cancerul san

of 28 /28
 1 CANCERUL DE SÂN Ce este cancerul? Corpul uman este format din milioane de celule, grupate în ţesuturi şi organe (muşchi, oase, plămâni, ficat, etc.). Celulele normale interacţionează între ele într-o manier ă armonioasă. Atunci când acestea încep să se dividă într-un mod haotic, devin periculoase  pentru organism. Dac ă mecanismele de apărare ale organismului nu sunt capabile să distrugă aceste celule anormale, numărul lor continuă să crească, formând o tumoră. Nu toate tumorile sunt însă canceroase. Exist ă tumori benigne (necanceroase) şi maligne (canceroase). Diferen ţierea între cele două tipuri de tumori se face  prin examinarea microscopic ă a unei mici probe de ţesut recoltată de la nivelul zonei afectate (biopsie). Celulele tumorii benigne nu invadeaz ă ţesutul înconjur ător şi nu se r ăspândesc în celelalte organe. În general, acestea nu constituie un  pericol pentru viaţă, dar trebuie tratate chirurgical. Tumorile maligne sunt periculoase deoarece, cu timpul, pot invada ţesuturile vecine, distrugându-le progresiv. Uneori, celulele se desprind din tumora ini ţială (primar ă) şi se r ăspândesc la alte organe  prin intermediul fluxului sangvin sau sistemului limfatic. Când aceste celule ajung la nivelul unui nou ţesut, ele pot continua să se dividă şi să formeze o nouă tumor ă numită secundar ă sau metastază. Anatomia sânului Sânul este compus din lobi, ducte (canale înguste care leagă lobii de mamelon), ţesut adipos, limfatic şi conjunctiv (de legătur ă). Fiecare sân are între 15 şi 20 de lobi, alcătuiţi la rândul lor din mai mulţi lobuli. Lobulii se termină în zeci de bulbi producători de lapte. Lobii, lobulii şi bulbii sunt interconectaţi prin ducte, care duc spre mamelonul aflat în mijlocul unei zone mai întunecate a pielii numite areolă. Prin vasele limfatice circul ă limfa (fluid ce conţine celule ale sistemului imunitar) spre ganglionii limfatici. Majoritatea

Author: raoultrifan7560

Post on 10-Apr-2018

225 views

Category:

Documents


0 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/8/2019 Cancerul San

    1/28

    1

    CANCERUL DE SN

    Ce este cancerul?Corpul uman este format din milioane de celule, grupate nesuturii organe (muchi, oase, plmni, ficat, etc.). Celulele normaleinteracioneaz ntre ele ntr-o manier armonioas. Atunci cnd

    acestea ncep s se divid ntr-un mod haotic, devin periculoase pentru organism. Dac mecanismele de aprare ale organismului nusunt capabile s distrug aceste celule anormale, numrul lor continu s creasc, formnd otumor . Nu toate tumorile sunt ns canceroase. Exist tumori benigne (necanceroase)i maligne(canceroase). Diferenierea ntre cele dou tipuri de tumori se face prin examinarea microscopic a unei mici probe deesut recoltat de la nivelul zonei afectate (biopsie).Celulele tumorii benigne nu invadeaz esutul nconjur tor i nu ser spndesc n celelalte organe. n general, acestea nu constituie un pericol pentru via , dar trebuie tratate chirurgical.

    Tumorile maligne sunt periculoase deoarece, cu timpul, pot invadaesuturile vecine, distrugndu-le progresiv. Uneori, celulele sedesprind din tumora iniial (primar ) i se r spndesc la alte organe prin intermediul fluxului sangvin sau sistemului limfatic. Cndaceste celule ajung la nivelul unui nouesut, ele pot continua s sedivid i s formeze o nou tumor numit secundar saumetastaz .

    Anatomia snuluiSnul este compus din lobi, ducte (canale nguste care leag lobii demamelon),esut adipos, limfatici conjunctiv (de legtur ). Fiecare

    sn are ntre 15i 20 de lobi, alctuii la rndul lor din mai mulilobuli. Lobulii se termin n zeci de bulbi productori de lapte.Lobii, lobuliii bulbii sunt interconectai prin ducte, care duc spremamelonul aflat n mijlocul unei zone mai ntunecate a pielii numiteareol. Prin vasele limfatice circul limfa (fluid ce conine celule alesistemului imunitar) spre ganglionii limfatici. Majoritatea

  • 8/8/2019 Cancerul San

    2/28

    2

    ganglionilor limfatici ai snului sunt localizai n axil (subsuoar ).Acetia sunt numii ganglioni axilari.Snii sunt rareori de aceeai dimensiune, iar forma lor se modific pe parcursul unui ciclu menstrual. Mrimea snilor variaz nfuncie de cantitatea deesut adipos ce protejeaz i acoper structura intern a snului.

    Cancerul de snMajoritatea cancerelor sunt numite dup partea corpului pe care oafecteaz cnd se declaneaz. Cancerul mamar se dezvolt nesutul snului. El apare att la femei, cti la brbai n esutulmamar, dar cancerul de sn la brbai este mai rar. Dac celulelecanceroase atingesutul limfatici ganglionii axilari, metastazele sentlnesc mai frecvent.Cancerul de sn este foarte rar ntlnit nainte de vrsta de 25 de ani.Frecvena lui crete continuu dup 30 de ani. Trei sferturi dincazurile de cancer mamar apar dup 50 de ani. Acesta poate fidescoperit n stadii precoce, intermediare sau avansate,i poateevolua lent, moderat sau rapid. Exist numeroase tipuri de cancer mamar, fiecare necesitnd un tratament adaptati actualizat de ctre personalul medical n funcie de nevoile pacientului.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    3/28

    3

    Factorii de risc n cancerul mamarCare sunt cauzele apariiei cancerului de sn?Prin noiunea derisc se nelege o probabilitate mai mare dectmedia, de a dezvolta acest tip de cancer. Riscul crescut de apariie acancerului de sn se explic prin existena hormonului sexualfemininestrogen, i n mod deosebit expunerea organismului laestrogen pe o perioad mai ndelungat, ceea ce face din cancerul de

    sn oboal hormono-dependent . Un risc crescut pentru cancerulde sn l prezint i:

    Factorii endogeni (carein de gazd)1. naintarea n vrst. Studiile relev faptul c cele mai multecazuri de cancer de sn apar dup 40 de ani. Frecvena de apariie acancerului n funcie de vrst este ilustrat n urmtorul grafic(maximele de frecven pe intervalele de vrst sunt n zona 45-49de anii 60-69 de ani) .

