău e, de fapt, laînchisoare, spuse ea rn!ind. *u uita, 0erio!a, că tiu tot despreș

prietenii tăi revoluţionari. i despre trfele tale mici. #e fapt, îţiẞ

cunosc toate secretele. — Ah, spuse el prefăcndu-se amu$at, acum scoatem ghearele, nu? — #a. i nu uita că putem $gria adnc, spuse ea cu aroganţă. /otẞ

să fac să curgă snge în mai multe feluri.0ingură în camera el, stnd ghemuită i speriată sub cuvertură, (a aș ș

simţi cum îi ardea obra$ul pălmuit de i$a. 'nchi$nd ochii, se întrebăcum de o putea suporta tata pe mama. 4ata î i dorea ca el să se fiș

însurat cu altcineva > cu mătu a +enia, de e3emplu. /oate ar fi fostș

mai u or pentru ea.ș"ftnd, se cuibări în a ternut, dorindu- i să se afle undeva departe,ș ș

departe, unde mama nu e3ista.



/an(# Pe#ersburg

'ntr-o sanie de un ro u sclipitor, vesel decorată, în spatele uneiș

perechi de armăsari "riov negri, prinţul i prinţesa 0viridov rdeauș

cotind i îndreptndu-se în grabă spre Malul 4rance$. Adam conduceaș

caii cu o mnă la fel de sigură ca a unui profesionist de pe *evsi.<hemuiţi în hainele groase de blană i înveliţi cu pături groase, tineriiș

0viridov se bucurau de vremea splendidă de iarnă ca doi copii, la fel ca

toţi ceilalţi locuitori ai 0ant /etersburg-ului pe care îi cuno teau.ș5arna la 0ant /etersburg era fermecătoare, o perioadă de distracţii

neîncetate, de vi$itare a circuitelor ambulante din marile parcuri, de datpe derdelu , chiuind ca ni te copii de doispre$ece ani. :ăpadaș ș

transforma ora ul imperial al 6usiei într-un tărm de basm în fiecareș

anB pretutindeni se vedeau palate superbe dominnd canalele îngheţate,luminate puternic de candelabre de cristal în serile învăluite înninsoare, parfumate datorită trandafirilor de rimeea i pline deș

frumuseţi îmblănite care lunecau pe patine sau printre sănii. /entru ceicare aveau posibilitatea să se bucure de ea, iarna era cel mai superbanotimp al anului.

nd cei doi tineri intrară în curtea interioară a /alatului 0viridov,după ce cotiră pe poartă att de brusc înct lăsară cţiva trecători cu

răsuflarea tăiată, servitorii se grăbiră să-i a!ute să coboare din sanie,imediat ce caii se opriră strnind un nor de fulgi de nea. — (e-ntrec, opti Ania de cum intră cu soţul ei în casă.ș

6$nd, Adam încuviinţă. u o vite$ă care îl uimi, prinţesa Ania î iș

ridică fustele cu ambele mini i o rupse la fugă pe scară. 6$nd ca unș

copil în timp ce urca treptele două cte două, a!unse la u aș

apartamentului lor înaintea lui, e3tenuată i veselă, teribil de încntatăș

că îl întrecuse.'n vreme ce Ania î i chema camerista pentru a o a!uta să se schimbe,ș

Adam se a e$ă într-unul din fotoliile confortabile, privind-o. %ra e3tremș



de bine dispusă în $iua aceea i avea toate motivele. 'n acea după-ș

amia$ă de iarnă, frumoasa lui soţie, prinţesa Ania 0viridova, urma săcunoască o rară onoare, o distincţie att de rar oferită, înct era maipreţioasă dect o decoraţie imperială bătută cu diamante8 urma să fieprimită de către Maiestatea 0a imperială, Ale3andra 4eodorovna, ţarinăa tuturor 6usiilor, la ceai la /alatul Ale3andr de la =arsoe 0elo.Aniu a era în culmea fericirii.ș

0tnd în faţa măsuţei de toaletă i încercnd să aleagă ve minteleș ș

potrivite, tnăra prinţesă era intimidată de gndul de a o întlni peţarină. Voia să se poarte cum se cuvineB acea alergare pe scări fusesecea din urmă concesie pe care o făcuse bunei ei dispo$iţii, 'ncepnd dinclipa aceea i pnă avea să părăsească palatul imperial, avea să seș

poarte cu toată demnitatea la care s-ar fi a teptat cineva din partea uneișprinţese, unei mame i uneiș grande dame' 0ingura problemă era că, însinea ei, ar fi vrut să rdă în hohote.

nd camerista ei, 0onia, îi aduse rochie după rochie, prinţesa fucuprinsă de disperare fiindcă nu găsea una potrivită. Avea nevoie de otoaletă care să-i dea un aer de demnitate, insistă ea. #emnitatea erafoarte importantă pentru Ale3andra 4eodorovna, după spusele *ataliei,

cea căreia i se datora invitaţia. — 'ntr-un fel, mi-e greu să mi-o închipui pe contesa <reova

confidentă a ţarinei, spusese Adam cnd aflaseră de invitaţie. — 0ecretul e dragostea ei pentru acel 6asputin, îi răspunsese soţia

lui. Att *atalia, ct i ţarina îl consideră un sfnt. (oţi cei care cred laș

fel sunt bineveniţiB toţi cei care îl antipati$ea$ă sunt e3clu i. 0per că oș

să-mi pot ţine gura cnd or să-nceapă să vorbească despre miracolelelui. rand-père spune mereu că ar trebui spn$urat pentru că a corupt-ope ţarină.

— %l n-o să fie invitat niciodată la =arsoe, spusese Adam $mbind. — *ici n-ar vrea. onsideră că ţarina e într-o ureche.Acum, cnd o privea pregătindu-se pentru invitaţia imperială,

americanul se întrebă dacă trăia într-o lume adevărată. 4rumoasa lui soţie

în vrstă de optspre$ece ani, căreia îi plăcea să se $benguie prin $ăpadă ișsă se dea pe gheaţă în grădina bunicului ei, se pregătea să îmbrace orochie de la /aris care costa mai mult dect salariul pe un an al



unui funcţionar. iragul triplu de perle pe care urma să-l poarte la gtẞ

era de a!uns pentru a hrăni un oră el o perioadă de cţiva ani. 5ar el nuș

avea niciun merit în toate astea. (otul făcea parte din viaţa pe care omo tenise de la acei 0viridovi ale căror portrete frumoase atrnau peș

pereţii palatului > măreţi i neatin i de problemele obi nuite.ș ș ș

)neori, Adam se întreba cum de reu ise Aniu a să rămnăș ș

fermecătoare i neafectată. i, alteori, se întreba cum de îl lăsaseră săș ẞ

se însoare cu ea. — %i bine, spuse Ania după ce se chinuise împreună cu 0onia să se

aran!e$e ct mai bine, ce părere ai? — % ti superbă, scumpa mea. /arcă ai fi cobort chiar în clipa astaș

dintr-un tablou de Vela$Yue$. Ai un teribil aer de demnitate.

— Acum spune-mi ce părere ai despre reverenţele mele, spuse ea,demonstrndu-i. — /erfect. — Adevărat?/rinţesa Ania ar fi dorit tare mult să-l creadă, dar s-ar fi simţit mai

bine dacă mătu ica s-ar fi aflat acolo. +enia fusese pre$entată la curteș

i era o spectatoare e3pertă i lipsită de pre!udecăţi. ui Adam îi plăceaș ș

orice făcea ea i venea dintr-un loc unde doamnele nu trebuiau să facășreverenţe, a a înct nu se pricepea prea bine la protocolul imperial.ș

Avea să e3erse$e mai tr$iu cu *atalia, hotărî ea.nd prinţesa 0viridova coborî scara cea largă a palatului, arăta

magnific în rochia de catifea neagră creată de or# i purtnd o întreagăș

avere sub formă de perle pe piept, în urechi i la încheieturi. /este toateș

acestea avea o haină minunată din blană de $ibelină. a braţul soţului ei,Ania se îndreptă spre gară i spre e3presul de =arsoe 0elo.ș

'n timp ce prinţesa î i va petrece timpul conversnd i ciugulindș ș

sandvi uri de ceai cu Maiestatea 0a 5mperială, Adam avea să stea cuș

<igi <reov la vila sa din =arsoe. *atalia era, de asemenea, invitataţarinei, iar Adam voia să stea de vorbă cu soţul ei pentru a afla e3actctă influenţă avea 6asputin asupra ţarinei. 'n colonia străinilor se

au$eau tot felul de istorisiri în legătură cu acestaB unele erau att debi$are, înct erau incredibile.

nd soţii 0viridov a!unseră pe peronul special de la =arsoe destinat



oaspeţilor curţii, o găsiră pe contesa <reov a teptndu-i pentru a o lua peș

prinţesă. undu- i la revedere de la Adam pentru cteva ceasuri, Aniaș

urcă în automobilul trimis de către ţarină i se instală lngă *atalia,ș

încercnd să pară lini tită. #ar inima începuse de!a să-i bată cu putere.ș

/rinţesa conversă politicoasă cu însoţitoarea ei, dar, în gnd, se întreba

cărui fapt datora onoarea unei invitaţii imperiale. Ale3andrei 4eodorovnanu-i plăcea societatea din 0ant /etersburg. 0tătea retrasă la =arsoe 0elodacă nu era absolut necesar să apară în capitală. i dăduse foarte clar deẞ

înţeles ce părere avea despre sclipitorul ora de pe *eva, referindu-se laș

marile familii ruse ti ca fiind 1libertine sau 1frivole.ș

0trăbătnd drumul de la gară pnă la poarta simplului i severului /alatș

Ale3andr, construit în stil neoclasic, Ania i-ar fi dorit să se afle în altăș

parte, aproape oriunde în altă parte. e avea să-i spună Ale3andrei4eodorovna? *u mai întlnise un membru al familiei imperiale de cndera mică i fusese mngiată pe cap de diver i membri ai diverselor ș ș

familii regale care îl vi$itau pe bunicul. Acum, însă, era cu totul altceva.obornd din automobilul imperial cu *atalia, Ania î i strnse hainaș

de blană moale în !urul trupului i intră în palat trecnd pe lngăș

servitori în livrele.(raversară cteva încăperi, fiecare fiind magnifică, fiecare dnd în

cealaltă i ducnd direct spre apartamentele personale.ș

)rmndu-5 pe ma!ordomul îmbrăcat într-o pereche de pantalonisuperbi pnă la genunchi i cu fireturi aurii, prinţesa Ania remarcăș

lemnul de foarte bună calitate în care erau îmbrăcaţi pereţii, draperiilegrele de mătase, sobele înalte de porţelan, covoarele persane splendide.

'ncepu să se lini tească. 'ntr-un fel se afla într-un mediu familiar. 0-ar șfi putut afla foarte bine într-o aripă multă vreme ascunsă a /alatului0viridov.

9ineînţeles, î i spuse ea $mbind cnd se vă$u într-una din oglin$ileș

înalte i cu rame aurite, ţarul 6usiei nu locuia în /alatul 0viridov. iș

acolo. i de aceea avea ea un gol în stomac acum.ẞ

nd, în sfr it, a!unse împreună cu *atalia în apartamenteleș

personale, Ania trase adnc aer în piept i î i înălţă capul. /este douăș șsecunde avea să o cunoască pe Ale3andra 4eodorovna. 5nima începusă-i bată din nou cu putere.



#upă ce ea i contesa <reova pă iră pragul budoarului mov alș ș

ţarinei, încăperea preferată a acesteia din întregul palat, Ania se tre$ifaţă în faţă cu împărăteasa i, imediat, urmă e3emplul *ataliei făcnd oș

reverenţă i dorindu- i ca mătu a +enia să fi fost acolo să o admire.ș ș ș

%ra perfectă.#in acele prime momente petrecute în pre$enţa împărătesei nu- iș

mai putea aminti dect perlele, foarte multe, pe care le remarcase cndAle3andra îi întinsese mna pentru a i-o săruta. iragurile lungi îiẞ

dansară prin faţa ochilor.nd se îndreptă din nou, prinţesa descoperi că era aproape la fel de

înaltă ca Ale3andra, care era doar cu cţiva ani mai în vrstă dect +eniai, totu i, părea mult mai bătrnă. *u arăta ca în portretele oficiale care oș ș

înfăţi au ca tnără mireasăB arăta ca o femeie care suferise > bu$ele îi eraușsubţiri, nasul la fel. /nă i ochii mari i alba tri păreau insuportabil deș ș ș

tri ti, de parcă viaţa ar fi fost o povară îngro$itoare.ș

4ascinată de femeia pe care cei mai înflăcăraţi monarhi ti din 6usiaș

o acu$au că distrugea monarhia, prinţesa Ania observă ct deprietenoasă era faţă de *atalia. *u era nimic îngro$itor în legătură cuea, contrar celor au$ite de Ania în diverse saloane din 0ant

/etersburgB păreau să o interese$e foarte mult copila ul *ataliei i celș șal Aniei. 1Maternă era cuvntul care o descria cel mai bine peAle3andra, î i spuse tnăra prinţesă.ș

#upă ceai, Maiestatea 0a 5mperială îi spuse prinţesei 0viridova căera încntată să cunoască o tnără care era evident neafectată de viaţadin !urul ei. Ania se gndi că au$ise, probabil, toate povestirile în

legătură cu mătu a i$a. Ale3andra ar fi dorit ca mai multe tinere femeișsă fie la fel de devotate copiilor lor.#upă aceea, Ale3andra îi oferă prinţesei o fotografie foarte frumoasă

a familiei imperiale înrămată de 4aberge în email albastru cu alb, ominunată amintire a acelei oca$ii.

4ăcnd o reverenţă înainte de plecare, Ania avu sen$aţia că tocmaitrecuse printr-un fel de e3amen, de i nu tia de ce fel.ș ș



nd Ania i *atalia î i revă$ură soţii, tnăra prinţesă observă căș ș

<igi era politicos, dar neimpresionat de faptul că soţia sa avea acces încel mai important loc din ţară. %l personal credea că, att *atalia, ct iș

Ale3andra erau nebune.

— *u te-a întrebat dacă e ti o adeptă a ţăranului ei făcător deșminuni? o întrebă contele pe Ania. — *u. *ici n-a pomenit de el. A teptam să spună ceva, dar n-aș

făcut-o. *atalia păru supărată. — Maiestatea 0a nu vorbe te despre părintele <rigori dect dacăș

sunt credincio i de faţă.ș

— A fost foarte drăguţă, spuse Ania oarecum defensiv. % greu să daicre$are $vonurilor care se aud.'n drum spre gară, prinţul i prinţesa 0viridov sporovăiau veseli înș

automobilul lui <igi, cnd Ania întrebă deodată8 — =i-a spus <igi cumva de ce se opune prieteniei *ataliei cu ţarina?

Maiestatea 0a pare foarte cumsecade. — 0cumpa mea, se teme că se lasă în elate de acest arlatan, spuseș ș

Adam r$nd. % un scandal naţional. — #ar de ce? întrebă prinţesa. e poate să le facă el Ale3andrei

4eodorovna sau *ataliei?/rinţul 0viridov $mbi. Aniu a era superb de naivă.ș

— "amenii bănuiesc o atracţie sen$uală, spuse el, în cele din urmă.Asta-i părerea generală.

— Atunci, oamenii se în eală. Maiestatea 0a nu-i a a.ș ș

— #raga mea, oamenii se poartă diferit în funcţie de cei cu care staude vorbă. *-ai vă$ut-o dect o dată.

/rinţesa clătină din cap cu încăpăţnare. — Mătu a i$a e o femeie sen$uală. Ale3andra 4eodorovna, nu. iș ẞ

apoi, tu n-ai vă$ut-o niciodată, sublinie ea.%l rse. Avea dreptate.

(ot drumul spre casă, prinţesa Ania se întrebă ce anume o făcea peAle3andra 4eodorovna să fie astfel. *u părea deloc împărăteasa vicleanăpe care o descriau brfele, ci blndă i bună. (rebuie să fie bună dacă s-aș



împrietenit cu *atalia <reova, î i spuse Ania. *atalia putea fi foarteș

enervantă cnd începea să vorbească despre 6asputin. #ar amndouăaveau o părere foarte bună despre el, asta era.

— %i, draga mea, spuse Adam, în sfr it. Astă$i ai făcut ceva ce n-așmai făcut niciun alt membru al familiei tale.

— e anume? — Ai luat ceaiul cu Ale3andra 4eodorovna în apartamentul ei. " să fii

invitată de toată lumea ca să poveste ti totul în amănunt. A fost măreţ?ș

Aniu a $mbi.ș

— A fost7 plăcut, spuse ea, folosind unul din cuvintele ei preferateîn engle$ă i se cuibări lngă el, mngindu-l cu haina de blană. i astaș ẞ

o să le spun tuturor. Ar trebui să-i derute$e.

Capitolul 16

(năra contesă (atiana 0ergheevna #er!avina > (a a pentru familieș

> era att de bucuroasă, înct nu-i venea să creadă. #upă o serie decerturi, mama hotărse să se ducă să se odihnească într-una dinstaţiunile de pe insula italiană 5schia, a a că plecase cu camerista ei,ș

trei$eci i două de cufere din piele ro ie pline de haine i un tnăr ș ș ș

subţire i brunet care fusese pre$entat drept secretarul ei, de i (a a nuș ș ș

tia la ce îi trebuia un secretar. #oar nu scria niciodată.ș/entru a sărbători eliberarea, ceilalţi doi membri ai familiei #er!avin

se duseră la un restaurant foarte ic, unde luarăș cai$$e farcie au=raisins, ni te legume e3celent îngri!ite în serele din 0ant /etersburg înș

timp ce $ăpada viscolea în !urul acoperi urilor, ampanie franţu$eascăș ș

i, ca desert, căp uni cu $ahăr, aduse cu trenul din rimeea.ș ș

0pre surprinderea fetei, după ce luară masa nu se întoarseră la locuinţafamiliei de pe analul 4ontana, ci se duseră la o altă casă aflată pe unadin stră$ile care dădeau din *evsi /rospet. #u$ini de sănii superbe erauoprite în faţă, la care se adăugă acum i cea a #er!avinilor, iar ș



vi$itiii se încăl$eau la ni te focuri mici aprinse lngă bordură înșa teptarea stăpnilor.ș

0ărind din sanie > apăraţi împotriva fulgilor de $ăpadă i pava!uluiș

îngheţat de haine de blană i ci$me îmblănite > contele i tnăraș ș

contesă intrară repede într-un hol foarte frumos decorat i puternicș

luminat, datorită mulţimii de aplice de cristal de pe pereţi." cameristă îngri!it îmbrăcată le $mbi ie indu-le în întmpinare iș ș

lundu-le hainele i ci$mele, iar ei se încălţară cu pantofii scumpi pe careș

îi aduseseră din sanie. Apoi, după ce #er!avin îi opti ceva unei femei înș

vrstă i elegante, care purta o rochie de mătase verde i perle, au fostș ș

condu i la eta! în cea mai ciudată cameră pe care (a a o vă$use vreodată.ș ș

'n timp ce tata îi $mbea, fata îmbrăcată în dantelă albă i ciorapi albiș

se uită la tavanul acoperit de oglin$i care reflectau un decor bi$ar alcătuitdin plante i flori de seră, cteva covoare persane înflorate, o mulţime deș

perne moi i brodate răspndite peste tot i cel puţin cinci colivii aurite înș ș

care se aflau păsări micuţe i galbene. #acă aceste lucruri nu erau destulș

de impresionante, un pat imens în formă de lebădă din lemn aurit se aflaîntr-o adevărată !unglă de ferigi, orhidee i palmieri în ghivece. /e pereţiș

> între plante se vedeau picturi murale viu colorate care ilustrausălbatici goi pu că în cele mai incredibile po$iţii.ș

— (ată, ce fel de loc e ăsta? întrebă (a a uluită.ș

0erio!a $mbi din nou, dar nu-i răspunse. 'n schimb, a e$ă copilaș

uimită pe patul în formă de lebădă i începu să o de$brace. /uţinș

speriată, (a a protestă, dar cedă la tonul blnd i mngierile luiș ș

#er!avin.

— 'l iube ti pe tăticul, nu?ș — #a, spuse ea, dar tot nu se simţea în apele ei.(otul acolo era att de ciudat. 'nspăimntător. — 9ravo. Atunci, trebuie să fii drăguţă cu el i să-l faci fericit.ș

#eodată, o blondă apăru în încăpere aducnd o lavă pe care se aflau osticlă de Moe# i trei cupe de ampanie. 'n timp ce #er!avin destupăș ș

sticla, blonda îi luă pe după umeri pe amndoi i îi $mbi lini titor ș ș

copilei. Apoi, în cteva secunde, femela i #er!avin se de$brăcară i seș șîntinseră lngă (a a. Aceasta era îngro$ită cnd tatăl ei i femeia aceeaș ș

schimbară confidenţe în oaptă peste capul ei.ș



nd hotărră că (a a vă$use destul, 0erio!a i blonda începură să oș ș

mngie, dar ea încercă să scape din !ocul lor ciudat, $bătndu-se pecuvertura de satin ca un animal prins în capcană.

— (a a, o să fii drăguţă cu tăticul, nu, îngera ul meu? o întrebă elș ș

sărutndu-i snii mici, în formare, în timp ce blonda o ţinea cublndeţe, dar ferm.

— #a, spuse (a a, speriată i uitndu-se cnd la femeie, cnd la tatălș ș

ei.#er!avin i blonda schimbară o privire, iar el se urcă încet deasupraș

copilei îngro$ite, depărtndu-i pulpele cu forţa. *athalie, blonda, oţintuia în pat, murmurnd instrucţiuni în legătură cu modul în caretrebuia să satisfacă un bărbat, în timp (a a se $bătea înnebunită,ș

mu cndu-i att pe 0erio!a, ct i pe femeie.ș ș#er!avin o pălmui cu putere punnd capăt împotrivirii ei i o penetrăș

brusc i dureros. opila avu sen$aţia că fusese ruptă în două. 'ntreagaș

încăpere părea să-i !oace în faţa ochilor i ea ţipă, uitndu-se laș

de$gustătoarea scenă de deasupra capului ei care ilustra fiecare pas alagoniei ei.

— 9ravo, murmură contele #er!avin, strivind-o cu greutatea

trupului, în timp ce *athalie aproape că o sufoca cu sărutări, emanndun miros amestecat de sudoare, parfum greu i ampanie. %ra oș ș

combinaţie de$gustătoare de perversiune i mi$erie în inima celui maiș

civili$at ora al 6usiei.ș

#ouă ore mai tr$iu, cnd #er!avin i (a a se îndreptau spre casă,ș ș

fata continua să tacă de spaimă i chinuită de o durere îngro$itoareș

între pulpe. nd 0erio!a o luă pe după umeri i o rugă să promită căș

nu va spune nimănui > mai ales mamei > despre !ocul lor, ea se înfiorăi încercă să se smulgă din îmbrăţi are. 0upărat, tatăl ei o scutură pnăș ș

o făcu să răspundă. — A a-i mai bine, murmură el, acceptnd acel 1da strangulat dreptș

o garantare a complicităţii. % ti o fetiţă cuminte, spuse el apoi $mbindș

i sărutndu-i obra$ul rece. 'l iube ti pe tăticul, nu?ș ș

(atiana 0ergheevna lăsă două lacrimi să-i cadă, după care le terseșrepede cu mna înmănu ată ca să nu îngheţe din cau$a gerului.ș

— #a, spuse ea suspinnd.



— 9ine. — M-a durut, tată, spuse ea apoi. *u mi-a plăcut. *u mi-a plăcut

nici de *athalie.0imţea ceva nou faţă de tatăl ei. #e$gust. — *-a fost chiar att de rău, spuse el iritat. redeam că ţi-a plăcut

micul nostru !oc. tiu că ţi-a plăcut.ẞ

%ra cea mai bună trfuliţă din toate. — M-a durut, tată. *u mi-a plăcut. — %i bine, o să te obi nuie ti,ș ș c.rie, i atunci n-o să te mai doară.ș

" să ve$i. A a spun toate prima oară.ș

— *u vreau să mai fac. *iciodată.

#ar au făcut-o din nou i, pentru #er!avin, deveni un fel deș

distracţie. (a a se tre$i prinsă într-un co mar dureros i înspăimntător,ș ș ș

fiindu-i prea ru ine să spună cuiva de teamă că nu va fi cre$ută i deș ș

frica mamei ei. 4u introdusă într-o lume ciudată a !ocurilor de$gustătoare i a unor oameni ciudaţi, silită să- i însoţească tatăl înș ș

cele mai rău famate case din ora .ș

(otul a început att de inocent, î i spuse ea. a început nici nușînţelesese ce-i făcea. 'i spusese că era în regulă.

%a tia că nu era. i acum nu tia cum să-l evite. 9a, mai rău, nuș ẞ ș

avea pe nimeni căruia să-i vorbeascăB nu le putea spune servitorilor.

Mama se afla în relaţii foarte proaste cu familia 0viridov. #e ce m-ar a!uta ei? se întrebă (a a. i, în plus, toţi ar fi spus că era vina ei. *uș ẞ

fusese cuminte i a a păţeau fetele ca ea.ș ș

uprinsă de disperare, începu chiar să- i dorească să se întoarcăș

mama, ceva ce nu- i dorise niciodată. #acă ea ar fi aici, tata ar înceta,ș

î i spuse (a a. #a, asta era.ș ș

u acest gnd în minte, începu să-i scrie mamei scrisori lungi iș

pline de dragoste, în care îi spunea ct de dor îi era de ea i o implorașsă se întoarcă. Mama era singura ei speranţă.



'ntorcndu-se la 0ant /etersburg după drumul la Moscova, 6omanVasilievici /etrov era mai nervos ca oricnd. Mi in fusese ucis înș

ni te împre!urări misterioase. Acum /avel 0riabin îl căuta să-i spunășceva similar8 1#mitri a fost găsit praf i pulbere în cămăruţa lui dintr-oș

pensiune ieftină din cartierul (rgului de fn. 0-a găsit un bileţel în faţau ii lui distruse. *i te vorbe fără sens.ș ș

— Asta a fost tot? îl întrebă /etrov cnd stăteau amndoi pe /odulntăreţului acoperit de $ăpada care traversa apele îngheţate ale *evei.

/avel se încruntă nerăbdător, pe !umătate îngheţat, lovindu- iș

minile înmănu ate una de alta pentru ca sngele să-i circule prin vene.ș — Asta a fost tot./etrov se cutremură în după-amia$a geroasă, în timp ce sănii

particulare elegante i altele publice mai puţin elegante treceau cuș

vite$ă pe lngă ei, în clinchete de clopoţei, copitele cailor tropăind pe$ăpada îngheţată. 4ete frumoase înve mntate în haine de blanăș

scumpe rdeau plimbndu-se pe stradă, trecnd pe lngă funcţionarigravi i ofiţeri în vrstă care se îndreptau spre /iaţa /alatului. (oţiș

locuitorii 0ant /etersburg-ului păreau să fi ie it cu săniile în după-ș

amia$a aceea, bucurndu-se de una din plăcerile iernii. *imeni nu îiremarca pe cei doi bărbaţi ponosiţi de pe pod.

— ine cre$i că ar fi vrut să-ţi omoare fratele? întrebă /etrov într-untr$iu.

— *-am nici cea mai mică idee, se răsti /avel. Vreau doar să fiusigur că n-o să urme$ eu./etrov fu ocat de acel punct de vedere egoist. 0-ar fi a teptat caș ș

fratele mai mare să se arate puţin mai îndurerat. (icălos cu nas lung.#upă ce se despărţi de el, traversnd podul pentru a prinde un

tramvai care se apropia, /etrov îi strigă8 — Ai gri!ă, 0riabin2

/avel rse uitndu-se la acel individ mărunţel i cu pălăria roasă deșmolii fugind după tramvai.

— i tu al fel2 strigă el, dar /etrov era prea departe ca să-l mai audă.ẞ



"ricum, era destul de de tept, înct să facă acest lucru i fără să fieș șîndemnat de /avel 0riabin.

#acă membrii familiei o ridicau pe Ania în slăvi, vorbind despre ocăsătorie din dragoste care îi încnta i îi cople eau cu bani i afecţiuneș ș ș

pe Ania, pe proaspătul ei soţ i pe copila ul ei, trase conclu$iaș ș

societatea, însemna că cineva făcuse o gre eală îngro$itoare cu un an înș

urmă > i anume contesa i$a, care răspndise $vonul legat de viol.ș

(oată lumea tia ct de sever era 0andro. #acă nepoata lui l-ar fi făcutș

de ru ine, aceasta s-ar fi aflat acum în stradă, nu într-unul din cele maișsuperbe palate din 0ant /etersburg. #e fapt, cea care părea îndepărtatăera chiar contesa #er!avina.

