cap 1.2 iwe nou

Sudarea oxigaz şi procedee conexeLector C.F.

CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2. Sudarea oxigaz şi procedee conexe

- procedeu de sudare cu gaze prin topire sudare oxiacetilenică (O2+C2H2) sudare oxihidrică (O2+H2)

1.2.1. Principiul procedeului- suprafeţele ce urmează a fi îmbinate prin sudare şi materialul pentru sudare se încălzesc

şi se topesc cu ajutorul unei flăcări produse prin arderea unui gaz combustibil în amestec cu oxigenul

1.2.2. Domenii de aplicare a procedeului- sudare - oţeluri, fonte, cupru, alamă etc- încărcare de suprafeţe- îndreptare construcţii sudate- lipire

1.2.3. Flacăra oxiacetilenică- Flacăra de sudare apare după aprinderea amestecului de gaz combustibil şi oxigen, ea

producând o cantitate mare de căldură şi o lumină puternică- Flacăra produsă prin arderea amestecului acetilenă-oxigen se numeşte flacără

oxiacetilenică. Dacă raportul între consumul de oxigen şi cel de acetilenă este între limitele 1,1 şi 1,2, amestecul acetilenă-oxigen este normal şi flacăra este neutră. La flacăra neutră arderea este completă, fără posibilitatea ca aceasta să conţină elemente active (oxigen, hidrogen, carbon).

- În figura 1.2.1. Se prezintă zonele flăcării oxiacetilenice neutre.

Figura 1.2.1.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

- zonele flăcării oxiacetilenice neutre (conform figurii 1.2.1): 1 – zona foarte redusă, abia vizibilă, formată din amestec de acetilenă şi

oxigen, fiind situată în imediata apropiere a arzătorului 2 – nucleul luminos (cornul luminos), format din atomi de hidrogen-oxigen şi

carbon, atomii de carbon prezenţi imprimă conului luminos un contur mai evident. Lungimea conului este cuprinsă între 6 şi 25 mm, funcţie de mărimea becului de sudare utilizat.

3 – flacăra primară, sau zona reducătoare a flăcării. Are temperatura cea mai ridicată (aprox. 3200ºC). Zona este formată din oxid de carbon şi hidrogen.

4 – flacăra secundară – formată din bioxid de carbon şi vapori de apă. La ardere participă şi oxigenul din aer.

- Figura 1.2.2. prezintă detaliat fazele de ardere la o flacără oxiacetilenică neutră

Figura 1.2.2.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2..4. Distribuţia temperaturii în flacără

Figura 1.2.3.

- În flacăra primară, prin arderea acetilenei în oxigen, se dezvoltă o cantitate mare de căldură (peste 40 % din întreaga căldură produsă de flacăra oxiacetilenică), iau temperatura cu valoarea cea mai ridicată.

Întrucât temperatura cea mai ridicată a flăcării se află în zona primară, piesele care se sudează vor fi situate în această zonă.

1.2.5. Tipuri de flacără- În funcţie de raportul dintre oxigen şi acetilenă, flacăra oxiacetilenică poate fi neutră,

carburantă sau oxidantă (figura 1.2.4)


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Figura 1.2.4.

- Flacăra carburantă (reducătoare) – gazul combustibil (C2H2) este în exces. Se produc scântei. Au loc carburări şi căliri. Raportul oxigen-acetilenă este sub 1,1. Se foloseşte la sudarea oţelurilor cu conţinut ridicat de carbon (peste 0,30 %), la sudarea oţelurilor aliate cu conţinut ridicat de mangan, la sudarea fontei şi a altor metale. De asemenea se utilizează la încărcări dure a unor suprafeţe.

- Flacăra neutră – are loc la arderea compeltă a gazului combustibil. Raportul oxigen – acetilenă este situat între 1,1 şi 1,2. Se foloseşte la sudarea oţelurilor cu carbon sub 0,30 %, respectiv la sudarea oţelurilor inoxidabile (Cr-Ni).

- Flacăra oxidantă – conţine oxigen în exces. Produce spumă. Are loc oxidare şi ardere. Raportul oxigen – acetilenă este mai mare de 1,2. Se utilizează la sudarea alamei şi la tăiere.

Dacă flacăra este formată din oxigen cu alte gaze combustibile, zonele flăcării nu mai sunt atât de evidente ca la flacăra oxiacetilenică întrucât aceste gaze au un conţinut în carbon mult mai scăzut, sau chiar deloc (în cazul hidrogenului). Din această cauză nu se mai produce incandescenţa carbonului care conturează cornul luminos, făcându-l mai evident.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.6. Echipamente de sudare

Figura 1.2.5.1.2.6.a. Circuitul oxigenului

- sursa de oxigen: butelie, baterii de butelii, conducta de O2

Reductorul de presiune (fig. 1.2.6) – montat pe butelii pentru reducerea presiunii

Figura 1.2.6.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Clasificare reductoare de presiune:- după modul de acţiune al gazului la întrarea în reductor:

cu acţiune directă, cu acţiune inversă

- după numărul treptelor de reducere a presiunii: cu o treaptă cu două trepte

- după presiunea de lucru la ieşirea din reductor: de mică presiune (< 0,6 Mpa) – la sudare de presiune medie (0,6 – 1,5 Mpa) – sudare şi tăiere de presiune mare (1,5 – 3Mpa) - tăiere

- după debitul de gaz asigurat: de debit mic (3-5 m3/h la 1-1,5 Mpa) de debit mare (50-100 m3/h la 1-1,5 Mpa)

Furtunul de distribuţie – din cauciuc, culoare albastră P10 – max. 1 Mpa (ø interior 10 mm) P20 – max. 2Mpa (ø interior 6,3 mm)

1.2.6.b. Circuitul gazului combustibil- Generatorul de acetilenă sau butelia- Reductorul de presiune – racordare pe butelie cu jug- Supapa de siguranţă pentru oprirea întoarcerii flăcării (figura 1.2.7)

Figura 1.2.7


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Clasificarea supapelor de siguranţă:- după presiunea gazului vehiculat:

de mică presiune (< 0,02 Mpa) de medie presiune (0,02 – 0,15 Mpa)

- după mediul ce împiedică întoarcerea flăcării: supape hidraulice (cu apă) supape uscate (cu masă poroasă)

- după posibilitatea evaluării undei de şoc: supape deschise – tubul de presiune comunică cu atmosfera supape închise – nu au legătură directă cu atmosfera

-Furtunul de distribuţie – din cauciuc, culoare roşie- P10 – presiune max. 1.MPa (ø int. 10 mm).

1.2.6.c. Arzătorul de sudură (figura 1.2.8)

Figura 1.2.8.1.2.7. Generatoare de acetilenăProducerea acetilenei:

- prin reacţia dintre carbid (carbura de calciu tehnică) şi apă- prin cracarea gazului metan

Clasificarea generatoarelor:- după sistemul de aducere în contact a carbidului în apă:

căderea carbidului în apă (carbid în apă) introducerea apei în carbid:

- generatoare staţionare- generatoare portabile mici

contact intermitent între carbid şi apă- după presiunea acetilenei produse:

pentru presiuni mici (pentru un singur loc de muncă) pentru presiuni medii (pentru ateliere mici) pentru intreprinderi mari

- după mărimea aparatului: funcţie de încărcătura de carbid funcţie de volumul de gaz dizolvat într-o oră

Principiul producerii acetilenei (fig. 1.2.9)


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Figura 1.2.9.

1.2.8. Proprietăţile acetilenei, comparaţii cu alte gazeGaze combustibile:

- acetilena cea mai utilizată- metanul- propanul- butanulProprietăţile gazelor combustibile (tabelul 1.2.1)

