- 1 -

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ – NAPOCA

ŞCOALA DE STUDII DOCTORALE

FACULTATEA DE AGRICULTURĂ

Ing. Anamaria BIROU (POP)

CALITATEA CEREALELOR

DESTINATE PANIFICAȚIEI ȘI IDENTIFICAREA CONTAMINĂRII CU

PESTICIDE

(REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT)

Conducător științificProf. univ. dr. Sevastița MUSTE

CLUJ-NAPOCA

2011

- 2 -

CUPRINS

 

Cap. 1 JUSTIFICAREA TEMEI DE CERCETARE………...……………….........................3 Cap. II SCOP ȘI OBIECTIVE………………………………………………………………….4 Cap. III MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE…………………………..…..………4 3.1. MATERIAL BIOLOGIC……………………………………………………………….……4 3.2. FACTORI EXPERIMENTALI………………………………………………………………5 3.3. METODE DE DETERMINARE A CALITĂȚII CEREALELOR DESTINATE PANIFICAȚIEI..............................................................................................................................6 3.4. METODE DE IDENTIFICARE A REZIDUURILOR DE PESTICIDE……………………7 

3.4.1. Stabilirea compușilor de interes……………………………………………………….7 3.4.2. Alegerea metodei QuEChERS de extracție………………………………………...…7 3.4.3. Determinarea parametrilor de performanță ai metodei …………………………….…7 

Cap. IV REZULTATE ȘI DISCUȚII…………………………………………….……………9 4.1. STUDIUL PRIVIND ÎNSUȘIIRILE CALITATIVE LA SPECIILE DE CEREALE: GRÂU-SOIUL TURDA 2000 ȘI TRITICALE-SOIUL TITAN…………………………………….……9 

4.1.1. Ponderea participării factorilor (biologici, climatici și tehnologici) la realizarea însușirilor calitative ale cerealelor luate în studiu………………………………………...…9 4.1.2. Influența factorului climatic asupra calității cerealelor……………………..…….…10 4.1.3. Influența factorului tehnologic asupra calității cerealelor……………………...……10 4.1.4. Influența factorului biologic asupra calității cerealelor…………………………...…11 

4.2. OPTIMIZAREA RAPORTULUI GRÂU:TRITICALE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII PARAMETRILOR DE CALITATE A PRODUSELOR DE PANIFICAȚIE……………………………………………………………………………….…13 

4.2.1. Stabilirea compoziției chimice a celor trei amestecuri grâu:triticale cu ajutorul tehnicii NIRS……………………………………………….………………………………13 4.2.2. Determinarea unor însușiri de calitate ale produselor de panificație obținute din amestecurile de făină………………………………………….……………………………13 

4.3. DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE PESTICIDE LA SPECIILE DE CEREALE LUATE ÎN STUDIU PRIN METODE MODERNE DE INVESTIGARE…………………….15 4.3.1. Identificarea reziduurilor de pesticide în vederea garantării siguranței alimentare a cerealelor luate în studiu………………………………….………………………….…………..15 4.4. CORELAREA UNOR PARAMETRII DE CALITATE ȘI SIGURANȚĂ A CEREALELOR LUATE ÎN STUDIU CU FACTORI BIOLOGICI, CLIMATICI ȘI TEHNOLOGICI ………………………………………………………………………………………...…………16 4.4.1. Relația dintre principalii parametrii calitativi la speciile de cereale luate în studiu…………………………………………………………………………..…………………17 4.4.2. Relația dintre unii parametrii de calitate a cerealelor și conținutul de reziduuri de pesticide detectate ………………………………………………………………….....…………………...18 Cap. V. CONCLUZII GENERALE ȘI ORIGINALITATE…………………………………18 BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ………………………………………………………………..21

- 3 -

Cap. 1 JUSTIFICAREA TEMEI DE CERCETARE Cerealele sunt pe departe, cele mai importante surse de hrană în lume, în mod direct pentru consumul uman cât şi indirect, ca factor în producţia de animale. Ce se întâmplă în sectorul cerealelor este, prin urmare, crucial pentru aprovizionarea cu alimente la nivel mondial. Necesitatea de a hrăni o populaţie în creştere este o presiune constantă asupra producţiei vegetale, care se confruntă cu un mediu din ce în ce degradat. (http://www.fao.org/agriculture/crops/core-themes) În contextul actual al dezvoltării agriculturii pe plan mondial, pentru protejarea

biodiversităţii şi întoarcerea la o agricultură mai prietenoasă cu mediul, şi cu impact redus asupra mediului, precum şi datorită modificărilor în modelele de dietă alimentară, diversificării producţiei agricole şi exigenţelor consumatorilor faţă de produsele tradiţionale şi de calitate nutriţională sporită, atenţia s-a îndreptat spre culturi agricole autohtone mai puţin cunoscute aşa cum sunt soiurile de triticale care pot deveni o alternativă a soiurilor de grâu pentru panificație. Importanţa acestor soiuri derivă în primul rând din compoziţia lor chimică, implicit din valoarea lor nutritivă, din conţinuturile ridicate în proteine, în unii aminoacizi esenţiali şi în substanţe minerale şi lipide, precum şi din faptul că, în procesul de producţie nu necesită inputuri mari, nu sunt pretenţioase faţă de condiţiile de cultură, la fertilizare, prezintă toleranţă la boli şi dăunători şi pot supravieţui unor climate mai aspre. Tendinţele nutriţioniste, în special în ultimele decenii, s-au îndreptat spre cerealele integrale și făinuri nerafinate, cu un conținut nutritiv ridicat mai mare decât al făinurilor rafinate și spre creşterea ponderii fibrelor în alimentaţie, cu efect benefic asupra organismului uman, ceea ce a condus la creşterea consumului de astfel de produse și la apariția unui număr mare de sortimente de pâine din cereale integrale. Nevoile tot mai crescute de hrană, datorate creşterii populaţiei globului, au dus la

folosirea pe scară tot mai largă a substanţelor chimice, în special a îngrăşămintelor şi pesticidelor. Pe lângă rolul benefic de creştere a producţiei, unele pesticide s-au dovedit a avea efect negativ asupra sănătăţii omului, prin bioacumulare, datorită persistenţei reziduurilor în alimente. Lucrarea ”Calitatea cerealelor destinate panificației și identificarea contaminării cu

pesticide” este concepută ca un tot unitar și urmărește corelarea unor parametri de calitate şi siguranţă a cerealelor luate în studiu cu factori biologici, climatici şi tehnologici, fiind sistematizată pe 6 capitole bine conturate. Parametrii de siguranță se referă la identificarea posibilelor reziduuri de pesticide rămase în cereale după supunerea acestora la diferite tratamente pe vegetație conform tehnologiei de cultivare. În prima parte (I), teza cuprinde un studiu de literatură privind conceptul de calitate si

importanța grâului și triticale-lor la nivel mondial și în Romania precum si incidența pesticidelor din cereale. În partea a doua (II) sunt prezentate cercetările proprii cu designul experimental,

metodele de lucru, rezultatele și discuțiile (structurate pe obiectivele principale propuse în vederea îndeplinirii scopului tezei), concluzii și recomandări. Alte metode fizico-chimice standardizate cum ar fi umiditatea relativă (UR %), masa

hectolitrică (MH kg/hl), glutenul umed (GU %), conţinutul de proteină (%), indicele de deformare (ID mm), indicele Zelleny ( ml), indicele de cădere (FN sec), conținut de cenușă (%), conținut de grăsime (%), conținut de zaharuri (%), conținut de amidon (%), fibre (%), NCDG (activitatea enzimatică a celulazei, %), NDF (fibre detergent neutre, %), ADF (fibre detergent acide, %) valoare energetică (MJ/kg) au fost folosite pentru aprecierea integrităţii și calității cerealelor luate în studiu.

- 4 -

De asemenea, s-a urmărit găsirea unui raport optim între specia de grâu Turda 2000 și specia de triticale Titan și crearea unui produs finit din făina integrală a acestor două soiuri care să îndeplinească parametrii de calitate din punct de vedere panificabil. Pentru determinarea pesticidelor a fost folosită metoda de extracție QuEChERS

modificată adaptată matricei grâu, înalt competitivă pentru analiza GC-MS, având la bază următoarele considerente: reducerea timpului de lucru, volume mai mici de solvenți apoi validată în condiţii analitice de repetabilitate, reproductibilitate, specificitate şi acurateţe. O parte din rezultatele experimentale au fost publicate în articole ştiinţifice care se

regăsesc la bibliografie. Speciile de cereale luate în studiu provin dintr-o experiență de tip staționar polifactorială

organizată la Staţiunea de Cercetare Dezvoltare Agricolǎ Turda (S.C.D.A. Turda), prelevarea probelor s-a făcut conform stasului de prelevare STAS 1068-69, iar analizele din prezenta lucrare au fost realizate în cadrul Laboratorului pentru Calitatea şi Siguranţa Alimentului – LICSA și în Stația Pilot de Panificație (USAMV Cluj-Napoca)

Cap. II SCOP ȘI OBIECTIVE Ipoteză Realizarea parametrilor de calitate este dependentă de o serie de factori. Astfel, soiul

cultivat contribuie la realizarea calităţii prin potenţialul genetic calitativ cu care este înzestrat. Acest potenţial al soiurilor se materializează numai în condiţiile asigurării tuturor elementelor tehnologiei de cultură, pe fondul cadrului natural, pedoclimatic al zonei. Potrivit literaturii de specialitate valoarea nutritivă a proteinelor din triticale este mai mare decât cea a grâului.

Din aceste motive, am investigat posibilitatea de a folosi triticale în panificație, alegând soiul Titan, specie recomandată pentru zona Transilvaniei, având o rezistență ridicată la temperaturi scăzute.

Scop Scopul acestui studiu a constat în evidențierea calității și siguranței comparative a soiului

de grâu-Turda 2000 și soiului de triticale Titan și realizarea unor amestecuri de făină din cele două specii în vederea promovării lor pentru industria de panificație.

Obiectivele generale au constat în : 1. Studii comparative privind însuşirile calitative ale cerealelor : grâu, soiul Turda 2000 şi

triticale soiul Titan. 2. Optimizarea raportului grâu/triticale în vederea îmbunătăţirii parametrilor de calitate a

produselor de panificaţie. 3. Determinarea conţinutului de pesticide la speciile de cereale luate în studiu, prin metode

moderne de investigare 4. Corelarea unor parametri de calitate şi siguranţă a cerealelor luate în studiu cu factori

biologici, climatici (influența anului sub aspect climatic) şi tehnologici.

Cap. III MATERIAL ȘI METODE DE CERCETARE 3.1. MATERIAL BIOLOGIC

Pentru realizarea obiectivelor s-au luat în studiu doua specii de cereale (grâu-soiul Turda 2000 şi triticale-soiul Titan) provenit de la S.C.D.A. Turda.

- 5 -

Figura 1. Soiul de grâu Turda 2000 (Sursa: Câmpul experimental de la SCDA Turda, 2010)

Soiul de grâu Turda 2000 a fost creat la S.C.D.A. Turda în anul 2000 obţinut prin

selecţie individuală repetată din combinaţia hibridă între soiurile Apulum şi Arieşan. Acest soi a fost certificat în special pentru calitatea sa panificabilă. Acest soi face parte din specia Triticum aestivum Spp. vulgare (spic alb, aristat, lungimea 9-11 cm, bob roşu)

Figura 2. Soiul de triticale Titan Sursa: a) http://www.agricultor.ro/article/34722/Triticale

b) câmpul experimental de la SCDA Turda, 2010

Soiul de triticale Titan a fost creat la INCDA Fundulea în anul 1998–este o specie de sinteza creata prin amfiploidizarea hibridului intre grâu (Tritium sp.) și secară (Sacale cereale). Este un soi cu potențial productiv și adaptabilitate superioară altor cereale. Soiul este înregistrat și în Franța, Ungaria și Canada.

3.2. FACTORI EXPERIMENTALI Cercetarea a fost concepută pe două experiențe pentru a satisface obiectivele tezei.

Experiența 1

Prima experiență a fost amplasată în câmpul experimental după metoda blocurilor cu parcele subdivizate, suprafața parcelei experimentale 3 x 7.5m. în trei repetiţii. Numărul de variante experimentale 16/an. Factorii experimentali şi graduările acestora sunt: Factorul A – Anul agricol, cu trei graduări: A1 - 2007-2008 A2 - 2008-2009 A3 - 2009-2010 Factorul S: Materialul biologic constituit din doua specii de cereale, cu doua graduări: S1- Turda 2000 (grâu) S2 - Titan (triticale) Factorul F - fertilizarea de bază, cu două graduări:

F1 N40P40 kg/ha la semănat

- 6 -

F2 N40P40 kg/ha la semănat + N20P20 kg/ha la reluarea vegetaţiei în primăvară Factorul T – Tratamente pe vegetație cu patru graduări (combinații de tratamente cu îngrǎşǎminte foliare, fungicide şi insecticide la patru momente fenologice importante perioadei de vegetație)

Tabel1 Graduările factorului T

Factorul T

La reluarea vegetaţiei

Fenofaza sfârşitului înfrăţitului şi erbicidarea

Fenofaza de burduf

Fenofaza de înflorit

1 2 3 4

t1 ÎF + IS ÎF+ER ÎF+FG+IS ÎF+FG+IS t2 - ÎF+IS+ER ÎF+FG+IS ÎF+FG+IS t3 - ÎF+IS+ER - ÎF+FG+IS t4 ÎF + IS ÎF+IS+ER - ÎF+FG+IS

Legendă: ÎF-îngrășământ foliar Polyfeed 19: 9:19+ microe.5kg/ha, IS-insecticid Calypso 100 ml/ha, (fenofaza 1 și 2); Proteus 0,4 l/ha, (fenofaza 3 și 4) ER-erbicid Sekator OD Progres 0,135 kg/ha+Esteron 0,5 l/ha FG-fungicid Falcon 480 EC 0,6 l /ha, (fenofaza 3); Prosaro 1 l /ha, (fenofaza 4)

Factorul F și Factorul T sunt factori comuni, atât pentru experiența 1, cât și pentru

experiența 2. Cultura premergǎtoare a fost cea de soia boabe. Ca îngrăşăminte cu fosfor s-a folosit

superfosfatul concentrat, acesta fiind aplicat prin împrăştiere şi încorporare în sol odată cu arătura. Ca îngrăşăminte cu azot s-a folosit azotatul de amoniu.

Experiența 2 A doua experiență a fost organizată la Stația Pilot de Panificație și în cadrul

Laboratorului de Încercări pentru Calitatea şi Siguranţa Alimentului – LICSA (USAMV Cluj-Napoca)

Factorul M –Reprezintă mixul de făină integrală obținut din grâu și triticale cu trei graduări:

M1 : 50:50 % grâu (S1):triticale( S2) M2 : 70:30 % grâu (S1):triticale (S2) M3 : 30:70 % grâu (S1):triticale (S2) Factorul P – Reprezintă produsul finit (pâinea) realizată din făina integrala a celor trei

mixuri, cu trei graduări: P1 : 50:50 % grâu (S1):triticale( S2) P2 : 70:30 % grâu (S1):triticale (S2) P3 : 30:70 % grâu (S1):triticale (S2)

3.3. METODE DE DETERMINARE A CALITĂȚII CEREALELOR DESTINATE PANIFICAȚIEI

Prelevarea probelor s-a realizat din masa de boabe, conform stasului de prelevare a probelor (STAS 1068-69) rezultate în urma recoltării experienţelor; un număr de 48 probe în 3 repetiţii, numărul total de probe fiind de 144.

Pentru caracterizarea integrității și calității speciilor de cereale cercetate au fost determinaţi următorii indici calitativi: Umiditatea, % Moisture, %; Masa hectolitricǎ ( kg/hl); Weight test, Kg/hl; Gluten umed, % Wet gluten, %; Indicele Glutenic, Gluten index, %; Indice de cădere (Hagberg), sec Falling number, sec; Indicele de sedimentare

- 7 -

(Zeleny), ml Sedimentation test, ml; Indicele de deformare, mm Deformation, mm; Proteina brută/Crude protein content, %.

Pentru caracterizarea calității amestecurilor de făină integrală obținută din cele două specii de cereale, compoziția chimică a fost pusă în evidență cu ajutorul tehnicii NIRS, iar parametrii urmăriți au fost: Substanţa uscatǎ/Dry matter, %; Proteina brutǎ /Crude protein content, %; Grǎsimi/Fat, %; Fibra brutǎ/Crude fiber, %; Cenuşă brutǎ/Crude ash, %; Amidon/Starch, %; Zaharuri/Sugars, %; NCGD, %; NDF, %; ADF, %; ME, MJ/kg

Pentru caracterizarea calității pâinii (produs finit) obținute din făină integrală a cele două specii de cereale și compararea cu stasul în vigoare privind pâinea integrală, au fost urmăriți următorii parametrii: Volum pâine Bread volume (cm3), Porozitate/ Porosity (%),Elasticitate/ Elasticity (%),Raport înălțime/diametru(H/D) H/D rațio, Umiditate, Moisture %, Aciditate, Acidity, (%),Clorura de sodiu, Sodium chloride (%)

3.4. METODE DE IDENTIFICARE A REZIDUURILOR DE PESTICIDE 3.4.1. Stabilirea compușilor de interes În acest scop s-au identificat substanțele active din produsele comerciale cu care s-au tratat probele de cereale supuse experienței. Tratamentele aplicate soiurilor de cereale luate în studiu au avut ca scop combaterea dăunătorilor, ciupercilor ce provoacă boli plantelor și distrugerea buruienilor din culturi. S-a urmărit reziduul a 5 substanțe active (amidosulfuron, propioconazol, deltametrin, thiacloprid și tebuconazol), pentru care s-a identificat LMA sau LMR conform Reg.(EU) No. 600/2010. 3.4.2. Alegerea metodei de extracție și identificare.

Metoda de extracție aleasă este metoda QuEChERS adaptată matricei-grâu conform literaturii de specialitate și se bazează pe extracția în fază solidă având avantajul de a reţine substanţe co-extrase din extract, lăsând să treacă pesticidul. (Kolberg D. I. și colab. Food Chemistry 2010 - au adaptat metoda QuEChERS pentru determinarea pesticidelor în probe uscate precum, grâu integral, făină de grâu și tărâțe) 3.4.3. Determinarea parametrilor de performanță ai metodei Conform normativelor existente în determinarea reziduurilor de pesticide din matricea alimentară, este obligatorie determinarea unor parametri de performanţă ai metodei, (liniaritate, repetabilitate și reproductibilitate, acuratețe (coeficient de recuperare), atât pentru metodele standardizate cât și pentru cele la care se aduc ușoare modificări în vederea îmbunătățirii metodei. În sensul celor de mai sus, s-a procedat astfel:

1. S-au injectat soluțiile etalon individual obținându-se o cromatogramă pentru fiecare compus utilizând modul SCAN. În urma injectării etaloanelor s-a identificat timpii de retenție ai fiecărui compus de interes. 2. Pentru o determinare calitativă s-au injectat toate cele 48 de probe în mod SCAN și metodei de extracție, apoi s-a realizat o determinare cantitativă în mod SIM prin realizarea unei curbe de calibrare pentru cei trei compuși analizat. Identificare în mod SCAN utilizând librăriile de spectre NIST 127și NIST 147 3. S-a stabilit zona de concentrații pentru care există linearitate realizându-se o curbă de calibrare în 5 puncte, determinându-se coeficientul de corelație R2 , la următoarele concentrații de standard: 0.02 ppm, 0. 05 ppm, 0.2 ppm, 0.5 ppm, 1.25. Datorită faptului că este un domeniu destul de larg de concentrații s-a optat pentru două variante de curbe de calibrare:

- 8 -

curbă calibrare pe concentrații mici (0.02 ppm, 0. 05 ppm, 0.2 ppm) curbă de calibrare pe concentrații mari (0.2 ppm, 0.5 ppm, 1.25) 4. Pentru evidențierea preciziei metodei –repetabilitate și reproductivitate, s-a efectuat determinarea reziduurilor de pesticide simultan pe 6 probe, determinându-se deviația medie standard. (RSD%)

5. În vederea verificării acurateţei metodei, s-a determinat Coeficientul de Recuperare (±CV), pentru trei compuși (amidosulfuron, propioconazol, tebuconazol, realizându-se, în acest sens, o îmbogăţire a probei cu concentrații etalon.

Figura 3. Cromatogramă mix de standarde În figura 36 de este prezentată identificarea compusului Tebuconazol pe baza bibliotecii

de spectre a)

b)

Figura 4. Identificarea compusului Tebuconazol pe baza bibliotecii de spectre: a) spectru de masă obținut în urma analizei GC/MS a standardului de pesticid;

b) exemplu de spectru de masă al posibililor compuși, din biblioteca de spectre

- 9 -

Cap. IV REZULTATE ȘI DISCUȚII

Preocuparea specialiștilor a fost dintotdeauna îndreptată atât spre realizarea unor producţii sporite la unitatea de suprafaţă cât și spre obţinerea de produse agro-alimentare corespunzătoare calitativ.

Valoarea alimentară a produselor agricole poate fi determinată atât pe cale fizică, cât şi pe cale chimică. Cercetările efectuate pentru testarea chimică a calităţii grâului se referă la conţinutul şi calitatea proteinei ca teste indirecte, la care se adaugă testul direct prin proba de coacere. Combinarea rezultatelor analizelor obţinute prin cele două metode reflectă cel mai bine indicii tehnologici ai făinii de grâu.(Modoran , 2002)

Obiectivele specifice urmărite sunt: 1. Ponderea participării factorilor (climatici, biologici și tehnologici) la realizarea

însușiirilor calitative ale cerealelor luate în studiu 2. Influența factorului climatic asupra calității cerealelor 3. Influența factorului tehnologic asupra calității cerealelor 4. Influența factorului biologic asupra calității cerealelor 5. Stabilirea compoziției chimice a celor trei amestecuri grâu triticale cu ajutorul tehnicii

NIRS 6. Determinarea unor însușiiri tehnologice ale produselor de panificație obținute din

amestecurile de făină 7. Identificarea reziduurilor de pesticide în vederea garantării siguranței alimentare a

cerealelor luate în studiu. 8. Relația dintre principalii parametrii calitativi la speciile de cereale luate în studiu 9. Relația dintre conținutul de reziduuri de pesticide detectate și unii parametrii de calitate a

cerealelor studiate În atingerea obiectivelor propuse s-a folosit analiza varianței pentru a stabili cauza

variabilității fiecărui factor asupra caracteristicilor tehnologice ale celor două cereale și a făinii integrale obținute din ele.

4.1. STUDIUL PRIVIND ÎNSUȘIIRILE CALITATIVE LA SPECIILE DE CEREALE: GRÂU-SOIUL TURDA 2000 ȘI TRITICALE-SOIUL TITAN

Pentru realizarea acestui obiectiv au fost îndeplinite următoarele obiective specifice:

4.1.1. Ponderea participării factorilor la realizarea însușirilor calitative ale cerealelor luate în studiu

Calitatea cerealelor pentru panificaţie este influenţată de factori biologici (specia), de factorul an (condiţiile climatice ale anilor experimentali, 2007 – 2010) şi de factori tehnologici (fertilizarea şi tratamentele pe vegetaţie).

Analiza varianţei a permis estimarea procentuală a fiecărui factor studiat în realizarea însuşirilor de panificaţie ale cerealelor luate în studiu, astfel:

Masa hectolitrică (Kg/Hl) este influențată în primul rând de condițiile climatice (59%), apoi de specie (32 %), tratament (6%), interacțiuni (2%) și în ultimul rând de fertilizare (1%)

Conținutul de proteină (%) este influențat în primul rând de condițiile climatice (78%), fertilizare (11%), specie (7%), interacțiuni (4 %), tratament (0%)

Indicele de sedimentare (sec.) este influențat în primul rând de condițiile climatice (48%), fertilizare (45 %), interacțiuni (4 %), specie (3 %), tratament (0%).

Conținutul de gluten umed (%) este influențat în primul rând de condițiile climatice (85%), specie (7 %), fertilizare (5 %), interacțiuni (3 %), tratament (0%).

- 10 -

Indicele de deformare (mm.) este influențat în primul rând de condițiile climatice (57%), specie (17 %), fertilizare (21 %), interacțiuni (3 %), tratament (0%).

Indice glutenic (%) este influențat în primul rând de condițiile climatice (81%), specie (9 %), fertilizare (5 %), interacțiuni (5 %), tratament (0%).

Indice de cădere (sec.) specie (39 %), interacțiuni (39 %), condițiile climatice (22%) și nu este influențat de fertilizare și tratament.

În ceea ce priveşte interacţiunea factorilor luaţi în studiu, influenţa cea mai puternică asupra indicilor de calitate este interacţiunea specie x an (condiţii climatice), apoi specie x fertilizare, în timp ce o influenţă nesemnificativă a venit din partea interacţiunii specie x tratament.

4.1.2. Influența factorului climatic asupra calității cerealelor

Condiţiile climatice rămân un factor esenţial pentru o cultură de grâu și implicit triticale care să aibă calitate de panificaţie.

Anul 2008/2009, an excesiv de secetos, a influenţat foarte semnificativ pozitiv toţi parametrii de calitate studiați: masa hectolitrică, conținut de proteină, conținut de gluten, indicele glutenic, indicele de deformare și indicele de cădere, față de anul 2007/2008 luat ca martor.

Trebuie subliniat faptul că seceta excesivă a condus la obţinerea unor producţii foarte scăzute, ceea ce ar putea conduce la concluzia că valorile ridicate ale parametrilor de calitate se datorează tocmai relaţiei negative, binecunoscute, dintre producţie şi calitate.

Anul 2009/2010, an excesiv de ploios a influențat semnificativ pozitiv conținutul de gluten, indice glutenic și indicele zelleny, nesemnificativ a influențat indicele de deformare, și o diminuare s-a înregistrat asupra conținutului de proteină, indice de cădere și asupra masei hectolitrice, față de martor.

4.1.3. Influența factorului tehnologic asupra calității cerealelor

Datorită influenței foarte mari a condițiilor climatice după cum s-a demonstrat în urma

analizei varianței și a cotei de participare a factorilor la realizarea principalilor parametrii de calitate, s-a studiat interacțiunea fertilizare x an de experimentare, pentru o mai bună ilustrare a influenței fertilizării, iar calitatea speciilor s-a pus în evidență prin interacțiunea fertilizare x specie.

Parametrii de calitate determinaţi, conform metodelor de analizǎ redate în stasurile în vigoare, sub aspectul agrofondului la toate variantele în cei trei ani experimentali se vor prezenta în tabelele următoare. Proba martor s-a considerat fertilizarea simplă (F1=N40P40 (Kg/Ha))

Masa hectolitrică înregistrează o diminuare a conținutului la doză suplimentară de fertilizare, valoarea fiind foarte semnificativ negativă față de martor, iar indicele de cădere înregistrează o diferență nesemnificativă la doza suplimentară de fertilizare, față de martor.

Doza suplimentară de fertilizare se traduce printr-o diferență foarte semnificativ pozitivă față de martor, la următorii indici: conținut de proteină-creșterea este de 8.2%, conținut de gluten-creșterea este de 11.8%, indice glutenic -creșterea este de 15.1%, indice de sedimentare-creșterea este de 18.4%, indice de deformare -creșterea este de 13.4%.

Influența tratamentelor asupra principalilor parametrii de calitate s-a pus în evidență prin interacțiunea tratament x an. În urma analizei interacțiunii tratament x an asupra principalilor indici de calitate s-a constatat că tratamentele corelate cu anii experimentali sub aspect climatic, au avut o influență nesemnificativă asupra principalilor indici de calitate a cerealelor luate în studiu, în schimb aplicarea tratamentelor T3 și T4 au avut ca efect creșterea procentuală a valorilor comparativ cu valoarea martor (T1-care conține combinații de tratamente aplicate în toate cele 4 faze importante perioadei de vegetație) în primul și al treilea an de experimentare, ani nefavorbili culturii.

- 11 -

Figura 5. Influența interacțiunii fertilizare x an, respectiv fertilizare x specie asupra principalilor indici de calitate

4.1.4. Influența factorului biologic asupra calității cerealelor

Deoarece factorul an, sub aspect climatic, a avut cea mai mare influență în realizarea parametrilor de calitate (conform analizei varianţei), pentru o evidenţiere mai bună a calităţii celor două specii de cereale luate în studiu s-a prezentat influenţa condiţiilor de mediu, puse în evidență prin interacțiunea specie x an (sub aspect climatic), pentru principalii parametri calitativi.

- 12 -

Potențialul genetic se pune în valoare doar printr-o fertilizare corespunzătoare și la un nivel de precipitații și temperaturi normale

În ceea ce privește masa hectolitrică, ambele cereale studiate se clasează în clasa de calitate bună pentru panificație (75-78 kg/hl) (Fig. 3)

În ceea ce privește conținutul de proteină, valoare acestuia la triticale (12.63%) în anul 2008/2009, se încadrează în clasa de calitate buna pentru panificație, datorită influenței condițiilor climatice favorabile, în timp ce soiul de grâu înregistrează o valoare de 14.5 % considerată o valoare foarte bună pentru panificație.(Fig. 4)

Conținutul de gluten sub influența interacțiunii specie x an (sub aspect climatic), înregistrează o diminuare a valorii la triticale comparativ cu grâul, în anul 2008/2009, de la 34.16% la 30.12%, cu toate acestea conținutul de gluten fiind mai mare de pragul de 26 % putem considera că ambele specii sunt foarte bune pentru panificație

Indicele de deformare la triticale, în anul 2008/2009 înregistrează o diminuare distinct semnificativă față de grâu considerat martor (6.75 mm), însă soiul Titan (5.42 mm) intră în clasa bună pentru panificație.

Figura 6. Influența interacțiunii specie x an asupra principalilor indici de calitate

Cât despre indicele glutenic, în anul 2008/2009, valoarea acestuia fiind de 56.08 % putem

concluziona că soiul de triticale Titan este bun pentru panificație, valoarea regăsindu-se pe intervalul 40-65 %, iar soiul de grâu Turda 2000 înregistrând o valoare a indicelui glutenic de 67.13 %, valoare foarte bună pentru panificație.

Indicele de sedimentare, care caracterizează calitatea proteinelor, a înregistrat pentru soiul de triticale Titan o valoare bună (55.48 ml.) pentru panificație .

- 13 -

4.2. OPTIMIZAREA RAPORTULUI GRÂU:TRITICALE ÎN VEDEREA ÎMBUNĂTĂȚIRII PARAMETRILOR DE CALITATE A PRODUSELOR DE PANIFICAȚIE Pentru îndeplinirea acestui obiectiv au fost propuse și îndeplinite următoarele obiective specifice:

4.2.1. Stabilirea compoziției chimice a celor trei amestecuri grâu:triticale cu ajutorul tehnicii NIRS

Influența fertilizării și mixului asupra calității făinii Analizând evoluția parametrilor calitativi în funcție de doza de fertilizare, F1=N40P40

(Martor) și F2= N60P60 , putem concluziona că fertilizarea suplimentară influențează următorii parametrii de calitate: cenușă, protein, zaharuri, fibre totale, fibre ADF, fibre NDF, activitatea enzimatică a celulozei și amilaz gamazei (NCDG) și valorea energeticcă

În ceea ce privește mixul 1 (50:50 % grâu:triticale), doza suplimentară de fertilizare (F2= N60P60 ) are o influență foarte semnificativ pozitivă (***) pentru următorii parametrii: cenușă, proteină, fibre, fibre ADF, NCDG; nesemnificativă (-) pentru următorii parametrii: grăsime brută și valoare energetică; semnificativ negativă (000) pentru următorii parametrii: amidon, zaharuri, NDF.

În ceea ce privește mixul 2 (70:30 % grâu:triticale), doza suplimentară de fertilizare (F2= N60P60 ) are o influență foarte semnificativ pozitivă (***) pentru următorii parametrii: proteină, NCDG (***); distinct semnificativ pozitivă (**) pentru cenușă; diferență semnificativă pentru valoarea energetic (*); nesemnificativă (-) pentru grăsime și fibre totale; semnificativ negativă (000) pentru amidon, zaharuri, NDF.

În ceea ce privește mixul 3 (30:70 % grâu:triticale), doza suplimentară de fertilizare (F2= N60P60 ) are o influență foarte semnificativ pozitivă (***) pentru următorii parametrii: cenușă, proteină, ADF; semnificativă (*) pentru zaharuri fibre valoare energetic; nesemnificativă (-) pentru grăsime și NCDG; semnificativ negativă (000) pentru amidon și NDF

Soiul de triticale Titan se pretează în amestec cu soiul de grâu de toamnă Turda 2000 în proporții de 50:50% respectiv 70:30% grâu:triticale, sub aspectul următorilor parametrii chimici: cenușă, proteină, grăsime, zaharuri, fibre totale, fibre detergent acide, fibre detergent neutre, și activitatea enzimatică a celulozei și amilaz gamazei.

În cazul procentului 30:70% grâu:triticale parametrii urmăriți au ușoare diminuări ale valorilor față de martor, însă și acest raport poate fi utilizat în panificație dacă se administrează plantei în perioada de vegetație un aport de îngrâșământ de N60P60 kg/ha, iar planta premergătoare culturii să fie soia.

4.2.2. Determinarea unor parametrii de calitate ale produselor de panificație obținute din amestecurile de făină

Adevărata valoare a calității cerealelor destinate panificației este dată de testul direct prin proba de coacere de laborator, care permite, în cea mai mare măsură, evaluarea calității făinii și care se exprimă în primul rând prin volumul pâinii. Pentru obținerea produsului finit din mixurile stabilite s-a decis pentru o metodă bifazică de preparare a aluatului care cuprinde maiaua și aluatul. Maiaua s-a preparat din făină, apă și drojdie, apoi s-a adăugat sarea și restul de făină. Astfel s-a dorit obținerea unei pâini cu o greutate de 0.700 kg.

Făina utilizată ca materie primă provine de la cele două specii de cereale luate în studiu, după cum se poate observa din designul experimental. (3.2.2.). Făina integrală s-a obținut prin măcinarea boabelor soiului de grâu Turda 2000 respectiv soiului de triticale Titan, curățate în prealabil de corpuri străine. Măcinarea s-a făcut cu o moară de laborator model Sadkiewicz Meynek Lab. W2-2, după care s-a cernut printr-o sită cu ochiuri mici pentru a îndepărta tărâțele grosiere.

- 14 -

Influența fertilizării asupra volumului produselor finite: Din punct de vedere al aspectului putem afirmăm că fertilizarea influențează în mod

semnificativ volumul pâinii. Pâinea cea mai crescută s-a obţinut în cazul mixului 1 (50:50 % grâu:triticale) și mixului 2 (70:30 % grâu:triticale) pe agrofondul 2 doza de îngrășământ fiind de 60 kg/ha, atât pentru N cât și pentru P2O5. Producţia de pâine de volum specific scăzut din făini de triticale, aşa cum sunt produse în multe ţări în dezvoltare crează mai puţine problem decât producţia de paine albă cu volum mare.

Cel mai mic volum îl înregistrează pâinea obținută din mixul 3 (30:70 % grâu:triticale) pe agrofondul 1 doza de îngrășământ fiind de 40 kg/ha, atât pentru N cât și pentru P2O5, în timp ce volumul pâinii obținute din mixul 3 (30:70 % grâu:triticale) pe agrofondul 2 (N60P60), este comparabil cu volumul pâinii obținute din mixul 2 (70:30 % grâu:triticale) pe agrofondul 2.

a) b)

Figura 7. a) Aspectul pâinii integrale influențată de fertilizarea simplă (N40P40-Mt.) b) Aspectul pâinii integrale influențată de fertilizarea suplimentară (N60P60)

Volumul painii este legat și de forma ei, care se obține prin determinarea raportului dintre

înalțimea produsului (H) și diametru (D). Un raport H/D între 0,4-0,5 caracterizează pâinea de volum și formă corespunzatoare, peste această valoare pâinea fiind bombată, iar sub această valoare, aplatizată în ambele cazuri volumul fiind restrâns după cum putem observa la pîinea P1F1 și P3F1 acolo unde predomină triticale pe fertilizare 1 în procent de 50:50 % respectiv 70 : 30% grâu : triticale.

În privința agrofondului, rezultatele scot în evidență rolul hotărâtor al dozei suplimentare de îngrășăminte (N60P60) în ceea ce privește parametrii ce caracterizează calitatea pâinii, produs finit. În condițiile în care se asigură doza suplimentară de îngrășămănt corelat cu condiții climatice favorabile culturii, raportul triticale:grâu poate merge și până la 70%.

Corelații între unii parametrii de calitate ai făinii și volumul pâinii :

Figura 8. Corelograme între unii parametrii de calitate ai făinii și volumul pâinii

- 15 -

Variația volumului pâinii este explicată de variația conținutului de: cenușă (85%), amidon

(73%), proteină (63%), zaharuri (38%), fibră și valoare energetică (29 %), în același timp variația volumului pâinii nu se datorează conținutului de grăsime (0%)

Se constată o legătură puternică între: conținutul de cenușă și volumul pâinii (r=0.92***), conținutul de amidon și volumul pâinii (r=0.85**), conținutul de proteină și volumul pâinii (r=0.79**)

Se constată o legătură de interes mediu între conținutul de zaharuri și volumul pâinii (r=0.62*), între conținutul de fibră, cât și între valoarea energetică și volumul pâinii (r=0.54*)

Se constată că nu există legătură semnificativă între conținutul de grăsime și volumul pâinii (r=0.03n.s.), variabilele fiind necorelate.

4.3. DETERMINAREA CONȚINUTULUI DE PESTICIDE LA SPECIILE DE CEREALE LUATE ÎN STUDIU PRIN METODE MODERNE DE INVESTIGARE 4.3.1. Identificarea reziduurilor de pesticide în vederea garantării siguranței alimentare a cerealelor luate în studiu

Probele au fost codate conform designului experimental prezentat la punctul 3.2.1. și analizele conform metodologiei descrise la punctul 3.4.

Protocolul presupune extracția pesticidelor folosind acetonitril şi purificarea extractului folosind extracția pe fază solidă (d-SPE), utilizând ca material adsorbant C18 (octadecil) , urmata apoi de determinarea prin gas cromatografie cuplată cu spectrometria de masă (GC-MS).

Compușii identificați sunt: amidosulfuron, detectat la 9 probe din cele 13 detectate cu reziduu de pesticid, concentrația reziduului variind între 0.01-0.04 mg/kg, propioconazol,detectat la o probă din 13 cu un conținut de 0.03 mg/kg și tebuconazol detectat la 4 probe din 13 concentrația reziduului variind între 0.11-0.19 mg/kg. Nu s-au detectat deltametrin și thiacloprid

Referitor la variația conținutului de pesticide , aplicând testul <One- Way ANOVA>, s-au găsit corelații foarte semnificative între reziduurile de pesticide detectate în cei trei ani de studiu, având la bază următoarele rezultate:

F=10.8; R 2 =0.4279; P˂0.001; S ***

Variațiile conținutului de pesticide și compararea cu legislația privind MRL-urile (limita maximă reziduală), precum și raportul privind probele analizate, sunt prezentate în figurile următoare:

Figura 9. Variația conținutului de amidosulfuron corelat cu LMR

- 16 -

Figura 10. Variația conținutului de propioconazol corelat cu LMR

Figura 11. Variația conținutului de tebuconazol corelat cu LMR

Figura 12. Raportul probelor analizate

Din totalul celor 48 de probe, supuse analizei de determinare a reziduurilor de pesticide,

în 13 probe, reprezentând 27% din totalul probelor analizate, au fost identificate reziduuri de pesticide sub limita maximă admisă, în restul de 35 probe, adică în 73 % din totalul probelor analizate, nu au fost detectate reziduuri de pesticide.

4.4. CORELAREA UNOR PARAMETRII DE CALITATE ȘI SIGURANȚĂ A CEREALELOR LUATE ÎN STUDIU CU FACTORI BIOLOGICI, CLIMATICI ȘI TEHNOLOGICI

În vederea îndeplinirii acestui obiectiv , s-a studiat, cu ajutorul calculelor statistice prin aplicarea ecuației regresiei liniare simple, legătura care există între unii parametrii de calitate și siguranță, la cerealele luate în studiu.

- 17 -

4.4.1. Relația dintre principalii parametrii calitativi la speciile de cereale luate în studiu În ceea ce privește relația dintre conținutul de proteină și conșinutul de gluten, din

lungimea şi dispunerea celor două drepte de regresie rezultă gradul de favorabilitate superior soiului de grâu Turda 2000 în acumularea de proteină şi gluten umed în bobul de grâu, comparativ cu soiul de triticale Titan, însă nici acesta nu este de neglijat. Distribuţia punctelor în jurul dreptei de regresie este foarte grupată, indicând relaţia foarte strânsă între cele două însuşiri analizate pentru ambele specii.

Calitatea glutenului umed este dată de indicele de deformare. Asocierea indicelui de deformare cu conținutul de gluten umed la cele două specii de cereale luate în studiu, este descrisă de câte o dreaptă de regresie cu o pantă puternic ascendentă, care arată că, indicele de deformare este direct proporţional cu conţinutul de gluten umed. Din lungimea şi dispunerea celor două drepte de regresie rezultă de asemenea gradul de favorabilitate superior soiului de grâu Turda 2000 în aprecierea calității și cantității glutenului umed, comparativ cu soiul de triticale Titan, însă nici acesta nu este de neglijat. Distribuţia punctelor în jurul dreptei de regresie este grupată, indicând relaţia strânsă între cele două însuşiri analizate pentru ambele specii.

Figura 13. Corelații între parametrii de calitate la cele doouă specii de cereale

Calitatea proteinei este dată de indicele de sedimentare. Asocierea indicelui de sedimentare Zelleny cu conținutul de proteină la cele două specii de cereale luate în studiu, este descrisă de câte o dreaptă de regresie cu o pantă puternic ascendentă, care arată că, indicele de sedimentare este direct proporţional cu conţinutul de proteină. Din lungimea şi dispunerea celor două drepte de regresie rezultă de asemenea gradul de favorabilitate superior soiului de grâu Turda 2000 în aprecierea calității și cantității proteinelor totale, comparativ cu soiul de triticale Titan, însă și din acest punct de vedere, nici acesta nu este de neglijat. Distribuţia punctelor în jurul dreptei de regresie este grupată, indicând relaţia foarte strânsă între cele două însuşiri analizate pentru ambele specii.

- 18 -

4.4.2. Relația dintre unii parametrii de calitate și conținutul de reziduuri de pesticide detectate

Pentru a explica în ce măsură conținutul de pesticide detectate (chiar dacă nu depășește limita maximă reziduală (LMR)) poate fi influențat de unii parametrii de calitate ai boabelor analizate, s-a pus în evidență ecuația regresiei liniare simple, iar pentru a măsura intensitatea legăturii între conținutul de reziduuri de pesticide și unii parametrii de calitate, s-a calculat coeficientul de corelație liniară. Analizând datele cu ajutorul ecuației de regresie, putem afirma că, s-au găsit corelații nesemnificative între conținutul de amidosulfuron și umiditate (r=0.24 n.s.) conținut de proteină (r=0.35 n.s), conținut de gluten (r=0.14 n.s.). O legătură de intensitate medie s-a găsit între conținutul de amidosulfuron și masa hectolitrică (r=0.54*)

Nu există o legătură strânsă între indicii de calitate și conținutul de pesticide

Figura 14. Relația dintre unii parametrii de calitate și conținutul de amidosulfuron

Cap. V. CONCLUZII GENERALE ȘI ORIGINALITATE

În vederea îndeplinirii scopului tezei au fost conturate 4 obiective. 1. Primul obiectiv a constat în evaluarea calității soiului de grâu Turda 2000 și soiului de triticale Titan, sub influența factorilor tehnologici, biologici și climatici, asupra unor parametrii specifici care înglobează calitatea panificabilă a cerealelor.

Rezultatele obținute privind modul de comportare a celor două specii de cereale, în condiţii ecologice diferite, în anii agricoli 2007-2010, au confirmat că însuşirile de panificaţie ale soiului de grâu respectiv soiului de triticale și valoarea nutritivă prin compoziția chimică, variază în funcţie de specie, de elementele de tehnologie şi de condiţiile climatice ale anului agricol.

Elementele de tehnologie studiate care influenţează însuşirile de panificaţie sunt: fertilizarea cu doze diferite de azot și fosfor, respectiv fertilizarea foliară şi tratamentele pentru combaterea bolilor şi dăunătorilor.

Influenţa factorului biologic a fost testată prin cultivarea la SCDA Turda, a două specii diferite de cereale, grâu –soiul Turda 2000 și triticale –soiul Titan

Anul agricol 2008/2009, sub aspect climatic, a fost un an excesiv de secetos și a influenţat foarte semnificativ pozitiv toţi parametrii de calitate studiați: masa hectolitrică, conținut de proteină, conținut de gluten, indicele glutenic, indicele de deformare și indicele de cădere, față de anul 2007/2008 luat ca martor.

- 19 -

Interacțiunea fertilizare x an (sub aspect climatic) scoate în evidență efectul fertilizării corelat cu condițiile climatice, concluzionând că fertilizarea suplimentară a avut un efect de creștere asupra indicilor de calitate studiați înregistrând cote maxime în anul 2008/2009.

Tratamentele corelate cu anii experimentali sub aspect climatic, au avut o influență nesemnificativă asupra principalilor indici de calitate a cerealelor luate în studiu,

Factorul biologic sub aspectul valorii indicilor de calitate cercetați a arătat că, specia de triticale (Titan) nu este așa de valoroasă calitativ precum specia de grâu de toamnă (Turda 2000), însă în condiții ecologice favorabile poate fi utilizată cu succes în amestec cu grâul, în scop panificabil.

2. Al doilea obiectiv a urmărit optimizarea raportului grâu : triticale în vederea îmbunătăţirii parametrilor de calitate a produselor de panificaţie. S-a pus în evidență atât calitatea făinii integrale în diferite amestecuri cât și calitatea produsului finit obținut din acestea.

Fertilizarea suplimentară (F2) influențează semnificativ pozitiv următorii parametrii de calitate: cenușă, proteină, zaharuri, fibre totale, fibre ADF, fibre NDF, activitatea enzimatică a celulazei (NCDG) și valoarea energetică.

Soiul de triticale Titan se pretează în amestec cu soiul de grâu de toamnă Turda 2000 în proporții de 50:50% respectiv 70:30% grâu:triticale, sub aspectul următorilor parametrii chimici: cenușă, proteină, grăsime, zaharuri, fibre totale, fibre detergent acide, fibre detergent neutre, și activității enzimatice a celulozei.

În cazul procentului 30:70% grâu:triticale parametrii urmăriți au ușoare diminuări ale valorilor față de martor, însă și acest raport poate fi utilizat în panificație dacă se administrează plantei în perioada de vegetație un aport de îngrășământ constând în N60P60 kg/ha, iar planta premergătoare culturii să fie soia.

S-au găsit corelații extrem de semnificative între conținutul de cenușă și volumul pâinii (r=0.92***) și corelații semnificative între conținutul de amidon și volumul pâinii (r=0.85**), precum și între conținutul de proteină și volumul pâinii (r=0.79**)

3. Un alt obiectiv major a constat în determinarea reziduurilor de pesticide la speciile de cereale luate în studiu, prin metode moderne de investigare.

Compusul amidosulfuron a fost detectat sub limita maximă admisă la un număr de 9 probe din 13

Compusul propioconazol a fost detectat sub limita maximă admisă la o singură probă din 13

Compusul tebuconazol a fost detectat la 4 probe din 13 Extracția reziduurilor de pesticide s-a realizat prin metoda QuEChERS modificată având

la bază următoarele considerente: reducerea timpului de lucru, volume mai mici de solvenți în condiții analitice de repetabilitate și reproductibilitate, posibilitatea realizării a 3 probe în același timp.

Determinarea cantitativă a reziduurilor de pesticide din probele luate în studiu s-a realizat cu ajutorul tehnicii GC-MS, spectrometrul de masa funcționând în modul SIM (single ion monitoring)

4. Ultimul obiectiv a constat în corelarea unor parametri de calitate şi siguranţă a cerealelor luate în studiu cu factori biologici, climatici (influența anului sub aspect climatic) şi tehnologici. Pe baza rezultatelor experimentale, utilizând regresia liniară simplă se poate concluziona că:

S-a găsit corelații foarte semnificative între: conținutul de proteină și indicele de sedimentare atât pentru specia de grâu cât și

pentru specia de triticale, însă valoarea cea mai mare o înregistrează specia de triticale (r=0.97***)

conținutul de proteină și conținutul de gluten umed, atât pentru soiul de grâu Turda 2000 (r=0.99***) cât și pentru soiul de triticale Titan (r=0.96***)

- 20 -

conținutul de gluten și indicele de deformare pentru soiul de grâu (r=0.90***), cât și pentru soiul de triticale Titan (r=0.84***).

Nu există corelații semnificative între conținutul de pesticide (amidosulfuron și tebuconazol) și principalii indicii de calitate studiați (umiditate (%), masă hectolitrică (kg/Hl), conținut de proteină (%), conținut de gluten (%))

ELEMENTE DE ORIGINALITATE

Identificarea parametrilor de calitate a amestecurilor între grâu, soiul Turda 2000 și triticale, soiul Titan cu ajutorul tehnicii NIR.

S-a realizat pentru prima dată în Romania extracția reziduurilor de pesticide (amidosulfuron, propioconazol și tebuconazol) prin metoda QuEChERS iar pentru identificarea lor s-a utilizând tehnici avansate de analiză (GC-MS)

Stabilirea unor corelații, cu ajutorul regresiei liniare simple, privind calitatea și siguranța cerealelor luate în studiu.

RECOMANDĂRI

Acest studiu vine în sprijinul procesatorului care poate valorifica triticalele în amestec cu grâul în scop panificabil în proporție de maxim 70:30% fără să facă rabat de la calitate

PERSPECTIVE DESCHISE DE ACEST STUDIU

În urma studiului realizat în prezenta lucrare, se deschid noi perspective de continuare a cercetării de față:

o Extinderea cercetării privind valorificarea triticalelor în panificație în diferite amestecuri de grâu.

o Optimizarea procesului de extracție în vederea menținerii calității nutritive și a celei de panificație a triticalelor.

o Extinderea cercetării privind valorificarea terenurilor improprii culturilor cerealelor panificabile în zone considerate defavorizate prin sprijin guvernamental.

- 21 -

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. Bîlteanu, Gh., 1991 – Fitotehnie, Editura Didactică şi Pedagogică, Bucureşti. 2. Bordei, Despina, 2007, Controlul calității în industria panificației. Metode de analiză.

Editura Academica, Galați. 3. David Gh, Pîrşan P, Imbrea Florin, 2006, Tehnologia plantelor de câmp – cereale,

leguminoase pentru boabe şi plante tehnice, Editura Eurobit, Timişoara. 4. Darvey NL, Naeem H and Gustafson JP , 2000, Triticale: production and utilisation

Handbook of Cereal Science and Technology, pp 255-272, New York. 5. Gașpar, I., Gallia Butnaru, 1985, Triticale o noua cereala, Editura Academiei Socialiste

Romania, Bucuresti,. 6. Hura, Carmen, 2009, Moizarea reziduurilor de pesticide în alimente cu destinație

nutrițională specială-Raport, CRSP Iaşi. 7. Ittu, Gh., Stănculescu N., Ittu M., 2007, Realizări în ameliorarea la Triticale (Triticosecale

Witt.), Genetica şi ameliorarea plantelor, I.N.C.D.A. Fundulea, Vol. LXXV, Volum Jubiliar. 8. Kadar, Rozalia, 2002, Studiul interacţiunii genotip-condiţii de culturǎ în realizarea calitǎţii

de panificţie la grâul de toamnǎ, Teza de doctorat. Biblioteca USAMV Cluj-Napoca 9. Kolberg, Diana I., Osmar D. Prestes, Martha B. Adaime, Renato Zanella, 2011,

Development of a fast multiresidue method for the determination of pesticides in dry samples (wheat grains, flour and bran) using QuEChERS based method and GC–MS, Food chemistry 125, 1436-1442

10. Muste, Sevastiţa, 2009, Modoran Constanta, Man Simona, Mureşan V., Birau Anamaria, Cercetări privind influenţa genotipului asupra parametrilor de calitate la grâu, Journal of Agroalimentary Processes and Technologies. Timișoara

11. Moldovan, V., Botezan, V., Moldovan, Maria, Kadar, Rozalia, 2002 - Soiul de grâu de toamnă Turda 2000. Anale ICCPT, Vol. LXIX, Bucureşti: 25-38.