cap. 1 - cardiologie

72
Accidente ale anticoagulantelor 1. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de trombolitice: a. Continuarea trombolizei b. Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata c. Umplere vasculara d. Transfuzie e. Tratamentul leziunii hemoragice 2. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina: a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata c. Nu este influentat de varsta, doar de doza d. Este crescut in insuficienta cardiaca e. Este independent de complianta la tratament 3. NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina: a. Tratament simptomatic b. Se va verifica TCA c. Se va verifica activitatea anti Xa d. Se va opri administrarea de heparina e. Se va adapta tratamentul 4. Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2: a. > 100 000 tr/ml b. Progresiva c. Benigna d. Asimptomatica e. Rara 5. Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA: a. Oprirea imediata si definitiva a heparinei b. Dozarea zilnica a trombocitelor c. Confirmarea biologica a alergiei d. Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune e. Administrare de antitrombina 6. Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA: a. In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW b. In tratamentul curativ se vor prefera LMHW c. Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 2 d. Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2 e. Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament 7. Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK: a. 0,5% hemoragii mortale/pacient/an b. Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR intre 2 si 3 c. Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei d. Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei e. Este crescut in insuficienta cardiaca 8. NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de AVK: a. Diminuare a AVK b. Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara c. Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie d. Fractia PPSB uman e. Vitamina K p.o. Complement multiplu 9. Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a administrarii de trombolitice: a. Tratament simptomatic b. Contrinuarea trombolizei c. Oprirea altor anticoagulante d. Tratamentul leziunii hemoragice e. Administrare de acid tranexamic 10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina: a. Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ b. Este identic la LMWH si la heparina nefractionata c. Creste cu durata tratamentului d. Creste cu varsta e. Este crescut in insuficienta cardiaca 11.Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore dupa administrarea de heparina: a. Tratament simptomatic b. Se va verifica TCA c. Se va verifica activitatea anti Xa d. Se va opri administrarea de heparina e. Se va antagoniza cu sulfat de protamina 12.Este adevarat despre TIH tip 1: a. Apare intre a 5-a si a 20-a zi b. Apare prin mecanism de agregare plachetara c. Este frecventa (10-20%) d. Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple e. Se prezinta cu o scadere 13.Caracterizeaza TIH de tip 2: a. Scadere b. Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna c. Grava d. Tromboze arteriovenoase multiple e. Apare intre a 2-a si a 5-a zi 14.Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1: a. Continuarea heparinei b. Confirmarea biologica a alergiei c. Dozarea zilnica a trombocitelor d. Antitrombina e. Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune 15.Este adevarat despre TIH: a. Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina nefractionata

Upload: delia

Post on 13-Nov-2015

68 views

Category:

Documents


5 download

DESCRIPTION

Intrebari rezi

TRANSCRIPT

Accidente ale anticoagulantelor

1.NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de trombolitice:

a.Continuarea trombolizei

b.Administrarea de acid tranexamic daca hemoragia nu este controlata

c.Umplere vasculara

d.Transfuzie

e.Tratamentul leziunii hemoragice

2.Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:

a.Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ

b.Este identic la LMWH si la heparina nefractionata

c.Nu este influentat de varsta, doar de doza

d.Este crescut in insuficienta cardiaca

e.Este independent de complianta la tratament

3.NU caracterizeaza atitudinea in hemoragia minora dupa administrare de heparina:

a.Tratament simptomatic

b.Se va verifica TCA

c.Se va verifica activitatea anti Xa

d.Se va opri administrarea de heparina

e.Se va adapta tratamentul

4.Caracterizeaza trombocitopenia indusa de heparina de tip 2:

a.> 100 000 tr/ml

b.Progresiva

c.Benigna

d.Asimptomatica

e.Rara

5.Corespunde conduitei in TIH tip 2 CU EXCEPTIA:

a.Oprirea imediata si definitiva a heparinei

b.Dozarea zilnica a trombocitelor

c.Confirmarea biologica a alergiei

d.Continuarea cu AVK cu timp scurt de actiune

e.Administrare de antitrombina

6.Este caracteristic preventiei TIH CU EXCEPTIA:

a.In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW

b.In tratamentul curativ se vor prefera LMHW

c.Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 2

d.Continuare precoce cu AVK chiar din ziua 1-2

e.Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament

7.Caracterizeaza riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:

a.0,5% hemoragii mortale/pacient/an

b.Este mai important la pacientii la care se vizeaza un INR intre 2 si 3

c.Frecvent legat de o neadministrare la timp a dozei

d.Scade cu durata tratamentului datorita cresterii tolerantei

e.Este crescut in insuficienta cardiaca

8.NU face parte din conduita de urmat in cazul unei hemoragii majore dupa administrarea de AVK:

a.Diminuare a AVK

b.Hemostaza chirurgicala, endoscopica sau endovasculara

c.Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie

d.Fractia PPSB uman

e.Vitamina K p.o.

Complement multiplu9.Caracterizeaza tratamentul hemoragiilor minore ca urmare a administrarii de trombolitice:

a.Tratament simptomatic

b.Contrinuarea trombolizei

c.Oprirea altor anticoagulante

d.Tratamentul leziunii hemoragice

e.Administrare de acid tranexamic

10. Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu heparina:

a.Este mai important tratamentul preventiv decat cel curativ

b.Este identic la LMWH si la heparina nefractionata

c.Creste cu durata tratamentului

d.Creste cu varsta

e.Este crescut in insuficienta cardiaca

11.Caracterizeaza atitudinea terapeutica in hemoragiile minore dupa administrarea de heparina:

a.Tratament simptomatic

b.Se va verifica TCA

c.Se va verifica activitatea anti Xa

d.Se va opri administrarea de heparina

e.Se va antagoniza cu sulfat de protamina

12.Este adevarat despre TIH tip 1:

a.Apare intre a 5-a si a 20-a zi

b.Apare prin mecanism de agregare plachetara

c.Este frecventa (10-20%)

d.Se prezinta cu tromboze arteriovenoase multiple

e.Se prezinta cu o scadere

13.Caracterizeaza TIH de tip 2:

a.Scadere

b.Apare prin mecanism de distructie plachetara imuna

c.Grava

d.Tromboze arteriovenoase multiple

e.Apare intre a 2-a si a 5-a zi

14.Sunt elemente terapeutice in tratamentul TIH tip 1:

a.Continuarea heparinei

b.Confirmarea biologica a alergiei

c.Dozarea zilnica a trombocitelor

d.Antitrombina

e.Continuare cu AVK cu timp scurt de actiune

15.Este adevarat despre TIH:

a.Forma imunoalergica survine mai frecvent cu heparina nefractionata

b.Simptomatologia tipului 2 se prezinta prin embolii si tromboze in ciuda unui tratament anticoagulant eficient

c.Se va cauta confirmarea caracterului imunoalergic al trombocitopeniei

d.Daca se confirma TIH tip 2 se va reduce doza de heparina imediat

e.Daca se confirma TIH tip 2 se va continua tratmentul cu AVK numai daca trombocitele sunt peste 80000/mm3

16.Este adevarat despre preventia TIH:

a.In tratamentul preventiv se vor prefera LMHW

b.In tratamentul curativ se vor prefera LMHW

c.Contraindicatie pe viata pentru toate heparinele la un pacient cu TIH tip 1

d.Continuarea cu AVK se va face din ziua a 7-a

e.Depistare prin dozare a trombocitelor din 7 in 7 zile in prima luna de tratament

17.Este adevarat despre riscul hemoragic in tratamentul cu AVK:

a.Creste cu varsta

b.Frecvent legat de supradozare

c.0,5% hemoragii grave/pacient/an

d.Este crescut in insuficienta renala

e.Nu depinde de monitorizarea regulata a INR

18.Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile minore dupa administrare de AVK:

a.Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK

b.Tratament simptomatic

c.Vitamine K p.o. daca INR > 6

d.Se va verifica TCA

e.Se va obtine un aviz cardiologic

19.Caracterizeaza atitudinea in hemoragiile majore dupa administrare de AVK:

a.Spitalizare

b.Tratamentul sangerarii prin gest hemostatic

c.Transfuzie de masa eritrocitara la nevoie

d.Vitamina K p.o. sau i.v.

e.Diminuare sau oprire tranzitorie a AVK

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 A. 2 B. 3 D. 4 E. 5 B. 6 E. 7 A. 8 A.

Complement multiplu:9 A, B. 10 B, C, D. 11 A, B, C. 12 B, C. 13 B, C, D. 14 A, C. 15 A, B, C. 16 A, B. 17 B, D. 18 A, C, E. 19 A, B, C, D.

Angina pectorala si infarctul miocardic

1. Caracterizeaza angorul stabil:

a. Leziuni coronare ce produc ischemie stabila ireversibila

b. MVO2 depinde de legea Laplace

c. Ischemia determina trecerea de la anaerobioza la aerobioza

d. Angorul stabil nu determina modificari ECG

e. In cazuri rare poate evolua cu stagnarea leziunilor

2. NU este etiologie pentru angina pectorala:

a. Sifilis

b. Takayashu

c. Cardiomiopatie hipertrofica obstructiva

d. Cardiopatie dilatativa

e. Spasm coronarian

3. Este FALS despre anamneza pacientului cu angina:

a. Durerea anginoasa este tipic de effort

b. Deseori spontana cu exceptia sd Prinzmetal

c. Este calmata foarte rapid de trinitrina

d. Migrenele si sd Raynaud sugereaza angina spastica

e. Se va estima nivelul de efort corespunzator pragului anginos

4. NU este simptomatologie in favoarea unei afectari ateroscleroase difuze:

a. Claudicatie

b. Impotenta

c. Scaderea pilozitatii la nivelul extremitatilor

d. Episoade de AVC

e. Episoade de AIT

5. Este adevarat despre strategia diagnostica in angina pectorala:

a. ECG este intotdeauna normal in afara crizelor

b. Ecografia cardiaca transtoracica diagnosticheaza mai ales o disfunctie ventriculara dreapta

c. Diagnosticul este inainte de toate clinic

d. Bilantul factorilor de risc este recomandat dar dispensabil

e. Daca este posibil se va efectua un RMN cu dopamina ca test de ischemie

6. Este FALS despre testul de ischemie:

a. Este diagnostic in caz de durere atipica

b. Este de evaluare pentru a aprecia eficacitatea tratamentelor instituite

c. FMT = 220 varsta

d. Infarctul miocardic mai vechi de 5 zile este contraindicatie pentru test

e. Subdenivelarea ST descendenta sau orizontala de maxim 2mm se inscrie in parametri normali

7. Este adevarat despre scintigrafia de efort:

a. Efortul nu este realizabil

b. Nu are valoare localizatoare

c. Este interpretabil daca ECG bazal e anormal

d. Sensibilitate medie

e. Specificitate buna

8. Clasic, NU este indicatie de coronarografie:

a. Angor atipic

b. Angor jenant

c. Angor refractar la tratament medical

d. Disfunctie ventriculara stanga

e. Diagnostic indoielnic in ciuda testului de ischemie

9. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:

a. Angor de repaus mai ales nocturn

b. Angor la ore fixe

c. Asociat cu sindrom Raynaud

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor

e. Diagnostic prin coronarografie cu Metergin

10. NU se administreaza in tratamentul angorului:

a. Aspirina

b. Statine

c. IEC

d. Clopidogrel

e. Diuretice

11. Este adevarat despre tratamentul angorului:

a. Se recomanda aspirina 75-325 g/zi

b. Statinele se prescriu doar in angorul instabil

c. Clopidogrelul se recomanda daca exista stent in angorul stabil

d. Derivatii nitrati sunt prescrisi sistematic sub forma de tablete cu administrare sublinguala

e. Angioplastia cu implantare de stent are o rata de restenozare intrastent de 30% la 6 ani

