1.PREZENTAREA GENERALĂ A SOCIETĂŢII

Societatea comercială S.C Lantul Metalo-trans S.R.L. Hunedoara a

fost înregistrată în Registrul Comerţului sub nr. J 40/9353/1994 din

18.05.1994 (conform Certficatului de Înmatriculare emis de Camera de

Comerţ şi Industrie a Municipiului Deva, Oficiul Registrului Comerţului).

A fost înregistrată la Ministerul Finanţelor cu nr. 5/8601 la data de

26/05/1994, având codul de înregistrare fiscală R5692050 (conform

Certificatului de Înregistrare Fiscală emis de Ministerul Finanţelor).

Societatea funcţionează conform statutului său, autentificat la data de

23.02.1994. Firma are ca unic asociat şi administrator pe doamna Marconi

Lacramioara, cetăţean român, domiciliat în Hunedoara, str. Crangului nr.

72, bl. 3A, sc. B, ap.7.

Sediul social al firmei este în Hunedoara, str. Ion Creanga nr. 9, bl.

P61, sc. 2, et. 5, ap. 48, sector 5.

Societatea comercială este o persoană juridică română, constituită

sub formă de societate cu răspundere limitată şi îşi desfăşoară activitatea în

conformitate cu prevederile statutului, ale Legii nr. 31/1990, Codului

Comercial român şi al altor reglementări legale aplicabile.

Obiectul de activitate al societăţii cuprinde următoarele:

-operaţiuni de export-import de mărfuri din domeniul produselor

industriale şi de larg consum, agroalimentare, alimentare şi nealimentare,

produse agricole, de uz casnic, în nume propriu sau pe bază de comision,

prin contracte încheiate cu parteneri români sau străini;

-operaţiuni de comercializare a acestor produse, cât şi a mărfurilor

achiziţionate de pe piaţa internă sau din producţia internă, en-gross şi en-

detail, prin magazine proprii, comerţ stradal, tonete, cărucioare cu rulotă,

etc., în pieţe şi târguri;

-prestări servicii diverse, cooperări, intermedieri, reprezentanţe,

consignaţie, schimb de marfă, reexport, leasing, switch, aller-retour, know-

how, transporturi auto, etc.;

-alte operaţiuni comerciale, inclusiv participare la investiţii de capital

în România, compensaţii, barter, lohn, depozitare, achiziţionare de mobile

şi imobile, reamenajări şi înstrăinarea lor;

-construcţii civile şi industriale, reparaţii, reamenajări, modernizări,

restaurări, amenajări şi dotări industriale, comerciale, social-culturale, de

agrement şi odihnă, sportive şi de sănătate;

-executarea de instalaţii electrice, termice, sanitare, lucrări de

întreţinere şi reparaţii ale acestora;

-producţia de uleiuri alimentare şi comercializarea acestora;

-producţia şi desfacerea de produse industriale, agricole, a bunurilor

de larg consum, alimentare şi nealimentare, etc.

Conform statutului său, societatea poate deschide, pentru realizarea

obiectului său de activitate, filiale sau sucursale, depozite, magazine, în ţară

sau străinătate, să încheie contracte cu parteneri străini şi români, să

participe la înfiinţarea de societăţi comerciale şi cu participare de capital

străin.

La formarea societăţii, capitalul social total subscris al acesteia a fost

de 10 lei, divizat în 20 de părţi sociale egale . Capitalul social a fost format

din aport social în numerar de 10 lei, care a fost vărsat în întregime pe

numele şi la dispoziţia societăţii . Ulterior, datorită modificării pragului

minim legal pentru cuantumul capitalului social al societăţilor comerciale,

acesta a fost majorat la 200lei.

Organul de conducere al societăţii este asociatul unic, care are

atribuţiile şi obligaţiile prevăzute în legea privind societăţile comerciale şi

în statut.

Asociatul unic este obligat ca cel mai târziu în 3 luni de la încheierea

exerciţiului financiar să analizeze şi să aprobe bilanţul şi contul de profit şi

cheltuieli-pierderi, să desemneze cenzorul (dacă va fi cazul) şi, după cum

este cazul să-l descarce de activitate, să-l revoce şi să hotărască urmărirea

cenzorului pentru daunele pricinuite societăţii, desemnând şi persoana

însărcinată să o execute.

Asociatul unic poate lua hotărî privind stabilirea programului de

activitate al societăţii pentru exerciţiul financiar viitor, aprobarea bugetului

pe exerciţiului financiar următor, remuneraţia administratorului, salariile

personalului angajat, competenţele şi răspunderile acestora.

Administrarea societăţii se exercită de catre doamna Marconi

Lacramioara desemnat unic administrator. Administratorul este obligat să

întocmească raportul său de activitate pe exerciţiul financiar încheiat.