    0

    1000

    2000

    3000

    4000

    20-29 30-39 40-49 50-59 60-69 70-79

    Vrsta

    N u m

    r u

    l d e c a z u r i

    2. femeile care au avut primul ciclu menstrual la o vrst fraged,nainte de 12 ani, respectiv cele la care menopauza s-a instalattrziu, dup vrsta de 55 de ani.3. femeile care au avut primul lor copil dup vrsta de 30 de ani, saucele care nu au avut copii.4. lipsa alaptrii. Alaptarea este un factor de risc protector.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    4/28

    4

    5. obezitatea aprut dup menopauz, cnd abundena esutuluiadipos poate duce la creterea nivelului de estrogen la femeiei prinurmare creterea riscului de apariie a cancerului de sn.6. femeile care au avut n antecedente afeciuni benigne ale snuluii stri precanceroase (hiperplazii, displazii, metaplazii, distrofiiicancerul lobular n situ) ce pot duce la cancere invazive.7. cicatricile radiale (leziune de grani).

    8. deficitele imune.9. tulbur rile endocrine (hipo- sau hipertiroidiai excesulestrogenic).

    Factorii de mediu1. iradierea regiunii toracice (mai ales nainte de 30 de ani).2. dieta bogat n gr simi, proteinei dulciuri rafinate. Studiile arat c rile industrializate cele mai afectate de poluare prezint ofrecven mai ridicat a cancerului de sn. Explicaiile pentruaceasta ar putea fi variate, ncepnd de la condiiile economice dinaceste ri, care favorizeaz un regim alimentar bogat n gr simi

    alimentare, mbogit cu substane chimice provenite dintratamentele cu pesticidei hormonale la care sunt supuse produselealimentare. Aceste tratamente sunt suspectate c ar juca un rolimportant n apariia cancerului.O alimentaie prea abundent favorizeaz apariia cancerului de sn,deoarece excesul de gr simi i adaoii alimentari cunoscui subdenumirea de E-uri, la femei duce la producerea unei cantitinsemnate de estrogeni. De aceea se recomand o alimentaiecumptat, srac n gr simii carne roie, dar completat cu fructei legume proaspete, care ajut la prevenirea cancerului de sn prinefectul lor antioxidant (cresc imunitatea fa de infecii, rezistena la

    stres, ajut la prevenirea bolilor cardiovasculare). 3. expunerea snilor la radiaii ultraviolete, mai ales la pacientele cumodificri de mastopatie.4. consumul de alcool. Obiceiul de a consuma unul sau mai multe pahare de alcool pe zi duce la o cretere uoar a riscului de apariiea cancerului de sn.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    5/28

    5

    5. stresul - este att un factor de risc cti un factor de agravare.Implicaiile stresului n cancer au fost studiatei continu s fieobiectul a numeroase studii. O legtur cauzal direct ntre stresicancer este greu de stabilit, ns stresul reprezint f r ndoial attun factor de risc important pentru apariia cancerului, cti unfactor important n estimarea evoluiei bolii, a prognosticului eii aadaptrii psiho-emoionale la boal. Studiile indic o rat mai

    ridicat a cancerului la persoanele care au avut parte de mai multeevenimente stresante nainte de declanarea bolii.6. contraceptivele orale-considerate ca factor de risc cnd suntadministrate nainte de prima sarcin sau pe o perioad mai mare de10 ani. Ct despre femeile la menopauz, se pare c tratamentulhormonal substitutiv bazat pe asocierea de estrogenii progestative,ar duce la o uoar cretere a riscului pentru cancerul de sn. Pe dealt parte, acest tratament ofer femeii protecie deloc de neglijatfa de osteoporoz, unele boli cardiovascularei diverse alte bolilegate de aceast perioad de via. Pn la apariia unor rezultateconcludente ale studiilor pe aceast tem, contraceptivele oralei

    substitutivele hormonale nu sunt prescrise femeilor care au avutcancer la sn, evitndu-se recidiva.7. factorii virali-virusurile ARN tip Bi C8. expunerea prelungit la unde electromagnetice9. fumatul activ sau pasiv.

    Factorii genetici1. prezena factorului mamar de cretere derivat (mammaryderived growth factor 1-MDGF1) - au fost identificate modificricelulare n cancerele mamare2. transmiterea ereditar - motenire direct a defectelor genetice

    specifice (BRCA1), trasmitere modificat a unor gene (BRCA2),sindroame de agregare familial, predispoziie genetic dependent de interaciunile cu mediul - constau n prezena la membriiaceleiai familii a mai multor cancere colonoce, gastricei mamare3. prezena unui risc crescut la descendentele unor mame cu cancer mamar (risc de 2 ori mai mare, mai ales cnd cancerul mamar a fost

  • 8/8/2019 Cancerul San

    6/28

    6

    bilateral); de asemenea, exist un risc crescut dac n familie suntmai multe rude de grad 1i 2 cu cancer mamar