12. In tratamentul anginei pectorale urmatoarele sunt indicatii pentru revascularizarea chirurgicala prin pontaj CU EXCEPTIA:

a. Leziuni difuze tritronculare la diabetic cu disfunctie ventriculara stanga

b. Leziuni care afecteaza trunchiul comun

c. Esec al angioplastiei

d. Leziuni difuze pe artere ce deservesc un teritoriu vascular > 40%

e. Valvulopatie

13. Care din urmatoarele afirmatii despre strategia terapeutica in angina pectorala este FALSA:

a. Realizarea coronarografiei este aproape sistematica dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul de aparitie al simptomelor

b. La varstnicul cu tare viscerale se va incerca de prima intentie tratamentul medical

c. In caz de recidiva sub tratament la varstnic se va propune ca a doua intentie angio-RMN pentru a evita riscul coronarografiei

d. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii leziunilor monotronculare

e. Actual se recomanda revascularizarea prin angioplastie percutana + stent a majoritatii leziunilor bitronculare

14. NU corespunde monitorizarii pacientului cu angina pectorala:

a. Controlul factorilor de risc

b. Monitorizarea eficacitatii tratamentului

c. Depistarea complicatiilor

d. Depistarea restenozei coronare dupa angioplastie

e. Control coronarografic sistematic

15. Caracterizeaza SCA CU EXCEPTIA:

a. Este o durere toracica de alura anginoasa care poate survine de novo, in mod prelungit sau ca agravare recenta

b. Orice SCA e legat de reducerea brutala a fluxului sanguin coronarian

c. Ruptura (fisura) placii ateromatoase se produce cel mai des la placile vechi

d. Centrul lipidic al placii rupte in contact cu fluxul sangvin determina activarea coagularii si constituirea unui tromb

e. Se asociaza uneori un anume grad de vasoconstrictie reflexa concomitenta

16. Este adevarat despre fiziopatologia sindromului coronarian cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Cel mai frecvent procesul initial este o embolie

b. Necroza miocitara apare incepand cu minutul 4 de ischemie

c. Dupa 6-12 ore raman inca suficiente miocite pentru a realiza contractia

d. Evolutia tesuturilor necrozate la cicatricea fibroasa duce la amputarea functiei contractile si dilatare ventruiculara

e. Fenomenul de remodelare este benefic pe termen lung deoarece ajuta la mentinerea unui volum de ejectie sistolica constant

17. Este FALS despre managementul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Durerea anginoasa trinitrorezistenta > 30 min asociata unei supradenivelari ST este suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire

b. Se vor diagnostica alte localizari ale ateromului suflu carotidian

c. Supradenivelare ST concava in sus fara semn in oglinda

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE

e. Spre a sasea ora se produce evolutia spre unda Q de necroza care se adanceste in paralel cu regresia supradenivelarii

18. Care din urmatoarele corespondente teritoriu derivatii modificate este corecta:

a. Anteroseptal V1V2V3

b. Lateral jos V6 V7

c. Inferior DI DII aVL

d. Inferolaterobazal V5V6V7V8

e. Lateral inalt V3R V4R

19. Urmatoarea afirmatie despre markerii de necroza miocardica este FALSA:

a. Varful CPK-MB este intre orele 12-24

b. Normalizarea TGO-ASAT se face in ziua 3

c. Pozitivarea mioglobinei se face in orele 2-4

d. Pozitivarea LDH se face la 24 de ore

e. Varful troponinei I este la 12 ore

20. Este FALS despre ecografia cardiaca in SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de embolie pulmonara

b. Indicatie de urgenta este eliminarea unui diagnostic de disectie aortica

c. Indicatie de urgenta este confirmarea diagnosticului de infarct chiar daca tabloul ECG este tipic

d. Indicatie de urgenta este existenta unui soc

e. Este necesara chiar daca nu este urgenta

21. Este adevarat despre tratamentul SC cu supradenivelare permanenta de ST:

a. Se va face in UITC

b. Reperfuzie coronariana in urgenta pentru orice SCA ST + examinat in primele 24 ore

c. Reperfuzia se va face prin angioplastie cu stent daca timpul estimat de la primul contact medical la angioplastie este > 90 min

d. Fibrinoliza se va incerca doar daca timpul de la primul contact la angioplastie e suficient de scurt < 90 min

e. Trinitrina de prima intentie

22. Este FALS despre monitorizarea in SC cu denivelare permanenta de ST:

a. Vizeaza prezenta unui sindrom de reperfuzie in cursul fibrinolizei

b. Se urmareste depistarea complicatiilor cum ar fi EPA, soc

c. Se recolteaza troponina si CK de doua ori la interval de 12 ore la inceput si apoi la fiecare 24 de ore

d. Ecografia cardiaca se va face precoce ziua 0-1

e. Monitorizare UTIC cel putin 72 ore

23. Sunt complicatii precoce ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Fibrilatie ventriculara

b. Ritm idioventricular lent

c. Extrasistole ventriculare

d. Fibrilatie atriala

e. Flutter atrial

24. Nu sunt complicatii conductive ale infarctului ce necesita cardiostimulare:

a. Bloc nodal

b. BAV infrahisian cu scapare lenta

c. Asociere Bloc stang / Bloc drept

d. Asociere Bloc drept si Hemibloc anterior stang

e. Asociere Bloc drept si Hemibloc posterior stang

25. Este adevarat despre complicatiile mecanice ale infarctului:

a. Mortalitatea in socul cardiogen este de 75%

b. In socul cardiogen se recomanda dopamina

c. Este recomandat CT in urgenta pentru a evidentia complicatiile mecanice responsabile de soc

d. Coronarografie in urgenta in caz de EPA

e. Balonul de contrapulsatie este indicatie de prima intentie in EPA daca este disponibil

26. Urmatoarele date despre mortalitatea in faza acuta si stadiul Killip corespund:

a. Stadiul I 10%

b. Stadiul II 30%

c. Stadiul III 40%

d. Stadiul III 50%

e. Stadiul IV 70%

27. Urmatoarele sunt complicatii mecanice ale infarctului CU EXCEPTIA:

a. Ruptura septala

b. Ruptura peretelui liber

c. Disocierea electromecanica

d. Insuficienta mitrala

e. Insuficienta ventriculara dreapta

28. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Insuficienta cardiaca ischemica survine dupa infarcte intinse sau iterative

b. Evolutia cardiopatiei spre dilatare progresiva se stopeaza cu IEC inca din faza acuta

c. Singurul predictor fiabil pentru tulburarile de ritm ventricular este FEVS d. Sindromul Dressler apare in a doua saptamana si este deseori refractar

e. Persistenta peste 3 saptamani a supradenivelarii de ST poate trada un anevrism ventricular

29. Este FALS despre fiziopatologia SCA fara supradenivelare permanenta de ST:

a. Este, ca si SCA ST+, secundar unei rupturi de placa de aterom

b. Necroza nu este transmurala deci unda Q va inlocui treptat supradenivelarea de ST

c. Subendocardul este mai prost irigat decat subepicardul si astfel mai predispus la necroza

d. SCA ST- survine mai des la varstnici, in special cei cu afectare tritronculara

e. Cei care evolueaza o retea de colaterale au abilitatea de a evita infarctul transmural si nu necesita reperfuzie in urgenta

30. Este FALS despre durerea in SCA ST-:

a. Subintranta

b. Evolutie paroxistica

c. Trinitrosensibila partial sau in totalitate

d. Intermitenta

e. Tipic accesul de durere este corelat cu modificarile ECG

31. Sunt examinari complementare in diagnosticul SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. ECG

b. Troponina / CPK

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

d. Coronarografia

e. Angio RMN

32. Corespunde tratamentului SCA ST-:

a. Aspirina 75 325 g/zi

b. LMWH

c. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

d. Coronarografie dupa ziua a 4-a in perspectiva unei angioplastii

e. Fibrinoliza in caz ca simptomele nu cedeaza in apropierea pragului de 12 ore

33. Sunt complicatii ale SCA ST- CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta mitrala prin diskinezie de pilier

b. Infarct subendocardic

c. SCA ST+

d. Insuficienta cardiaca

e. Moarte subita prin tulburari ventriculare de ritm

34. Este FALS despre managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular

b. Control al bilantului glucidolipidic cel putin de 3 ori pe an

c. Holter ritmic pe 24h pentru diagnosticarea aritmiilor ventriculare maligne

d. Coronarografia nu se reface daca pacientul a beneficiat de angioplastie in acut

e. Masurarea precisa a fractiei de ejectie prin examen izotopic se face pentru a confirma estimarea ecografica

35. Corespunde tratamentului postinfarct:

a. Aspirina 75 325 mg/zi

b. Clopidogrel toata viata la cei cu stent activ

c. IEC sunt introdusi in primele 72 de ore

d. Statinele sunt recomandate doar la cei cu dislipidemie confirmata

e. Inhibitorii calcici bradicardizanti sunt contraindicati in caz de disfunctie de VD sau tulburari de ritm

Complement multiplu

36. MVO2 depinde de:

a. Tensiunea parietala a miocardului

b. Tensiunea parietala a coronarelor

c. Distensibilitatea coronarelor

d. Frecventa cardiaca

e. Ritmul cardiac

37. Este adevarat despre angorul stabil:

a. Ischemia se datoreaza leziunilor coronare si este de efort, tranzitorie si reversibila

b. Ischemia induce trecerea de la aerobioza la anaerobioza

c. Trecerea de la anaerobioza la aerobioza determina anomalii de relaxare si de contractie

d. Evolutia leziunilor se poate face prin progresie regulata

e. Evolutia leziunilor se poate face prin agravare brutala sub forma unui SCA

38. Urmatoarele sunt etiologii ale angorului stabil:

a. Spasm coronar

b. Sifilis

c. Boala Takayashu

d. Valvulopatie mitrala

e. Malformatii congenitale

39. Angorul functional poate apare datorita:

a. Bradicardiei

b. Tahicardiei

c. Anemiei

d. Hipokaliemiei

e. CMHO

40. Caracterizeaza anamneza pacientului cu angor stabil:

a. Durerea este tipica de efort calmata rapid prin stoparea acestuia

b. Durerea raspunde rapid la trinitrina

c. Sindromul Raynaud orienteaza catre Angina Prinzmetal

d. Se vor evalua antecedentele cardiace heredo-colaterale

e. Palpitatii sau sincope evoca aritmii atriale

41. Urmatoarele NU sunt sugestive pentru afectarea aterosclerotica difuza a pacientului cu angor stabil:

a. Eritem al membrelor inferioare

b. Impotenta

c. Edem al membrelor inferioare

d. AVC

e. AIT

42. Urmatoarele sunt semne sugestive pentru o cardiopatie subiacenta la pacientul cu angor instabil:

a. Xantoame

b. Xantelasme

c. Galop

d. IVS

e. IVD

43. Urmatoarele afirmatii despre strategia diagnostica la pacientul cu angor stabil sunt adevarate:

a. Diagnosticul este inainte de toate paraclinic

b. ECG este normal in afara crizelor cu exceptia sechelelor de infarct, hipertrofie sau tulburari de conducere

c. In criza ECG evidentiaza supradenivelare de ST convexa in sus

d. Ecografia cardiaca diagnosticheaza sechele de infarct

e. Se recomanda un test de ischemie pentru certificarea diagnosticului

44. Criteriile de care depinde alegerea testului de ischemie sunt:

a. Efort posibil sau nu

b. Durere paroxistica sau nu

c. ECG bazal perturbat sau nu

d. Contraindicatii ecografice pentru testul de ischemie

e. Nevoia unei valori de localizare

45. Sunt criterii de negativitate ale testului de ischemie:

a. Conducerea la >85% din FMT fara anomalii

b. Absenta angorului la 85% FMT

e. Specificitate buna

51. Este fals despre ecografia cu dobutamina:

a. Efortul nu este realizabil

b. Are valoare localizatoare

c. Nu este interpretabil daca ECG bazal e anormal

d. Sensibilitatea excelenta daca FC > 85% FMT

e. Specificitate medie

52. In mod clasic coronarografia ar fi propusa daca:

a. Angorul e jenant

b. Angorul e refractar

c. Exista disfunctie ventriculara stanga

d. Exista disfunctie ventriculara dreapta

e. Diagnosticul de angor ramane indoielnic dupa testul de ischemie

53. Caracterizeaza spasmul Prinzmetal:

a. Angor de repaus la ore fixe

b. Migrena

c. Sindrom Raynaud

d. Subdenivelare giganta a segmentului ST in cursul crizelor

e. Angor mai ales la orele pranzului

54. Este adevarat despre tratamentul angorului stabil:

a. Se recomanda clopidogrel impreuna cu aspirina doar daca exista stent in angorul cronic stabil

b. Se recomanda IEC

c. Se recomanda statine in mod sistematic

d. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile active este de 30% la 6 luni

e. Rata de restenoza intrastent pentru stenturile inactive este de 10% la 6 luni

55. Caracterizeaza strategia terapeutica in angorul stabil:

a. Coronarografia se realizeaza sistematic dupa un test de ischemie pozitiv indiferent de gravitatea sau pragul simptomelor

b. Indicatia de coronarografie trebuie facuta in functie de starea generala a bolnavului si de antecedentele acestuia

c. La subiectul varstnic sau cu tare viscerale se va alege scintigrafie in locul coronarografiei

d. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor monotronculare

e. Se recomanda revascularizarea prin angioplastie + stent a majoritatii leziunilor bitronculare