'n ciuda problemelor din familie, na terea micului 9elocia aduseseș

atta fericire, înct 0andro aproape că nici nu părea con tient de faptulș

că pierduse o fiică. 0trănepotul lui făcea mai mult dect să compense$eabsenţa acesteia. Adora băieţelul, îi ceru lui 9oldini să-i facă un portretîn mărime naturală în braţele Aniei i puse ca pereţii odăii lui să fieș

pictaţi cu imagini din pove ti populare ruse ti pentru amu$amentul luiș ș

9elocia. Adam se întreba îngri!orat ce va face 0andro cnd copilul vaputea cere diverse lucruri i îi spunea Aniei că nu era bine să-l răsfeţe,ș

dar în $adar.'n cursul primului an de căsnicie, prinţesa Ania a!unsese să- i deaș

seama că e3istau foarte multe deosebiri între cre terea ei i cea a soţuluiș șei. Acesta era înclinat să fie cam posesiv faţă de ea. #acă dansa prea multcu alt domn la vreun bal, de e3emplu, se enerva. #acă ea voia să înveţe săpilote$e avionul, el spunea că e prea periculos. #acă ea voia să plece de lao petrecere la patru dimineaţa i să- i petreacă restul nopţii în barurile deș ș

noapte ţigăne ti din *ovaia #erevnaia înainte de a se întoarce acasă i aș ș

dormi pnă după-amia$ă, el îi spunea că ar fi putut folosi timpul mult mai

bine. #ar toată lumea făcea a a, protesta tnăra prinţesă. %i bine, spuneaș

Adam Mihailovici, în Massachusetts nu se făcea a a.ș

— ;a, pufnea Ania, bine că nu mai trăie ti acolo. /are îngro$itor deș



monoton.i se ducea la +enia pentru a se plnge de tirania soţilor.ẞ

nd se gndea la căsnicia prietenului său, <igi <reov, Adam tiaș

că el nu prea avea de ce să- i facă gri!i, dar, cu ct a!ungea să cunoascăș

mai bine societatea din 0ant /etersburg, cu att îl deran!a să o vadă pe

Ania, pe care o adora, adaptndu-se att de repede tendinţeipermanente de căutare a plăcerilor. #acă n-ar fi fost att de sinceră iș

de devotată băieţelului lor, l-ar fi îngri!orat foarte tare. 5nfidelitatea eraceva prea obi nuit în 0ant /etersburg. #acă Ania i-ar fi fostș

necredincioasă, acest lucru l-ar fi omort.#in cte î i dădea seama, părea să-l omoare pe <igi <reov.ș

'ntr-o după-amia$ă, Adam i contele discutau despre problemeleș

recente e3istente în cartierele industriale, cnd prinţul observă unnumăr mare de portrete în ulei i fotografii întinse pe biroul lui <igi.ș

6ăspun$nd întrebării lui Adam, <igi îi spuse că erau fotografii alemembrilor familiei lui, ale cărei origini porneau de la începutul anuluiFTHH.

— Vrei să le agă i pe pereţi? întrebă Adam, cre$nd că pe conte îlținteresa foarte mult genealogia.

— *u, spuse acesta. 'ncercam doar să găsesc o asemănare. Vreotrăsătură ereditară care să se fi transmis fiecărei generaţii. % doar ocurio$itate din partea mea.

0tudiind colecţia aceea, prinţul Adam remarcă o tendinţă a celor dinneamul <reov către tenurile închise la culoare, ochi negri i trăsăturileș

delicate. <igi era un e3emplu tipic. Volodea semăna cu cei din partea

(amarei Mihailovna > mai blon$i, fiind descendenţii unui german careluptase pentru /etru cel Mare i care primise o splendidă răsplată pentruș

aceasta. Mama lui <igi se numise la na tere (amara von <artner.ș

el din urmă <reov, fiul lui <igi, *icN, nu semăna cu nimeni dinfamilie. 9a, mai rău dect att, nu semăna cu nimeni nici din familia*ataliei. opilul care fusese motivul căsătoriei nu semăna cu nimeni.

u nimeni în afară de fiica adolescentă a lui 6asputin, Maria.

<igi tia acest lucru, deoarece într-o $i, cnd el i soţia lui se plimbauș șcu automobilul pe *evsi /rospet, *atalia o vă$use pe fată pe stradăîmpreună cu o prietenă i îi spusese soţului ei că 0finţiei 0ale nu i-ar fiș



plăcut să tie că fiica sa ie ea fără însoţitoare.ș ș

— e gri!uliu, spusese contele r$nd, după care se uitase mai binela fată.

/ărea prietenoasă, cu ochi de un albastru-deschis, un ten alb i unș

nas turtit de ţărancă. 4iul lui semăna att de mult cu ea, înct parcă ar fi

fost fraţi. 0pre groa$a lui <igi, asemănarea era att de evidentă, înct îlirita teribil. Acela era motivul pentru care începuse să e3amine$earborele genealogic al familiei. i, spre disperarea lui, *icN nuẞ

aducea cu niciun <reov i cu niciun membru din familia *ataliei, înș

viaţă ori decedat. 0emăna numai cu fiica lui 6asputin.#in clipa aceea, contele <reov nu mai putu să sufere să vadă copilul.

%ra convins că e un bastard, dar era prea mndru pentru a admite acea

posibilitate i îngro$itor de distrus din această cau$ă. 'n plus faţă rinșumilinţele lui, Ale3andra 4eodorovna ţinea att de mult la companiaproastei lui soţii, înct o numise dame 3i por#rai#, o cinste care oîndreptăţea să poarte portalul în miniatură al suveranei încon!urat dediamante la toate sărbătorile curţii, o favoare unică i probabil primul pasș

spre transformarea *ataliei în damă de companie. 'ntr-un fel, <igi î iș

dorea ca ea să devină a a ceva, pentru că, astfel, ar fi fost att de ocupată,ș

incit soţul ei n-ar mai fi trebuit să-i suporte pre$enţa.

'n timp ce de membrii familiei <reov îi era milă, Adam nu simţea

deloc acela i lucru pentru fratele său, 9illN, care, spre sfr itul anuluiș șFGFX, reu ise să obţină numirea la ambasada din 0ant /etersburg. 'nș

ciuda laudelor din partea ambasadorului i afirmaţiei lui 9illN că s-ar fiș

maturi$at, fratele lui mai mare îl considera tot o povară.<ndul ca acel ticălos să le dea trcoale Aniei i fiului lor eraș

de$gustător. /entru prinţul Adam, 9illN hitmore era un albatrosafurisit, chiar dacă era fratele lui, i era nevoie de mai mult dect deș

mărturia cuiva din afară pentru a-l convinge de contrariul.#in moment ce se apropia sfr itul anului, prinţesa Ania era ocupatăș

cu pregătirile pentru sărbători i pentru începutul se$onului în 0antș



/etersburg, care, oficial, se deschidea cu recepţia de Anul *ou a ţaruluila /alatul de lamă i ţinea pnă cnd începea postul /a tilor. ' iș ș ș

comandase cteva du$ini de rochii la Poire#m /aris pentru diversebaluri, dineuri i spectacole de teatru i era mulţumită de ele. Acum seș ș

gndea la cadourile de răciun.'n perioada dinaintea începerii se$onului, Ania se distra !ucndu-se cu

9elocia, frumosul ei băieţel blond, cu ochi alba tri, în vrstă de ase luniș ș

i concurnd la una din distracţiile de iarnă ale societăţii, o întrecere deș

sănii pe *evsi /rospet. Adesea le vedea pe împărăteasa-mamă, peMaria 4eodorovna, i pe fiica ei, marea ducesă "lga Ale3androvna, ie indș

din sau intrnd în imensul /alat Aniciov ca, de asemenea i pe alteș

doamne pe care începea să le cunoască de ia petreceri. 'ntr-o $i o $ări

chiar si pe madame Ca ina într-o sanie foarte elegantă, prefăcndu-se,șînsă, că nu o vede > dar nu putu să nu observe că balerina era însoţităacum de un mare duce, a a cum se au$ise în ultima vreme.ș

'ntr-o după-amia$ă cu ninsoare, cnd Ania se bucura de plimbarea defiecare $i care, în general, consta în a porni spre iteini /rospet, ocotire la dreapta spre *evsi i apoi întoarcerea spre casă de-a lungulș

*evei, tnăra prinţesă vă$u ceva ce o făcu să-i ceară vi$itiului săoprească după ce trecură de atedrala Ca$an. Acolo, singură iș

mergnd pe !os, era mica ei veri oară (a a.ș ș

#umne$eule, î i spuse aceasta cnd se au$i strigată. 'ntorcndu-se,șfu i mai surprinsă cnd vă$u cine o strigase. #acă nu s-ar fi temut căș

î i crea i mai multe probleme, ar fi rupt-o la fugă, dar, din moment ceș ș

acum nu o mai putea evita pe Aniu a, $mbi i porni spre sanie,ș ș

prefăcndu-se încntată că o vedea. — )rcă imediat, îi porunci prinţesa 0viridova. e naiba se-ntmplă

cu tine? e cauţi aici singură?

— Mă plimb, spuse (a a.ș — 4ără o servitoare măcar? *u, draga mea, $ise Ania $mbind. *-o

să mă faci să cred povestea asta. Vrei să te duc acasă?



— *u. (e rog. *u vreau să merg acasă. Ar trebui să fiu la coală.șAnia dădu capul u or pe spate i păru sceptică.ș ș

— i atunci ce cauţi pe stră$i?ẞ

0pre surprinderea ei, (a a clătină din cap doar, ne tiind ce săș șrăspundă. /rinţesa o luă de braţ.

— )rcă, îi spuse ea atunci cu blndeţe. " să mergem la mine acasăunde o să-mi spui toată povestea în timp ce o să bem un ceai. ;ai, vino.% în regulă.

u toată ostilitatea care e3ista între familia 0viridov i părinţii (a ei,ș ș

prinţesa nu avea de gnd să lase fata în locul în care o găsise. hiar dacă mătu a i$a era o scorpie nesuferită, Ania nu avea nimic cu (a aș ș

i nu avea să o lase să hoinărească pe stră$i neînsoţită. Ania cuno teaș ș

foarte bine prime!diile plimbărilor nesupravegheate.5nstalndu-se în sanie pentru înapoierea la /alatul 0viridov, Aniaobservă că fata era foarte agitată. "chii alba tri îi erau încercănaţi iș ș

era îngro$itor de palidă, de parcă n-ar fi dormit. )ltima oară cnd ovă$use, (a a nu arătase astfel. eva nu era deloc în regulă cu ea.ș

— rand-père nu s-a întors de la /aris, spuse Ania cnd intră în holîmpreună cu veri oara ei. 'l a teptăm abia înainte de răciun.ș ș

(a ei nu părea să-i pese. *u întrebă de el i doar murmură în semnș șde răspuns cnd veri oara ei mai mare sporovăia despre una sau alta înș

timp ce se îndreptau spre salonul Aniei de la eta!, unde prinţesa cerusesă li se aducă ceaiul. nd a!unseră în frumoasa încăpere decorată îngalben i alb, cu picturile sale murale vesele i ornamentaţiile rococco,ș ș

cu canapele îmbrăcate în mătase înflorată i draperii grele din brocart,ș

fata se a e$ă posomorită i oftă cnd veri oara ei o întrebă din nou ceș ș ș

căuta singură pe *evsi. — M-am hotărt să nu mă duc la coală, spuse (a a. A a că, amș ș ș

a teptat pnă cnd vi$itiul s-a făcut nevă$ut după ce m-a lăsat i amș ș

început să mă plimb. — a ce oră te duce la coală?ș

— a nouă.

— i te-ai plimbat toată $iua2 e3clamă Ania. #umne$eule mare2 eẞprostie. ineva ar fi putut să-ţi facă vreun rău.

Acel gnd o umplea de groa$ă..



/rivirea pe care i-o aruncă (a a era att de plină de dispreţ, înctșAnia fu e3trem de surprinsă. *u î i putea închipui ce o provocase.ș

— *u tiam că mergi ia coală în afara casei, spuse Ania, în cele dinș șurmă, bucuroasă că Matvei tocmai le adusese ceaiul.

/oate că, dacă mnca, copila avea să se simtă mal bine. 0e comportateribil de ciudat, î i spuse prinţesa ne tiind ce să facă în privinţa ei. %aș ș

i fiica i$ei nu fuseseră niciodată apropiate, dar, fiind veri oare, seș ș

mai vă$useră din cnd în cnd. *u î i amintea ca (a a să fi fost att deș ș

abătută vreodată. (otul era att de bi$ar, înct o tulbura profund. — Mama mi-a concediat guvernanta i a hotărt să mă lase să învăţș

la un loc cu celelalte fete. Acum învăţ împreună cu cele două fete alecontesei 9ariatin.

#upă e3presia ei, (a a era complet indiferentă. /rivindu- i veri oaraș ș șcare stătea în faţa ei îmbrăcată cu o blu$ă albă, purtată peste o fustăbleumarin, cu o e arfă bleumarin, ciorapi negri i ghetuţe pnă la gle$neș ș

de aceea i culoare, prinţesa Ania consideră că părea chiar i mai mică deș ș

doispre$ece ani. i mai părea, de asemenea, e3trem de obosită.ẞ

— (a a, spuse prinţesa cu blndeţe, tot nu mi-ai spus de ce teșplimbai singură pe *evsi. Vrei să-mi spui acum?

Micuţa contesă păru să se facă ghem, încon!urndu-se cu braţele ișridicndu- i genunchii pentru a- i pune picioarele pe un taburet dinș ș

apropiere. *u voia să dea nicio informaţie. — % prime!dios pentru o fată să se plimbe singură pe stradă.

"amenii nu sunt toţi bln$i i buni. %3istă bărbaţi care ţi-ar putea faceș

rău, insistă Ania.

" clipă, (a a î i privi veri oara cu atta durere în ochi, înct tnăraș ș șprinţesă nu tiu ce să mai spună. 4ata păru gata să spună ceva, dar apoiș

se ră$gndi i clătină din cap. 'n cele din urmăB spuse că nu se temea deș

străini. "amenilor putea să li se facă rău i în casele lor.ș

— #ar, de obicei, acest lucru nu se întmplă, spuse Ania. — "rice e posibil, $ise fata, ţintuind-o cu ochii ei alba tri ca gheaţa,ș

att de plini de suferinţă, înct era tulburător să prive ti în ei. "ameniiș

nu sunt în siguranţă nicăieri. *evrnd să discute cu fata despre ha$ardul vieţii din capitală,absolut

inutil, Ania o întrebă politicoasă despre mătu a i$a i unchiul 0erio!a.ș ș



Acest lucru păru să atingă un punct sensibil. (a a oftă i păru absentă oș șclipă.

— Mama pleacă pentru o săptămnă, spuse ea încon!urndu-se dinnou cu braţele. *u vreau să plece.

%h, î i spuse Ania, asta era ceva ce nu s-ar fi a teptat să audă din guraș ș

cuiva. <ndul că cineva îi putea simţi lipsa mătu ii i$a era att de inedit,ș

înct o făcu să $mbească. i, în plus, (atiana 0ergheevna nu fuseseẞ

niciodată prea apropiată de mama eiB tatăl era cel pe care îl adora. — %h, nu-i chiar att de mult, $ise Ania. " să treacă mai repede

dect te a tepţi.ș

— #ar nu vreau să plece. *u vreau să fiu singură. — (a a, din cnd în cnd toţi trebuie să facem lucruri care nu ne plac.ș

#umne$eule, dar răsfăţată mai e, î i spuse Ania. Asta trebuie să fie.ș)itndu-se la prinţesa Ania, care era att de bună i de normală, fataș

î i dădu seama cu disperare că nu o putea face să înţeleagă ce însemnaș

plecarea i$ei. *u putea să-i spună. 'n primul rnd, Aniu a nu ar fiș

cre$ut-o. ine ar fi cre$ut-o? %ra att de ru inos, înct nici nu puteaș

vorbi despre a a ceva. u o ultimă speranţă, (a a se uită la prinţesă i oș ș ș

întrebă dacă putea să stea cu ea ct timp era mama plecată.

4iindu-i milă de ea, Ania acceptă, dar, ţinnd cont de certurilerecente din snul familiei, nu tia dacă soţii #er!avin aveau să fie deș

acord. #upă spectacolul oribil de la (eatrul Mare, Ania nu î i puteaș

închipui că mătu a i$a i-ar fi dat voie fiicei sale să stea ct de puţinș

timp în compania 0viridovilor. — #ar o să-i scrii tatei să-l întrebi dacă pot sta aici o săptămnă? o

întrebă fata pe un ton rugător. Mi-ar plăcea foarte mult.Mi cată de sinceritatea copilei i înduio ată de suferinţa ei, prinţesaș ș ș

Ania $mbi i promise să trimită invitaţia. Apoi, merseră împreună înș

camera copilului pentru ca (a a să-l vadă pentru prima oară pe 9elocia.ș

— 4rumu el, murmură (a a, dar Ania observă că nu o interesa delocș și fu de$amăgită.ș

Ma!oritatea oamenilor se îndrăgosteau de micul ei pui de veveriţă de

cum îl vedeau i nu mai voiau să plece de lngă el. (a ei nu-i păsa.ș ș(otu i, promise să o invite să- i petreacă săptămna la eiBș ș

întorcndu-se acasă după ce î i lăsase veri oara în faţa casei 9ariatin,ș ș



pentru a fi luată la ora obi nuită, Ania se duse la măsuţa de scris iș ș

compuse o scrisoare foarte politicoasă adresată lui 0erio!a, în care îlruga să o lase pe (a a să stea la ei din moment ce el i i$a aveau să fieș ș

plecaţi o săptămnă, omiţnd să menţione$e de unde aflase despreplanurile lor de călătorie.

#ouă $ile mai tr$iu primi un răspuns, o scrisoare fermecătoare, încare el îi mulţumea pentru gri!a care îl mi case profund, dar o iș ș

informa că micuţa (a a nu avea să rămnă singură ct mama ei avea săș

lipsească din snul familiei. ontele #er!avin rămnea în 0ant/etersburg, a a că, deci, nu e3ista niciun motiv pentru a o trimite înș

vi$ită, de i el personal dorea tare mult să e3iste relaţii mai cordialeș

între el însu i i 0viridovi pe viitor i î i e3prima recuno tinţa faţă deș ș ș ș ș

generosul spirit de reconciliere al Aniei. — Atunci de ce m-a făcut să cred că o să fie singură? o întrebă Aniape +enia cteva $ile mai tr$iu, în timp ce făceau o plimbare după-amia$ă, doamnele ţinndu-l pe 9elocia între ele, +enia în blană de$ibelină, Ania în in ila i băieţelul în blană de vulpe.ș ș ș

— *u-mi închipui, $ise mătu a ei. #e asemenea, nu-mi e3plic faptulș

că-i simte lipsa mamei ei. *imeni nu-i simte lipsa i$ei. Absenţa ei îi

bucură pe toţi. — /ărea att de nefericită, de parcă ar fi a teptat să se întmple unș

de$astru. %ram la fel cnd aveam doispre$ece ani?/rinţesa +enia $mbi. — #oar o dată, cnd ţi-a murit pudelul de bătrneţe. Ai plns o

săptămnă întreagă i n-ai putut să mănnci.ș

— Asta-i altceva. % teamă. 'mi pare att de rău pentru ea.'n timp ce sania aluneca pe lungul bulevard *evsi, pe lngă palate,maga$ine, vile i biserici, prinţesa Ania se gndi la acea copilăș

înspăimntată i se întrebă cum ar fi putut să o a!ute. *u părea să poatăș

face prea mult, din moment ce nu voia să se apropie din nou de mătu aș

i$a. #ar i-ar fi plăcut să facă orice, numai să alunge acea e3presie dedisperare de pe chipul (a ei. *u era normal pentru un copil să fie att deș

nesăbuit i att de ciudat de speriat, în acela i timp. %ra foarte straniu.ș ș=inndu-5 pe 9elocia strns lngă ea, îi mulţumi în gnd lui

#umne$eu că soarta i-o trimisese pe +enia i nu pe i$a pentru a-i ţineș



loc de mamă. Absolut mulţumită de soţul, de fiul i de viaţa ei în acelș

moment, Aniu a voia să vadă pe toată lumea $mbind. " tulburaș

foarte mult faptul că (a a nu putea să o facă.ș

— "rice o supără pe fată o să se re$olve de la sine, spuse +enia cublndeţe. Asta-i tot ce putem spera.

— #a, presupun că ai dreptate.#ar +enia nu vă$use acei ochi imen i i îngro$iţi. Ania îi vă$use iș ș ș

nu avea să-i uite prea curnd.

Capitolul 17

răciunul anului FGFX fu sărbătorit ca de obicei, cu petreceri, baluri iș

spectacole de teatru. Ambasadorul american în 6usia dădu o marepetrecere pentru capiii membrilor ambasadei i 9elocia luă i el parte,ș ș

una din primele lui ie iri în societate. ostumul elegant al mamei lui, dinș

lnă de un albastru-închis brodat cu negru fu foarte admirat, ca de altfel ișhaina, pălăria i man onul ei din blană de $ibelină. Aniu a însă i fuș ș ș ș

foarte admirată, de fapt, ceea ce îl umplu pe soţul ei de mndrie./entru a-i face plăcere lui Adam, Ania încercă să afle ce făceau

americanii de răciun i descoperi ciudatul obicei de a face ornamenteș

pentru pom în irnd pe aţă bobiţe ro ii i floricele. *imeni dinș ș ș

bucătărie nu tia să facă floricele, dar servitoarele în iruiră bobiţeleș ș

ro ii pe aţa cu care decorară apoi pomul. nd vă$u efectul, Adamșspuse că îi amintea de Massachusetts. %ra foarte încntat, îi povestiAnia +eniei după aceea i se simţiră e3celent decornd pomul cuș

globuri din <ermania, ornamente de lemn din %lveţia i o mulţime deș

mărunţi uri argintii cumpărate de la <ostini #vor, plus du$inile deș

luminări ro ii care dădeau i mai multă frumuseţe. /entru ca lucrurileș ș

să fie i mai bune, sărbătoriră att răciunul occidental, ct i pe celș ș

ortodo3, prelungind, astfel, atmosfera aceea feerică./rinţul 0andro se întoarse acasă cu o săptămnă înainte de răciun iș

le oferi cadourile anuale servitorilor în pre$enţa Aniei i a lui Adam.ș



#arurile continuară să sosească din partea rudelor i prietenilor,ș

făcnd-o pe Ania să fie ocupată în permanenţă cu scrierea scrisorilor demulţumire, dar nimic nu veni din partea familiei #er!avin, ceea ce fuconsiderat un grav afront adus lui 0andro.

0pre surprinderea tuturor, în $iua recepţiei de Anul *ou organi$atăde ţar la /alatul de 5arnă, contesa *atalia <reova le împărtă i unș

secret Aniei i +eniei care le făcu pe acestea să rămnă cu gurileș

căscate. %a i <igi urmau să aibă un al doilea copil.ș

— /oftim2 e3clamă +enia, care stătea lngă *atalia în rnda teptnd să se apropie ţarul i ţarinaB era pregătită să facă o plecăciuneș ș

aproape pnă la pămnt la trecerea suveranilor. — Mi s-a confirmat acum trei $ile, opti *atalia cu privirea aţintităș

asupra 6omanovilor care se apropiau, în timp ce +enia îi optea vesteaș

Aniei, căreia îi veni ameţeală.'n timp ce ţarul, ţarina, împărăteasa-mamă i toţi ceilalţi 6omanoviș

înaintau, lăsnd în urmă un ir de supu i plecaţi, a a cum trece vntulș ș ș

peste un lan de gru, cele două prinţese se gndeau la acela i lucru. "riș

*atalia, ori <igi, ori amndoi, erau complet nebuni. <igi î i ura fiul.ș

#e ce să fi riscat apariţia celui de al doilea? — " fi fost orbit de pasiune, sugeră Adam în seara aceea. 0-au mai

vă$ut ca$uri.

— #ar *atalia i soţul ei nici măcar nu dorm împreună. Mi-a spusșchiar ea. — #umne$eule mare2 0per că nu discutaţi astfel de lucruri.Ania $mbi i se uită la Adam, vrndu-se în a ternuturi.ș ș

— *u, dar nu pot să nu aud ce-mi spune *atalia Ale3eevna, $ise ea. — #upă părerea mea, *atalia vorbe te mai mult dect ar trebui.ș

4emeia asta n-are niciun pic de decenţă.

%a se chinui din răsputeri să nu rdă. 0oţul ei ar fi fost probabile3trem de ocat dacă ar fi au$it unele din lucrurile pe care i le spuneauș ș

femeile cnd erau singure. *u că Ania ar fi contribuit la îmbogăţirea



cuno tinţelor generale, căci era prea ocupată să asculte. i, în plus,ș ẞ

după ceea ce au$ise, se temea că doamnele ar fi început să-i deatrcoale soţului ei dacă ar fi descoperit ct de fericită era ea cu elB tiaș

că e3istau foarte multe nemulţumiri în 0ant /etersburg.Ania îl considera pe Adam un refugiu sigur într-un vrte! îngro$itor.

'i plăcea foarte mult să-l vadă !ucndu-se cu 9elocia, înţelegndu-seatt de bine cu grande-père i era foarte mndră de succesul lui cuș

avionul dăruit de acesta. 0e pricepea foarte bine la plon!ările de laînălţimi ameţitoare i la răsucirile în aer, fapt care o făcea întotdeaunaș

să- i ţină răsuflarea. #e fapt, era att de bun, înct urma să participe laș

întrecerea 0ant /etersburg - Moscova, unul din cele mai marispectacole organi$ate în cinstea sărbătoririi tricentenarului 6omanov.

'n martie FGFX se sărbătoriseră trei sute de ani de domnie a dinastiei6omanov i, pentru acea oca$ie, se$onul fu strălucitor, prelungindu-seș

pnă în primăvară cu tot felul de baluri, procesiuni, dineuri i paradeș

militare în ma!oritatea ora elor imperiului. 4ire te, festivităţile dinș ș

0ant /etersburg erau cele mai frumoase, nobilii ora ului cunoscndș

rara plăcere de a-i primi pe ţar i pe ţarină la cte un mare bal sau de aș

fi primiţi de către ace tia la o serie de recepţii i petreceri la /alatul deș ș

5arnă i de a participa la un imens număr de activităţi dedicate aceleișsărbători.

a o concesie făcută tricentenarului, familia imperială se mutăînapoi în /alatul de lamă pentru prima oară după se$onul dinainteară$boiului cu @aponia.

#e i ţarina părea să nu se simtă prea bine i pleca devreme de laș ș

multe ceremonii, cele două fiice mai mari ale ei, "lga i (atiana, făcurășo sen$aţională impresie societăţii, într-un fel compensnd defectelemamei lor. 6estul familiei imperiale părea să considere acele celebrărica pe un omagiu binemeritat.

'n viitoarea generală a petrecerilor, balurilor, dineurilor i recepţiilor,ș

întreaga capitală părea să- i fi pierdut minţile. Agitaţia cre tea de fiecareș ș

dată cnd se anunţa o altă galăB doamnele făceau eforturi e3traordinare

pentru a se întrece una pe alta. roitorii i bi!utierii erau în al nouălea cer,șflorarii mulţumeau cerului pentru activitatea intensă, iar locuitorii 0ant/etersburg-ului se bucurau de toată acea strălucire, asemeni unor



spectatori la paradă./entru a încheia un se$on minunat, prinţesa Ania dădu una din cele mai

originale i mai ic petreceri ale anului, un bal veneţian stil secolul alș ș

optspre$ecelea, la care grand-père îmbrăcă un costum de doge, purtndu-se ca atare, iar Ania i +enia apărură cu peruci pudrate i brocarturi vechi.ș ș

9alurile mascate erau la modă i acesta atrase cele mai mari nume dinș0ant /etersburg. 5nvitaţii sosiră costumaţi cu ceea ce ar fi purtatînainta ii lor, avnd i bi!uteriile care datau din aceea i perioadă. %raș ș ș

superb. )n scenograf de la Marins(i creă fundaluri i chiar o lagună înș

miniatură, cu gondole la scară redusă. *imic nu fu uitat.'n seara în care /alatul 0viridov se transformă în palatul unui doge,

sosiră ma!oritatea locuitorilor 0ant /etersburg-ului sau, mai bine-$is,

ma!oritatea celor importanţi, printre care marea ducesă Maria/avlovna, marea ducesă %lena Vladimirovna, marele duce Ale3andr Mihailovici cu soţia, marea ducesă +enia Ale3androvna, ca de altfel iș

cţiva membri ai societăţii internaţionale, printre care scriitorule3agerat de dramatic <abriele #JAnnun$io, care hotărî să-l dediceurmătorul său poem prinţesei +enia, i cţiva din prietenii cei maiș

apropiaţi ai lui 0andro de la /aris care fuseseră adu i cu un tren specialș

numai pentru oca$ia aceea. 4u un succes nebun i prinţesa Ania cuceriș

un loc sigur pe scena societăţii ca fiind o urma ă demnă a tradiţiilor ș

familiei i o succesoare la fel de demnă a prinţesei (atiana, soţia luiș

0andro, care fusese cunoscută de la 0ant /etersburg pnă la /arispentru stilul ei măreţ, bi!uteriile i plăcerea de a organi$a petreceri.ș

(oate acestea o încntau foarte mult pe Aniu a, dar ar fi preferat caș

toată familia să fie pre$entă, ceea ce era imposibil8 #er!avinii fuseserăi$goniţi din /alatul 0viridov, probabil pentru totdeauna.