Schema de organizare şi de personal (organigrama) a societăţii se

stabilesc de către asociatul unic, care are dreptul de a le modifica ulterior:

Organigrama pe posturi a firmei

Plata salariilor personalului societăţii, impozitul pe salarii, a cotei de

asigurări sociale şi a altor obligaţii se face în conformitate cu legislaţia

română în vigoare

Evidenţa activităţii economico-financiare a societăţii

Operaţiunile economico-financiare ale societăţii se contabilizează în

lei pe baza metodologiei legale în vigoare.

ASOCIAT UNIC (ADMINISTRATOR)

DIRECTOR

ŞEF MAGAZIN

VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR VÂNZĂTOR

AGENT DE VÂNZĂRI CONNEX

Operaţiunile de încasări şi plăţi efectuate în valută trebuie

înregistrate în lei în evidenţa contabilă, la cursul de schimb valabil la data

operaţiunii.

Din beneficiile societăţii se prelevează anual 5% pentru formarea

fondului de rezervă, până ce acesta va atinge minimum a cincea parte din

capitalul social.

Bilanţul şi contul de profit şi pierderi se întocmesc în condiţiile

prevăzute de lege. În termen de 15 zile de la data aprobării, administratorul

urmează să depună o copie a bilanţilui şi contului de profit şi pierderi la

Registrul Comerţului şi la Administraţia Financiară, anexând raportul său

de raportul cenzorului (dacă este cazul) şi de procesul verbal al asociatului

unic.

Exerciţiul financiar-economic al societăţii cuprinde perioada 1

ianuarie – 31 decembrie.

Conturile societăţii sunt deschise la Banca Comerciala. Alimentarea

conturilor se face din aportul la capitalul social, din operaţiuni comerciale,

donaţii, împrumuturi, etc.

2. Operaţiunile cu numerar ale firmei

Unele decontări mărunte pot fi efectuate de către agenţii economici

în numerar, fie în lei sau în valută. In condiţii normale, aceste operaţii au o

pondere redusă în totalul decontărilor, întrucât sumele mari de numerar

necesită spaţii mari de depozitare şi prezintă riscuri în manevrare

(distrugere fizică, pierdere, furt). Atunci când se foloseşte numerarul, plata

se face individual, imediat şi fără intermediere. Incasările şi plăţile în

numerar se fac prin caseria unităţii, cu respectarea reglementărilor privind

decontările în numerar. In caseria unitatii mai pot fi păstrate şi alte valori

asimilate decontarilor în numerar.Potrivit normelor, soldul de la caserie nu

poate depăşi suma de 20 milioane lei, iar plafonul de plăţi zilnice este de 30

milioane lei.

Fluxurile contabile ale decontărilor în numerar pot fi sistematizate

astfel:

încasări: stingeri de creanţe monetare, încasări de venituri şi

câştiguri;

plăţi: stingeri de datorii monetare, achitarea cheltuielilor şi

pierderilor;

transferuri băneşti (viramente interne) dinspre caserie spre celelalte

conturi de trezorerie sau invers.

DECONTARILE IN NUMERAR IN LEI

Operaţiile de încasări şi plăţi în lei au o pondere mai redusă în totalul

decontărilor. Incasările în lei pot să provină din vânzarea de produse din

producţie proprie, din vânzări de mărfuri, lichidarea unor debitori, ridicări

de numerar de la bancă, aport de capital. Plăţile în lei se pot face pentru

achitarea drepturilor salariale, plata ajutoarelor materiale din fondul

asigurărilor sociale, avansuri spre decontare, cumpărări de bunuri, depuneri

de numerar la bancă.

Asemenea operaţii se fac prin caseria unităţii prin respectarea

prevederilor legale regulamentul nr2/1991

Toate operaţiile de casă se înscriu de către casier în “Registrul de

casă” care constituie evidenţa operativă pentru asemenea operaţii.

Potrivit acestui regulament, unităţile pot păstra în caserie numerar în

limita plafonului de casă, stabilit de comun acord cu unitatea bancară.

Ca documente folosite în operaţiile de casă în lei, care stau la baza

înregistrărilor în contabilitate, întalnim:

cecul de numerar - folosit la ridicarea sumelor de la bancă. Trebuie

să fie semnat de persoanele împuternicite să dispună plăţi din conturile

deschise la bancă.

chitanţa - se emite la fiecare încasare în lei cu excepţia ridicărilor de

numerar pentru care se foloseşte cecul de numerar.

chitanţa fiscală - care se emite pentru vânzările cu plata în numerar

pentru care se datorează TVA şi nu se mai întocmeste factură.

foaie de varsamânt - cu chitanţa serveşte pentru depunerea sumelor

în lei din caserie la bancă.

dispoziţie de plată încasare – utilizată fie pentru plăţi în lei din

caserie, fie pentru încasări în lei, când nu există alte documente justificative

de plăţi şi încasări. Când este utilizată ca dispoziţie de încasare, pentru

sumele încasate, casierul trebuie să emită chitanţa.

Unele plăţi se fac direct pe baza documentelor justificative întocmite

anterior de diferite compartimente ale unităţii (state de salarii, liste de

avans chenzinal, ordin de deplasare) fără să se mai întocmească alte

documente de plată.

Contabilitatea decontarilor in numerarul in lei se ţine cu ajutorul

contului 5311 “Casa în lei”.

Achitarea unor cheltuieli privind transportul unor bunuri:

% = 5311 “Casa în lei”

624 “Cheltuieli cu transportul de

bunuri şi personal”

4426 “TVA deductibilă”

Cumpărarea timbrelor poştale:

5321 “Timbre fiscale şi poştale” = 5311 “Casa în lei”

Achiziţionarea bonurilor de combustibil:

% = 5311 “Casa în lei”

5328 “Alte valori”

4426 “TVA deductibilă”

Achizitionarea biletelor de tratament:

5322 “Bilete de tratament şi odihnă” = 5311 “Casa în lei”

DECONTARI IN NUMERAR IN VALUTA

Agenţii economici pot efectua, în limitele prevăzute de legislaţia în

vigoare, încăsări şi plăţi prin caserie în valută.

Evidenţa operativă a numerarului în devize se ţine cu ajutorul

“Registrul de casă” care va avea coloane atât pentru încasări, plăţi, sold în

lei, cât şi pentru asemenea operaţii în devize. Pentru fiecare fel de valută se

conduce câte un registru de casă.

Relaţiile dintre valutele străine şi leii româneşti ca şi diferenţele de

curs valutar ce apar în timpul şi la sfârşitul exerciţiului financiar, se

calculează şi se regularizează la fel ca cele privind disponibilităţile în

valută păstrate în conturi la bănci.

Pentru înregistrarea operaţiilor de încasări şi plăţi în devize se pot

folosi una din metodele:

metoda înregistrării operaţiilor la cursul pieţei sau zilei;

metoda înregistrării operaţiilor la un curs fix.

La sfârşitul exerciţiului financiar, pentru ambele metode, soldul este

evaluat la cursul oficial, iar diferenţa este înregistrată după caz, la conturile

de cheltuieli sau venituri din diferenţe de curs valutar.

ALTE VALORI PASTRATE IN CASERIILE UNITATII

In caseriile unitaţilor economice se mai pot păstra şi alte valori,

categorie în care sunt incluse: timbre fiscale şi poştale, bilete de tratament

şi odihnă, tichetele şi biletele de călătorie şi alte valori. Operaţiile sunt

similare cu cele de la decontări în numerar în lei.

AVANSURILE DE TREZORERIE

Sunt sume puse la dispoziţia administratorilor sau altor salariaţi din

unitate, în vederea efectuării unor plăţi în favoarea întreprinderii cum sunt:

aprovizionări de materiale şi alte bunuri de valori mici;

efectuarea de plăti în cadrul unor acţiuni de protocol, reclamă şi

publicitate;

cheltuieli de transport, deplasări, detaşări;

servicii poştale şi taxe de telecomunicaţii.

Avansurile de trezorerie pot fi acordate în lei şi devize. In cazul

avansurilor în devize, la decontarea lor pot să apară diferenţe favorabile sau

nefavorabile de curs valutar.

Evidenţa avansurilor de trezorerie se ţine cu ajutorul contului 542

“Avansuri de trezorerie”.

Inregistrarea sumelor acordate în lei ca avansuri de trezorerie:

542 “Avansuri de trezorerie” = 5311 “Casa în lei”

Inregistrarea sumelor acordate în devize ca avansuri de trezorerie:

542 “Avansuri de trezorerie” = 5314 “Casa în valută”

3. Creditele bancare

Societatile comerciale pot beneficia de credite bancare pe termen

lung,mediu si scurt,atat in lei cat si in devize.Creditele bancare pe termen

lung si mediu se inregistreaza in contul 1621"Credite bancare pe termen

lung si mediu" iar

Creditele bancare pe termen scurt seinregistreaza separat in contul

519"Credite bancare pe termen scurt".

Primirea creditelor bancare pe termen lung pentru plata unor datorii

fata de furnizori se inregistreaza astfel:

401"Furnizori" = 1621"Credite bancare pe termen lung si mediu"

Primirea creditelor bancare sub forma de disponibilitati banesti in lei

sau devize se inregistreaza in contabilitate astfel:

% = 1621"Credite bancare pe termen

5121"Conturi la banci in lei" lung si mediu"

5121"Conturi la banci in devize"

iar rambursarea creditelor la scadenta:

1621"Credite bancare pe termen = %

lung si mediu" 5121"Conturi la banci in lei"

5124"Conturi la banci in devize"

Dobanzile aferente acestor credite se inregistreaza in felul urmator:

666"Cheltuieli privind dobanzile" = 1682"Dobanzi aferente

creditelor bancare pe termen lung si mediu"

Pentru creditele bancare pe termen scurt se fac aceleasi inregistrari

cu deosebirea ca in locul contului 1621"Credite bancare pe termen lung si

mediu" va apare contul 5191"Credite bancare pe termen scurt".

SC Lantul Metalo Trans SRL Hunedoara este in relatii cu Banca

Comerciala.Spre exemplificare,intre Banca Comerciala şi firma se incheie

contractul de credit cu nr.4564 pe o perioada de o luna de zile care va fi

utilizat in vederea achitarii datoriei fata de un furnizor extern si in vederea

achizitionarii unui autoturism.Pentru creditul acordat banca percepe un

comision de 2% calculat asupra valorii integrale a creditului,care se va plati

la data acordarii acestuia,iar dobanda este egala cu dobanda FIBOR la

depozitele in DEM pe termen de 6 luni de 3.84% pe an ,revizuibila

semestrial,plus o marja de 5% in total 8.84% pe an, revizuibila semestrial

in functie de dobanda FIBOR.Cursul valutar in momentul incheierii

tranzactiei este de 5200 lei/DEM iar la restituirea creditului este de 5300

lei/DEM.

In contabilitate se vor inregistra urmatoarele operatii:

-primirea creditului:

5124"Conturi la banci = 5191"Credite bancare pe 44.200

in devize" termen scurt"

-achitarea comisionului:

627"Cheltuieli cu serviciile bancare = 5124"Conturi la banci 884

si asimilate" in devize"

-achizitionare piese schimb:

% = 404"Furnizori de imobilizari" 40000

3014"Piese de schimb" 31200

4426"TVAdeductibil" 8800

-achitarea datoriei fata de furnizorul extern:

404"Furnizori de imobilizari" = 5124"Conturi la banci 40000

in devize"

-achizitionarea unui autoturism:

2125"Mijloace de transport" = 401"Furnizori" 4200

-achitarea datoriei fata de furnizor:

401"Furnizori" = 5121"Conturi la banci 42000

in lei"

-plata dobanzii:

666"Cheltuieli privind = 5124"Conturi la banci in 3372dobanzile"

devize"

-rambursarea creditului la scadenta:

5191"Credite bancare pe = 5124"Conturi la banci 4420

termen scurt" in devize"

-inregistrarea diferentei de curs valutar:

665"Cheltuieli din diferente = 5124"Conturi la banci 850

de curs valutar" in devize"

Operatiunile de mai sus au fost generate ca urmare a folosirii

extrasului de cont.

4.Bilanţul contabil şi Indicatorii de eficienţă şi rentabilitate

Analiza structurii bilanţului

Analiza ratelor de structurã ale activului

Datele sunt prezentate în tabelul nr.1

Tabelul nr.1

Specificatie simbol 2007

mii.lei

2008

mii.lei

2009

mii.lei

Imobilizări

necorporale

Inn 750873 977106 1586497

Imobilizări

corporale

Inc 165333902 309461477 521020747

Imobilizări

financiare

If 25414 25414 0

Active imobilizate In 166110189 310463997 522607244

Stocuri St 2819821 5686050 13672204

Creanţe totale Cr 76915579 134694964 159318427

Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394

Active circulante Ac 95486724 207605967 205420025

Ct. de regularizare si

asimilate - activ

Ra 81209 7593253 47187153

TOTAL ACTIV

At 261678122 525663217 775214422

In=Inn+Inc+If

Ac=St+Cr+Db

At=In+Ac+Ra

CONCLUZII:

Rata activelor imobilizate=In/At mãsoarã gradul de investire a

capitalului fix. Nivelul ei este ridicat datorita ponderii mare a dotarilor

tehnice, echipamente, utilaje si instalatii. Rata activelor imobilizate creste

in 2007 la 67,41% fata de 59,06% in 2008 datorita achizitionarii de

imobilizari corporale. Nivelul acestei rate este influentat nefavorabil de

înregistrarea cheltuielilor lunare cu amortizarea care diminuează valoarile

ramase ale activelor imobilizate.

Rata imobilizărilor necorporale=Inn/At are un nivel neglijabil.

Rata imobilizărilor financiare=If/At ca urmare a inexistenţei

imobilizărilor financiare, nivelul acestei rate este de asemenea neglijabil.

Rata activelor circulante=Ac/At exprimã ponderea în totalul

activului a capitalului circulant.

2009 fata de 2008 : Ca urmare a cresterii ponderii disponibilitatilor

banesti in anul 2009 fata de 2008 si o mentinere relativ constanta a ponderii

stocurilor si a creantelor totale se inregistreaza o usoara crestere a ratei

activelor circulante in 2006 fata de 2007.

2008 fata de 2007: Stocurile se mentin relativ constate. Rata

activelor circulante scade in 2008 fata de 2006 cu 13%, datorita scaderii

semnificative a ponderii disponibilitatilor banesti in 2008 fata de 2007 si a

scaderii ponderii creantelor in 2007 fata de 2008.

Rata stocurilor=St/At ponderea stocurilor în total activ se menţine

relativ constanta in perioada analizată, cunoscând o uşoară crestere în anul

2009.

Rata creanţelor=Cr/At creanţele au crescut permanent in valori

absolute, cu influenţã negativa asupra gradului de lichiditate.

Rata disponibilităţilor=Db/At este influenţatã de raportul dintre

durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie de achitare a

obligaţiilor, care este nefavorabil. Nivelul acestei rate creste in 2009 fata de

2008 si scade in 2008 fata de 2007.

Analiza ratelor de structurã ale pasivului

Ratele de structurã ale pasivului permit aprecierea politicii financiare

a întreprinderii prin punerea în evidenţã a unor aspecte privind stabilitatea

şi autonomia financiarã a acesteia.

Datele sunt prezentate în tabelul nr.2

tabelul nr.2

Specificatie Simbol 2007

mii.lei

2008

mii.lei

2009

mii.lei

Capital social CPS 140419578 143242202 143242202

Rezerve Rez 1100000 1100000 1100000

Alte Fonduri Fd 41072582 162587549 313823463

Rezultatul reportat Rr 0 0 0

Profit Pn 18022217 46802020 74671240

Repartizarea

profitului

Rep 18022217 46802020 74671244

Subventii pentru

investitii

Sbvi 3608734 3563860 3454268

Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933

Credite pe termen

mediu şi lung (Itml)

Îtml 555612 67777585 155666971

Credite pe termen

scurt (Its)

Îts 0 0 0

Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420593 102620749

Alte obligaţii de

exploatare

Ob 19406460 36936494 52754930

Datorii totale Dt 74170357 213134672 311042650

Ct. de regularizare si

asimilate – pasiv

Rp 1306871 2034934 2551839

TOTAL PASIV Pt 261678122 525663217 775214422

Cpr=CPS+Rez+Fd+Rr+P

Dt=Itml+Its+Fz+Ob

Cpm=Cpr+Itml

CONCLUZII:

Rata stabilitãţii financiare=Cpm/Pt reflectã legãtura dintre capitalul

permanent de care unitatea dispune în mod stabil ( cel puţin un an ) şi

patrimoniul total. Nivelul ratei în perioada analizatã înregistrează o tendinţă

de imbunatatire ca urmare a cresterii capitalului permanent ca urmare a

contractarii unui imprumut pe termen lung.

Rata autonomiei financiare globale=Cpr/Pt aratã gradul de

independenţă financiarã a societatii. Se considerã cã existenţa unui

capitalul propriu de cel puţin 1/3 din pasivul total constituie o premisã

esenţialã pentru autonomia financiarã a societatii. În anul 2007 rata

autonomiei financiare globale are un nivel bun, manifestand o tendinta de

scadere accentuata in anii 2008 si 2009 datorita contractarii imprumutului

pe termen lung.

Rata autonomiei financiare la termen=Cpr/Cpm aratã gradul de

independenţã financiarã al unitãţii pe termen lung. Nivelul acestei

ratemanifesta o tendinta de scadere continua datoritaatragerilor aferente

imprumutului pe termen lung.

Rata de îndatorare globalã=Dat/Pt reflectã ponderea tuturor datoriilor

pe care le are unitatea în pasivul total al acesteia. Nivelul ratei înregistrează

o tendinţă de crestere accentuata în perioada analizată.

Rata de îndatorare la termen=Itml/Cpr reflectã gradul de îndatorare

prin împrumuturi pe termen lung şi mediu. Se utilizeazã în fundamentarea

deciziei de atragere a surselor împrumutate pe termen lung şi a urmãririi

modului în care s-a utilizat efectul de levier. Pentru perioada analizata

cunoaste o tendinta de crestere.

Rata creditelor de trezorerie- reprezentand gradul de acoperire a

necesitatilor de finantare a activitatii de exploatare cu surse externe de

finantare- credite pe termen scurt. Este zero datorita necontractarii

creditelor pe termen scurt.

Analiza soldurilor intermediare de gestiune

Tabloul soldurilor intermediare de gestiune se prezintă astfel:

Tabel nr.3

Specificatie simbol 2007

mii lei

2008

mii lei

2009

mii lei

+ Vânzări de mărfuri Vmf 141421 115887 551990

+Producţia exerciţiului Qex 221593489 328228266 488365391

- Cheltuieli Chmf 77297 55174 203578

privind mărfurile

- Cheltuieli cu

materiale şi servicii

Chms 152682680 255663710 379504959

= Valoarea adăugată Va 68974924 72625269 109208844

- Impozite şi taxe Imp 721731 2598088 4852983

+ Subventii pentru

exploatare

Sbv 14295247 50273832 63388835

- Cheltuieli cu

personalul – totale

Chp 38341329 50788676 67008790

= Excedent brut de

exploatare

EBE 44207111 69512337 100735906

+ Venituri din

provizioane

Vpv 0 0 0

+ Alte venituri din

expoatare

Ave 5208060 8800823 21956037

- Alte cheltuieli din

exploatare

Ace 21366 338953 16697

- Cheltuieli privind

amortizarea si

provizioanele

Cha 11796857 17971813 29630512

= Profit din exploatare Pe 37596948 60002394 93044734

+ Venituri financiare Vf 591653 19188978 9014974

- Cheltuieli financiare Chf 843073 1145746 3894746

= Profit curent Pc 37345528 78045626 98164962

± Rezultatul

excepţional

Rexc -

223896

-

987100

699406

= Profit brut Pb 37121632 77058526 98864368

- Impozit pe profit Ipr 13943433 30256504 24193131

= Profit net Pn 18022220 46802022 74671237

Va=Vmf+Qex-Chmf-Chms

EBE=Va-Imp+Sbv-Chp

Pe=EBE+Ave-Ace-Cha

Pc=Pe+Vf-Chf

Pb=Pc+Rexc

Pn=Pb-Ipr

Valoarea adãugatã (Va) exprimã creşterea de valoare rezultatã din

utilizarea factorilor de producţie, îndeosebi a factorilor muncã şi capital,

peste valoarea materialelor şi serviciilor cumpãrate de întreprindere de la

terţi. Valoarea adãugatã asigurã remunerarea participanţilor direcţi şi

indirecţi la activitatea economicã a întreprinderii:

- personalul, prin salarii, indemnizaţii şi alte cheltuieli;

- statul, prin impozite, taxe şi vãrsãminte;

- creditorii, prin dobânzi, dividende şi comisioane plãtite;

- acţionarii, prin dividende;

- întreprinderea, prin capacitatea de autofinanţare.

Nivelul absolut al indicatorului are o tendinţã de creştere în perioada

analizatã datorata in principal cresterii productiei exercitiului.

Excedentul brut de exploatare (EBE) mãsoarã capacitatea potenţialã

de autofinanţare a investiţiilor. Indicatorul inregistreaza o crestere in

valoare absoluta determinata de influenta subventiilor de exploatare.

Profitul (rezultatul) din exploatare (Pe) mãsoarã, în mãrimi absolute,

rentabilitatea procesului de exploatare, prin deducerea tuturor cheltuielilor

din veniturile exploatãrii. Tendinţa de creştere a indicatorului relevã

procesul de rentabilizare a activitãţii de exploatare si pe seama altor

venituri din exploatare realizate.

Profitul (rezultatul) curent (Pc) este determinat de rezultatul

exploatãrii şi cel al activitãţii financiare. In perioada analizata exercitiile

financiare se incheie cu profit, ceea ce afecteaza pozitiv rezultatul curent.

Profitul net (Pn) reprezintã, în mãrimi absolute, mãsura rentabilitãţii

financiare a capitalului propriu subscris si varsat de acţionari. Acest

indicator inregistreaza în perioada analizată o cresterepe seama:

cresterii productiei exercitiului;

alocarii subventiilor de exploatare;

cresterii altor venituri din exploatare.

Analiza soldurilor de gestiune pentru perioada 2007-2009 aratã

tendinţa de rentabilizare a activitãţii.

Analiza echilibrului financiar

Echilibrul financiar reflectă respectarea la nivelul societatii a

principiilor de finanţare consacrate în literatura de specialitate.

Aprecierea echilibrului financiar se realizează prin intermediul

indicatorilor de echilibru : fond de rulment (FR), nevoie de fond de rulment

(NFR) şi trezoreria netă (TN).

Analiza lichiditãţii societatii

Analiza lichiditãţii societatii urmãreşte capacitatea acesteia de

a-şi achita obligaţiile curente (de exploatare) din active curente, cu diferite

grade de lichiditate, precum şi evaluarea riscului incapacitãţii de plată.

Indicatorii de lichiditate sunt redaţi în tabelul nr.5

Indicatori Formula 2007 2008 2009

Stocuri St 2819821 5686050 13672204

Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427

Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394

Active circulante Ac=St+Cr+Db 95486724 207605967 205420025

Datorii pe termen scurt Dts=Its+Fz+O

b

73614745 145357087 155375679

Rata de lichiditate curentă Ac/Dts 1,30 1,43 1,32

Rata de lichiditate rapidă (Cr+Db)/Dts 1,26 1,39 1,23

Rata de lichiditate imediată Db/Dts 0,21 0,46 0,21

RLC=Ac/Dts

RLR=(Cr+Db)/Dts

RLI=Db/Dts

Rata de lichiditatea curentã - comparã ansamblul activelor circulante,

cu ansamblul datoriilor pe termen scurt (scadente sub un an). La aceastã

ratã nivelul asiguratoriu este 1,2, nivel care este atins în perioada 2007 –

2009.

Rata de lichiditatea rapidã - exprimã capacitatea firmei de a-şi onora

datoriile pe termen scurt din creanţe şi disponibilităţi bãneşti. Nivelul

acestei rate, în perioada analizatã, este in crestere, fiind situată peste nivelul

asiguratoriu de 2/3.

Rata de lichiditatea imediatã - apreciazã mãsura în care datoriile

exigibile pot fi acoperite pe seama disponibilitãţilor bãneşti. Nivelul

asiguratoriu pentru aceastã ratã este de 1/3. Se constata cresterea nivelului

acestei rate la nivelul anului 2008, urmata de o scadere la nivelul anului

2009, ceea ce inseamna o diminuare a capacitatii de onorare a obligatiilor

pe termen scurt din disponibilitati.

Analiza ratelor de gestiune

Ratele de gestiune reflectă duratele de rotaţie a activelor imobilizate

şi circulante prin cifra de afaceri exprimate în nr. de zile şi redate în tabelul

nr.6

Tabelul nr.6

Indicatori Formula 2007 2008 2009

Cifra de afaceri Ca 221725041 328328758 488913034

Imobilizări nete In 166110189 310463997 522607244

Stocuri St 2819821 5686050 13672204

Creanţe Cr 76915579 134694964 159318427

Disponibilităţi băneşti Db 15751324 67224953 32429394

Active circulante Ac 95486724 207605967 205420025

Furnizori şi asimilate Fz 54208285 108420593 102620749

Rotaţia imobilizărilor nete Ca/In 1.33 1.06 0.94

Durata de rotaţie a activelor circulante (Ac/

Ca)x360

155.04 227.63 151.26

Durata de rotaţie a stocurilor (St/

Ca)x360

4.58 6.23 10.07

Durata de încasare a creanţelor (Cr/

Ca)x360

124.88 147.69 117.31

Durata de rotaţie a disponibilităţilor

băneşti

(Db/Ca)x360 25.57 73.71 23.88

Durata de achitare a furnizorilor (Fz/Ca)x360 88.01 118.88 75.56

Rotaţia activului total Ca/At 0.85 0.62 0.63

RIn=Ca/In

RAc=(Ac/Ca)*360

RSt=(St/Ca)*360

RCr=(Cr/Ca)*360

RDb=(Db/Ca)*360

RFz=(Fz/Ca)*360

RAt=Ca/At

Rotaţia activului total=Ca/At reflectă gradul de reînnoire a activului

total prin cifra de afaceri. Numărul de rotaţii a acestuia în perioada

analizată reflectă o tendinţă de imbunatatire prin cresterea numarului de

rotatii de la 1.89 la 2.7 in 2008.

Rotaţia imobilizărilor nete=Ca/In -imobilizările nete, având pondere

semnificativă în activul total . Viteza de rotaţie a imobilizărilor nete este

mica, cu o tendinta de scadere continua.

Durata de rotaţia activelor circulante înregistrează un nivel

nesatisfăcător, cu tendinţã de scadere în anul 2008 urmata de o crestere

accentuata in anul 2009. Durata medie a unei rotaţii scade in anul 2009 fata

de anul 2008 de la 227,63 zile la 151,26.

Durata de rotaţia stocurilor înregistrează o tendinţă de scadere, avand

un nivel satisfacator pe ansamblul perioadei analizate.

Durata de încasare a creanţelor scade în anul 2009 fata de 2008 de la

147,69 zile la 117,31 , situându-se peste limita considerată normală (30

zile), cu influenţe negative asupra trezoreriei.

Durata medie de achitare a furnizorilor înregistreazã o tendinţã de

crestere în anul 2008, la 118,88 zile de la 88,01 zile, cunoscand o scadere

in anul 2009 la 75,56 zile. Nivelul acestei rate nu se încadrează în limita

unor decontãri normale (30 zile).

Raportul dintre durata medie de încasare a creanţelor şi durata medie

de achitare a furnizorilor este nefavorabil societatii. În timp ce unitatea

crediteazã beneficiarii, în 2009 in medie cu 117,31 zile, fãrã dobândã,

beneficiazã de surse atrase de la furnizori doar 75,56 zile.

Decalajul nefavorabil dintre durata medie de încasare a creanţelor şi

durata medie de plată a furnizorilor influenţeaza negativ trezoreria nete

disponibilă, determinand societatea sa atraga noi surse pentru acoperirea

golurilor de trezorerie.

Analiza ratelor de rentabilitate

Exprimă eficienţa utilizării resurselor materiale şi financiare în

activitatea de exploatare la nivelul societatii în perioada analizată.

Nivelul ratelor de rentabilitate este redat în tabelul nr.7

Tabel nr.7

Specificaţie Simbol 2007 2008 2009

Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252

Cheltuieli de exploatare Che 203641260 327416414 481217519

Profit din exploatare Pe =

Ve-Che

32440969 60002394 93044733

Profit curent Pc 32189549 78045626 98164962

Profit net Pn 18022220 46802022 74671237

Capital propriu Cpr 186200894 310493611 461619933

Activ total At 261678122 525663217 775214422

Rata rentabilităţii

veniturilor

rv = Pe

/ Ve

13.74% 15.49% 16.20%

Specificaţie Simbol 2007 2008 2009

Rata rentabilităţii

resurselor consumate

rc =

Pe / Che

15.93% 18.33% 19.34%

Rentabilitatea economica re =

Pe / At

12.4% 11.41% 12%

Rentabilitatea financiara rf =

Pc / Cpr

17,28% 25,14% 21,27%

re=Pe/At – rentabilitatea economica

rf=Pc/Cpr – rentabilitatea financiara

rv = Pe / Ve - rentabilitatea veniturilor

rc = Pe / Che - rentabilitatea resurselor consumate

În perioada 2007-2009 nivelul ratelor de rentabilitate este

nesatisfacator.

Rentabilitatea veniturilor exprimă eficienţa valorificării produselor şi

serviciilor oferite de unitate. Indicatorul inregistreaza o crestere continua in

perioada analizata.

Rentabilitatea costurilor mãsoarã eficienţa consumului de resurse

umane şi materiale; se situeazã la un nivel scãzut, înregistrând aproximativ

aceeaşi evoluţie ca şi rata rentabilităţii veniturilor.

Rentabilitatea economicã reprezintã remunerarea brutã a capitalurilor

investite pe termen lung, atât proprii cât şi împrumutate. Rentabilitatea

economicã trebuie sã fie la nivelul ratei minime de randament din

economie (rata medie a dobânzii) şi al riscului economic şi financiar pe

care şi l-au asumat acţionarii şi creditorii unitãţi. Rata rentabilităţii

economice înregistrează un nivel relativ constant in perioada analizata,

avand insa valori reduse.

Rentabilitate financiarã mãsoarã randamentul utilizãrii capitalurilor

proprii. Rata rentabilitãţii financiare trebuie sã fie superioarã ratei medii a

dobânzii. Rata rentabilitãţi financiare are o tendinta de crestere continua

determinata de cresterea mai agresiva a rezultatului net in comparatie cu

capitalul propriu.

Analiza pragului de rentabilitate din exploatare

Riscul de exploatare evalueaza capacitatea societatii de a se adapta la

timp si cu cel mai mic cost la variaria mediului in care isi desfasoara

activitatea.

Aprecierea riscului de exploatare se realizeaza cu ajutorul pragului

de rentabilitate. Pragul de rentabilitate al exploatarii este redat in tabelul nr.

8.

Tabelul nr. 8

Specificatie Simbol 2007 2008 2009

Venituri din exploatare Ve 236082229 387418808 574262252

Cheltuieli de

exploatare

Che 203641260 327416414 481217519

Profit din exploatare Pe = Ve-Che 32440969 60002394 93044733

Costuri variabile

totale

Cv 81456504 130966565 192487008

Costuri fixe totale Cf 122184756 196449849 288730511

Marja costurilor

variabile

Mcv=

Ve-Cv

154625725 256452243 381775245

Rata marjei costurilor

variabile

Rmcv

=Mcv/Ve

0.655 0.662 0.665

Pragul de rentabilitate

din exploatare

Vepr

=Cf/rmcv

186541612 296752038 434181220

Indicatorul de pozitie

- absolut Ipoz=

Ve-Vepr

49540617 90666770 140081033

- relativ Ipo

%=Ipoz/

Vepr

26.56% 30.55% 32.26%

Momentul realizarii

pragului de rentabilitate

Pm=(

Vepr/

Ve)*360

284.46 275.75 272.18

Coeficientul de

elasticitate

Ke=V

e/(Ve-Vepr)

4.77 4.27 4.10

Interpretarea valorilor indicatorilor

Stare

Indicatorul

de pozitie

Momentul

realizarii

pragului de

rentabilitate

Coeficientul

de

elasticitate

min max min max min max

Risc mare de

exploatare

20% 304 2

Risc mediu de

exploatare

20% 100% 304 183 2 6

Risc mic de

exploatare

100

%

183 6

Indicatorul de pozitie se gaseste in anul 2009 in zona:”Risc mediu de

exploatare” in apropierea limitei inferioare, aproape de zona:”Risc mare de

exploatare”.

Pragul de rentabilitate de exploatare sau punctul mort operational

este punctul; in care veniturile acopera cheltuielile din exploatare. Dupa

acest prag activitatea de exploatare devine rentabila.

Pragul de rentabilitate de exploatare la nivelul societatii cunoaste o

evolutie constanta reflectand mentinerea capacitatii de adaptare a

rezultatului exploatarii la conditiile specifice in care societatea isi

desfasoara activitatea. Nivelul sau in anul 2009 se incadreaza in zona:”Risc

mediu de exploatare”.

Coeficientul de elasticitate inregistreaza o scadere ramanand in

zona:”Risc mediu de exploatare”, mai aproape de limita superioara decat de

cea inferioara.

Evolutia indicatorului de pozitie

Evolutia pragului de rentabilitate

Evolutia coeficientului de elasticitate

5.Opinii şi sugestii

PUNCTE SLABE

Nivel scazut al rentabilitatii.

Exista intarzieri privind incasarea creantelor.

Durata de rotatie a creantelor si furnizorilor nu se incadreaza in

limitele normale.

Gradul de uzura morala si fizica ridicat al bazei materiale.

Gradul de innoire a mijloacelor fixe este redus.

Obligativitatea ajustarii tarifelor pentru prestarile dde servicii in

domeniul gestionarii resurselor pe baza acordului de imprumut.

Evolutia stocurilor si creantelor nu se incadreaza in limitele de

eficienta.

Sustinerea partiala a rentabilitatii activitatii desfasurate prin

subventii.

RISCURI

Risc mediu de exploatare.

Riscul tehnic este ridicat datorita uzurii fizice si morale a mijloacelor

fixe.