56. Este adevarat despre SCA:

a. Durerea anginoasa este asociata unor anomalii ECG

b. Reducerea fluxului coronarian se produce prin ruperea unei placi ateromatoase cel mai adesea veche

c. Centrul lipidic al placii este cel care in contact cu sangele determina activarea coagularii si formarea trombului

d. SCA ST- corespunde unui tromb incomplet ocluziv

e. SCA ST+ corespunde unei ocluzii complete

57. Caracterizeaza fiziopatologia SCA ST+a. Procesul initial poate fi ruptura unei placi de aterom cu tromboza coronara acuta

b. Procesul initial poate fi o embolie

c. Procesul initial poate fi o disectie coronara

d. Necroza incepe din al 7-lea minut de ischemie

e. Remodelarea postinfarct este benefica pe termen lung

58. Sunt afirmatii FALSE despre durerea din SCA ST+:

a. Evolueaza tipic mai mult de 60 de minute

b. Este trinitrorezistenta

c. Poate fi absenta

d. Este calmata la stoparea efortului

e. Cedeaza partial sau total la nitrati sublingual

59. Sunt afirmatii adevarate despre examinarea pacientului cu SCA ST+:

a. Inainte de toate se va aprecia toleranta

b. Nu necesita diagnosticarea altor localizari ale ateromului

c. ECG arata supradenivelare de ST convex in sus cu semn in oglinda

d. Inregistrarea ECG va contine intotdeauna derivatiile V7V8V9 si V3R V4R VE

e. Durerea peste 30 de minute asociata supradenivelarii ST este suficienta pentru diagnosticul de infarct pe cale de constituire

60. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate sunt corecte:

a. Inferior DII DIII aVF

b. Apical V4 V5

c. Lateral jos V5 V6

d. Bazal V7 V8 V9

e. Anteroseptal V2 V3 V4

61. Urmatoarele corespondente dintre teritoriile coronare si derivatiile ECG modificate NU sunt corecte:

a. Inferolaterobazal V5 V6 V7 V8 V9 DI aVL DII DIII aVF

b. Inferior extins la ventriculul drept DII DIII aVF V3R V4R VE

c. Septal profund V1 V2 V3 DI DII aVL

d. Anterior intins V1 V2 V3 V4 V5 V6 DI aVL

e. Ventricular drept V7 V8 V9

62. Sunt afirmatii adevarate despre timpii markerilor de necroza miocardica:

a. LDH are varful la 24 ore

b. TGO-ASAT se normalizeaza in ziua a 5-a

c. CPK se pozitiveaza in orele 6-8

d. Troponina I se normalizeaza in ziua a 7-a

e. Mioglobina se pozitiveaza in 4-8 ore

63. Caracterizeaza tratamentul SCA ST+:

a. Fibrinoliza este justificata daca timpul contact-angioplastie este > 90 minute

b. Angioplastia cu stent se practica daca timpul contact angioplastie este < 90 min

c. Se recomanda incarcare cu trinitrina cat mai devreme posibil

d. Betablocantele sunt contraindicate cu exceptia socului cardiogenic, infarctului inferior si infarctului de VD

e. Se recomanda heparina standard sau LMWH

64. Urmatoarele afirmatii despre complicatiile ritmice ale infarctului sunt adevarate:

a. Moartea subita survine in principal in perioada intraspitaliceasca

b. Fibrilatia ventriculara se trateaza cu soc electric extern de 600 jouli

c. Tahicardia ventriculara moderat tolerata se trateaza cu lidocaina, betablocante si amiodarona

d. Tahicardia ventriculara refractara se trateaza cu soc extern de 300 jouli

e. Deseori apar fibrilatia atriala si flutterul atrial in caz de asociere a unei insuficiente cardiace

65. Despre complicatiile conductive ale infarctului este FALS:

a. Blocul nodal tranzitoriu raspunde la atropina

b. Blocurile infrahisiene nu au indicatie de pacemaker

c. Blocurile infrahisiene au prognostic negativ

d. Alternanta bloc stang / bloc drept are indicatie de cardiostimulare

e. Asocierea blocului stang cu hemibloc anterior drept are indicatie de cardiostimulare

66. Urmatoarele sunt complicatii mecanice precoce ale infarctului:

a. Insuficienta ventriculara dreapta

b. Insuficienta mitrala

c. Disocierea electromecanica

d. Pericardita precoce

e. Insuficienta cardiaca ischemica

67. Urmatoarele sunt FALSE despre clasificarea Killip:

a. In stadiul II creptitantele depasesc jumatate din campurile pulmonare

b. In stadiul I crepitantele apar doar in baze

c. In stadiul III pacientul se afla in EPA

d. In stadiul II mortalitatea este de 44%

e. In stadiul IV mortalitatea ajunge pana la 100%

68. Referitor la atitudinea in infarctul de ventricul drept sunt adevarate urmatoarele:

a. Diagnosticul se bazeaza pe derivatiile neuzuale V7 V8 V9

b. Se vor evita derivatii nitrati

c. Se instituie tratament cu diuretice pentru a evita EPA consecutiv insuficientei inimii drepte

d. Se administreaza dobutamina

e. Coronarografie in urgenta in vederea angioplastiei

69. Este FALS despre complicatiile tardive ale infarctului:

a. Stoparea evolutiei cardiopatiei spre dilatare se face din faza acuta cu IEC

b. Singurul criteriu de predictie al tulburarilor de ritm este FEVS > 30%

c. Sindromul Dressler se trateaza simplu cu antiinflamatoare

d. Prelungirea supradenivelarii ST peste o saptamana sugereaza anevrism ventricular

e. Anevrismul emboligen are indicatie chirurgicala

70. Urmatoarele situatii sunt acoperite de SCA ST-:

a. Angor de repaus

b. Angor paroxistic

c. Angor refractar

d. Angor crescendo

e. Angor de novo

71. Este adevarat despre fiziopatologia SCA ST-:

a. Artera coronara nu este complet ocluzata de tromb

b. Necroza poate apare prin embolii in aval de placa rupta

c. Proasta irigare a miocitelor subepicardice determina necroza doar a acestora fara a se ajunge la necroza transmurala

d. SCA ST- survine mai ales la tineri datorita insuficientei dezvoltari a placii pentru a ocluziona intreg lumenul

e. SCA ST- are aproape intotdeauna indicatie de coronarografie

72. Caracterizeaza durerea in SCA ST-:

a. Tipic subintranta

b. Trinitrorezistenta

c. Intermitenta

d. Corelatie evidenta intre durere si modificarile ECG in criza

e. Evolutie paroxistica

73. Sunt factori care pot determina decompensarea unui angor in SCA ST-:

a. Hipoxemie

b. Hipotensiune

c. Hipertensiune

d. Tahicardie

e. Bradicardie

74. Sunt afirmatii adevarate despre examinarile complementare in SCA ST-:

a. ECG este frecvent normal in afara acceselor dureroase

b. Subdenivelarea fixa a ST este criteriu de gravitate

c. Cresterea troponinei/CPK marcheaza evolutia spre un infarct transmural

d. Radiografia toracica este facuta pentru a depista EPA

e. Coronarografia sistematica se face dupa ziua a 4-a, dupa ce pacientul a fost stabilizat

75. NU caracterizeaza tratamentul SCA ST-:

a. Se recomanda betablocante

b. Derivati nitrati tablete sublingual in caz de durere

c. Anti GPIIb/IIIa pentru pacientii cu risc foarte crescut

d. Fibrinoliza nu prezinta nici un interes

e. Aspirina 75-325g/zi

76. Sunt complicatii ale SCA ST-:

a. Infarct subepicardic

b. SCA ST+

c. Insuficienta cardiaca

d. Tulburari ventriculare de ritm

e. Insuficienta mitrala prin diskinezia pilierului

77. Este FALS despre examinarile complementare in managementul postinfarctului:

a. Persistenta mai multe saptamani a supradenivelarii ST traduce deseori un anevrism ventricular

b. Bilantul glucidolipidic va fi controlat de cel putin 2 ori in primul an

c. Ecografie la externare, la 6 luni si apoi de 2 ori pe an pentru a evalua sechela la distanta

d. Se recomanda holter 24h pentru a diagnostica aritmiile maligne

e. Se recomanda examen izotopic pentru a confirma FEVS estimat ecografic

78. Este adevarat despre tratamentul postinfarct cu clopidogrel:

a. Cel putin 1 luna pentru stent inactiv

b. Cel putin 6 luni pentru stent inactiv

c. Cel putin 6 luni pentru stent activ

d. Cel putin 12 luni pentru stent activ

e. Cel putin 24 luni pentru stent activ

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 B. 2 D. 3 B. 4 C. 5 C. 6 D. 7 C. 8 A. 9 D. 10 E. 11 C. 12 D. 13 C. 14 E. 15 C. 16 -D. 17 C. 18 A. 19 B. 20 C. 21 A. 22 C. 23 B. 24 A. 25 D. 26 B. 27 C. 28 D. 29 B. 30 E. 31 E. 32 B. 33 A. 34 B. 35 A.

Complement multiplu:

36 A, D. 37 A, B, D, E. 38 A, B, C, E. 39 A, B, C, E. 40 A, B, C. 41 A, C. 42 C, D, E. 43 B, D, E. 44 A, C, E. 45 A, E. 46 A, C. 47 A, D. 48 A, E. 49 C, E. 50 A, B, C, D. 51 C, E. 52 A, B, C, E. 53 A, B, C. 54 A, B, C. 55 A, B, D, E. 56 A, C, D, E. 57 A, B, C. 58 A, D, E. 59 A, C, D, E. 60 A, C, D. 61 C, E. 62 B, C, D. 63 A, B, E. 64 C, D, E. 65 B, E. 66 A, B, D. 67 A, B, D. 68 B, D, E. 69 B, D. 70 A, D, E. 71 A, B, E. 72 A, C, E. 73 A, C, D, E. 74 A, B, D. 75 B, E. 76 B, C, D. 77 B, C. 78 A, D.