4iecare eveniment fiind i mai i dect cel dinainte, sen$aţia se$onuluiș ș

avea să fie marele bal mascat de la /alatul de 5arnă, o recreare a curţii6omanov din FUFD, toţi invitaţii urmnd să poarte costume din perioadarespectivă. "ca$iile pentru e3travaganţă erau nelimitate.



'ntr-o seară, la o petrecere organi$ată la contele i contesa <reov,ș

Adam îi spusese lui <igi că ar fi dorit să tie ce purtaseră pe vremeaș

aceea înainta ii boierilor. <ndul acela îl măcina foarte mult, a spus el,ș

fiindcă americanii nu purtau pe atunci dect piei de animale, pene iș

mărgele, ceea ce nu părea deloc potrivit pentru o seară imperială. — #oar n-o să-l lăsăm pe prinţul 0viridov să apară ca un indian, nu?

spuse contele i se oferi să-i cree$e un costum de nobil, fapt care duseș

la o cercetare similară din partea prinţesei Ania, prinţesei +enia,prinţului Andrei i chiar a prinţului 0andro. <igi î i petrecu ore întregiș ș

discutnd cu doamnele i cu croitorii lor. ombinndu- i eforturile,ș ș

familiile <reov, Malî ev i 0viridov găsiră destule imagini aleș ș

predecesorilor lor îmbrăcaţi în ve minte de boieri, înct nu mai trebuirăș

să consulte arhivele imperiale, iar cnd terminară erau superbi. *umaibanii care fuseseră cheltuiţi pentru blănurile ce împodobeau ve minteleș

ar fi a!uns pentru a hrăni cteva familii timp de un an.'mprumutnd din mulţimea de bi!uterii ale lui 0andro, <igi le

împodobi pe femei cu iraguri de perle peste brocarturi brodate iș ș

încărcate de auriu, sarafane i !achete tivite cu blană de $ibelină i leș ș

acoperi coafurile cu perle mici, ca doamnele moscovite din secolul al

aptespre$ecelea. 9ărbaţii erau mai potoliţi dect femeile lor, dar nu cușprea mult, strălucind cu toţii în brocarturi aurii i catifea ca boieriiș

moscoviţi, toţi lăsndu- i bărbile să crească pentru oca$ia respectivă, înș

pofida protestelor soţiilor./rinţul 0andro părea deosebit de impo$ant cu părul i barba lui albe.ș

4aptul că purta lanţuri de aur de cteva livre > giuvaeruri de familie

trimise unui înainta din 5talia renascentistă > oferea costumului i maiș șmult farmec. Adam, <igi i Andrei nu putură dect să împrumuteș

cteva bro e de la soţiile lor.ș

<igi părea fericit pentru prima oară după mai multe luni, fapt careavea legătură cu sarcina *ataliei. 'n ciuda faptului că nu-l plăcea pe*icN, încerca din răsputeri să nu creadă că soţia sa îl în elase cuș

6asputin i era nerăbdător să vadă cum avea să arate cel de-al doileaș

copil. #acă i acesta avea să aibă ochi alba tri i nas turtit, îi omora iș ș ș șpe mamă i pe copil. #acă nu, avea să fie mulţumit. #in fericire pentruș

*atalia, aceasta nu avea nici cea mai mică idee de ceea ce intenţiona



soţul ei i îi lua bunătatea drept un semn de împăcare.ș

ui Adam îi plăcu, precum celorlalţi, acel ir de petreceri i seș ș

întrebă în sinea lui cum se făcea oare că poporul rus, care dădea semnede nemulţumire de aproape un deceniu, ţinea att de mult la 6omanovi./oate că e vreo înţelegere stranie între stăpn i stăpnit, o întrerupereș

binevenită a du măniei reciproce, î i spuse americanul. 0pera să dure$eș șmai mult.'n seara mult a teptatului bal mascat, prinţesa Ania., soţul ei,ș grand-

père, mătu a +enia i unchiul Andrei se adunară, îmbrăcaţi cuș ș toţii încostumele caracteristice secolului al aptespre$ecelea, la /alatulș

0viridov, pentru a se îndrepta spre /alatul de 5arnă. Ania i +enia erauș

răpitoare în sarafanele lor lungi din brocart, cu fire aurii, tivite la poale

cu blană de $ibelină i !achete scurte împodobite cu i mai multă blană,ș șiar coafurile înalte le erau presărate cu du$ini de perle micuţe.0arafanul Aniei era purpuriu cu auriuB al +eniei era de un verde-închiscu auriuB amndouă erau splendide. 0oţii lor erau la fel de eleganţi iș

foarte impo$anţi.nd cele două automobile se apropiară de palat, prinţesa Ania

e3clamă încntată cnd vă$u priveli tea oferită de /alatul de 5arnă > ș

fiecare fereastră era luminată, iruri lungi de automobile i săniiș ș

elegante a teptau să- i lase pasagerii mascaţi i o mulţime de curio iș ș ș ș

stăteau în frigul de afară, dornici să-i vadă pe mai-marii ora ului.ș

0ervitorii de la palat, îmbrăcaţi în pantaloni pnă la genunchi iș

achete ro u-staco!iu cu fireturi conduceau invitaţii înăuntru pe măsurăș

ce grupuri-grupuri de boieri i boieroaice urcau superba scară printreș

irurile de găr$i, uria ele coloane de marmură albastru-ver$uie cuș șcapiteluri corintice tronnd în capul scărilor, iar ornamentele de petavan păreau o dantelă aurită deasupra capetelor lor. teva mii demembri ai nobilimii i aristocraţiei 0ant /etersburg-ului se revărsarăș

în imensul palat, un spectacol de lumină, culoare i mu$ică.ș

nd prinţesa Ania i grupul ei urcară sclipitoarea scară de marmurăș

albă, salutnd prieteni i cuno tinţe în drum spre 0ala 0f. <heorghe,ș ș

mulţimea de oameni era att de densă, înct Ania avu sen$aţia că era unpe te care înota contra curentului. 0e părea că toată capitala se aflaș

acolo, purtnd mătăsuri i brocarturi din secolul al aptespre$ecelea.ș ș



/robabil că oceanele lumii au fost secate pentru a scoate la iveală toateaceste perle, î i spuse ea. 4iecare doamnă le avea aran!ate în !urulș

coafurii, peste rochie, încadrndu-i chipul. %ra uluitor.nd ţarul i ţarina deschiseră balul cu tradiţionala polcă, prinţesaș

0viridova îi $ări pe *atalia i pe <igi destul de aproape de cuplulș

imperial. 0tarea *ataliei era ascunsă de sarafanul din brocart ro u cuș

auriu i de !acheta argintie tivită cu blană de $ibelină.ș

— Arată splendid, îi opti Ania +eniei. 0per că totul merge bine cuș<igi.

— %l î i dore te acest copil. % îngro$itor de agreabil, spuse +enia. 'nș șcursul serii, att prinţesa Ania, ct i prinţesa +enia avură onoareaș

de a dansa cu ţarul, iar prinţul 0andro conduse o polcă împreună cu

eleganta împărăteasă-mamă, Maria 4eodorovna. %ra o seară minunată./nă a doua $i nimeni nu î i dădu seama că unul din cele maișsen$aţionale cupluri lipsise. i$a i 0erio!a nu se vă$useră nicăieri.ș

/otrivit celor care o cuno teau pe contesă, numai voia #omnului ar șfi putut-o împiedica să ia parte la balul anului. %ra ceva de mirare.

'n după-amia$a balului, 0erio!a o încolţise pe (a a în dormitorul ei,ș

fiindcă i$a nu se întorsese încă din plimbarea pe care o făcea înfiecare $i, i începuse să-i facă avansuriB ignorndu-i rugăminţile iș ș

chiar i ameninţările, îi sf ie rochia i o aruncă pe pat.ș ș ș

— " să-i spun mamei, spuse fata suspinnd. " să te dea pe mnapolitiei. A spus c-o s-o facă odată." s-o facă,

— /e naiba o s-o facă, spuse 0erio!a. Vino încoace.(a ei nu-i mai rămăsese nicio speranţă. #acă el nu se mai temea să oș

atingă nici cnd mama se afla în ora , atunci era complet lipsită deș

apărare. 0uspinnd, fata ripostă, lovindu-l ct putu de tare, $griindu-l iș

mu cndu-l. =ipa att de tare, înct servitorii se adunară pe hol în faţașu ii, ascultnd fiecare ţipăt, dar neîndră$nind să deschidă u a. 'n acela iș ș ș

loc îi găsi contesa cnd se întoarse i fu curioasă să afle ce se petrecea.ș



0ervitorii î i plecară privirile, neîndră$nind să scoată un cuvnt.ș

— #eschide u a, porunci i$a.ș

*imeni nu se mi că de nicio parte a u ii. 'n încăpere, (a a mai suspinaș ș ș

încă, ghemuită pe podea, cu hainele $drenţuite i aproape isterică în urmaș

atacului 0erio!a se făcu pămntiu cnd au$i vocea i$ei.

— 0erio!a2 spuse contesa. #acă nu deschi$i u a, o să poruncesc unuișservitor s-o spargă. Ai de ales.nd vă$u că nu prime te niciun răspuns, i$a se întoarse spre cel maiș

apropiat servitor i făcu semn spre u ă. Acesta î i propti umărul în u ă i oș ș ș ș ș

i$bi cu toată puterea. 4orţa distruse încuietoarea veche de o sută de ani iș

omul că$u lat pe du umea. 'ntr-o clipă, i$a vă$u fata isterică i peș ș

umătate de$brăcată i e3presia de pe chipul lui 0erio!a. 'nchi$nd u a înș ș

urma ei, se uită la el, rămnnd fără grai timp de o secundă. #upă careridică fata de !os trăgnd-o de păr i o a$vrli în braţele lui.ș

— #e cnd durea$ă porcăria asta, ticălosule? strigă ea. 6ăspunde-mi, 0erio!a. #e ct timp?

um contele refu$ă să răspundă, i$a puse mna pe cel mai apropiatobiect i i-l aruncă în cap, dar nu îl nimeri pe el, ci pe (a a, care se feriș ș

înspăimntată.#er!avin era alb ca varul de frică. A$vrlindu- i fiica pe podea, seș

aruncă asupra soţiei sale, primind o palmă peste faţă i ameninţări cuș

chemarea poliţiei. — (e rog, spuse el. *u face asta. A fost numai vina ei. 0-a ţinut tot

timpul după mine. *-am putut să re$ist.'n adncul sufletului ei, i$a tiuse întotdeauna că a a avea să seș ș

întmple. tiuse încă de cnd 0erio!a începuse să mngie fata, cu aniẞîn urmă. Avnd dovada infidelităţii lui cu propria-i fiică se simţea attde revoltată, înct îi venea să-i omoare pe amndoi.

0uspinnd în timp ce mama î i îndrepta furia asupra ei, lovind-o înș

mod repetat i cu putere, (a a nu mai vă$u nimic în faţa ochilor în afarăș ș

de o peliculă ro iatică. Au$ind ţipetele i$ei, strigătele lui 0erio!a iș ș

propriile ei suspine, fata se ghemui !os pe podea, într-un colţ, plngnd iș

cu minile deasupra capului, încercnd să se ferească de lovituri. — nd ai fost plecată la 5schia, m-a dus într-un loc îngro$itor2 strigă

ea. Voiam să mă aperi, dar m-ai abandonat2 M-ai lăsat pe mna lui2 Ar fi



trebuit să mă a!uţi2nd i$a se opri pentru a striga la 0erio!a, (a a sări în picioare iș ș

luă o foarfecă de pe măsuţa de toaletă. Vă$nd mi carea bruscă a (a ei,ș ș

i$a se aruncă asupra ei, luptndu-se cu ea pentru a-i lua foarfeca dinmnă. ovind-o pe fată peste faţă de mai multe ori, pnă cnd îi dădu

sngele, i$a încercă să ia foarfeca în clipa în care copilul se încovoie,încercnd cu disperare să rămnă în posesia ei.Apucnd-o de păr, contesa îi trase capul în sus, căutnd să pună

mna pe arma cu două vrfuri. 'n clipa aceea, fata dădu mna în spatebrusc i apoi înfipse foarfeca în pieptul mamei ei. )n moment, i$a seș

încovoie, privindu- i fiica i încle tndu- i minile pe piept. 4ascinatăș ș ș ș

de priveli te, (a a privi tăcută cum contesa uimită se prăbu i încet peș ș ș

covorul chine$esc, cu cele două vrfuri ascuţite ale foarfecii înfipte îninimă. (a a o vrse att de adnc, înct nu se mai vedeau dectș

mnerele încrustate cu pietre preţioase. 6ăsuflnd greu din cau$a lupteii durerii, cu faţa însngerată, fata se uită la dra de snge care începeaș

să păte$e rochia mamei ei în dreptul pieptului.Am omort-o, î i spuse ea, ţinndu-se de măsuţa de toaletă. *u maiș

mi că. Mi-am omort mama. Acel gnd o făcu să încremeneascăB aveaș

să fie pedepsită pentru asta. Avea să fie îngro$itor. — "h, #oamne2 strigă 0erio!a fugind spre soţia lui. i$a2ontesa #er!avina semăna cu o pasăre rănită, mi parul lung i negruș

răsfirat pe covor ca ni te pene lucioase i cu rochia de un albastru-ș ș

aprins i pielea albă stropite de snge. 4oarfeca se afla înfiptă în pieptulș

ei ca două pumnale mici, dar aducătoare de moarte. *ici sunet nu ie eaș

din gura ei întredeschisă.(a a se uită fascinată la mama ei, la tatăl ei, la covorul plin de snge,ș

întreaga scenă părnd un fragment de co mar i, deodată, tiu cum să-lș ș ș

pedepsească pe 0erio!a pentru toate acele după-amie$e i seri de ru ine.ș ș

O merita. — Ai omort-o pe mama, spuse ea încet, cu răutate în privire. Ai

în!unghiat-o cu foarfeca i ai omort-o.ș

— (a a, nu spune asta, $ise el rugător.ș — Ai omort-o pe mama, repetă ea, plăcndu-i groa$a din ochii lui.

(e-am vă$ut.



— Monstru mic ce e ti2ș

(a a ie ea de!a în fugă din cameră, goală, i strignd servitorilor ș ș ș

strn i în faţa u ii că tata o omorse pe mama i acum voia s-o omoareș ș ș

i pe ea.ș

Amuţiţi, servitorii se uitară înăuntru i îl vă$ură pe contele #er!avinș

privindu-i, în timp ce contesa #er!avina $ăcea într-o baltă de snge înodaia fiicei ei. — *-am făcut-o eu2 strigă 0erio!a, ie ind din cameră. *u-i vina mea2ș

obornd scara în fugă după fiica lui, o urmări pnă într-unul dinsaloanele de la parter, dar cnd îl vă$u venind după ea cu un vătrai pe care

îl luase iute din cămin, (a a urcă din nou scara, adăpostindu-se dupăș

mulţimea de servitori, care erau prea uluiţi ca să facă altceva dect

să se uite. — /entru numele lui #umne$eu, a!utaţi-mă2 strigă (a a. Vrea să măș

omoare i pe mine2ș

nd contele urcă scara furios, agitnd vătraiul i strigndș

obscenităţi, un servitor tnăr se repe$i să-i ia arma din mnă.uptndu-se cu 0erio!a pe trepte, î i pierdu echilibrul i, fără să-i deaș ș

drumul stăpnului său care striga, se prăbu i peste balustrada deș

marmură în holul de la intrare, că$nd de la o înălţime de vreocincispre$ece metri.

0ub ochii îngro$iţi ai servitorilor săi, contele 0erghei #er!avin că$ucu un ţipăt înfiorător peste un ceasornic grotesc din secolul alaptespre$ecelea. el mai interesant lucru în legătură cu acel ceasornicș

era spirala ascuţită din metal, asemănătoare cu turla atedralei 0finţilor

/etru i /avel. Acum spirala aceea se vedea ie ind prin mi!loculș școntelui #er!avin, provocndu-i o durere cumplită. 0ervitorul era întinspe podeaua de marmură, cu gtul rupt.

'n timp ce 0erio!a $ăcea înfipt ca o insectă într-un laborator, (atiana0ergheevna se aplecă peste balustradă pentru a-l vedea mai bine cum sechinuia, au$indu-i urletele de durere insuportabilă, vă$ndu-i e3presiade pe chip. #upă care le ină.ș



#ouă ore mai tr$iu, după ce doctorul venise i plecase, neputnd să-ș

l mai salve$e pe conte, (a a intră în camera în care se afla acesta i seș ș

apropie cu prudenţă de pat. (răgnd pătura la o parte, stătu multăvreme tăcută, uitndu-se la cel care îi adusese atta suferin ă, prima iț ș

ultima ei iubire. Mort, era inofensiv i revoltător.ș

Ai fost de tept, 0erio!a, dar eu am fost i mai de teaptă. Acum eu amș ș ș

totul, în timp ce tu n-ai nimic, nici măcar viaţa sau numele.:mbind triumfătoare, fata se aplecă, î i apropie faţa de cea a luiș

0erio!a i, tremurnd de emoţie, îl scuipă de două, trei ori.ș

— Adieu, cer papa, spuse ea r$nd. @e ais #e reoir en enfer!

5e ind din încăperea aceea, contesa (atiana 0ergheevna #er!avinaș

lăsă în urmă orice sentimente cunoscute vreodată faţă de familia ei. %ra

o femeie singură.

#ate fiind împre!urările, prinţul 0andro hotărî că nici nu putea fivorba de o dublă înmormntare. 4amilia i$ei avea să se ocupe defuneraliile conteseiB ce făceau #era!avinii cu cadavrul perforat alcontelui era treaba lor. (a a fu de acord. *ici nu se sinchisi să întrebeș

care erau planurile în legătură cu înmormntarea tatălui ei, alăturndu-se, astfel, rudelor mamei.

a martoră la 1uciderea i$ei de către 0erio!a i supravieţuitoare aș

unei tentative de crimă, (a a se bucură de o oarecare simpatie, chiar ș

dacă mama ei nu fusese deloc în relaţii bune cu familia. *imic nuschimba părerea oamenilor mai repede dect un martiriu subit i, dinș

moment ce îngro$itoarea i$a nu mai era ca să-i irite, rudele ei hotărrăsă se gndească la ea într-o anumită lumină po$itivă. a unic copil alei, (a a avea să fie îngri!ită cum se cuvine.ș

— Acum am rămas complet singură, spuse tnăra contesădepărtndu-se de mormnt împreună cu mătu a +enia iș ș grand-père'

*u tiu ce o să mă fac fără scumpa mea mămică.ștergndu- i ochii > de i nu se vedea nicio lacrimă > fata urcă înẞ ș ș

ma ină împreună cu rudele ei din familia Malî ev, depărtndu-se deș ș



cimitir i lăsnd-o pe i$a în compania tăcută a înainta ilor ei. 0erio!aș ș

era îngropat lngă rudele lui, în partea opusă a marelui cimitirB i$apăstra distanţă în moarte ca i în viaţă.ș

uibărindu-se lngă +enia care era înve mntată în blana deș

$ibelină i cu un văl greu pe chip, (atiana 0ergheevna puse capul peș

umărul prinţesei i oftă. +enia cre$u că i$bucnise în lacrimi i o luă peș șdupă umeri. Andrei părea mi cat. 9ănuia că o fiică ar fi putut găsiș

calităţi deosebite la răposata lui cumnată, de i el unul nu î i dădeaș ș

seama care ar fi putut fi acestea.Am trecut de partea inamicului, î i spuse (a a cnd frumoasa ei mătu ăș ș ș

îi mngie părul u or. ' i ascunse faţa în blana +eniei, inhalnd parfumulș ș

e3otic de blană amestecat cu cel de Iasmine de 6orse, preferat de +enia.

'n acel spaţiu închis, aerul era încărcat de acea mireasmă. — % îngro$itor ce ţi s-a întmplat, spuse mătu a ei atunci. #ar acumș

trebuie să te gnde ti la viitor.ș rand-père ar vrea să locuie tiș

împreună cu el în /alatul 0viridov. — *u poţi sta singură acasă, adăugă Andrei. *u s-ar cuveni. — #a. i, pe urmă, Aniu a i familia ei îţi vor ine companie.ẞ ș ș ț

Acum are un băieţel foarte dulce. 5ar soţul ei e foarte plăcut.(u i Aniu a sunteţi amndouă nepoatele lui 0andro, sublinieș ș

Andrei. i nu e nicio diferenţă prea mare de vrstă.ẞ

— Aniu a i mama nu se aveau prea bine, $ise (a a ovăitoare. 0-ar ș ș ș șputea să nu mă vrea.

— /rostii, spuse prinţul. Aniu a e o fiinţă cu un sufletșnemaipomenit. *u s-ar lăsa influenţată de a a ceva.ș

(a a spera acest lucru. /e de altă parte, ea nu era o fiinţă cu un sufletșnemaipomenit i nici nu simţea vreun imbold să devină.ș

Viaţa cea nouă a contesei (atiana #er!avina de la /alatul 0viridov

era total diferită de cea trăită alături de i$a i de 0erio!a. %uforiașiniţială datorată triumfului asupra ambilor ei părinţi într-o după-amia$ăsngeroasă i con tienti$area faptului că îi !ucase o farsă macabră luiș ș



0erio!a, lăsaseră loc singurătăţii, în timp ce încerca să se adapte$e uneiatmosfere mai conservatoare.

'n ciuda repulsiei pe care o simţea faţă de ceea ce îi făcuse 0erio!a,(a a ducea dorul emoţiilor ce însoţeau peregrinările prin parteaș

întunecoasă a capitalei, unde totul era ciudat de fascinant. *u îidisplăcuse chiar #o#'

Ania i +enia se cutremurau la gndul vieţii trăite alături de i$a iș ș

de 0erio!a i încercară să !oace rolul de mame pentru ciudata frumuseţeș

cu ochi alba tri pe care o mo teniseră, dar (a a era preaș ș ș sauage' /arcăera un mic animal rănit, remarcă Ania, prea îndurerată pentru a fiîmbln$ită, mult prea neîncre$ătoare pentru a permite acest lucru.

(a a nu voia dect să fie lăsată în pace. *u o interesau nici 9elocia,ș

nici cei din !urul acestuia, a a că nu prea avea ce să discute cu Aniu a,ș șdeoarece aceasta î i adora nesuferitul pui de veveriţă i î i petrecea oreș ș ș

întregi $benguindu-se cu el pe covoarele chine$e ti din salonul ei. (a eiș ș

i-ar fi plăcut să meargă la teatru, a a cum făcea adesea cu 0erio!a, dar,ș

din moment ce erau cu toţii în doliu, acest lucru ie ea cu totul dinș

discuţie. 0erile petrecute în compania rudelor ei erau plăcute iș

monotone, în acela i timp.ș

'n cele din urmă, Aniu a încetă să mai insiste asupra pre$enţei eișdupă cină, renunţă la încercările de a o întreţine i, pur i simplu, o lăsăș ș

să facă ce poftea, adică să bntuie prin palatul imens ca o fantomă,singură i netulburată, bucurndu-se de toate comorile adunate deș

înainta ii ei iubitori de artă i comparnd acea vastă colecţie cu valorileș ș

mai neînsemnate pe care le strnseseră #er!avinii > i care acum erauș

ale ei.(atianei 0ergheevna îi mai plăcea ceva. a i i$a, (a a avea oș ș

pasiune pentru tot felul de podoabe personale i acum, aflndu-se înș

posesia impresionantei colecţii de bi!uterii a mamei ei > măcar celecare nu se aflau în seifurile băncii > îi plăcea nespus do mult să segătească i să se farde$e precum curte$anele pe care le întlnise înș

timpul escapadelor cu 0erio!a.

'n timp ce Ania stătea cu Adam într-unul din imensele saloane dupăcină, discutnd despre avioane, despre fiul lor sau despre vreun model decostum de $bor, (a a se încuia adesea în camera ei de toaletă i practicaș ș



arta ilu$iei.4olosind una din servitoarele Aniei drept croitoreasă, (a a o puseseș

să modifice cteva din ve mintele mamei ei în a a fel înct să i seș ș

potrivească i să cree$e pentru ea o garderobă sofisticată, imitndș

hainele casei or# de la /aris.

5ntrnd în posesia imensei colecţii de peruci a i$ei, fata descoperică î i putea schimba înfăţi area adoptnd coafura cte unei doamneș ș

celebre. #ar transformarea finală avu loc cnd (a a începu să seș

farde$e. 'n două$eci de minute, eleva timidă în rochie neagră i cuș

obra!ii curaţi putea deveni o superbă curte$ană învăluită în mătăsuri,bi!uterii i blănuri, emannd un parfum e3otic i privind lumea cu ochiiș ș

conturaţi de creionul negru i cu gene rimelate, gura ro ie $mbindș ș

seducător pră$ii închipuite.'ncntată de înfăţi area acelei făpturi fantastice i artificiale a serii,ș ș

contesa (atiana îi dădu chiar i un nume > (ata > ceva ce părea vagș

pari$ian i ispititor, ca o actriţă dintr-o comedie mu$icală, o persoanăș

pe care 0erio!a ar fi urmărit-o cu plăcere.0ingură cu creaţia ei, (a a puse la punct garderoba, coafura iș ș

machia!ul (atei, e3ersndu-i gesturile, $mbetele, mimica i a teptndș ș

cu răbdare momentul cnd avea să o poată scoate în lumea nocturnă abarurilor de noapte i a restaurantelor din 0ant /etersburg, care erauș

pline de bărbaţi mai în vrstă în căutare de fete i femei tinere dorniceș

de libertate. /rimul obstacol în calea pierderii în noapte a (atei se aflaos, sever, scrupulos i înalt de peste un metru opt$eci > unchiul Adam.ș

Modul în care strălucitoarea făptură din apartamentul (a ei avea săș

treacă pe lngă acel ochi atent era o problemă care îi scăpase dinvedere. #ar, a a cum îi plăcea profesorului ei de teologie, părinteleș

(ihon să spună, nu e3ista nicio problemă att de spinoasă, înct să nupoată fi re$olvată printr-o gndire atentă i logică. *u avea nevoieș

dect de timp. /entru început, se apucase de!a să mituiască servitorii.



Capitolul 18

'n afară de faptul că o mo teniseră pe (atiana 0ergheevna, tineriiș0viridov mai cunoscuseră i alte neca$uri în ultima vreme. ursa 0antș

/etersburg > Moscova era încă în picioare, dar unul din participanţifăcuse o gălăgie surprin$ătoare în legătură cu intrarea lui Adam0viridov în concurs, din moment ce acela era un eveniment cu totulrusesc, iar Adam numai rus nu era.

5nfluenţa prinţului 0andro potolise spiritele, dar acesta luă îndoielilelegate de statutul nepotului său prin alianţă drept un afront personal.Această situaţie alimentă brfele timp de apro3imativ o săptămnă, încursul căreia au avut loc discuţii aprinse între 0andro i comitetulș

întrecerilor într-unul din cele mai moderne cluburi din 0ant/etersburg. 'n cele din urmă, s-a hotărt că, dacă Adam era destul debun pentru 0viridovi, era mai mult dect acceptabil să $boare de la

0ant /etersburg pnă la Moscova în onoarea 6omanovilor.Acest lucru fiind re$olvat, prinţul 0andro i amanta sa cea maiș

recentă, %lena, plecară cu vagonul personal al lui 0andro într-ocălătorie spre încntătoarele oră ele italiene de $onă deluroasă, de undeș

prinţul intenţiona să achi$iţione$e ni te tablouri ale unui foarte bun, dar ș

relativ necunoscut artist al Suattrocento-ului. #orea tablourile pentrusuperba sa galerie italiană din /alatul 0viridov i avea nevoie de oș

scu$ă decentă pentru a dispărea din 0ant /etersburg în perioada ctera în doliu după #er!avini, doliul fiind mult mai puţin împovărător departe de prieteni i brfele locale. 6ămase în sarcina tinerilor ș

0viridov i a soţilor Malî ev să ţină doliul în 0ant /etersburg.ș ș

— rand-père n-a pierdut deloc timpul, spuse (a a cnd seșîntoarseră cu toţii de la gară după ce îl conduseseră.

