cardiologie curs 1 - anatomia inimii (2)

Download Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Post on 03-Feb-2016

69 views

Category:

Documents

4 download

Embed Size (px)

DESCRIPTION

cardiologie 2

TRANSCRIPT

Cardiologie

CardiologieCurs 1 Anatomia inimii

Dr. Isac Raluca

InimaLocalizare in cavitatea toracica, in etajul inferior (cardiac), intre cei doi plamaniForma - piramida triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma cu vrful ndreptat n jos si spre stanga, iar baza corespunde marilor vase Greutate - 250-300gVolum - asemanator pumnului drept.

StructuraInima este un organ musculo-cavitarPeretii inimii sunt formati din:

Endocard foita lucioasa, transparenta ce captuseste toate cavitatile inimii

Miocard Muschiul inimii fibrele atriilor dipuse circular, fibrele ventriculare dispuse oblic-spiralat

Epicard (Pericard)la exterior, structura fibroasa (rol protector)Format din 2 foite intre care se gaseste o lama fina de lichid (lichid pericardic)

Celulele miocardului au proprietati specifice:Fibre musculare cu rol in contractia inimiiFibre ale sistemului excitoconductor care au proprietatea de automatism cardiac (produc un impuls, pe care il transmit mai departe pana la celula miocardica care se contracta ca urmare a impulsului.Nodul sino-atrial (NSA) = pacemaker-ul fiziologic al inimii. Elibereaza impulsuri cu o frecventa de 70-80/minut (frecventa normala a inimii)Nodului atrio-ventricular (NAV) preia si conduce impulsurile primite de la NSA. In lipsa primirii de impulsuri, produce stimuli cu o frecventa de 40-50/minFasciculul Hiss si reteaua Purkinje preiau si conduc la celulele miocardiace impulsurile primite de la NAV. In lipsa primirii de impulsuri, produce stimuli cu o frecventa de 25-30/minInervatia externa a inimii are capacitatea doar de a modifica frecventa eliberarii impulsurilor (actioneaza asupra NSA, NAV modificandu-le ritmul de eliberare a impulsurilor)Fibre simpatice (apartinand SNVS) cu efecte stimulatoare asupra miocardului creste frecventa cardiaca, creste contractilitatea inimiiFibre parasimpatice (apartinand SNVPS) cu efecte inhibitoare asupra miocardului diminua activitatea cardiaca (scad frecventa cardiaca, scad contractilitatea inimii)

Vascularizatia inimiiInima este un organ bogat vascularizat, datorita activitatii ritmice, neintrerupte miocardicePompeaza in circulatie aproximativ 400 litrii sange/ora 10.000 litrii sange/ziInima este irigata (sange pentru hranirea miocardului) de arterele coronareArterele coronare isi au originea in prima portiune a aortei, imediat langa valva aortica

Cavitatile inimii (4):2 atrii Perete mai subtire si mai neted decat cel ventricularDimensiuni mai reduse decat cele ale ventriculelorPrimesc sange prin VENEComunica cu ventriculii prin orificiile atrio-ventriculare2 ventriculePereti grosi, neregulati, prezinta trabecule si cordaje tendinoaseDimensiuni mari, forma piramidalaPrimesc sange de la atrii prin orificiile atrio-ventriculareImping sangele in ARTERE

AtriileAu forma ovoidala, pereti subtiri, miocard slab dezvoltat si volum micATRIUL DREPT la nivelul lui ajunge sangele venos al marii circulatii prin cele 2 vene cave - vena cava superioara (VCS) si vena cava inferioara (VCI) (sange neoxigenat). Comunica cu ventriculul drept prin Valva tricuspidaATRIUL STANG la nivelul lui ajunge sangele din cele 4 vene pulmonare (sange oxigenat venit de la plaman). Comunica cu ventriculul stang prin valva mitralaIntre cele doua atrii exista un sept (perete) SEPT INTERATRIALIn timpul vietii intrauterine in acest sept exista un orificiu (gaura) care permite comunicarea inimii stangi cu inima dreapta, orificiu care se obtureaza postnatal in cateva zile. Persistenta lui DEFECT SEPTAL ATRIAL

Valvele inimiiValve atrio-ventriculareStanga valva mitrala, are 2 cuspe face legatura intre atriul stang (AS) si ventriculul stang (VS)Dreapta valva tricuspida, are 3 cuspe, face legatura intre atriul drept(AD) si ventriculul drept (VD)Valvele se deschid in diastola pentru a permite trecerea sangelui atrii-> ventricule, si se inchid in sistola pentru a oprii intoarcerea sangelui inapoi in atrii

VentriculiiAu perete gros, miocardul contine multe fibre musculare, cavitatea mai mare decat atriileVENTRICULUL STANG primeste in diastola (valva mitrala deschisa) sangele oxigenat din AS si in sistola (valva mitrala inchisa)impinge coloana de sange in aorta prin orficiul valvei aortice VENTRICULUL DREPT primeste in diastola (valva tricuspida deschisa) sange neoxigenat din AD si in sistola impinge coloana de sange in artera pulmonara prin orficiul valvei pulmonare.Intre cei 2 ventriculi se gaseste un perete - SEPTUL INTERVENTRICULAR, care nu permite amestecarea sangelui din cei 2 ventriculi

Valvele arterialeImpiedica sangele sa reflueze din artere in ventriculi in timpul diastolei ventriculare: se deschid in sistola si se inchid in diastola; au aspect de cuib de randunica valvule sigmoidiane

Stanga Valva aortica, permite trecerea sangelui din VS in aorta in timpul sistolei, se inchid in diastola ventricularaDreapta Valva pulmonara, permite trecerea sangelui din VD in trunchiul arterei pulmonare in timpul sistolei, se inchid in diastola ventriculara

Sistemul vascularEste format din:ARTERE vase care transporta sangele de la inima spre tesuturiAu peretele de consistenta mai crescuta decat a venelor.Arterele mari (aorta) contin un strat elastic , arterele mijlocii sunt de tip muscularVENE vasele care ransporta sangele de la tesuturi spre inimaAu peretele mai subtire, consistenta mai scazuta, usor depresibilCAPILARE la nivelul carora se realizeaza schimburile de gaze dintre sange si tesuturiSunt interpuse intre arteriole (cea mai mica artera) si venule (cea mai mica vena) in toate tesuturile si organelePeretele este foarte subtire, astfel permite trecerea moleculei de gaz (O2,CO2)

Diastola atriala Sistola atriala Diastola atriala Sistola ventriculara Diastola ventriculara Sistola ventriculara