Arteriopatia obliteranta a aortei si a membrelor inferioare: anevrismele

1. Este FALS despre AAA datorat aterosclerozei:

a. Este fuziform

b. Afecteaza in special barbatul

c. Asociaza alte afectari vasculare

d. Reprezinta peste 80% din cazuri

e. Asociat cu factori de risc cardio-vasculari (tutun)

2. NU este etiologie pentru AAA:

a. Elher-Danlos

b. Churg-Strauss

c. Marfan

d. Behcet

e. Takayasu

3. Este adevarat despre clinica AAA:

a. De cele mai multe ori AAA este revelat de complicatiile lui

b. Se prezinta ca o masa abdominala pulsatila dureroasa la palpare

c. Semnul De Bakey traduce pozitia suprarenala a AAA

d. Se recomanda auscultarea celorlalte trasee vasculare

e. Bilantul factorilor de risc este irelevant pentru anevrismul deja constituit

4. Este FALS despre diagnosticul AAA:

a. Ecografia este examenul de depistare si monitorizare

b. CT este examenul de referinta in bilantul preterapeutic

c. IRM inlocuieste CT daca este posibil dar este contraindicat in caz de insuficienta renala

d. Aortografia nu prezinta interes

e. CT permite masurarea dimensiunii anevrismului si gradul de calcificare al peretelui

5. In bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor din cadrul diagnosticului AAA NU se recomanda:

a. Glicemie a jeun

b. Ecografie Doppler a trunchiurilor supraaortice

c. ECG si ETT

d. Coronarografie in caz de test ischemic neconcludent

e. Ecografie Doppler a membrelor inferioare

6. Sunt complicatii ale AAA CU EXCEPTIA:

a. Sindrom de fisurare

b. Ruptura acuta

c. Ruptura in duoden

d. Ruptura in cadrul colonic

e. Ruptura in vena cava inferioara

7. Este manifestare de complicatie a AAA:

a. Colica abdominala

b. Edem al peretelui abdominal

c. Lipsa parului pe membrele inferioare

d. Colica hepatica

e. Colica renala

8. Este adevarat despre tratamentul AAA:

a. Se recomanda tratarea anevrismului cu evolutie +0,5 cm/am

b. Se recomanda tratarea anevrismului cu diametru mai mare de 4 cm

c. Postchirurgical poate apare infarct miocardic

d. Tratamentul endovascular nu este recomandat celor cu risc operator crescut

e. Chirurgia conventionala consta in legarea anevrismului

9. NU este etiologie a ACOMI:

a. Tromboangeita Buerger

b. Boala Takayasu

c. Boala Horton

d. Ateroscleroza

e. Boala Kawasaki

10. Urmatoarele corespondente dintre stadiul Leriche si manifestari sunt adevarate:

a. Stadiul I Claudicatie intermitenta de effort

b. Stadiul II Disestezii

c. Stadiul III Sindrom Leriche

d. Stadiul III Semnul sosetei

e. Stadiul IV Durere extinsa la fese

11. Examenul clinic al ACOMI contine CU EXCEPTIA:

a. Palpare a traseelor arteriale

b. Auscultare a traseelor arteriale

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

d. Cautarea unui anevrism de aorta abdominala

e. Masurarea indexului presiunii diastolice

12. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1,1 ACOMI compensata

b. 0,8 ACOMI rau compensata

c. 0,85 normal

d. 0,35 ACOMI rau compensata

e. 0,84 ACOMI compensata

13. Este FALS despre bilantul diagnostic al ACOMI:

a. O valoare masurata transcutanat a PO2 intre 10 si 30 mmHg traduce o hipoxie continua

b. Tehnica Seldinger de arteriografie comporta risc de fals anevrism

c. Testul de mers pe covor rulant este util doar in lipsa claudicatiei

d. IRM este util in caz de insuficienta renala

e. CT permite vizualizarea trepiedurilor femurale

14. Despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI este adevarat:

a. Nu se recomanda eco Doppler a trunchiurilor supraaortice deoarece boala evolueaza distal

b. ECG si ETT sunt efectuate daca pacientul prezinta simptome sistemice fatigabilitate, dispnee

c. Se recomanda ecografie a aortei pentru depistarea AAA

d. Clearance-ul creatininei este recomandat doar in caz de modificari ale proteinuriei si creatininemiei

e. La un pacient cu antecedente coronariene se recomanda ECG

15. Tratamentul ACOMI implica CU EXCEPTIA:

a. Betablocante

b. IEC

c. ARA II

d. Statine

e. Clopidogrel

16. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin pontaj:

a. Indicat pentru stenozele stranse, proximale

b. Risc de infectii

c. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate

d. Risc de impotenta

e. Risc de disectie arteriala

17. Caracterizeaza tratamentul arteriopatiilor prin angioplastie CU EXCEPTIA:

a. Indicat in tratamentul stenozelor proximale, scurte

b. Indicatie de stent in caz de placa ulcerata

c. Risc de anevrism secundar

d. Risc de disectie arteriala

e. Risc de restenoza

18. Este caracteristic atitudinii terapeutice in Stadiul II ale clasificarii Leriche CU EXCEPTIA:

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

b. Controlul tensiunii intre 140-150 mmHg

c. Proceduri de reeducare a mersului

d. Se recomanda angioplastie transluminala daca dupa 3-6 luni se dovedeste a fi refractara la tratament

e. Revascularizare mai precoce de 3-6 luni in caz de leziune proximala invalidanta sau amenintatoare

Complement multiplu:

19. Sunt etiologii ale AAA:

a. Elher-Danlos

b. Kawasaki

c. Churg-Strauss

d. Takayasu

e. Buerger

20. Caracterizeaza AAA:

a. Descoperit in general intamplator

b. Se prezinta ca o masa abdominala lateralizata la dreapta

c. Se prezinta ca o masa expansiva si dureroasa la palpare

d. Semnul De Bakey traduce pozitia subrenala

e. Se recomanda palparea si auscultarea celorlalte trasee vasculare

21. Urmatoarele afirmatii despre examenul paraclinic in AAA sunt adevarate:

a. Ecografia reprezinta examenul cel mai simplu pentru diagnostic

b. Ecografia este examen de depistare si monitorizare

c. CT este examen de referinta in bilantul preterapeutic

d. CT este recomandat in locul IRM in caz de insuficienta renala

e. Aortografia este indicata in caz de insuficienta renala

22. Sunt afirmatii adevarate despre bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor ei in diagnosticul AAA:

a. Se va testa glicemia a jeun

b. Se va efectua un bilant lipidic complet

c. In caz de antecedente coronariene se recomanda ECG si ETT

d. In caz de anomalii ECG se recomanda test de ischemie

e. Se recomanda ecografie Doppler a membrelor inferioare

23. Sunt afirmatii FLASE despre complicatiile AAA:

a. In sindromul de fisurare se palpeaza o masa batanta si dureroasa

b. In ruptura acuta colapsul este in general moderat

c. In ruptura in duden apare o hemoragie digestiva inalta abundenta

d. Embolia proximala determina blue toe

e. Compresia urinara determina colica renala si hidronefroza

24. Se indica tratarea AAA in urmatoarele cazuri:

a. Anevrism voluminos

b. Anevrism cu pozitie subrenala

c. Anevrism cu evolutie rapida

d. Anevrism simptomatic

e. Anevrism complicat

25. Sunt complicatii ale chirurgiei AAA CU EXCEPTIA:

a. Ischemie renala

b. Ischemie colica

c. Infarct miocardic

d. Hemoragie

e. Fals anevrism anastomotic

26. Sunt etiologii ale ACOMI:

a. Takayasu

b. Kawasaki

c. Horton

d. Elher-Danlos

e. Buerger

27. Urmatoarele corelatii corespund clasificarii Leriche:

a. Stadiul I abolirea mai multor pulsuri fara simptome

b. Stadiul II dureri de decubitus

c. Stadiul III Semnul sosetei

d. Stadiul IV tulburari trofice distale

e. Stadiul I claudicatie intermitenta de effort

28. In cadrul examenului clinic din ACOMI se practica urmatoarele:

a. Palparea traseelor arteriale

b. Cautarea unui anevrism de aorta toracica

c. Bilantul factorilor de risc cardio-vascular

d. Masurarea indexului presiunii diastolice

e. Auscultarea traseelor arteriale

29. Urmatoarele valori IPS corespund stadiului ACOMI:

a. 1 Normal

b. 0,8 Rau compensata

c. 0, 79 Rau compensata

d. 0,3 Severa

e. 0,5 Severa

30. Intra in diagnosticul diferential pentru ACOMI:

a. AAA

b. Coarctatie de aorta

c. Canal lombar stramt

d. Polinevrita alcoolica

e. Degeraturi

31. Este adevarat despre diagnosticul ACOMI:

a. Circulatia colaterala este apreciata prin ecografie Doppler

b. O valoare 30-35 mmHg la masurarea transcutanata a PO2 este dovada de hipoxie critica

c. Masurarea TCPO2 este indicata in stadiul II Leriche

d. Angio-IRM vizualizeaza trepiedurile femurale

e. Angio-IRM se recomanda in caz de insuficienta renala

32. Urmatoarele sunt adevarate despre ischemia critica:

a. Prognosticul este de 25% amputari la 6 luni

b. Prognosticul este de 20% decese la 6 luni

c. Ischemia critica se suprapune stadiului III Leriche

d. Ischemia critica se suprapune stadiului IV Leriche

e. Presiunea arteriala sistolica este de 50 mmHg la haluce

33. NU caracterizeaza bilantul bolii ateromatoase si a comorbiditatilor acesteia in diagnosticul ACOMI:

a. Se recomanda ecografie de aorta pentru diagnosticarea unui AAA

b. ECG in caz de antecedente coronariene

c. Coronarografie in caz de modificari ETT

d. Eco Doppler a membrelor inferioare

e. Proteinurie, creatininemie si calcul clearance creatinina

34. Se recomanda in tratamentul ACOMI:

a. Oprirea fumatului

b. Aspirina

c. Betablocante

d. IEC

e. ARA II

35. Carcaterizeaza angioplastia in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicata in tratamentul stenozelor stranse, proximale

b. Indicata in tratamentul stenozelor cu dilatare anevrismala

c. Indicata in tratamentul stenozelor pe bifurcatii

d. Risc de disectie arteriala

e. Risc de anevrism secundar

36. Caracerizeaza Endarteriectomia in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicata in tratamentul stenozelor scurte, concentrice

b. Indicata in tratamentul stenozelor segmentare

c. Indicata in tratamentul stenozelor neaccesibile angioplastiei

d. Risc de Fals anevrism anastomotic

e. Risc de anevrism secundar

37. NU caracterizeaza pontajul in tratamentul arteriopatiei:

a. Indicat in tratamentul stenozelor stranse

b. Indicat in tratamentul stenozelor ulcerate

c. Indicat in tratamentul stenozelor complexe

d. Risc de degenerescenta de grefon

e. Risc de disectie arteriala

38. Caracterizeaza simpatectomia in tratamentul arteriopatiei CU EXCEPTIA:

a. Indicatie in tulburarile trofice limitate

b. Indicatie in caz de stenoza la etajul femoro-iliac

c. Risc de ineficienta

d. Risc de impotenta

e. Risc de infectii

39. Sunt indicatii pentru stadiul II al clasificarii Leriche:

a. Tratament antiagregant + statine + IEC

b. Prostaglandine

c. LMWH

d. Reeducare a mersului

e. Mentinerea TA intre 140 -150 mmHg

40. Este adevarat despre atitudinea terapeutica in stadiul III si IV Leriche:

a. Tratament de stadiile I si II

b. Tensiunea trebuie mentinuta intre 145-155 mmHg

c. Masurarea TCPO2

d. Amputatie in caz de revascularizare imposibila si esec terapeutic

e. Obiectivul este salvarea membrului

Raspunsuri:

Complement simplu:1 D. 2 B. 3 D. 4 C. 5 D. 6 D. 7 E. 8 C. 9 E. 10 D. 11 E. 12 E. 13 C. 14 C. 15 A. 16 B. 17 C. 18 B.

Complement multiplu:19 A, D. 20 A, D, E. 21 A, B, C. 22 A, B, D, E. 23 B, D. 24 A, C, D, E. 25 A, D. 26 A, C, E. 27 A, C, D. 28 A, C, E. 29 A, D. 30 B, C, D. 31 A, D, E. 32 B, C, D. 33 B, C. 34 A, B, D, E. 35 A, D. 36 B, E. 37 A, B, E. 38 B, E. 39 A, D. 40 A, C, D, E.