A a e, î i spuse Ania, căreia nu-i plăcea ideea de a fi lăsată să oș șplngă pe îngro$itoarea mătu ă i$a, în timp ce 0andro se distra, dar nuș

prea avea ce să facă. 'i trecu prin cap gndul că grand-père, în ciudatuturor calităţilor lui, era un bătrn egoist i răsfăţat.ș



0ingurul lucru care nu ie ea din discuţie datorită doliului eraș

întrecerea aviatică, din moment ce era o modalitate nouă de petrecere atimpului liber. 9alurile, petrecerile i ceaiurile dansante erau inter$ise,ș

dar riscul de a-ţi frnge gtul în aer era perfect acceptabil i, deci, unaș

din puţinele plăceri posibile. (oată familia î i punea speranţele înș

Adam la întrecerea care avea să repre$inte marele eveniment alMoscovei, în luna iunie.

'n plus, prinţul 0viridov primea lecţii de la un e3pert, contele 4ran$von Murnau, un prieten de-al lui 9illN de la /aris, care în perioadaaceea se afla în 0ant /etersburg, numit la impunătoarea Ambasadăgermană din /iaţa 0f. 5sac. 4aptul că ambasada era plasată chiar vi$avide celebrul hotel As#oria era o fericită coincidenţă, după părerea lui

9illN, din moment ce acolo se găsea unul din cele mai bune baruri dinora i părea să fie locul preferat de actriţe, balerine i alte doamne careș ș ș

se tre$eau la viaţă după lăsarea întunericului. — ontele von Murnau î i petrece cea mai mare parte a timpuluiș

spri!inind artele? î i întrebă Adam fratele cnd stăteau amndoi înș

biroul său de pe strada Morhovaia, unde singura clădire mare era oca$armă a armatei.

— *u. 4ran$ vrea ca ru ii să-l ia drept un fustangiu inofensiv, dar el,șde fapt, le studia$ă cu mare atenţie apărarea militară. /rietena lui e odoamnă care a fost foarte apropiată de !umătate din generalii ţării. %uluitor cte poţi afla stnd i ascultnd-o. 6u ii pot fi foarte indiscreţi.ș ș

— <eneralii sau prietenele lor? — Ambele categorii, spuse 9illN r$nd.

— <ermanii se pregătesc să atace din nou 4ranţa, nu? nd Ania i cușmine am fost în %uropa anul trecut, am petrecut o săptămnă la 9erlin iș

am observat că atmosfera era alarmantă. )n militarism e3agerat. — #upă părerea lui 4ran$, generalii sunt cei care vor o oca$ie pentru

a începe totul. 'mpăratul e foarte lini tit în ultima vreme.ș

— Vrei să spui că, în sfr it, a început să- i dea seama că nu e chiar ș șatt de ră$boinic cum a cre$ut?

— am a a ceva.ș/rinţul 0viridov se uită pe ferestrele înalte la clădirea cenu ie din piatrăș

de vi$avi, o priveli te deloc veselă. tia că 9illN îl cuno tea pe vonș ẞ ș



Murnau de un an de $ile i susţinea că era o bună sursă de informaţii înș

legătură cu germanii i intenţiile acestora în privinţa vecinilor lor ș

europeni. 4iind fiul unuia din eroii ră$boiului franco-prusac din FETH,se bucura de un bun renume. 5ar din ceea ce spunea > i, uneori, dinș

ceea ce nu spunea > <ermania se pregătea de ceva. — <eneralii germani sunt de părere că 0erbia e vipera 9alcanilor,

spuse 9illN. i verii lor austrieci gndesc la fel. *-au nevoie dect de oẞ

mi care gre ită din partea 0erbiei ca să declan e$e infernul. 0untș ș ș

convins do asta.5ar dacă se va întmpla a a ceva, î i spuse Adam, 6usia va sări înș ș

a!utorul fraţilor ei balcanici, 4ranţa i Anglia vor onora condiţiileș

specificate în (ripla Alianţă recent semnată i, astfel, toată %uropa va intraș

în ră$boi > 4ranţa, Anglia i 6usia împotriva <ermaniei i Austriei, plusș șalte ţări mai puţin puternice care vor intra de ambele părţi.

9illN îi aruncă o privire fratelui său. ' i dădea seama la ce se gndea.ș

— *u cred că ţara noastră va intra într-un conflict european, spuseel. Ar fi mai cuminte pentru noi să stăm deoparte i să privim i, înș ș

final, să încercăm să facem pe pacificatorii. nd s-a întmplat astadupă ră$boiul ruso-!apone$, oamenilor le-a plăcut foarte mult. %l a fost

singurul învingător în acel ră$boi blestemat.Adam încuviinţă în semn de răspuns. — 0unt sigur că 0tatele )nite n-or să se amestece într-un ră$boi în

%uropa curnd. eea ce mă înspăimntă de moarte e intrarea în ră$boia 6usiei. #acă o să se întmple a a ceva, o să vreau să-mi trimit familiaș

în rimeea. — *-ai încredere în armata rusă? — *u cine tie ce, $ise Adam $mbind.ș

'n a!unul $ilei în care Adam plus alţi paispre$ece concurenţi aveau să

decole$e spre Moscova, 4ran$ von Murnau î i însoţi prietenul pentru oșultimă inspecţie a avionului 4rifoi cu pa#ru foi, cel mai mare cadouoferit cu oca$ia bote$ului lui 9elocia.



— #eci, 0viridov, îi spuse contele von Murnau, nu uita ce ţi-amspus. 4ără aiureli. #oar vite$ă i preci$ie. 0copul tău e să a!ungi peș

cmpul acela înaintea rivalilor tăi, a a că $boară ct mai !os cnd teș

apropii i ai gri!ă să nu ţi se oprească motorul cnd pier$i din altitudine.ș

Vrem să a!ungi primul, dar pe cmp, nu 3n el. — Ateri$area e singura parte care mă îngri!orea$ă. Ar putea fi lume

multă. — *u-ţi face prea multe gri!i pentru asta. Vor fi soldaţi care vor

menţine ordinea în $ona respectivă. i, dacă vreun prost o să fie strivitẞ

de vreun avion, vinovat va fi ofiţerul însărcinat cu ordinea pentru că n-a îndepărtat lumea cum trebuie, nu tu.

— Asta nu m-ar face să mă simt mai bine.

ontele von Murnau rse u or.ș — /ăstrea$ă-ţi mila pentru tine, îi spuse el./rinţul 0viridov $mbi amabil i scoase o sticlă deș Moe# rece din

carlinga avionului. — #ragul meu 4ran$, să bem pentru succesul nostru în această

întrecere i pentru continuarea prieteniei noastre, spuse Adam.ș

— 4ie ce-o fi, spuse 4ran$ destupnd sticla vesel. 0ă nu mă faci de

ru ine, 0viridov. Altfel n-o să recunosc că te-am pregătit. Aviaţiașîmpăratului nu pregăte te învin i.ș ș

— A a e.ș

i, bnd pentru succesul cursei, Adam era bucuros în sinea lui că nuẞtrebuia să-l înfrunte pe 4ran$ acolo sus.

Moscoa

Vremea la începutul verii era superbă în străvechea capitală a 6usiei.a făcnd parte din ceremoniile dedicate tricentenarului, familia

imperială făcuse o vi$ită oficială fostei cetăţi a înainta ilor, fiind una dinșopririle prevă$ute de-a lungul itinerariului, dar programul nu îi permiteaţarului să a tepte sosirea avioanelor de la 0ant /etersburg. Avea alteș



lucruri de făcut. 'n schimb, cumnatul său, marele duce Ale3andr Mihailovici, prietenul lui Adam de pe aerodrom i fondatorulș

Academiei 5mperiale de Aviaţie, era pre$ent pentru a-i întmpina pepiloţi, genul de solemnitate cu care 6omanovii erau obi nuiţi.ș

'n $iua dinaintea întrecerii, familiile Malî ev i 0viridov, inclusiv (a a,ș ș ș

urcară în vagonul personal al prinţului 0andro pentru călătoria de onoapte, a!ungnd la timp pentru un mic de!un consistent servit la re edinţaș

prinţului de la Moscova, pe strada 0adovaia, unde veniră i 9illNș

hitmore împreună cu 4ran$ von Murnau. 0andro se întorsese din%uropa pentru acel eveniment i a tepta o victorie pentru efortul făcut.ș ș

'n timp ce bărbaţii se îndopau cu heringi, crnaţi, uncă i ouă, femeileș ș

> prea nervoase tiindu-l pe Adam în aer > se mulţumiră cu cte oș

cea că de ceai i cte o felie de pră!itură cu stafide. (a a stătea lngăș ș șAnia i îi studia pe cei doi străini.ș

— < bien, spuse 0andro oftnd. 9ănuiesc că ar trebui să plecăm.0unteţi gata?

#upă o căutare de ultimă clipă a încă unui binoclu, ie iră cu toţii iș ș

urcară în automobilele lui 0andro, îndreptndu-se spre strada(versaia, drumul spre periferia Moscovei.

nd ma inile 0viridovilor a!unseră la locul stabilit pentru ateri$are,ș

oferii trebuiră să cla3one$e pentru a- i face drum prin mulţime. 0uteș ș

de spectatori > ma!oritatea fiind ţărani curio i > se aflau răspndiţiș

pretutindeni pe cmpul acoperit de iarbă. 0oldaţii de la garni$oana dinMoscova erau însărcinaţi cu supravegherea lor, fiindcă autorităţileţineau încă minte de$astrele petrecute nu departe de acel loc în

momentul încoronării ţarului. *imeni nu mai voia să se întmpla a așceva./e margini, îmbrăcaţi în blu$e ruse ti, pantaloni largi băgaţi în ci$meș

ponosite i cu epci turtite, se aflau ţăranii bărbo i împreună cu femeileș ș ș

lor înve mntate în rochii de stambă, atra i de $vonurile legate deș ș

oamenii care $burau în spatele norilor. /e !umătate agitaţi, pe !umătatesuspicio i, unii din cei mai credincio i u oteau despre A #oua 0osireBș ș ș ș

în definitiv, toată nobilimea era pre$entă, cu privirile aţintite pe cer./oate că acest lucru îi atrăsese acolo de la început.

0oldaţii circulau printre diversele grupuri, bine dispu i, pregătiţiș



pentru spectacol, îmbrăcaţi în uniformele albe de vară, hotărţi să numai fie confruntaţi cu un alt de$astru i captivaţi de numărul mare alș

frumoaselor doamne pre$ente.0pectatorii care sosiseră în automobile sclipitoare erau în mare parte

aristocraţi i negustori din Moscova, plus cţiva funcţionari.ș

/rinţesele 0viridova i Malî ev erau splendid îmbrăcate în rochiiș șu oare de vară, pline de broderii, cu iraguri de perle la gt, avnd peș ș

cap pălării cu boruri largi, decorate cu pene ale unor păsări e3otice. — *imic nu crea$ă o atmosferă mai plăcută cu oca$ia unui eveniment

sportiv dect un grup de femei frumoase i, după părerea mea, prinţeseleș

noastre le întrec pe toate, spuse 4ran$. 4ratele tău e un mare norocos. — u siguranţă.

9illN se salută cu cţiva prieteni din 0ant /etersburg care veniserăla Moscova pentru acel eveniment i toţi îi urară succes fratelui său. 0eș

părea că prinţul 0viridov era principalul favorit, lucru de care 9illN erafoarte mndru.

/entru prima oară în viaţă, fraţii începeau să se placă încetul cuîncetul, sau cel puţin să se tolere$e reciproc, ceea ce nu se maiîntmplase niciodată. 9illN puse acest lucru pe seama influenţei aceleifete frumoase cu care se însurase Adam. %ra e3traordinară. Au$i, oprinţesă să se mărite cu fratele $ui' %fectul asupra lui Adam era la fel cuacela asupra broscoiului din poveste, î i spuse el. 'l făcuse uman.ș

/rivind femeile 0viridov i Malî ev de la o distanţă de cţiva metri,ș ș

9illN o observă pe fata care stătea lngă ele, cea care îi însoţea de lare edinţa prinţului 0andro, veri oara Aniei. /este vreo ase ani avea săș ș ș

fie o superbitate. ' i aminti întlnirea întmplătoare cu mama fetei laș(eatrul Mare i se întrebă de ce nu o fi ucis-o soţul ei mai devreme. %raș

îngro$itoare. 5ar acum, acea domni orica delicată cu ochi mari, alba tri,ș ș

i guriţă frumoasă avea să mo tenească o parte serioasă din industriaș ș

te3tilă a 0ant /etersburg-ului. %ra o prietenie care trebuia cultivată > practic erau chiar rude, î i spuse el amu$at.ș

(oată lumea ţinea binoclurile îndreptate spre cer, căutnd să $ărească

vreo urmă de avion, indiferent al cui. #ar, în momentul acela, nu sevedea absolut nimic.

4ran$ scrută mulţimea, observnd pre$enţa multor ofiţeri superiori,



cuno tinţe de-ale sale de pe aerodromul din 0ant /etersburg. a fel caș

el, i ei considerau avionul ca fiind ceva mai mult dect !ucăria unuiș

bogăta . Avea să fie cea mai nouă armă.ș

'n cele din urmă, după vreo oră i !umătate, cnd prinţesa Ania eraș

aproape înnebunită de gri!i pentru soţul ei, cineva din mulţime destupăo sticlă de ampanie i e3clamă8ș ș

— Vin2Aniei aproape că i se opri inima în piept cnd se uita prin binoclu la

primul avion care î i făcuse apariţia, lira încă prea departe pentru ca săș

i se poată deslu i însemnele, dar cnd se mai apropie, Ania î i ţinuș ș

răsuflarea. — %l e2 % Adam2 A a!uns.

=ipetele de bucurie ale doamnelor îl făcură pe prinţul 0andro să sestrmbe puţin. *epoata lui preferată practic sărea în sus ca un copil,ţipndu-i în ureche, în timp ce eleganta lui fiică, o femeie cunoscutăpentru rafinamentul i buna ei cre tere, chiuia îngro$itor, sărutndu-i peș ș

toţi bărbaţii din !ur i făcnd tot ce-i stătea în putinţă să-i spargăș

timpanele tatălui ei. /rinţul Andrei privea amu$at. — Ah, staţi puţin, spuse 9illN cu tonul cuiva care î i vede calulș

a!ungnd de pe primul loc pe ultimul, mai e unul.Ania scoase un sunet de de$amăgire, cam ca băieţelul ei, î i spuseș

(a a, care găsea totul ct se poate de comic.ș

— *u2 e3clamă prinţesa apoi. (rebuie să c tige2ș

— *u vă faceţi gri!i, scumpă doamnă. Am discutat aceastăeventualitate, spuse 4ran$. " să tie ce să facă.ș

/este tot în !ur, oamenii puneau pariuri, îndreptnd binoclurile sprecer i destupnd sticle de ampanie pentru a însoţi gustările cumpărateș ș

de la cele mai bune prăvălii din ora . %liseev trebuise să- i ia a!utoareș ș

suplimentare pentru oca$ia respectivă, spusese cineva. (oată lumea sedusese la el.

'n timp ce însoţitorii ei luau gustări, prinţesa Ania era prea nervoasăpentru a mnca. 0e agăţă de (a a i se rugă.ș ș

a sute de picioare deasupra mulţimii, cu vntul bătndu-i puternicîn faţă i cu ochii apăraţi de o pereche de ochelari germani, Adam clipiș

de cteva ori încercnd să deslu ească vreo siluetă familiară, dar îi fuș



imposibil. )ndeva, prin mulţimea aceea, Ania se uita spre el,emoţionată i plină de speranţă, a teptnd să-l vadă ateri$nd teafăr. #eș ș

asemenea, tot pe undeva pe acolo se afla i 4ran$, care îi urmăreaș

fiecare mi care mental, repetndu-i instrucţiunile, spunndu-i că aveaș

nevoie de preci$ie i snge rece.ș

'n carlinga avionului bote$at 4rifoi cu pa#ru foi, Adam verificăaparatele i, deodată, se întoarse, parcă din intuiţie, să se uite în spate.ș

— a naiba2 strigă el acoperind $gomotul motorului.(erceno, un pilot foarte bun din 0ant /etersburg, proprietarul unei

mici fabrici de te3tile din cartierul Vîborg, era chiar în spatele lui iș

c tiga teren rapid. %h, asta da competiţie. (erceno era singurul pilotș

pe care 4ran$ von Murnau îl considera o adevărată prime!die pentru

Adam i, iată-l, făcndu-i cu mna vesel, cu un $mbet pnă la urechi.ș — a naiba, repetă prinţul 0viridov. %h, acum sau niciodată2'n clipa următoare, apucă maneta cu hotărre i plon!ă rapid,ș

îndreptndu-se spre cmpul verde.@os, 4ran$ trăgea nervos dintr-o ţigară, urmărind cu atenţie mi cărileș

elevului său i întrebndu-se dacă Adam era con tient de acel avion careș ș

se afla chiar în spatele lui. /lon!area aceea bruscă putea să însemne ca îl

vă$use sau că era nesăbuit. 'n orice ca$, ar fi făcut bine să fie atent, altfelmotorul i se putea opri subit. i nu voia să asiste laẞ a a cea'ș

— *u-i a a că e superb? strigă Ania, urmărind mi cările soţului ei cuș șbinoclul. )itaţi-vă la el2

(erceno se afla e3act în spatele 4rifoiu$ui, cobornd la fel de repedei, acum, apăru un al treilea avion pe cer, foarte departe, abia vi$ibil.ș

9rusc, Adam plon!ă din nou. 4ran$ avu revelaţia deodată că Adam eravinovat de eroare în gndire sau de o nebunie temporară. /lon!ase prearepede a doua oară. #acă nu era atent, acest lucru i-ar fi putut fi fatal.

/rinţul 0andro o luă pe Ania pe după umeri, strngnd-o la pieptullui masiv. Vă$u că era înspăimntată acumB soţul ei era prea nechib$uit.

)itndu-se pe cer, Ania simţi că-i vine rău. eea ce tocmai vă$use oîngro$ise. *u semăna cu plon!ările pe care le făcuse înainte. %ra prea

nebunesc, prea necontrolat. /robabil că Adam are probleme, î i spuseșea i inima îi bătea cu putere. *u mai avea importanţă pentru ea dacă elș

avea să c tige sau nu. *u mai voia dect să-l vadă ateri$nd cu bine.ș



0us, unde peisa!ul îi trecea prin faţa ochilor ca ni te pete albastre iș ș

ver$i estompate, Adam vă$u îngro$it că (erceno îi urma fiecaremi care, inclusiv ultima coborre. #acă nu era atent, omul i-ar fi pututș

tăia calea în aer, a a înct ar fi a!uns amndoi în mormnt înainte deș

vreme.Mai decis ca oricnd, Adam aruncă o ultimă privire petei mari care

repre$enta mulţimea de pe pămnt i e3ecută manevra 0-divi$at, peș

care 4ran$ o recomanda în situaţii dificile, pentru evitarea prăbu irilor ș

periculoase, cu botul în !os. — Ah, bine, oftă 4ran$. % stăpn pe situaţie.Vntui adia u or dinspre rul Moscova, fluturnd rochiile doamnelor ș

i oferind puţină răcoare. 0us, la înălţime, acea adiere plăcută era maiș

degrabă un vnt puternic care i$bea aripile aeroplanului *ieuport al luiAdam i lovindu-l în faţă att de tare, înct el trebui să clipească des înș

spatele ochelarilor în timp ce se îndrepta spre terenul de ateri$are, undedeslu ea acum oameni în uniforme care diri!au spectatorii în perimetrulș

destinat lor. — elălalt plon!ea$ă din nou2 strigă Ania, temndu-se că avea să-i

taie calea soţului ei.

"are omul acela era nebun? *u-l vă$use pe Adam? — Ateri$ea$ă, 0viridov2 strigă 4ran$. % timpul2<ndindu-se la Ania, Adam se întrebă din nou unde o fi fost, în timp

ce î i plimba privirea peste teren, alegnd un punct în care să ateri$e$e.ș

/este cteva minute avea să fie pe pămnt, oprindu-se în mi!loculacelei pa!i ti întinse. #eodată, observă o mare agitaţie printreș

spectatori, de fapt, chiar prea mare. — a naiba. 0per că idioţii n-or să-i lase să umble cum vor, mormăiel, aflndu-se la nici cincispre$ece metri deasupra capetelor.

nd Adam $bură spre ei ca o pasăre mecanică uria ă, Ania î i simţiș ș

inima bătnd att de tare, înct era convinsă că-i va ie i din piept. %raș

aproape acolo2 i avea să c tige2 Acum nu mai e3ista nicio îndoială înẞ ș

privinţa victoriei, cnd 4rifoi cu pa#ru foi se afla la o înălţime doar de

cteva picioare. 0pectatorii aclamau de!a. — 'mi datore$i $ece mii de ruble de aur, îi spuse +enia unei prietener$nd.



#eodată, cnd Adam se afla la numai ase metri i ceva de sol,ș ș

$burnd constant, aeroplanul verde cu argintiu păru să- i piardăș

controlul. 'n loc să lunece graţios spre punctul de sosire, se aplecă spredreapta i se roti ameţitor, lovit de o pală de vnt nea teptată.ș ș

Ania fu prima care î i dădu seama de pericol. #ucnd mna la gură,ș

tnăra prinţesă rămase încremenită, privind cu groa$ă cum aeroplanulse înclină prime!dios de mult, complet neputincios.

'n carlingă, Adam se lupta din răsputeri să-l îndrepte. — *u intra în panică2 strigă el în neant, strngnd maneta. 'ntoarce-

te, afurisitule, întoarce-te2'ngro$iţi, spectatorii scoaseră un strigăt înăbu it de neîncredere înș

clipa în care aeroplanul vopsit în culori vesele se prăbu i cu un $gomotș

puternic, despicndu-se att de perfect, de parcă ar fi fost tăiat de omnă invi$ibilă.0us, la nici $ece metri deasupra locului în care se petrecuse

accidentul, (erceno scoase un strigăt de uimire cnd vă$u aparatulcolegului său făcndu-se praf pe pămnt.

— Adam2 strigă Ania. A!utaţi-l2 0ă-l a!ute cineva29illN i 4ran$ porniseră de!a în fugă peste cmp.ș

#acă lua foc combustibilul din re$ervor, el avea să ardă înăuntru.Andrei îi urma îndeaproape, temndu-se ca nu cumva soţul nepoatei luisă fi murit în acel accident, îngro$it că ar fi putut fi prins sub aparatul$drobit, aproape mort i o pradă neputincioasă în voia flăcărilor.ș

nd avionul lui (erceno lunecă graţios i ateri$ă, nimeni nu îlșobservă.

'n timp ce mulţimea se lupta cu soldaţii pentru a vedea mai bineavionul de$membrat, prinţesa Ania se smulse din strnsoarea buniculuiei i o rupse la fugă suspinnd, urmată de (a a i de +enia,. *iciunaș ș ș

din ele nu se gndea la pericolul i$bucnirii flăcărilor, fiind doar disperate să afle dacă prinţul mai trăia în urma acelui impact oribil cusolul. Ania nu simţea dect groa$ă, o groa$ă rece ca gheaţa, în inima eiîn timp ce alerga spre soţul ei.

— 0ă nu moară2 plngea ea fugind spre avion. 0ă nu moară a a2ș'n carlinga aeroplanului, prinţul 0viridov era ameţit, dar nevătămat.

tia că ateri$ase prost, lovit de o rafală de vnt chiar în momentulẞ



victoriei. %ra vag con tient de o oarecare agitaţie pe teren, de oameniiș

care alergau spre el, dar abia cnd îi recunoscu pe 9illN i îi au$iș

strigătele î i dădu seama că trebuia să iasă din avionul acela distrus.ș

5mediat2'ncă ameţit, o vă$u pe +enia luptndu-se cu Ania. iudat. #e ce

făcea asta, oare? Atunci observă petele ro ii de pe mini. 0nge.ș

Atingndu- i obra$ul, simţi ceva cald i ud iroindu-i pe faţă.ș ș ș

5$butind să se ridice din carlingă, Adam îi vă$u po 9illN i pe 4ran$ș

apărnd pe aripă. 'n clipa următoare, fu tras, ţinut între ei i, peș

umătate trndu-l, pe !umătate cărndu-l pe sus, se depărtară de avion,îi au$i strigndu-le ctorva colonei care vociferau în legătură cu focul.

'n timp ce toată lumea fugea ct mai departe de avion, 9illN i 4ran$ș

alergau ct puteau de repede, ţinndu-l pe Adam între ei. %3plo$ia avuloc la numai cteva secunde. A!ungnd în locul unde prinţesa Ania iș

rudele ei erau ţinuţi de un cordon de soldaţi, 9illN i 4ran$ îl lăsară peș

Adam, în sfr it, cu picioarele pe pămnt, iar Ania se aruncă de gtulș

soţului ei, suspinnd de bucurie că acesta era în viaţă. — "h, #oamne2 spuse prinţesa plngnd, cnd el i se prăbu i înș

braţe. (e iubesc. 0ă nu-ndră$ne ti să mori2ș

— *ici prin cap nu-mi trece, $ise el.#ouă secunde mai tr$iu, 4rifoi cu pa#ru foi era o minge de foc,

răspndind nori negri de fum pe cerul senin de iunie.

/an(# Pe#esburg

0ala 0f. <heorghe din incinta /alatului de iarnă era înţesată de elitaora ului 0ant /etersburg cnd *iolai al 55-lea î i făcu apariţia. =arul,ș ș

un bărbat subţire i cu barbă, purtnd o uniformă de colonel de husariș

cu fireturi aurii, făcu o plecăciune u oară, mulţumind astfel supu ilor ș ș

săi pentru omagiul adus i trecu la ceea ce avea de făcut > acordareaștrofeului celui care învinsese în cursa 0ant /etersburg > Moscova.

Ar fi trebuit să fie o problemă foarte simplă, dar datorită prăbu irii,ș



faptului că (erceno susţinea că el c tigase întrecerea, de fapt, pentruș

că ateri$ase teafăr i ambiguităţii comitetului pentru întreceri > care nuș

putea decide cine ar fi trebuit să c tige premiul > totul durase ctevaș

săptămni. *iolai însu i re$olvase problema, acordnd două premii > ș

unul pentru a fi ateri$at cei dinti i unul pentru a fi ateri$at cel dintiș

intact. (oată lumea era mulţumită. — 4elicitări, prinţe 0viridov, spuse ţarul lund un splendid (oș din

aur i email > un vas din care obi nuiau să bea înainta ii moscoviţilor ș ș ș

la ceremonii > i oferindu-i-l lui Adam. Am vă$ut filmul cu ateri$areaș

dumitale. % un miracol că ai supravieţuit. ei care au fost martori auspus că ai dat dovadă de un e3traordinar snge rece.

% frumos, î i spuse Adam. %ram att de uluit, înct nici n-am tiut ceș ș

se întmplă. 0tăpnul tuturor 6usiilor era foarte amabil. Americanulmai observă, de asemenea, că vorbea engle$e te fără niciun fel de efortș

i absolut fluent.ș

— Vă mulţumesc, Maiestate, spuse el, i făcu o plecăciune a a cumș șîl învăţaseră +enia i 0andro. Am pentru ce să trăiesc.ș

Aceste cuvinte îl făcură pe *iolai să $mbească. 'i tia peș0viridovi. %ra absolut adevărat.

%ra dificil să te înclini cnd aveai un braţ în e arfă i pe celălalt cuș șun obiect greu din aur, din moment ce protocolul o cerea, el se înclină.

Ania privi cu mndrie cum *iolai îi dărui trofeul Faberge soţului eirănit, în timp ce aparatele de filmat înregistrau întreaga scenă peceluloid pentru a-i încnta pe ru ii care mergeau la cinematograf,ș

pentru a îmbogăţi arhivele imperiale i a-i impresiona pe europeni înș

cinematografele lor din ondra, /aris i 9erlin.ș

'ntregul tricentenar fusese filmat cu gri!ă, iar spectaculoasa sosire alui Adam pe acel aerodrom făcuse din acesta eroul $ilei. 9a oameniipăreau chiar să prefere prăbu irea i scăparea ca prin urechile aculuiș ș

din flăcări, ateri$ării perfecte reali$ate de celălalt.%ra romantic, spuneau spectatorii, mai ales cnd pe ecrane apărea

imaginea lui Adam 0viridov, frumos ca o vedetă de cinema,

prăbu indu-se în braţele unei frumuseţi blonde din înalta societate,șîncon!uraţi de miile de curio i care aclamau, în timp ce aeroplanulș

i$bucnea în flăcări chiar în spatele lor. %ra palpitant. /erfecţiunea era



monotonă.