    Cum putei reduce riscul?Exper ii estimeaz c mai mult de 50% din cazurile de cancer desn pot fi evitate datorit unor mbuntiri aduse stilului de via.Iat cteva sfaturi ce v pot ajuta s scdei riscul de apariie al

    cancerului de sn:1. Nu fumai i evitai fumul altora.2. Mncai sntos: consumai multe fructei legumei mai

    puin carne roie. Limitai consumul de alcool.3. Practicai o activitate fizic regulat. Aceasta v va ajutai

    la meninerea unei greuti corporale adecvate.4. Protejai-v de soarele puternici examinai-v periodic

    pielea, raportnd medicului vostru eventualele modificri.5. Urmai recomandrile de depistare a cancerului:

    - autoexaminarea lunar care v ajut s v cunoatei proprii sni n diferite stadii ale ciclului menstrual

    - examinarea anual la medic(ncepnd cu vrsta de 20 deani).- mamografie precoce- n cazul n care o membr a

    familiei prezint cancer mamar se recomand ca prima mamografies fie f cut nainte de 40 de ani, dar dup vrsta de 20 de ani.

    6. n cazul existenei unor afeciuni la nivelul snului (de oricenatur ) - se recomand urmrirea evoluiei acestora

    Simptomele cancerului mamarLa 90% dintre femei, cancerul de sn este observat mai nti ca oexcrescen (esut cu aspect de tumor ce iese din planul normal al

    snului). Nou din zece excrescen e mamare sunt benigne , multedintre acestea fiind chisturi.Totui, exist i alte semne ce necesit atenie:- modificri ale dimensiunii, formei sau aspectului snilor (cretereaunui sn comparativ cu cellalt, ncreituri, ondulaii, retraciicutanate), precumi a lejeritii de micare a unui sn n comparaie

  • 8/8/2019 Cancerul San

    7/28

    7

    cu celalalt; este posibil dezvoltarea unei hipersensibiliti la acestnivel.- mrirea nodulilor limfatici de la periferia snului sau axil, precumi apariia de noduli noi la aceste nivele, care persist dup menstruaie.- dureri asociate nodulilor, care persist i incomodeaz stilul devia sau somnul pacientei.

    - durere unilateral ce persist la nivelul snului la femeile care autrecut de menopauz.- abces sau inflamaie a snului (tradus prin roea i durere) cerezist la o prim serie de antibiotice.- chist recidivant (tumor benign de forma unei pungi nchise, deobicei cu un coninut lichid sau semilichid).- modificri ale mamelonului - frecvente la femeile peste 50 de ani -retracia sau distorsiunea mamelonului, excrescen sau ngroare,iritaie extins i pe zonele nconjur toare, eczeme ale mamelonului(nsoite de mncrimi intense); la femeile sub 50 de ani sentlnete supuraia cu snge (formareai eliminarea de puroi

    sangvinolent).- transpiraie abundent la nivelul axilei.- vascularizaia pronunat la nivelul snului.- orice este palpabil sau vizibil doar la un sn.

    Cancerul de sn nu este dureros,deci nu trebuie ateptat apariiaunei dureri pentru a consulta medicul. De fapt, multe femeisntoase descoper c snii lor sunt plini de noduli naintea unuiciclu i c unele tipuri de excrescene mamare benigne suntdureroase.

    Autoexaminareasnilor face parte din ngrijirea sntii fiecreifemei, aceasta devenind astfel familiar cu felul n care acetia arat n mod normal, n diferite momente ale lunii. Este cel mai practicmod de a descoperi orice nodul sau modificare a snilor. n perioadade cretere precumi ulterior n timpul ciclului, snii sunt adeseaumflai i prezint noduli, astfel c cea mai bun perioad pentruautoexaminare este lao zi sau dou dup terminarea ciclului . n

  • 8/8/2019 Cancerul San

    8/28

    8

    aceast perioad snii au un aspect normal (normalul difer de la persoan la persoan). Dup menopauz, se poate stabili o dat fix pentru autoexaminarea snilor, de exemplu prima zi a luniicalendaristice.

    Autoexaminarea lunar a snilor i propune s depisteze apariiasau accentuarea unei anomalii (prin raportarea la examinarea

    anterioar ), la nivelul:- conturului snilor - cutarea unei modificri de volum sau form.- suprafeei snilor - cutarea unei scobituri, unei modificri deculoare sau a unei induraii (ngrori) a pielii.- masei snilor - depistarea unui nodul.- mameloanelor - observarea crustelor, a unei adncituri, uneiinduraii, unui nodul, secreii de lichid clar sau sangvinolent sau aunei asimetrii de poziie.- ganglionilor - cutarea nodulilor duri deasuprai subclavicular,dar i la nivelul axilei.

    Autoexaminarea snilor cuprinde dou etape:- observarea snilor n faa oglinzii.- palparea snilor i a ganglionilor.

    A. ObservareaSe examineaz atent volumuli forma snilor, din fa i din profil,respectnd urmtorii pai:1. V aezai n faa unei oglinzi cu minile relaxate pe lng corpiv privii cu atenie ambii sni, pentru a observa o schimbare nmrime, modificarea culorii pielii, umfltur sau retracia pielii, plisarea pielii f cnd s arate ca o coaj de portocal.

    2. Ridicai braele deasupra capuluii analizai-v snii i din poziia aceasta. Examinai esuturile cuprinse ntre clavicul i axil.3. Punei minile peolduri i apsai, ntrind astfel musculatura pectoral. Privii cu atenie dac apare vreo modificare de form lanivelul snilor.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    9/28

    9

    B. Palparea Se poate efectua n dou moduri: n poziie culcat sau la du. Sefolosesc pentru palpare buricele celor 3 degete mijlocii (nu vrfuriledegetelor) ale minii opuse snului.