Durerea toracica acuta si cronica

1. In diagnosticul durerii toracice trebuie eliminate urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Sindrom coronarian acut

b. Embolie pulmonara

c. Disectie aortica

d. Endocardita

e. Pneumotorax

2. Urmatoarele caracteristici ale durerii toracice sugereaza angor CU EXCEPTIA:a. Tip constrictiv

b. Durata de cateva minute

c. Mod de aparitie legat de effort

d. Sediul cervical

e. Iradieri intermitente din epigastru in gat

3. Urmatoarea afirmatie este adevarata despre caracteristicile durerii toracicie:

a. Durerea sfasaietoare sugereaza pericardita

b. Durata foarte rapida sugereaza angor instabil

c. Iradierea in falci sugereaza reflux

d. Activarea la palpare sugereaza angor

e. Calmarea foarte rapida la trinitrina sugereaza spasm esofagian

4. Anamneza trebuie sa orienteze diagnosticul catre urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Durere anginoasa

b. Durere pericardica

c. Durere pleurala

d. Durere intestinala

e. Durere atipica

5. Sunt semne cardiovasculare asociate durerii toracice CU EXCEPTIA:

a. Dispnee

b. Palpitatii

c. Lipotimie

d. Edem unilateral al membrelor inferioare

e. Claudicatie a membrelor inferioare

6. In diagnosticul durerii toracice febra NU sugereaza:

a. Pericardita

b. Infarct

c. Pneumopatie

d. Flebita

e. Pleurezie

7. In durerea toracica alterarea starii generale sugereaza urmatoarele CU EXCEPTIA:a. Tumora rahidiana

b. Tumora timica

c. Tumora pleurala

d. Tumora bronho-pulmonara

e. Tumora ORL8. In durerea toracica urmatoarele semne cardio-vasculare sugereaza infarctul CU EXCEPTIA:

a. Puls paradoxal

b. Soc cardiogen

c. Numai Insufucienta cardiaca dreapta

d. Abolirea pulsului periferic

e. Suflu de insuficienta mitrala

9. In durerea toracica detresa respiratorie sugereaza urmatoarele cauze CU EXCEPTIA:a. Embolie pulmonara

b. Pneumotorax compresiv

c. Pericardita cu tamponada

d. Pneumopatie hipoxemianta

e. EPA din infarct

10. Urmatoarea derivatie NU se practica in ECG cu 18 derivatii din durerea toracica:

a. V8

b. V9

c. V10

d. VE

e. V4R11. Urmatoarea afirmatie despre ECG in durerea toracica este FALSA:

a. Se face in 18 derivatii

b. Se repeta dupa testul cu trinitrina

c. Va fi comparat daca este posibil cu un traseu de referinta

d. O ECG precritica normala elimina o durere de origine coronariana

e. Diskaliemia determina un traseu dificil de interpretat

12. In durerea toracica urmatoarele semne ECG sunt caracteristice infarctului pe cale de constituire CU EXCEPTIA:

a. Semn in oglinda

b. Subdenivelare focalizata la un teritoriu vascular

c. Subdenivelare concava in sus

d. Evolutie spre unda Q

e. Subdenivelare a ST rezistenta la trinitrina

13. NU este caracteristic pe ECG pericarditei acute in durerea toracica:

a. Subdenivelare difuza

b. Supradenivelare concava in sus

c. Fara evolutie spre unda Q

d. Subdenivelare a PQ

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

14. Prima etiologie de evocat in prezenta unei subdenivelari ST la pacientul cu durere toracica este:

a. Oglinda unei subdenivelari

b. Angor instabil cu leziunie percritica

c. Tulburari metabolice

d. WPW

e. Hipertrofie ventriculara

15. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice:

a. Mioglobina negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic

b. Pentru a elimina diagnosticul de infarct in urma dozarii troponinei I negativa durerea trebuie sa depaseasca 15 minute

c. Recoltarea mioglobinei si troponinei I se face dupa 6 ore

d. Mioglobina creste in embolia pulmonara

e. Troponina nu creste in anemie acuta

16. O crestere a troponinei poate fi observata in urmatoarele situatii CU EXCEPTIA:a. Anemie cronica

b. Miopericardita virala

c. Tahicardie extrema

d. Bradicardie extrema

e. Soc

17. Dintre analizele sistematice sugerate in functie de caz in durerea toracica NU este se recomanda:

a. Bilant hemostaza si discreazie

b. CRP

c. Bilant bacteriologic

d. Ionograma

e. Cuantificarea proteinuriei

18. In durerea toracica radiografia toracica NU poate diagnostica:

a. Pneumoperitoneu

b. Litiaza veziculara

c. Sindrom alveolo-interstitial

d. Nivele hidroaerice digestive

e. Cardiomegalie

19. Urmatoarea afirmatie despre disectia aortica este adevarata:

a. Va fi suspectata in sindromul Marfan

b. Se confirma prin CT de urgenta

c. Administrare imediata de anticoagulante

d. Chirurgie de urgenta in disectiile de tip B intrucat rata de mortalitate spontana e de 1% pe ora

e. Hipoxia datorata disectiei se manifesta prin subdenivelare ST pe ECG

20. In durerea toracica NU este adevarat despre embolia pulmonara:

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

b. Anticoagularea este contraindicata

c. Confirmarea emboliei se face prin angioscanner

d. Confirmarea trombozei venoase profunde se face prin Eco-Doppler

e. In caz de soc hemodinamic pacientul are indicatie de fibrinoliza

21. In cazul durerii toracice de origine digestiva se vor avea in vedere si, CU EXCEPTIA:

a. Colica hepatica

b. Abcesul subfrenic

c. Pielonefrita

d. Pancreatita cronica

e. Colopatia functionala

22. NU determina durere toracica de tip parietal:

a. Sindrom Tietze

b. Hernie discala

c. Tasare vertebrala

d. Leziune vertebrala lombara

e. Tumora vertebrala

Complement multiplu:

23. Diagnosticele care pun in joc prognosticul vital la pacientii cu durere toracica sunt:

a. Sindroame coronariene acute

b. Edemul pulmonar

c. Disectia aortica

d. Endocardita

e. Pneumotorax

24. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt adevarate:

a. Durerea constrictiva sugereaza pericardita

b. Durerea de cateva minute sugereaza angor stabil

c. Durerea de cateva minute sugereaza angor instabil

d. Durerea postprandiala sugereaza durere functionala

e. Durerea cervicala sugereaza o durere digestiva

25. Urmatoarele afirmatii despre caracteristicile durerii toracice sunt FALSE:

a. Iradierea la membrele superioare sugereaza angor

b. Iradierea de la epigastru la gat sugereaza reflux

c. Durerea calmata foarte rapid la trinitrina sugereaza spasm esofagian

d. Durerea crescuta in tuse sugereaza durere parietala

e. Durerea care dureaza mai multe zile nu sugereaza infarct

26. Din semnele asociate durerii toracice urmatoarele sunt generale:

a. Astenie

b. Sincopa

c. Lipotimie

d. Anorexie

e. Disfagie

27. In durerea toracica febra poate sugera:

a. Embolie pulmonara

b. Sindrom Marfan

c. Infarct

d. Spondiloiscita

e. Pleurezie

28. Sunt afirmatii FALSE despre semnele cardio-vasculare in durerea toracica:

a. Pulsul paradoxal sugereaza tamponada

b. Socul cardiogen sugereaza embolie cerebrala

c. Insuficienta cardiaca dreapta singura sugereaza tamponada

d. Asimetria tensionala sugereaza coarctatie de aorta

e. Suflul de insuficienta mitrala sugereaza infarct

29. Este adevarat despre examenul ECG in durerea toracica:

a. Se face in 18 derivatii

b. Este dificil de interpretat in caz de BRD

c. O ECG percritica normala nu elimina o durere coronariana

d. Va fi comparat daca se poate cu un traseu de referinta

e. Se repeta dupa testul cu trinitrina

30. Urmatoarele derivatii NU sunt folosite in ECG din durerea toracica:

a. V8

b. V9

c. V10

d. VE

e. VT31. Este adevarat despre infarctul pe cale de constituire:

a. Semnul in oglinda este patognomonic

b. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

c. Supradenivelare convexa in sus

d. Evolutie spre unda Q si regresia segmentului ST

e. Supradenivelare a ST rezistenta la trinitrina

32. Este fals despre aspectul ECG al pericarditei acute:

a. Subdenivelare difuza

b. Supradenivelare concava in sus

c. Cu evolutie spre unda Q, mai ales miopericardita

d. Microvoltaj

e. Supradenivelarea ST cedeaza la trinitrina

33. Este adevarat despre aspectul ECG al spasmului Prinzmetal:

a. Supradenivelare focalizata la un teritoriu vascular

b. Supradenivelare giganta

c. Supradenivelare concava in sus

d. Supradenivelare cu unde T gigante

e. Supradenivelare a ST corectata cu trinitrina

34. NU caracterizeaza aspectul ECG al anevrismului ventricular stang:

a. Supradenivelare moderata

b. Supradenivelare evolutiva

c. Supradenivelare asociata undei Q

d. Cel mai frecvent in V2 V3 V4

e. Supradenivelare corectata cu trinitrina

35. Este adevarat despre aspectul ECG in sindromul de repolarizare precoce:a. Supradenivelare moderata

b. Supradenivelare fixa

c. Supradenivelare a punctului J

d. Cel mai frecvent in V1 V2 V3

e. Apare mai frecvent la subiecti de rasa alba

36. Urmatoarele pot fi cauze de tulburari de repolarizare secundara:

a. WPW

b. Hipertrofie ventriculara

c. Sindrom Brugada

d. Bloc de ramura

e. Hemibloc

37. Este adevarat despre indicatorii de necroza miocardica in diagnosticul durerii toracice:a. Cresterea troponinei este intotdeauna semn de necroza miocardica

b. Troponina poate creste in embolie pulmonara

c. Recoltarea mioglobinei se face dupa 6 ore de la inceputul durerii

d. O durere permanenta de 20 de minute este suficienta pentru a produce necroza miocardicae. Troponina I negativa elimina intotdeauna diagnosticul de infarct miocardic

38. Troponina poate fi crescuta in:

a. Anemie cronica

b. Hipoxemie acuta

c. Soc

d. Tahicardie extrema

e. Bradicardie extrema

39. Este adevarat despre D-Dimeri:

a. Sunt foarte sensibili

b. Sunt foarte specifici

c. Se recomanda in suspiciunea de flebita

d. Se recomanda in suspiciunea de embolie pulmonara

e. Au numeroase rezultate fals-pozitive

40. Ecografia cardiaca in diagnosticul durerii toracice:

a. Transtoracica se foloseste in diagnosticul patologiei pericardice

b. Doppler-Trranstoracica se foloseste in diagnosticul aortei descendente

c. Poate aprecia cinetica segmentara

d. Poate aprecia cinetica globala

e. Nu se foloseste in urgenta

41. Sunt afirmatii FALSE despre disectia aortica:

a. E suspectata daca ECG precritic e normal

b. Diagnosticul se va confirma prin angioscanner

c. Anticoagulantele se vor administra rapid pentru a evita formarea de trombi la nivelul disectiei

d. Tipul A se trareaza chirurgical

e. Tipul B se trateaza medical si/sau endovascular42. NU este adevarat despre embolia pulmonara:

a. Diagnosticul este sprijinit de ECG

b. Anticoagularea este contraindicata

c. Niciodata nu se va face fibrinoliza daca pacientul este in soc hemodinamic

d. Cliseul pulmonar si D-Dimerii sustin diagnosticul

e. Embolia se confirma prin scintigrafie pulmonara

43. In caz de dureri toracice de origine digestiva se pot suspecta:

a. Iradiere de la o pielonefrita

b. Iradiere de la o pancreatita acuta

c. Reflux gastro-esofagian

d. Diskinezie biliara

e. Spasm esofagian

44. NU determina dureri toracice parietale:

a. Hernia discala

b. Leziunea vertebrala ventrala

c. Abcesul subfrenic

d. Sindrom Tietze

e. Tasare vertebrala

45. Este adevarat despre durerile toracice functionale:

a. Sunt datorate iradierilor din alte afectiuni

b. Include durerea pleurala

c. Include precordialgia submamara pongitiva

d. Frecvente la femeia tanara, neurotonica

e. Frecvente la pacientii cu prolaps valvular mitral

46. Urmatoarele afirmatii despre atitudinea fata de pacientii cu durere toracica sunt adevarate:

a. Orice durere anginoasa tipica va fi spitalizata cu exceptia coronarianului stabil cu ECG si enzime normale

b. Orice durere anginoasa chiar si atipica se va spitaliza daca exista anomalii minime ale ECG

c. Nu se vor spitaliza pacientii care se prezinta cu simptomatologie de efort si modificari ECG minime

d. Orice durere anginoasa tipica trebuie spitalizata

e. Daca exista semne evocatoare disectia aortica trebuie investigata in cel mai scurt timp

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 D. 2 E. 3 E. 4 D. 5 A. 6 D. 7 B. 8 D. 9 C. 10 C. 11 D. 12 C. 13 A. 14. B. 15 C. 16 A. 17 E. 18 D. 19 A. 20 B. 21 D. 22 D.