— #umne$eule mare, fluieră 9illN după ce vi$ionă o proiecţieparticulară a înregistrării la /alatul 0viridov. Acum mi s-a părut i maiș

periculos dect atunci. — /ur i simplu nu mai tiam de mine, spuse fratele lui r$nd. *u-miș ș

amintesc absolut nimic > în afară de faptul că tu i 4ran$ m-aţi scos deș

acolo. Asta n-o să uit niciodată, $ise ei apoi serios. Mi-aţi salvat viaţa.ontele von Murnau rse u or.ș

— #ar păreai att de nobil. Asta e important. #acă e ti erou doar dinșîntmplare, să nu spui nimănui, pentru că oamenii nu vor să audă a aș

ceva. Vor să- i păstre$e ilu$iile.ș

/rinţesa 0viridova se ridică i le făcu semn servitorilor să serveascăș

ampania. nd toată lumea avu un pahar în mnă, Aniu a, într-oș ș

rochie sclipitoare din satin negru i cu o plasă de diamante pe piept,ș

propuse un toast. — /entru Adam, scumpul meu soţ. 0ă se înalţe iar ca un vultur fără

să ateri$e$e ca un elefant. 4elicitări pentru triumf i fie ca acesta să fieș

cel dinti dintre multe altele. Am comandat de!a un alt aeroplan.0ărutndu-i mna soţiei sale, Adam spuse că intenţiona să se

descurce mai bine odată ce va scăpa de e arfă.ș

— i, apropo,ẞ mi$oci(a, spuse el $mbind, îţi mulţumesc că ai

re$olvat problema găsirii unui nume pentru noul avion. — ;ai, Adam, nu ne face să ardem de nerăbdare. are este? întrebă9illN.

/rinţul 0viridov ceru ca paharele să fie umplute iară i i spuseș șsolemn8

— A vrea să propun un toast pentru noul meu aeroplan >ș <$efan#u$ "bură#or' i pentru soţia mea iubită pentru că are atta încredere înẞ

mine, înct a comandat un altul./rinţesa 0viridova închise ochii o secundă i $mbi. 0pera să nu maiș

fie niciodată nevoită să asiste la o altă prăbu ire. *u credea că vaș



supravieţui. /riveli tea oferită de bietulș 4rifoi cu pa#ru foi rupt în două,cu Adam înăuntru, era att de groa$nică, înct inima îi bătea năvalnicnumai cnd î i amintea.ș

*evrnd să se mai gndească la acel lucru oribil, tnăra prinţesăanunţă că aveau să continue sărbătorirea la /#reina, unul din cele mai

celebre localuri de noapte din 0ant /etersburg. %ra un loc minunat,situat departe, în <olful 4inlandei, iar luminile Cron-stadt-ului seputeau vedea sclipind în depărtare. 9illN i 4ran$ îi aplaudară alegerea.ș

%ra unul din locurile cele mai frecventate din ora , fiindcă laș /#reinaputea să apară oricine, de la mari duci pnă la femei u oare, uneori uniiș

în compania altora. %ra un drum destul de lung, dar nu aveau să seplictisească. 4ran$ î i puse automobilul la dispo$iţie imediat, a teptndș ș

cu nerăbdare să se distre$e.#upă ce grupul 0viridovilor a!unse la /#reina i toastau veseli pentruș

noul aeroplan al lui Adam cu sticle de Moe#, cţiva petrecăreţi gălăgio iș

î i făcură apariţia, salutnd pe toată lumea cu strigăte puternice iș ș

vesele, în timp ce liderul lor se duse imediat la orchestră, cernd să-icnte cntecul preferat i aruncndu-le mu$icanţilor mone$i de aur.ș

Acesta era <rigori %fimovici 6asputin, ie it să se distre$e în oraș ș

împreună cu cţiva din discipolii săi din 0ant /etersburg > ase femei,ștoate frumoase, toate elegante i toate fără soţii lor.ș

nd acordurile melodiei %ar3nea începură să răsune în încăpere,călugărul desfăcu braţele într-un gest larg de bunăvoinţă faţă deinvitatele lui. 4ără să piardă timpul, î i răsuci una din doamne înș

vltoarea unui dans ţărănesc vioi i săltăreţ, bătnd cu tocurile ci$melor ș

sale lustruite în podeaua sclipitoare în timp ce el i partenera lui seșînvrteau ameţitor prin încăpere, aplaudaţi de spectatorii uluiţi,încntaţi cu toţii că aveau oca$ia să-l vadă în carne i oase pe unul dinș

cei mai controversaţi indivi$i din 0ant /etersburg.0pre groa$a ei, prinţesa Ania se tre$i uitndu-se drept în ochii

alba tri uluitori ai mentorului religios al *ataliei cnd călugărul se opriș

din dans brusc chiar în faţa ei. 0pre uimirea ei, acesta se a e$ă fără săș

fie invitat i le $mbi tuturor de parcă i-ar fi cunoscut de ani de $ile.șAdam era amu$at, dar prudent. tia cine era.ẞ

— 9ună seara, fraţilor, spuse călugărul, uitndu-se la fiecare din cei



aflaţi în !urul mesei. i bună seara, porumbiţo. % ti căsătorită?ẞ ș

— %u sunt soţul ei, spuse Adam lund-o de mnă pe Ania care ro iș

sub privirea intensă a lui 6asputin, stn!enită de privirile celorlalţi dinur. — /orumbiţa mea, spuse el apoi fără să- i ia ochii de la chipul eiș

frumos, nu trebuie să-ţi fie frică de mine. *u vreau dect să tebinecuvnte$. 'mi accepţi binecuvntarea?/rea uimită ca să poată răspunde, Ania, pur i simplu, se uita la el.ș

6asputin îi ignoră nervo$itatea i î i puse mna aspră cu blndeţe peș ș

fruntea ei, în timp ce Adam, 9illN i 4ran$ priveau, gata să-l facă praf ș

dacă atingea altceva.0pre surprinderea ei, Ania se simţi învăluită de o căldură neobi nuităș

în clipa în care mna ţăranului se a e$ă pe fruntea ei, o sen$aţieșe3traordinară, similară cu ceea ce îi descrisese odată *atalia. Acei ochifermecători de un albastru-deschis o fascinau, făcnd-o să uite pentru oclipă unde se afla i cine era. *u vedea nimic altceva dect ochii aceia.ș

6idicndu-se brusc, ţăranul î i mi că mna încet în semn deș ș

binecuvntare, mai rămase lngă prinţesă o secundă, după care se făcunevă$ut în mulţime i orchestra începu să cnte un tango. nd Ania îlș

revă$u, o siluetă impunătoare într-o blu$ă rusească de mătase brodatăîn albastru-aprins i cu o pereche de pantaloni negri i largi vrţi înș ș

ci$mele lustruite, el conducea o doamnă brunetă în acordurile lente iș

sen$uale ale dansului, simţindu-se e3celent. — #eci, acesta e renumitul călugăr, murmură 4ran$. Acum pot spune

că am vă$ut tot ce e mai sen$aţional în 0ant /etersburg. 4ascinant.

— *-am mai vă$ut asemenea ochi în viaţa mea, murmură Ania. 'ţipătrund pnă-n suflet. *u-i de mirare că circulă attea $vonuri despre el./rivind-o, toţi cei trei bărbaţi avură impresia că părea puţin ameţită,

de parcă abia ar fi ie it din transă. Adam înţelese pentru prima oarăș

puterea de care era capabil acel bărbat i îl compătimea nespus pe <igiș

<reov, care încerca în $adar să o despartă pe *atalia de el. Adam nicinu voia să se gndească ce se putea întmpla dacă <rigori %fimovici

era lăsat singur cu o femeie. — ;ai să mergem acasă, draga mea, spuse prinţul lund-o de mnă

cu blndeţe. red că e timpul.



Ania nici măcar nu protestă.'n automobil, în drum spre casă, prinţesa Ania se cuibări lngă

Adam, încercnd să- i amintească ce spusese călugărul. Apoi se gndiș

la Ale3andra 4eodorovna i la *atalia, care trăiau după indicaţiile luiș

6asputin. /oate le spusese lucruri care se adeveriseră. *u reu ea delocș

să i-o închipuie pe ţarină, care părea o împărăteasă foarte sobră, avndșceva de discutat cu acel individ în căma ă de mătase.ș

— 0per să nu-l mai văd niciodată, îi opti ea lui Adam, culcndu- iș șcapul pe umărul lui.

i el spera.ẞ

Capitolul 19

0pre îngri!orarea crescndă a prinţului, Adam nu î i revenea de peș

urma accidentului att de repede cum se a teptase. *u se mai !uca cușneastmpăratul lui băieţel, căci 9elocia avea prostul obicei de a săripe el ori de cte ori stăteau pe covor amndoi. #urerea pe care i-oprovoca uneori era insuportabilă.

Ania î i petrecea ore întregi masndu-i spatele în băi fierbinţi, dar ș

nimic nu părea să dea re$ultate. /rinţul 0viridov trebuia să se ducă la

un alt doctor, chiar dacă nu-i plăcea această idee. i, de data aceasta,ẞavea să meargă la un specialist european. a /aris.nd cei doi tineri plecară cu vagonul personal al lui 0andro, 9illN îi

însoţi pe prinţul i prinţesa Malî ev la gară cnd îi conduseră. 9elociaș ș

avea să stea la 9elaia 9erio$a împreună cu guvernantele i mătu a lui,ș ș

care îl iubeau nespus de mult i care probabil că avea să-l răsfeţe i maiș ș

mult dect 0andro. Andrei promise să le împiedice.



Paris

/rimul lucru pe care îl făcu specialistul european după ce îl consultăpe Alteţa 0a fu să insiste ca acesta să poarte o prote$ă pentru spate.

— Al naibii să fiu dacă o să port a a ceva, protestă Adam. % ridicol.ș — #acă nu vreţi să vă vindecaţi, eu nu vă pot a!uta, spuse doctorulridicnd din umeri. /rote$a aceasta va rea e$a oasele pe care vi le-aţiș

deplasat."biectul respectiv semăna cu un corsetB Adam se simţea ca un idiot

purtndu-l. #ar, după o săptămnă, observă că spatele nu-l mai dureaatt de mult.

)na din ocupaţiile plăcute ale soţilor 0viridov era de a merge lateatru. 0arah 9ernhardt urma să !oace în L8Aig$on i Aniu a abiaș ș

a tepta să o vadă. 9ernhardt era o preferată a Aniei încă din $iua cndș

aceasta o cunoscuse pe actriţă la re edinţa luiș grand-père de la /aris, cucţiva ani în urmă. " femeie subţire, cu ni te ochi fantastici i oș ș

pre$entă impunătoare, divina 0arah se uitase la mica prinţesă i îiș

spusese, ca un compliment, că nu era deloc plictisitoare pentru opersoană att de micuţă.

'n seara aceea, spectatorii de la 6a#e$e# erau în mare parte din clasade mi!locB cei bogaţi î i petreceau vara la 9iarrit$ i #eauville. Aniaș ș

purta una din rochiile ei mai simple, din eorge##e, cu talie înaltă i cuș

mnecile trei sferturi crestate pentru a lăsa să se vadă dedesubt odantelă splendidă de 9ru3elles, iar la piept i în părul strns într-un cocș

înalt avea gardenii naturale.#upă părerea lui Adam, era mai frumoasă ca oricnd.'n timp ce tnăra pereche rămase în lo!ă pe durata pau$ei, discutnd,

cţiva tineri din sală î i îndreptară binoclurile spre frumoasa blondă,ș

întrebndu-se cine o fi. )nul din admiratori păru incapabil să- i ia ochiiș

de la ea.



<hemuită în pat lngă Adam, mai tr$iu, în dormitorul lor caredădea spre grădină, Ania se simţea doamna oLell, nu prinţesa0viridova, lucru la care nu se mai gndise încă de cnd se întorseserădin luna de miere. <ndul acela o făcu să $mbească i î i privi soţulș ș

superb i brunet care dormea lngă ea, ţinnd perna în braţe. #omnul iș ș

doamna oLell, î i spuse ea. e nostim. t de american.ș

'l iubea pe Adam. a început se îndrăgostise de el pentru că eraîngro$itor de speriată i avea nevoie de el, dar, după aceea, se născuse oș

adevărată afecţiune. *a terea lui 9elocia crease o legătură pe careș

nimic nu o putea schimba, iar viaţa ca femeie măritată în 0ant/etersburg o convinsese pe Ania că, de i Adam Mihailovici posedaș

unele trăsături ne-ruse ti, era de mii de ori mai bun dect ma!oritateaș

soţilor.tia că el nu o iubea pe prinţesa 0viridova, ci pe Aniu a. 0ingurulẞ șbărbat care mai era a a dintre cunoscuţii ei era Andrei *iolaevici.ș

'ntr-o dimineaţă, cnd spatele lui Adam părea să- i fi revenit laș

normal, el i Ania hotărră să vi$ite$e uvrul. /rinţul 0androș

împrumutase mu$eului pentru e3po$iţia care comemora campaniile lui*apoleon un binoclu de teren, o uniformă, un set de planuri de luptă iș

un !urnal aparţinnd înainta ului său, generalul #enis 9orisoviciș

0viridov. Ania voia să vadă cum erau e3puse. u oca$ia sărbătoririi

bătăliei de la 9orodino acasă, Ania i familia ei de$veliseră o statuieșridicată în memoria lui #enis 9orisovici pe locul unde se dăduse lupta,în pre$enţa familiei imperiale. 0pera că fo tii lui du mani îi arătauș ș

acela i respect cuvenit.ș

5e ind pe poarta casei lui 0andro, care nu se afla departe de /alatulș

%lNs&es, /aul, oferul care fusese martor la nebunia Aniei din urmă cu doiș

ani în /lace de la oncorde, îi conduse pe cei doi tineri pe 6ue du

4aubourg 0t. ;onor&, pe lngă Ambasada britanică, DJ#e$ Meurice,biserica 0t. 6oche, spre 6om.die FranKaise, după care o luă la dreapta iș

intră pe porţile uvrului, traversnd curtea pentru a-i lăsa pe 0viridovi în



faţa intrării. — *e descurcăm singuri la înapoiere, spuse Adam cnd /aul o a!ută

pe Ania să coboare. — 0unteţi sigur, monsieur? A putea să a tept prin apropiere.ș ș

— *u-i nevoie. " să luăm un ta3i.

9a prinţesa Ania î i făcuse soţul să-i promită că o va duce cușmetroul, ceea ce, dintr-un oarecare motiv, considera că era captivant.*imeni altcineva nu o lăsase să meargă cu el i credea că era amu$ant.ș

rand-père ar fi făcut o cri$ă dacă ar fi tiut.ș

5ntrnd în mu$eu împreună cu un grup de turi ti germani, prinţul iș ș

prinţesa > el cu un sacou bleumarin i pantaloni gri, ea cu o blu$ă simplăș

din batist tivită cu dantelă, fustă albă i pălărie de pai împodobită cu floriș

> trecură încet pe lngă antichităţi grece ti i romane la parter, după careș șurcară scara cea lungă i vă$ură celebra statuie a lui Venus din Milo,ș

îndreptndu-se apoi spre e3po$iţia napoleoniană de la al doilea eta!.'n timp ce se plimba prin partea dedicată de$astrului rusesc al

împăratului, Ania simţi o mndrie puternică amintindu- i ultimeleș

rnduri celebre din !urnalul lui #enis 9orisovici, cnd acesta iș

oamenii lui se pregăteau să înfrunte du manul8 1Astă$i, în acest locș

numit 9orodino, feldmare alul Cutu$ov a hotărt să-i înfruntăm peș

france$i, încetndu-ne retragerea. 5ndiferent care va fi re$ultatul, nu vaputea spune nimeni că ne-a lipsit voinţa de a lupta.

4ranţa pierduse patru$eci i apte de generali în bătălia aceea, iar ș ș

*apoleon afirmase despre ea că fusese una din cele mai dure lupte pecare le dăduse vreodată. Ambele părţi susţinuseră că te iserăș

victorioase i acel moment repre$entase punctul de cotitură alșactivităţii împăratului. 9orodino.0tnd în faţa obiectelor care aparţinuseră lui #enis 9orisovici,

prinţesa Ania î i spuse că arătau att de ciudat acolo, cu acele cartona eș ș

pe care se e3plica ce erau. — A fost o victorie rusească, opti prinţesa Ania, furioasă din cau$aș

celor scrise pe afi ul de pe perete.ș

— 9ănuiesc, spuse Adam, gndindu-se la toate obiectele dinperioada napoleoniană din palatul lui 0andro. #ar fii tolerantă,mi$oci(a' % un mu$eu france$, a a că ei văd lucrurile altfel.ș



— #a. <re it.ș

/e un afi mare de lngă u ă drapelele 4ranţei i 6usiei erauș ș ș

încruci ate deasupra unui imn de mulţumire plin de înflorituri pentruș

prietenia ruso-france$ă i Antantă scoţnd în evidenţă alianţa naţiuniiș

cu inamicul o sută de ani mai tr$iu. 4rumoasele portrete ale ţarului*iolai i pre edintelui /oincare marcau încheierea e3po$iţiei.ș ș

nd soţii 0viridov părăsiră încăperea, un bărbat solid de o înălţimemedie, care părea ata at de un grup de turi ti, se uită cu atenţie la tnăraș ș

femeie, studiindu-i fiecare amănunt al feţei. *ici Adam, nici Aniu a nu îlș

observară cnd coborră scara, discutnd despre e3po$iţie. /rinţesa erafoarte frumoasă. Atrăgea multe priviri pline de admiraţie.

a parter, Adam vă$u cteva obiecte de artă romane care îi intrigară

pe el i pe soţia lui, făcndu-i să intre într-o încăpere mică ce avea deșur-împre!ur o mulţime de vitrine.

9ărbatul solid i chel îi avea e3act unde voia. 0inguri. 'ncon!uraţi deșpatru pereţi. 'ncolţiţi.

)rmărindu-i ca o umbră prin tot mu$eul, ascultnd frnturi dindiscuţiile lor timp de aproape o oră, bărbatul nu se făcuse remarcat,temndu-se să nu atragă atenţia soţului.

4ata era importantă pentru el. %a nu vă$use nimic. t avea să-lbucure uimirea ei. Avea să fie ultimul lucru de care va fi con tientăș

înainte de a muri.Aristocrată arogantă. #e data aceasta avea să moară. *imic n-o să

mai dea gre acum, î i spuse bărbatul, pipăind revolverul din interiorulș ș

achetei. *imic nu va mai împiedica acest lucru acum. #upă tot ceea ce

îi făcuseră ea i prinţul Malî ev, ea trebuia să moară.ș ș — e vrea să însemne asta? întrebă Ania admirnd împreună cuAdam un sarcofag roman. /oartă un fel de inscripţie.

itind cuvintele, soţul ei spuse8 — %lena, soţie a lui /hineas, odihne te-te în pace.ș

— % ti foarte erudit, spuse Ania $mbind.ș rand-père ar trebui săfie încntat că mai e3istă un intelectual în familie.

— /ăcat că n-o să afle niciodată, spuse o voce din apropiere.6ăsucindu-se iute pentru a vedea cine vorbise, prinţul i prinţesaș

0viridov rămaseră uimiţi cnd vă$ură un bărbat solid i chel privindu-iș



fi3, blocnd u a cu trupul său masiv i al cărui chip era schimonosit deș ș

ură. 'n mna dreaptă avea un revolver. #egetul mic al minii stngi îilipsea.

/rinţesa Ania îl recunoscu i fu stăpnită de cea mai oribilă spaimăș

pe care o cunoscuse vreodată. 4aţă-n faţă cu "leg 5vanov, Aniu a avuș

impresia că î i pierduse minţile. (rebuia să fie o apariţie din iad.ș

Atunci acţionă.Apucnd primul lucru pe care-l găsi la îndemnă, tnăra prinţesă

a$vrli cu o statuie din piatră în animalul care o atacase cu doi ani înurmă i despre care se tia că era mort. nd 5vanov trase cuș ș

revolverul, glonţul sfărmă una din vitrine, fără să o nimerească peprinţesă, aceasta trntindu-se instinctiv la pămnt împreună cu soţul ei

i adăpostindu-se în spatele sarcofagului de piatră.ș0trigătele de afară le dădură de înţeles celor trei că împu căturaș

fusese au$ită. 0trigătele i pa ii care alergau dovedeau că avea să vinăș ș

cineva. 0au că îi anunţau pe ceilalţi că se întmpla ceva.'n timp ce inima îi bătea îngro$itor de tare, Ania î i vă$u soţulș

aruncndu-se asupra atacatorului, fără să- i dea seama cine era acesta.ș

— Ai gri!ă2 strigă ea vă$ndu-i cum se luptau.

0oţul ei îl trnti la pămnt pe agresor, rostogolindu-se împreună cuel. 0e loveau cu putere, în timp ce prinţul încerca să-i smulgă arma dinmnă, lovind cu picioarele i icnind în cel mai îngro$itor mod pe care îlș

vă$use tnăra vreodată." să-l omoare pe Adam, î i spuse ea tremurnd. Ar fi trebuit să fieș

mort i nu era. %ra în stare de orice.ș

% un co mar, î i spuse Ania. *u poate fi adevărat.ș ș%ra att de îngro$ită de ceea ce se petrecea, înct nici nu mai puteagndi. *u-i mai vedea dect pe Adam i pe acel animal încercnd să seș

omoare unul pe altul, $griindu-se, lovindu-se, cu picioarele, dndu- iș

pumni cu disperare.#eodată, Ania î i vă$u soţul smulgndu-i revolverul lui 5vanov, iș ș

aruncndu-l departe pe podeaua de piatră. %a fugi spre el i, lundu-lș

ct putu de repede, tnăra prinţesă îi strigă soţului ei să se dea la o parteca să-l poată împu ca.ș

5vanov era cumplit de furios pentru că planul era pe cale de a-i fi dat



peste cap de o simplă femeie. #ndu-i un picior cu putere prinţului0viridov, i$buti să se ridice în timp ce bărbatul mai înalt i mai slab seș

chircea de durere, gemnd de parcă ar fi stat să moară. Avnd-o în faţaochilor pe fata pe care încercase să o omoare, ţăranul e$ită, speriat de$gomotul de pa i care alergau pe culoar. "amenii veneau să vadă ce seș

întmpla. Aveau să-l trimită la închisoare pentru asta i numai dinș

cau$a acelei aristocrate blestemate.#in cau$a ei i se întmplaseră toate nenorocirile.% diavolul în persoană, î i spuse el privind-o cu o licărire de oţel înș

ochii de un albastru-deschis. (rebuia să moară. 'naintă spre ea, hotărtsă o distrugă de data asta.

(remurnd att de tare, înct aproape că suspina de groa$ă, Ania se

simţi înapoi în acel co mar din pădurea de la 9elaia 9erio$a. 5nima îișbătea cu putere, gtle!ul i se uscă, înfruntndu-l pe acel nebun.

=intind drept spre 5nima lui, apăsă pe trăgaci. 0pre groa$a ei deneînchipuit, nu se întmplă absolut nimic.

5vanov, ocat pe moment de intenţia ei, e$ită doar o fracţiune deș

secundă prea mult. Adam, împleticindu-se, se aruncă asupra lui,trntindu-l în coridor, împreună cu revolverul pe care Ania îl aruncase

spre el, furioasă că nu putuse să tragă.hinuindu-se să intre în posesia armei în timp ce vă$u o du$ină de

găr$i venind spre el, "leg luă revolverul din apropierea prinţului, ţ niș

în picioare i începu să tragă disperat în urmăritorii săi, silindu-i să seș

trntească la pămnt, iar el o rupse la fugă pe coridor, împră tiind unș

grup de turi ti britanici în calea sa. /rivind în urmă încă o dată, trase laș

întmplare, ţinnd, astfel, găr$ile departe, în vreme ce el scăpa.(remurnd cnd î i a!ută soţul să se ridice, Ama era att deș

consternată, înct nu era chiar sigură că supravieţuise i celei de a douaș

încercări de a fi ucisă. (otul părea o ceaţă imensă > oamenii strn i înș

urul lor, găr$ile fugind după 5vanov. %ra prea bi$ar pentru a fi real, î iș

spuse ea strngndu-se lngă Adam i agăţndu-se de el de parcă ar fiș

fost un colac de salvare în furtună, încercnd să oprească sngele care

îi curgea din răni.Abia după aceea reali$ă că îl avusese pe 5vanov în bătaia armei iș

încercase să-l ucidă.



"leg avea un avans bun faţă de găr$i. 'mpingnd oamenii în toatepărţile în timp ce fugea pe coridoarele lungi, se ciocni de o statuiegrecească pe care o trnti la pămnt, spărgnd-o în cteva bucăţi.ontinuă să fugă, lăsnd în urmă o mulţime de spectatori uimiţi.= nind pe scara care ducea spre ie ire, i$buti să treacă pe lngăș ș

singurul pa$nic care fusese alertat de strigăte. nd urmăritorii săia!unseră în curte, el nu se mi vedea nicăieri, fugind pe 6ue du 6ivolii dispărnd în staţia de metrou din apropierea /alatului 6egal.ș

'ngro$it la gndul de a fi prins, "leg sări într-un metrou e3act înainteca acesta să plece din staţie, îndreptndu-se spre /lace de la oncorde.Abia trăgndu- i răsuflarea i trntindu-se pe un scaun liber, nu îiș ș

venea să creadă că fusese chiar faţă-n faţă cu nepoata prinţului Malî ev.ș

tia că o omorse în $iua aceea în pădure. #ar nu era moartă. Micaẞaristocrată arogantă supravieţuise împu căturii i bătăii i se întorseseș ș ș

să-l urmărească asemeni unui înger al răului. %ra, într-adevăr, o făpturăreaB era chiar în stare să-l omoare.

*u se terminase. *u, î i spuse "leg. *u avea să- i dea voie să moarăș ș

înainte de a se ră$buna pe ea i pe toţi ai ei. (rei dintre ei dispăruserăș

de!a. %a ar fi trebuit să fie a patra, dar era prea puternică. %ra un diavol.Catia /etrovna fusese la fel. /utuse să o omoare pe Catia pentru căaceasta fusese negli!entă, dar acum se părea că femeia-diavol învăţaseceva din întmplarea aceea. #a. /utuse să-i ghicească gndurile i săș

acţione$e în consecinţă. % foarte puternică, î i spuse el. Aproapeș

invincibilă. a 0atana. *umai că acum avea de-a face cu cineva care era aproape la fel de

invincibil ca ea. 'n!unghiat de acei idioţi de 0riabini, bătut pnă î ișpierduse cuno tinţa i aruncat în apa rece ca gheaţa a *evei, î iș ș ș

recăpătase cuno tinţa în ru i reu ise să se prindă de o ramură deș ș ș

copac care plutea prin apropiere de cure a stat agăţat pnă l-a $ărit unpescar i l-a scos din apă înainte să îngheţe de tot.ș

(ransportat de urgenţă la 0pitalul împăratului /avel, în secţiuneapentru săraci, fusese îngri!it i repus pe picioare în două luni.ș

0upravieţuise i se ră$bunase pe doi din cei care încercaseră să-l ucidă.ș *u avea deloc intenţia să renunţe la planul de a-i elimina pe ceilalţi.'ntorcndu-se la /aris după ce ie ise din spital, o lăsase pe anda săș



aibă gri!ă de el. #evenise pro3enetul ei, 5ar ea lucra prin prea!mahotelurilor de calitate de pe Malul #rept, punnd deoparte banii pe careîi c tiga. u veniturile aduse de cariera lui de spărgător i ale el caș ș

prostituată, se adunaseră destul de mulţi bani.Acum toate astea erau puse în pericol din cau$a acelei diavoliţe blonde

care îl voia mort. *u-i venise să- i creadă ochilor cnd o vă$use la teatruș

în seara aceea. Ar fi trebuit să fie moartă. *u îl putuse urmări cnd seurcaseră într-un ta3i, dar reu ise să reţină numărul automobilului i, lundș ș

legătura cu oferul, aflase că fuseseră lăsaţi în faţa unei vile de pe 6ue duș

4aubourg 0t. ;onor&. 'ncepnd de atunci, "leg îi urmărise tot timpul peprinţesă i pe bărbatul brunet, soţul ei. Vi$ita lor la uvru îi oferise ceaș

mai bună oca$ie de a o ucide, dar totul se terminase prost.

(rebuia să fie foarte atent data viitoare. 4oarte atent.'ntorcndu-se în apartamentul unde locuia cu anda, îi porunci

acesteia să- i facă baga!ele. /lecau din /aris.ș

— nd? întrebă anda surprinsă. — 'n seara asta.)luită, anda îl întrebă dacă înnebunise. i unde naiba aveau săẞ

plece? — #eparte de aici. /uţin îmi pasă unde o să a!ungem. Alege tu locul,

spuse el aruncndu- i hainele în geamantan. (rebuie neapărat s-o tergș ș

de-aici. *u mai e un loc sigur. — /oliţia? întrebă ea devenind deodată speriată i strngndu- i îiș ș

braţe motanul alb care reacţionă prin a-l scuipa pe "leg. — #a, minţi el.