Tabelul 1.2.1Gaz combustibil

Caracteristici

AcetilenăC2H2

MetanCH4

PropanC3H8

ButanC4H10

Densitate la 293K şi 0,1 Mpa, în KG/m3 1,09 0,72 1,88 2,52

Puterea calorică la 293K şi 0,1 Mpa, în KJ/m3 52800 35600 87200 116500

Temperatura de aprindere, în K

aer 578 623 783 798

O2 562 613 763 783

Temperatura flăcării în oxigen, în K 3420-3573 2270-2470 2970-3270 2770-2870

Viteza de ardere, în cm/s

aer 131 87 32 39

O2 1350 745 370 420

Raportul O2/gaz combustibil în amestec

ardere completă 2,5 --- 5,0 6,5

în arzător 1,0÷1,3 1,5÷1,6 3,0÷3,5 ---

Metodă de stocare şi transport

îmbuteliat la 1,9 MPa,

îmbuteliat la 1MPa, prin




CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

generatoare, prin conducte

conducte conducte conducte

Domenii de utilizare

toate procedeele de prelucrare cu flacără

tăiere, lipire, sudare, (S < 5 mm)

tăiere, lipire, călire, metalizare sudare (S < 5 mm)

tăiere, lipire, călire, metalizare sudare (S < 5 mm)

Acetilena – C2H2

- gaz incolor, cu miros eteric iritant (datorită impurităţilor), toxic- amestecul acetilenă aer explodează dacă C2H2 este între limitele 3-65 % (figura 1.2.10)- amestecul acetilenă-oxigen explodează dacă C2H2 este în limitele 3-93 % (figura 1.2.10)

Figura 1.2.10

Metanul – CH4

- conţinut în gaze naturale- gaz incolor, cu miros specific iritant, toxic dacă este inhalat în cantităţi mari- amestecul aer-metan este exploziv când CH4 este prezent între limitele 6-15 %

Propanul C3H8 şi butanul C4H10

- în ţiţei, în gazele asociate ţiţeiului (gaze de sondă) şi în gaze de zăcământ propriu

1.2.9. Manipularea şi stocarea gazelor1.2.9.a. Oxigenul – se obţine prin distilarea fracţionată a aerului

- transport: în stare lichidă – cu cisterne în stare gazoasă – în butelii

- butelia de oxigen (figura 1.2.11)


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Figura 1.2.11


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

La manipularea buteliilor de oxigen se au în vedere:- utilizarea de butelii verificate- manipularea lor să se facă de către personal instruit- protejarea buteliilor împotriva căldurii şi a radiaţiei solare (cu creşterea presiunii

datorate căldurii, apare pericol de explozie)- consumul forţat de oxigen se va evita,- transportul buteliilor se va face cu cărucioare, în poziţie orizontală- în timpul utilizării, buteliile vor fi în poziţie verticală, fiind şi asigurate împotriva

răsturnării- robinetul buteliilor se vor proteja de grăsimi (grăsimile în contact cu oxigenul pot

conduce la explozia buteliei)- verificarea permanentă a etanşeităţii buteliilor- înainte de montarea reductorului de presiune se face purjarea buteliei (eliminarea

vaporilor de apă şi a impurităţilor).- nu se va utiliza butelia fără reductor de presiune- dezgheţarea reductoarelor şi a robinetelor se face cu abur sau cu apă caldă

1.2.9.b Acetilena- se înmagazinează în rezervoare tampon la presiuni sub 0,15 MPa- nu poate fi comprimată pentrucă devine explozivă la presiuni ridicate- butelia de acetilenă (figura 1.2.12)

Figura 1.2.12


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

Îmbutelierea acetilenei se bazează pe:- C2H2 se dizolvă în lichide (în special în acetonă), solubilitatea depinzând de

temperatură şi presiune- dimensiunile recipientului în care se comprimă C2H2 determină posibilitatea

disocierii explozive C2H2 nu explodează nici la 2,5 – 3,0 MPa dacă este comprimată în vase de dimensiuni capilare. De aceea în butelie se află o masă poroasă cu pori fini (plută, mangal, azbest etc)

O butelie de oxigen conţine:- 18-21 kg masă poroasă (35-40 % din volumul buteliei)- 12 l acetonă- 4 m3 C2H2 dizolvată- presiunea de îmbuteliere 1,5 – 1,7 MPa- debitul maxim de golire pe durată scurtă este de 1000 l/h. În regim de durată, debitul

va fi de 600-700 l/h

Încărcarea buteliei:- introducerea masei poroase- introducerea acetonei- dizolvarea C2H2 sub presiune la max. 1,7 MPa

Solubilitatea C2H2 în acetonă: creşte liniar cu presiunea scade cu temperatura

Şocurile duc la tasarea masei poroase şi în golurile create se acumulează acetonă. Dacă consumul depăşeşte 2m3/h, sau dacă butelia nu se utilizează în poziţie verticală apar scăpări de acetonă.

1.2.10. Tipuri de îmbinări- cap la cap- în colţÎmbinările în colţ suprapuse trebuie evitate pentru că apar supraîncălziri care conduc la

deformaţii.

1.2.11. Tehnici de sudareUnele deosebiri privind înclinarea arzătorului şi a sârmei, mişcările care se aplică sârmei

şi arzătorului în timpul sudării au condus la diverse tehnici de sudare:- spre stânga- spre dreapta- vertical ascendentÎnclinarea arzătorului se face în funcţie de grosimea pieselor astfel: la piese cu grosimi

mici, unghiul dintre arzător şi piesă este mai mic pentru a nu se produce o încălzire prea mare a pieselor: la piesele cu grosimi mai mari este necesar ca unghiul dintre arzător şi piesă să fie mai mare pentru a produce încălzirea mai rapidă a pieselor.

Pentru a se produce încălzirea uniformă a marginilor pieselor de sudat, cât şi pentru depunerea corespunzătoare a materialului se vor face anumite mişcări (în zig-zag, cu arce concave, cu arce convexe) atât cu sârma cât şi cu arzătorul.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.11.a. Sudarea spre stânga

Figura 1.2.13

- vergeaua (metalul de adaos) este deplasată, în timpul procesului de sudare, înaintea flăcării

- metoda solicită mai puţină îndemânare a sudorului- se utilizează la grosimi mici (sub 4 (3) mm)- se produc pierderi mari de căldură- metalul topit se răspândeşte mai uşor- pătrunderea se realizează mai greu

Aplicaţii: table subţiri sudare pe verticală şi peste cap


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.11.b Sudarea spre dreapta

Figura 1.2.14

- vergeaua se introduce în spatele flăcării- viteză de răcire mai mică,- protejare mai bună a băii- transfer de căldură mai concentrat- pătrundere mai bună- se utilizează doar la grosimi peste 3 mm- metoda solicită o îndemânare mai mare pentru sudor

1.2.12. Materiale pentru sudare- se utilizează vergele având compoziţia chimică compatibilă cu cea a oţelurilor care se

sudează- la sudarea spre stânga:

(s – grosimea piesei în mm)

- la sudarea spre dreapta:

(s – grosimea)

- Dacă se utilizează vergele cu diametre prea mari, metalul de bază se topeşte înaintea sârmei şi încălzirea ulterioară necesară pentru topirea sârmei poate conduce la străpungerea metalului de bază.

- Dacă se utilizează diametre prea mici se produce topirea prematură a vergelei fără topirea metalului de bază, ceea ce poate conduce la nepătrunderi.


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.13. Aplicaţii şi probleme tipice

1.2.13.a. Sudarea oţelurilor- Pregătirea rostului – tabelul 1.2.2.

Tabelul 1.2.2.Geometria îmbinării Observaţii

S ≤ 2 mm

- se sudează fără material de adaos

0,8 < S ≤ 4 mm

S ≤ 2 mm → b = 0

S > 2 mm → b =

3 ≤ S ≤ 10 mm

b = 1 - 2 mm

c = 0,5 – 1 mm

α ≥ 60º

S > 10 mm

α ≥ 60º

b = 1 - 2 mm

c = 0,5 – 1,0 mm

- se utilizează acetilenă şi oxigen de puritate ridicată- flacăra de sudură va fi neutră (raportul dintre proporţia de oxigen şi cea de acetilenă va

fi de 1,0÷1,2)- pentru a preîntâmpina oxidarea băii de metal topit (apare în jur de 1873 K) zona

reducătoare a flăcării trebuie să conţină cel puţin 40 % H2 şi 60 % CO. Această compoziţie a flăcării se asigură dacă raportul O2: C2H2 este 1,0÷1,2.

r = S

S

S

b

S

b

S

c

α

b

S

α

c

==

α


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.13.b. Sudarea fontelor Inconvenimente:

- fonta încălzită la temperatura devine brusc fluidă- sudura este poroasă- la suprafaţă apare un strat de oxid cu un punct de topire mai ridicat decât al fontei- apar fisuri datorită deformabilităţii reduse a fontei

Sudarea:- doar în poziţie orizontală (datorită fluidităţii mari a fontei)- se utilizează o flacără uşor reducătoare (exces de C2H2)- se face la cald (cu preîncălzire) sau la rece (fără preîncălzire)

1.2.13.c Sudarea cuprului- se utilizează o flacără neutră- se sudează cu preîncălzire- grosimi mari – vergele din Cu metalurgic- grosimi mici – vergele din Cu electrolitic- se utilizează flux decapant (borax, clorură de sodiu)

1.2.13.d. Sudarea alamei- se lucrează cu flacără puţin oxidantă

Probleme:- zincul are punct de topire 419ºC şi se evaporă la 900ºC, rezultând fumul alb de

ZnO (foarte toxic) utilizarea unui flux decapant care să împiedice evaporarea zincului (borax, acid boric, clorură de Zn), flux decapant care să se topească la 900ºC şi rămâne în stare lichidă până la 1500ºC.

1.2.13.e. Sudarea bronzului- ca la sudarea Cu- se utilizează flacără neutră

1.2.13.f. Sudarea zincului- se utilizează flacără uşor reducătoare, utilizând tehnica de sudare spre stânga- fluxul decapant îndeplineşte următoarele condiţii:

nu fumegă dizolvă oxidul de zinc împiedică evaporarea zincului nu lasă pete pe suprafaţa sudurii se îndepărtează uşor

- fluxul utilizat: 60 % salmiac (ţipirig) + 40 % ZnO

1.2.13.g Sudarea plumbului- se execută cu măşti de gaze datorită vaporilor de plumb foarte toxici

1.2.13.h. Sudarea nichelului- pregătirea: ca la Cu- se utilizează tehnica spre dreapta


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

1.2.14. Măsuri de tehnica securităţii muncii1.2.14.a. Butelii de acetilenă

- se păstrează în poziţie verticală- în timpul transportului se aşează orizontal pe reazeme speciale din lemn- se va feri de lovituri pentru ca masa poroasă să nu cadă la fundul buteliei şi pentru a

împiedica formarea unor goluri în butelie pericol de explozie- să nu fie încălzite peste 30-40ºC creşterea presiunii C2H2 explozie- să fie etanşe (scăpările de C2H2 conduc la explozii)

1.2.14.b Butelii de oxigen- se vor utiliza doar butelii verificate- se vor manipula cu atenţie- să se ferească de şocuri şi lovituri (iarna poate fragiliza mantaua)- transportul se face în poziţie orizontală- să se protejeze contra căldurii şi a razelor soarelui pentru a nu se crea suprapresiune

interioară- ventilul să nu fie uns pentru că apare pericol de aprindere explozie datorită

suprapresiunii- butelia se deschide după montarea reductorului de presiune

1.2.14.c Generatoare de acetilenă- în încăperile închise în care se execută lucrări de sudare cu flacără oxiacetilenică, pentru

fiecare kilogram de încărcătură de carbid se necesită cel puţin o suprafaţă de 4m2 şi un volum de cel puţin 10m3.

- distanţa dintre un generator de acetilenă şi o flacără deschisă trebuie să fie mai mare de 3 m, iar distanţa dintre două generatoare să fie de cel puţin 6 m.

- încăperea unde se află generatorul de acetilenă trebuie să aibe pereţi neinflamabili, iar uşile să se deschidă în afară.

- atelierul unde se sudează trebuie să fie bine aerisit (chiar şi iarna). Dacă nu există ventilaţie permanentă şi se lucrează cu un singur arzător, aerisirea se va face după fiecare două ore de lucru.

Aerisirea este necesară din următoarele motive:- flacăra consumă şi oxigenul din aerul înconjurător – pentru fiecare m3 de C2H2 se

consumă 1,5 m3 O2 din aer- racordurile, ventilele, robinetele nu sunt perfect etanşe- când cantitatea de C2H2 din aer a atins 2,8 %, amestecul explodează de la flacăra

arzătorului- când generatoarele stabile sunt instalate într-o încăpere separată se cere o aerisire

sumară- aerisirea se face şi după reînoirea încărcăturii de carbid- se interzice montarea generatorului de acetilenă în locuri neluminate, pivniţe, subsoluri- iluminatul încăperilor se va face electric, cu becuri situate în exteriorul ferestrelor, iar

întrerupătoarele se montează în afara încăperii.- intrarea în încăperile unde sunt generatoare de acetilenă sau în depozitele de carbid şi

oxigen se face fără lămpi, ţigări aprinse etc.

Generatoarele pot exploda din următoarele cauze:- intrarea oxigenului în generator- decalibrarea prin lovire a ajutajelor, injectoarelor- curăţire fără precauţii- dăcă, pe timp de iarnă, dezgheţarea se face cu flacără deschisă


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

- insuficienţa apei de răcire din generator- lipsa apei din supapa hidraulică de siguranţă

1.2.14.d. Materialele pieselor care vin în contact cu gazele- să aibă o rezistenţă corespunzătoare la acţiunile chimice, mecanice şi termice ale

gazelor- conţinutul în cupru al materialelor metalice ce vin în contact cu acetilena să nu

depăşească 70 %- elementele separatoare ale siguranţelor pentru întoarcerea flăcării se vor executa din

aliaje fără conţinut de cupru- atunci când, în construcţia dispozitivelor pentru acetilenă sau pentru gaze cu proprietăţi

chimice similare, se foloseşte lipirea cu aliaje de argint sau/şi de cupru, conţinutul în argint al aliajului de lipire nu va depăşi 43%, iar cel de cupru nu va depăşi 21 % (în contact mai îndelungat cu cuprul sau cu argintul, acetilena dă acetilura de cupru sau de argint, compuşi care la 110-120ºC sau la şocuri puternice explodează violent).

1.2.14.e. Protecţia sudorului- protecţia ochilor contra radiaţiei luminoase şi a împroşcărilor de material cu ochelari de

protecţie cu sticle verzi sau cenuşii- la sudarea fontelor şi a cuprului (cu preîncălzire) se utilizează echipament adecvat:

mănuşi, şorţuri – pentru protecţia împotriva temperaturilor ridicate- la sudarea metalelor şi aliajelor care la temperatura de sudare dezvoltă vapori toxici (Zn,

Pb, alamă, bronz) se vor utiliza măşti de gaze.

1.2.14.f. Reguli de exploatareÎn funcţie de tipul gazului combustibil există reguli de exploatare a echipamentelor de

sudare cu flacără.Amestec oxigen-acetilenă

- Ordinea operaţiilor la aprinderea flăcării: deschiderea robinetului de oxigen (de la arzător) deschiderea robinetului de C2H2 (de la arzător) se lasă să curgă amestecul O2-C2H2 circa 5 secunde se aprinde amestecul de gaz se reglează flacăra

- Ordinea operaţiilor la stingerea flăcării: închiderea robinetului de acetilenă (de la arzător) închiderea robinetului de oxigen (de la arzător) închiderea robinetelor de la buteliile de gaz decomprimarea reductoarelor de presiune prin deschiderea robinetelor de oxigen

şi acetilenă de la arzător

- Slăbirea şurubului de reglaj de la reductoarele de presiune amestec propan-gaz aerian-hidrogen – oxigen

- Ordinea operaţiilor la aprinderea flăcării: deschiderea robinetului pentru gazul combustibil (la arzător) aprinderea gazului combustibil deschiderea robinetului de oxigen (la arzător) reglarea flăcării

- Ordinea operaţiilor la stingerea flăcării:


CursIWE

Cap.1.2

Pag.19

1919

Timişoara

închiderea robinetului de oxigen (la arzător) închiderea robinetului pentru gazul combustibil (la arzător) închiderea ventilelor la butelii decomprimarea reductoarelor de presiune prin deschiderea robinetelor de oxigen

şi gaz combustibil (de la arzător) slăbirea şurubului de reglaj de la reductoarele de presiune

Întoarcerea flăcării- este însoţită de un şuierat puternic- se închide rapid robinetul pentru gazul combustibil- se închide rapid robinetul pentru oxigen- arzătoarele încălzite datorită întoarcerii flăcării se vor răci în apă cu robinetul de oxigen

deschis.

cap 1.2 iwe nou

Documents