cardiologie curs 1 - anatomia inimii (2)

13
Cardiologie Curs 1 – Anatomia inimii Dr. Isac Raluca

Upload: andreearoxanapaisa

Post on 03-Feb-2016

125 views

Category:

Documents


8 download

DESCRIPTION

cardiologie 2

TRANSCRIPT

Page 1: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

CardiologieCurs 1 – Anatomia inimii

Dr. Isac Raluca

Page 2: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Inima

• Localizare – in cavitatea toracica, in etajul inferior (cardiac), intre cei doi plamani

• Forma - piramida triunghiulare sau a unui con turtit, culcat pe diafragma cu vârful îndreptat în jos si spre stanga, iar baza corespunde marilor vase

• Greutate - 250-300g

• Volum - asemanator pumnului drept.

Page 3: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Structura

Inima este un organ musculo-cavitarPeretii inimii sunt formati din:

•Endocard • foita lucioasa, transparenta ce

captuseste toate cavitatile inimii

•Miocard • Muschiul inimii – fibrele atriilor dipuse

circular, fibrele ventriculare dispuse oblic-spiralat

•Epicard (Pericard)• la exterior, • structura fibroasa (rol protector)• Format din 2 foite intre care se gaseste o

lama fina de lichid (lichid pericardic)

Page 4: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

• Celulele miocardului au proprietati specifice:• Fibre musculare cu rol in contractia inimii

• Fibre ale sistemului excitoconductor care au proprietatea de automatism cardiac (produc un impuls, pe care il transmit mai departe pana la celula miocardica care se contracta ca urmare a impulsului.• Nodul sino-atrial (NSA) = pacemaker-ul fiziologic al

inimii. Elibereaza impulsuri cu o frecventa de 70-80/minut (frecventa normala a inimii)

• Nodului atrio-ventricular (NAV)– preia si conduce impulsurile primite de la NSA. In lipsa primirii de impulsuri, produce stimuli cu o frecventa de 40-50/min

• Fasciculul Hiss si reteaua Purkinje – preiau si conduc la celulele miocardiace impulsurile primite de la NAV. In lipsa primirii de impulsuri, produce stimuli cu o frecventa de 25-30/min

• Inervatia externa a inimii are capacitatea doar de a modifica frecventa eliberarii impulsurilor (actioneaza asupra NSA, NAV modificandu-le ritmul de eliberare a impulsurilor)• Fibre simpatice (apartinand SNVS) cu efecte

stimulatoare asupra miocardului – creste frecventa cardiaca, creste contractilitatea inimii

• Fibre parasimpatice (apartinand SNVPS) cu efecte inhibitoare asupra miocardului – diminua activitatea cardiaca (scad frecventa cardiaca, scad contractilitatea inimii)

Page 5: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)
Page 6: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Vascularizatia inimii• Inima este un organ bogat

vascularizat, datorita activitatii ritmice, neintrerupte miocardice

• Pompeaza in circulatie aproximativ 400 litrii sange/ora – 10.000 litrii sange/zi

• Inima este irigata (sange pentru hranirea miocardului) de arterele coronare

• Arterele coronare isi au originea in prima portiune a aortei, imediat langa valva aortica

Page 7: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

• Cavitatile inimii (4):• 2 atrii • Perete mai subtire si mai neted decat cel

ventricular

• Dimensiuni mai reduse decat cele ale ventriculelor

• Primesc sange prin VENE• Comunica cu ventriculii prin orificiile

atrio-ventriculare

• 2 ventricule• Pereti grosi, neregulati, prezinta

trabecule si cordaje tendinoase

• Dimensiuni mari, forma piramidala

• Primesc sange de la atrii prin orificiile atrio-ventriculare

• Imping sangele in ARTERE

Page 8: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Atriile

• Au forma ovoidala, pereti subtiri, miocard slab dezvoltat si volum mic

• ATRIUL DREPT – la nivelul lui ajunge sangele venos al marii circulatii prin cele 2 vene cave - vena cava superioara (VCS) si vena cava inferioara (VCI) (sange neoxigenat). Comunica cu ventriculul drept prin Valva tricuspida

• ATRIUL STANG – la nivelul lui ajunge sangele din cele 4 vene pulmonare (sange oxigenat venit de la plaman). Comunica cu ventriculul stang prin valva mitrala

• Intre cele doua atrii exista un sept (perete) SEPT INTERATRIAL• In timpul vietii intrauterine in acest sept exista un orificiu

(gaura) care permite comunicarea inimii stangi cu inima dreapta, orificiu care se obtureaza postnatal in cateva zile. Persistenta lui – DEFECT SEPTAL ATRIAL

Page 9: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Valvele inimii

• Valve atrio-ventriculare• Stanga – valva mitrala, are 2

cuspe face legatura intre atriul stang (AS) si ventriculul stang (VS)

• Dreapta – valva tricuspida, are 3 cuspe, face legatura intre atriul drept(AD) si ventriculul drept (VD)

• Valvele se deschid in diastola pentru a permite trecerea sangelui atrii-> ventricule, si se inchid in sistola pentru a oprii intoarcerea sangelui inapoi in atrii

Page 10: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Ventriculii• Au perete gros, miocardul contine multe

fibre musculare, cavitatea mai mare decat atriile

• VENTRICULUL STANG – primeste in diastola (valva mitrala deschisa) sangele oxigenat din AS si in sistola (valva mitrala inchisa)impinge coloana de sange in aorta prin orficiul valvei aortice

• VENTRICULUL DREPT – primeste in diastola (valva tricuspida deschisa) sange neoxigenat din AD si in sistola impinge coloana de sange in artera pulmonara prin orficiul valvei pulmonare.

• Intre cei 2 ventriculi se gaseste un perete - SEPTUL INTERVENTRICULAR, care nu permite amestecarea sangelui din cei 2 ventriculi

Page 11: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Valvele arteriale• Impiedica sangele sa reflueze din

artere in ventriculi in timpul diastolei ventriculare: se deschid in sistola si se inchid in diastola; au aspect de cuib de randunica – valvule sigmoidiane

• Stanga – Valva aortica, permite trecerea sangelui din VS in aorta in timpul sistolei, se inchid in diastola ventriculara

• Dreapta – Valva pulmonara, permite trecerea sangelui din VD in trunchiul arterei pulmonare in timpul sistolei, se inchid in diastola ventriculara

Page 12: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Sistemul vascularEste format din:

• ARTERE – vase care transporta sangele de la inima spre tesuturi• Au peretele de consistenta mai crescuta decat

a venelor.

• Arterele mari (aorta) contin un strat elastic , arterele mijlocii sunt de tip muscular

• VENE – vasele care ransporta sangele de la tesuturi spre inima• Au peretele mai subtire, consistenta mai

scazuta, usor depresibil

• CAPILARE – la nivelul carora se realizeaza schimburile de gaze dintre sange si tesuturi• Sunt interpuse intre arteriole (cea mai mica

artera) si venule (cea mai mica vena) in toate tesuturile si organele

• Peretele este foarte subtire, astfel permite trecerea moleculei de gaz (O2,CO2)

Page 13: Cardiologie Curs 1 - Anatomia Inimii (2)

Diastola atriala Sistola atriala Diastola atriala Sistola ventriculara Diastola ventriculara Sistola ventriculara