    1. Pentru o examinare eficient a snului,

    gndii-v c acesta ar ar ta ca un cadran deceas. Pornii de la ora 12, din zona situat imediat sub clavicul i prin apsare uoar (pentru a simi esutul de sub piele) mergei n jos, n form circular . Nu uitai s examinai izona axilar .2. n poziia culcat pe spate, cu un bra aezatsub cap folosii-v mna opus pentru a examinan mod circular esutul din partea intern asnului. Analizai n mod similar i parteaextern. Palpai i cellalt sn. Pentru a uura

    palparea, folosii o crem de mini. ntoarcei-v ntr-o parte cu ncheietura minii pe frunte.Punei un prosop sub umeri pentru suport.Examinai partea exterioar a snului i axila prin palpri circulare. Examinai ambii sni.3. n momentul efecturii unei bi sau du,ncercai s v controlai fiecare sn,innd mnadin partea examinat pe cap. Cu mna opus icu degetele s punite facei un examen amnunital snuluii al axilei. Punei apoi o mn n axil i rotii ncet umrul, n timp ce cu vrful

    degetelor pipii uor; fii atent la fiecareumfltur sau transformare simit. Schimbai braul i examinai apoi i cealalt axil.Controlai apoi de-o partei de alta a gtului cuvrful degetelor pentru a simi orice umfltur mic. Examinai zona deasuprai n lungulclaviculei. Dac simii o schimbare, va trebui s

  • 8/8/2019 Cancerul San

    10/28

    10

    examinai zona o dat la 10 zilei dac umfltura persist consultai un medic oncolog.Presai uor mamelonul ntre degetul mareiindex i dac observai o scurgere de lichidlimpede sau sangvinolent, v recomandm s consultai un medic de specialitate.

    MamografiaMamografia este o radiografie a snului, care permite vizualizareaglandei mamarei a eventualelor leziuni. Este n momentul de fa cea mai bun metod de depistare a cancerului chiar i n lipsasimptomelor palpabile, precumi o bun metod de diagnostic ncazul depistrii unei formaiuni n urma autoexaminrii. Femeile carevor face o mamografie nu vor folosi deodorante cu o zi nainteaefecturii ei, deoarece acestea pot interfera cu razele X, aprnd pefilm ca spoturi de calciu sau microcalcifieri.De obicei se fac 2 expuneri pentru fiecare sn, din unghiuri diferite.Doza de radiaii la care sunt supui snii nu poate fi considerat un

    factor determinant pentru cancerul de sn, iar beneficiul mamografieidepete cu mult riscul minim al examinrii. n cazul cancerului desn, pe mamografie se poate observa o opacitate dens, cu contur neregulat, n mijlocul creia pot exista depozite caracteristice decalciu.Perioada cea mai potrivit pentru a face o mamografie, nainte demenopauz, este dup a 10-a zi de la nceputul ciclului menstrual, perioad n care snii sunt supli, mai puin congestionai i pot fiexaminai mai uor.Mamografia este recomandat femeilor peste 40 de ani, ns suntcazuri n care doctorul poate indica aceast examinare mai devreme,

    pe baza unor factori de risc ai femeii.Mamografia prezint att avantaje cti dezavantaje.Avantaje:

    - evideniaz modificri mici la nivelul snului (cu dimensiunide 5 mm) care nu pot fi depistate prin palpare.

    - depisteaz 95% din cazurile de cancer de sn n stadiu precoce.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    11/28

    11

    - permite instituirea unui tratament precocei eficace alcancerului.

    Dezavantaje:- nu este o metod de depistare 100% sigur , prin urmare exist

    cazuri n care rezultatele suspecte se dovedesc a nu fi cancer nurma unei biopsii.

    - unele tumori nu pot fi detectate cu ajutorul mamografiei.

    - pacienta resimte un anumit disconfort sau durere n timpulexaminrii.

    n Romnia, Institutul Oncologic recomand respectareaurmtoarelor ndrumri, n scopul depistrii precoce a tumorilor:

    Examinri 40-45 de ani 45-50 de ani Peste 50 de aniAutoexaminare Lunar Lunar Lunar

    Mamografie O dat la 3ani

    O dat la 2 ani Anual

    Ecografiaeste o metod de diagnosticare ce utilizeaz ultrasunetelei este complementar mamografiei. Permite att difereniereadintre o mas solid i un chist, cti vizualizarea leziunilor atuncicnd snii sunt deni. Este o metod nedureroas i esterecomandat femeilor sub 35 de ani, ai cror sni sunt prea deni pentru a furniza o imagine clar n urma mamografiei.

    Biopsiaeste o intervenie necesar pentru stabilirea cu certitudine adiagnosticului de cancer. Presupune prelevarea unei probe deesuti examinarea acesteia la microscop. Sunt mai multe tipuri de biopsii:

    - aspirarea cu ajutorul unui ac subire, care permite difereniereantre celulele malignei cele benigne ale unei excrescenemamare.

    - de nodul, sub anestezie local, care permite extracia unei probe mici deesut.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    12/28

    12

    - chirurgical sau de excizie, care se realizeaz sub anesteziegeneral i presupune ndeprtarea ntregului noduli/sau a

    ganglionilor axilariesutul ndeprtat n timpul biopsiei este examinat n laborator pentru a vedea dac cancerul este sau nu invaziv. Biopsia esteutilizat pentru a stabili tipul cancerului depistat. De asemenea, proba biopsic stabilete gradul tumoral, ajutnd la stabilirea

    prognosticului bolii.Un diagnostic pozitiv pentru cancer atrage dup sine alte teste, pentru a stabili gradul de r spndire al acestuia. Cele mai practicateteste sunt:- tomografia computerizat aceast metod folosete razele X pentru a crea imagini detaliate a structurilor din interiorulorganismului. Cu ajutorul unei substane de contrast injectate se poate vizualiza reeaua vaselor sangvinei prezena tumorilor.Principalul beneficiu al acestei metode este precizia detaliilor,ntruct ofer posibilitatea de a obine imagini ale unor seciuni

    foarte subiri (cel mult 1-2 mm grosime).- ecografia ficatului - folosete ultrasunete pentru depistareatumorilor solide sau chistice n ficat. Aceast procedur deexaminare are avantajul c poate fi reluat oricnd, deoarece nu pericliteaz sntatea pacientei.- scintigrafia oaselor - prin acest test se injecteaz intravenos osubstan de contrast, slab radioactiv. Oasele ce prezint metastazeabsorb mai mult radioactivitate dect cele neafectate.-radiografia pulmonar - pentru depistarea unor eventualemetastaze la nivel pulmonar -recoltare de analize de snge i urin - investigaii minime

    obligatorii pentru testarea funcional a organelor vitaleStadializareaDup stabilirea diagnosticului de cancer, urmeaz determinareagradului de r spndire a bolii. Aceast etap este foarte important,deoarece tratamentul propusi recomandrile pentru recuperaredepind de stadiul neoplasmului.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    13/28

    13

    Stadializarea are loc dup anumite normei folosete trei noiunicheie, care servesc drept criterii decisive:

    T simbolizeaz tumor . N simbolizeaz ganglioni limfatici. M simbolizeaz metastaz.

    De aceea, se mai folosete i termenul deSistem TNM. Noiunile secundare pentruT (tumor ) sunt:

    T0 = tumora primar nu poate fi depistat; T1 = tumora primar nu are mai mult de 2 cm; T2 = tumora primar are o dimensiune cuprins ntre 2-5 cm; T3 = tumora primar este mai mare de 5 cm; T4 = tumor de orice mrime, extins la peretele toracic

    plasat dedesubtul snului sau la nivelul tegumentului.

    Noiunile secundare pentruN (noduli) sunt: N0 = neoplasmul nu a diseminat n ganglionii limfatici din

    apropierea snului;

    N1 = se nregistreaz prezena unor metastaze la nivelulnodulilor din regiunea axilar ; N2 = la fel caN1, doar c nodulii limfatici sunt fixai ntre ei

    sau la structurile adiacente Noiunile secundare pentruM (metastaz) sunt:

    M0 = nu se poate dovedi clinic existena metastazelor norganism;

    M1 = se constat existena tumorilor canceroase care audiseminat n alte organe.

    Descrierile TNM pot fi grupate ntr-un set de stadii mai simplu,

    notate de laI la IV. stadiul I tumor mamar de mic dimensiune, de pn la 2 cm,f r afectarea ganglionilor axilari sau r spndire n corp stadiul II tumora mamar este ceva mai mare, de obicei nudepete 5 cm, cu sau f r afectarea ganglionilor, f r o r spndireevident n corp

  • 8/8/2019 Cancerul San

    14/28

    14

    stadiul III tumorile pot avea orice dimensiune, dar ganglioniiaxilari sunt voluminoi sau fixai ntre ei i/sau la structurileadiacente, nu exist o r spndire a bolii n organism stadiul IV suferina este dat n primul rnd de boala r spndit n corp, de aa numitele metastaze osoase, pulmonare, hepatice,indiferent de cum se manifest boala pe plan local, la nivelulsnului sau al ganglionilor.

    Datorit ignoranei, spaimei de diagnostic sau lipsei unei educaiisanitare, nara noastr , peste 60% din pacientele diagnosticate cucancer de sn sunt n stadii avansate, IIIi IV, ansele lor desupravieuire fiind sczute, iar costul tratamentului ridicat.innd cont de aceast stadializare, dar i de ali factori cum ar fi :vrsta, starea general de sntate, bolile asociate, instalareamenopauzei, se decide un anumit tip de tratament. Utilizarea unui program de tratament potrivit face mai puin probabil trecereacancerului de la un stadiu la altul.

    Tratamentul cancerului de sn

    Este cunoscut faptul c pacientele ce urmeaz a fi tratate de cancer de sn sunt mai optimiste n ceea ce privete prognosticul boliidac cunosc particularitile tratamentului ce le va fi aplicat,avantajelei dezavantajele terapiei, motiv pentru care se recomand o comunicare riguroas ntre medici pacient.Exist 4 mari componente ale tratamentului:chirurgia,radioterapia, chimioterapiai hormonoterapia. Acestea pot fiaplicate n diferite combinaii. De obicei tratamentul iniial includeexcizia chirurgical a tumorii cu sau f r radioterapie, urmat dechimioterapie adjuvant sau hormonoterapie. Uneori, chimioterapia poate fi aplicat nainte de chirurgie.

    Excizia chirurgical Se cunosc dou tipuri de intervenii chirurgicale la sn:- tehnica de conservare a snului- aceasta presupune ndeprtareatumorii (ale crei dimensiuni nu depesc 3-4 cm)i a unui micesut din preajma acesteiai are ca obiectiv pstrarea formeiimrimii snului. n aplicarea tehnicii de conservare a snului, se

  • 8/8/2019 Cancerul San

    15/28

  • 8/8/2019 Cancerul San

    16/28

    16

    curant - radioterapie sau chimioterapiei nu n ultimul rnd, dorina pacientei. Reconstrucia mamar se poate realiza fie folosindesuturi proprii (lambouri), fie cu implante mamare, fie ocombinaie ntre cele dou metode.1. Reconstruc ia mamar cu lambouri este o metod reconstructiv care folosete esuturi proprii din zone n care acestea sunt n exces(abdomen, fese,olduri, spate) pentru a crea un nou sn. Acestesut

    care este mutat dintr-o zon n alta se numete lambou. Lamboul poate fi mutat la sn printr-un tunel f cut sub piele, pstrndu-ivascularizaia din zona donatoare sau poate fi transferat liber, prinlegturi realizate microchirurgical cu vasele zonei receptoare. Transferul lamboului se poate asocia cu un implant mamar dac esuturile transferate nu ofer un volum suficient.2. Implantarea unei proteze cu silicon sub musculatura pieliiPrin aceast metod, care se folosete n special la pacientele cusnii iniial foarte mici, se aduce un implant cu silicon sub muchiulsnului operat. n cazul unor sni mai mari, se folosete metodaextensorului sau a implantului muscular.

    3. Extensorul i implantul trziu al protezei cu siliconImediat dup ndeprtarea snului, se introduce un aa-numitextensor sub muchiul pieptului, iar pielea se nchide printr-osimpl sutur . Un extensor este un nveli de silicon prevzut cu ovalv. Dup vindecarea pielii, adic la aproximativ 2 s ptmni dela operaie, nveliul de silicon poate fi umplut prin injectare. Acest procedeu se repet de cteva ori pn se ajunge la o suprafa a pielii destul de mare pentru preluarea implantului final, adic pentruintroducerea unei proteze. Extensorul se bazeaz pe proprietatea deelasticitate a pielii, producnd o ntindere treptat a acesteia.Implantele pot fi umplute cu gel siliconic sau cu soluie salin.

    ndeprtarea i schimbarea extensorului poate fi evitat prinfolosirea unui implantextensor permanentcare poate fi ajustat post-operator . Reconstrucia nu influeneaz recidiva tumoral i nu interfer cuchimioterapia sau radioterapia. Controalele mamografice pot ficontinuate att pe snul normal cti pe cel reconstruit, conformrecomandrilor pe care le primii.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    17/28

    17

    Exerciii ajut toare pentru femeile operate la snPentru a preveni apariia complicaiilor post-operatorii, cum ar filimfedemul sau durere la nivelul pieptului, exist o serie de exerciiirecomandate:

    1. Folosii o minge mic de cauciuc sau unobiect similar pentru a-l strnge n mnaafectat, realiznd micri alternative derelaxarei comprimare a mingii, antrenndastfel muchii minii.2. Sprijinii-v cotul din partea afectat demas sau de noptier i inei capul drept.ncepei prin a v peria prul numai pe o parte, apoi treptat cuprindei tot capul.3. Punei braul neafectat pe sptarul unuiscaun i sprijinii-v fruntea pe el. Lsaicellalt bra s atrne uor i balansai-l dinumr, nainte i napoi, apoi laterali nmici cercuri. Pe msur ce braul serelaxeaz, mrii lungimea balansuluiimrimea cercurilor.4. ntindei braele lateral, apoi ndoii-ledin coatei ncet ducei-le la spate pn atingei nivelul sutienului.

    5. Aezai-v cu faa la un perete, cu

    picioarele deprtate, pentru a v menineechilibrul. Punei minile pe perete, lanceput la nivelul pieptului, pentru ca apois le ridicai treptat pe suprafaa peretelui.Revenii apoi la poziia iniial i refaceiexerciiul, de fiecare dat ridicnd tot maisus minile.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    18/28

    18

    6. Punei o frnghie sau un cordon peste partea de sus a unei ui deschise. Aezai-v cu faa la cantul uii. Prindei captulmai cobort al cordonului cu mna din partea operaiei i tragei uor de cellaltcapt. Ridicai braul de fiecare dat tot maisus.

    7. Cu un prosop mare facei micri uoarede tergere a spatelui.

    Doctorul dumneavoastr v poate recomanda dup operaie oterapie adjuvant, care de obicei este una din urmtoarele:radioterapie, chimioterapie sau hormonoterapie.

    Radioterapia

    Radioterapia este o alt metod de tratament primar n cancerul desn. Aceast metod implic doar extirparea tumorii malignei aunei pr i din ganglionii limfaticiaxilari , snul urmnd a fi tratat prin radioterapie. Fa de tratamentul medicamentos, radioterapia seaplic doar local, adic exclusiv n zona de iradiere propriu-zis.Radioterapia este indicat atunci cnd:

    Se aplic terapia de conservare a snului; esutul canceros nu a putut fi ndeprtat n totalitate prin

    operaie; Anumite metastaze trebuie nlturate.

    Dup biopsie i diagnosticarea cancerului de sn, radioterapia

    aplicat are urmtoarele etape:1. excizia chirurgical par ial sau total a ganglionilor limfatici axiali.2. radioterapie extern n zona snului i n zonelenvecinate.3. radioterapie localizat pe zona de prelevare a biopsiei.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    19/28

  • 8/8/2019 Cancerul San

    20/28

  • 8/8/2019 Cancerul San

    21/28

    21

    ChimioterapiaChimioterapia presupune folosirea medicamentelor, numitecitostatice (citotoxice), cu scopul de a distruge celulele canceroase.Ea poate fi folosit ca adjuvant n radioterapie atunci cnd seizoleaz celule tumorale n ganglionii limfatici, dar poate constituii un tratament independent.Medicamentele se pot administra intravenos, intramuscular, oral

    sau localizat, aplicate pe piele. Fiecare infuzie intravenoas sauadministrare de tablete poart denumirea deciclu. n total, seefectueaz trei pn la ase cicluri, a cte 1-5 zile fiecare. Numrulvariaz n funcie de diagnosticul pacientei. ntre cicluri, se iau pauze de cte una pn la trei s ptmni.. Cura total dureaz de la3 la 6 luni. Frecvent, este mult mai eficient s se foloseasc asocieride medicamente. Cele mai uzuale asocieri sunt:

    ciclofosfamida, methotrexat, fluorouracil (CMF). ciclofosfamida, doxorubicin (adriamycin), fluorouracil

    (CAF).

    epirubicin (farmorubicin), ciclofosfamida. doxorubicin urmat de CMF.

    Exist alte medicamente care pot interfera cu efectelechimioterapiei, din aceast cauz este bine ca mediculdumneavoastr s fie contient de toate medicamentele pe care leluai pe parcursul tratamentului (chiar i analgezice, laxative,vitamine).Citotoxinele intervin n procesul de diviziune celular fie prinoprirea dezvoltrii celulelor, fie prin ntreruperea nmulirii acestora.Deoarece celulele canceroase se nmulesc n mod constant, ele vor

    fi primele afectate. Cu toate c sunt dozate cu mare atenie,citotoxicele pot afecta celulele sntoase ale organismului (mai alescele care se dezvolt repede - celulele sangvine ce se formeaz nmduva spinrii, celulele tractului digestiv, cele din sistemulreproductor i foliculii piloi), dei ntr-o msur mult mai mic dect celulele canceroase. n acest caz apar efectele secundare alechimioterapiei, unele dintre acestea putnd persista de-a lungul

  • 8/8/2019 Cancerul San

    22/28

    22

    ntregii viei, de exemplu cazul n care citostaticele afecteaz ireversibil inima, plmnii, rinichii sau organele reproductive.mpreun cu doctorul dumneavoastr trebuie s cntrii atentriscurile apariiei acestor consecine trzii i avantajeletratamentului chimioterapeutici trebuie s v gndii n ce msur medicamentele citotoxice v pot crete ansele de vindecarei desupravieuire.

    Varietatea de medicamente chimioterapeutice produce diferiteefecte secundarei este posibil s tr ii unul sau mai multe dintreele:

    Efectesecundare

    Sfaturi practice

    Oboseal n tim- pul tratamentului

    Odihnii-v, limitai-v activitile.Urmai o diet echilibrat.Datorit anemiei, s-ar putea s avei nevoie deo transfuzie de snge - la recomandarea medi-cului oncolog

    Risc crescut deinfecii Simptome: febr , transpiraii abundente,frisoane. Evitai persoanele sau grupurile de persoanecu boli contagioase, cum ar fi varicela saugripa. Splai-v pe mini ct mai des posibil. Contactai-v urgent medicul n cazul apariieide usturimi la urinare sau diaree, prelungite peste dou zile.

    Senzaie degrea sau vom

    Cerei medicului s v prescrie medicamenteantiemetice.

    Mncai cantiti mai reduse de alimente, demai multe ori pe zii nu bei ap n timp cemncai. Mestecai bine pentru a digera mai uor.

    Cderea prului Nu v panicai, prul va crete la loc dup terminarea tratamentului. Folosii perii moi i un ampon nu prea

  • 8/8/2019 Cancerul San

    23/28

    23

    puternic. Nu folosii bigudiurii nu v vopsii prul. Folosii o loiune pentru protecie de razeultraviolete sau o earf pentru a proteja pieleacapului de soare. Dac v ajut, utilizai o peruc sau o cciul.

    Snger ri Avei grij s nu v r nii prin tiere, nepare,

    ardere sau zgriere. Nu luai aspirin; acest medicament afecteaz coagularea sngelui. Consumai alcool cu moderaie.

    Inflamaii alemucoaselor

    Rezolvai-v problemele dentare nainte denceperea tratamentului. Periai-v dinii dup fiecare mas. Consumai multe lichide i nmuiaialimentele uscate n unt, sosuri sau sup. Poate fi de folos o soluie de glicerin boraxat pentru a tampona mucoasa afectat

    Diaree/constipaie Adaptai-v alimentaia n funcie de caz (maimulte fibre n cazul diareeii mai multe lichiden cazul constipaiei). Evitai cafeaua, laptele, dulciurilei alcooluln cazul diareei.

    Uscarea pieliisau acnee

    ncercai s v meninei tenul uscati curat. Folosii cremei s punuri speciale.

    Ameeli, amor-eli ale extremi-tilor

    Deplasai-v cu atenie pentru a evitaczturile. Nu purtai papuci alunecoi.

    n cazul femeilor peste 50 de ani, care au ajuns la menopauz,avnd un diagnostic receptor pozitiv, chimioterapia nu contribuie cumult (aproximativ 10%) la creterea speranei de via. n acest caz,se recomand hormonoterapia.

  • 8/8/2019 Cancerul San

    24/28

  • 8/8/2019 Cancerul San

    25/28

    25

    ns poate crete riscul de apariie al cancerului uterin. Printre beneficiile tratamentului cu Tamoxifen se afl i faptul c ofer protecie mpotriva recurenei cancerului de sni mpotrivaafeciunilor cardiace. Dac urmai un tratament pe baz deTamoxifen, trebuie s v ducei la un control ginecologic de dou ori pe an. n cazul n care apar hemoragii la nivelul vaginuluimergei urgent la medic.

    Tratarea ulterioar a tumorii Tratarea ulterioar a tumorii presupune: Recunoaterea din timp a unei recidive (reapariii) a tumorii; Depistareai tratarea bolilor secundare; Rezolvarea problemelor de ordin fizic, psihici social ale

    pacientelor. Gradul n caresexualitateaunei persoane poate fi afectat n urmaunui cancer de sn variaz n funcie de modul n care femeia se percepe pe ea ns i n aceast situaie. Excizia chirurgical asnului sau efectele post-radioterapie asupra unor pr i ale corpuluio pot face s se simt mai puin atractiv sau cu mai puin apetitsexual, datorit unei lipse de excitaie sau o diminuare a acesteia.Unele femei raporteaz o scdere a intensitii orgasmului sau afrecvenei acestuia. Pentru a preveni aceste consecine, femeia estesf tuit s discute cu medicul despre eventualele precauii ce pot filuate n legtur cu acest subiect (posibile medicamente sau psihoterapie),i nu n ultimul rnd, sunt indicate discuiile deschisecu partenerul. Intimitateai sexualitatea nu trebuie s ia sfr it odat cu diagnosticul de cancer de sn.Ceea ce este important de reinut este c fiecare femeie care a avutcancer mamar este diferit i c r spunsul la tratament variaz.

    Punctul comun l reprezint necesitatea informrii cu privire ladiversele modaliti i oferte de ajutor, precumi participarea larefacerea i meninerea sntii, prin efectuarea analizelorperiodice.Readaptarea la viaa cotidian nu este ntotdeauna uoar ireprezint n multe cazuri o provocare pentru persoana n cauz.Apropiaii, prietenii, colegii, doctorul dumneavoastr i eventual ali

  • 8/8/2019 Cancerul San

    26/28

    26

    consilieri (de exemplu, asistenii sociali sau colaboratorii de lacabinetele de consiliere) v pot oferi sprijin n acest sens. Apelai lasprijinul care v este oferiti nu v sfiii s cerei ajutorul celor apropiai!

    GLOSAR

    AdjuvantCapabil s activeze efectul unui medicamentAnemie O boal a sngelui n care numrul sau dimensiunile globulelor roii(hematiilor) sunt mai mici dect normal.Antiemetic Medicament care previnei controleaz greaa i vrsturile.Chist

    Tumor de forma unei pungi nchise, de obicei cu un coninut lichidsau semilichid.DescuamareFenomen patologic de cojire a epidermei (pielii)Diagnostic Noiune colectiv desemnnd toate examinrile efectuate n vedereadeterminrii precise a bolii.EstrogenHormon sexual feminin secretat de ovar n prima parte a cicluluimenstrual, producnd diviziuni rapide ale celulelor glandelor mamarei ale mucoasei uterului.

    Excizie ndeprtarea prin operaie a unei por iuni din corp.Excrescen esut cu aspect de tumor ce iese din planul normal al snului. Gland Organ pluricelular care produce o secreie, conducnd-o nexteriorul organismului (de exemplu, n cavitatea bucal) sau n

  • 8/8/2019 Cancerul San

    27/28

    27

    interior, n vasele de snge sau cele limfatice (glandele hormonale,cum ar fi glanda tiroid, ndeplinesc acest rol).HormoniSubstane chimice produse n anumite celulei esuturi aleorganismului; eficacitatea lor este asigurat de cile sanguineilimfatice.Limf

    Fluid clar ce conine celule ale sistemului imunitar; este transportat de vasele limfatice.LimfedemAfeciune manifestat printr-o ngroare a unui segment al corpului,cauzat de acumularea de lichid limfatic, frecvent ntlnit dup radioterapie anticanceroas sau dup o intervenie chirurgical.MamografieProcedur special de examinare a snului, prin care se pot depistatumori de dimensiuni mici, ce nu pot fi observate prin palpare. Serealizeaz cu ajutorul mamografului. Se comprim snul ntre dou plcue i se fac 2 expuneri (craniocaudal de sus n josi

    mediolateral se observ i esuturile mamare ce se extind lanivelul axilei).MastectomieExtirparea snului.Medicamente citostatice (citotoxice)Medicamente care mpiedic dezvoltarea celulelor canceroase, dar care pot afectai celulele sntoase. Scopul lor este de a opridivizarea celulelor.Metastaz Focar de infecie format prin r spndirea agenilor patogeni (celulecanceroase, bacterii) n organism, pornind de la locul n care a

    aprut prima dat tumora canceroas. ntr-un sens mai restrns,acest termen se refer la metastaza unei tumori maligne(metastazarea la distan: metastaza care se ndeprteaz de caleasanguin sau de cea limfatic i se dezvolt departe de tumorainiial). Metastazarea poate avea loc pe calea sanguin (hematogen ) sau pe fluxul limfatic (limfogen ).Neoplasm

  • 8/8/2019 Cancerul San

    28/28

    28

    O cretere anormal a esuturilor sau celulelor; n general o tumor malign.OvarectomieExtirparea ovarelor; este efectuat mai ales n cazul cancerului desn i poate influena pozitiv desf urarea bolii. n prezent, poate fitratat prin medicamente, astfel nct dup ncheierea tratamentului,ovarele s-i redobndeasc funcia.

    PigmentareAcumulare de pigmeni n celulele pielii.ProgesteronUnul din hormonii feminini, produs de ovar n a 2-a jumtate aciclului menstrual. Are rolul de a pregti i menine sarcina. Seopune efectului estrogenilor asupra glandelor mamarei mucoaseiuterine, reglnd astfel aciunea lor.Protez nlocuitor artificial al unei pr i extirpate a corpului.Receptori hormonaliStabilirea receptorilor hormonali la cancerul de sn este important

    n vederea lurii deciziei de urmare a unei terapii adjuvante sau paliative. n acest sens, se difereniaz receptorii pentru estrogenireceptorii pentru progesteron. n cazul pacientelor la premenopauz,receptorii pentru estrogen se gsesc n propor ie de 50% 60%, iar n cazul pacientelor la postmenopauz, n propor ie de 70% - 80%.Lund n considerare desf urarea bolii ( prognoza ), aceste cazuri dereceptare pozitiv sunt estimate mai favorabil dect tumorilereceptate negativ. n cazul pacientelor depistate pozitiv, msurilehormonoterapeutice (endocrine ) au mai multeanse de succes.ScintigrafieExaminareai vizualizarea organelor interne, ca urmare a injectrii

    intravenoase a unor substane uor radioactive.Siliconmas gelatinoas folosit des n chirurgia plastic (de exemplu, lareconstrucia snului) datorit capacitii de modelare i acompatibilitii.SimptomFenomen care indic prezena unei boli.