Acest lucru avu efectul scontat asupra andei. /nă a doua $idimineaţă, "leg, anda i motanul Co a dispărură din apartamentulș ș

de pe Montmartre de parcă i-ar fi înghiţit pămntul.i e3act la timp pentru a evita plata chiriei. 'n!urndu- i chiria ii,ẞ ș ș

proprietarul le dori să aibă numai neca$uri i aruncă la gunoi rămă iţeleș ș

e3istenţei lor > ni te chifle mncate pe !umătate.ș



#irectorul uvrului fu îngro$it cnd au$i că se încercase ucidereaprinţului i a prinţesei 0viridov în mi!locul operelor sale de artă.ș

/agubele erau incalculabile, cel puţin în privinţa statuilor. 6ănileprinţului Adam puteau fi vindecate mult mai u or.ș

u rănile banda!ate i cu spatele durndu-l din nou, prinţului Adam îiș

păsa foarte puţin de statui. %ra mult prea furios. %l i soţia lui fuseserăș

atacaţi de "leg 5vanov, un criminal despre care se tia că era mort i careș ș

fusese ct pe ce să-i ucidă. #acă ei nu ar fi ripostat, ar fi reu it.ș

4aptul că Ania opusese re$istenţă îl uimea, făcndu-l să- i dea seamaș

ct de profundă îi era ura dincolo de e3teriorul acela att de lini tit. 4ataș

aceea blndă era în stare să împu te un agresor de la doi pa i fără cea maiș ș

mică e$itare. ipsa de e3perienţă o împiedicase să-l omoare pe loc.

%ra ceva ce soţul ei nu avea să uite niciodată i îl făcu să simtășpuţină veneraţie faţă de ea. 'n dosul unui e3terior fragil, Aniu a era oș

tigroaică. *u avea să o mai vadă niciodată la fel, î i spuse el cu tristeţe.ș

#ar, #umne$eule, era tare mndru de ea2

Ania era devastată, mai ales cnd povestea apăru relatată în $iarelepari$iene, fiind preluată apoi imediat de 2oaia remea, cel maiimportant $iar din 0ant /etersburg. /nă i un reporter de la biroul dinș

/aris al $iarului 2e ?or( Dera$d sună, solicitnd un interviu. Adamporunci valetului să încuie porţile i anga!ă doi detectivi particulariș

pentru a pă$i casa pe durata ederii lor acolo.ș/entru tnăra prinţesă, totul era ca o repetare oribilă a acelor $ile de

vară cnd venise la /aris pentru a se reface după atacul acelui maniaci fusese confruntată cu $vonurile îngro$itoare legate de accident.ș

<ndul la alte surpri$e o înspăimnta aproape la fel de mult ca aceea înprivinţa revenirii lui "leg la viaţă.

4ără să reacţione$e în niciun fel în clipele acelea, fiind prea ocatăș

pentru a- i e3prima în cuvinte sentimentele, se întorsese acasă pe 6ue duș4aubourg 0t. ;onor& i, urcnd în camera ei, se privise un minut înș

oglindă. Apoi a$vrlise cu o va$ă direct în imaginea ei, făcnd oglinda să



se sfărme în mii de bucăţele.Andrei minţise. +enia minţise. *u fusese omort nimeni. "

în elaseră. um putuseră? *u era posibil. i, totu i, îl vă$use, cu aceaș ẞ ș

e3presie de demenţă în privire, încercnd să o ucidă din nou.%ra 5vanov. *u avea nicio îndoială în această privinţă. hiar i fărăș

păr, nimeni nu mai putea avea acea privire hidoasă. % încă în viaţă2 î ișspuse ea gata să plngă de disperare. um de era posibil?<ndul că "leg 5vanov era încă în viaţă o umplea pe Ania de o

asemenea groa$ă, înct îi venea rău. um putea să se mai simtă însiguranţă acum? #e data aceasta fusese la un pas de a-l ucide pe Adam."are data viitoare avea să încerce să-i omoare fiul? 5deea de a-i vedeavătămaţi era att de înspăimntătoare, înct prinţesa !ură că nu va mai

avea lini te pnă cnd nu-i va vedea cadavrul la picioare.ș#ar cum? -am avut în faţa mea i am ratat, î i spuse ea cuș ș

amărăciune. #acă a fi avut o pu că în locul acelui revolver2 #oar amș ș

împu cat rate, căprioare. A fi putut să-l împu c. A fi putut să-l omor.ș ș ș ș

6evolver idiot i inutil.ș

' i aminti iară i de $iua aceea din pădure. 9ărbatul o privea. 0eș șnăpustea asupra ei. 6dea în timp ce o umilea.

#e data aceasta nu mai apucase să facă asta. #ar avusese ansa sășîncerce din nou să o ucidă, î i spuse ea furioasă.ș

9ărbaţii dăduseră gre . Andrei încercase să-l ucidă, dar fără succes.ș

Adam încercase s-o apere i fusese bătut. tia că ea însă i va trebui să-ș ẞ ș

l omoare pe 5vanov. a asta avea să se a!ungă > prinţesa i ţăranul.ș

#ata viitoare cnd se vor vedea, unul din ei nu va părăsi scena în viaţă.

%e$aia %enio"(a

nd privi scrisoarea în care Ania povestea amănunţit incidentul oribil

de la /aris, prinţesa +enia cre$u, la început, că tnăra ei nepoată î ișpierduse minţile. #upă aceea î i dădu seama că Ania era ct Ze poate deș

lucidă, chiar dacă ceea ce scria în scrisoarea aceea era att de incredibil,



înct întrecea orice imaginaţie. " clipă, amintindu- i îngro$itoarea varăș

din urmă cu doi ani, avu impresia că încăperea i se legăna în faţa ochilor.Apoi, prinţesa porni în căutarea so ului ei.ț

— Andrei2 % ti imbecil, mincinos sau ambele? strigă ea furioasă,șaruncndu-i în faţă scrisoarea Aniei. ite te asta i spune-mi adevărul.ș ș

)luit de acea i$bucnire total nea teptată, prinţul o privi nedumerit.șre$u că soţia lui înnebunise. — )ită-te la scrisoarea asta i spune-mi că n-ar trebui să fiuș

furioasă2 e3clamă ea. ite te-o2ș

nd a!unse pe la !umătatea scrisorii, prinţul se făcu alb ca varul iș

scoase o în!urătură care, în alte împre!urări, ar fi surprins-o foarte tarepe soţia sa.

— Ve$i? (răie te, Andrei, i m-ai minţit. um ai putut?ș ș — *u. (rebuie să fie o gre eală. #oar mi-au adus medalionul dăruitș

de mama lui. i unul din degetele lui, pentru numele lui #umne$eu2ẞ

Aruncnd scrisoarea pe o măsuţă din apropiere, Andrei începu să seplimbe furios prin încăpere, absolut îngro$it. Afurisitul acela de poliţistminţise. (icălos viclean2

— tiam eu că ar fi trebuit să fiu de faţă, strigă el, i$bind cu pumnulẞ

în masă. Atunci n-ar mai fi fost nicio scăpare.+enia tremura de furie i o venă a gtului îi $vcnea.ș

— (răie te i a încercat să-i omoare pe Ania i pe soţul ei. *umaiș ș ș

#umne$eu tie de ce mai e capabil. 0ă-ţi spun ceva,ș daragoi, dacă seapropie cumva de 9elocia, îl omor cu mna mea, spuse prinţesa. i n-ẞ

o să dau gre .ș

— /oate-mi dai i vreo idee, $ise prinţul sarcastic. (u ce-ai fi făcut?ș/rivindu- i soţul în ochi, prinţesa +enia spuse apăsat8ș

— -a fi tăiat gtul, i-a fi smuls inima din piept i restul l-a fi datș ș ș șcinilor. Asta a fi făcut.ș

i fără să mai adauge un cuvnt, ie i din încăpere maiestuoasă,ẞ ștrntind u a în urma ei.ș

Andrei trebuia să stea de vorbă cu /etrov.



/an(# Pe#esburg

nd soţii 0viridov se întoarseră din %uropa, singurul lucru pe careAnia abia îl a tepta era revederea băieţelului ei. %ra încă att deș

tulburată în urma confruntării cu "leg 5vanov, înct nici nu mai tia ceșsă creadă. /e de altă parte, cunoscndu-l pe Andrei, îi era aproapeimposibil să-l bănuiască de a o fi minţit intenţionat. /e de altă parte,5vanov încercase s-o ucidă la ucru. *u putea dect să ghicească cee3plicaţie ar fi putut avea pentru situaţia aceea.

0imţi un nod în stomac cnd trecură cu ma ina pe poarta din fier șfor!at, a!ungnd în curte i fiind a!utaţi de valet să coboare.ș

Venind de la 9elaia 9erio$a special pentru acea întlnire, Andrei iș+enia se uitau în curte împreună cu 9elocia, iar cnd micuţul î i $ăriș

părinţii cobornd din automobil, e3clamă8 — Mama2'n ciuda întlnirii cu 5vanov, Ania arăta splendid, purtnd un costum

elegant de culoare crem cu guler i man ete din dantelă, două iraguriș ș ș

de perle la gt i o tocă micuţă împodobită cu dantelă a e$ată într-oș ș

parte pe coafura blondă. i Adam părea să- i fi recăpătat sănătatea, dinẞ ș

cte observă prinţesa. Mersul lui nu mai trăda nici urmă de durere.Arăta chiar răpitor.

nd tinerii intrară în încăpere, 9elocia se duse repede spre mamai tatăl lui, bolborosind fericit. /rinţesa Ania era recunoscătoare pentruș

pre$enţa lui. %ra att de încordată, înct îi trebuia o scu$ă pentru a fi

veselă, acoperindu- i fiul de sărutări, în timp ce el insista să fie luat înșbraţe.'mbrăţi ndu- i băieţelul, Adam simţi tensiunea din cameră. Andrei iș ș ș

+enia păreau încordaţi i la fel i soţia lui. "leg 5vanov reu iseș ș ș

imposibilul, î i spuse Adam. rease probleme de încredere în snul uneiaș

din cele mai iubitoare familii pe care Adam le cunoscuse vreodată.#ndu-l pe 9elocia apoi guvernantei care a tepta, prinţesa Ania î iș ș

sărută mătu a i unchiul pe obra!i i se a e$ă pe canapeaua din mătaseș ș ș șgalbenă lngă +enia. Adam luă loc pe un fotoliu udovic al +V-lea dinapropierea ferestrei.



— um s-a putut întmpla? întrebă prinţesa imediat ce rămasesingură cu rudele ei.

%ra palidă de furie. — Am avut încredere în tine, unchiule. M-ai minţit? — Ania2 e3clamă soţul ei părnd !enat.

*u voia să aibă vreo legătură cu o asemenea acu$aţie. #oar îicuno tea caracterul lui Andrei. Acesta era demn de o totală încredere.ș

%ra o insultă îngro$itoare, pe care nu s-ar fi a teptat să o audă dinș

partea soţiei sale, care î i cuno tea unchiul mult mai bine dect el. 'nș ș

definitiv, Andrei i +enia o crescuseră.ș

— *u-i nimic, Adam Mihailovici, spuse prinţul. 'n situaţia actuală,m-ar fi mirat dacă Aniu a n-ar fi pus această întrebare.ș

/rinţesa +enia î i privi nepoata ca i cum abia s-ar fi abţinut să nu-iș ștragă o bătaie. i ea fusese supărată pe soţul ei, dar acest lucru era urt.ẞ

Aniu a î i uitase manierele.ș ș

— Am aran!at cu un inspector al 5ranei să-l prindă pe "leg 5vanov iș

să-l omoare, spuse Andrei măsurnd încăperea plimbndu-se încolo iș

încoace. 'n timp ce noi eram la <eneva pentru na terea băieţelului, el iș ș

complicii lui l-au prins pe /odul Aniciov, l-au dus într-o casă unde l-au

bătut i l-au în!unghiat pnă au cre$ut că l-au omort, după care l-au urcatș

într-o barcă i l-au aruncat în mi!locul *evei. /etrov, cel însărcinat cuș

această misiune, mi-a adus două lucruri pentru a-mi dovedi că l-a ucis> un medalion de aur de la gtul lui 5vanov i un deget rete$at.ș

a au$ul acelor cuvinte, Ania î i ţinu răsuflarea, revoltată de ideea căș

Andrei ar fi avut de-a face cu bucăţele din atacatorul ei. i, într-adevăr,ẞ

unul din degete îi lipsea2 îi comunică aceste gnduri i unchiului ei.ș/rinţul $mbi cu tristeţe. — #a. A a m-am simţit i eu.ș ș

— Ai avut încredere deplină în acest /etrov? întrebă Adam. — Mi-a fost recomandat ca fiind foarte bun, spuse prinţul. hiar de

către efulș 5ranei' *-aveam niciun motiv să nu am încredere în el./rinţesa se ridică i se aruncă în braţele unchiului ei.ș

— 5artă-mă, opti ea. Am fost att de crudă cu tine. *-ai meritat a aș șceva.

/rinţul Andrei o sărută cu blndeţe pe frunte.



— (e-am de$amăgit, spuse el. Am încercat i am dat gre . Mi-eș șîngro$itor de ru ine.ș

Amndouă femeile începură să plngă u or, tergndu- i ochii cuș ș ș

batiste dantelate i toţi se simţiră mai bine după ce limpe$iră lucrurile,ș

dar erau tri ti pentru că trebuiau să reînceapă urmărirea, la fel ca înș

urmă cu doi ani.5ar acum, prinţesa Ania intenţiona să înveţe să tragă la ţintă,

invitndu- i mătu a să i se alăture. u revolvere.ș ș

— %l sau noi, spuse ea încet.+enia fu de acord.

9illN era nerăbdător să afle toate amănuntele legate de stadiulpregătirilor de ră$boi ale <ermaniei. *u menţinuse relaţia cu 4ran$degeaba, e3plică el. 'n timp ce von Murnau trăgea cu ochiul lapregătirea militară a ru ilor, 9illN îl ţinea sub observaţie. ontele era oș

mină de aur în privinţa informaţiilor. Mai ales cnd era beat. — (e amesteci în spiona!? îl întrebă fratele lui, oarecum amu$at. — 'ntr-un fel, spuse el.Minunat, î i spuse Adam. 9illN i-a găsit, în sfr it, vocaţia > unș ș ș

spion al ambasadei. %ra puţin comic, dar el părea să ia totul în serios.%h, trebuia să fi învăţat ceva din 0ant /etersburg.

'ntreaga ţară era un uria serviciu de spiona!.ș 5rana era cea mai

mare organi$aţie în acest sens, dar avea ca rivale diverse alteorgani$aţii ata ate curţii imperiale, diverse ministere, ambasade străineș

i toate serviciile armate, pentru a nu mai vorbi de persoaneleș

particulare care anga!au detectivi ca să de$groape secretele cuiva.4iecare portar din 0ant /etersburg se afla în serviciul cuiva, î iș

spuse Adam. Atunci de ce să nu intre i 9illN în !oc? Mania ru ilor deș ș

a- i spiona compatrioţii, dar i pe străini, era egalată doar de mania deș ș

a le ascunde informaţii. /oate descoperea ceva util. — -ai întlnit pe generalul von Murnau cnd l-ai vi$itat pe 4ran$ în

<ermania? îl întrebă 9illN pe Adam în timp ce se plimbau pe cheiul



*evei, îndreptndu-se spre 6$ubu$ Gmperia$ Gac#, unul din cele maie3clusive cluburi din capitală.

— Ah, da. Am fost invitaţi 5a cină într-o seară i bătrnul i-a insultatș

tot timpul pe bandiţii balcanici > referindu-se la 0erbia. 'i ură te peș

srbi teribil i ar vrea să-i e3termine chiar în pntecele mamelor. Mareș

admirator al Caiserului. #e fapt, a fost foarte amabil i m-a pre$entatș

Alteţei 0upreme cu oca$ia unui spectacol la 9erlin. — Alteţei 0upreme? — A a-i place împăratului să i se spună. ' i dai seama din asta ceș ț

părere modestă are despre sine. — 0e pregătesc. 6u ii !oacă un !oc foarte prime!dios în 9alcani acum,ș

finanţnd revoluţionarii din Austria. #au facţiunii anti-slave din <ermania

i Austria destule motive ca să fie contra lor. 4ran$ se a teaptă ca 6usia săș șfie trtă într-o mare porcărie din cau$a prostiei srbilor.

A!ungnd în dreptul clădirii cu faţadă din granit care adăposteaclubul, cei doi fraţi intrară i, la puţin timp după ce se a e$ară să beaș ș

cte un LhisN, atenţia le fu distrasă de $gomotul unei mulţimi carealerga pe stradă.

— #umne$eule, ia uite2 e3clamă 9illN ducndu-se la una din

ferestrele înalte cu perdele închise la culoare./e chei, cţiva poliţi ti călare alergau după o du$ină de muncitoriș

îmbrăcaţi ponosit, lovindu-i în acela i timp cu ni te bice cu plumb înș ș

vrf i strignd în!urături.ș

— <revi ti, spuse un bărbat în vrstă, proprietarul unor fabrici deș

te3tile. /rimesc e3act ce merită. (icălo ii au închis !umătate dinș

fabricile din Vîborg. (otul e pus la cale de radicali.nd $gomotul pa ilor i copitelor se stinse în amurgul care învăluiaș ș

0ant /etersburg-ul, 9illN i Adam se întoarseră la fotoliile lor comode.ș

— #acă ţarul nu reu e te să pună capăt acestor conflicte de muncă, oș ș

să fie rău. /rea multe chestii din astea i or să apară din nou baricade peș

*evsi, e3act ca în FGHI. aptespre$ece greve la cele mai importanteẞ

fabrici săptămna asta, spuse Adam, care tia totul de la Andrei. % grav.ș

a i cum problemele create de 5vanov n-ar fi fost de a!uns, prinţulșAndrei era e3trem de îngri!orat i în privinţa viitorului ţării sale. #inș

moment ce numărul grevelor cre tea în mod alarmant, prevedea o totalăș



anarhie în 0ant /etersburg din nou. *u avea deloc încredere încapacitatea guvernului de a ţine lucrurile sub control. *iolai al 55-leapărea furat de rolul său de ţar autocrat, permiţndu-i ţarinei să-linfluenţe$e în alegerea mini trilor, ea însă i aflndu-se sub influenţa luiș ș

<rigori %fimovici 6asputin, care susţinea că era inspirat divin./rinţul 0viridov era de părere că 6usia avea noroc dacă re$ista pnă

la sfr itul anului în situaţia aceea.ș

(otu i o mai făcuse i avea să o mai facă.ș ș

Capitolul 20

)nul din prietenii lui Adam care tia ce se petrecea în snul familieiș

imperiale i la curte era <igi <reov. 5ar el prevedea o revoluţie > ș

i$bucnind din interior. teva rude împărăte ti erau de!a în favoareaș

unei lovituri de stat prin care *iolai al 55-lea să fie alungat,constituindu-se, astfel, o regenţă, unul din unchii sau verii împăratuluisă acţione$e ca regent pnă cnd băiatul a!ungea la ma!orat. =arinei nuavea să i se mai dea voie niciodată să- i vadă fiul.ș

— %3istă vreo ansă ca a a ceva să se întmple? întrebă Adam uluit.ș ș

— /robabil că nu, $ise contele. /roblema 6omanovilor e aceea i cuș

a 6usiei. *ehotărrea, *u se pot hotărî cine să-l înlocuiască pe *iolai.i, după părerea lui <igi, nu e3ista nimeni care ar fi putut face oẞtreabă mai bună.

'nsoţind-o deseori pe *atalia la =arsoe 0elo, contele <reov seaflase de multe ori în pre$enţa ţarinei, dar nu tot att de mult ca înpre$enţa ţarului. /ărerea lui despre Ale3andra era foarte proastă > spunea că suferă de isterie nevrotică8 puteri imperiale combinate cu o

încredere oarbă în a a-$i i oameni sfinţi mult mai potrivită unei ţărănci.ș ș%a i *atalia erau predestinate să fie prietene.ș

0ingurul lucru care îl încnta pe <igi era micul Constantin



<heorghevici > căruia părinţii îi spuneau Colea. ontesa dădusena tere unui băieţel robust care arăta a adevărat <reov, făcndu- iș ș

tatăl să se simtă în al nouălea cer.a bote$, Colea uria e foarte tare cnd preotul îi turnase apa sfinţităș

peste buclele negre, ceea ce o făcuse pe na a lui, prinţesa Malî eva, săș ș

$mbească stn!enită, pentru că habar nu avea cum să lini tească unșcopila care plngea. +enia îi spuse mai tr$iu lui Andrei că era mareș

păcat că tradiţia nu o lăsa pe mamă să fie pre$entă la ceremonie. Ar fifost una din puţinele oca$ii din viaţa ei cnd *atalia ar fi putut fi utilă.

5mediat ce contesa începu să- i revină după na tere, Ale3andraș ș

4eodorovna confirmă a teptările lui <igi i o numi doamnă deș ș

companie, îndepărtnd, astfel, cel puţin o du$ină de alte candidate iș

strnind i mai multe brfe în legătură cu influenţa negativă a luiș6asputin.

'n ciuda pre$icerilor sumbre, 6usia supravieţui anului FGFD i intrăș

în FGFR în toiul unui se$on de iarnă care era mai ameţitor dect oricarealtul. )ltimele festivităţi în cinstea tricentenarului 6omanov încheiarăanul cu valuri de ampanie i sclipirile a mii de diamante, cele maiș ș

celebre ga$de ale capitalei încercnd să se întreacă una pe alta în a dabaluri e3traordinare, recepţii i petreceri în minunatele lor palate.ș

)nii oameni care aveau acces la anumite surse de informare

neobi nuite erau preocupaţi în legătură cu posibilitatea apariţiei unor șconflicte în %uropa, care ar fi putut duce la implicarea 6usiei pestegraniţă i, în schimb, la i$bucnirea unei revoluţii în interior.ș

ei din 5rana a!unseseră singuri cam la aceea i conclu$ie, dar ș

nimeni nu părea să dea atenţie. %ra ca i cum discuţiile legate de acelș

de$astru iminent ar fi fost de prost gust, un subiect care trebuia evitat însaloane. <uvernul era credincios (riplei înţelegeri > Antanta > i nuș

avea nicio intenţie să dea înapoi.'n iunie, ţarul i cei de la curte începură pregătirile pentru vi$ita de statș

a pre edintelui france$, monsieur /oincare, i pentru croa$iera de varăș ș



anuală a lui *iolai. *atalia susţinea că avea să fie pace în %uropapentru că mentorul ei 6asputin le vorbea încontinuu capetelor încoronate despre prime!diile ră$boiului.

#a, î i spuse <igi cu oarecare ironie, drei n-au semnat un tratat cuș

6asputin, ci cu Anglia i 4ranţa. 5ar partenerii lor europeni aveau să-iș

facă să- i respecte obligaţiile.ș

'n acest timp, oamenii continuau să- i vadă de treburi cade obicei,ș

inclusiv muncitorii din marile fabrici ale 0ant /etersburg-ului careparticipau la o serie de greve, făcndu-i pe ca$aci să patrule$e pe*evsi de teamă ca baricadele să nu înceapă să se ridice din nou. #ar,spre surprinderea tuturor, nu prea se întmplă nimic, ceea ce făcu să secreadă că pre$icerile legate de ră$boi erau ni te minciuni.ș

'n urma atacului lui 5vanov la /aris, prinţesa Ania i soţul ei seș

simţeau mai legaţi ca oricnd. Anga!nd găr$i personale la îndemnullui Andrei, 0viridovii erau hotărţi ca data viitoare să nu mai fie luaţiprin surprindere i, spre uimirea lui Adam, Ania începu să- i petreacăș ș

după-amie$ele antrenndu-se cu revolverul /mi# esson de calibruDE pe care i-l dăruise el.

*u se a teptase să o facă, dar ea era chiar foarte serioasă în aceastăș

privinţă. #e fapt, începuse să tragă foarte bine, dobornd iruri întregi deș

sticle goale, la fel ca i +enia i (a a care nu voiau să se lase mai pre!os.ș ș ș

ea care îl îngri!ora pe Adam cel mai mult era (atiana 0ergheevnacare, în curnd, se plictisi să tot tragă în obiecte neînsufleţite i începuș

să împu te păsărelele i veveriţele care aveau destul ghinion să se afleș ș

prin prea!mă. Ama stătu de vorbă cu ea i încetă acea practicăș

alarmantă, dar nu înainte de a fi la un pas de a provoca o revoltă înrndul servitorilor datorită faptului că împu case pisica bucătarului.ș

'n pofida groa$ei provocată de reapariţia lui 5vanov, un lucru o făcu

pe prinţesa Ania e3trem de fericită pe la sfr itul primăverii lui FGFR.ș#escoperi că urma să aibă un al doilea copil. Acela era cel dinti semnde speranţă după $iua aceea de la uvru. 'n ciuda tuturor temerilor



pentru viitorul ei, se tre$i forţată să se pregătească pentru o nouă viaţăcare se forma în făptura ei fără să întrebe, parcă tiind că ea avea să aibăș

forţa necesară pentru a o îngri!i. %i bine, trebuia să o aibă, î i spuse ea.ș

i, de fapt, chiar i după chinul îndurat la prima na tere, Aniu a nuẞ ș ș ș

voia ca 9elocia să crească singur. #in moment ce ea însă i fuseseș

singură la părinţi, prinţesa Ania î i dorise întotdeauna surori. %ra sigurășcă fiul ei s-ar fi bucurat să aibă un frăţior.i dacă nu,ẞ grand-père avea să fie destul de încntat pentru amndoi.

a fel i Adam, dar, din moment ce, peste puţin timp, urmau să plece înș

<ermania, la nunta lui 4ran$, Ania hotărî să amne fericitul anunţ pentrucnd aveau să se întoarcă acasă. Altfel i-ar fi făcut mii de gri!i.ș

'i spuse prinţesei +enia, însă, care o îmbrăţi ă cu dragoste i vă$u înș ș

acest lucru un semn că familia avea să triumfe în ciuda tuturor obstacolelor pe care i le punea în faţă 5vanov. — opiii tăi sunt viitorul nostru, Aniu a, îi spuse prinţesa cndș

stăteau amndouă în superba cameră de mu$ică din /alatul Malî ev. %ș

foarte simplu. 'nseamnă că vom dăinui.#a, î i spuse prinţesa Ania. Vom dăinui. 'nainta ii ei supravieţuiserăș ș

mniei lui 5van cel <roa$nic, capriciilor lui /etru cel Mare, gelo$iei%caterinei a 55-a. "leg 5vanov era un nimeni în comparaţie cu ace tia.ș

0tnd în braţele soţului ei în noaptea aceea, Aniu a se întrebă cumș

ar fi reacţionat, oare, la aflarea ve tii. 'n ultima vreme devenise foarteș

protector faţă de ea, ca i cum ea ar fi fost prea fragilă pentru aș

supravieţui fără el. Acest lucru o amu$a.'ndreptarea revolverului spre 5vanov îi arătase ct de hotărtă putea

fi. nd situaţia se inversase, animalul fugise ca să scape cu viaţă. 'ifusese frică de ea'

Mngind părul negru al lui Adam, care dormea alături, tnăraprinţesă îi murmură cuvinte de iubire soţului ei i, în suflet, punea laș

cale o crimă. tia că, în cele din urmă, avea să se a!ungă la asta. 5ar eaẞ

va fi pregătită.'n cea de-a două$eci i opta $i a lunii iunie FGFR, după ce îl lăsară peș

9elocia în gri!a mătu ii +enia, cu garderoba de la /aris a Anieișîmpachetată în două$eci i patru de cufere din piele, soţii 0viridov seș

urcară în tren la <ara Var ovia din 0ant /etersburg îndreptndu-se spreș



<ermania pentru nunta contelui von Murnau în lini titul Meclenburg.ș

'n timp ce ei se aflau pe undeva între 0ant /etersburg i 9erlin, unș

incident avu loc în îndepărtatul 0ara!evo, urmnd să le schimbe toateplanurile, căci în acea după-amia$ă de duminică, mo tenitorul tronuluiș

Austriei era asasinat de către terori tii srbi ale căror gloanţe făceau săș

i$bucnească un ră$boi de proporţii uluitoare.%ra att de ciudat, î i spuse Ania mai tr$iu, dar în momentulș

asasinării nimeni nu păruse e3trem de îngri!orat în afară de france$i.Mereu sensibili la schimbările politice, aliaţii galici ai 6usieiprevă$useră neca$uri i se arătaseră nelini tiţi în perioada vi$itei peș ș

care pre edintele /oincar& o făcuse la curtea 6usiei.ș

'n presa austriacă, moartea mo tenitorului nu fu întmpinată cu preaș

multă tulburare, probabil ca o reflectare a faptului că bătrnul împărat nuprea îl simpati$a pe nefericitul arhiduce. )n alt habsburg avea să-lînlocuiască pe neplnsul 4ran$-4erdinand pe tron i chiar i bursaș ș

acţiunilor din Viena oscilă doar foarte puţin, un semn sigur de stabilitate.1a guerre europ&enne? întreba un $iarist într-un cotidian pari$ian,

care e3plica, după aceea, cum geniul naţional pentru diplomaţie iș

pre$enţa unor asemenea arme moderne înspăimntătoare precum ga$ul

otrăvitor făceau ca ră$boiul să fie inacceptabil pentru omul civili$at.

Mec($enburg

'n după-amia$a în care contele von Murnau se căsătorea cu frumoasa0issi von althers, mirele i mireasa rămaseră surprin i cnd îl vă$urăș ș

pe generalul von Murnau, care tocmai se întorcea de la o conferinţa dedouă $ile ce avusese loc la 9erlin. /re$enţa lui păru să strneascăagitaţie în rndurile tinerilor ofiţeri pre$enţi care î i părăsiră imediatș

partenerele pentru a se aduna în !urul bătrnului general, dornici să afle

ultimele ve ti de la 9erlin.ș — #ouă săptămni cel mult, domnilor, spuse bătrnul făcnd cu

ochiul i decoraţiile îi sclipiră sub cerul însorit. *e a teaptă vremuriș ș



grele. =ineţi minte întotdeauna să fiţi demni de ţara voastră, indiferentce s-ar întmpla.

'n $iua care ar fi trebuit să fie cea mai feric din viaţă ei, proaspătacontesă von Murnau era gata să i$bucnească în lacrimi. Vestea pe careo adusese socrul ei însemna că avea să-l piardă pe 4ran$ foarte curnd.%ra cumplit.

— Ania, trebuie să plecaţi imediat, spuse 0issi pregătindu-se pentrucălătoria de nuntă. <eneralul se a teaptă să intrăm în ră$boi cu 6usiaș

chiar mai curnd dect le-a spus băieţilor. 0unt sigură că 4ran$ o saprimească ordin să se pre$inte la regiment chiar înainte să a!ungem ladestinaţie.

— % inevitabil, nu? #ar de ce vor ră$boiul cu tot dinadinsul?

— %u una consider că e vorba de o isterie in masă, dar te rog să nu-ispui soţului meu. *u sper dect să dure$e puţin i să nu moară preaș

mulţi oameni.ele două femei se uitară în oglindă i î i vă$ură chipurile îngri!orateș ș

> două frumuseţi în rochii albe, brodate, una blondă, cealaltă brunetă.*iciuna nu vă$u chipul unui du man.ș

— /lecaţi ct puteţi de repede i aveţi gri!ă să treceţi graniţa înainteș

de lăsarea nopţii. #oar nu vreţi să fiţi prin i aici dacă se declară ră$boi,șo sfătui contesa. rede-mă, n-ar fi bine deloc.

— *-am de gnd să risc inutil, spuse Aria $mbind. Am prea mult depierdut.

ontesa von Murnau o îmbrăţi ă cu căldură pe rusoaică. 'i plăceaș

frumoasa prinţesă i regreta sincer că ar fi putut fi ultima oară cnd seș

vedeau. 6ă$boi stupid.0e au$i un ciocănit în u ă i valetul lui 4ran$ vru să tie dacăș ș ș

doamna contesă era gata de plecare. — 5mediat.'ntorcndu-se spre Ania, 0issi făcu un gest a neputinţă i o îmbrăţi ăș ș

iară i. #upă aceea plecă, tergndu- i lacrimile, o femeie înaltă iș ș ș ș

subţire, într-o toaletă de vară elegantă, care se îndrepta spre un viitor

foarte incert.6ămnnd singură în cameră, prinţesa 0viridova oftă i închiseșgnditoare sticla de parfum pe care 0issi tocmai o folosise, L8Deure



b$eue, un parfum franţu$esc foarte la modă. 'n tumultul acelor $ile deiulie, cnd politicienii negociau i generalii ameninţau, în timp ceș

%uropa se agăţa de plăcerile păcii i se pregătea de ră$boi, parfumulș

acela simboli$a pentru Ania toată frumuseţea unei lumi care nu avea sămai fie niciodată la fel.

A doua $i dimineaţă, prinţesa se tre$i devreme pentru a se pregăti săplece spre casă cu primul tren. Ma a făcuse baga!ele din searaș

precedentă i cuferele a teptau în hol, gata să ia drumul gării.ș ș

0imţind o u oară ameţeală, Ania o puse pe seama încordării i seș șduse repede la baie, o încăpere minunat de modernă pe care o aprecieîn clipa aceea.

— u (a,ș murmură Adam somnoros, totul e în regulă?

— *u, spuse ea. *u mă simt prea bine.0trngnd clanţa din porţelan alb, Ania se uită la soţul ei, dar nu îl vă$u

prea clar, fiindcă întreaga încăpere i se învrtea în faţa ochilor, o masă

rotitoare de albastru i alb inundată de lumina puternică a soarelui.ș

e straniu, î i spuse ea. /arcă vedea totul prin ni te lentile careș ș

deformau. Adam, întins în pat, i se părea că plute te i că-i vorbe te deș ș ș

la mare distanţă."are ce spunea? îi era att de greu să-l înţeleagă.

— /erioada ta lunară, repetă el.

'i trebuiră cteva secunde pnă înţelese sensul cuvintelor. lătină dincap i făcu eforturi cumplite ca să vorbească, spri!inindu-se sfr ită deș ș

u ă.ș

— *u, murmură ea, n-are cum. 5mposibil. — % ti sigură? Ai o pată pe negli!e. e altceva ar putea fi?ș

nd înţelese, în sfr it, ce spusese, Ania îl privi ca un om careș

tocmai fusese condamnat la moarte i începu să se prăbu ească încet,ș ș

picioarele înmuindu-i-se complet din cau$a durerii îngro$itoare. — "h, #oamne2 gemu prinţesa. /ierd copilul2 într-o clipă, soţul ei

ţ ni din pat i i$buti să o prindă în braţe înainte să cadă ia pămnt.ș ș



(otul era att de neclar în mintea Aniei, înct nu mai tia nici undeș

se afla, nici ce se petrecea cu ea. #urerea o făcea să aibă impresia că epe moarte. Ameţeala îi învăluia mintea, făcnd-o incoerentă iș

începnd să aiure$e.4u con tientă că era a e$ată în pat, îl au$i pe Adam strignd dupăș ș

a!utor i mai au$i strigăte în germană pe coridor. #upă aceea î i pierduș ș

cuno tinţa, refugiindu-se în uitare.ș

nd se tre$i, prinţesa Ania vă$u un necunoscut aplecat asupra ei,

care vorbea încet cu Adam în germană, o limbă pe care soţul ei oînţelegea, dar ea nu. Acum avea impresia că era într-un laborator,e3aminată, palpată, discutată.

— Adam, ce se petrece? întrebă ea încet în ruse te. ine este acestșbărbat?

— Medicul contesei. 0pune că ai fost la un pas de a pierde copilul,dar că acesta încă trăie te.ș

/rinţesa clipi des pentru a nu da voie lacrimilor să curgă. — 0lavă #omnului, oftă ea. Acum putem pleca. — *ici nu poate fi vorba de a a ceva, spuse soţul ei. Ai nevoie deș

odihnă o vreme. (otul e încă îndoielnic. — *u24orţa cu care fu rostit acel 1nu îl surprinse pe medicul german, care

îi aruncă o privire prinţului. Adam tu i stn!enit. Anna *iolaevna erașla fel de încăpăţnată ca toţi 0viridovii. Voiau ca totul să se facă dupăplacul lor i nu altfel.ș

— *u poate să-ţi garante$e că vei fi în siguranţă dacă pleci la drumacum. re$i că ţi-a da voie să-ţi ri ti viaţa? 6ămnem.ș ș

/rinţesa trase cearceaful cu furie i aruncă o pernă spre el, ceea ceș

atrase o privire ocată din partea doctorului în vrstă. *u a a trebuia săș ș

se poarte o soţie. (rebuia să asculte. 0cornind o scu$ă pentru a pleca,doctorul scund, grăsuţ i cu barbă făcu o plecăciune u oară spreș ș

pacienta lui, iar cnd ie i pe u ă opti cu severitate în germană8ș ș ș



— #iscutaţi cu ea. 4iţi ferm.Adam se a e$ă lngă Aniu a i îi luă mna, dar ea i-o traseș ș ș ș

furioasă. 'n clipa aceea, el făcu ceva ce ea nu-l mai vă$use făcndniciodată. %3plodă.

— Ai gre it că nu mi-ai spus de sarcină, strigă el.ș

A fost cel mai idiot lucru de care am au$it vreodată — 9a nu. A fost ceva absolut nevinovat2 — *evinovat? M-ai lăsat să te aduc în ceea ce poate deveni foarte

bine o $onă de ră$boi. *iciun bărbat întreg la minte n-ar pune astfel înpericol o femeie însărcinată.

— 9ine, Adam, dar n-avea nicio importanţă dacă-ţi spuneam acasăsau după ce ne întorceam. 4aptul că ţi-a fi spus n-ar fi schimbat cuș

nimic lucrurile. — #acă a fi tiut a fi putut hotărî să nu mai plecăm. #umne$eule2ș ș ș

irculă tot felul de $vonuri care fac să-ţi îngheţe sngele în vene. % onebunie să te afli aici în starea asta.

— hiar dacă ţi-a fi spus la /etersburg, tot aici ne-am fi aflat. (ipulș

a fost împu cat cnd noi trecuserăm de!a graniţa, a a că, oricum, n-amș ș

fi aflat $vonurile despre ră$boi dect cnd am fi a!uns aici. i atunci ar ẞ

fi fost prea tr$iu./rinţul Adam era întunecat la faţă. — #octorul refu$ă să te lase să pleci la drum înainte să se oprească

sngerarea. :ice că trebuie să fii ţinută sub o supraveghere foarte atentă.Mai $ice că nu poate ti cu siguranţă cnd o să fie indicat să pleci. 'ntreș

timp, prietenii no tri germani se pregătesc să- i ascută baionetele. % oș ș

perioadă foarte proastă să fii imobili$ată în <ermania, du (a'ș — i e numai vina mea.ẞ

— *-am spus asta. Am spus doar că ar fi trebuit să-mi spui de sarcină. — e crede doctorul, o să pierd copilul sau nu? — *u tie sigur, dar spune că e posibil.ș

— 0e eschivea$ă. — % ct se poate de sincer. A vrea să fi fost i tu la fel.ș ș

'n clipa aceea, prinţesa scoase un strigăt de indignare. — um poţi? um îndră$ne ti să mă insulţi astfel? % monstruos2 Adamș

se chinui să- i păstre$e cumpătul. 'n asemenea momente, Aniaș



nu avea nevoie de provocare, î i spuse el. 4ii calm. Ai o responsabilitateș

faţă de ea i faţă de copiii tăi. *-o lăsa să devină isterică.ș

0pre u urarea lui, Ania oftă doar i se întoarse cu faţa la perete,ș șnevrnd să mai continue discuţia.

)rmă un moment îndelungat de tăcere, după care Ania întrebă încet8

— #acă pierd copilul, la ct timp după aceea o să pot pleca la drum? — #octorul n-a spus nimic despre asta. *u e convins că a a ceva o săș

se întmple, dar nu vrea să te lase să te urci în tren i să pier$i copilul înș

toiul nopţii, undeva între 9erlin i /etersburg. Ar fi curată nebunie.ș

— Vreau să plec, spuse prinţesa. Mi-e prea frică să mai rămn aicichiar i o $i.ș

— %3clus.

Ania privi în !ur, la camera aceea frumos decorată cu flori proaspetede vară i se simţi ca prinsă în capcană.ș

— " să înceapă ră$boiul i, dacă o să fim prin i aici, o să fieș șîngro$itor.

Ania observă că soţul ei părea obosit cnd îi mngie cu dragostebuclele blonde. 6emarcă o e3presie întunecată pe care nu o mai vă$usepnă atunci. %ra cu adevărat în panică i ea tia că nu era un alarmist deș ș

felul lui. — #iplomaţii trebuie să- i facă datoria înainte să se declareș

ră$boiul. 'ncă n-au terminat de discutat, spuse el în cele din urmă. — #ar, între timp, nemţii plănuiesc totul de!a. — "stilită ile nu pot începe pnă nu e uea$ă negocierile. Asta nu s-aț ș

întmplat, încă. i, dacă avem noroc, mini trii de e3terne vor tărăgănaẞ ș

ct mai mult.#ar, după părerea Aniei, el nu părea să aibă prea multă încredere înacest sens. =inndu-l de mnă, Ania $mbi stins i încercă să parăș

lini tită i cooperantă, dar în adncul sufletului abia a tepta primaș ș ș

oca$ie de a scăpa de acolo.%ra de părere că el î i făcea prea multe gri!i pentru ea. 4rumos dinș

partea lui. %ra un bărbat minunat. #ar ea nu avea de gnd să lase acea

calitate a lui să-i ţină în ţara aceea o secundă mai mult dect era necesar.



Capitolul 21

#upă trei săptămni de odihnă forţată, prinţesa Ania era i maiștulburată dect în $iua în care fusese la un pas de a pierde copilul.Măsuţa de lngă pat era plină de telegrame prin care +enia îi porunceasă se întoarcă acasă ct putea de curnd, prevenind-o în legătură cuapariţia unei atmosfere de ră$boi în 6usia tarul fiind atras în modine3orabil în conflict. /lecaţi de acolo ct mai puteţi, insista prinţesa.

#acă e$itaţi, veţi fi pierduţi.%i bine, î i spuse Aniu a, a venit timpul. Acest copil n-o să se nascăș ș

în <ermania, în timp ce mama lui o să fie inută într-o închisoareț

oribilă pentru inamici.'ncă nu începuse să se tragă, dar pnă la acest lucru mai erau cteva

$ile, după părerea contesei von Murnau, care îi sfătuia să plece ct mairepede pentru a fi scutită de stn!eneala de a adăposti sub acoperi ul eiș

ni te potenţiali inamici.ș"ri plecau acum, ori pierdeau orice posibilitate de a o mai face într-

un viitor foarte apropiat.'n ultima săptămna din iulie, prinţesa Ania î i făcu baga!ele, î iș ș

puse un costum albastru de călătorie i îl informă pe Adam că urmau săș

pornească spre gară. — ontesa von Murnau tocmai mi-a spus că 4ran$ a fost chemat la

o ca$armă din 9erlin, iar 0issi e în drum spre casa mamei ei, $ise Aniapunndu- i o tocă neagră cu pene i cu !umătate de văl cu punctuleţe.ș ș

5ar doctorul tău genial mi-a spus că am opt$eci la sută anse să ţinș

copilul, a a că, Adam, eu plec, cu tine sau fără tine. 9ătrnul general i-ș

a spus soţiei să scape de noi. tii ce înseamnăẞ as#a' — Ania, tot e periculos. Ai febră i sngerarea abia s-a oprit.ș

— *u mai vorbi ca o infirmieră2 Mă simt destul de bine ca să plec ișnimic n-o să mă ţină în ţara asta o clipă mai mult dect e nevoie.Automobilul a teaptă !os, iar baga!ele au fost trimise la gară.ș

/rinţul 0viridov î i privi soţia cu atenţie. %ra îmbu!orată de emoţie,ș



dar altminteri părea să se simtă mai bine. u toate acestea, era o nebuniesă plece la drum în acele împre!urări. #in păcate, nu aveau încotro.

— 9ine, Ania, $ise el. /lecăm. #ar o să fie prime!dios. — Am trecut prin prime!dii i altădată i am supravieţuit, spuseș ș

prinţesa. 0unt gata să risc ca să trăim, nu ca să murim, a a că hai săș

mergem, dragul meu.'mbrăţi ndu- i soţia, Adam o sărută cu tandreţe, ţinnd-o strnsș șcteva clipe. 'i simţea bătăile inimii prin blu$a albă dantelată.

Ania îl luă de gt i îl sărută drept răspuns, ţinndu-l foarte strns.ș

— " să fie bine, murmură ea. tiu asta.ẞ

0pre imensa u urare a contesei von Murnau, mama lui 4ran$, tineriiș

ru i plecară, în sfr it, din casa ei după o amnare îngro$itoare înș ș

timpul căreia generalul îi trimitea mesa!e în fiecare $i rugnd-o săscape de ei. ucrurile evoluau rapid în 9erlin, ceea ce îl făcea sătrimită telegrame asemănătoare cu acelea ale +eniei, o ironie pe careAnia o găsi comică într-un sens trist. Ambele părţi se înarmau, sepregăteau i a teptau semnalul de începere.ș ș

4iind însoţiţi de cei doi servitori îngri!oraţi, Ma a i 4eodor, soţiiș ș

0viridov vorbiră foarte puţin pe drum de la Meclenburg la 9erlin."dată a!un i în capitala <ermaniei, se vor urca înș 2ord <=pressîndreptndu-se spre casă prin Var ovia, pentru ca, în final, să a!ungă laș

0ant /etersburg i la rudele lor îngri!orate care trimiseseră atteaș

telegrame în care îi implorau să se întoarcă acasă./rivind frumosul peisa! german de vară tr$ie lunecnd pe lngă

fereastra compartimentului de clasa înti în care se aflau, prinţesa Ania

îl ţinea de mnă pe Adam i se întreba ce avea să se întmple cu ei înșca$ de ră$boi.+enia i Andrei erau în siguranţă acasă. a fel i 9elocia, slavăș ș

#omnului. Volodea <reov se pre$entase de curnd la regiment, a aș

înct, cu siguranţă, avea să se afle în mie$ul lucrurilor. rand-père era în4ranţaB ca aliată, 4ranţa avea de suferit, probabil, de pe urma atacurilor germane. Ania era îngri!orată pentru el i casa elegantă de pe 6ue duș

4aubourg 0t. ;onor&. 'i veniră în minte povestirile îngro$itoare legate deasediul /arisului din FETH, istorisiri despre pari$ieni înfometaţi care sehrăneau cu cini i pisici, încon!uraţi de armata germană, care a tepta caș ș



ei să capitule$e. #umne$eule, î i spuse Ania,ș grand-père nu era genulde om care să mănnce pisici. Acest lucru l-ar fi ucis.

nd conductorii germani trecură pe lngă compartimentul lor,prinţesa avu sen$aţia că se uită la ei ciudat, plănuind ceva îngro$itor.

— #umne$eule, Aniu a, nu-ţi lăsa imaginaţia s-o ia ra$na, optiș șAdam. 0tai lini tită. Ai un copil la care să te gnde ti.ș ș

%a încuviinţă ca să-l lini tească, dar tot nu-i plăcea felul în careș

nemţii aceia se uitau la ea. *ici Ma ei i lui 4eodor nu le plăcea, dar ș ș

tăcură, gndindu-se în sinea lor că prinţesa avea dreptate. 0tăpnul nuera rus, venea dintr-o ţară îndepărtată care nu cunoscuse inva$ia dectîn timpul ră$boiului de independenţă. eea ce era o diferenţă.

nd trenul a!unse în apropierea 9erlinului, soţii 0viridov iș

servitorii lor vă$useră convoaie de soldaţi pe stră$i. amioaneMercedes cu însemnele armatei transportau sute de soldaţi spredestinaţii necunoscute, în timp ce ru ii priveau, temndu-se ca nuș

cumva să se fi declarat ră$boiul în vreme ce ei se aflau la !umătateadrumului între Meclenburg i 9erlin.ș

— Adam, dacă s-ar fi întmplat de!a, n-ar fi anunţat? întrebă prinţesa. — #acă ar fi primit ordin, sunt sigur că ar fi făcut-o. *u-ţi fie teamă.

% încă pace.#ar nu credea că va mai trece prea mult timp pnă avea să

i$bucnească ră$boiul. — a uitaţi-vă, prinţesă, murmurase Ma a. ;usari.ș

'ntr-un singur ir, în urma convoiului de camioane, se vedea unș

deta ament de husari în uniforme frumoase cu galoane aurii, cuș

chipiuri a e$ate pe o parte i purtnd drapelele regimentelor careș șfluturau în vnt în timp ce treceau ca la paradă. aii lor negri erausuperbi, îngri!iţi perfect i plini de energie.ș

— 'mi închipui că acela i lucru se întmplă i la /etersburg i laș ș ș

Crasnoie 0elo, spusese Adam. (oţi generalii î i mi că trupele de colo-ș ș

colo, înviornd spiritul de luptă. — A vrea să ne fi uitat acum la propriile noastre trupe, nu la ale lor,ș

murmurase Ania, strngndu-i mna. — " s-o facem, peste foarte puţin timp, îi $ise el $mbind ișîmpletindu- i degetele printre ale ei. *u-ţi face gri!i.ș



'n cele din urmă, vă$ură apărnd placa pe care scria cu litere mari%er$in, ceea ce o mai lini ti pe prinţesă. 'ntr-o oră aveau să se afle înș

2ord <=press îndreptndu-se spre casă, î i spusese ea rela3ndu-se.ș

0ituaţia nu era chiar att de rea.'n clipa aceea, u a compartimentului lor se deschise cu un $gomotș

puternic i în cadrul ei apărură conductorul i doi poliţi ti germani înș ș ș

uniforme. — e se întmplă? întrebă Adam, iar soţia lui îngheţă, devenind

rigidă de spaimă.)itndu-se la oamenii aceia, Ania avu impresia că în stomacul ei era

un gol imens. onductorul fusese cel care le aruncase priviri pline desuspiciune tot drumul. i acum adusese poliţia. %a avusese dreptate.ẞ

— /a apoartele, vă rog, spuse omul, ignornd întrebarea lui Adam.ș — #omnule, doamnă, vă rugăm să veniţi cu noi. Vă vom escorta. iẞ

servitorii, de asemenea. — #e ce? întrebă Adam. are este problema? 0unt un diplomat

american i mă întorc la post în 0ant /etersburg. 0oţia mea este foarteș

bolnavă i trebuie să a!ungă acasă imediat pentru a fi îngri!ită de unș

medic. /entru numele lui #umne$eu, nu ne faceţi să într$iem.

nd au$iră cuvintele 1diplomat american, cei trei schimbară oprivire. 0esi$nd o e$itare din partea lor, Adam ceru să stea de vorbă cusuperiorii lor, plngndu-se în legătură cu acea 1!ignire flagrantă adusăunor călători nevinovaţi i ameninţnd că va depune un raport complet laș

Ambasada americană din 9erlin i la cea din 0ant /etersburg.ș

ei trei se priviră nelini tiţi, după care se uitară din nou la acelș

american care îi ameninţa într-o germană e3celentă. — 4oarte bine, domnule. " să vă conducem la superiorii no tri,ș

spuse atunci unul din poliţi ti. Veniţi cu noi. eilalţi trei vor rămne înș

sala de a teptare din incinta gării.ș

Ania se sperie la gndul de a fi despărţită de soţul ei în aceleîmpre!urări, dar mai tia i că avea să încerce să afle ce se întmpla.ș ș

#acă germanii aveau de gnd doar să ţină călătorii ru i separaţi deș

ceilalţi pasageri în timp ce a teptau trenul care să-i ducă acasă, atuncișnu era prea rău. #ar de ce chemaseră poliţia? Acesta era aspectul care ofăcea să simtă noduri în stomac.



%er$in

#us într-un birou mic din incinta gării, Adam oLell, diplomat, setre$i faţă-n faţă cu un ofiţer care avea acela i gen de mustaţă răsucită înș

sus ca a împăratului, al cărui portret mare atrna pe peretele vopsit înverde din spatele biroului. "bra!ii gra i i rumeni ai individului seș ș

aprinseră de indignare, cnd americanul protestă în privinţatratamentului la care fusese supus de către autorităţile ăilor 4erate

germane. — #e ce sunt separaţi călătorii de naţionalitate rusă? întrebă el. Va fio a teptare îndelungată? #acă-i a a, cine dă ordinele?ș ș

— "rdinele vin de la eful ăilor 4erate germane i de laș școmandamentul garni$oanei din 9erlin. *u putem face absolut nimic.

— t timp aveţi de gnd să-i reţineţi pe călătorii ru i?ș

— /nă vom primi ordin să le dăm drumul, spuse bărbatul rumen înobra!i privindu-l cu curio$itate pe domnul oLell. #umneavoastră nuintraţi în !urisdicţia noastră, $ise el apoi. 0unteţi liber să vă continuaţidrumul oricnd doriţi.

— Atunci, bănuiesc că soţia mea i servitorii au acelea i drepturi.ș ș

— *u. 4iind ru i, trebuie să rămnă aici.ș

— /osed imunitate diplomatică. /retind acela i privilegiu i pentruș ș

membrii familiei mele. Vor merge cu mine. — 'mi pare rău. (rebuie să rămnă. — /e naiba2#iscuţia continuă în biroul acela strmt, în vreme ce sala de

a teptare, unde fuseseră condu i prinţesa 0viridova i servitorii eiș ș ș

începea să se umple cu alţi ru i, temători, furio i i vorbăreţi datorităș ș ș

neputinţei lor. 4useseră daţi !os din tren, spunndu-li-se că avea să fie o

într$iere. *emţii nu le mai spuneau nimic altceva, iar 2ord <=press sepregătea să plece.)rmărind activitatea de pe peron prin fereastra săli de a teptare, Aniaș



observă un număr neobi nuit de mare de soldaţi, ceva ce nu î i aminteaș șsă mai fi vă$ut în cursul altor călătorii. *u putea însemna ceva bun.

/este tot în !urul ei, oamenii vorbeau furio i. opiii plngeau, mameleș

îi implorau să tacă, soţii se răsteau la soţii. %ra îngro$itor. *iciodată numai fusese nevoită să vadă a a ceva. i nu voia să o facă nici acum.ș ẞ

nd Adam se întoarse, în sfr it, att ea ct i servitorii răsuflarăș ș

u uraţi, a teptndu-se să poată pleca. Vestea pe care le-o dădu el îi ocă.ș ș ș

— Am cerut să mi se facă legătura cu ambasadele americană i rusă dinș

9erlin, spuse el. Am protestat împotriva tratamentului la care am fostsupu i, am pretins imunitate diplomatică pentru membrii familiei mele iș ș

am spus că germanii nu se poartă deloc normal pentru o ţară civili$ată.*imic din toate astea n-a servit. /e mine mă lasă să plec, dar pe voi, nu.

Vă$nd e3presia ocată de pe chipul Aniei, Adam se grăbi să adaugeșcă nici prin cap nu-i trecea să plece fără ea.

A teptnd împreună cu servitorii i cu ceilalţi oameni în sala e3tremș ș

de aglomerată, Adam î i luă soţia pe după umeri i o strnse lngă el.ș ș

/ărea încă îmbu!orată, ceea ce nu era un semn bun. 0pera că afurisiţiide germani aveau să-i urce în primul tren i să-i trimită peste cea maiș

apropiată graniţă. e rost avea să-i reţină pe toţi acei oameni? #in cteî i dădea seama, niciunul din cei aflaţi în încăperea aceea nu avea vreoș

legătură cu guvernul sau cu armata. i de!a cuno tea destul de bineẞ ș

clasele superioare ruse ti pentru a recunoa te personalităţile de va$ă.ș ș

#ar acolo erau adunaţi o mulţime de burghe$i i cţiva aristocraţi.ș

*iciun mare general.#eodată, doi soldaţi germani înarmaţi cu pu ti cu baioneteș

deschiseră u a sălii de a teptare i unul din ei strigă8ș ș ș — Veniţi cu toţii pe aici. #oi cte doi. )rmaţi-mă. Alarmată de tonulvocii, prinţesa Ania schimbă o privire plină de îngri!orare cu Ma a,ș

care se uita înspăimntată la baionete. — /e aici, ordonă germanul, arătndu-le drumul cu o mi care a pu tii.ș ș

'ncet, nesiguri, ru ii ie iră din sală, priviţi de germanii de pe peron caș ș

i cum ar fi fost ni te criminali.ș ș

=inndu- i soţul strns de mnă, Ania era sigură că erau du i laș șînchisoare. % att de îngro$itor, î i spuse ea, att de nebunesc. /robabil căș

se declarase ră$boiul i ei nu tiau. Acela trebuia să fie motivul pentruș ș



care nemţii se purtau att de iraţional, în timp ce grupul era condus prinprincipala sală a gării, cţiva trecători le aruncară insulte, uimindu-i peadulţi i speriind copiii, care începură să plngă. ui Adam nu-i veneaș

să creadă ce se întmpla. %ra ceva de neiertat să reţii un grup deoameni obi nuiţi într-o ţară care nu se afla încă în ră$boi.ș

#acă telefonul pe care îl dăduse la Ambasada americană avea vreunefect, cei de acolo aveau să proteste$e. *u că ar fi a teptat prea multș

a!utor de la ei, dar un protest era mai bun dect nimic.(rebuia să o ducă pe Ania acasă. #acă posedarea imunităţii

diplomatice nu avea să folosească, atunci nu tia ce ar fi folosit. el cuș

care vorbise la ambasada din 9erlin îi spusese că avea să aducă situaţiala cuno tinţa ambasadorului. #acă aveau noroc, î i spuse Adam cinic.ș ș

#acă aveau foarte mult noroc."dată sco i din incinta gării, ru ii au fost urcaţi în camioane pentru aș ș

porni spre o destinaţie necunoscută. %rau cu toţii e3trem de speriaţi.)itndu-se prin crăpăturile prelatei care acoperea camionul, Adam iș

soţia lui recunoscură stră$ile din centrul 9erlinului pline de traficulobi nuit, pietoni i tramvaie.ș ș

— *u pare să fie ră$boi, opti prinţesa Ania.ș

— *e-ar fi spus, $ise Adam. *ici germanii care îi ţineau pri$onieri, nici însărcinatul american cu

care vorbise la telefon nu spuseseră nimic în acest sens. %ra att de bi$ar.9erlinul la acea oră de amia$ă tr$ie avea aspectul unui ora prosper ș

căruia puţin îi păsa de ameninţarea ră$boiului. ei care se plimbau peCurfurstendamm nu arătau nimic altceva dect că se bucurau de

vremea frumoasă, bărbaţii purtnd haine u oare i pălării de pai, iar ș șfemeile în rochii de vară i cu pălării tot de pai împodobite cu panglici.ș

0ingura notă discordantă apăru în clipa în care un convoi de soldaţitrecu pe lngă camioanele lor, aclamaţi de către trecători. 9ărbaţii î iș

fluturau pălăriile, iar femeile batistele. 0oldaţii le răspunseră prinsemne, chiuind puţin, încntaţi de primire.

(recnd pe lngă grădina $oologică i (iergarten, ru ii vă$ură alţiș ș

soldaţi mergnd pe !os, probabil îndreptndu-se spre vreo ca$armă. — )nde ne-or duce? întrebă Ania.6ăspunsul la acea întrebare veni după numai cteva minute, cnd



camioanele opriră în faţa hotelului 6on#inen#a$'

— )aus, raus, strigară soldaţii făcndu-le semn pasagerilor lor săcoboare.

)n ofiţer le spuse să intre în hotel, asigurndu-i că, peste puţin timp,li se vor da tichete pentru baga!e.

— t de tipic nemţesc, mormăi Ania agăţndu-se de braţul luiAdam i intrnd în holul hotelului.ș

ombinaţia de teamă, nelini te i căldură îi provoca ameţeală. 'i eraș șteamă să nu le ine i era ferm hotărtă să nu se întmple a a ceva.ș ș ș

'n timp ce generalii din hol se uitau la ei, soldaţii îi conduseră înlocurile unde aveau să fie ţinuţi > cteva camere mari de la eta!ele doii trei, cte cinci$eci într-o odaie.ș

— #umne$eule, murmură Ania a e$ndu-se împreună cu Ma a peș șos lngă o fereastră. A a trebuie să fie la închisoare.ș

— Aici e mai rău, scumpă doamnă, spuse o voce cultivată dinapropiere. el puţin, la închisoare îţi cuno ti durata pedepsei. Aici,ș

însă, totul e aiurea.'ntorcndu-se pentru a se uita la cel care vorbise, prinţesa $mbi. %ra

un domn în vrstă, îmbrăcat elegant cu un costum de vară i o pălărieș

de pai, care îi amintea puţin de grand-père datorită părului i mustăţiișalbe i bărbii VandNe.ș

0e pre$entă prinţului i prinţesei, e3plicndu-le apoi că fusese luatș

de la hotelul unde stătea. 0e părea că nemţii îi adunau pe toţi, de iș

nimeni nu de$văluia motivul.'n timp ce Ania i soţul ei stăteau de vorbă cu acel domn > 0tepanș

4eli3ovici #avidov, un profesor din Ca$an > o piatră fu a$vrlitădeodată pe geamul de lngă prinţesă, speriind-o i acoperind-o cuș

cioburi. — #umne$eule, Ania2 e3clamă Adam. % ti teafără?ș

— #a. red că da./rinţul 0viridov o trase de lngă fereastră i se uită afară pentru aș

vedea cine ar fi putut să arunce cu piatra. 0pre surprinderea lui, vă$u o

mulţime de bărbaţi i băieţi cu înfăţi ări dure stnd adunaţi înș șapropierea intrării în hotel i peste drum. 0emn foarte rău.ș

— #epărtaţi-vă de ferestre, le spuse el celor din !ur. #acă nemţii au de



gnd să ne bombarde$e cu pietre, e mai bine să stăm în mi!loculîncăperii.

el care a aruncat piatra trebuie să aibă o forţă teribilă în braţ, î ișspuse prinţul.

<hemuindu-se împreună cu Adam lngă Ma a i 4eodor, mai aproapeș ș

ca de obicei datorită împre!urărilor, prinţesa Ania î i aminti povestirile înș

legătură cu 6evoluţia france$ă, îndeosebi despre măcelărirea aristocraţilor din /aris în timpul masacrelor din septembrie. Acest lucru o făcu să secutremure i Adam o întrebă dacă se simţea bine.ș

— #a, minţi ea. *u se simţea bine deloc. 0e simţea speriată i îngro$ită pentru acelș

copila cuibărit undeva mai !os de inima ei, a cărui legătură cu viaţaș

părea att de fragilă. #acă îl pierdea în condiţiile acelea, tia că avea sășfie un co mar. <ndul acela era att de oribil, înct nici nu- i dădu voieș ș

să $ăbovească asupra lui, altfel avea să- i piardă minţile.ș

nd veni seara, germanii le aduseră puţină mncare, dar refu$ară sărăspundă la întrebări.

0tnd îngrămădiţi ca ni te sardele, ru ii se certau pentru spaţiu, seș ș

plngeau că mncarea era prea puţină i emiteau numeroase ipote$eș

referitoare la motivul pentru care erau reţinuţi, iar în tot acest timp,copiii plngeau, soţii se ciondăneau i toată lumea se călca pe nervi.ș

0tnd re$emată de Adam, prinţesa Ania opti că era cea mai oribilășcălătorie pe care o făcuse vreodată. "amenii erau att de lipsiţi demaniere.

— /arcă toate femeile ar fi ca mătu a i$a, murmură ea, făcndu- iș șsoţul să rdă.

%ra adevărat. 'n mulţime e3istau cteva scorpii, mai ales o doamnămoscovită foarte gălăgioasă care le spunea tuturor că acasă aveau patru

servitori care făceau toată treaba, iar ea nu trebuise să ridice un degettoată viaţa.

— #e parcă nu toţi ar avea servitori, spuse prinţesa uluită.



/rinţul 0viridov îi strnse mna u or i o sărută în !oacă, făcnd-o săș ș

$mbească. 0uporta mai bine dect se a teptase i el îi era recunoscător.ș ș

ăsnd geamurile deschise pentru a avea aer, grupul se pregăti deculcare, tiind că somnul avea să fie ceva superficial pentru ma!oritateaș

dintre ei. ţiva copii erau ghemuiţi în braţele mamelor sau întin i peș

os ca ni te căţei. Ma a era prea epui$ată ca să-i mai pese de ceva. 0eș ș

făcu ghem i aţipi pe covor folosind haina lui 4eodor ca pernă, în timpș

ce acesta conversa încet cu unul din cei de lngă el./rinţesa Ania i soţul ei se întinseră lngă Ma a, vorbind proptiţi înș ș

coate i gndindu-se la 9elocia, +enia i chiar la (a a.ș ș ș

— Mă bucur că niciunul din cei dragi nu-i aici să treacă prin asta,spuse prinţesa. Ar fi fost mult prea groa$nic.

— A vrea ca afurisitul ăla de însărcinat să ia legătura cu cineva careșar putea să ne a!ute, murmură Adam.

— 0cumpule, cre$i că +enia l-ar cre te pe 9elocia dacă o fi să ni seșîntmple ceva aici? întrebă prinţesa ovăitoare.ș

— #oamne, nici măcar să nu te gnde ti la a a ceva. *-o să seș șîntmple nimic att de ru.

— 9ine. #ar cre$i că ar face-o?

— 9ineînţeles. +enia Ale3androvna l-ar cre te ca pe propriul ei fiu,știi foarte bine. *-ar trebui să-ţi faci gri!i în privinţa asta. #e i, adăugăș ș

el grăbit, nu-mi închipui de ce ai adus asemenea subiect în discuţie.Ania nu răspunse. #oar $mbi, uitndu-se în ochii negri ai lui Adam,

superbi i enigmatici. %3act acela i lucru îl gndise i ea, numai că voiaș ș ș

să audă cuvintele din gura soţului ei.

#upă o noapte de nelini te, în care nimeni în afară de Ma a i deș ș șcţiva copii nu dormi profund, un soldat german îi anunţă că, pestevreo oră, aveau să fie transferaţi la ambasada lor. Avea să li seservească mncarea cnd a!ungeau acolo.

hiar i gndul la mncare îi făcea greaţă Aniei acum. 0e rugă să nuș

verse, nu în faţa acelor oameni, printre străinii aceia. Arăta bolnavă, albăca varul, încercănată. /aloarea aceea îl îngri!ora foarte mult pe Adam. a

fel de palidă fusese în dimineaţa cnd aproape că pierduse copilul. — #upă ce a!ungem la ambasadă, ct de curnd ne putem a tepta sășpărăsim <ermania? îi au$i Adam pe unii din ru i întrebnd.ș



— *u tiu, răspunse soldatul german. Veţi fi anunţaţi la momentulșpotrivit, nu înainte.

Apoi veni momentul transferului. <ermanii le spuseră să coboare înholul hotelului i să iasă pe o u ă laterală, după care să se urce înș ș

camioanele care a teptau.ș

— 4eodor, hai s-o luăm pe prinţesa Ania amndoi de cte un braţ,spuse Adam. 0-o a!utăm să coboare scările. Ma a, ai gri!ă să nu teș

despartă nimeni de noi. =ine-te după noi. #acă germanii îţi facneca$uri, spune-le că faci parte din familie. 0pune-le orice, numai nu-ilăsa să ne despartă.

hicotind cnd au$i acele cuvinte, Ma a încuviinţă. *imic nu aveașsă o despartă de prinţ i de prinţesă. 'i era frică de germani.ș

'n ciuda temerilor lui Adam pentru Ania, el i 4eodor reu iră să oș șducă fără probleme !os, Ma a încheind coloana. #rumul pnă laș

ambasadă fu lipsit de incidente, în afară de cteva strigăte furioase dinpartea unei mulţimi de locuitori ai 9erlinului care îi priviră pe ru iș

intrnd în clădire, o construcţie datnd din secolul al optspre$ecelea, depe vremea lui 4riedrich cel Mare.

"dată a!un i înăuntru, cei reţinuţi se tre$iră întmpinaţi cu răceală deș

către compatrioţii lor de la ambasadă, care vedeau în acel număr imensde oameni o povară în plus impusă de nemţi. *ervo i i irascibili dinș ș

cau$a alarmelor permanente i lipsei de somn, anga!aţii ambasadeiș

ardeau hrtii în cteva din cămine, făcndu-i pe toţi să transpire în $iuaaceea caldă de iulie. )ltimul lucru pe care-i voiau erau o mulţime decompatrioţi care cereau să fie trimi i acasă imediat. Aveau i a aș ș ș

problemele lor.#e după perdelele din damasc ale ferestrelor de la parter, Adam privicum numărul celor adunaţi peste drum cre tea din ce în ce mai multș

pnă a!unseră să fie cteva sute de tineri cu înfăţi ări aspre, care strigauș

sloganuri anti ruse ti, obscenităţi, ameninţări. /rea mulţi dintre ei î iș ș

alimentau patriotismul cu sticle de schnapps, observă el. /oliţi tii erauș

nebuni dacă permiteau a a ceva.ș

— Ar trebui să le permită compatrioţilor aflaţi în tran$it să părăseascăţara în ca$ de ră$boi, nu? întrebă Ania găsindu- i un loc pe scară.ș

— #a. A a e de obicei.ș



'i făcu loc soţului ei i se cuibări lngă el. 9ietul Adam nu avuseseș

cum să se bărbierească i arăta puţin neîngri!it, lucru care nu-i stăteaș

deloc în fire, observă Ania. 0e $ări pe sine într-o oglindă i fu ocatăș ș

cnd vă$u re$ultatul ultimelor două$eci i patru de ore. Amndoi arătauș

ca ni te cer etori, nu ca ni te prinţi.ș ș ș

ăldura era cel mai cumplit lucru. 5ncapabili să se spele cum trebuia,reţinuţii erau transpiraţi în hainele cu care erau îmbrăcaţi cnd fuseserăluaţi. /entru Ania, care era e3trem de pretenţioasă i care obi nuia să seș ș

schimbe de cteva ori pe $i, era de$gustător. 0pre ru inea ei, amndoiș

erau murdari.0tnd ghemuită pe platforma scării i uitndu-se la îngera ii pictaţiș ș

pe tavan, tnăra prinţesă fu tre$ită brusc din reverie de o voce plăcută

care îi spunea ceva despre o băutură răcoritoare. 'n starea în care seafla, avu impresia că începuse să- i piardă minţile.ș

— /rinţesă, insistă vocea, una reală cu un accent specific regiuniiCa$an, vă pot oferi un pahar de apă?

%ra profesorul de la hotel. — Mulţumesc, spuse ea, acceptnd cu delicateţe darul lui.%ra delicios.

— Am vorbit cu unul din anga!aţi acum ctva timp i mi-a dat oșveste, spuse el. 0rbii ar trebui să fi fost de acord cu un ultimatum alAustriei, chiar dacă acesta a fost scris în cel mai in!urios limba! posibil.Au ales să înghită insultele împăratului dect să ri te un ră$boi.ș

— %i, deci totul e aran!at, $ise Adam $mbindu-i soţiei. — *u, spuse profesorul cu tristeţe. hiar în clipa asta austriecii

bombardea$ă 9elgradul.'ngro$ită, Ania icni i se agăţă de soţul ei, convinsă că 6usia va fi înș

ră$boi peste cteva ceasuri. Adam o luă pe după umeri i îi aminti căș

acordurile diplomaţiei internaţionale prevedeau repatrierea civililor surprin i într-o situaţie ca aceea. 'n general, germanii respectauș

acordurile. — Atunci de ce nu ne lasă să plecăm? întrebă ea pe bună dreptate.

*imeni nu tia.ș/rinţul i prinţesa 0viridov tăcură, privind ţintă covorul.ș

— Asta e cea mai proastă veste pnă acum, spuse Ania în cele din



urmă. 'nseamnă că intenţionea$ă chiar să înceapă ră$boiul.'ncercnd să-i înveselească, profesorul spuse că nu se au$ise încă

nimic despre mobili$are în 6usia, dar două ore mai tr$iu, unfuncţionar anunţă că ţarul dăduse de!a ordine pentru o mobili$areparţială. ucrurile progresau rapid. a$ărmile din 0ant /etersburg,

Moscova i Ciev erau în alertă i li se dăduse ordin celor de la puncteleș șde frontieră să fie pregătiţi pentru un atac.Afară, peste drum, numărul scandalagiilor cre tea cu fiecare ceas, înș

ciuda pre$enţei poliţi tilor cu că ti. /ietrele începură să $boare prinș ș

ferestrele de ia parter, cioburile împră tiindu-se peste covoare, mobilăș

i nefericiţii care se aflau în apropiere. 'ncepură să se adune cu toţii înș

mi!locul încăperilor, temndu-se să se aventure$e pe lngă geamuri.

/ietrele erau una, dar cnd mulţimea de tineri agitaţi i potrivnicișru ilor atacară ambasada în ciuda pre$enţei poliţi tilor berline$i, pa$niciiș ș

ru i le răspunseră cu focuri de armă, făcndu-i să fugă i să sară gardulș ș

pentru a scăpa de gloanţe, de i pa$nicii trăgeau în aer înăuntru, Adam î iș ș

trnti soţia la podea i se aruncă deasupra ei cnd au$i rafala de gloanţe,ș

temndu-se că acestea veneau din partea germanilor. nd încetară, dupăcteva minute, Adam se rela3ă i insistă ca Aria să stea la eta!, departe deș

parter. :guduită, ea ascultă, retrăgndu-se împreună cu Ma a.ș

<ăsind un loc or mai i$olat la eta!, Ania i servitoarea ei deschiserăș ș

cutia cu bi!uterii pe care Ma a o purta asupra ei i începură să coasăș ș

bu$unărele în interiorul cămă uţelor pentru a ascunde podoabeleș

prinţesei > minunatele ei perle, un colier, o brăţară i o pereche deș

cercei de diamante plus alte cteva piese mai mici. /urta o pereche de

cercei mari, din perle, pe care îi ascunse acum în cămă uţă, înlocuindu-și cu alţii simpli din aur.nd terminară, femeile nu se simţeau prea bine, dar erau bucuroase

că bi!uteriile se aflau la adăpost. /rinţesa Ania nu avea deloc de gndsă- i lase pe mna nemţilor minunatele perle primite ca dar de nuntă.ș

0au orice altceva.a parter, pietrele continuau să spargă geamurile la fiecare cteva

minute, dar nu se mai au$eau împu cături, ceea ce îi făcea pe reţinuţi sășrăsufle oarecum u uraţi. Anga!aţii nervo i ai ambasadei le transmiteauș ș

ve tile pe care le primeau de la 0ant /etersburg, sugernd inevitabilul.ș



'n capelă, femeile înălţau rugăciuni 0fintei 4ecioare din Ca$an acărei icoană se afla 5a loc de cinste pe altar, doamna din Moscova cupatru servitori fiind mai gălăgioasă dect oricare alta. 0e aprinseră omulţime de luminări pentru a scăpa de nemţi i a a!unge ct mai repedeș

în 6usia, unde încă mai era pace, de i această posibilitate părea din ceș

în ce mai îndepărtată.

'n cele din urmă, cnd toată lumea renun ase la speranţa de a maiț

pleca din 9erlin, un neamţ în uniformă î i făcu apariţia, îi adună pe toţiș

ru ii în !urul lui i anunţă8ș ș — Veţi părăsi clădirea e3act în cincispre$ece minute, în grupuri de

cte cinci i vă veţi urca în camioane pentru a fi transportaţi la gară. 0ăș

aveţi tichetele pentru baga!e la voi.Acel ultim ordin o făcu pe Ania să fie gata să i$bucnească într-un rs

nebun. — Att de tipic2 e3clamă ea, att de meticulos. Att de nemţesc. — Ania, ascultă-mă cu atenţie, îi spuse soţul ei, ţinnd-o de umeri cu

fermitate. nd o să ie im din clădire, o să te ţinem eu de o parte,ș

4eodor de cealaltă, iar Ma a o să vină imediat în spate, e3act ca înainte,ș

la haina mea i pune-ţi-o pe umeri.ș

— #ar e prea cald, spuse ea surprinsă."are î i pierduse minţile?ș

Adam o privi în ochi i repetă instrucţiunile.ș — 4ă cum ţi-am spus, adăugă el, nevrnd să audă alte comentarii./une-ţi haina.

— 9ine, $ise prinţesa ridicnd din umeri.=innd cont de toate problemele pe care le aveau, era absurd să se certe

tocmai într-un asemenea moment, a a că se hotărî să-i facă pe plac.ș

nd le veni rndul să iasă din clădire i să se îndrepte spre camion,ș

prinţesa Ania i însoţitorii ei se îngro$iră cnd vă$ură în stradă mulţimeașcea mai fioroasă care se adunase vreodată în acea parte a ora ului. Abiaș

ţinuţi de poliţi ti, bărbaţii i băieţii cu epci i haine ponosite le strigauș ș ș ș



ru ilor tot soiul de obscenităţi, a$vrlind în ei cu sticle de băutură goale,ș

pietre, timp în care femeile scandau ceva ce aducea a 1omorţi rusnacii. — =ine-o bine pe Ania *iolaevna i nu-i da drumul, indiferent ceș

s-ar întmpla, îi porunci Adam lui 4eodor făcndu- i drum spre camionș

sub o ploaie de pietre i insulte. Ania, trage-ţi haina peste cap2ș

0corpiile din mulţime începuseră să a$vrle în ei cu legumemucegăite i cu orice fel de murdărie găseau la îndemnă. *u-i cevaș

real, î i spuse prinţesa simţindu-se pe !umătate purtată pe sus de Adamș

i de servitorul lui. /arcă înnebunise toată lumea.ș

#eodată, Ania se întrebă dacă 5vanov s-o fi aflat acolo. %ra oabsurditate, dar, oarecum, se potrivea. (oată viaţa ei > în afară deincidentul cu mătu a i$a de la (eatrul Mare > numai la el vă$use attaș

ură necontrolată. /nă în momentul acela. — #umne$eule, îi opti ea lui Adam, vor să ne omoare2ș

/rote!ndu- i soţia pe ct putea, Adam îi trase haina complet pesteș

cap, încercnd să o apere de murdăriile care erau a$vrlite asupra lor./retutindeni în !ur, în camionul descoperit, oamenii erau loviţi culegume mucegăite i, din cnd în cnd, cu cte o piatră. opiiiș

plngeau înspăimntaţi, agăţndu-se de mamele lor, îngro$iţi de

strigătele mulţimii i de chipurile acelea schimonosite de ură.ș=innd-o pe Ania strns, soţul ei aproape că avea impresia că nu vor

mai scăpa niciodată de gloata aceea înver unată care se agita în !urulș

convoiului cnd acesta se urni din loc. oferii conduceau cu o vite$ăẞ

care le permitea agresorilor să ţină pasul[ cu camioanele, ceea ce creariscuri enorme pentru pasageri.

'ncon!uraţi din toate părţile de maniaci care strigau cele maicumplite obscenităţi, ru ii aveau sen$aţia că puteau fi omorţi chiar ș

acolo, în mi!locul stră$ii în centrul 9erlinului. — Adam, mi-e frică, opti Ania, îngro$ită de acele chipuri hidoase iș ș

pline de ură. re$i că or ne omoare? — *u. 0oldaţii n-or să lase să se întmple ceva. 0unt răspun$ători de

siguranţa noastră

— *u prea fac nimic ca să-i îndepărte$e.0oţul ei găsi că era foarte adevărat. Acest lucru îl umplea de teamă,dar nu avea să spună nimic



— =ine capul !os, îi strigă Adam în clipa în care o piatră îi uieră peșlngă urechea stngă. *u ridica privirea.

)n bărbat de lngă ei fu nimerit de o piatră făcndu-l să seprăbu ească fără cuno tinţă la picioarele lor. Adam î i simţi soţiaș ș ș

tremurnd i o strnse mai mult în braţe, optindu-i să încerce să- iș ș ș

păstre$e calmul. — e face fiul nostru? o întrebă el. 0unt probleme? — *u. " să fie un adevărat tigru după ce a trecut prin toate astea,

$ise ea tremurnd i luptndu-se la mulţimea care îi împresura din toateș

păr ile, strignd la ei de parcă ar fi vrut să-i omoare pe to i.ț ț

hiar în clipa aceea, un adolescent veni alergnd spre camionul careabia se tra, vrnd să- i verse năduful pe cine era mai aproape. Aniaș

ţipă îngro$ită cnd îl vă$u ţinndu-se agăţat destul de mult pentru a sede$lănţui asupra primei persoane care îi apăru în faţă > Adam. #upă ceîl lovi pe prinţ cu putere de cteva ori cu o piatră mare i ascuţită,ș

tnărul î i pierdu echilibrul, pnă la urmă, i sări !os, dispărnd înș ș

mulţime, încntat de sine.ovit în ochiul stng i în tmplă, Adam se clătină i se prăbu i înș ș ș

braţele Aniei, pier$ndu- i cuno tinţa nd că$u pe podeauaș ș

camionului, prinţesa se aruncă asupra lui, aproape isterică. %ra plină desngele care iroia din rănile soţului ei.ș

— Adam2 ţipă ea, împingndu-i înnebunită pe cei care practic îlcălcau în picioare în locul acela strmt. Adam2 #oamne, a!utaţi-l2

'n viaţa ei nu mai vă$use atta snge.#ar ceilalţi aveau problemele lor, fiecare încercnd să evite să aibă

aceea i soartă. *imeni în afară de cei doi servitori ai ei nu făcu vreunșgest ca să-l a!ute pe prinţ.4eodor era convins că stăpnul lui era mort. 0ngele care îi curgea din

rănile de la cap era înfiorător. /rinţul 0viridov fusese lovit att de tare,înct valetul au$ise $gomotul oribil făcut de piatră în contact cu craniul.*u credea că cineva ar fi putut supravieţui unei asemenea lovituri în cap.

ipindu- i urechea de pieptul lui Adam, Ania încercă disperată să-iș

audă bătăile inimii. #a, î i spuse ea, aproape călcată în picioare deșstrăinii care o loveau cu fiecare $glţitură a camionului. (răie te.ș

(răie te. *u poate să moară i să mă lase. *-o să-l las2ș ș



4ăcnd tot posibilul ca să-l ridice pe prinţ în e$ut i să-l re$eme deș ș

latura camionului ca să nu fie strivit, 4eodor făcu un banda! din batistalui curată i i-l legă în !urul capului.ș

/rinţesa Ania î i ţinea soţul în braţe aproape cuprinsă de disperare.ș

Avea nevoie de un doctor. 6epede. #acă nemţii aceia maniaci nu-i

scoteau din mi!locul acelei mulţimi de nebuni, Adam avea să moară.6espira, dar era fără cuno tinţă. 5ar rana de la cap era foarte urtă.ș

egănndu-l în braţe, Ania îi mngia părul, îi vorbea, încerca să-lreaducă la viaţă, plngea din cau$a neputinţei, totul în $adar. /rinţul nurăspundea.

um prinţesa i servitorii ei stăteau strn i în !urul lui Adam, făcndș ș

tot ce puteau ca acesta să nu fie călcat în picioare, camionul opri brusc

aruncndu-i din nou la podea. — )nde suntem? întrebă Ania, complet de$orientată în acea viitoare. — a gară, spuse 4eodor.Arătnd spre un vagon de clasa a doua, soldaţii îi împingeau pe ru i,ș

cărnd răniţii de parcă ar fi fost simple baga!e. — Aduceţi un doctor, strigă prinţesa cnd germanii o împinseră pe

scările trenului, împreună cu Ma a i 4eodor. #acă Adam o să moară,ș ș

voi o să fiţi de vină. )nde vă sunt ofiţerii? Vreau să vorbesc cu ei2Arătaţi-mi unde sunt2

— /rinţesă2 spuse 4eodor. *u-i înfuriaţi. 0unt ni te brute.ș

#ar Ania *iolaevna era prea furioasă ca să asculte. 'i era cald, eramurdară, e3tenuată i furioasă. 0oţul ei putea să moară din cau$a acelor ș

sălbatici i ea nu mai era sigură că avea să a!ungă la graniţa 6usiei fărăș

să piardă copilul. (otul numai din cau$a acelor nemţi nenorociţi2 — )rcă în tren2 îi strigă un sergent, fluturndu-i o baionetă prin faţă,ceea ce o înfurie pe Ania i mai mult.ș

4ără să a tepte reacţia Aniei *iolaevna, 4eodor o apucă de braţ iș ș

aproape o trî pe scară, fiind prea înspăimntată de germani pentru a semai gndi la acea ocantă lipsă de respect. Ania era att de uluită deș

gestul lui 4eodor, înct se lăsă trasă în sus, în interiorul vagonului de

clasa a doua, în mi!locul unei aglomeraţii îngro$itoare, în care oameniise împingeau care mai de care ca să prindă locuri, î i strigau rudeleș

$gomoto i, se tnguiau pentru pierderea baga!elor.ș



Adam i ceilalţi răniţi erau consideraţi de către germani 1ca$uriș

speciale i du i în compartimente de clasa înti, unde rudelor li seș ș

permise cu chiu, cu vai să-i însoţească. %ra mai mult loc într-uncompartiment de clasa înti, dar, i mai important, răniţii erau ascun iș ș

vederii, ceea ce îi îndreptăţea pe germani să susţină că au avut gri!ă deru i.ș

'n timp ce prinţesa i cei doi servitori se agitau în !urul lui Adam,ș

care tot nu- i recăpătase cuno tinţa, trenul începu să se depărte$e deș ș

9erlin, îndreptndu-se spre #anemarca, nu spre %st.Adam o să moară înainte să a!ungem la openhaga, î i spuseș

prinţesa uitndu-se la banda!ul însngerat. #acă nu i se acorda îngri!iremedicală ct mai curnd, murea. (ăietura arăta foarte urt, o rană

oribilă care îi trecea peste ochi i tmplăB avea nevoie de un medic, iar șîn trenul acela nemţesc nu e3ista nici măcar o trusă de prim-a!utor.

<ndul de a-l pierde o parali$a pe Ania. /rivindu- i soţul rănit, seș

gndi la disperarea pe care o simţise atunci cnd încercase să se sinucidă> un gest ridicol. Acum se simţea sf iată de acela i sentiment deș șneputinţă.

carol j.kane - sange si zibelina-1.doc

Documents