Complement multiplu:

23 A, C, E. 24 A, B, C. 25 D, E. 26 A, D. 27 A, C, D, E. 28 B, D. 29 A, D, E. 30 C, E. 31 A, D. 32 C, E. 33 A, B, D, E. 34 B, E. 35 A, B, C. 36 A, B, C, D. 37 B, C. 38 B, C, D, E. 39 A, C, D, E. 40 A, C, D. 41 A, C. 42 B, C. 43 A, B, C, E. 44 B, C. 45 C, D, E. 46 A, B, E.

Electrocardiograma: indicatii si interpretari

1. ECG se va derula cu:

a. 20 mm/s

b. 22 mm/s

c. 25 mm/s

d. 28 mm/s

e. 30 mm/s

2. Este adevarat despre ECG:

a. 1 mm = 0,05 s

b. 1 mm = 0,04 s

c. 1 mm = 0,2 mV

d. 1 mm = 0,04 mV

e. 1 mm = 0,05 mV

3. Este adevarat despre ECG CU EXCEPTIA:

a. Derularea se face cu 25 mm/s

b. 1 mm = 0,04 s

c. 1 mm = 0,1 mV

d. Intervalul PR normal este de 140-240 ms

e. Axa frontala este normala de la 0 la 90 grade

4. Urmatoarea formula de calcul este corecta pentru determinarea frecventei pe ECG:

a. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut

b. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua QRS si se va impartila 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minut

c. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti 300 la numarul de patrate pentru a se obtine numarul de batai pe minut

d. Se va numara numarul de patrate de 1 mm intre cele doua QRS si se va imparti la 300 pentru a se obtine numarul de batai pe minut

e. Se va numara numarul de patrate de 5 mm intre cele doua unde P si se va imparti la 300 pentru a obtine numarul de batai pe minut

5. Este caracteristic ritmului sinusal CU EXCEPTIA:

a. Depolarizarile atriale sunt perfect individualizate

b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare

c. Depolarizarile atriale au de cele mai multe ori aceeasi morfologie

d. Depolarizarile atriale sunt separate printr-o linie izoelectrica

e. Depolarizarile atriale isi au originea in nodul sinusal

6. Este element comun intre flutterul atrial si fibrilatia atriala:

a. Depolarizari atriale intre 400-600/min

b. Depolarizari atriale de 300/min

c. Morfologie regulata a undei P

d. Morfologie neregulata a undei P

e. Fara revenire la linia izoelectrica

7. Caracterizeaza ritmul jonctional:

a. In bradicardia jonctionala QRS sunt inguste

b. In tahicardia jonctionala QRS sunt rapide si neregulate (140-220/min)

c. In bradicardia jonctionala undele P sunt pozitive in derivatiile inferioare

d. In tahicardia jonctionala datorata unui bloc atrioventricular unda P QRS

e. In bradicardia jonctionala din cauza paraliziei sinusale unda P QRS

8. Referitor la ritmul ventricular sunt adevarate urmatoarele CU EXCEPTIA:

a. In tahicardia ventriculara QRS sunt largi si regulate

b. In fibrilatia ventriculara ventriculogramele sunt foarte rapide si anarhice

c. In tahicardia ventriculara undele P sunt disociate de QRS

d. O forma particulara de fibrilatie ventriculara este reprezentata de torsade ale varfurilor pe sindrom QT lung

e. In tahicardia ventriculara apar complexe de fuziune sau de captura

9. Este adevarat despre unda P:

a. In hipertrofia atriala stanga unda P este > 2,5 mV in DII, bifazica si pozitiva in V1

b. In hipertrofia atriala dreapta unda P > 120 ms in DII, bifazica si negativa in V1

c. Este negativa in derivatiile inferioare

d. Este negativa in AVR

e. In hipertrofia atriala stanga unda P > 120 ms, trifazica si pozitiva in V1

10. Este adevarat despre intervalul PR CU EXCEPTIA:

a. PR nomal este de 120-200 ms

b. In BAV 1, PR > 200 ms, stabil fara unde P blocate

c. In BAV 2, tipul Mobitz II este caracterizat de aparitia unui blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR

d. In BAV 2/1 o unda P din doua este condusa

e. In BAV 3 apare un blocaj permanent fara unda P condusa

11. Scurtarea PR apare in:

a. WPW

b. QT lung

c. BAV 1

d. BAV 2 Mobitz 1

e. BAV 2 Mobitz 2

12. In pericardita acuta apare:

a. Subdenivelare ST

b. Unda Q

c. Subdenivelare PQ

d. Supradenivelare PQ

e. QRS largi

13. Sunt posibile atunci cand axa QRS > 120 grade CU EXCEPTIA:

a. Hipertrofie ventriculara dreapta

b. Infarct lateral

c. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD

d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD

e. BPOC

14. Este adevarat atunci cand axa este la -30 grade:

a. Hipertrofie ventriculara dreapta

b. Infarct inferior

c. Infarct lateral

d. Infarct posterior

e. Cord verticalizat

15. Este adevarat despre QRS:

a. Exista bloc complet daca QRS > 100 ms

b. Exista hipertrofie ventriculara dreapta daca indicele Sokolow > 35 mm

c. Poate exista mixedem daca QRS < 5 mm

d. Unda Q este necrotica daca amplitudinea Q < 30% din R

e. Unda Q e fiziologica daca are durata > 40 ms

16. Sunt posibile cauze de supradenivelare ST CU EXCEPTIA:

a. Sindrom coronarian acut

b. Spasm coronarian

c. Sindrom de repolarizare precoce

d. Tulburari metabolice

e. Sindrom Brugada

17. NU este caracteristic sindromului coronarian acut:

a. Supradenivelare ST rezistenta la trinitrina

b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar

c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda

d. Evolutie spre unda Q

e. Evolutie spre subdenivelarea ST

18. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta CU EXCEPTIA:

a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina

b. Evolutie spre unda Q doar a miopericarditei

c. Supradenivelare ST convexa in sus cu semn in oglinda

d. Subdenivelare a PQ

e. Microvoltaj

19. Este caracteristic sindromului Prinzmetal CU EXCEPTIA:

a. Supradenivelare rezistenta la trinitrina

b. Supradenivelare ST focalizata pe un teritoriu coronar

c. Supradenivelare convexa in sus

d. Supradenivelare ce inglobeaza unde T gigante

e. Teriotoriul vascular interesat este deseori important

20. Supradenivelarea ST din sindromul de repolarizare precoce NU este caracterizat de:

a. Supradenivelare moderata

b. Supradenivelare fixa

c. Supradenivelare evolutiva

d. Supradenivelare cu debut in punctul J

e. Supradenivelare cel mai frecvent in V2V3V4

21. Urmatoarea poate fi etiologie a unei subdenivelari ST:

a. Sindrom coronarian acut

b. Pericardita acuta

c. Spasm coronarian

d. Anevrism ventricular stang

e. Sindrom de repolarizare precoce

22. Urmatoarele tulburari de repolarizare secundare pot fi cauza unei subdenivelari de ST CU EXCEPTIA:

a. Bloc de ramura

b. Preexcitatie ventriculara WPW

c. Tulburari metabolice

d. Tulburari digitalice

e. Sindrom Brugada

23. In ceea ce priveste unda T pot cauza modificari difuze de repolarizare CU EXCEPTIA:

a. Pericardita

b. Diselectrolitemii

c. Bloc de ramura

d. Antiaritmice

e. Ischemie

24. Modificari focalizate de unda T NU sunt cauzate de:

a. Ischemie

b. Diselectrolitemii

c. Hipertrofie ventriculara

d. Bloc de ramura

e. Preexcitatie

25. QTc este normal:

a. < 400 ms

b. < 420 ms

c. < 440 ms

d. < 460 ms

e. < 480 ms

26. Sunt cauze de QT lung CU EXCEPTIA:

a. Ischemie

b. Hiperkaliemie

c. Antiaritmice

d. Sindrom Romano-Ward

e. Sindrom Jerwell-Lange-Nielsen

Complement multiplu

27. Sunt afirmatii adevarate despre ECG:

a. Derularea se face cu 25 mm/s

b. Derularea se face cu 30 mm/s

c. 1 mm = 0,04 s

d. 1 mm = 40 ms

e. 1 mm = 0,1 mV

28. Este FALS despre ECG:

a. Derularea se face cu 25 mm/s

b. 1 mm = 0,04 s

c. 1 mm = 0,1 mV

d. 1 mm = 0,04 mV

e. Derularea se face cu 30 mm/s

29. In ceea ce priveste calculul frecventei pe ECG sunt adevarate urmatoarele:

a. Initial se va numara numarul de ptrate de 5mm dintre cele doua QRS

b. Initial se va numara numarul de patrate de 1mm dintre cele doua QRS

c. Numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS va fi impartit la 300 pentru a afla frecventa

d. La numarul de patrate numarat dintre cele doua QRS se va impartii 300 pentru a obtine frecventa

e. Numarul de patrate dintre cele doua QRS va fi inmultit cu 30 pentru a obtine frecventa

30. La interpretarea ECG se vor defini:

a. Regularitatea sau neregularitatea ritmului

b. Frecventa ventriculara medie

c. Frecventa atriala medie

d. Tahicardia sau bradicardia

e. Se va specifica existenta extrasistolelor

31. Caracterizeaza ritmul sinusal pe ECG:

a. Depolarizari atriale perfect individualizate

b. Depolarizari atriale pozitive in derivatiile superioare

c. Depolarizari atriale intotdeauna de aceeasi morfologie

d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica

e. Depolarizari atriale cu morfologii distincte

32. Sunt caracteristici ECG ale ritmului sinusal CU EXCEPTIA:

a. Depolarizarile atriale nu sunt mereu perfect individualizate

b. Depolarizarile atriale sunt pozitive in derivatiile inferioare

c. Depolarizarile atriale sunt negative in deviatiile inferioare

d. Depolarizarile atriale nu sunt pozitive in derivatiile inferioare

e. Depolarizarile atriale nu sunt neaparat separate prin linie izoelectrica

33. NU caracterizeaza fibrilatia atriala:

a. Depolarizari atriale intre 400-600/min

b. Depolarizari atriale intre 300-400/min

c. Depolarizari atriale intre 200-300/min

d. Depolarizari atriale intre 250-300/min

e. Depolarizari atriale intre 250-350/min

34. Sunt caracteristici ECG ale fibrilatiei atriale CU EXCEPTIA:

a. Depolarizari atriale de morfologie foarte variabila

b. Depolarizari atriale perfect individualizate

c. Depolarizari atriale anarhice

d. Depolarizari atriale separate de linie izoelectrica

e. Depolarizari atriale fara revenire la linia izoelectrica

35. Urmatoarele sunt adevarate despre flutterul atrial:

a. Depolarizari atriale de 300/min

b. Depolarizari atriale neregulate

c. Depolarizari atriale cu morfologie de dinti de fierastrau

d. Depolarizari regulate cu revenire la linia izoelectrica

e. Depolarizari fara revenire la linia izoelectrica

36. NU caracterizeaza flutterul atrial:

a. Depolarizari atriale de 200/min

b. Depolarizari atriale de 250/min

c. Depolarizari atriale de 300/min

d. Depolarizari atriale de 350/min

e. Depolarizari atriale de 400/min

37. Bradicardia jonctionala poate sa apara:

a. In cazul unui bloc sinusal

b. In cazul unei paralizii sinusale

c. In cazul unui bloc atrioventricular

d. In cazul unui bloc de ram drept

e. In cazul unui bloc de ram stang

38. Este adevarat despre aspectul ECG al undei P in ritmul jonctional:

a. In paralizia sinusala PQRS

c. In BAV P>QRS

d. In BAV P2,5mV in DII in hipertrofia atriala dreapta

e. P>120 ms in DII in hipertrofia atriala stanga

48. In Hipertrofia atriala stanga este adevarat despre unda P:

a. P>120 ms in DIII

b. P bifazica in V1

c. P pozitiva in V1

d. P negativa in V1

e. P >2,5 mV in DIII

49. In hipertrofia atriala dreapta este FALS despre unda P:

a. P> 2,5mV in DII

b. P bifazica in V1

c. P pozitiva in V1

d. P negativa in V1

e. P > 120 ms in DII

50. Sunt afirmatii FALSE despre intervalul PR:

a. PR normal este de 120-200 ms

b. PR normal este de 140-200 ms

c. PR normal este de 160- 200 ms

d. PR normal este constant de la un ciclu la altul

e. PR normal este inconstant de la un ciclu la altul

51. NU este adevarat depre alungirea PR:

a. PR >200 ms in BAV1

b. In BAV 2/1 doua unde din una sunt conduse

c. In BAV3 blocajul se produce dupa alungirea progresiva a PR

d. In BAV Mobitz II blocajul se produce fara alungirea PR

e. Nu sunt unde P blocate in BAV1

52. Sunt caracteristici ale BAV 2:

a. Blocaj intermitent al undelor P dupa alungirea progresiva a PR

b. Blocaj intermitent al undelor P fara alungirea PR

c. Nu exista unde P blocate

d. Toate undele P sunt blocate

e. Scapare ventriculara lenta

53. PR NU este scurtat in:

a. WPW

b. Brugada

c. Pericardita acuta

d. BAV 1

e. BAV 3

54. Axa dreapta (>120 de grade) apare la:

a. Infarct lateral

b. Infarct inferior

c. Brevilin

d. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD

e. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD

55. Axa la 120 grade NU apare la:

a. Hipertrofie ventriculara dreapta

b. Hipertrofie ventriculara stanga

c. Infarct lateral

d. Infarct inferior

e. Brevilin

56. Axa stanga (-30 grade) este caracteristica la:

a. BPOC

b. Infarct lateral

c. Hipertrofie ventriculara stanga

d. Hipertrofie ventriculara dreapta

e. Hemibloc anterior stang singur sau cu BRD

57. NU caracterizeaza axa la -30 de grade:

a. Hemibloc posterior stang singur sau cu BRD

b. Hemibloc lateral stang singur sau cu BRD

c. Infarct lateral

d. Infarct posterior

e. Infarct inferior

58. Urmatoarele grade NU se incadreaza in axa normala a QRS:

a. -15

b. 20

c. 70

d. 120

e. 30

59. In functie de durata QRS urmatoarele valori caracterizeaza un bloc incomplet:a. 80 ms

b. 100 ms

c. 110 ms

d. 115 ms

e. 120 ms

60. In functie de durata QRS urmatoarele valori NU caracterizeaza un bloc complet:

a. 80 ms

b. 100 ms

c. 125 ms

d. 130 ms

e. 90 ms

61. Care din urmatoarele NU reprezinta formula de calcul a indicelui Sokolow:a. SV1 + RV4

b. SV1 + RV5

c. SV1 + RV6

d. SV2 + RV4

e. SV2 + RV5

62. Urmatoarele valori ale indicelui Sokolow corespund hipertrofiei ventriculare stangi:

a. 25 mm

b. 30 mm

c. 31 mm

d. 35 mm

e. 40 mm

63. Urmatoarele conditii pot determina microvoltaj QRS:

a. Endocardita

b. Revarsat pericardic

c. Hipocalcemie

d. Mixedem

e. Mixom

64. Unda Q este fiziologica in:

a. aVL

b. aVR

c. aVF

d. V4

e. V5

65. Unda Q reprezinta necroza daca:

a. Amplitudinea Q > 30% din cea a undei R

b. Durata >30 ms

c. Este repartizata pe un teritoriu coronarian

d. Lipsesc tulburari secundare de repolarizare

e. Sunt prezente tulburari secundare de repolarizare

66. Existenta undei R in V1V2V3 se poate datora:

a. Hipertrofiei ventriculare stangi

b. Unui infarct bazal

c. Unui infarct anterior

d. Unui BRS

e. Unei preexcitatii ventriculare cu fascicul Kent stang

67. NU sunt caracteristice undei Q in V1V2V3:

a. Hipertrofie ventriculara stanga

b. Infarct bazal

c. BRD

d. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent stang

e. Preexcitatie ventriculara cu fascicul Kent drept

68. Existenta supradenivelarii ST se poate datora:

a. Sindrom coronarian acut

b. Pericardita acuta

c. Sindrom de repolarizare precoce

d. Anevrism ventricular drept

e. Spasm coronarian

69. NU caracterizeaza sindromul coronarian acut:

a. Supradenivelare ST corectata cu trinitrina

b. ST convex in sus cu subdenivelare in oglinda

c. Fara evolutie spre unda Q

d. Subdenivelare a PQ

e. Microvoltaj

70. Sunt caracteristici ale segmentului ST in pericardita acuta:

a. Supradenivelare difuza

b. Subdenivelare difuza

c. Convex in sus

d. Rezistent la trinitrina

e. Evolotie spre unda Q in miopericardita

71. In ceea ce priveste segmentul ST urmatoarele sunt caracteristice anginei Prinzmetal:

a. Subdenivelare focalizata pe un teritoriu vascular

b. Supradenivelare concava in sus

c. Inglobeaza unde T gigante

d. Este corectat cu trinitrina

e. Este rezistent la trinitrina

72. In anevrismul de ventricul stang:

a. Supradenivelarea ST este discreta

b. Supradenivelarea ST este fixa

c. Supradenivelarea ST este evolutiva

d. Supradenivelarea ST debuteaza in punctul J

e. Supradenivelarea ST apare cel mai frecvent in V2V3V4

73. Sunt cauze atat de supradenivelare cat si de subdenivelare de ST:

a. Blocul de ramura

b. Hipertrofia ventriculara

c. WPW

d. Brugada

e. Anevrismul ventricular stang

74. Sunt cauze exclusiv de subdenivelare ST:

a. Bloc de ramura

b. Hipertrofia ventriculara

c. WPW

d. Tulburari metabolice

e. Tulburari digitalice

75. In ceea ce priveste unda T, urmatoarele sunt cuze de modificari difuze de repolraizare:

a. Pericardita

b. Ischemia

c. Diselectrolitemii

d. Bloc de ramura

e. Preexcitatie

76. NU sunt cauze de modificari focalizate de repolarizare:

a. Perocardita

b. Diselectrolitemii

c. Medicamentoase

d. Ischemice

e. Hipertrofie ventriculara

77. Urmatoarele valori ale QTc pot fi sugestive pentru Sindrom Romano-Ward:

a. 415 ms

b. 425 ms

c. 435 ms

d. 451 ms

e. 455 ms

78. Urmatoarele pot fi cauze de QT lung:

a. Antiaritmice

b. Hipokaliemie

c. Hipocalcemie

d. Macrolide

e. Antihistaminice

Raspunsuri

Complement simplu:

1 C. 2 B. 3 D. 4 A. 5 C. 6 E. 7 E. 8 D. 9 D. 10 C. 11 A. 12 C. 13 C. 14 B. 15 C. 16 D. 17 E. 18 C. 19 A. 20 C. 21 A. 22 E. 23 C. 24 B. 25 C. 26 B.

Complement multiplu:

27 A, C, D, E. 28 D, E. 29 A, D. 30 A, B, D, E. 31 A, C, D. 32 A, C, D, E. 33 B, C, D, E. 34 B, D. 35 A, C, E. 36 A, B, D, E. 37 B, C. 38 A, C, E. 39 B, C, E. 40 B, D, E. 41 B, C, E. 42 B, C, D, E. 43 A, B, C, D. 44 B, C, D, E. 45 A, B, C. 46 B, D. 47 A, D, E. 48 B, D. 49 D, E. 50 B, C, E. 51 B, C. 52 A, B. 53 B, C, D, E. 54 A, D. 55 B, D, E. 56. C, E. 57 A, B, C, D. 58 A, D. 59 B, C, D, E. 60 A, B, E. 61 A, D, E. 62 D, E. 63 B, D. 64 B, E. 65 A, C, E. 66 B, E. 67 B, C, D. 68 A, B, C, E. 69 A, C, D, E. 70 A, D, E. 71 C, D. 72 A, B, E. 73 A, B, C. 74 D, E. 75 A, B, C. 76 A, B, C. 77 D, E. 78 A, B, D, E.

Endocardita infectioasa

1. Sunt cardiopatii din grupa B de risc pentru endocardita infectioasa CU EXCEPTIA:

a. Insuficienta aortica

b. Bioproteze valvulare

c. Prolaps de valva mitrala cu insuficienta mitrala

d. Bicuspidie aortica

e. Cardiomiopatie obstructiva

2. NU caracterizeaza etiologia bacteriana a endocarditei infectioase:

a. Streptococii alfahemolitici sunt cel mai adesea responsabili de boala Osler

b. Streptococul bovis are poarta de intrare urinara

c. Stafilococul epidermidis este frecvent in endocarditele tricuspide la toxicomani

d. Bacilii gram negativi au poarta de intrare ORL sau dentara

e. Endocarditele cu germeni HACEK dau deseori culturi negative

3. Caracterizeaza fiziopatologia endocarditei infectioase:

a. Bacteriile se fixeaza pe endocardul afectat de leziuni de jet

b. Apare o suprasarcina volemica cronica

c. Apare o dilatare compensatorie a cavitatilor

d. Scade presiunea de umplere

e. Creste debitul sistemic

4. Sunt semne periferice in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Fals panaritiu Osler

b. Placi Janeway

c. Noduli Roth

d. Purpura petesiala clasic la nivelul fetei

e. Splenomegalie

5. NU caracterizeaza bilantul biologic in diagnosticul endocarditei infectioase:a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii

b. Sistematic, recoltari pe medii speciale (Bartonella, Coxiella)

c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor

d. Proteinurie pe 24h

e. Markeri imunologici de forme subacute

6. Ecografia transtoracica si transesofagiana pot preciza in diagnosticul endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Caracterul pediculat al vegetatiilor

b. Riscul embolic crescut daca dimensiunea > 8mm

c. Valvulopatia subiacenta

d. Complicatii locale ca abcesul

e. Functia ventriculara stanga

7. Diagnosticul de endocardita infectioasa este posibil daca exista:

a. 2 criterii majore Duke

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke

c. 5 criterii minore Duke

d. 4 criterii minore Duke

e. 1 criteriu major si 1 criteriu minor Duke

8. Sunt microorganisme care daca prezente in hemocultura constituie criteriu major Duke CU EXCEPTIA:

a. Streptococcus viridans

b. Stafilococcus epidermidis

c. Haemofilus

d. Kingella

e. Coxiella burnetii

9. Sunt criterii minore Duke CU EXCEPTIA:

a. Valvulopatie

b. Febra > 38 de grade

c. Hemoragie intracraniana

d. Factor reumatoid

e. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara

10. NU este factor ecocardiografic de prognostic negativ in endocardita infectioasa:

a. HTAP

b. FEVS scazuta

c. Leziuni sub-aortice

d. Endocardita pe proteza

e. Scurgere aortica voluminoasa

11. Sunt complicatii cardiace ale endocarditei infectioase CU EXCEPTIA:

a. Distructie valvulara

b. Insuficienta cardiaca

c. Anevrism micotic aortic

d. Abces septal ce determina BAV

e. Infarct miocardic prin embolie coronara

12. NU este cauza de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in endocardita infectioasa:

a. Persistenta portii de intrare

b. Flebita

c. Abces paravalvular

d. Infectie necontrolata la nivel local

e. Splenomegalie

13. Corespunde tratamentului EI in functie de germeni:

a. Streptococi Ceftriaxona 4 saptamanai

b. Enterococi Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

c. Stafilococi meti-S Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6 saptamani

d. Coxiella burnetti Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 5 zile

e. Hemoculturi negative Vancomicina 50 mg/kh/zi 6 saptamani

14. NU corespunde antibioterapiei de prima intentie a EI pe proteza:

a. Streptococi Gentamiina 3 mg/kg/zi timp de 2 saptamani

b. Stafilococi meti-S Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

c. Stafilococi meti-R Gentamicina 3 mg/kg/zi 6 saptamanai

d. Hemoculturi negative Rifampicina 6 saptamani

e. Hemoculturi negative Gentamicina 15 zile

15. Este indicatie de tratament chirurgical la 8 zile in endocardita infectioasa:a. Insuficienta aortica severa c semne clinice de IVS

b. Insuficienta mitrala severa fara indicatie hemodinamica

c. Abcese de inel sau septale necontrolate

d. Endocardita fungica

e. Endocardita infectioasa mitrala cu risc embolic crescut datorita vegetatiilor > 10 mm

16. Este FALS despre antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Este cea mai importanta

b. Necesita masuri stricte de igiena cum ar fi consultatia stomatologica bianuala

c. Ultimele recomandari merg in directia diminuarii antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii

d. Pacientii sunt clasati in grupe de risc A, B si C

e. Antibioprofilaxia trebuie sa fie rezervata doar pacientilor din grupa A

Complement multiplu:

17. Urmatoarele cardiopatii fac parte din grupa A de risc pentru endocardita infectioasa:

a. Bioprotezele

b. Protezele mecanice

c. PVM cu IM

d. IA

e. IM

18. Urmatorii streptococi alfahemolitici care pot determina EI sunt negrupabili dupa Lancefield:

a. Mitis

b. Sanguis

c. Bovis

d. Salivarius

e. Mutans

19. Este adevarat despre stafilococii ce pot determina EI:

a. Dau forme emboligene

b. Principalii sunt aureus si epidermidis

c. Poarta de intrare ORL sau dentara

d. Adeseori rezistenti la antibiotice

e. Frecvent prezenti in endocarditele tricuspide la toxicomani

20. Urmatorii germeni fac parte din grupul HACEK:

a. Haemofilus

b. Actinobacter

c. Cardiobacterium

d. Escherichia

e. Kingella

21. Sunt semne periferice in diagnosticul EI:

a. Cardiomegalie

b. Fals panaritiu Osler

c. Placi Janeway

d. Noduli Roth

e. Suflu de regurgitare

22. Sunt elemente recomandate in bilantul biologic din diagnosticul EI:

a. Hemoculturi inaintea oricarei antibioterapii repetate in cursul puseelor febrile si frisoanelor

b. Hemoculturi sistematic pe medii speciale

c. Bilant inflamator: hemoleucograma, VSH, CRP, electroforeza proteinelor

d. Latex Waaler Rose

e. TFA VDRL

23. Sunt examene morfologice pentru a identifica poarta de intrare in diagnosticul EI:

a. Examen panoramic dentar

b. Radiografie a sinusurilor

c. CT abdomino-pelvian

d. Scintigrafie cardiaca

e. Body-scanner

24. Sunt criterii pentru endocardita infectioasa sigura:

a. Examen anatomopatologic pozitiv

b. 1 criteriu major + 3 criterii minore Duke

c. Rezolvarea semnelor clinice cu antibioterapie < 4 zile

d. 1 criteriu major + 1 criteriu minor Duke

e. 5 criterii minore Duke

25. Sunt criterii majore Duke:

a. Vegetatie de valva protetica pe ETT

b. Abces de valva protetica pe ETE

c. Ac IgG antifaza I > 1/800

d. Agravarea unui suflu de insuficienta valvulara

e. 2 hemoculturi distincte pozitive pentru Eikenella

26. Sunt criterii minore Duke:

a. Toxicomanie i.v.

b. Febra > 38 de grade

c. Hemoragie intracraniana

d. Factor reumatoid

e. Hemoculturi pozitive pentru S. Aureus

27. Urmatorii factori de prognostic negativi ai EI sunt complicatii ale EI:

a. Soc septic

b. Disfunctie severa de proteza

c. Diagnosticare cu intarziere

d. DNID

e. AVC

28. Sunt complicatii neurologice ale EI:

a. Hemoragie cerebro-meningeala prin ruptura de anevrism micotic

b. Abces cerebral

c. Meningita bacteriana

d. Anevrism micotic cerebral

e. AVC embolic

29. Sunt cauze de febra persistenta dupa 7 zile de antibioterapie in EI:

a. Alergie la antibiotice

b. Reinoculare prin alta poarta de intrare

c. Embolie septica splenica

d. Glomerulonefrita

e. Limfangita la nivelul portii de intrare

30. Corespunde antibioterapiei de prima intentie in EI cu Coxiella Burnetti pe valva nativa:

a. Doxiciclina 100 mg x2/zi timp de 18 luni

b. Vancomicina 20 mg/kg/zi timp de 6 saptamani

c. Ofloxacina 400 mg/zi timp de 18 luni

d. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 18 luni

e. Ceftriaxona 100 mg/zi timp de 18 luni

31. Caracterizeaza antibioterapia de prima intentie in EI cu Stafilococi meti-R pe proteza valvulara:

a. Oxacilina 2gx6/zi timp de 6 saptamani

b. Vancomicina 30 mg/kg/zi timp de 6-8 saptamani

c. Gentamicina 3 mg/kg/zi timp de 15 zile

d. Rifampicina timp de 6-8 saptamanai

e. Ceftriaxona timp de 6 saptamani

32. Sunt indicatii pentru tratament chirurgical pe termen mediu in EI:

a. IA severa fara indicatie hemodinamica

b. IM severa cu indicatie hemodinamica

c. IM severa fara indicatie hemodinamica

d. Endocardita fungica

e. Abcese de inel sau septale

33. Caracterizeaza antibioprofilaxia endocarditei infectioase:

a. Toti pacientii valvulari trebuie sa primeasca un carnet de profilaxie a EI

b. Se recomanda diminuarea antibioprofilaxiei sistematice la toti valvularii

c. In functie de risc pacientii sunt repartizati in grupe: A, B sau C

d. Antibioprofilaxia se recomanda doar in grupa C riscul cel mai crescut

e. Se recomanda amoxicilina 2g p.o. inaintea oricarui gest dentar cu risc crescut

Raspunsuri:

Complement simplu:

1 B. 2 D. 3 A. 4 D. 5 B. 6 B. 7 E. 8 B. 9 E. 10 D. 11 C. 12 E. 13 A. 14 C. 15 B. 16 D.

Complement multiplu:

17 A, B. 18 A, B,D, E. 19 A, B, E. 20 A, C, E. 21 B, C, D. 22 A, C, D, E. 23 A, B, C, E. 24 A, B, E. 25 A, B, C, E. 26 A, B, C, D. 27 A, C, E. 28 A, B, C, E. 29 A, C, D. 30 A, C. 31 B, C, D. 32 A, C. 33 A, B, E.

Fibrilatia atriala

1. Urmatoarele sunt adevarate despre fibrilatia atriala:

a. Este tulburarea cea mai putin frecventa

b. Corespunde unor circuite de macroreintrare intra-atriale

c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard heterogen datorita fibrozei

d. Fibroza apare exclusiv datorita cresterii presiunii intra-atriale

e. Sistola atriala asigura jumatate din debitul cardiac

2. Este FALS despre fibrilatia atriala:

a. Este cea mai frecventa tulburare de ritm

b. Corespunde unor multiple circuite de microreintrare intra-atriale

c. Circuitele de reintrare se constituie in cadrul unui miocard omogen datorita fibrozei

d. Trecerea in fibrilatie atriala are consecinta pierderea sistolei atriale

e. Sistola atriala asgura pana la 30% din debitul cardiac

3. NU este etiologie cardiaca de fibrilatie atriala:

a. HTA

b. Revarsat pericardic

c. Valvulopatii

d. Cordul pulmonar cronic

e. Feocromocitom

4. Este etiologie cardiaca a fibrilatiei atriale:

a. Hipertiroidism

b. Feocromocitom

c. Etilismul acut

d. CPA - embolie pulmonara

e. FiA idiopatica

5. NU caracterizeaza manifestarile fibrilatiei atriale:

a. Astenie

b. Lipotimie

c. Sincopa la ritm 75 ani

d. Diabet

e. Sex

11. Riscul embolic in FiA depinde cel mai mult de:

a. Caracterul permanent

b. Caracterul paroxistic

c. Cardiopatia de fond

d. Varsta

e. Sex

12. Urmatoarele sunt adevarate despre scorul CHADS2 CU EXCEPTIA:

a. HTA valoreaza 1 punct

b. Diabetul valoreaza 2 puncte

c. AVC valoreaza 2 puncte

d. Cardiopatia valoreaza 1 punct

e. Varsta valoreaza 1 punct

13. Sunt elemente etiologice ale insuficientei cardiace in FiA CU EXCEPTIA:

a. Pierderea sistolei atriale

b. Tahicardie care scurteaza umplerea ventriculara

c. Cresterea consumului miocardic de oxigen

d. Cardiomiopatie dilatativa consecutiva unei tahiaritmii sustinute

e. Scaderea debitului ventricular prin valvulopatie de fond

14. Insuficienta cardiaca din FiA se poate manifesta in urmatoarele forme CU EXCEPTIA:

a. Dispnee

b. Astenie

c. Sincope

d. Insuficienta cardiaca globala

e. EPA

15. Este adevarat despre complicatiile FiA:

a. FiA reprezinta un factor de risc adaugat pentru AVC

b. Pierderea sistolei atriale nu este suficienta pentru a determina insuficienta cardiaca

c. Trecerea in FiA permanenta survine in medie la 3 ani dupa primul acces

d. Boala aritmica atriala este intotdeauna controlata cu antiaritmice

e. Tratamentul anticoagulant este recomandat deoarece nu determina complicatii

16. Este FALS despre tratamentul FiA:

a. Anticoagulare pe viata de la primul acces daca CHADS < 2

b. Incetinirea frecventei cardiace c. Cardioversie doar daca FiA este simptomatica

d. Tratament simptomatic pentru complicatii

e. In urgenta se administreaza digitalice

17. In FiA Socul extern se admnistreaza dupa verificarea urmatoarelor CU EXCEPTIA:

a. Absenta contraindicatiilor de anestezie generala

b. Oprirea digitalicelor

c. Absenta administrarii de amiodarona

d. Persistenta FiA

e. Kaliemiei

18. Cea mai frecvent utilizata metoda de cardioversie in FiA este: