c5_dec_12_ianuarie_2014_ citit

1

R O M Â N I A ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI DECIZIA PENALĂ NR.12 Dosar nr.2109/1/2013

Şedinţa publică din 24 ianuarie 2014

Vicepreşedinte

PREŞEDINTE : Ionuț Mihai Matei Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie Geanina Cristina Arghir - judecător Mirela Sorina Popescu - judecător Leontina Șerban - judecător Silvia Cerbu - judecător

Magistrat asistent – Veronica Junger

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcția Națională Anticorupție a fost reprezentat prin procuror Doană Vasile.

S-au luat în examinare recursurile declarate de Ministerul Public –

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Direcţia Naţională Anticorupţie, de Acsinte Cornel, Banciu Roxana şi Prală Camelia Gabriela, de inculpaţii Trandafir Petre, Costache Viorel, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Creţu Sorin Marius, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Țîncă Dumitru, Tănase Mihai, Coman Neculai, Romanescu Eugen, Alecu Viorel şi Gaicu Dănuţ Mihail, precum şi de părţile civile Filip Radu Dragoş şi Muraru Daniel Mihail împotriva sentinţei nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Secţia Penală în dosarul nr.6130/1/2009.

Dezbaterile şi susţinerile părţilor au avut loc în şedinţa publică din 13 ianuarie 2014, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, ce face parte integrantă din prezenta decizie, când instanţa, pentru a da posibilitatea părţilor să depună la dosar concluzii scrise a dispus amânarea pronunţării la data de 24 ianuarie 2014.

www.JURI.r

o

2

ÎNALTA CURTE

COMPLETUL DE 5 JUDECĂTORI A. JUDECATA ÎN PRIMĂ INSTANŢĂ I. Prin sentinţa penală nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată în dosarul

nr.6130/1/2009 Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală a dispus următoarele:

1. În baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul TRANDAFIR PETRE (…) la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals în formă continuată.

În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.65 alin.1 Cod penal, a aplicat inculpatului pedeapsa complementară a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

În baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Trandafir Petre, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani

www.JURI.r

o

3

interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

În baza art.88 Cod penal, a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată inculpatului timpul reţinerii şi arestării preventive începând din data de 27.05.2009 până la data de 28.07.2009 inclusiv.

2. În baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul COMAN NECULAI (…) la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals în formă continuată.




În baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopite pedepsele aplicate inculpatului Coman Neculai, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani

www.JURI.r

o

4




3. În baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul COSTACHE VIOREL (…) la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals în formă continuată.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.


În baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

În baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Costache Viorel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani

www.JURI.r

o

5



4. În baza art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul NICULAE ANDREI GABRIEL (…) la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals în formă continuată.

În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.



În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19

www.JURI.r

o

6

din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Niculae Andrei Gabriel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.



5. În baza art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul ALEXANDRESCU GABRIEL (…) la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals în formă continuată.



În baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 3 ani şi 6 luni

www.JURI.r

o

7

închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Alexandrescu Gabriel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.



6. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Datcu Costel pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul DATCU COSTEL (…) la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

www.JURI.r

o

8


În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Datcu Costel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.


În baza art.861 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.862 Cod penal.

În baza art.863 Cod penal, pe durata termenului de încercare, inculpatul trebuie să se supună următoarelor măsuri de supraveghere:

a) să se prezinte la datele fixate la Serviciul de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa;

b) să anunţe, în prealabil, orice schimbare de domiciliu, reşedinţă sau locuinţă şi orice deplasare care depăşeşte 8 zile, precum şi întoarcerea;

c) să comunice şi să justifice schimbarea locului de muncă; d) să comunice informaţii de natură a putea fi controlate mijloacele lui

de existenţă. Datele prevăzute în alineatul precedent la lit.b), c) şi d) se comunică

Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa. În baza art.71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepselor

accesorii pe durata termenului de încercare. În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpatului

asupra dispoziţiilor art.864 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.


7. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Bugnar Marius Sorin pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323

www.JURI.r

o

9

alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul BUGNAR MARIUS SORIN (…) la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.



În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Bugnar Marius Sorin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.








Serviciului de Probaţiune de pe lângă Tribunalul Constanţa.

www.JURI.r

o

10

În baza art.71 alin. 5 Cod penal, a suspendat executarea pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare.

În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.


8. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului DEOŞLEA LIVIU pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul DEOŞLEA LIVIU (…) la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.



În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Deoşlea Liviu, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani şi 6 luni închisoare.



www.JURI.r

o

11










9. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Creţu Sorin Marius pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul CREŢU SORIN MARIUS (…) la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra

www.JURI.r

o

12

intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului CREŢU SORIN MARIUS, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.












10. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului NICULAE FLORIN pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19

www.JURI.r

o

13

din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul NICULAE FLORIN (…) la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.


În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Niculae Florin, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.









accesorii pe durata termenului de încercare.

www.JURI.r

o

14

În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.864 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.


11. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului BUGNAR ADRIAN MIHAI pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul BUGNAR ADRIAN MIHAI (…) la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.


În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Bugnar Adrian Mihai, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.



www.JURI.r

o

15










12. În baza art.334 Cod procedură penală, a respins cererea formulată de procuror privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care s-a dispus trimiterea în judecată a inculpatului Rusmănică Mircea, din patru infracţiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, patru infracţiuni de instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, şi instigare la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de

www.JURI.r

o

16

executarea faptelor, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în infracţiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, instigare la uz de fals în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului RUSMĂNICĂ MIRCEA (…) pentru săvârşirea a patru infracţiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea a patru infracţiuni de instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea a patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru instigare la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, şi uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executarea faptelor.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru instigare la abuz în

www.JURI.r

o

17

serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de executarea faptei.

13. În baza art.334 Cod procedură penală, a schimbat încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpatul Romanescu Eugen a fost trimis în judecată din infracţiunile prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracţiunile prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Romanescu Eugen pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea aceluiaşi inculpat pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal şi art.76 alin.1 lit.c) Cod penal, a condamnat pe inculpatul ROMANESCU EUGEN (…) la 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) Cod penal.

www.JURI.r

o

18

În baza art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiţionată a executării pedepsei aplicată inculpatului pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.82 Cod penal.


În baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83 Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

14. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Alecu Viorel pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul ALECU VIOREL (…) la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe acelaşi inculpat la 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Alecu Viorel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.


www.JURI.r

o

19




15. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul GAICU DĂNUŢ MIHAIL (…) la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.



În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.


www.JURI.r

o

20




16. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Dumitrescu Laurenţiu George pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul DUMITRESCU LAURENŢIU-GEORGE (…) la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.


În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, condamnă pe acelaşi inculpat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Dumitrescu Laurenţiu George, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.


www.JURI.r

o

21




17. În baza art.334 Cod procedură penală, a respins cererea formulată de inculpatul CIOROIU NICUŞOR CIPRIAN privind schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, în infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul CIOROIU NICUŞOR-CIPRIAN (…) la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.



www.JURI.r

o

22

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.





18. În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului Tănase Mihai pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul TĂNASE MIHAI (…) la 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.



www.JURI.r

o

23

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Tănase Mihai, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 1 an şi 6 luni închisoare.





19. În baza art.334 Cod procedură penală, a respins cererea formulată de inculpatul ŢÎNCĂ DUMITRU privind schimbarea încadrării juridice dată faptei prin rechizitoriu din infracţiunea prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, în infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

În baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului ŢÎNCĂ DUMITRU pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

În baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a condamnat pe inculpatul ŢÎNCĂ DUMITRU (…) la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.


În baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G.

www.JURI.r

o

24

nr.43/2002, a condamnat pe acelaşi inculpat la 2 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului ŢÎNCĂ DUMITRU, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 2 ani închisoare.











În baza art.346 alin.1 Cod procedură penală, a respins, ca neîntemeiate, acţiunile civile formulate de părţile civile Bâcu Emil Marius, Belcea Traian, Călin Sabin, Ciocoiu Cosmin, Condruţ Ion, Copilău Cristian, Costache Marius Florin, Cotleanu Adrian, Cotrobaş Ciprian Daniel, Dumitra Florinel-Marinel, Frângu Nicolae, Enciu Nicuşor Valentin, Felea Bogdan, Filip Radu Dragoş, Gâlcă Emil, Ivanov Alexandru, Jecu Dinicu, Martac Ionuţ, Muraru Daniel Mihai, Neagu Vasile, Nedelcu Emanuel Artur, Niţă Mihai Cosmin, Pasmangiu Cristian, Păun Laurentiu Cornelius, Pîrlea Alexandru, Prip Nicolae, Saragea Florin, Seceleanu Adrian Daniel, Stancu Ionuţ Liviu,

www.JURI.r

o

25

Ştefanov Diana, Ştefănică Alexandru, Robu Ciprian George şi Vişinescu Ionuţ Florin.

A luat act că părţile civile Buruiană Cosmin Răzvan, Coşeru Sorin, Dumitrescu Gabriel Sorin, Popa Radu Vasile şi Urse Alexandru au renunţat la pretenţiile civile formulate.

A luat act că părţile vătămate Barbu Ştefanel, Bărbulescu Vlad, Bălosu Iulian, Despa Dan Marian, Encuţu George, Grosu Ionut, Raduţoiu Ciprian Florin, Vârciu-Şerbănescu Roxana Mihaela şi Vârciu-Şerbănescu Robert Mario nu s-au constituit părţi civile în cauză.

În baza art.170 raportat la art.348 Cod procedură penală, a dispus anularea următoarelor înscrisuri:

- 205 foi de concurs falsificate pe numele candidaţilor Munteanu Florian, Stoica Gabriel Liviu, Stanciu Ilie, Stamatov Florin, Preda Adrian, Ostroveanu Gică, Niţu Daniel, Mitel Mihai, Misăilă Octavian Marcel, Mihalcea Marin, Mărgean Constantin-Cristian, Ialangi Marius, Frigeaoiu Sebastian Eugen, Constantin Doru, Anton Săndel, Acsinte Cornel, Todea Ciprian, Stancu Ionuţ Liviu, Rotaru Dan Ştefan, Robu Ciprian George, Rădulescu Dorin, Radu Viorel, Pîrlea Alexandru, Moise Cornel, Manta Cristian, Leahu Ionuţ, Gorgovan E.Octavian, Gheorghică Gmeorghe, Foamete Gabriel, Dunose Roxana, Drăguşin Aurel, Dobre Cristian, Cristian Năstasă, Crangaşu Vasile-Gabriel, Cornea Marius, Barbu Ştefanel, Bala Bogdan George, Adamescu Iulian, Balmuş George, Mitric Alin Daniel, Badula Ender, Chişu Dragoş, Mihon Liviu George, Bârligea Mădălin Ionuţ, Bălosu Iulian, Teşeleanu Marian, Catană Daniel, Dobrescu P. Sorin, Gerea Marius Claudiu, Diblă Gheorghe Laurenţiu, Neacşu Sebastian, Dădălău Tudorel Marian, Lefter Nicolae, Cioconea Cătălin, Ciocârlan Adrian, Dumitra Florinel Marinel, Popescu Marian, Hinoveanu Ciprian Mircea, Puiu Ionuţ, Marin Mircea, Ilie Cristian, Ciobanu Costin Victor, Radu Nicolae Cristian, Bolan Gheorghe, Toma Ştefan Lucian, Toma Daniel, Ardeleanu Adrian, Kraplenko Ionuţ Cristian, Toma Lucian, Dolmascanu Vasile Valentin, Bobocia Alexandru, Borcoi Costel Ionuţ, Chiruţ Nicolae Daniel, Ismail Danior, Bezede Cristian Marian, Cotleanu Adrian, Isăilă Gabriel, Surugiu Aurelian, Cojocaru Gheorghe, Bălan Adrian, Neacşu Vasile, Fântână Ştefan, Bârzan Adrian, Ţuţuianu Dumitru Daniel, Saragea Florin, Niţă Marius Cristian, Vişinescu Ionuţ Florin, Ciubuc Vasilica, Rotaru Răzvan, Ţară Florin, Arnăutu Marius Bogdan, Blaga Vasile Virgil, Dinu Răzvan, Zachir Denis, Năstase Alexandru, Vlase Florin, Gheorghe Gabriel Marius, Tipirig Marian Victor, Dobre Lucian, Bulancea Marius, Toabă Andrei, Lare Florin, Rădoi Bogdan Daniel, Ichim

www.JURI.r

o

26

Marius, Bică George, Crăiţă Traian, Pavel Adrian, Zisu Gheorghe, Popescu Tony Richard, Bratu Iulius Aurelian, Buruiană Cosmin Răzvan, Cazacu Viorel, Buzea Nicolae, Asaftei Marius Ionel, Bucur Vasile, Oţelea Viorel, Dima Lucian, Ioniţă Alexe, Călin Traian, Munteanu Adrian, Buriu Radel, Costache Cornel David, Furtună Daniel, Grosu Daniel Florin, Rizea Viorel, Ţoabă Cosmin, Oprea Marian Daniel, Sava Neculai, Hristu Marius, Cristu Tiberiu, Neghină Ştefan Gheorghe, David Cătălin Petrişor, Lazăr Cristian Vasile, Baciu Florin Adrian, Dragnea Dumitru Laurentiu, Zeadin Ţechin, Dancu Daniel Vasile, Bolache Adrian, Niculescu Iulian, Petraru Ştefan, Burlacu Emil, Derviş Dincer, Dejmereanu Cristian, Roman Ciprian Nicolae, Neacşu Florin, Amet Denis, Piron Daniel Nicolae, Răducu Ionuţ, Stancu Daniel, Velicu Rodinel, Soare Daniel, Parte-Bună Nicolae, Ilie Laurentiu, Răduş Ionuţ, Şerban Florin, Vals Ervino, Cadîr Sirgan, Tudose Cristian Marius, Visan Gheorghe, Marin Ion Marius, Vacaruşiu Cosmin, Iacob Cosmin George, Bădin Ionuţ, Iacob Gabriel Emilian, Ardeleanu Cristian Vasile, Crivăţ Sorin, Mandache Valentin Alexandru, Martac Ionuţ, Ciogolea Bogdan Constantin, Antonoaie Ionel Gabriel, Franga Viorel, Tănase Gheorghe, Blajan George Florin, Neagoe Marius, Vulpe Viorel Daniel, Despa Florin Sorin, Chiriţă Cătălin, Dragomir Florin, Chiriţă Iulian, Chilea Adrian, Soare Daniel Liviu, Bădulescu Daniel, Ştenţel Alexandru, Nicoară Mihai, Antimirescu Remus, Despa Dan Marian, Ilinca Florin Ilie, Calciu Bogdan George, Ivan Nicolae Marian, Jianu Radu, Mancaş Dănuţ, Mociu Adrian, Desmereanu Adrian, Tofan Alexandru Ivanciu, Jianu Marius, Paceagiu Marinaş, Micu Dragoş Costel, Gheorghiţă Florin Daniel, Mîţă Liviu, Cofa Petre, Curcă Bogdan Petre, Stoian Cristian Bogdan, Frangu Nicolae, Costache Marius Florin, Cojocaru Ionuţ Lucian;

- procesul verbal încheiat la data de 21.08.2007 de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofiţeri organizat la I.S.U. Dobrogea în perioada 9.07.2007 – 20.08.2007, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 23-43 vol. XIII d.u.p.);

- tabelele cu rezultatele finale obţinute de candidaţii care au susţinut examenul pentru ocuparea funcţiilor de subofiţer conducător auto şi servant, pe subunităţi, în ordinea descrescătoare a mediilor, afişate la sediul I.S.U. Dobrogea, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 42-55 vol. XII d.u.p.);

- documentele întocmite cu prilejul încadrării la I.S.U. Dobrogea a celor 191 de candidaţi ale căror foi de concurs au fost falsificate, respectiv: Munteanu Florian, Stoica Gabriel Liviu, Stanciu Ilie, Stamatov Florin, Preda

www.JURI.r

o

27

Adrian, Ostroveanu Gică, Niţu Daniel, Mitel Mihai, Misăilă Octavian Marcel, Mihalcea Marin, Mărgean Constantin-Cristian, Ialangi Marius, Frigeaoiu Sebastian Eugen, Constantin Doru, Anton Săndel, Acsinte Cornel, Todea Ciprian, Rotaru Dan Ştefan, Rădulescu Dorin, Radu Viorel, Moise Cornel, Manta Cristian, Leahu Ionuţ, Gorgovan E.Octavian, Gheorghică Gheorghe, Foamete Gabriel, Dunose Roxana, Drăguşin Aurel, Dobre Cristian, Cristian Năstasă, Crangaşu Vasile-Gabriel, Cornea Marius, Bala Bogdan George, Adamescu Iulian, Balmuş George, Mitric Alin Daniel, Badula Ender, Chişu Dragoş, Mihon Liviu George, Bârligea Mădălin Ionuţ, Teşeleanu Marian, Catană Daniel, Dobrescu P. Sorin, Gerea Marius Claudiu, Diblă Gheorghe Laurenţiu, Neacşu Sebastian, Dădălău Tudorel Marian, Lefter Nicolae, Cioconea Cătălin, Ciocârlan Adrian, Popescu Marian, Hinoveanu Ciprian Mircea, Puiu Ionuţ, Marin Mircea, Ilie Cristian, Ciobanu Costin Victor, Radu Nicolae Cristian, Bolan Gheorghe, Toma Ştefan Lucian, Toma Daniel, Ardeleanu Adrian, Kraplenko Ionuţ Cristian, Toma Lucian, Dolmascanu Vasile Valentin, Bobocia Alexandru, Borcoi Costel Ionuţ, Chiruţ Nicolae Daniel, Ismail Danior, Bezede Cristian Marian, Isăilă Gabriel, Surugiu Aurelian, Cojocaru Gheorghe, Bălan Adrian, Neacşu Vasile, Fântână Ştefan, Bârzan Adrian, Ţuţuianu Dumitru Daniel, Ciubuc Vasilica, Rotaru Răzvan, Ţară Florin, Arnăutu Marius Bogdan, Blaga Vasile Virgil, Dinu Răzvan, Zachir Denis, Năstase Alexandru, Vlase Florin, Gheorghe Gabriel Marius, Tipirig Marian Victor, Dobre Lucian, Bulancea Marius, Toabă Andrei, Lare Florin, Rădoi Bogdan Daniel, Ichim Marius, Bică George, Crăiţă Traian, Pavel Adrian, Zisu Gheorghe, Popescu Tony Richard, Bratu Iulius Aurelian, Cazacu Viorel, Buzea Nicolae, Asaftei Marius Ionel, Bucur Vasile, Oţelea Viorel, Dima Lucian, Ioniţă Alexe, Călin Traian, Munteanu Adrian, Buriu Radel, Costache Cornel David, Furtună Daniel, Grosu Daniel Florin, Rizea Viorel, Ţoabă Cosmin, Oprea Marian Daniel, Sava Neculai, Hristu Marius, Cristu Tiberiu, Neghină Ştefan Gheorghe, David Cătălin Petrişor, Lazăr Cristian Vasile, Baciu Florin Adrian, Dragnea Dumitru Laurentiu, Zeadin Ţechin, Dancu Daniel Vasile, Bolache Adrian, Niculescu Iulian, Petraru Ştefan, Burlacu Emil, Derviş Dincer, Dejmereanu Cristian, Roman Ciprian Nicolae, Neacşu Florin, Amet Denis, Piron Daniel Nicolae, Răducu Ionuţ, Stancu Daniel, Velicu Rodinel, Soare Daniel, Parte-Bună Nicolae, Ilie Laurentiu, Răduş Ionuţ, Şerban Florin, Vals Ervino, Cadîr Sirgan, Tudose Cristian Marius, Visan Gheorghe, Marin Ion Marius, Vacaruşiu Cosmin, Iacob Cosmin George, Bădin Ionuţ, Iacob Gabriel Emilian, Ardeleanu Cristian Vasile, Crivăţ Sorin, Mandache Valentin Alexandru, Ciogolea Bogdan Constantin, Antonoaie Ionel Gabriel, Franga

www.JURI.r

o

28

Viorel, Tănase Gheorghe, Blajan George Florin, Neagoe Marius, Vulpe Viorel Daniel, Despa Florin Sorin, Chiriţă Cătălin, Dragomir Florin, Chiriţă Iulian, Chilea Adrian, Soare Daniel Liviu, Bădulescu Daniel, Ştenţel Alexandru, Nicoară Mihai, Antimirescu Remus, Ilinca Florin Ilie, Calciu Bogdan George, Ivan Nicolae Marian, Jianu Radu, Mancaş Dănuţ, Mociu Adrian, Desmereanu Adrian, Tofan Alexandru Ivanciu, Jianu Marius, Paceagiu Marinaş, Micu Dragoş Costel, Gheorghiţă Florin Daniel, Mîţă Liviu, Cofa Petre, Curcă Bogdan Petre, Stoian Cristian Bogdan, Cojocaru Ionuţ Lucian şi Niţă Marius Cristian;

- procesul-verbal din data de 15.08.2007, ora 2200, încheiat la sediul I.S.U. Dobrogea privind predarea-primirea unei mape tip DS sigilată cu sigiliul nr.9821 aparţinând inculpatului Coman Neculai (fila 75 vol. IX d.u.p.);

- procesul-verbal din data de 16.08.2007, ora 0800, încheiat la sediul I.S.U. Dobrogea privind predarea-primirea unei mape tip DS sigilată cu sigiliul nr.9821 aparţinând inculpatului Coman Neculai (fila 78 vol. IX d.u.p.);

A dispus ridicarea măsurii asigurătorii a sechestrului instituit asupra cotei-părţi din bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin şi Bugnar Adrian Mihai, prin Ordonanţele nr.927P/2007 din 2.12.2008 ale P.Î.C.C.J – D.N.A, adusă la îndeplinire conform proceselor-verbale din data de 3.12.2008 (filele 195-196, 213-214, 220-221 şi 233-234 vol. XI d.u.p.).

În baza art.191 alin.1 şi alin.2 Cod procedură penală, a obligat pe inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Costache Viorel, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Creţu Sorin Marius, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Romanescu Eugen, Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Ciororiu Nicuşor Ciprian şi Tănase Mihai la plata sumei de câte 5600 lei fiecare cheltuieli judiciare către stat, din care suma de câte 100 lei, onorariul cuvenit apărătorilor din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleşi, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei, iar pe inculpatul Ţîncă Dumitru la plata sumei de 5900 lei, cu acelaşi titlu, din care suma de 400 lei, onorariul apărătorului din oficiu, se avansează din fondul Ministerului Justiţiei.

II. Pentru a pronunţa această hotărâre, prima instanţă a avut în vedere

că prin rechizitoriul nr.92/P/2007 din 20 iulie 2009 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jusitiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari, s-a dispus trimiterea în judecată a inculpaţilor:

www.JURI.r

o

29

1. TRANDAFIR PETRE (…) – în stare de arest preventiv, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

- instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002.

2. COMAN NECULAI (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:



- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi


În fapt, în sarcina inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai s-a reţinut prin rechizitoriu, în esenţă, că aceştia, în calitatea lor de inspector şef

www.JURI.r

o

30

şi, respectiv, prim-adjunct al inspectorului şef al Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea", judeţul Constanţa, prin încălcarea atribuţiilor de serviciu, în perioada iulie - august 2007, cu prilejul organizării şi desfăşurării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, au iniţiat constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni în vederea fraudării concursului, în care au atras membrii comisiei de examinare de la categoria „servanţi-conducători auto", făcând acte repetate de determinare a acestora să falsifice, la data de 15.08.2007, când a avut loc proba scrisă, un număr de 205 foi de concurs pentru tot atâţia candidaţi, în sensul de a fi întocmite, în fals, foile de concurs pentru candidaţii favorizaţi chiar de către membrii comisiei, de aşa manieră încât aceştia să obţină note pentru a putea fi declaraţi, în mod ilegal, admişi, vătămând, astfel, interesele unui număr de 46 de părţi vătămate şi părţi civile, respectiv candidaţii care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi întrucât posturile lor au fost ocupate de candidaţii ale căror lucrări au fost falsificate, cauzându-se un prejudiciu total în cuantum de 1.276.500 lei.

3. COSTACHE VIOREL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:



- instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002, constând, în esenţă, în aceea că, în zilele premergătoare datei de 15.08.2007, când s-a desfăşurat proba scrisă a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, împreună cu alte cadre din conducerea

www.JURI.r

o

31

Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea", a iniţiat constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni în vederea fraudării concursului, în care au atras membrii comisiei de examinare de la categoria „servanţi-conducători auto", făcând acte repetate de determinare a acestora să falsifice, la data de 15.08.2007, un număr de 205 foi de concurs, pentru tot atâţia candidaţi, în sensul de a fi întocmite, foile de concurs pentru candidaţii favorizaţi, în fals, chiar de către membrii comisiei, de aşa manieră încât aceştia să obţină note pentru a putea fi declaraţi, în mod ilegal, admişi, vătamând astfel, interesele unui număr de 46 părţi vătămate şi părţi civile, respectiv candidaţii care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de candidaţii ale căror lucrări au fost falsificate, cauzându-se un prejudiciu total de 1.276.500 lei.

4. NICULAE ANDREI GABRIEL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

- complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002.

5. ALEXANDRESCU GABRIEL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

www.JURI.r

o

32

- complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002.

În fapt, în sarcina inculpaţilor Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel s-a reţinut prin rechizitoriu, în esenţă, că aceştia, în calitatea lor de angajaţi ai Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea" şi membri ai comisiei de examinare, în zilele premergătoare datei de 15.08.2007, când s-a desfăşurat proba scrisă a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, împreună cu alte cadre de conducere din Inspectorat, au iniţiat constituirea unei asocieri în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni în vederea fraudării concursului, la care au aderat şi ceilalţi membri ai comisiei de examinare de la categoria „servanţi-conducători auto", acţiune urmată, în ziua concursului, de aceea de coordonare, cu ocazia corectării lucrărilor scrise, a activităţii de falsificare a unui număr de 205 foi de concurs, falsificare ce s-a concretizat prin întocmirea chiar de către ceilalţi membri ai comisiei a respectivelor foi de examen pentru candidaţii favorizaţi, în scopul ca aceştia să obţină note mari în baza cărora au fost declaraţi admişi, vătămându-se interesele legale ale unui număr de 46 părţi vătămate şi civile, respectiv candidaţii care, deşi

www.JURI.r

o

33

obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de candidaţii ale căror lucrări au fost falsificate, cauzându-se un prejudiciu total de 1.276.500 lei.

S-a mai reţinut, de asemenea, de către procuror că în zilele de 15.08.2007 şi 16.08.2007 cei doi inculpaţi, pentru a ascunde rămânerea în posesia lor, contrar metodologiei de desfăşurare a examenului, a foilor de concurs ale candidaţilor pe perioada întreruperii activităţii de corectare a lucrărilor, au falsificat două procese verbale de predare-primire a unei mape conţinând respectivele foi de concurs, documente pe care le-au folosit pentru a dovedi că şi-au respectat îndatoririle care le reveneau în calitate de membri ai comisiei de examinare.

6. RUSMĂNICĂ MIRCEA (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

- instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000 (4 infracţiuni),

- instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000 (4 infracţiuni),

- instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal (4 infracţiuni),

- instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executarea faptei,

- instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executarea faptei şi

- instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de executarea faptei.

În fapt, prin rechizitoriu s-a reţinut, în esenţă de către procuror că inculpatul, la acea dată comandant al Flotei – U.M. 02039 Constanţa, în baza unor rezoluţii infracţionale distincte, în zilele premergătoare datei de 15.08.2007, când s-a desfăşurat în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de

www.JURI.r

o

34

Urgenţă „Dobrogea" proba scrisă a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, a intervenit prin intermediul inculpatului Trandafir Petre la membrii comisiei de examinare la categoria „servanţi - conducători auto" pentru falsificarea foilor de concurs ale unui număr de 4 candidaţi ce au fost declaraţi în fals admişi, vătămându-se astfel interesele legale ale unui număr de 4 părţi vătămate, respectiv candidaţii ce trebuiau să fie declaraţi admişi, dar au fost respinşi pentru că locurile lor au fost ocupate de candidaţii favorizaţi, creându-se un prejudiciu estimat în cuantum de 138.000 lei.

S-a mai arătat, totodată, de către procuror că în aceeaşi perioadă, inculpatul a intervenit în acelaşi mod şi scop şi la aceeaşi persoană pentru a-l favoriza pe candidatul Jeanu Marcel, care, însă, nu a mai fost „ajutat" de membrii comisiei de examinare, fiind scos de aceştia de pe lista de candidaţi favorizaţi fără ca inculpatul să cunoască respectiva împrejurare, numitul Jeanu Marcel fiind declarat respins şi astfel, instigarea nefiind urmată de executare.

7. ROMANESCU EUGEN (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

- instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal,

- instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi

- instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, constând, în esenţă, în aceea că, la începutul lunii august 2007, când era ofiţer M.Ap.N., l-a determinat pe inculpatul Coman Neculai, preşedinte al comisiei de examinare la specialitatea „servanţi-conducători auto" în cadrul concursului pentru ocuparea unor posturi la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea", să-l „ajute" pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, despre care a susţinut că este nepotul său, deşi nu era, şi căruia, în baza acestei influenţe, i-a fost falsificată foaia de concurs de către membrii comisiei de examen, fiind astfel declarat admis, în mod nelegal.

www.JURI.r

o

35

8. DEOŞLEA LIVIU (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:

- fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002,

- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi


9. CREŢU SORIN MARIUS (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





10. NICULAE FLORIN (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:


www.JURI.r

o

36




11. BUGNAR ADRIAN MIHAI (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





12. DATCU COSTEL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:



- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea

www.JURI.r

o

37

nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi


13. BUGNAR MARIUS SORIN (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





14. ALECU VIOREL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





www.JURI.r

o

38

15. GAICU DĂNUŢ MIHAIL (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





16. DUMITRESCU LAURENŢIU-GEORGE (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





17. CIOROIU NICUŞOR-CIPRIAN (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:


www.JURI.r

o

39




18. TĂNASE MIHAI (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:





19. ŢÎNCĂ DUMITRU (…) – în stare de libertate, pentru săvârşirea, în concurs real, a infracţiunilor de:



- abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea

www.JURI.r

o

40

nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi


În fapt, în sarcina inculpaţilor Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Ţîncă Dumitru s-a reţinut prin rechizitoriu, în esenţă, că aceştia, la data de 15.08.2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise la specialitatea „servanţi-conducători auto" din cadrul concursului pentru ocuparea unor posturi de subofiţeri la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea", au aderat la o asociere iniţiată şi constituită chiar de cadrele aflate la conducerea unităţii, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni în vederea fraudării examenului şi au participat la falsificarea unui număr de 205 foi de concurs, prin întocmirea în numele candidaţilor favorizaţi a lucrărilor de examen, pentru ca aceştia să poată obţine note mari, în baza cărora să fie declaraţi în mod ilegal admişi, de acestea făcându-se uz prin procedurile de centralizare şi afişare a rezultatelor, vătămându-se, astfel, interesele legale ale unui număr de 46 de părţi vătămate şi civile, respectiv candidaţii care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de candidaţii ale căror lucrări au fost falsificate, cauzându-se un prejudiciu total de 1.276.500 lei.

Prin actul de trimitere în judecată au fost reţinute în favoarea tuturor acuzaţilor, cu excepţia inculpaţilor Rusmănică Mircea şi Romanescu Eugen, dispoziţiile art.19 din O.U.G. nr.43/2002, arătându-se de către procuror (pag. 72 din rechizitoriu) că aceştia au dat dovadă de sinceritate la finalul cercetărilor şi au contribuit, prin autodenunţurile făcute şi declaraţiile date, la identificarea altor persoane şi fapte conexe infracţiunilor de corupţie, astfel încât sunt îndreptăţiţi să beneficieze de respectiva cauză de reducere a pedepsei.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie – Secţia penală la data de 20 iulie 2009, cu prim termen de judecată la 30 septembrie 2009.

Prin încheierea de şedinţă din 12 noiembrie 2009, în temeiul dispoziţiilor art.29 alin.4 din Legea nr.47/1992, instanţa a admis cererile de sesizare a Curţii Constituţionale formulate de inculpatul Trandafir Petre cu

www.JURI.r

o

41

privire la neconstituţionalitatea prevederilor O.U.G. nr.134/2005 pentru modificarea şi completarea O.U.G. nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, precum şi de inculpatul Coman Neculai, cu privire la neconstituţionalitatea art.1, art.132, art.16, art.29 alin.1 şi art.33 din Legea nr.78/2000 pentru prevenirea, descoperirea şi sancţionarea faptelor de corupţie şi a trimis dosarul la Curtea Constituţională pentru soluţionarea acestora.

În conformitate cu dispoziţiile art.303 alin. 6 Cod procedură penală, în vigoare la acea dată, şi art.29 alin. 5 din Legea nr.47/1992, judecarea cauzei a fost suspendată până la soluţionarea excepţiilor de neconstituţionalitate prin Decizia nr.1137 din 23 septembrie 2010 a Curţii Constituţionale, în sensul respingerii acestora, ca neîntemeiate.

În şedinţa publică din data de 28 aprilie 2011, Înalta Curte a pus în discuţia contradictorie a procurorului şi a părţilor regularitatea actului de inculpare şi, procedând la verificarea acesteia prin raportare la dispoziţiile art.300 alin.1, art.263 şi art.203 Cod procedură penală, a constatat, prin încheierea de şedinţă din 23 mai 2011, că rechizitoriul respectă condiţiile de fond şi de formă cerute de lege, instanţa fiind în mod legal sesizată.

Ca urmare a modificărilor legislative aduse prin Legea nr.202/2010 privind unele măsuri pentru accelerarea soluţionării proceselor, înainte de demararea cercetării judecătoreşti, la termenul din 30 iunie 2011, instanţa a adus la cunoştinţa inculpaţilor dispoziţiile art.3201 Cod procedură penală, aceştia învederând în mod expres că nu optează pentru judecarea cauzei conform procedurii simplificate, manifestare de voinţă reiterată şi în şedinţa publică din data de 30 septembrie 2011.

Pe parcursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte a procedat la: - citirea actului de sesizare a instanţei, conform art.322 Cod procedură

penală (şedinţa publică din 30 septembrie 2011); - audierea inculpaţilor, conform art.323 Cod procedură penală (inculpaţii

Trandafir Petre, Rusmănică Mircea şi Coman Neculai în şedinţa publică din 30 septembrie 2011 – filele 1-16 vol. IV; inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în şedinţa publică din 9 octombrie 2011 – filele 88-98 vol. IV; inculpatul Bugnar Marius Sorin în şedinţa publică din 14 noiembrie 2011 – filele 145-148 vol. IV; inculpaţii Romanescu Eugen, Alecu Viorel, Deoşlea Liviu în şedinţa publică din 29 noiembrie 2011 – filele 260-268 vol. IV; inculpaţii Costache Viorel, Bugnar Adrian Mihai, Tănase Mihai în şedinţa publică din 13 decembrie 2011 – filele 356-365 vol. IV; inculpaţii Gaicu Dănuţ

www.JURI.r

o

42

Mihail, Datcu Costel, Cioroiu Nicuşor Ciprian în şedinţa publică din 4 ianuarie 2012 – filele 46-54 vol. V; inculpaţii Niculae Florin, Creţu Sorin Marius, Dumitrescu Laurenţiu George în şedinţa publică din 5 ianuarie 2012 – filele 100-108 vol. V; inculpatul Ţîncă Dumitru în şedinţa publică din 6 ianuarie 2012 – filele 1-3 vol. VI);

- reaudierea inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, la solicitarea acestora, conform art.323 alin.4 Cod procedură penală (în şedinţa publică din 25 aprilie 2012 – filele 2-7 vol. X);

- audierea, conform art.327 Cod procedură penală, a unora dintre martorii din lucrări, respectiv Iulian Laurenţiu (filele 176-177 vol. VI), Burcea Sorin (filele 178-179 vol. VI), Fânaru Cătălin (filele 180-183 vol. VI), Cîmpeanu Ovidiu (fila 184 vol. VI), Ştefan Radu (filele 237-243 vol. VI), Panaete Cazan Marius Constantin (fila 278 vol. VII), Popa Marian (filele 272-274 vol. VII), Ciochină Nelu (filele 275-277 vol. VII), Bejan Ştefan (filele 281-283 vol. VII), Donose Cristina Mădălina (filele 279-280 vol. VII), Mărgean Constantin (filele 30-31 vol. VIII), Ismail Ainur (filele 112-113 vol. VIII), Omer Orhan (fila 111 vol. VIII), Voicu Ionuţ (fila 110 vol. VIII), Buţurcă Valentin (fila 109 vol. VIII), Mitrea Maria (fila 108 vol. VIII), Dragne Daniel Marian (filele 105-106 vol. VIII), Stoian Mihai (fila 104 vol. VIII), Oprea Traian (fila 103 vol. VIII) şi Radu Constantin Ion (fila 107 vol. VIII);

- audierea martorilor propuşi, în plus, de inculpaţi şi încuviinţaţi de instanţă, respectiv: Aramă Mihai (filele 185-186 vol. VI) şi Săhlean Paris-Sorel (fila 188 vol. VI) - propuşi de inculpaţii Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Alexandrescu Gabriel, Deoşlea Liviu, Tănase Mihai şi Alecu Viorel; Gheorghiţă Vasile (fila 35 vol. VIII) şi Gheorghiţă Florin Daniel (fila 34 vol. VIII) - propuşi de inculpatul Romanescu Eugen; Jeanu Marcel (fila 271 vol. VII) – propus de inculpatul Rusmănică Mircea; Constantin Ion (filele 32-33 vol. VIII) – propus de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai; Cojoc Costică (fila 36 vol. VIII), Gudacu Stelian (fila 37 vol. VIII), Musuret Diner (fila 114 vol. VIII), Popescu Gheorghe (fila 38 vol. VIII) şi Nemeş Liviu Viorel (fila 39 vol. VIII) - propuşi de inculpatul Trandafir Petre;

- administrarea probei cu înscrisuri, solicitată de inculpaţi atât cu privire la situaţia de fapt, cât şi în circumstanţiere;

- emiterea unor adrese către Inspectoratul General pentru Situaţii de Urgenţă pentru a comunica dacă persoanele ale căror lucrări au fost falsificate, precum şi părţile vătămate/civile au fost angajate în cadrul instituţiei în urma concursului din luna august 2007, poziţia ocupată şi salarizarea acestora, răspunsul I.G.S.U. fiind ataşat la filele 111-117 vol.VII;

www.JURI.r

o

43

- emiterea unor adrese către P.Î.C.C.J – D.N.A pentru a comunica stadiul cercetărilor ce se efectuează faţă de numitul Şerban Gheorghe, precum şi cu privire la persoanele în legătură cu care s-a dispus disjungerea cauzei, răspunsul Parchetului fiind ataşat la filele 153-154, 267, 269 vol. VII;

- emiterea unei adrese către U.M 02039, Comandamentul Flotei Statului Major al Forţelor Navale pentru a comunica dacă martorul Omer Orhan a funcţionat în cadrul acesteia sau ca angajat al altei unităţi militare din cadrul Forţelor Navale, răspunsul solicitat fiind ataşat la fila 94 vol. VIII;

Deşi la solicitarea inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail, Datcu Costel şi Dumitrescu Laurenţiu George formulată în şedinţa publică din 6 ianuarie 2012, instanţa a încuviinţat la termenul de judecată din data de 11 ianuarie 2012 audierea, în calitate de martor, a numitului Şerban Gheorghe, ulterior, la termenul din 6 martie 2012, a revenit asupra probei testimoniale iniţial admise şi a dispus - faţă de relaţiile transmise de Direcţia Naţională Anticorupţie prin adresa nr.60/P/2009 din 15.02.2012 (fila 269 vol. VII), din care rezultă că, faţă de acesta a fost începută urmărirea penală pentru infracţiuni conexe celor ce fac obiectul prezentei cauze, precum şi în raport cu poziţia procesuală exprimată de Şerban Gheorghe în şedinţa publică din 24 ianuarie 2012 (fila 189 vol. VI), când a refuzat să dea declaraţie, pe motiv că are calitatea de învinuit într-o altă cauză pentru aceleaşi fapte de care sunt acuzaţi inculpaţii, iar, prin depoziţiile date s-ar putea autoîncrimina – ca aceasta să nu mai fie administrată.

Totodată, prin încheierea de şedinţă din data de 11 ianuarie 2012, Înalta Curte a respins, ca nefiind concludente şi utile soluţionării cauzei, proba testimonială cu martorii Miroiu Constantin, Geantă Ştefan, Condescu Ştefan, Manta Gheorghe, Ciochină Crina, Jianu Viorel, Iliescu Mircea şi Abagiu Alina (propusă de inculpatul Trandafir Petre), precum şi proba cu înscrisuri constând în depunerea proceselor verbale întocmite în cadrul I.S.U. „Dobrogea” cu ocazia desfăşurării şedinţelor de comandă din perioada iulie – august 2007, a Planului de cooperare dintre I.G.S.U. şi M.A.I. - D.G.I.P.I. încheiat cu ocazia organizării concursului din luna august 2007 (solicitată de inculpatul Trandafir Petre), a graficelor privind activităţile specifice desfăşurate de inculpatul Rusmănică Mircea în perioada iulie – octombrie 2007 (solicitată de inculpatul Rusmănică Mircea), a metodologiei de desfăşurare a concursului, a proceselor verbale de luare la cunoştinţă a acesteia, a tabelelor cu rezultatele examenului, a bibliografiei de concurs şi a proceselor verbale privind repartizarea pe săli a candidaţilor (solicitată de inculpatul Coman Neculai), apreciindu-se, în esenţă, de către instanţă că

www.JURI.r

o

44

unele dintre aceste probe nu sunt relevante sub aspectul acuzaţiei aduse inculpaţilor, că prin altele se tinde la dovedirea unor împrejurări ce rezultă din alte probe administrate în cauză şi că unele din înscrisuri se află deja ataşate la dosar, astfel încât depunerea lor din nou apare ca inutilă. De asemenea, faţă de dispoziţiile art.82 Cod procedură penală, instanţa a respins solicitarea de audiere în cauză a persoanelor vătămate, constatând că acestea nu pot fi ascultate ca martori.

La termenul de judecată din data de 25 aprilie 2012, anterior acordării cuvântului la dezbateri, reprezentantul Ministerului Public, la solicitarea expresă a instanţei, a precizat numărul actelor materiale ce trebuie reţinute în sarcina fiecărui inculpat cu privire la care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal, indicând pentru inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai întreaga activitate de fraudare a examenului, pentru inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel 205 acte materiale în ceea ce priveşte infracţiunile de complicitate la fals intelectual şi complicitate la uz de fals şi 2 acte materiale în privinţa infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals, pentru inculpatul Costache Viorel 5 acte materiale, pentru inculpaţii Gaicu Dănuţ Mihail, Alecu Viorel şi Cioroiu Nicuşor Ciprian câte 4 acte materiale, pentru inculpatul Bugnar Marius Sorin 44 acte materiale, pentru inculpatul Niculae Florin 24 acte materiale, pentru inculpatul Bugnar Adrian Mihai 28 acte materiale, pentru inculpatul Creţu Sorin Marius 10 acte materiale, pentru inculpatul Datcu Costel 35 acte materiale, pentru inculpatul Ţîncă Dumitru 17 acte materiale, pentru inculpatul Deoşlea Liviu 40 acte materiale, pentru inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George 2 acte materiale, iar pentru inculpatul Tănase Mihai 4 acte materiale, cu precizarea că, pentru ultimii 12 inculpaţi, numărul actelor materiale coincide cu numărul de lucrări falsificate şi că, pentru fiecare inculpat, actele materiale sunt individualizate în raportul de expertiză grafoscopică.

Referitor la menţiunile făcute oral de procurorul de şedinţă, Înalta Curte a arătat că va ţine seama de ele în măsura în care nu modifică situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, neputându-se realiza pe această cale o restrângere a activităţii infracţionale prezentată de procurorul semnatar al actului de inculpare şi dovedită de probele administrate în cauză. Rechizitoriul este actul de sesizare a instanţei (art.264 alin.1 Cod procedură penală), care trasează coordonatele şi limitele activităţii de judecată (art.317 Cod procedură penală), obiectul respectivei activităţi fiind strict determinat de cuprinsul actului de inculpare şi neputând fi modificat ulterior, prin limitarea învestirii doar cu privire la anumite fapte, singurul remediu procesual în ipoteza absenţei unor

www.JURI.r

o

45

probe care să demonstreze activitatea infracţională în ansamblul ei fiind acela al aplicării dispoziţiilor art.11 pct. 2 lit.a raportat la art.10 Cod procedură penală.

III. Analizând materialul probator administrat în cauză atât în faza de

urmărire penală, cât şi în cursul cercetării judecătoreşti, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut următoarea situaţie de fapt:

1. a.) În perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007, potrivit Ordinului Inspectorului General al Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă (I.G.S.U.) nr.42541/04.07.2007 (fila 2 şi urm. vol. XIII d.u.p.), la nivelul tuturor Inspectoratelor Judeţene pentru Situaţii de Urgenţă din România s-au desfăşurat concursurile pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea”, judeţul Constanţa (I.S.U. „Dobrogea”) fiindu-i repartizate prin Anexa nr.1 a Ordinului 506 posturi de subofiţeri şi 4 posturi de personal contractual.

În cuprinsul Anexei nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, astfel cum a fost ulterior modificată (filele 20-22 vol. XIII d.u.p.), a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice la specialitatea „servanţi - conducători auto", stabilindu-se modalitatea de elaborare a testelor grilă (de către o comisie constituită la nivelul I.G.S.U., de unde erau preluate de fiecare inspectorat în parte, unde urmau să fie multiplicate şi, în final, distribuite, în ziua examenului, la sălile de concurs) şi obligaţiile ce reveneau comenzii unităţii şi membrilor comisiilor de examinare cu privire la multiplicarea testelor grilă şi a grilei de corectare, desfăşurarea propriu-zisă a probelor scrise, evaluarea lucrărilor şi stabilirea rezultatelor concursului.

Toate obligaţiile stabilite prin Anexa nr.3 în sarcina comenzii unităţii şi a membrilor comisiilor de examinare, cu excepţia celor introduse ulterior (filele 20-22 vol. XIII d.u.p.), au fost preluate întocmai în cuprinsul Metodologiei – cadru nr.397664/06.08.2007 elaborată la nivelul I.S.U. „Dobrogea” şi aprobată de către inspectorul şef al unităţii, inculpatul Trandafir Petre, cu privire la desfăşurarea probei de verificare a cunoştinţelor teoretice pentru posturile de conducători auto, servanţi pompieri şi protecţie civilă scoase la concurs (filele 5-8 vol. III d.u.p.).

Pentru aducerea la îndeplinire a Ordinului nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, inculpatul Trandafir Petre, în calitate de inspector şef al I.S.U. „Dobrogea”, a procedat la desemnarea membrilor comisiilor de

www.JURI.r

o

46

concurs, stabilind prin Ordinul de zi pe unitate (O.Z.U.) nr. S/139 din 18.07.2007, modificat, ulterior, prin O.Z.U. nr. S/151 din 3.08.2007, componenţa comisiei pentru evaluarea performanţelor fizice şi a cunoştinţelor teoretice a candidaţilor pentru posturile de servant pompier, protecţie civilă şi conducător autospeciale, astfel: preşedinte - inculpatul Coman Neculai, prim adjunct al inspectorului şef, membri - inculpaţii Niculae Andrei Gabriel, Gaicu Dănuţ Mihail, Datcu Costel, Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Dumitrescu Laurenţiu George, Deoşlea Liviu, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alexandrescu Gabriel, Ţîncă Dumitru şi martorii Ştefan Radu, Fînaru Cătălin, Popa Marian, Ismail Ainur, Şerban Gheorghe, iar secretari - martorii Voicu Ionuţ (secretat şef), Dima Eugen, Vinţeanu Oana, Gornea Eugen, Panaete-Cazan Marius-Constantin şi Iulian Laurenţiu; la proba scrisă, respectiv supraveghere şi corectarea lucrărilor, martorul Ismail Ainur a fost înlocuit cu inculpaţii Creţu Sorin Marius şi Alecu Viorel, stabilindu-se, totodată, incompatibilitatea numitului Şerban Gheorghe la categoria „servanţi” (filele 8-9 vol. XI d.u.p. şi filele 31-32 vol. I d.u.p.).

Prin aceleaşi Ordine de zi pe unitate, au fost desemnaţi şi membrii comisiei de multiplicare a foilor de concurs şi a grilelor de corectare (Vinţeanu Petre – preşedinte, Mitrea Maria, Ciochină Nelu, Georgescu Mihai, Nicola Valentin şi Parconie Răzvan), iar prin O.Z.U. nr. S/162 din 21.08.2007 (filele 165-166 vol. XIII d.u.p.), s-a stabilit componenţa comisiei de distrugere a documentelor rezultate în urma concursului (Voicu Ionuţ - preşedinte, Dima Eugen, Gornea Eugen, Panaete-Cazan Marius-Constantin şi Iulian Laurenţiu).

Totodată, prin O.Z.U. nr. S/157 din 13.08.2007 (fila 7 vol. XI d.u.p.), s-au stabilit de către comanda unităţii ştampilele ce urmează a fi utilizate pentru secretizarea grilelor de răspuns ale candidaţilor de la categoria „servanţi - conducători auto”, respectiv ştampilele cu facsimilul expediţie de la sediul inspectoratului, Grupul I de intervenţie, Detaşamentul Constanţa oraş şi Detaşamentul Constanţa Palas. Fiecare ştampilă a fost repartizată la anumite săli de concurs în care s-a desfăşurat proba scrisă, neputând fi utilizată pentru secretizarea lucrărilor candidaţilor din alte locaţii decât cele stabilite (declaraţii martori Gornea Nicolae Eugen – fila 10 vol. XI d.u.p., Panaete-Cazan Marius-Constantin - fila 15 vol. XI d.u.p. şi fila 278 vol. VII dos. instanţă, Plînge Florin Nicolae, Dănilă Marian, Abduraman Mursel, Tănase Viorel, Glavan Dumitru – filele 21-35 vol. XI d.u.p., încrisul aflat la fila 8 vol. V d.u.p.)

www.JURI.r

o

47

La data de 10 august 2007, preşedintele comisiei de examen a stabilit, cu aprobarea inspectorului şef, calendarul desfăşurării probelor de concurs, fixându-se ziua de 15 august 2007 pentru testul scris de evaluare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi pentru posturile de „servant - conducător auto” (filele 9-10 vol. III d.u.p.). Cu această ocazie, s-a atras atenţia preşedinţilor comisiilor de examen asupra necesităţii respectării Ordinului nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, precum şi a Metodologiei – cadru nr.397664/06.08.2007 elaborată la nivelul I.S.U. „Dobrogea”.

De asemenea, în zilele premergătoare desfăşurării probei scrise la categoria „servanţi - conducători auto”, fără să se poată stabili cu exactitate data, a fost prelucrat, sub luare de dovadă, de către inspectorul şef al unităţii, inculpatul Trandafir Petre, în prezenţa martorului Constantin Ion, ofiţer al Direcţiei Generale de Informaţii şi Protecţie Internă din M.A.I., întregul cadru normativ ce trebuia respectat în derularea etapelor concursului (filele 11-34 vol. III d.u.p., declaraţiile tuturor inculpaţilor).

b.) După scoaterea la concurs, prin Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr.42541/04.07.2007, a posturilor de subofiţeri şi personal contractual din cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, la nivelul conducerii I.S.U. „Dobrogea”, asigurată la acea dată de inculpatul Trandafir Petre, în calitate de inspector şef, şi de inculpatul Coman Neculai, în calitate de prim adjunct al acestuia, au început să se exercite o serie de influenţe atât din partea reprezentanţilor unor instituţii publice cu care Inspectoratul se afla în relaţii de colaborare sau de subordonare, cât şi din mediul politic, încercându-se determinarea factorilor de decizie responsabili de organizarea şi desfăşurarea examenului să contribuie la favorizarea anumitor candidaţi, prin fraudarea concursului, pentru ca aceştia să fie declaraţi admişi.

Aceste influenţe s-au intensificat după stabilirea, prin ordin de zi pe unitate, a componenţei comisiilor de examen, când au început să se facă astfel de intervenţii şi la membrii respectivelor comisii, direct sau indirect (prin intermediul inculpatului Costache Viorel), în vederea favorizării unora dintre candidaţi, influenţele fiind exercitate atât de angajaţi ai Inspectoratului, cât şi de persoane din exteriorul acestuia (declaraţiile inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Gaicu Dănuţ Mihail, Creţu Sorin Marius, precum şi ale martorilor Ştefan Radu, Donose Cristina Mădălina, date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei).

Având în vedere puternicele presiuni exercitate asupra comenzii unităţii şi cunoscând intervenţiile făcute în acelaşi sens şi la membrii comisiei de

www.JURI.r

o

48

examinare, despre care fuseseră în prealabil informaţi, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, de comun acord, au hotărât constituirea unei „echipe operative”, din care să facă parte şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, persoane de încredere ale inspectorului şef, în vederea stabilirii unei ordini de prioritate a intervenţiilor şi a procedurii de fraudare a concursului, prin favorizarea şi declararea ca fiind admişi a unora dintre candidaţii în legătură cu care se făcuseră intervenţiile, la respectiva grupare aderând, ulterior, şi inculpatul Costache Viorel, care, la acea dată, îndeplinea funcţia de comandant al Grupului II de Intervenţie Port.

Ca urmare, în perioada ce a precedat desfăşurarea probei scrise la categoria „servanţi - conducători auto”, între inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au avut loc mai multe întâlniri la sediul unităţii, la unele dintre acestea participând şi inculpatul Costache Viorel, în scopul configurării listei candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi şi a modalităţii concrete de falsificare a rezultatelor examenului, inculpatului Alexandrescu Gabriel revenindu-i şi sarcina de a insera în laptop-ul său de serviciu numele acelor concurenţi ce erau indicaţi de către şefii săi, după stabilirea ordinii de preferinţă a intervenţiilor făcute în vederea fraudării concursului. De menţionat este faptul că între candidaţii inseraţi în lista configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu se aflau nume propuse de toţi cei cinci inculpaţi, fiecare având propria listă de favoriţi, pe care o supunea analizei inspectorului şef şi adjunctului său.

Ultima întâlnire a inculpaţilor anterior desfăşurării probei scrise a avut loc în data de 13 august 2007, constatându-se că numărul concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi era foarte mare, existând riscul ca nicio persoană să nu mai poată promova în mod cinstit examenul. Cu această ocazie, între inculpaţi s-au purtat discuţii contradictorii, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai aducându-şi în mod reciproc acuze pentru situaţia creată şi făcând reproşuri celorlalţi inculpaţi pentru numărul mare al candidaţilor propuşi în vederea promovării pe nedrept a examenului. Faţă de această împrejurare şi apreciind că varianta repartizării în aceeaşi locaţie a candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi, adoptată iniţial, ar fi demonstrat, faţă de numărul foarte mare al respectivilor concurenţi, intenţia evidentă de fraudare a examenului, inculpatul Coman Neculai împreună cu martorul Burcea Sorin, pentru a crea aparenţa de legalitate a desfăşurării concursului, au luat decizia repartizării pe săli a concurenţilor în funcţie de specialităţi şi în ordine alfabetică, hotărâre despre care a fost informat şi inspectorul şef al unităţii (declaraţiile inculpatului

www.JURI.r

o

49

Coman Neculai şi ale martorilor Burcea Sorin, Donose Cristina Mădălina şi Voicu Ionuţ – fila 110 vol. VIII dos. instanţă).

Despre existenţa unor presiuni pe cale ierarhică şi politică asupra conducerii Inspectoratului în legătură cu concursul organizat la nivelul acestuia, au luat cunoştinţă şi membrii comisiilor de examinare, cu prilejul instruirilor efectuate de inspectorul şef şi adjunctul lui, unora sugerându-li-se chiar, în diverse ocazii, că ar fi bine dacă s-ar da curs respectivelor influenţe, ca o condiţie a păstrării funcţiilor deţinute (declaraţiile inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail – filele 46-49 vol. V dos. instanţă, Creţu Sorin Marius – fila 104 şi urm. vol. XIX d.u.p. şi filele 104-105 vol. V dos. instanţă, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Deoşlea Liviu şi Datcu Costel date în cursul urmăririi penale - filele 96-114 vol. XIX d.u.p. - şi menţinute în instanţă, depoziţia martorului Ştefan Radu dată în instanţă).

c.) Potrivit calendarului de desfăşurare a probelor de concurs stabilit de preşedintele comisiei de examen, inculpatul Coman Neculai, cu aprobarea superiorului său, inculpatul Trandafir Petre, în ziua de 15 august 2007, între orele 1000 – 1200, a avut loc proba de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi pentru posturile de „servant - conducător auto”.

În dimineaţa zilei respective, anterior începerii testului scris, comanda unităţii a organizat o ultimă instruire cu membrii comisiilor de examen implicate în desfăşurarea probei scrise, fiind atrasă atenţia acestora, în prezenţa martorului Constantin Ion, asupra cadrului normativ ce trebuia respectat şi asupra corectitudinii derulării activităţii. După plecarea ofiţerului D.G.I.P.I., însă, rămânând de faţă doar persoanele desemnate ca şefi de sală, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai le-au transmis acestora să nu anuleze lucrările care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, având spaţii necompletate, instigându-i, astfel, la nerespectarea obligaţiei instituite la pct. 2.4 paragr. 2 teza a II-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U., potrivit căreia „Căsuţele întrebărilor necompletate de către candidaţi vor fi completate de către responsabilul de sală cu menţiunea ANULAT şi semnătura acestuia, în prezenţa candidatului” (declaraţiile inculpaţilor Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Deoşlea Liviu date în cursul urmăririi penale - filele 96- 97, 98-99, 106-108, 112-114 vol. XIX d.u.p. - şi menţinute în totalitate în faţa instanţei, declaraţia inculpatului Tănase Mihai dată în instanţă - filele 362-365 vol. IV, declaraţia inculpatului Dumitrescu Laurenţiu George dată în instanţă - filele 106-108 vol. V).

www.JURI.r

o

50

Prealabil începerii propriu-zise a probei scrise, pe bază de semnătură (filele 180-232 vol. XII d.u.p), au fost predate fiecărui şef de sală un număr de foi de concurs egal cu numărul de candidaţi repartizaţi în sala respectivă, ciornele ce trebuiau distribuite concurenţilor, subiectele şi o rezervă de 20% foi de concurs pentru a fi puse la dispoziţia candidaţilor, pe bază de proces verbal, dacă aceştia ar fi greşit grilele iniţiale şi solicitau o nouă foaie.

Pe parcursului testării scrise, s-a constatat respectarea de către membrii comisiilor a procedurii de secretizare a lucrărilor, în sensul că fiecare candidat şi-a scris în colţul din dreapta sus a foii de concurs numele, prenumele, codul numeric personal şi specialitatea pentru care concurează, după care a îndoit acest colţ şi a lipit o etichetă, peste care a fost aplicată de două ori ştampila repartizată sălii respective.

După terminarea probei scrise, foile de răspuns şi celelalte înscrisuri aferente (lucrările anulate, foile de rezervă rămase, ciornele) au fost preluate de şefii de săli, care le-au transportat la Sala 150 din Campusul Universitar Ovidius, unde urma să se desfăşoare activitatea de evaluare şi notare a lucrărilor, pentru a le remite comisiei de corectare. Toate aceste documente au fost predate de şefii de săli (printre care s-au aflat şi inculpaţii Datcu Costel, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Dumitrescu Laurenţiu George, Bugnar Adrian Mihai, Cioroiu Ciprian, Ţîncă Dumitru şi Alecu Viorel) preşedintelui comisiei de examen, inculpatul Coman Neculai, şi secretarilor acesteia, care le-au preluat, însă, fără întocmirea vreunui proces verbal, deşi această procedură era obligatorie potrivit dispoziţiilor prevăzute la pct. 2.4 paragr. 1 teza a V-a şi paragr. 2 teza a III-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U. privind metodologia de desfăşurare a examenului („Responsabilul de sală împreună cu supraveghetorii vor ţine permanent evidenţa foilor de răspuns folosite şi validate, nefolosite şi anulate, a testelor distribuite/nedistribuite, precum şi a ciornelor”; „ ... Foile de răspuns şi chestionarele vor fi predate comisiei de concurs pe bază de proces verbal”). Singura operaţiune efectuată cu acest prilej a constat în compararea numărului de lucrări scrise cu borderourile de prezenţă a candidaţilor şi de predare a foilor de concurs, fără să existe nicio evidenţă a numărului foilor de răspuns folosite şi validate, a foilor de răspuns nefolosite şi anulate, a testelor distribuite/nedistribuite şi a ciornelor, scopul evident al încălcării obligaţiilor de serviciu menţionate fiind acela al denaturării realităţii cu privire la numărul foilor de rezervă întrebuinţate, respectiv nefolosite şi anulate, în vederea fraudării rezultatelor testului scris.

www.JURI.r

o

51

De menţionat este şi împrejurarea că odată cu documentele de examen au fost predate şi cele 4 ştampile folosite pentru secretizarea foilor de concurs, acestea fiind preluate de inculpatul Alexandrescu Gabriel fără întocmirea vreunui proces verbal şi rămânând în sală pe tot parcursul activităţii de corectare, deşi ar fi trebuit predate la sediul Inspectoratului, pentru a fi păstrate în condiţii de confidenţialitate şi, ulterior, restituite unităţilor care le-au transmis în vederea desfăşurării concursului (declaraţiile inculpaţilor Coman Neculai – fila 137 şi urm. vol. XIII d.u.p., fila 14 şi urm. vol. XXI d.u.p. - şi Alexandrescu Gabriel - filele 86-90 vol. XXI d.u.p., filele 93-98 vol. IV dos. instanţă).

Cu privire la inculpatul Alexandrescu Gabriel, trebuie precizat şi faptul că acesta, cu consimţământul inculpatului Coman Neculai, a intrat în sala de corectură având asupra sa laptop-ul de serviciu în care era configurată lista cu candidaţii ce urmau a fi favorizaţi, încălcându-se, astfel, pct. 2.1 paragr. 1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 („În sălile de concurs nu se permite accesul supraveghetorilor care au asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii”).

După primirea foilor de concurs, inculpatul Coman Neculai, în calitate de preşedinte al comisiei de examen, prin ordin verbal, a dispus constituirea a nouă grupe de corectori, astfel: grupa I formată din inculpatul Niculae Andrei Gabriel şi martorul Popa Marian, grupa a II-a formată din inculpaţii Gaicu Dănuţ Mihail şi Bugnar Adrian Mihai, grupa a III-a formată din inculpatul Alecu Viorel şi martorul Ştefan Radu, grupa a IV-a formată din inculpaţii Datcu Costel şi Niculae Florin, grupa a V-a formată din inculpaţii Bugnar Marius Sorin şi Deoşlea Liviu, grupa a VI-a formată din inculpaţii Dumitrescu Laurenţiu George şi Cioroiu Nicuşor Ciprian, grupa a VII-a formată din inculpatul Alexandrescu Gabriel şi martorul Fînaru Cătălin, grupa a VIII-a formată din Şerban Gheorghe şi inculpatul Ţîncă Dumitru, grupa a IX-a formată din inculpaţii Creţu Sorin şi Tănase Mihai. Datorită stării de incompatibilitate în care se afla, numitul Şerban Gheorghe a corectat lucrări numai pentru candidaţii la categoria conducători auto, iar martorul Fînaru Cătălin nu a verificat nicio lucrare şi nici nu a fost prezent în sala de corectură după demararea activităţii propriu-zise, întrucât a fost desemnat, prin ordin verbal al inculpatului Niculae Andrei Gabriel, să asigure paza acesteia.

Ulterior, inculpatul Coman Neculai s-a deplasat la sediul Inspectoratului, unde, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., a procedat, împreună cu comisia de multiplicare, la desigilarea plicului conţinând grila de corectare (fila 61 vol. I

www.JURI.r

o

52

d.u.p.), iar, după copierea acesteia într-un număr egal cu cel al corectorilor, s-a deplasat din nou, însoţit de martorul Constantin Ion, la sala 150 din Campusul Universitar Ovidius. Aici, preşedintele comisiei de examen a distribuit membrilor corectori exemplarele grilei de răspuns multiplicate şi le-a atras din nou atenţia asupra îndatoririlor ce le revin, după care a părăsit locaţia împreună cu ofiţerul D.G.I.P.I.

În jurul orei 1400, inculpaţii şi ceilalţi martori membri ai comisiei de corectare au demarat activitatea de evaluare şi notare a lucrărilor scrise, respectând metodologia de lucru ce le-a fost anterior prelucrată. Deşi făceau parte din grupele de corectori, inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel nu au verificat nicio foaie de răspuns, primul invocând faptul că şi-a uitat ochelarii acasă, iar cel de-al doilea că se simte rău.

Între timp, inculpatul Coman Neculai s-a întors la unitate, unde i-a solicitat subalternei sale, martora Donose Cristina Mădălina, să multiplice în mai multe exemplare o foaie de răspuns în alb, aceasta conformându-se ordinului primit, după care a predat inculpatului copiile făcute.

La un moment dat, în timp ce se derula activitatea de corectură, în sala de examen a intrat, singur, încălcând, astfel, metodologia pe care chiar el o prelucrase membrilor comisiilor de concurs (pct. 2.3 paragr. 8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 - „În sălile de concurs ... au dreptul să intre numai membrii comisiei de concurs, ofiţerii cu delegaţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative sau Inspectorul General pentru Situaţii de Urgenţă”), inculpatul Trandafir Petre, care s-a adresat celor prezenţi făcând din nou trimitere la presiunile exercitate pe cale ierarhică şi politică la nivelul conducerii Inspectoratului şi solicitându-le să contribuie la rezolvarea problemelor legate de acest aspect, de care depinde imaginea instituţiei şi păstrarea funcţiilor deţinute.

După plecarea inspectorului şef, în sala de corectură a revenit inculpatul Coman Neculai având asupra sa o mapă tip DS (document secret), în care se aflau foi de răspuns în alb, pixuri cu pastă albastră şi roşie, catere şi hârtie autoadezivă. Acesta a făcut iarăşi trimitere la influenţele şi presiunile exercitate din exterior şi, amintindu-le de „recomandările” făcute şi de inculpatul Trandafir Petre, a solicitat membrilor comisiei de corectare să falsifice lucrările acelor candidaţi care figurau pe lista existentă în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel, în sensul completării unei noi foi de concurs cu răspunsurile corecte, astfel încât candidatul favorizat să obţină o notă mare, care să îi asigure promovarea examenului. De asemenea, inculpatul le-a explicat celor prezenţi că o altă variantă de falsificare a

www.JURI.r

o

53

lucrărilor, precum completarea cu răspunsurile corecte a spaţiilor rămase libere pe foile de concurs, ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi fost de natură să asigure reuşita concurenţilor ce trebuiau sprijiniţi.

Singurul care a reacţionat verbal la această solicitare a fost inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail (declaraţii inculpaţi Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Gaicu Dănuţ Mihail), însă, în final, atât acesta, cât şi ceilalţi inculpaţi, temându-se că o eventuală opoziţie i-ar costa locul de muncă şi ar avea repercusiuni asupra familiilor lor, s-au conformat dispoziţiei primite de la inculpatul Coman Neculai, încălcându-şi, astfel, toate obligaţiile ce le reveneau pe parcursul activităţii de corectare conform Anexei nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, pct. 3 paragr. 2 şi 3 („Se aplică grila de corectare a testelor şi se calculează de către membrii comisiei punctajul obţinut, care se trece pe lucrare. După ce toate lucrările au fost corectate, acestea se desigilează, rezultatele fiind centralizate într-un borderou”).

Inculpatul Coman Neculai a rămas un timp în sala de corectură, după care a plecat pentru a participa la festivităţile organizate de Ziua Marinei, nu înainte, însă, ca unul dintre corectori să îi atragă atenţia asupra numărului insuficient de foi de răspuns în alb. Pentru coordonarea, în continuare, a activităţii comisiei de corectare a fost desemnat de către inspectorul şef inculpatul Niculae Andrei Gabriel, ordinul fiind transmis prin intermediul inculpatului Coman Neculai.

Conform dispoziţiei date de preşedintele comisiei de examen, inculpaţii au desigilat toate lucrările candidaţilor, după care, fără a mai respecta componenţa echipelor stabilite iniţial şi numărul foilor de concurs ce le fuseseră repartizate spre corectare la începutul activităţii, au procedat la întocmirea, în fals, a unor noi foi de răspuns pentru concurenţii înscrişi pe lista configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel. În concret, fiecare inculpat citea numele candidaţilor consemnat pe foile de concurs care i-au revenit şi, dacă respectivele nume figurau pe lista aflată în posesia inculpatului Alexandrescu, se proceda la plăsmuirea unei noi lucrări, prin completarea rubricilor din colţul dreapta sus al foii de concurs în alb cu datele de identitate ale candidatului şi înscrierea răspunsurilor corecte, conform grilei de corectare, astfel încât să rezulte note foarte mari, care să le permită concurenţilor favorizaţi promovarea examenului. Ulterior, alţi inculpaţi aplicau notele în calitate de corector „1" şi corector „2", după care foile de răspuns erau sigilate în colţul din dreapta sus, prin îndoirea acestuia şi aplicarea unei etichete autocolante. În final, lucrările erau ştampilate, însă, în această

www.JURI.r

o

54

operaţiune, nu s-a mai ţinut seama de repartizarea iniţială a ştampilelor pe sălile de concurs, aplicându-se aleatoriu, fără a se corela numele candidatului cu sala de examen în care acesta susţinuse testul scris şi cu tipul de ştampilă repartizat pentru secretizarea lucrărilor din respectiva locaţie. Singurii inculpaţi care nu au întocmit, în fals, nicio lucrare, coordonând şi sprijinind doar activitatea celorlalţi participanţi, au fost inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel.

În această modalitate, au fost întocmite în fals un număr de 205 lucrări, contribuţia unora dintre inculpaţi limitându-se la aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Cioroiu Nicuşor Ciprian) ori la completarea rubricilor foilor de concurs în alb (inculpatul Bugnar Adrian Mihai), în timp ce alţii au desfăşurat ambele activităţi, procedând în cazul unor lucrări la completarea menţiunilor privind datele de identitate ale candidatului şi a răspunsurilor la testul grilă, iar, în cazul altora, şi /numai la aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Datcu Costel, Creţu Sorin Marius, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Dumitrescu Laurenţiu George, Ţîncă Dumitru, Tănase Mihai).

Astfel, inculpatul Bugnar Marius Sorin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru: Munteanu Florian, Stoica Gabriel Liviu, Stanciu Ilie, Stamatov Florin, Preda Adrian, Ostroveanu Gică, Niţu Daniel Nicolae, Mitel Mihai, Misăilă Octavian Marcel, Mihalcea Marin, Mărgean Constantin Cristian, Ialangi Marius, Frigioiu Sebastian Eugen, Constantin Doru, Anton Săndel, Acsinte Cornel, Todea Ciprian, Stancu Ionuţ Liviu, Rotaru Dan Ştefan, Robu Ciprian George, Rădulescu Dorin, Radu Viorel, Pîrlea Alexandru, Moise Cornel, Manta Cristian, Leahu Ionuţ, Gorgovan Octavian, Gheorghică Gheorghe, Foamete Gabriel, Dunose Roxana, Drăguşin Aurel, Dobre Cristian, Cristian Năstasă, Crângaşu Vasile Gabriel, Cornea Marius, Barbu Ştefănel, Baza Bogdan George, Adamescu Iulian (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008 – filele 16 şi urm. vol. VIII d.u.p.; raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009 – filele 77 şi urm. vol. XI d.u.p.), Mihai Liviu George, Bârligea Mădălin Ionuţ, Bălosu Iulian, Balmuş George, Mitric Alin Daniel, Ibadula Ender, Chişu Dragoş (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 96 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 107 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

Totodată, a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Stancu Ionuţ Liviu, Radu Viorel, Baza Bogdan

www.JURI.r

o

55

George, Pîrlea Alexandru, Preda Adrian, Moise Cornel, Manta Cristian, Mărgean Constantin Cristian, Robu Ciprian George, Munteanu Florian, Barbu Ştefănel, Adamescu Iulian, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Dobrescu Sorin, Lefter Nicolae, Saragea Florin, Vişinescu Ionuţ Florin şi Dobre Lucian (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

Inculpatul Datcu Costel a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru: Teşeleanu Marian, Catană Daniel, Dobrescu Sorin, Gerea Marius Claudiu, Diblă Gheorghe Laurenţiu, Neacşu Sebastian, Dădălău Tudorel Marian, Lefter Nicolae, Cioconea Cătălin, Ciocârlan Adrian, Dumitra Florinel Marinel, Popescu Marian (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008; raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009), Hinoveanu Ciprian Mircea, Puiu Ionuţ, Marin Mircea, Ilie Cristian, Ciobanu Costin Victor, Radu Nicolae Cristian, Bolan Gheorghe, Toma Ştefan Lucian, Toma Daniel, Ardeleanu Adrian, Krapcenko Ionuţ Cristian, Toma Iulian, Dolhăscanu Vasile Valentin, Bolocica Alexandru, Borcoi Costel Ionuţ, Chiruţ Nicolae Daniel, Ismail Damian, Bezede Cristian Marian, Cotleanu Adrian, Isăilă Gabriel, Surugiu Aurelian, Cojocaru Gheorghe, Bălan Adrian (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 109 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 131 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

De asemenea, a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Dumitra Florinel Marinel, Ciubuc Vasilică, Crângaşu Vasile Gabriel, Crăiţă Traian, Bratu Iulius Aurelian, Buruiană Cosmin Răzvan, Cazacu Viorel, Buzea Nicolae, Bîcă George, Cristian Năstasă, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Gerea Marius Claudiu, Catană Daniel, Leahu Ionuţ, Fîntînă Ştefan, Gheorghică Gheorghe şi Foamete Gabriel (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

Inculpatul Niculae Florin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru: Neacşu Vasile, Fîntînă Ştefan, Bârzan Adrian, Ţuţuianu Dumitru Daniel, Saragea Florin, Niţă Marius Cristian, Vişinescu Ionuţ Florin, Ciubuc Vasilică (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008; raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009), Rotaru Răzvan, Ţară Florin, Arnăutu Marius Bogdan, Blaga Vasile Virgil, Dinu Răzvan, Zachir Denis, Năstase Alexandru, Vlase Florin, Gheorghe Gabriel Marius, Tipirig Marian Victor, Dobre Lucian,

www.JURI.r

o

56

Bulancea Marius, Toabă Andrei, Lare Florin, Rădoi Bogdan Daniel, Ichim Marius (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 99 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 106 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

Inculpatul a mai aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Vişinescu Ionuţ Florin, Fîntînă Ştefan, Niţă Marius Cristian, Gheorghică Gheorghe, Foamete Gabriel, Gerea Marius Claudiu, Catană Daniel, Leahu Ionuţ, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Dumitra Florinel Marinel, Ciubuc Vasilică şi Crângaşu Vasile Gabriel (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Bugnar Adrian Mihai, acesta a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru: Bîcă George, Crăiţă Traian, Pavel Adrian, Zisu Gheorghe, Popescu Tony Richard, Bratu Iulius Aurelian, Buruiană Cosmin Răzvan, Cazacu Viorel, Buzea Nicolae (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008; raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009), Asaftei Marius Ionel, Bucur Vasile, Oţelea Viorel, Dima Lucian, Ioniţă Alexe, Călin Traian, Munteanu Adrian, Buriu Radel, Costache Cornel David, Furtună Daniel, Grosu Daniel Florin, Rizea Viorel, Ţoabă Cosmin, Oprea Marian Daniel, Sava Neculai, Hristu Marius, Cristu Tiberiu, Neghină Ştefan Gheorghe, David Cătălin Petrişor (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 106 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 123 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

Inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru Lazăr Cristian Vasile şi Baciu Florin Adrian (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 1 şi urm. vol. XXIII d.u.p.), a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Neacşu Vasile, Gogovan Octavian, Acsinte Cornel, Frigioiu Sebastian Eugen, Stamatov Florin, Stoica Gabriel Liviu, Stanciu Ilie, Ciocârlan Adrian, Dădălău Tudorel Marian, Neacşu Sebastian, Diblă Gheorghe Laurenţiu, Popescu Marian, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Bârzan Adrian, Anton Săndel, Ialangi Marius, Constantin Doru, Mitel Mihai, Misăilă Octavian Marcel, Mihalcea Marin, Niţu Daniel Nicolae, Ostroveanu Gică, Cioconea Cătălin, Teşeleanu Marian şi Baza Bogdan George (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

www.JURI.r

o

57

În mod similar a procedat şi inculpatul Tănase Mihai, care a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru Dragnea Dumitru Laurentiu, Zeadin Ţechin, Dancu Daniel Vasile, Bolache Adrian (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 188 şi urm. vol. XXIII d.u.p.), a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foaia de concurs întocmită pentru Todea Ciprian, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Zisu Gheorghe şi Ţuţuianu Dumitru Daniel (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

Inculpatul Ţîncâ Dumitru a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru: Stancu Daniel, Velicu Rodinel, Soare Daniel, Parte-Bună Nicolae, Ilie Laurentiu, Răduş Ionuţ, Şerban Florin (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008), Niculescu Iulian, Petraru Ştefan, Burlacu Emil, Dervis Dinoer, Dejmereanu Cristian, Roman Ciprian Nicolae, Neacşu Florin, Amet Denis, Piron Daniel Nicolae, Răducu Ionuţ (declaraţie de recunoaştere inculpat – fila 198 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

Totodată, a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Saragea Florin, Dobrescu Sorin, Dobre Cristian, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Pîrlea Alexandru, Robu Ciprian George, Mărgean Constantin Cristian, Barbu Ştefănel, Adamescu Iulian (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Creţu Sorin Marius, acesta a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale candidaţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru Vals Ervino, Cadîr Sirgan, Tudose Cristian Marius, Vişan Gheorghe, Marin Ion Marius, Vacaruşiu Cosmin, Iacob Cosmin George, Bădin Ionuţ, Iacob Gabriel Emilian, Ardeleanu Cristian Vasile (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 104 şi urm. vol. XIX şi fila 175 vol. XXIII d.u.p.), a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Zisu Gheorghe, Ţuţuianu Dumitru Daniel, precum şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Todea Ciprian şi Niţă Marius Cristian (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

În mod similar a procedat şi inculpatul Deoşlea Liviu cu privire la foile de concurs completate în alb pe numele candidaţilor Gheorghiţă Florin Daniel, Mîţă Liviu, Cofa Petre, Curcă Bogdan Petre, Stoian Cristian Bogdan, Frangu

www.JURI.r

o

58

Nicolae, Costache Marius Florin, Cojocaru Ionuţ Lucian (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008), Milea Adrian, Soare Daniel Liviu, Mandache Valentin Alexandru, Martac Ionuţ, Crivăţ Sorin, Chiriţă Cătălin, Dragomir Florin, Despa Florin Sorin, Chiriţă Iulian, Vulpe Viorel Daniel, Neagoe Marius, Antonoaie Ionel Gabriel, Ciogolea Bogdan Constantin, Blăjan George Florin, Franga Viorel, Tănase Gheorghe, Bădulescu Daniel, Ştenţel Alexandru, Nicoară Mihai, Antemirescu Remus, Despa Dan Marian, Ilinca Florin Ilie, Mancaş Dănuţ, Jianu Radu, Ivan Nicolae Marian, Desmereanu Adrian, Mociu Adrian, Micu Dragoş Costel, Paceagiu Marinaş, Tofan Alexandru Ivanciu, Jianu Marius, Calciu Bogdan George (declaraţii de recunoaştere inculpat – fila 112 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 138 şi urm. vol. XXIII d.u.p.), precum şi cu privire la aplicarea notei şi semnăturii, în calitate de „corector 1”, pe foaia de concurs întocmită pentru Lefter Nicolae şi în calitate de „corector 2” pe foile de concurs întocmite pentru Manta Cristian, Moise Cornel şi Munteanu Florian (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

Activitatea inculpatului Alecu Viorel a constat în aplicarea notei şi semnăturii, în calitate de „corector 2”, pe foile de concurs întocmite pentru Cornea Marius, Popescu Tony Richard, Drăguşin Aurel şi Dunose Roxana (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009), iar cea a inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail în aplicarea notei şi semnăturii, în calitate de „corector 1”, pe foile de concurs întocmite pentru Năstase Gabriel, Pasmangiu Cristian, Puiu Ionuţ, Radu Nicolae Cristian, Piron Daniel, Zachir Denis, Rotaru Răzvan, Postelnicu Nicolae, Răduş Ionuţ, Rotaru Ştefan, Rădulescu Darius şi Penel Adrian (declaraţie de recunoaştere inculpat – fila 101 şi urm. vol. XXIV d.u.p.).

Referitor la inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian, acesta a aplicat nota şi semnătura, în calitate de „corector 2”, pe foile de concurs întocmite pentru Crăiţă Traian, Bratu Iulius Aurelian, Buruiană Cosmin Răzvan, Cazacu Viorel, Buzea Nicolae, Bîcă George, Cristian Năstasă, Preda Adrian, Rădulescu Dorin, Rotaru Dan Ştefan şi Pavel Adrian (raportul de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009).

Din cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate, un număr de 14 concurenţi (Cotleanu Adrian, Costache Marius Florin, Frângu Nicolae, Despa Dan Marian, Dumitra Florinel Marinel, Martac Ionuţ, Bălosu Iulian, Vişinescu Ionuţ Florin, Saragea Florin, Barbu Ştefănel, Pîrlea Alexandru, Robu Ciprian George, Stancu Ionuţ Liviu, Buruiană Cosmin Răzvan) au fost declaraţi

www.JURI.r

o

59

respinşi, deoarece au obţinut note prea mici la probele eliminatorii, iar media rezultată nu le-a permis promovarea examenului.

La un moment dat, pe parcursul desfăşurării activităţii de falsificare a lucrărilor, încălcându-se din nou pct. 2.3 paragr. 8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, în sala de corectură s-a prezentat, din ordinul inculpatului Coman Neculai, martorul Mărgean Constantin, şoferul de la acea dată al acestuia, care a adus un plic conţinând mai multe exemplare de foi de răspuns în alb, având în vedere solicitarea adresată de unul dintre corectori preşedintelui comisiei de examen anterior părăsirii locaţiei pentru a participa la festivităţile organizate de Ziua Marinei.

Totodată, de reţinut este şi faptul că, după primirea dispoziţiei de falsificare a lucrărilor, inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian i-a fost expediat un mesaj pe telefonul mobil din partea inculpatului Costache Viorel, prin care i se solicita să favorizeze un număr de 5 candidaţi, acesta arătând mesajul primit şi inculpatului Bugnar Marius Sorin, după care a procedat, de îndată, la ştergerea lui şi închiderea aparatului de comunicare (declaraţii inculpaţi Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Bugnar Marius Sorin, procese verbale de confruntare dintre aceştia şi inculpatul Costache Viorel – filele 106, 110 vol. XXI d.u.p.).

Activitatea de falsificare a celor 205 lucrări s-a desfăşurat în paralel cu cea de corectare a foilor de răspuns pentru ceilalţi candidaţi “nefavorizaţi”, derulându-se până în jurul orei 2200, când s-a decis de către inculpatul Niculae Andrei Gabriel întreruperea acesteia şi reluarea ei a doua zi. Ca urmare, lucrările întocmite în fals, precum şi cele evaluate în mod corect au fost introduse în mapa tip DS în care inculpatul Coman Neculai adusese foile de răspuns în alb, mapa fiind preluată de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel pentru a fi dusă la sediul unităţii şi depusă la Biroul documente secrete. De menţionat este faptul că nu s-a întocmit nicio evidenţă a foilor de răspuns introduse în mapă şi preluate de cei doi inculpaţi, neexistând vreo dovadă a numărului de lucrări ridicate şi câte din acestea fuseseră falsificate.

În ceea ce priveşte lucrările originale aparţinând concurenţilor “favorizaţi”, acestea au fost strânse şi date inculpatului Tănase Mihai, care, din ordinul inculpatului Coman Neculai, le-a dat foc, în acea seară, în soba unei încăperi din incinta Inspectoratului, indicată de preşedintele comisiei de examen (declaraţii inculpaţi Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Tănase Mihai date în cursul urmăririi penale şi menţinute în faţa instanţei), încălcându-se, astfel, pct. 2.4

www.JURI.r

o

60

paragr. 2 teza a IV-a din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 („După afişarea listei finale a rezultatelor obţinute de candidaţi, se va proceda la distrugerea, pe bază de proces verbal, a tuturor chestionarelor, foile de concurs urmând a fi introduse în dosarele candidaţilor”).

d.) Invocând starea de oboseală fizică şi psihică manifestată de membrii comisiei de corectare, în jurul orei 2200, inculpatul Niculae Andrei Gabriel l-a sunat pe inculpatul Coman Neculai, căruia i-a raportat că s-a hotărât întreruperea activităţii, introducerea celor 1.023 de lucrări în plicuri şi aducerea acestora la sediul inspectoratului pentru a fi depuse, pe timpul nopţii, la Biroul documente secrete (BDS), urmând ca membrii corectori să-şi reia activitatea a doua zi dimineaţa. Totodată, inculpatul Niculae Andrei Gabriel l-a informat pe preşedintele comisiei de examen că o să-l cheme la unitate şi pe lucrătorul Biroului DS, martorul Ciochină Nelu, pentru a prelua lucrările şi a le depozita în condiţii de confidenţialitate.

Ca urmare, inculpatul Coman Neculai, care se afla în acel moment la festivităţile organizate de Ziua Marinei, a plecat la sediul unităţii, unde, în biroul său, până la sosirea celor doi subalterni, a redactat un proces verbal de predare-primire a mapei cu lucrările, între el, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în calitate de predători, şi martorul Ciochină Nelu, în calitate de primitor (fila 75 vol. IX d.u.p.).

La scurt timp, la sediul Inspectoratului au ajuns şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, având asupra lor o mapă din pânză tip DS, închisă şi pregătită de sigilare, cu care s-au prezentat în biroul inspectorului şef adjunct, informându-l pe acesta că martorul Ciochină Nelu este pe drum şi trebuie să sosească. În acest context, inculpatul Coman Neculai a semnat în dreptul numelui său procesul verbal anterior redactat, a sigilat cu sigiliul său mapa, pe care nu a verificat-o sub aspectul conţinutului, şi a predat-o, împreună cu procesul verbal, celor doi inculpaţi, pentru ca aceştia să se deplaseze la Biroul DS şi să o predea subofiţerului respectiv.

Inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au părăsit biroul preşedintelui comisiei de examen, iar, după câteva minute, au revenit şi l-au informat pe acesta că au predat mapa cu lucrări martorului Ciochină Nelu, pe care, însă, inculpatul Coman Neculai nu l-a văzut personal, încrezându-se în subalternii săi, în a cărora posesie a rămas şi procesul verbal de predare-primire.

În realitate, însă, cei doi inculpaţi nu au predat mapa martorului Ciochină Nelu pentru a fi depusă de acesta la Biroul DS, contrafăcându-i

www.JURI.r

o

61

semnătura pe procesul verbal şi păstrând lucrările asupra lor pe timpul nopţii. De altfel, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel nici nu l-au contactat pe martorul Ciochină Nelu (declaraţie martor – fila 275-277 vol. VII dos. instanţă), care, la acea oră îşi începuse deja concediul legal de odihnă, plecând în Germania (filele 43, 49-74 vol. IX d.u.p.), cei doi urmărind, încă de la început, păstrarea mapei asupra lor până a doua zi când se relua corectarea.

e.) În data de 16 august 2007, la Biroul DS a fost de serviciu martorul Iulian Laurenţiu care, prezentându-se la locul de muncă la ora 0800, a intrat în birou şi a deschis fişetul metalic, de unde a scos o serie de documente şi registre în care a început să opereze, stând la birou, pe scaun, cu atenţia captată de conţinutul respectivelor înscrisuri, iar uşa de la fişet rămânând larg deschisă. De menţionat este faptul că nimeni nu-i atrăsese acestuia atenţia să nu pătrundă în birou şi să nu deschidă fişetul metalic fără prezenţa celor trei membri ai comisiei de examinare.

În timp ce martorul completa o serie de documente, în biroul său au intrat inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel, şeful său direct. Întrucât Iulian Laurenţiu era aplecat deasupra biroului, fiind preocupat de efectuarea unor menţiuni în registre, nu a observat efectiv momentul pătrunderii celor doi inculpaţi în încăpere, însă, când a ridicat privirea, a observat că aceştia stăteau lângă biroul colegului său, martorul Ciochină Nelu, pe care se afla o mapă tip secretariat, închisă şi sigilată. În acel moment, inculpatul Alexandrescu Gabriel i-a spus martorului că în mapă se află lucrările de concurs şi că au fost depuse în fişetul metalic pe timpul nopţii cu ajutorul colegului său, Ciochină Nelu, solicitându-i să redacteze un proces verbal din care să rezulte că ei, împreună cu inculpatul Coman Neculai, au ridicat în acea dimineaţă mapa purtând sigiliul inspectorului şef adjunct, că desigilarea biroului şi a fişetului s-ar fi făcut în prezenţa celor trei membri ai comisiei şi că sigiliile, inclusiv cel de pe mapă, erau intacte.

Deşi inculpatul Coman Neculai nu era de faţă, iar lucrătorul BDS pătrunsese singur în birou şi tot singur desigilase fişetul metalic şi, cu toate că avea impresia că nu văzuse acea mapă când a deschis respectivul fişet, fiind aproape imposibil, faţă de dimensiunea ei, să nu o observe dacă ar fi fost acolo, martorul Iulian Laurenţiu a acceptat să întocmească procesul verbal de predare-primire între cei trei inculpaţi şi persoana lui.

Abia la sfârşitul redactării procesului verbal, în birou a apărut şi inculpatul Coman Neculai, pe care cei doi inculpaţi l-au indus în eroare, raportându-i că toate procedurile de desigilare s-au făcut în prezenţa lor, că

www.JURI.r

o

62

sigiliile au fost intacte şi că mapa este în regulă, preşedintele comisiei de examen având, din nou, încredere în subordonaţii săi şi semnând procesul verbal fără a mai face verificări suplimentare (fila 78 vol. IX d.u.p.).

După realizarea acestor formalităţi, inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel au ridicat mapa cu lucrările şi au plecat, motivând că o vor prezenta comisiei de corectare, pentru continuarea activităţii de evaluare şi notare a foilor de răspuns. Inculpatul Coman Neculai s-a deplasat în biroul său, unde a fost urmat, la scurt timp, de martorul Iulian Laurenţiu, care l-a informat că impresia lui iniţială, când a deschis singur fişetul metalic, a fost aceea că mapa respectivă nu se afla aici. La întrebarea superiorului său vizând împrejurarea dacă a căutat bine mapa când a deschis fişetul, martorul i-a răspuns că, într-adevăr, nu a căutat în fişet pentru a vedea dacă există şi alte documente decât cele care, în mod obişnuit, sunt depozitate acolo, situaţie în care cei doi au căzut de acord asupra faptului că nu există suspiciuni întemeiate cu privire la acest aspect.

f.) La ora 1000, în ziua de 16 august 2007, comisia de corectare şi-a reluat activitatea, în sensul că lucrările au fost redesigilate, numerotate, iar notele au fost inserate în borderouri şi introduse de martorul Panaete Cazan Marius Constantin într-un tabel configurat în sistemul informatic, rezultatele fiind afişate în jurul orei 2200.

A doua zi, pe 17 august 2007, în timp ce unii dintre membrii comisiei de corectare se aflau în sala de şedinţe a Inspectoratului pentru definitivarea documentelor centralizatoare ale rezultatelor obţinute la proba scrisă, inculpatul Coman Neculai, sub pretextul că au fost introduse în tabelul afişat cu o seară înainte note mai mari decât cele cu care fuseseră evaluate două lucrări, le-a cerut inculpaţilor Bugnar Marius Sorin şi Deoşlea Liviu (probabil cei care le falsificaseră şi prima dată) să le refacă cu notele afişate, aceştia, împreună cu martorul Aramă Mihai, dând curs respectivei solicitări şi procedând la întocmirea în fals a foilor de răspuns. Lucrările iniţiale ale celor doi candidaţi au fost arse, la ordinul inculpatului Coman, de martorul Aramă Mihai într-un tomberon din curtea unităţii, fiind, astfel, din nou încălcate prevederile cuprinse la pct. 2.4 paragr. 2 teza a IV-a din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 (declaraţii inculpaţi Alexandrescu Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu date în cursul urmăririi penale şi menţinute în faţa instanţei, depoziţie martor Aramă Mihai– filele 185-186 vol. VI dos. instanţă).

În aceeaşi zi, preşedintele comisiei de examen a predat martorului Burcea Sorin, pe bază de proces verbal, foile de răspuns şi borderourile de

www.JURI.r

o

63

corectare a lucrărilor candidaţilor înscrişi pentru categoria „servanţi – conducători auto” (filele 1 şi 2 vol. IV d.u.p. – 795 foi de răspuns la categoria „servanţi” şi 228 foi de răspuns la categoria „conducători auto”), iar, la data de 21 august 2007, comisia desemnată în aceeaşi zi prin O.Z.U. nr.S/162/21.08.2007 a procedat la distrugerea ciornelor şi foilor de răspuns de rezervă (fila 167 vol. XIII d.u.p.).

Rezultatele şi procedurile examenului fraudat, organizat şi desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada 9.07.2007 – 20.08.2007, au fost consemnate în procesul verbal din data de 21 august 2007, semnat de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef al unităţii (filele 23-43 vol. XIII d.u.p.).

În urma desfăşurării concursului, din cele 414 locuri scoase pentru categoria „servanţi – conducători auto” (233 servanţi şi 181 şoferi), au fost ocupate 345 (219 servanţi şi 126 şoferi), rămânând vacante 69 de locuri (14 servanţi şi 55 şoferi).

Între cei 345 de candidaţi declaraţi admişi se numărau şi cei 191 de concurenţi ale căror lucrări au fost falsificate, existând şi un număr de 14 candidaţi care au fost respinşi, deşi lucrările lor au fost întocmite în fals, întrucât au obţinut note mici la probele eliminatorii, iar media rezultată nu le-a permis promovarea examenului.

După finalizarea concursului, toţi membrii comisiei de concurs au fost convocaţi de inspectorul şef al unităţii, inculpatul Trandafir Petre, care i-a felicitat pentru modul în care şi-au adus la îndeplinire sarcinile ce le-au fost încredinţate.

g.) Rezultatele concursului au fost transmise Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, unde au fost centralizate toate rezultatele examenelor organizate şi desfăşurate la nivelul întregii ţări.

Comparând rezultatele obţinute la toate Inspectoratele judeţene, conducerea I.G.S.U. a constatat că, la I.S.U. „Dobrogea", procentul de promovabilitate este mult superior mediei de ocupare a locurilor pe ţară, respectiv 84,32%, faţă de 38,90%, precum şi faptul că, la categoria „servanţi – conducători auto”, dintre candidaţii declaraţi admişi, au obţinut note de 10 la proba scrisă un număr de 161, spre deosebire de toate celelalte Inspectorate, unde fuseseră distribuite aceleaşi subiecte şi unde s-au acordat în total 39 note de 10, în condiţiile în care la Inspectoratul Municipiului Bucureşti, din 1161 concurenţi, niciunul nu a obţinut nota maximă la testul grilă.

Având în vedere aceste împrejurări, s-a dispus efectuarea unui control de către serviciul de specialitate din I.G.S.U. cu privire la modul de organizare şi desfăşurare a concursului la nivelul I.S.U. „Dobrogea", rezultatele acestuia

www.JURI.r

o

64

fiind consemnate în Raportul nr.S/34.201 din 10 septembrie 2007, aprobat de Inspectorul General al I.G.S.U., Secară Vladimir (filele 1-5 vol. XVII d.u.p).

Potrivit materialului de control, atât conducerea I.S.U. „Dobrogea", cât şi membrii comisiei de examen de la categoria „servanţi – conducători auto” au încălcat, în mod repetat, metodologia de examen, contribuind, prin aceasta, la fraudarea concursului şi promovarea unor candidaţi pe alte criterii decât pregătirea lor profesională. În esenţă, echipa de control a constatat următoarele nereguli:

- pe lucrările candidaţilor din aceeaşi sală de concurs, pe colţul secretizat, au fost aplicate ştampile diferite faţă de cea care a fost repartizată legal la sala în cauză, conturându-se suspiciunea că foile de concurs pentru candidaţii respectivi au fost înlocuite cu alte foi întocmite ulterior examenului;

- ofiţerii corectori nu au respectat modul de lucru de câte doi, stabilit de preşedintele comisiei;

- foile de concurs ale candidaţilor au fost întâi desigilate, apoi numerotate şi după aceea corectate, în condiţiile în care, conform metodologiei de examen, aceste lucrări trebuiau să fie mai întâi corectate şi după aceea numerotate, scopul încălcării procedurii fiind acela de a se şti dinainte de corectare cărui candidat îi aparţine fiecare lucrare pentru ca acesta să poată fi favorizat;

- acordarea pentru o serie de lucrări a notei maxime, în urma căreia candidaţii au fost declaraţi admişi, deşi lucrările lor conţineau semne particulare şi trebuiau anulate;

- mai multe lucrări conţineau diferenţe vizibile ale culorii şi dimensiunii substanţei scripturale, diferenţe constatate între tipul de scris unde erau menţionate datele de identificare ale candidatului şi marcajele „X" practicate în căsuţele pentru răspunsuri, împrejurare din care rezultă faptul că aceste lucrări au fost întocmite de mai multe persoane împreună şi ulterior concursului;

- o serie de candidaţi declaraţi admişi, la alte categorii, cu nota 10 sunt soţi sau rude apropiate ale unor ofiţeri corectori: cpt. Deoşlea Liviu (soţie), cpt. Bugnar Marius Sorin (soţie), col. Gaicu Dănuţ (fiică), mr. Alexandrescu Gabriel (soţie), lt. Ţîncă Dumitru (soţie), plt. adj. Tănase Mihai (soţie);

- o serie de lucrări ale unor candidaţi evaluaţi cu note foarte mari sau chiar cu 10 au fost greşit corectate, în sensul că, deşi lucrarea trebuia notată cu un punctaj mai mic, candidaţilor respectivi le-au fost acordate, fără drept, puncte suplimentare;

- membrii echipei de control au selectat 10 candidaţi admişi cu nota 10

www.JURI.r

o

65

la specialitatea „servanţi - conducători auto", cu care au purtat o serie de discuţii pe tematica de examen, constatându-se că aceştia nu cunoşteau elemente de bază din această tematică, deşi trecuseră numai câteva zile de la susţinerea probei scrise, existând, astfel, suspiciuni cu privire la faptul că aceştia au fost admişi în mod fraudulos şi că lucrările acestora au fost falsificate;

- cu prilejul controlului, membrii comisiei au ridicat un număr de 137 foi de concurs ale candidaţilor ce au participat la specialitatea „servanţi - conducători auto", deoarece, printr-o simplă inspectare vizuală, au bănuit că scrisul ce trebuia să aparţină fiecărui candidat de pe foile de concurs nu aparţinea acestora, ci aveau un grad mare de asemănare cu scrisul olograf al multora din membrii comisiei de corectare.

Faţă de neregulile constatate, echipa de control a propus ca întreg materialul de cercetare administrativă să fie înaintat organului de urmărire penală, existând suspiciuni că s-au săvârşit mai multe infracţiuni de către membrii comisiei de corectare a lucrărilor la categoria „servanţi – conducători auto”. Totodată, s-a propus sancţionarea disciplinară a inspectorului şef, inculpatul Trandafir Petre, a prim adjunctului acestuia, inculpatul Coman Neculai, precum şi celorlalte cadre implicate în fraudarea examenului.

Inspectorul General al I.G.S.U., numitul Secară Vladimir, a aprobat raportul întocmit de comisia de control, însă a dispus ca aplicarea sancţiunilor disciplinare să se realizeze după finalizarea cercetărilor penale.Ca urmare, materialul de control a fost transmis organelor de anchetă penală, iar, cu adresa nr.59.205 din 11 septembrie 2008, I.G.S.U. a înaintat Direcţiei Naţionale Anticorupţie, în original, un număr de 917 foi de concurs ale candidaţilor de la specialitatea „servanţi – conducători auto”, cu menţiunea că celelalte 98 de lucrări au fost expediate anterior, odată cu sesizarea, şi că la nivelul Inspectoratului – Serviciul de control nu se mai află alte documente referitoare la cauza penală (fila 151 vol. XXII d.u.p).

h.) După declanşarea controlului de către I.G.S.U., precum şi ulterior demarării anchetei penale, membrii comisiei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor la categoria „servanţi – conducători auto” au fost convocaţi, în mai multe rânduri, de către inculpatul Coman Neculai, care le-a reamintit metodologia de desfăşurare a concursului şi le-a solicitat tuturor să declare că aceasta a fost pe deplin respectată, dându-le asigurări că, dacă vor proceda astfel, nu li se va întâmpla nimic întrucât nu există probe împotriva lor. Una dintre întâlnirile inculpatului Coman Neculai cu membrii

www.JURI.r

o

66

comisiei de examen a avut loc, la ordinul său, în primăvara anului 2008, la Punctul de comandă aflat la Poarta 3 a Portului Constanţa, unde acestora li s-a interzis să intre cu telefoanele mobile şi unde li s-a prelucrat din nou metodologia de examen, atrăgându-li-se atenţia să declare în sensul respectării ei întrucât în acest mod vor beneficia de protecţia unor persoane influente (declaraţii inculpaţi Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Creţu Sorin, Deoşlea Liviu date în cursul urmăririi penale şi menţinute în faţa instanţei, depoziţie martor Ştefan Radu dată în instanţă, procese verbale de transcriere a convorbirilor telefonice – filele 1-16 vol. XIV d.u.p).

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Trandafir Petre, şi acesta, atât înainte, cât şi după pensionarea sa, cu diverse ocazii, a dat asigurări membrilor comisiei de examinare că se vor bucura de protecţia sa şi că nu vor suporta rigorile legii întrucât nu există probe împotriva lor, unora promiţându-le chiar că va interveni pentru ei la anumite persoane/instituţii (declaraţii inculpaţi Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Niculae Florin, Deoşlea Liviu date în cursul urmăririi penale şi menţinute în faţa instanţei, depoziţii martori Ştefan Radu şi Popa Marian date în instanţă, procese verbale de transcriere a convorbirilor telefonice şi de redare a unor convorbiri ambientale – fila 224 vol. IX d.u.p., filele 67-105 şi 162-163 vol. XIV d.u.p., fila 19 şi urm. vol. XX d.u.p.).

În luna septembrie 2008, ulterior începerii cercetărilor penale în cauză, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel i-au convocat pe martorii Mărgean Constantin şi Nicolae George, care fuseseră de serviciu în seara zilei de 15 august 2007, solicitându-le să dea câte o declaraţie notarială în care să arate că, la data respectivă, în jurul orelor 2230 – 2300, l-au văzut pe martorul Ciochină Nelu la sediul unităţii. Fiind într-o confuzie cu privire la data exactă la care l-a văzut pe martorul Ciochină Nelu la Inspectorat, martorul Mărgean Constantin a făcut, în ziua de 18 septembrie 2008, respectiva declaraţie în faţa notarului public, ulterior realizând că cele declarate nu corespund realităţii (declaraţii martor Mărgean Constantin, înscrisuri aflate la filele 60-62 vol. XVI d.u.p.).

În mod similar, martorul Nicolae George s-a prezentat şi el la notar, declarând că, în seara de 15 august 2007, în jurul orelor 2230 – 2300, s-a întâlnit cu martorul Ciochină Nelu la sediul unităţii, dându-şi, însă, seama, după aceea, că cele menţionate nu sunt adevărate (declaraţii martor Nicolae George – filele 46, 76 vol. XVI d.u.p., înscrisuri aflate la filele 64-67 vol. XVI d.u.p.).

www.JURI.r

o

67

În aceeaşi perioadă, inculpatul Alexandrescu Gabriel i-a solicitat martorului Iulian Laurenţiu să dea şi el o declaraţie autentică în care să arate că, în dimineaţa zilei de 16 august 2007, a predat mapa cu lucrările purtând sigiliul inculpatului Coman şi depozitată în fişetul metalic de la BDS, celor trei membri ai comisiei de examen, în prezenţa cărora s-a constatat că sigilile erau intacte. Martorul s-a conformat solicitării inculpatului Alexandrescu, şeful său direct, şi la data de 18 septembrie 2008 a făcut la notar respectiva declaraţie, deşi a realizat că cele relatate nu corespund realităţii, în sensul că cei trei membri ai comisiei nu au asistat la desigilarea birorului DS şi a fişetului, că martorul nu a observat ce sigiliu era aplicat pe documente, iar dacă mapa s-ar fi aflat în fişet nu avea cum să nu o observe (declaraţii martor Iulian Laurenţiu, înscrisuri aflate la filele 69-72 vol. XVI d.u.p., experiment judiciar – fila 142 şi urm. vol. XI d.u.p.).

2. După începerea înscrierilor la I.S.U. „Dobrogea" pentru concursul de încadrare a posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, inculpatul Romanescu Eugen, colonel în cadrul M.Ap.N. - Statul Major al Forţelor Terestre şi coordonator în acea perioadă, la Aeroportul Militar M. Kogălniceanu din Constanţa, a unei misiuni comune a forţelor militare româneşti cu trupele armatei americane dislocate în această unitate, s-a deplasat la sediul Inspectoratului, împreună cu candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, din Medgidia, inculpatul fiind prieten vechi cu tatăl concurentului, martorul Gheorghiţă Vasile, de la care primea, de ani de zile, diverse răsaduri de flori şi de plante din sera Primăriei Medgidia, pe care acesta o administrase.

Sub pretextul înmânării unei invitaţii oficiale la o acţiune demonstrativă a forţelor militare româno-americane de la Aeroportul M. Kogălniceanu, inculpatul Romanescu Eugen a intrat în clădirea Inspectoratului, la inculpatul Coman Neculai, şi a iniţiat o discuţie cu acesta pe tema concursului ce urma să se desfăşoare, prilej cu care i-a explicat preşedintelui comisiei de examen că are şi el un „nepot", pe nume Gheorghiţă Florin Daniel, care urmează să candideze pentru ocuparea unei funcţii de servant, solicitându-i să facă demersuri pentru ca membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să îl declare admis, chiar dacă teza lui nu ar obţine o notă de trecere.

În faţa unei astfel de solicitări, venită de la un lider zonal militar, inculpatul Coman Neculai şi-a notat pe loc numele concurentului, asigurându-l pe inculpatul Romanescu Eugen de susţinerea sa. Ulterior, numele candidatului Gheorghiţă Florin Daniel a fost introdus în lista concurenţilor ale

www.JURI.r

o

68

căror lucrări urmau a fi falsificate, configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel.

Pe parcursul activităţii de corectare a lucrărilor scrise, inculpatul Deoşlea Liviu a procedat la întocmirea, în fals, a unei alte foi de răspuns pentru candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, care a fost notată de coinculpaţi cu nota 9,40, notă care i-a permis acestuia promovarea examenului şi încadrarea pe un post de subofiţer la I.S.U. „Dobrogea" (raportul de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008).

3. a.) Cu câteva zile înainte de susţinerea probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi pentru posturile de servant pompier şi conducător auto scoase la concurs în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, probă care a avut loc la I.S.U. „Dobrogea" la data de 15.08.2007, la sediul Grupului II de Intervenţie Port, condus de inculpatul Costache Viorel, a fost organizată o întâlnire colegială, în cadrul unei mese festive, la care au participat atât angajaţi ai Inspectoratului, cât şi cadre militare şi persoane civile ce activau în alte unităţi militare şi instituţii locale. Din partea I.S.U. „Dobrogea" au fost prezenţi inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Costache Viorel, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel şi, pentru o scurtă perioadă de timp, Gaicu Dănuţ Mihail, participând, printre alţii, în calitate de invitat, şi inculpatul Rusmănică Mircea, contraamiral ce îndeplinea atunci funcţia de Comandant al Flotei (U.M. 02039 Constanţa) şi Comandant al Garnizoanei Constanţa.

În acest cadru al unei întâlniri colegiale, între participanţi s-au purtat discuţii cu caracter general, pe diverse teme, între care şi concursul ce se afla în desfăşurare la I.S.U. „Dobrogea", context în care inculpatul Rusmănică Mircea a făcut referire la existenţa unor candidaţi ce provin din arma Marinei Militare, foarte bine pregătiţi profesional şi care, dacă ar fi admişi, ar constitui un adevărat câştig pentru Inspectorat. Inculpatul Rusmănică nu a indicat niciun nume al unui astfel de candidat şi nu a adresat nicio solicitare inculpatului Trandafir Petre sau vreunui alt membru al comisiei de examen aflat de faţă, în sensul sprijinirii, prin mijloace frauduloase, a acestora, în scopul de a promova concursul. De asemenea, nici inculpatul Trandafir Petre nu a dat vreo asigurare inculpatului Rusmănică în sensul ajutării subordonaţilor acestuia pentru a fi declaraţi admişi la examen.

b.) Cu ocazia unei întâlniri oficiale ce a avut loc la sediul Prefecturii Constanţa anterior desfăşurării concursului de la I.S.U. „Dobrogea" din vara anului 2007, inculpatul Rusmănică Mircea i-a relatat inculpatului Trandafir Petre despre martorul Jeanu Marcel, un vecin de-al său ce provine dintr-o

www.JURI.r

o

69

familie modestă, care intenţionează să participe la examen, interesându-se în legătură cu condiţiile de înscriere şi procedura de concurs şi rugându-l pe inspectorul şef să-l ajute, dacă este posibil, în demersul pe care martorul urma să îl facă, punându-i la dispoziţie tematica de examen.

Având în vedere rugămintea ce i-a fost adresată, inculpatul Trandafir Petre i-a spus interlocutorului său că o să încerce să îl ajute pe martor şi a notat numele acestuia, fără să-i dea, însă, alte detalii.

Deşi, iniţial, numele candidatului Jeanu Marcel a fost introdus, la solicitarea inculpatului Trandafir Petre, în lista concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi, configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel, din motive necunoscute acesta nu a mai beneficiat de sprijinul comisiei de corectare a lucrărilor scrise, fiind declarat respins la concurs.

IV. Analiza mijloacelor de probă şi încadrarea juridică a faptelor; A. 1.) În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Trandafir Petre, prima instanţă

a constatat că acesta a manifestat o atitudine oscilantă pe parcursul procesului penal, de la negarea oricărei participări la activitatea infracţională a celorlalţi inculpaţi, activitate despre care a susţinut că nu a avut cunoştinţă (declaraţii din 5.05.2009, 27.05.2009 şi 1.06.2009 – filele 145 şi urm. vol. XIX d.u.p., filele 126, 129, 148 şi urm. vol. XX d.u.p., filele 103 şi urm. vol. XXII d.u.p., procese verbale de confruntare din 27.05.2009 cu inculpaţii Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel - filele 80, 131, 136 şi urm. vol. XX d.u.p.), până la recunoaşterea parţială şi nuanţată a faptelor de care este acuzat, încercând, în permanenţă, să acrediteze ideea unei contribuţii reduse la comiterea lor, în scopul evident de a obţine exonerarea sa de răspunderea penală sau atenuarea acesteia, prin transferarea responsabilităţii fraudării examenului asupra subordonaţilor săi.

Astfel, audiat fiind de către procuror la data de 9.06.2009 (fila 122 şi urm. vol. XX d.u.p.), inculpatul a susţinut că a avut cunoştinţă de presiunile exercitate de persoane din afara unităţii asupra inculpaţilor Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în sensul favorizării unora dintre candidaţii înscrişi pentru posturile de servant pompier şi conducător auto scoase la concurs în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, precum şi de intenţia acestora de a răspunde respectivelor intervenţii, context în care le-a confirmat existenţa unor asemenea solicitări şi la adresa sa, din partea unor reprezentanţi ai instituţiilor cu care I.S.U. „Dobrogea” se află în relaţii de colaborare, şi le-a indicat cinci nume ale unor concurenţi care trebuie ajutaţi să promoveze examenul. A subliniat, însă, inculpatul că, până la efectuarea

www.JURI.r

o

70

controlului dispus de I.G.S.U. nu a cunoscut modalitatea practică în care a fost fraudat examenul, că a respins orice alte solicitări care i-au fost adresate din partea unor angajaţi pentru favorizarea candidaţilor ce le erau rude şi că a organizat o instruire cu membrii comisiei de examen în care le-a atras atenţia asupra modalităţii de desfăşurare a concursului.

Toate aceste aspecte au fost reluate de inculpatul Trandafir Petre şi în cuprinsul declaraţiilor date pe 30.09.2011 şi 25.04.2012 în faţa instanţei de fond (filele 10-16 vol. IV şi filele 2-5 vol. X dos. instanţă), însă într-o manieră total diferită, încercând să demonstreze că, împreună cu adjunctul său, inculpatul Coman Neculai, au luat toate măsurile necesare pentru desfăşurarea în conformitate cu legea a examenului şi că întreaga răspunderea pentru fraudarea acestuia aparţine inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, precum şi celorlalţi membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise. În acest sens, inculpatul a arătat, în esenţă, că, anterior probei scrise, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., martorul Constantin Ion, a organizat două instruiri cu membrii comisiei de concurs, în care le-a prelucrat legislaţia în materie, metodologia de examen şi le-a atras atenţia asupra corectitudinii desfăşurării acestuia, că a respins orice intervenţii pentru ajutarea unor concurenţi venite din afara sau din interiorul unităţii, că atunci când a aflat de existenţa unei liste cu candidaţi „favoriţi”, configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel, a luat decizia repartizării pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică pentru a împiedica orice încercare de denaturare a rezultatelor examenului, că i-a dictat inculpatului Alexandrescu cele cinci nume de concurenţi care să fie ajutaţi pentru „a scăpa” de acesta şi că prin „ajutor” nu a înţeles fraudarea concursului, ci acordarea unei atenţii sporite respectivilor candidaţi pentru a intra la timp în săli, a nu se rătăci prin unitate şi a fi corect cronometraţi la probele sportive.

Din probele administrate în cauză, în ambele faze procesuale, a rezultat însă că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care, în calitate de inspector şef al I.S.U. „Dobrogea”, împreună cu prim adjunctul lui, inculpatul Coman Neculai, a iniţiat constituirea unei asocieri, la care au participat şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, persoanele sale de încredere, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, determinându-i pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise la categoria „servanţi – conducători auto” să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească, în fals, foile de răspuns pentru anumiţi candidaţi „favorizaţi” care să fie declaraţi admişi la examen, urmărind, prin aceasta, procurarea pentru respectivii

www.JURI.r

o

71

concurenţi a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări fuseseră falsificate.

Sub aparenţa unei organizări ireproşabile şi fără cusur a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007 (a se vedea, în acest sens, măsurile luate pentru elaborarea Metodologiei – cadru nr.397664/06.08.2007, pentru desemnarea membrilor comisei de examen şi stabilirea ştampilelor folosite în scopul secretizării foilor de răspuns, pentru instruirea angajaţilor implicaţi în desfăşurarea concursului, astfel cum au fost descrise la pct. III - 1.a din considerente), prima instanţă a constatat că inculpatul Trandafir Petre a coordonat, în fapt, cu ajutorul subordonatului său direct, inculpatul Coman Neculai, dar şi a inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în care avea deplină încredere, întreaga activitate de fraudare a examenului, în scopul facilitării, prin încălcarea repetată a legii, a accesului la posturile de „servanţi – conducători auto” scoase la concurs, a unor candidaţi recomandaţi atât de persoane din afara instituţiei, cât şi din interiorul acesteia.

În condiţiile unei monitorizări atente de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (cu care I.G.S.U. încheiase, în prealabil, un Plan de colaborare) a modului de aplicare a legii pe parcursul desfăşurării concursului, s-a reţinut că inculpatul Trandafir Petre a folosit măsurile dispuse pentru elaborarea, implementarea şi prelucrarea Metodologiei - cadru de examen, precum şi pentru stabilirea membrilor comisiilor de concurs şi a ştampilelor ce urmau a fi utilizate, ca un paravan pentru ascunderea activităţii sale frauduloase şi ca o dovadă a îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, încercând să acrediteze ideea falsă că, la nivelul comenzii unităţii, au fost pe deplin respectate toate dispoziţiile legale şi regulamentare şi că răspunderea pentru denaturarea rezultatelor examenului revine inculpaţilor membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, coordonaţi de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel.

În realitate, tocmai inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au fost cei care au iniţiat constituirea la nivelul I.S.U. „Dobrogea” a unei „echipe operative”, din care să facă parte şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în vederea stabilirii unei ordini de prioritate a intervenţiilor şi a procedurii de fraudare a concursului, prin favorizarea şi declararea ca fiind admişi a unora dintre candidaţii în legătură cu care se făcuseră intervenţiile, la

www.JURI.r

o

72

respectiva grupare aderând, ulterior, şi inculpatul Costache Viorel. De asemenea, inculpatul Trandafir Petre a participat la sediul unităţii, anterior datei de 15 august 2007, când s-a desfăşurat proba scrisă la categoria „servanţi - conducători auto”, la mai multe întâlniri cu ceilalţi patru inculpaţi în scopul configurării listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi stabilirii modalităţii concrete de fraudare a examenului, inculpatul având proprii săi favoriţi şi analizând, împreună cu prim-adjunctul său, propunerile de candidaţi făcute de ceilalţi membri ai grupului operativ, pe care îi indica inculpatului Alexandrescu Gabriel pentru a fi inseraţi în lista configurată în laptop-ul de serviciu al acestuia.

Relevante sub aspectul participaţiei inculpatului Trandafir Petre la constituirea grupării infracţionale şi la desfăşurarea activităţii acesteia sunt autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile inculpatului Coman Neculai date pe parcursul urmăririi penale la 11.09.2008, 24.04.2009, 27.05.2009, 3.06.2009 şi 1.06.2009 (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p., filele 73, 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p., filele 102, 106 vol. XXIII d.u.p.), propria declaraţie a inculpatului dată pe 9.06.2009, procesele verbale de confruntare între cei patru inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), precum şi procesele verbale de redare rezumativă a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.).

Ca element comun, toţi inculpaţii menţionaţi, respectiv Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai l-au indicat pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind principalul coordonator al „echipei operative”, cel care lua deciziile, trasa liniile de acţiune şi stabilea coordonatele activităţii desfăşurate. Astfel, în cuprinsul declaraţiilor din 27.05. 2009 şi 3.06.2009, inculpatul Coman Neculai a arătat că inspectorul şef „s-a ocupat aproape în totalitate de constituirea acelei liste de pile” şi că „procedura stabilită de Trandafir Petre era în sensul ca orice astfel de solicitare să ajungă la el, care în calitate de comandant, urma să decidă cine va intra .... pe lista finală de candidaţi ce urmau a fi favorizaţi şi cine nu”. În mod similar, inculpatul Alexandrescu Gabriel a menţionat, în cuprinsul declaraţiilor din 18.05.2009,

www.JURI.r

o

73

25.05.2009 şi 19.10.2011, că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care i-a explicat motivul pentru care a fost cooptat în gruparea operativă, i-a indicat sarcinile pe care urmează să le îndeplinească în cadrul acesteia, i-a dictat o listă de candidaţi şi i-a „ordonat” să noteze „mai multe nume şi liste de la col. Coman şi col. Costache”. De asemenea, la aceleaşi date, inculpatul Niculae Andrei Gabriel a declarat că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care le-a ordonat să se prezinte în biroul lui, să închidă telefoanele mobile şi să meargă în sala de şedinţe a unităţii, inculpatul Alexandrescu cu laptop-ul de serviciu, iar aici le-a dictat foarte multe nume de candidaţi, indicându-i şi pe inculpaţii Coman şi Costache ca fiind posesorii unor liste de concurenţi ce urmau a fi favorizaţi. În acelaşi sens sunt şi transcrierile convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, acesta din urmă afirmând despre fostul său şef că este cel care a conceput lista cu candidaţii favorizaţi, în urma presiunilor făcute de persoane importante, şi „că .... multe lucruri se duc ... spre Trandafir, numai să fie tare, el a fost creierul, dirijoru’…...” (filele 209-210 vol. XX d.u.p.).

Este adevărat că, în faţa instanţei de fond, audiaţi fiind, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au revenit parţial asupra declaraţiilor date în cursul urmăririi penale, însă, în lipsa unei justificări valabile a schimbării de atitudine procesuală, instanţa nu a putut valorifica declaraţiile de retractare, cu atât mai mult cu cât acestea nu se coroborează cu celelalte probe administrate în cauză, astfel cum au fost anterior menţionate, din care rezultă, cu certitudine, că inculpatul Trandafir Petre a fost unul dintre iniţiatorii şi coordonatorii grupului operativ constituit în vederea fraudării examenului. Totodată, din acelaşi material probator a reieşit netemeinicia susţinerilor inculpatului Trandafir Petre referitoare la numărul redus de candidaţi indicaţi inculpatului Alexandrescu Gabriel şi la scopul transmiterii către acesta a listei cu numele respectivilor concurenţi, toţi ceilalţi inculpaţi, cu excepţia lui Costache Viorel, confirmând că inspectorul şef a solicitat inserarea pe lista configurată în sistem informatic a unui număr mai mare de persoane şi că intenţia evidentă a acestuia a fost aceea de a fi favorizaţi, prin declararea lor ca fiind admişi la examen.

A fost considerată ca lipsită de suport probator apărarea inculpatului formulată cu ocazia audierii sale în faţa primei instanţe, conform căreia nu ar fi avut cunoştinţă de existenţa unei liste cu candidaţi „favoriţi” până pe data de 13 august 2007, iar, când a aflat de aceasta, ar fi luat decizia repartizării pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică pentru a împiedica orice încercare de denaturare a rezultatelor examenului, aceste susţineri fiind infirmate atât de

www.JURI.r

o

74

declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai, anterior menţionate, cât şi de cele ale martorilor Burcea Sorin, Donose Cristina Mădălina şi Voicu Ionuţ (fila 178 vol. VI, fila 279 vol. VII, fila 110 vol. VIII dos. instanţă).

Deşi inculpatul Trandafir Petre nu a recunoscut, în cuprinsul declaraţiilor date, că ar fi avut vreo implicare în stabilirea procedurii de fraudare a examenului, susţinând că luarea deciziei a aparţinut celorlalţi inculpaţi şi că nu a avut cunoştinţă de aceasta, prima instanţă a apreciat că din succesiunea desfăşurării evenimentelor şi participaţia lui concretă a rezultat în mod cert contribuţia sa, alături de ceilalţi membri ai „echipei operative”, la conceperea modalităţii în care urmau a fi favorizaţi candidaţii înscrişi pe listă, prin falsificarea foilor lor de răspuns, în aşa fel încât să obţină note mari, care să le permită promovarea examenului.

Astfel, încă din momentul conturării hotărârii de falsificare a rezultatelor concursului, ca urmare a presiunilor exercitate pe cale ierarhică şi politică, inculpatul Trandafir Petre i-a informat pe membrii comisiilor de examinare despre existenţa respectivelor influenţe şi intervenţii, iar unora chiar le-a sugerat, în diverse ocazii, că ar fi bine dacă s-ar da curs acestora, ca o condiţie a păstrării funcţiilor deţinute, atitudine pe care inculpatul nu ar fi adoptat-o dacă nu ar fi urmărit fraudarea examenului şi determinarea subordonaţilor săi să contribuie la această activitate. Trebuie menţionate, în acest sens, declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96-114 vol. XIX d.u.p.) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius şi Datcu Costel, menţinute în totalitate în faţa instanţei, în care aceştia au făcut referire la şedinţele în care inculpatul Trandafir le-a atras atenţia asupra presiunilor mari exercitate pe cale politică şi ierarhică şi asupra necesităţii „de a rezolva problemele”, „de a face treabă bună” şi „de a nu fi contra” pentru „a nu păţi nimic rău”; declaraţia din data de 25.05.2009 a inculpatului Alexandrescu Gabriel (fila 162 vol. XIX d.u.p.), menţinută în instanţă, în care a susţinut că inculpatul Trandafir i-a spus că, în situaţia în care nu va da curs solicitărilor lui, soţia sa, înscrisă la examen la o altă specialitate, nu va promova concursul chiar dacă are o lucrare bună; declaraţia dată în cursul cercetării judecătoreşti de inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail (filele 46-49 vol. V dos. instanţă), precum şi declaraţiile martorului Ştefan Radu date în ambele faze procesuale (filele 127 şi urm. vol. XIX d.u.p., filele 81, 83 şi urm. d.u.p., filele 237-243 vol. VI dos. instanţă), în cuprinsul cărora acesta a arătat că în perioada premergătoare examenului a fost chemat de inspectorul şef în biroul lui, acesta spunându-i că sunt presiuni

www.JURI.r

o

75

mari pentru ca anumite persoane să promoveze concursul şi i-a atras atenţia că „are un post bun” şi „ar fi păcat să fie schimbat din cauza unor greşeli de orientare”.

În acelaşi cadru al disimulării activităţii infracţionale sub paravanul unei organizări ireproşabile a concursului, inculpatul Trandafir Petre, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., în dimineaţa zilei de 15 august 2007, anterior desfăşurării probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi pentru posturile de „servanţi - conducători auto”, a efectuat o ultimă instruire cu membrii comisiilor de examen implicate în această etapă a concursului, atrăgându-le atenţia asupra cadrului normativ ce trebuia respectat şi asupra corectitudinii activităţii. După plecarea ofiţerului D.G.I.P.I., însă, rămânând de faţă doar persoanele desemnate ca şefi de sală, inculpatul Trandafir Petre, împreună cu prim adjunctul său, Coman Neculai, le-au solicitat acestora să nu procedeze la anularea lucrărilor care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, având spaţii necompletate, instigându-i, astfel, la nerespectarea obligaţiei instituite la pct. 2.4 paragr. 2 teza a II-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U.

Relevante sub acest aspect sunt declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96- 97, 98-99, 106-108, 112-114 vol. XIX d.u.p) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Deoşlea Liviu, menţinute în totalitate în faţa instanţei, precum şi declaraţia dată la termenul de judecată din 5 ianuarie 2012 de inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George (filele 106-108 vol. V), în cuprinsul cărora aceştia au redat întocmai cele reţinute de instanţă, confirmând, astfel, preocuparea celor doi inculpaţi pentru încălcarea metodologiei de examen, în scopul falsificării lucrărilor prin completarea ulterioară, în fals, a acestora cu răspunsurile care lipseau, nefiind înscrise de candidaţi. Faptul că una dintre variantele de falsificare a lucrărilor scrise, concepută de inculpaţii coordonatori ai activităţii de fraudare a examenului, a constituit-o completarea de către membrii comisiei de corectare a răspunsurilor lipsă, variantă la care s-a renunţat, însă, întrucât ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi garantat reuşita candidaţilor ce trebuiau favorizaţi, este dovedit şi de declaraţiile unora dintre părţile vătămate audiate în faza de urmărire penală (de exemplu Copilău Cristian, Enciu Nicuşor Valentin – vol. VII d.u.p.), de autodenunţul şi declaraţia dată de inculpatul Niculae Florin la 18.05.2009 (filele 99 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinută în instanţă, în care acesta a făcut referire la replica dată de inculpatul Coman unuia dintre corectori care reacţionse la ordinul său de întocmire în fals a lucrărilor, crezând că activitatea de falsificare se va

www.JURI.r

o

76

limita doar la completarea răspunsurilor lipsă, precum şi de declaraţia inculpatului Tănase Mihai, dată în cursul cercetării judecătoreşti (filele 362-365 vol. IV), în care a arătat că prima metodă de falsificare a lucrărilor sugerată de preşedintele comisiei de concurs a fost aceea a completării, conform grilei, a răspunsurilor lipsă, care s-a dovedit, însă, ineficientă, motiv pentru care le-a fost indicată aceea a întocmirii, în fals, a foilor de răspuns.

Din toate aceste probe a reieşit că inculpatul Trandafir Petre cunoştea cu exactitate modalitatea în care urma să se realizeze fraudarea examenului, respectiv prin falsificarea foilor de răspuns ale candidaţilor favorizaţi în aşa fel încât să se asigure acestora obţinerea unor note mari şi promovarea concursului, încercând, prin acţiunile sale, să-şi determine subordonaţii, membri ai comisiei de corectare, să contribuie la activitatea frauduloasă, prin încălcarea obligaţiilor ce le reveneau conform legii şi metodologiei de examen.

Împrejurarea că inculpatul Trandafir Petre a coordonat, împreună cu prim adjunctul său, activitatea de falsificare a rezultatelor concursului, nerespectând el însuşi îndatoririle legale şi metologia de desfăşurare a examenului şi instigându-i direct sau mediat, prin intermediul inculpatului Coman Neculai, pe inculpaţii desemnaţi în comisia de evaluare a lucrărilor scrise, să ignore, la rândul lor, obligaţiile ce le reveneau şi să procedeze la falsificarea foilor de concurs aparţinând candidaţilor favorizaţi a rezultat şi din comportamentul adoptat de acesta pe parcursul derulării procedurii de corectare a lucrărilor scrise, precum şi ulterior finalizării concursului, comportament care confirmă faptul că inculpatul a fost unul dintre autorii morali ai activităţii frauduloase desfăşurată de ceilalţi inculpaţi.

Instanţa de fond a considerat că probele administrate în cauză dovedesc existenţa unei înţelegeri şi a unei voinţe comune a celor doi inculpaţi, Trandafir Petre şi Coman Neculai, de a coopera în scopul determinării inculpaţilor membri ai comisiei de corectare să falsifice rezultatele examenului, acţiunile inculpatului Trandafir fiind menite să întărească în conştiinţa acestora necesitatea aducerii la îndeplinire a solicitărilor şi îndemnurilor adresate de prim adjunctul său, în vederea luării hotărârii de săvârşire a faptelor prevăzute de legea penală la care au fost instigaţi.

Relevant sub acest aspect a fost considerat faptul că, la un moment dat, în timp ce se derula activitatea de corectură, inculpatul Trandafir Petre, deşi nu avea nicio atribuţie directă privind modul de desfăşurare a acesteia şi nu se număra printre persoanele care, potrivit Metodologiei – cadru, putea avea acces în sala de examen, încălcând, astfel, obligaţiile prevăzute la pct.

www.JURI.r

o

77

2.3 paragr. 8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, a pătruns în sala de corectare şi s-a adresat celor prezenţi, făcând din nou trimitere la presiunile exercitate pe cale ierarhică şi politică la nivelul conducerii Inspectoratului şi solicitându-le să contribuie la rezolvarea problemelor legate de acest aspect, de care depinde imaginea instituţiei şi păstrarea funcţiilor deţinute.

Intrarea inspectorului şef în sala în care se desfăşura activitatea de corectură a fost confirmată de toţi inculpaţii prezenţi în acel moment şi nu a fost negată nici de acesta, inculpatul încercând, însă, să justifice prezenţa sa în acel loc prin existenţa unei dispoziţii primite de la ofiţerul D.G.I.P.I., martorul Constantin Ion, de a-l însoţi în sala de examen pentru a verifica corectitudinea derulării respectivei etape a concursului. Această variantă a fost negată însă de martorul menţionat, care a declarat, în faţa instanţei de fond (filele 32-33 vol. VIII) că nu a dat un asemenea ordin inspectorului şef, că nici nu avea dreptul, conform legii, să formuleze o asemenea solicitare, că a intrat şi a ieşit din sala de corectură împreună cu inculpatul Coman Neculai, inspectorul şef nefiind prezent şi că nu se începuse încă activitatea de corectare în timpul cât s-a aflat în sala de examen.

Instanţa de fond s-a raportat la faptul că depoziţia acestui martor se coroborează pe deplin cu declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Deoşlea Liviu şi Datcu Costel, date în cursul urmăririi penale şi menţinute în instanţă, că momentul în care inculpatul Trandafir Petre a pătruns – singur - în sala de corectură a fost ulterior aceluia în care inculpatul Coman Neculai şi martorul Constantin Ion au părăsit împreună respectiva sală, dar a precedat revenirea în sală a preşedintelui comisiei de examen şi începerea activităţii de plăsmuire a lucrărilor, instanţa de fond considerând că scopul evident urmărit de inspectorul şef prin această acţiune a fost acela de a induce membrilor comisiei de corectare, care până atunci îşi desfăşuraseră în mod corespunzător activitatea, o anumită stare de spirit necesară pentru însuşirea şi urmarea îndemnurilor ce le vor fi, ulterior, adresate de inculpatul Coman Neculai în vederea falsificării foilor de răspuns ale candidaţilor favorizaţi.

Deşi inculpatul Trandafir nu le-a solicitat, în mod direct, membrilor comisiei de corectare, să falsifice lucrările unora dintre candidaţi şi, implicit, rezultatele concursului, s-a apreciat că prin prezenţa sa în sala de examen, modul de adresare şi conţinutul mesajului transmis, a contribuit la întărirea convingerii acestora de a răspunde îndemnurilor făcute de inculpatul Coman şi de a săvârşi faptele penale de care sunt acuzaţi, fiind, aşadar, întrunite

www.JURI.r

o

78

toate cerinţele prevăzute de lege (art.25 Cod penal) şi de doctrină pentru existenţa coinstigării, ca formă a participaţiei penale. O dovadă în acest sens a fost considerată faptul că, după reîntoarcerea sa în sala de corectură cu materialele necesare întocmirii în fals a foilor de răspuns, inculpatul Coman Neculai a făcut trimitere, din nou, la presiunile şi influenţele exercitate din exterior, le-a reamintit corectorilor de „recomandările” făcute de inculpatul Trandafir şi numai după aceea le-a solicitat acestora să procedeze la plăsmuirea lucrărilor aparţinând candidaţilor favorizaţi.

În faţa instanţei de judecată inculpaţii şi martorii audiaţi au prezentat variante diferite cu privire la ordinea în care au intrat în sala de corectură inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, anterior începerii activităţii de falsificare a foilor de răspuns, precum şi cu privire la însoţirea lor de către ofiţerul D.G.I.P.I., însă acest lucru a fost explicat de către prima instanţă prin intervalul mare de timp scurs de la data evenimentelor, Înalta Curte având în vedere la stabilirea situaţiei de fapt doar acele declaraţii care se coroborează cu restul materialului probator administrat în cauză, respectiv cu declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Deoşlea Liviu şi Datcu Costel, date într-un moment mult mai apropiat de cel al comiterii faptelor şi, în special, cu depoziţia martorului Constantin Ion, a cărui obiectivitate şi credibilitate nu pot fi puse sub semnul îndoielii.

Rolul important deţinut de inculpatul Trandafir Petre în organizarea şi coordonarea activităţii de falsificare a rezultatelor concursului a fost demonstrat şi de atitudinea manifestată de acesta ulterior finalizării examenului, atât înainte, cât şi după pensionarea sa, când s-a interesat permanent de mersul anchetei penale, iar cu diferite ocazii a dat asigurări ferme membrilor comisiei de corectare că se vor bucura de protecţia sa şi că nu vor suporta rigorile legii, întrucât nu există probe împotriva lor, unora promiţându-le chiar că va interveni pentru ei la anumite persoane sau instituţii.

Relevante în acest sens au fost apreciate: declaraţia din data de 18.05.2009 a inculpatului Alexandrescu Gabriel, menţinută în totalitate în instanţă, declaraţia aceluiaşi inculpat din data de 19.10.2011, declaraţia din data de 18.05.2009 a inculpatului Niculae Andrei Gabriel, menţinută în totalitate în instanţă, declaraţia din data de 18.05.2009 a inculpatului Niculae Florin, menţinută în totalitate în instanţă, declaraţia din aceeaşi dată a inculpatului Deoşlea Liviu, menţinută, de asemenea, în instanţă, declaraţia din 18.05.2009 a inculpatului Datcu Costel, menţinută în instanţă, declaraţia din

www.JURI.r

o

79

data de 27.05.2009 a inculpatului Coman Neculai, depoziţia martorului Ştefan Radu dată în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti de martorul Popa Marian, procesul verbal de redare rezumativă a înregistrării discuţiei ambientale purtată la data de 19.05.2009 între martorul Popa Marian şi inculpatul Trandafir Petre şi procesul verbal de redare în formă scrisă a conţinutului dialogului ambiental audio-video purtat de cei doi – filele 19, 240 şi urm. vol. XX d.u.p., procesul verbal de transcriere a conţinutului convorbirii telefonice purtată la data de 2.10.2008 între inculpaţii Trandafir Petre şi Deoşlea Liviu, interceptată în baza autorizaţiilor emise de judecator – filele 224-228 vol. IX d.u.p., precum şi procese verbale de transcriere a convorbirilor telefonice purtate de inculpatul Trandafir Petre cu diverse persoane, interceptate în baza autorizaţiilor emise de instanţă (filele 67-105 şi 162-163 vol. XIV d.u.p.).

Toate aceste probe au relevat, în opinia primei instanţe, interesul deosebit al inculpatului faţă de mersul anchetei penale şi soarta foştilor săi subordonaţi, interes care depăşea limitele unei simple relaţii dezinteresate de amiciţie sau colegialitate, insistenţa de care a dat dovadă atât anterior pensionării, cât şi după trecerea sa în rezervă, pentru a-i convinge pe ceilalţi inculpaţi că nu vor fi traşi la răspundere penală, recurgând, în unele cazuri, chiar la promisiunea efectuării unor intervenţii la diferite persoane şi instituţii pentru stoparea cercetărilor având ca scop imediat determinarea acestora să nu declare adevărul, atitudine care i-ar fi garantat exonerarea de răspundere penală, în condiţiile inexistenţei unor probe directe şi certe care să îl încrimineze.

2.) Aceeaşi atitudine procesuală oscilantă a manifestat şi inculpatul Coman Neculai care, deşi şi-a susţinut în mod constant nevinovăţia, a încercat să transfere responsabilitatea fraudării concursului fie asupra inculpatului Trandafir Petre, prezentat ca lider al grupării infracţionale (declaraţii din 27.05.2009 şi 3.06.2009 – fila 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p.), fie asupra inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (declaraţie din 30.09.2011 – filele 4-9 vol. IV dos. instanţă), fie asupra tuturor celor trei inculpaţi menţionaţi (declaraţii din 11.09.2008, 29.04.2009 şi 1.06.2009 – fila 79 vol. IX d.u.p.,fila 137 vol. XIII d.u.p., fila 102, 106 vol. XXII d.u.p.).

Astfel, după ce în cuprinsul primelor declaraţii date în faţa organelor de anchetă (din 11.09.2008, 29.04.2009), inculpatul a făcut trimitere doar la existenţa unor încercări ale inculpaţilor Trandafir Petre, Alexandrescu Gabriel

www.JURI.r

o

80

şi Niculae Andrei Gabriel de a favoriza o parte din candidaţi prin aşezarea lor în aceeaşi sală de examen, negând orice alte acţiuni frauduloase din partea sa ori a celorlalţi inculpaţi, ulterior, cu ocazia audierilor din datele de 27.05.2009 şi 3.06.2009 şi-a nuanţat poziţia, recunoscând existenţa presiunilor exercitate din exteriorul unităţii pentru sprijinirea unora dintre concurenţi, constituirea grupului operativ în vederea stabilirii listei cu respectivii candidaţi şi a modalităţii de fraudare a examenului, indicându-l pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind coordonatorul şi liderul acestuia, precum şi falsificarea de către membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise aparţinând concurenţilor favorizaţi, prin întocmirea în fals a acestora. Deşi a recunoscut că a fost atras de superiorul său în gruparea constituită în vederea fraudării concursului, inculpatul a susţinut că, imediat după ce a constatat că numărul de candidaţi ce urmau a fi favorizaţi este foarte mare, în calitatea sa de preşedinte al comisiei de examen, a luat măsuri pentru desfăşurarea corectă a acestuia, prin repartizarea candidaţilor pe săli în ordine alfabetică, moment în care a şi renunţat, de bunăvoie, la hotărârea de a participa la activitatea de sprijinire a concurenţilor favorizaţi, luând, totodată, decizia de a-i împiedica şi pe ceilalţi inculpaţi să continue respectiva activitate. Cu toate acestea, inculpatul a recunoscut că a determinat-o pe martora Donose Cristina Mădălina să multiplice formulare de răspuns în alb şi că a dus aceste înscrisuri, împreună cu alte materiale (pixuri, etichete etc.), în sala de examen pentru întocmirea, în fals, de către membrii comisiei de corectare, a lucrărilor aparţinând candidaţilor favorizaţi, inculpatul susţinând, însă, că această solicitare i-a fost adresată de Niculae Andrei Gabriel şi că i-a fost teamă să se opună pentru a nu intra în conflict cu inspectorul şef.

Aceleaşi apărări au fost formulate de inculpatul Coman Neculai şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, însă cu unele nuanţări referitoare la contribuţia concretă a inculpatului Trandafir Petre, la rolul grupării operative constituită la nivelul Inspectoratului, la înţelesul sintagmei de „favorizare”, precum şi la măsurile dispuse în vederea desfăşurării corecte a concursului.

Astfel, în mod surpinzător, după ce în toate declaraţiile anterioare l-a indicat pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind iniţiatorul, coordonatorul şi liderul echipei operative constituită în vederea fraudării concursului, hotărând numele candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi şi coordonând, prin oamenii lui de încredere, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, întreaga activitate de falsificare a lucrărilor, inculpatul Coman Neculai a revenit asupra acestor declaraţii, prezentându-l pe fostul său superior ca fiind, dimpotrivă, persoana care a încercat, împreună cu el, să ia toate măsurile necesare pentru

www.JURI.r

o

81

desfăşurarea corectă a examenului şi care a iniţiat constituirea echipei operative nu în scopul fraudării concursului, ci dimpotrivă, ca un grup de lucru consultativ, în cadrul atribuţiilor de serviciu, în vederea organizării în bune condiţii a examenului. Totodată, explicând înţelesul noţiunii de „favorizare”, folosită în cuprinsul declaraţiilor anterioare, inculpatul a precizat că aceasta se referă la permisiunea acordată candidaţilor de a se antrena la baza sportivă a Inspectoratului, precum şi la procurarea şi punerea la dispoziţia lor a bibliografiei şi materialelor necesare susţinerii examenului.

De asemenea, reiterând susţinerile referitoare la desistarea sa şi încercarea de a împiedica săvârşirea faptelor de către ceilalţi inculpaţi, numitul Coman Neculai a oferit o altă explicaţie pentru faptul că a adus în sala de corectură, la solicitarea lui Niculae Andrei Gabriel, formularele de răspuns în alb, respectiv aceea că nu se putea justifica numărul foilor de rezervă întrebuinţate, întrucât nu se întocmiseră procesele verbale prevăzute de metodologie, şi totodată, a realizat o nouă prezentare a măsurilor dispuse pentru desfăşurarea corectă a examenului, făcând trimitere la stabilirea calendarului probelor de concurs, aşezarea candidaţilor pe săli în ordine alfabetică, repartizarea supraveghetorilor şi a şefilor de sală chiar în dimineaţa zilei în care a avut loc proba scrisă, ridicarea şi predarea către corectori a grilei cu răspunsurile în condiţii de strictă confidenţialitate, formarea unor echipe de corectori înainte de începerea activităţii de evaluare a lucrărilor scrise, precum şi instruirea acestora, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., anterior demarării corecturii.

Se observă, aşadar, că, în faţa instanţei de fond, inculpatul Coman Neculai a revenit, aproape în totalitate, asupra declaraţiilor date în faţa organelor de anchetă, şi a manifestat, totodată, acelaşi comportament oscilant şi pe parcursul urmăririi penale, încercând, cu ocazia fiecărei audieri, să prezinte alte explicaţii cu privire la faptele de care este acuzat, cu scopul evident de a obţine exonerarea sa de răspundere penală, prin transferarea responsabilităţii fraudării examenului asupra altor participanţi, motiv pentru care Înalta Curte a avut în vedere, în procesul de evaluare şi interpretare a materialului probator, doar acele susţineri care îşi găsesc corespondent în celelalte dovezi administrate pe parcursul procedurii judiciare, înlăturându-le pe acelea care sunt contrazise de ansamblul probator al cauzei.

Astfel, valorificând, parţial, declaraţiile date de inculpatul Coman Neculai în faza de urmărire penală pe 27.05.2009 şi 3.06.2009, în măsura în care se coroborează cu restul probelor administrate, instanţa a constatat rolul important deţinut de acesta în organizarea activităţii de fraudare a

www.JURI.r

o

82

concursului, inculpatul împreună cu inspectorul şef al unităţii, Trandafir Petre, fiind cei care au iniţiat constituirea la nivelul I.S.U. „Dobrogea” a unei „echipe operative”, din care să facă parte şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în vederea stabilirii unei ordini de prioritate a intervenţiilor şi a procedurii de fraudare a concursului la specialitatea „servanţi - conducători auto”, prin favorizarea şi declararea ca fiind admişi a unora dintre candidaţii în legătură cu care se făcuseră intervenţiile, la respectiva grupare aderând, ulterior, şi inculpatul Costache Viorel. De asemenea, inculpatul Coman Neculai a participat la sediul unităţii, anterior datei de 15 august 2007, când s-a desfăşurat proba scrisă la categoria „servanţi - conducători auto”, la mai multe întâlniri cu ceilalţi patru inculpaţi, în scopul configurării listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi stabilirii modalităţii concrete de fraudare a examenului, inculpatul având proprii săi favoriţi şi analizând, împreună cu inspectorul şef, propunerile de candidaţi făcute de ceilalţi membri ai grupului operativ, pe care îi indica inculpatului Alexandrescu Gabriel pentru a fi inseraţi în lista configurată în laptop-ul de serviciu al acestuia.

Relevante în ceea ce priveşte participarea inculpatului Coman Neculai la constituirea grupării infracţionale şi la desfăşurarea activităţii acesteia sunt autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţia inculpatului Trandafir Petre dată pe 9.06.2009 (fila 122 şi urm. vol. XX d.u.p.), propriile declaraţii ale inculpatului date pe 27.05.2009 şi 3.06.2009, precum şi procesele verbale de confruntare între acesta şi ceilalţi trei inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.). De reţinut sunt, în principal, declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, care l-au indicat în mod constant pe Coman Neculai ca fiind unul dintre iniţiatorii şi coordonatorii grupului operativ constituit în vederea fraudării examenului, susţinerile lor fiind pe deplin confirmate de acţiunile ulterioare ale inculpatului, pe parcursul desfăşurării probei scrise şi a activităţii de corectare, acţiuni care, deşi nu au fost recunoscute de acesta, rezultă cu certitudine din declaraţiile tuturor inculpaţilor şi martorilor membri ai comisiei de evaluare a cunoştinţelor teoretice.

Cu privire la acest aspect, instanţa de fond nu a putut reţine apărarea inculpatului în sensul că s-ar fi desistat şi ar fi încercat, prin măsurile luate, să oprească comiterea faptelor de către ceilalţi inculpaţi, Înalta Curte constatând

www.JURI.r

o

83

că, deşi au fost în mod real dispuse, respectivele măsuri nu au fost nicidecum menite să împiedice fraudarea examenului, ci doar să creeze aparenţa respectării cu stricteţe a legii pe parcursul desfăşurării concursului, în condiţiile unei monitorizări atente de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (cu care I.G.S.U. încheiase, în prealabil, un Plan de colaborare) a modului de aplicare a legii de către persoanele implicate în organizarea şi derularea examenului.

S-a stabilit că inculpatul Coman Neculai a folosit măsurile dispuse cu privire la stabilirea calendarului de desfăşurare a probelor de concurs, multiplicarea grilei cu subiectele, aşezarea candidaţilor în ordine alfabetică, repartizarea pe locaţii a supraveghetorilor şi a şefilor de sală chiar în ziua în care a avut loc proba scrisă, formarea echipelor de corectori înainte de începerea activităţii de evaluare a lucrărilor scrise, precum şi cele referitoare la instruirea acestora şi prelucrarea metodologiei de concurs ca un paravan pentru ascunderea activităţii sale frauduloase şi ca o dovadă a îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, încercând să acrediteze ideea falsă că la nivelul comenzii unităţii au fost pe deplin respectate toate dispoziţiile legale şi regulamentare şi că răspunderea pentru denaturarea rezultatelor examenului revine inculpaţilor membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, coordonaţi de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel.

Cu privire la decizia de repartizare pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică, invocată în mod constant de Coman Neculai ca dovadă a desistării sale, instanţa de fond a constatat, pe baza depoziţiilor martorilor Burcea Sorin, Donose Cristina Mădălina şi Voicu Ionuţ (fila 178 vol. VI, fila 279 vol. VII, fila 110 vol. VIII dos. instanţă), că într-adevăr, aceasta a aparţinut inculpatului şi martorului Burcea Sorin, însă nu a marcat momentul renunţării lui la hotărârea infracţională şi al întreruperii activităţii sale frauduloase, fiind luată doar pentru a crea aparenţa de legalitate a desfăşurării concursului, întrucât varianta repartizării în aceeaşi locaţie a candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi, adoptată iniţial, ar fi demonstrat, faţă de numărul foarte mare al respectivilor concurenţi, intenţia evidentă de fraudare a examenului, lucru nedorit în contextul monitorizării atente a acestuia.

Contrar susţinerilor inculpatului Coman Neculai, prima instanţă a reţinut că probele administrate în cauză dovedesc că acesta a fost cel care, în calitate de prim adjunct al inspectorului şef al I.S.U. „Dobrogea” şi preşedinte al comisiei de examen, împreună cu inspectorul şef, inculpatul Trandafir Petre, a iniţiat constituirea unei asocieri, la care au participat şi inculpaţii

www.JURI.r

o

84

Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, determinându-i pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise la categoria „servanţi – conducători auto” să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească, în fals, foile de răspuns pentru anumiţi candidaţi „favorizaţi” care să fie declaraţi admişi la examen, urmărind, prin aceasta, procurarea pentru respectivii concurenţi a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea” în detrimentul altor candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări fuseseră falsificate.

Sub aparenţa unei organizări ireproşabile şi fără cusur a concursului, inculpatul Coman Neculai, împreună cu Trandafir Petre, au coordonat, în fapt, cu ajutorul subordonaţilor lor, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, întreaga activitate de fraudare a examenului, în scopul facilitării, prin încălcarea repetată a legii, a accesului la posturile de „servanţi – conducători auto” scoase la concurs, a unor candidaţi recomandaţi atât de persoane din afara instituţiei, cât şi din interiorul acesteia.

Rolul inculpatului Coman Neculai în cadrul grupării constituite în vederea denaturării rezultatelor examenului a constat în selectarea şi stabilirea candidaţilor ce urmau a fi sprijiniţi, în conceperea, împreună cu ceilalţi inculpaţi membri ai echipei operative, a modalităţii concrete de fraudare a concursului, precum şi în determinarea, în mod direct, nemijlocit, a membrilor comisiei de corectare de a proceda la întocmirea, în fals, a unora dintre lucrări şi de a folosi aceste înscrisuri pentru declararea ca fiind admişi a candidaţilor favorizaţi.

Activitatea de determinare efectuată de inculpatul Coman a succedat celei desfăşurate de inculpatul Trandafir Petre şi a fost sprijinită de acesta din urmă, inspectorul şef, prin prezenţa sa în sala de examen, modul de adresare şi conţinutul mesajului transmis contribuind la întărirea convingerii membrilor comisiei de corectare de a răspunde îndemnurilor făcute de inculpatul Coman şi de a săvârşi faptele penale de care sunt acuzaţi. Pe de altă parte, inculpatul (instigator imediat) nu a transmis subordonaţilor săi doar îndemnurile sale personale de a comite infracţiunile de fals şi uz de fals menţionate, ci şi solicitările comunicate, prin intermediul său, de inculpatul Trandafir Petre, toate aceste elemente caracterizând coinstigarea, ca formă a participaţiei penale.

Dovezi evidente a netemeiniciei susţinerilor inculpatului referitoare la desistare şi încercarea de a împiedica săvârşirea faptelor de către ceilalţi

www.JURI.r

o

85

participanţi au fost considerate acţiunile sale ulterioare, comise atât pe parcursul derulării probei scrise şi a procedurii de corectare a lucrărilor, cât şi după finalizarea concursului, comportamentul adoptat fiind de natură să confirme faptul că acesta a fost unul dintre autorii morali ai activităţii frauduloase desfăşurată de ceilalţi inculpaţi. În calitate de preşedinte al comisiei de examen, inculpatul Coman Neculai şi-a încălcat, în mod repetat şi cu ştiinţă, atribuţiile de serviciu şi îndatoririle ce îi reveneau, în scopul fraudării concursului şi favorizării unor candidaţi prin declararea lor pe nedrept ca fiind admişi, încercând, totodată, prin acţiunile sale, să-şi determine subordonaţii, membri ai comisiei de corectare, să contribuie la activitatea frauduloasă, prin nesocotirea legii şi a metodologiei de examen.

Astfel, se reţine că, în dimineaţa zilei de 15 august 2007, după finalizarea instruirii realizate de comanda unităţii anterior începerii probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi pentru posturile de „servanţi - conducători auto”, inculpatul Coman Neculai împreună cu inspectorul şef Trandafir Petre, profitând de plecarea ofiţerului D.G.I.P.I., le-au solicitat şefilor de sală rămaşi de faţă să nu procedeze la anularea lucrărilor care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, având spaţii necompletate, instigându-i, astfel, la nerespectarea obligaţiei instituite la pct. 2.4 paragr. 2 teza a II-a din Anexa nr 3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U.

Relevante sub acest aspect sunt declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96- 97, 98-99, 106-108, 112-114 vol. XIX d.u.p) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Deoşlea Liviu, menţinute în totalitate în faţa instanţei, precum şi declaraţia dată la termenul de judecată din 5 ianuarie 2012 de inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George (filele 106-108 vol. V), în cuprinsul cărora aceştia au redat întocmai cele reţinute de instanţă, confirmând, astfel, preocuparea celor doi inculpaţi pentru încălcarea metodologiei de examen, în scopul falsificării lucrărilor prin completarea ulterioară, în fals, a acestora cu răspunsurile care lipseau, nefiind înscrise de candidaţi. Faptul că una dintre variantele de falsificare a lucrărilor scrise, concepută de inculpaţii coordonatori ai activităţii de fraudare a examenului, a constituit-o completarea de către membrii comisiei de corectare a răspunsurilor lipsă, variantă la care s-a renunţat, însă, întrucât ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi garantat reuşita candidaţilor ce trebuiau favorizaţi, este dovedit şi de declaraţiile unora dintre părţile vătămate audiate în faza de urmărire penală (de exemplu Copilău Cristian, Enciu Nicuşor Valentin – vol. VII d.u.p.), de autodenunţul şi

www.JURI.r

o

86

declaraţia dată de inculpatul Niculae Florin la 18.05.2009 (filele 99 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinută în instanţă, în care acesta a făcut referire la replica dată de inculpatul Coman unuia dintre corectori care reacţionse la ordinul său de întocmire în fals a lucrărilor, crezând că activitatea de falsificare se va limita doar la completarea răspunsurilor lipsă, precum şi de declaraţia inculpatului Tănase Mihai, dată în cursul cercetării judecătoreşti (filele 362-365 vol. IV), în care a arătat că prima metodă de falsificare a lucrărilor sugerată de preşedintele comisiei de concurs a fost aceea a completării, conform grilei, a răspunsurilor lipsă, care s-a dovedit, însă, ineficientă, motiv pentru care le-a fost indicată aceea a întocmirii, în fals, a foilor de răspuns.

Totodată, inculpatul Coman Neculai a procedat, după terminarea probei scrise, la preluarea de la şefii de săli a foilor de răspuns şi a celorlalte înscrisuri aferente (lucrările anulate, foile de rezervă nefolosite, ciornele) fără întocmirea vreunui proces verbal, deşi această procedură era obligatorie potrivit dispoziţiilor prevăzute la pct. 2.4 paragr. 1 teza a V-a şi paragr. 2 teza a III-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U. privind metodologia de desfăşurare a examenului. Singura operaţiune efectuată cu acest prilej a constat în compararea numărului de lucrări scrise cu borderourile de prezenţă a candidaţilor şi de predare a foilor de concurs, fără să existe nicio evidenţă a numărului foilor de răspuns folosite şi validate, a foilor de răspuns nefolosite şi anulate, a testelor distribuite/nedistribuite şi a ciornelor, scopul evident al încălcării obligaţiilor de serviciu menţionate fiind acela al denaturării realităţii cu privire la numărul foilor de rezervă întrebuinţate, respectiv nefolosite şi anulate, în vederea fraudării rezultatelor testului scris.

De asemenea, pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de fraudare a rezultatelor concursului, inculpatul Coman Neculai, încălcând pct. 2.1 paragr. 1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, care interzicea accesul membrilor comisiilor în sălile de concurs având asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii, a permis inculpatului Alexandrescu Gabriel să intre în sala de corectură cu laptop-ul de serviciu în care era configurată lista cu candidaţii ce urmau a fi favorizaţi.

În acelaşi cadru al încălcării metodologiei de examen în vederea fraudării rezultatelor acestuia, inculpatul Coman Neculai, după ce a distribuit membrilor corectori, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., grila de răspuns multiplicată, a părăsit împreună cu acesta sala de corectură şi s-a deplasat la Inspectorat, unde i-a solicitat martorei Donose Cristina Mădălina să multiplice

www.JURI.r

o

87

în mai multe exemplare o foaie de răspuns în alb, aceasta conformându-se ordinului primit. Ulterior, având asupra sa o mapă tip DS, în care a introdus respectivele foi de răspuns în alb, precum şi pixuri cu pastă albastră şi roşie, catere şi hârtie autoadezivă, inculpatul s-a reîntors, singur, în sala de corectură unde, făcând din nou trimitere la influenţele şi presiunile exercitate din exterior şi amintindu-le de „recomandările” făcute şi de inculpatul Trandafir Petre, i-a îndemnat pe membrii comisiei de corectare să falsifice lucrările acelor candidaţi care figurau pe lista existentă în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel, solicitându-le în mod ferm acestora să completeze noi foi de concurs cu răspunsurile corecte, astfel încât concurenţii favorizaţi să obţină note mari, care să le asigure promovarea examenului. De asemenea, inculpatul le-a explicat celor prezenţi că o altă variantă de falsificare a lucrărilor, precum completarea cu răspunsurile corecte a spaţiilor rămase libere pe foile de concurs, ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi fost de natură să asigure reuşita concurenţilor ce trebuiau sprijiniţi.

Deşi inculpatul Coman Neculai a susţinut că solicitarea de a aduce în sală formularele de răspuns în alb i-a fost adresată de Niculae Andrei Gabriel şi că i-a dat curs fie de teamă, pentru a nu intra în conflict cu inspectorul şef (declaraţii din 27.05.2009 şi 3.06.2009), fie pentru a se putea justifica numărul foilor de rezervă întrebuinţate, întrucât nu se întocmiseră procesele verbale prevăzute de metodologie (declaraţie din 30.09.2011), Înalta Curte nu a reţinut această apărare având în vedere, pe de o parte, faptul că este puţin credibilă, în condiţiile în care inculpatul Niculae Andrei Gabriel era subordonatul inculpatului şi nu putea să-i dea acestuia vreun ordin, cu atât mai puţin unul nelegal, iar, pe de altă parte, împrejurarea este contrazisă de ansamblul probator administrat în cauză, din care rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul a adus, din proprie iniţiativă, formularele de răspuns în alb, fără să existe vreo asemenea solicitare din partea membrilor comisiei de corectare şi că tot acesta a fost cel care i-a îndemnat pe ceilalţi inculpaţi să falsifice lucrările candidaţilor favorizaţi, indicându-le şi modalitatea concretă în care trebuiau să procedeze.

Astfel, niciunul dintre inculpaţii şi martorii membri ai comisiei de corectare nu au arătat în cuprinsul declaraţiilor date că inculpatul Niculae Andrei Gabriel ar fost cel care a solicitat preşedintelui comisiei de examen să aducă în sală formularele de răspuns în alb, însă, cu excepţia lui Alecu Viorel, l-au indicat fără ezitare pe inculpatul Coman Neculai ca fiind persoana care le-a cerut să falsifice lucrările, dându-le „ordin” să le desigileze şi să întocmească altele noi cu răspunsurile corecte. Relevante în acest sens au

www.JURI.r

o

88

fost apreciate declaraţiile date în ambele faze procesuale de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Niculae Florin, Dumitrescu Laurenţiu, Gaicu Dănuţ Mihail, Deoşlea Liviu, Datcu Costel, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Ţîncă Dumitru şi Tănase Mihai.

Încălcând, în continuare, metodologia de examen, respectiv pct. 2.3 paragr. 8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, care interzicea accesul în sălile de concurs a altor persoane în afara membrilor comisiei de examen, a ofiţerilor cu delegaţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi a Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă, inculpatul Coman Neculai, care, între timp, părăsise sala de corectură pentru a participa la festivităţile organizate de Ziua Marinei, l-a trimis pe şoferul său, martorul Mărgean Constantin, la sala de concurs unde se desfăşura activitatea de falsificare a lucrărilor pentru a mai aduce, ambalate într-un plic, alte formulare de răspuns în alb, prezenţa martorului în sala de corectură fiind confirmată atât de inculpaţii membri ai comisiei de corectare, cât şi de martorii Fânaru Cătălin (fila 72 vol. XXI d.u.p., filele 180-183 vol. VI dos. instanţă) şi Mărgean Constantin (fila 13 vol. XXI d.u.p., filele 30-31 vol. VIII dos. instanţă).

După finalizarea, în seara de 15 august 2007, a activităţii de falsificare a foilor de răspuns, inculpatul Coman Neculai, pentru a ascunde acţiunea frauduloasă pe care a coordonat-o, a dat ordin inculpatului Tănase Mihai să dea foc, în soba unei anumite încăperi din incinta Inspectoratului, lucrărilor originale aparţinând concurenţilor „favorizaţi”, încălcând, astfel, pct. 2.4 paragr. 2 teza a IV-a din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007. Deşi inculpatul a negat că ar fi dat un asemenea ordin, cele reţinute de prima instanţă au fost confirmate de inculpaţii Alexandrescu Gabriel (declaraţii din 18.05.2009 şi 25.05.2009), Niculae Andrei Gabriel (declaraţii din 18.05.2009 şi 19.10.2011), Bugnar Marius Sorin (declaraţie din 14.11.2011), Bugnar Adrian Mihai (declaraţii din 18.05.2009 şi 13.12.2011), Deoşlea Liviu (declaraţie din 29.11.2011) şi Tănase Mihai (declaraţie din 13.12.2011) care, deopotrivă, au arătat că lucrările originale au fost arse de acest din urmă inculpat, din ordinul preşedintelui comisiei de examen.

Încercarea permanentă a inculpatului Coman Neculai de a disimula activitatea frauduloasă, precum şi rolul important pe care l-a deţinut în organizarea şi coordonarea acţiunii de falsificare a rezultatelor concursului este demonstrată şi de atitudinea manifestată de acesta ulterior finalizării examenului, atât înainte, cât şi după declanşarea cercetărilor de către Comisia de control a I.G.S.U. şi de Direcţia Naţională Anticorupţie, când i-a

www.JURI.r

o

89

îndemnat, în mod repetat, pe ceilalţi inculpaţi să ascundă adevărul şi le-a dat asigurări ferme că se vor bucura de protecţia unor persoane influente şi că nu vor suporta rigorile legii întrucât nu există probe împotriva lor.

Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul Coman Neculai i-a convocat, în mai multe rânduri, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise, cărora le-a reamintit metodologia de desfăşurare a concursului şi le-a solicitat să declare că aceasta a fost pe deplin respectată, confirmându-le că, dacă vor proceda astfel, nu li se va întâmpla nimic întrucât nu există dovezi împotriva lor. Una dintre întâlnirile inculpatului Coman Neculai cu membrii comisiei de examen a avut loc, la ordinul său, în primăvara anului 2008, la Punctul de comandă aflat la Poarta 3 a Portului Constanţa, unde acestora li s-a interzis să intre cu telefoanele mobile şi unde li s-a prelucrat din nou metodologia de examen, atrăgându-li-se atenţia să declare în sensul respectării ei întrucât în acest mod vor beneficia de protecţia unor persoane influente.

Deşi inculpatul a negat existenţa unor asemenea instruiri, precum şi faptul că ar fi fost iniţiatorul întâlnirii de la Punctul de comandă aflat la Poarta 3 a Portului Constanţa (declaraţia din 25.04.2012), realitatea celor reţinute de instanţă rezultă din declaraţiile inculpatului Alexandrescu Gabriel din 18.05.2009 şi 19.10.2011, declaraţia din 18.05.2009 a inculpatului Niculae Andrei Gabriel, menţinută în totalitate în instanţă, declaraţiile inculpatului Bugnar Marius Sorin din 18.05.2009 şi 14.11.2011, declaraţiile inculpatului Bugnar Adrian Mihai din 18.05.2009 şi 13.12.2011, declaraţia inculpatului Niculae Florin din 18.05.2009, reluată cu ocazia audierii din 5.01.2012, declaraţiile inculpatului Creţu Sorin Marius din 18.05.2009 şi 5.01.2012, declaraţiile inculpatului Deoşlea Liviu din 18.05.2009 şi 29.11.2011, depoziţia martorului Ştefan Radu dată în instanţă, din procesele verbale de transcriere a unor convorbiri telefonice, interceptate în baza autorizaţiilor emise de judecător (filele 1-16 vol. XIV d.u.p., filele 44, 166 şi urm. vol. XX d.u.p.), precum şi din procesul verbal de redare rezumativă a înregistrării discuţiei ambientale purtată la data de 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai şi procesul verbal de redare în formă scrisă a conţinutului dialogului ambiental audio-video purtat de cei doi – filele 5, 170 şi urm. vol. XX d.u.p.

Rezultă, din toate aceste probe, interesul constant al inculpatului Coman Neculai, manifestat cu diverse ocazii (întâlniri organizate cu membrii comisiei de corectare, întâlniri ocazionale, conversaţii telefonice), de a ascunde activitatea de fraudare a concursului, sub aparenţa organizării lui cu

www.JURI.r

o

90

stricta respectare a legii şi metodologiei, precum şi preocuparea permanentă a acestuia de a-şi îndemna subordonaţii să dea declaraţii necorespunzătoare realităţii, în scopul evident de a împiedica organele de anchetă să descopere acţiunile sale infracţionale şi contribuţia sa importantă în conceperea şi desfăşurarea procedurii de falsificarea a rezultatelor examenului, fapt ce i-ar fi garantat exonerarea de răspundere penală, în condiţiile inexistenţei unor probe directe şi certe care să îl încrimineze.

3.) Cu privire la inculpatul Costache Viorel, instanţa de fond a reţinut că poziţia sa procesuală a fost una constantă, de nerecunoaştere a faptelor de care este acuzat, acesta negând, atât în cursul urmării penale (filele 22, 87, 92 şi urm. vol. XXI d.u.p.), cât şi în faza cercetării judecătoreşti (filele 359-361 vol. IV dos. instanţă) orice implicare în activitatea de fraudare a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007. Astfel, audiat fiind, inculpatul a declarat că nu a solicitat niciunui membru al comisiei de examinare să-şi încalce atribuţiile de serviciu sau să falsifice vreo lucrare, că nu a avut nicio listă de candidaţi favoriţi pe care să o fi comunicat inculpatului Alexandrescu, că nu a intrat în biroul inspectorului şef în perioada desfăşurării concursului decât în scop profesional şi pentru a se interesa de condiţiile de înscriere la examen pentru soţia sa şi că, după finalizarea acestuia, nu s-a preocupat de mersul anchetei penale, nu s-a întâlnit şi nici nu a discutat cu cei implicaţi în cauză despre cercetările efectuate de D.N.A.

Cu toate acestea, prima instanţă a considerat că din probele administrate în cauză a rezultat că în perioada anterioară desfăşurării probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, inculpatul Costache Viorel a aderat la „grupul operativ” constituit, la iniţiativa inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, în vederea stabilirii ordinii de prioritate a intervenţiilor şi a procedurii de fraudare a concursului, grup din care făceau parte şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel. De asemenea, în acelaşi interval de timp, inculpatul a participat, la sediul unităţii, la unele dintre întâlnirile organizate de inspectorul şef cu ceilalţi membri ai „echipei operative” în scopul configurării listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi a modalităţii concrete de falsificare a rezultatelor examenului, inculpatul având proprii săi favoriţi care, după ce erau supuşi analizei conducerii unităţii, erau indicaţi inculpatului Alexandrescu Gabriel pentru a fi inseraţi în lista configurată în laptop-ul de serviciu al acestuia.

www.JURI.r

o

91

Relevante sub aspectul aderării inculpatului Costache Viorel la gruparea constituită în vederea fraudării examenului şi a participării lui la desfăşurarea activităţii acesteia au fost apreciate autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţia inculpatului Coman Neculai dată pe parcursul urmăririi penale la 27.05.2009 (fila 77 vol. XX d.u.p.), declaraţia inculpatului Trandafir Petre din data de 9.06.2009 (fila 122 vol. XXI d.u.p.), declaraţiile inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail din datele de 20.05 2009 şi 4.06.2009 (fila 139 vol. XIX d.u.p., fila 68 vol. XXI d.u.p.), procesele verbale de confruntare a inculpatului Costache Viorel cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Gaicu Dănuţ Mihail (filele 94, 99, 103 vol. XXI d.u.p.), precum şi procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 170, 212 vol. XX d.u.p.).

Deşi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, atât în cuprinsul denunţurilor formulate, cât şi cu ocazia audierii lor de către procuror, dar şi, ulterior, în instanţă, l-au indicat pe inculpatul Costache Viorel ca fiind unul dintre iniţiatorii echipei operative cu rol decisiv, alături de inculpaţii Trandafir şi Coman, în procesul de stabilire a ordinii de preferinţă a candidaţilor favorizaţi, în lipsa altor dovezi care să confirme această împrejurare, instanţa de fond nu a putut valorifica susţinerile celor doi inculpaţi, din coroborarea materialului probator administrat în cauză rezultând că inculpatul nu a iniţiat, ci doar a aderat la gruparea deja constituită la iniţiativa comenzii unităţii, participând cu proprii candidaţi la configurarea listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi cunoscând modalitatea în care aceştia vor fi ajutaţi să promoveze pe nedrept concursul.

Astfel, atât inculpatul Alexandrescu Gabriel, cât şi Niculae Andrei Gabriel au făcut referire, în cuprinsul declaraţiilor date, menţinute şi cu ocazia confruntărilor, la lista cu candidaţii ce trebuiau sprijiniţi prezentată de inculpatul Costache Viorel şi introdusă în sistem informatic, precum şi la discuţiile purtate de acesta cu inspectorul şef şi prim adjunctul său în legătură cu numărul exagerat al concurenţilor propuşi spre a fi ajutaţi, arătând chiar că preşedintele comisiei de examen a afirmat despre inculpat că „ar vrea să ajute toată Mangalia” (fila 94 vol. XXI d.u.p.).

www.JURI.r

o

92

Existenţa unor „favoriţi” recomandaţi de inculpatul Costache Viorel a fost confirmată şi de inculpatul Coman Neculai, atât în declaraţia din 27.05.2009, cât şi în faţa instanţei, precum şi de inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail, cu ocazia audierii sale de către organele de cercetare penală (la 20.05 2009 şi 4.06.2009) şi a confruntării cu inculpatul Costache (la 4.06.2009).

De asemenea, audiat fiind de către procuror la data de 9.06.2009 şi inculpatul Trandafir Petre a recunoscut efectuarea unor intervenţii de către inculpatul Costache Viorel, arătând că acesta s-a prezentat la el în birou şi i-a spus că are câţiva candidaţi pe care doreşte să-i susţină. În contextul în care nu a recunoscut decât parţial şi nuanţat comiterea faptelor de care este acuzat, inculpatul Trandafir a declarat că nu a dat curs solicitării subordonatului său şi că l-a poftit afară din birou, susţinere care, însă, a fost înlăturată de către instanţa de fond, întrucât nu se coroborează cu restul materialului probator administrat, astfel cum a fost anterior prezentat.

Participarea inculpatului Costache Viorel la activitatea desfăşurată de gruparea operativă constituită în vederea fraudării concursului rezultă şi din transcrierea conţinutului convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 170, 212 vol. XX d.u.p.), acesta din urmă comunicându-i martorului, cu prilejul întâlnirii din 21.05.2009, că „Venirea lui Costache cu oameni s-a făcut după momentul ăsta. A venit direct la el şi i-a notat şi se pare că i-a dat toată lista aia lui Alexandrescu. Şi atuncea s-a împins ... unii a ieşit pe ţeavă afară. Pentru că se pare că era plină şi atuncea a trebuit să împingă pe unii afară”; de asemenea, cu ocazia întâlnirii din 19.05.2009, inculpatul Coman Neculai i-a relatat aceluiaşi martor că „L-am chemat pe Niculae şi ştie şi Costache, că a fost de faţă .. când le-am spus -Băi băieţi nu vă jucaţi cu focul. Hai să-i ardem la prima strigare acum, să nu intre nici dracu şi chiar dacă aveţi obligaţii , la turu’ doi, băi, se fac treburi, nu la turu’ unu când îs toţi cu aparatele pe noi. - N-a vrut sub nicio formă” .

Toate aceste probe au dovedit, în opinia primei instanţe, nu doar contribuţia inculpatului Costache Viorel la configurarea listei cu candidaţii ce trebuiau favorizaţi, dar şi împrejurarea că acesta a cunoscut modalitatea concretă în care respectivii concurenţi urmau să fie ajutaţi pentru a promova examenul, anume prin falsificarea foilor lor de răspuns în aşa fel încât să obţină note mari şi să fie declaraţi admişi, dovadă în acest sens fiind şi acţiunile sale derulate în paralel cu activitatea grupării operative, cele desfăşurate pe parcursul probei scrise şi al corectării lucrărilor, precum şi ulterior finalizării concursului.

www.JURI.r

o

93

Astfel, aşa cum rezultă din declaraţiile inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail (fila 139 vol. XIX d.u.p., fila 68 vol. XXI d.u.p.), precum şi din procesul verbal de confruntare cu inculpatul Costache Viorel (filele 94, 99, 103 vol. XXI d.u.p.), anterior probei scrise, acesta din urmă a încercat să-l determine pe inculpatul Gaicu să-l ajute, prin modul de corectare a lucrării, pe candidatul Burcin, de aşa manieră încât să fie declarat admis, cerere care, însă, a fost repinsă de persoana solicitată, care i-a răspuns că „cu astfel de susţineri se ocupă numai Trandafir”.

Totodată, după începerea activităţii de falsificare a lucrărilor, fapt ce demonstrează că ştia modalitatea concretă în care se va desfăşura aceasta, inculpatul Costache Viorel a trimis un mesaj pe telefonul mobil al inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian, subordonatul său direct, prin care îi solicita să favorizeze un număr de 5 candidaţi care să fie admişi la proba scrisă, acesta arătând mesajul primit colegului său, Bugnar Marius Sorin, după care a procedat, de îndată, la ştergerea lui şi închiderea aparatului de comunicare. De asemenea, inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian a fost îndemnat de inculpatul Costache, după declanşarea cercetărilor penale, să declare adevărul la D.N.A. doar cu privire la inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel. Relevante sub aspectul celor reţinute de instanţă sunt procesele verbale de confruntare dintre inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Costache Viorel (filele 106, 110 vol. XXI d.u.p.), precum şi declaraţia din data de 27.05.2009 a inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian (fila 55 vol. XX d.u.p.). Este adevărat că, în faţa instanţei de fond, audiat fiind, inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian a revenit parţial asupra declaraţiei date în cursul urmăririi penale, precizând că nu cunoaşte cine este autorul mesajului primit, însă, în lipsa unei justificări valabile a schimbării de atitudine procesuală, instanţa nu a putut valorifica declaraţia sa de retractare, cu atât mai mult cu cât aceasta nu s-a coroborat cu celelalte probe administrate în cauză, astfel cum au fost anterior menţionate.

A rezultat, aşadar, din probele expuse, că atât în perioada anterioară probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, cât şi pe parcursul desfăşurării acesteia, inculpatul Costache Viorel, direct sau prin intermediul celorlalţi membri ai „echipei operative”, i-a determinat în mod repetat pe membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile ce le reveneau potrivit legii şi metodologiei de examen, prin falsificarea lucrărilor aparţinând anumitor candidaţi şi folosirea acestora pentru declararea lor ca fiind admişi, urmărind, astfel, procurarea pentru respectivii concurenţi a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în

www.JURI.r

o

94

detrimentul altor candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări fuseseră falsificate.

Prin înscrierea pe lista configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu a anumitor candidaţi, cunoscând că acea listă va ajunge, prin intermediul celorlalţi membri ai „grupului operativ”, la comisia de corectare a lucrărilor scrise, ai căror membri vor fi solicitaţi să întocmească, în fals, alte lucrări pentru respectivii concurenţi şi să-şi încalce atribuţiile de serviciu, inculpatul Costache Viorel a săvârşit, de fapt, acte de instigare mediată, îndemnându-i, practic, pe inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai - cărora le revenea în cadrul grupării, datorită poziţiei pe care o deţineau şi ascendentului pe care îl aveau asupra subordonaţilor lor, şi rolul de a transpune, în conştiinţa acestora, ideea săvârşirii faptelor infracţionale - să-i determine pe membrii comisiei de corectare să comită infracţiunile de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals în legătură cu candidaţii pe care i-a indicat pentru a fi ajutaţi. Totodată, prin aceleaşi acţiuni, inculpatul i-a îndemnat, în mod direct, pe ceilalţi inculpaţi membri ai „echipei operative” să îşi încalce, la rândul lor, atribuţiile ce le reveneau pe parcursul desfăşurării concursului, în vederea denaturării rezultatelor acestuia cu privire la candidaţii pe care i-a înscris pe lista de „favoriţi”.

Având în vedere că, în cuprinsul actului de sesizare, nu este menţionat numărul actelor materiale comise de inculpatul Costache Viorel şi că acesta nu rezultă nici din situaţia de fapt reţinută de procurorul de caz, precum şi împrejurarea că probele administrate în ambele faze procesuale, astfel cum au fost expuse în dezvoltările anterioare, nu relevă cu certitudine decât un număr de 5 candidaţi în legătură cu care inculpatul a exercitat acte de determinare faţă de membrii „grupării operative” şi cei ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise (candidaţii înscrişi pe listă şi cu privire la care s-au comis şi acte de instigare directă faţă de inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian), instanţa de fond, ţinând seama şi de precizarea făcută în şedinţa publică din data de 25 aprilie 2012 de către reprezentantul Ministerului Public – Direcţia Naţională Anticorupţie, a reţinut în sarcina inculpatului Costache Viorel un număr de 5 acte materiale de instigare, însă a avut în vedere contribuţia sa importantă la întreaga activitate desfăşurată de gruparea constituită în vederea fraudării examenului.

4.) În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, prima instanţă a reţinut că aceştia au manifestat o atitudine oscilantă şi parţial sinceră pe parcursul procesului penal, de la negarea

www.JURI.r

o

95

oricărei participări la activitatea de fraudare a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, până la recunoaşterea parţială a faptelor de care sunt acuzaţi, contestând, în mod constant, săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals reţinute în legătură cu procesele verbale de predare primire a mapei conţinând foile de răspuns ale candidaţilor, întocmite la datele de 15.08.2007 şi 16.08.2007.

Astfel, se constată că, audiaţi fiind în cursul actelor premergătoare şi ulterior începerii urmăririi penale (fila 36 vol. VI d.u.p., filele 75, 67 vol. X d.u.p., filele 94, 97, 108, 111 vol. IX d.u.p.), inculpaţii au susţinut desfăşurarea cu respectarea legii şi metodologiei a concursului ce a avut loc la I.S.U. „Dobrogea” în vara anului 2007, iar, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor, aceştia şi-au schimbat radical poziţia procesuală, formulând pe 15.05.2009 autodenunţuri şi dând la datele de 18.05.2009 şi 25.05.2009 declaraţii în care prezintă în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant, relatările lor privind împrejurările care au precedat, au însoţit şi au urmat comiterii faptelor având un rol important în stabilirea situaţiei de fapt şi a răspunderii penale a coinculpaţilor trimişi în judecată în această cauză (filele 75, 79, 86, 91, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.).

Aceeaşi poziţie procesuală a fost menţinută de Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel şi pe parcursul cercetării judecătoreşti (declaraţii din 9.10.2011), când au fost reiterate aspectele relevate cu ocazia autodenunţurilor şi declaraţiilor date ulterior formulării acestora, inculpaţii recunoscând participarea lor la activitatea desfăşurată de „gruparea operativă” iniţiată de comanda unităţii în vederea fraudării concursului, cât şi contribuţia concretă la acţiunea de falsificare a foilor de răspuns pentru candidaţii favorizaţi şi de denaturare a rezultatelor examenului în scopul declarării, pe nedrept, ca fiind admişi a respectivilor concurenţi.

Relevante sub aspectul participării inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, alături de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai şi, ulterior, Costache Viorel, la asocierea constituită în vederea fraudării examenului au fost considerate şi declaraţiile inculpatului Coman Neculai date atât pe parcursul urmăririi penale, la 11.09.2008, 24.04.2009, 27.05.2009, 3.06.2009 şi 1.06.2009 (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p., filele 73, 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p., filele 102, 106 vol. XXIII d.u.p.), cât şi în faţa instanţei de judecată (declaraţiile din 30.09.2011 şi 25.04.2012), declaraţiile inculpatului Trandafir Petre date pe 9.06.2009 (fila 122 vol. XXI

www.JURI.r

o

96

d.u.p.), 30.09.2011 şi 25.04.2012, procesele verbale de confruntare între cei patru inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), precum şi procesele verbale de redare rezumativă a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.).

Deşi inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au încercat, cu ocazia audierii lor în instanţă, să transfere responsabilitatea fraudării examenului asupra subordonaţilor lor, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, indicaţi ca şi coordonatori ai activităţii de falsificare a foilor de răspuns desfăşurată de membrii comisei de corectare, instanţa nu a putut reţine respectivele susţineri, contrazise de materialul probator administrat în cauză şi făcute cu scopul evident de a obţine exonerarea de răspunderea penală a inculpaţiilor Trandafir Petre şi Coman Neculai.

Din declaraţiile date de aceiaşi inculpaţi în cursul urmăririi penale, care se coroborează cu autodenunţurile şi declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel date în ambele faze procesuale, precum şi cu transcrierile convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, a rezultat că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care, în calitatea sa de coordonator al activităţii de fraudare a examenului, a avut iniţiativa atragerii celor doi subordonaţi în gruparea operativă constitută la nivelul unităţii, aceştia fiind oamenii săi de încredere, care îl puteau sprijini în acţiunea de favorizare a unora dintre candidaţii înscrişi la concurs. Ca urmare a acestui demers, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au devenit membri ai echipei constituite în vederea stabilirii coordonatelor de desfăşurare a activităţii de fraudare a concursului şi au participat, la sediul unităţii, anterior datei de 15 august 2007, când a avut loc proba scrisă la categoria „servanţi - conducători auto”, la mai multe întâlniri cu ceilalţi trei inculpaţi în scopul definitivării listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi conceperii modalităţii concrete de denaturare a rezultatelor examenului, inculpaţii având rolul de a prelua propunerile făcute de membrii grupării, iar, ulterior analizării lor de către inspectorul şef şi prim-adjunctul său, de a configura ordinea de preferinţă, prin înscrierea favoriţilor de către inculpatul Alexandrescu Gabriel în lista configurată în laptop-ul său de serviciu.

Deşi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel nu au recunoscut, în cuprinsul declaraţiilor date, că ar fi avut vreo implicare în

www.JURI.r

o

97

stabilirea procedurii de fraudare a examenului, susţinând că luarea deciziei a aparţinut celorlalţi inculpaţi şi că nu au avut cunoştinţă de aceasta, din succesiunea desfăşurării evenimentelor şi participaţia lor concretă instanţa de fond a reţinut că s-a reliefat în mod cert contribuţia lor, alături de ceilalţi membri coordonatori ai „echipei operative”, la conceperea modalităţii în care urmau a fi favorizaţi candidaţii înscrişi pe listă, anume prin falsificarea foilor lor de răspuns, în aşa fel încât să obţină note mari, care să le permită promovarea examenului.

O primă dovadă în acest sens, este faptul că inculpatul Alexandrescu Gabriel a intrat în sala de corectură având asupra sa laptop-ul de serviciu în care era configurată lista cu candidaţii ce urmau a fi favorizaţi, încălcând, astfel, pct. 2.1 paragr. 1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, care interzicea accesul în sălile de concurs a membrilor comisiilor de examen care au asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii.

Totodată, cunoscând modalitatea concretă în care urmau a fi falsificate lucrările candidaţilor ce trebuiau sprijiniţi, anume prin întocmirea din nou a acestora, cu toate operaţiunile pe care le implica respectiva activitate (completarea datelor de identitate şi a răspunsurilor corecte, secretizarea prin aplicarea ştampilei), inculpatul Alexandrescu Gabriel a preluat, fără întocmirea vreunui proces verbal, cele 4 ştampile folosite la proba scrisă şi le-a păstrat în sala de corectură pe tot parcursul derulării activităţii, deşi ar fi trebuit predate la sediul Inspectoratului, pentru a fi păstrate în condiţii de confidenţialitate şi, ulterior, restituite unităţilor care le-au transmis în vederea desfăşurării concursului. Audiat fiind cu privire la acest aspect, inculpatul Alexandrescu Gabriel a recunoscut că, într-adevăr, după finalizarea probei scrise, a preluat respectivele ştampile, dar a susţinut că, ulterior, le-a predat fie inculpatului Coman Neculai, în plic sigilat (declaraţie din 18.05.2009 - filele 86-90 vol. XXI d.u.p.), fie secretarilor comisiei de examen, pentru a fi duse la sediul unităţii (declaraţie din 19.10.2011 - filele 93-98 vol. IV dos. instanţă). Susţinerile sale au fost contrazise atât de inculpatul Coman Neculai (fila 137 şi urm. vol. XIII d.u.p., fila 14 şi urm. vol. XXI d.u.p.), cât şi de martorii Voicu Ionuţ, Gornea Eugen, Panete-Cazan Marius-Constantin şi Iulian Laurenţiu, secretari ai comisiei de examen (filele 73-84 vol. VI d.u.p, filele 10-15 vol. XI d.u.p., filele 176 vol. VI, 278 vol. VII, 110 vol. VIII dos. instanţă), împrejurare care, coroborată cu modul în care s-au desfăşurat ulterior evenimentele, a dovedit cu certitudine faptul că cele 4 ştampile preluate de inculpatul Alexandrescu nu au fost predate de acesta persoanelor responsabile cu

www.JURI.r

o

98

gestionarea lor, ci au fost păstrate în sala de corectură pentru a fi folosite la secretizarea noilor lucrări întocmite în fals pentru candidaţii favorizaţi.

De asemenea, un alt element important îl constituie faptul că, după distribuirea de către preşedintele comisiei de examen, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., a grilei de răspuns şi demararea activităţii de evaluare şi notare a lucrărilor scrise, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, spre deosebire de toţi ceilalţi membri ai comisiei, nu au verificat nicio lucrare, deşi făceau parte din echipele de corectori stabilite de inculpatul Coman Neculai, cunoscând faptul că acesta din urmă va reveni în sala de concurs cu foile de răspuns în alb şi că va începe activitatea de falsificare a lucrărilor, situaţie în care era inutil orice demers în sensul evaluării unor înscrisuri care, oricum, urmau a fi refăcute.

S-a stabilit că cei doi inculpaţi au adoptat aceeaşi atitudine şi după începerea activităţii de falsificare a lucrărilor, fiind singurii membri ai comisiei de corectare care nu au completat, notat sau semnat, în fals, foi de răspuns pentru candidaţii favorizaţi, inculpatul Niculae Andrei Gabriel invocând împrejurarea că şi-a uitat ochelarii acasă, iar Alexandrescu Gabriel faptul că se simte rău.

Chiar dacă nu au întocmit în fals nicio lucrare, cei doi inculpaţi, prin prezenţa lor în sala de corectură şi actele îndeplinite, au sprijinit acţiunea de falsificare desfăşurată de ceilalţi membri ai comisiei de corectare, inculpatul Niculae Andrei Gabriel fiind desemnat de inspectorul şef al unităţii drept coordonator al întregii activităţi, în locul inculpatului Coman Neculai, plecat la festivităţile organizate de Ziua Marinei, iar Alexandrescu Gabriel fiind acela care a stabilit lucrările ce urmau a fi refăcute, comparând numele candidaţilor indicate de fiecare corector cu cele înscrise pe lista configurată în laptop-ul său.

Procedând în acest mod, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel şi-au încălcat toate obligaţiile ce le reveneau pe parcursul activităţii de corectare conform Anexei nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, pct. 3 paragr. 2 şi 3 şi au ajutat la falsificarea unui număr de 205 foi de concurs aparţinând anumitor candidaţi, urmărind, prin aceasta, procurarea pentru respectivii concurenţi a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări fuseseră falsificate.

www.JURI.r

o

99

Ajutorul acordat de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel celorlalţi membri ai comisiei de corectare este confirmat de toţi inculpaţii şi martorii prezenţi în sala de examen pe parcursul desfăşurării activităţii de falsificare a lucrărilor scrise - mai puţin de inculpatul Alecu Viorel şi de martorul Popa Marian - şi a fost recunoscut şi de aceştia, atât în cursul urmăririi penale (declaraţii din 18.05.2009 şi 25.05.2009), cât şi cu ocazia audierii lor de către instanţă (declaraţii din 9.10.2011).

Din aceleaşi probe rezultă, totodată, că cei doi inculpaţi au efectuat acte de sprijinire a celorlalţi membri ai comisei de corectare şi a doua zi, pe 16 august 2007, când le-au pus la dispoziţie (le-au predat), în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, foile de concurs ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals de către corectori. Notele obţinute de candidaţii ale căror lucrări fuseseră falsificate au fost introduse în tabelul cu rezultatele finale ale concursului, afişat la sediul Inspectoratului pe 20 august 2007 (filele 42-55 vol.XII d.u.p.) şi au fost consemnate în procesul verbal încheiat la data de 21 august 2007 cu ocazia finalizării examenului (filele 23-43 vol.XIII d.u.p.), pe baza acestor note fiind declaraţi admişi şi, ulterior, angajaţi la I.S.U. „Dobrogea”, 191 de concurenţi din cei 205 ale căror foi de răspuns au fost întocmite în fals, restul de 14 candidaţi fiind respinşi întrucât obţinuseră note mici la probele eliminatorii. Prin punerea la dispoziţia membrilor comisiei de examen a lucrărilor falsificate, inculpaţii au ajutat la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate, prin înscrierea notelor menţionate pe ele în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, ca fiind reale, adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi.

Deşi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au negat, în mod constant, săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals reţinute în sarcina lor în legătură cu procesele verbale de predare primire a mapei conţinând foile de răspuns ale candidaţilor, întocmite la datele de 15.08.2007 şi 16.08.2007, susţinând că acestea reflectă adevărul, probele administrate în cauză dovedesc, dimpotrivă, că cei doi inculpaţi au atestat, în cuprinsul lor, aspecte şi împrejurări necorespunzătoare realităţii, în scopul de a ascunde faptul că şi-au încălcat atribuţiile de serviciu, prin păstrarea asupra lor, pe timpul nopţii, a respectivei mape cu lucrări, care ar fi trebuit predată la

www.JURI.r

o

100

Biroul documente secrete pentru a fi ţinută în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate.

Ca o dovadă a atitudinii psihice a inculpaţilor, care, încă din momentul întreruperii activităţii de falsificare a lucrărilor, în seara zilei de 15 august 2007, au urmărit să păstreze asupra lor respectivele înscrisuri, trebuie menţionat faptul că aceştia nu au întocmit nicio evidenţă a foilor de răspuns introduse în mapă şi preluate, neexistând vreo dovadă a numărului de lucrări ridicate şi câte din acestea fuseseră falsificate. Pe de altă parte, deşi ştia că lucrătorul Biroului DS, martorul Ciochină Nelu, îşi începuse concediul de odihnă (dovadă în acest sens fiind faptul că inculpatul Alexandrescu Gabriel era şeful său direct şi vizase cererea lui de concediu – fila 43 vol. IX d.u.p.), inculpatul Niculae Andrei Gabriel, raportând hotărârea de a întrerupe activitatea şi de a aduce lucrările la sediul Inspectoratului, l-a informat pe preşedintele comisiei de examen că o să-1 cheme la unitate şi pe martor pentru a prelua lucrările şi a le depune în condiţii de confidenţialitate. Totodată, când au ajuns la sediul Inspectoratului având asupra lor mapa cu lucrările închisă şi pregătită de sigilare, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel s-au prezentat în biroul inculpatului Coman Neculai, informându-l, în mod nereal, că au luat legătura cu martorul Ciochină Nelu şi că acesta este pe drum şi trebuie să sosească. Numai ca urmare a informaţiilor ce i-au fost comunicate de cei cei doi inculpaţi, pe care nu le-a verificat, preşedintele comisiei de examen a redactat procesul verbal de predare-primire a mapei cu lucrările, între el, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în calitate de predători, şi martorul Ciochină Nelu, în calitate de primitor (fila 75 vol. IX d.u.p.), iar, apoi, l-a semnat în dreptul numelui său, a sigilat cu propriul sigiliu mapa, al cărei conţinut nu l-a examinat, şi a predat-o, împreună cu procesul verbal, celor doi inculpaţi, având încredere că aceştia se deplasează la Biroul D.S. pentru a o preda subofiţerului respectiv.

În realitate, însă, cei doi inculpaţi nu îl contactaseră pe martorul Ciochină Nelu, despre care ştiau, aşa cum s-a arătat anterior, că îşi începuse deja concediul legal de odihnă urmând să plece în Germania, împrejurare ce constituie o dovadă clară a faptului că aceştia au urmărit, încă de la început, păstrarea mapei cu lucrări asupra lor până a doua zi când se relua activitatea, precum şi întocmirea, în fals, a unui document care să ateste aspectul nereal al prezenţei martorului la unitate şi al preluării documentelor, în scopul de a ascunde acţiunea lor frauduloasă comisă prin încălcarea atribuţiilor ce le reveneau în calitate de membri ai comisei de examen. De asemenea,

www.JURI.r

o

101

inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au simulat predarea mapei către martorul Ciochină Nelu şi depunerea ei B.D.S., părăsind pentru un timp biroul preşedintelui comisiei de examen şi revenind ulterior cu precizarea că şi-au îndeplinit sarcina încredinţată, în realitate aceştia procedând la contrafacerea semnăturii martorului pe procesul verbal şi păstrarea lucrărilor asupra lor pe timpul nopţii.

Astfel, audiat fiind în cursul urmării penale (filele 44- 48 vol. IX d.u.p.), precum şi în faza cercetării judecătoreşti (filele 275-277 vol. VII), martorul Ciochină Nelu a negat atât faptul că, în ziua de 15.08.2007, în intervalul orar 1400 - 2400, ar fi fost contactat telefonic de şeful său direct sau de vreunul din membrii comisiei de examen, cât şi împrejurarea că, în seara aceleiaşi zile, s-ar fi prezentat la sediul unităţii şi ar fi preluat mapa cu foile de concurs pe care ar fi introdus-o în fişetul din Biroul D.S., contestând, totodată, încheierea procesului verbal în care apare ca primitor şi semnătura aplicată în dreptul numelui său, despre care a afirmat că nu îi aparţine.

Realitatea celor declarate de martorul Ciochină Nelu este confirmată atât de înscrisurile depuse de acesta la dosarul de urmărire penală (filele 49-74 vol. IX d.u.p.), cât şi de martorii Mărgean Constantin şi Nicolae George, care, fiind de serviciu în seara de 15.08.2007, au arătat că nu l-au văzut pe lucrătorul Biroului D.S. la unitate, fiind în confuzie când au declarat acest aspect în faţa notarului public.

Astfel, în cuprinsul declaraţiei din data de 24.04.2009 (fila 82 vol. XVI d.u.p.), martorul Mărgean Constantin a precizat în mod expres că nu l-a văzut pe Ciochină Nelu la sediul Inspectoratului în seara de 15.08.2007, ci cu o altă ocazie, menţionând, totodată, că a fost îndemnat de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel să dea acea declaraţie notarială în care a arătat contrariul şi că, în momentul în care şi-a dat seama de nerealitatea celor consemnate, a intenţionat să o anuleze, însă necunoscând procedura şi fiindu-i teamă de cei doi ofiţeri a abandonat respectivul proiect. Chiar dacă, în faţa instanţei, martorul a arătat că nu îşi mai aminteşte dacă în seara examenului l-a văzut pe Ciochină Nelu la unitate, această menţiune nu contrazice declaraţia dată iniţial, pe care şi-a menţinut-o în totalitate întrucât corespunde adevărului, poziţia sa în cursul cercetării judecătoreşti fiind explicată, în mod corect, de martor prin perioada îndelungată de timp care a trecut de la data concursului.

În acelaşi sens sunt şi declaraţiile martorului Nicolae George (fila 76 vol. XVI d.u.p.), în care acesta a negat realitatea împrejurărilor prezentate în faţa notarului public la data de 17.09.2008 şi a arătat că a făcut acele

www.JURI.r

o

102

menţiuni nereale referitoare la prezenţa în unitate a martorului Ciochină Nelu în seara de 15.08.2007 la îndemnul inculpatului Alexandrescu Gabriel, iar, când şi-a dat seama că nu corespund adevărului, a vrut să le retracteze, însă nu a ştiut procedura.

De altfel, şi inculpatul Coman Neculai a declarat, în mod constant, că nu l-a văzut pe martorul Ciochină Nelu în seara examenului la sediul unităţii, încrezându-se în subalternii săi care l-au informat că au predat acestuia mapa cu lucrări, ce a fost depusă la Biroul D.S.

Continuându-şi activitatea de denaturare a realităţii cu privire la predarea şi păstrarea mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, în dimineaţa zilei de 16 august 2007, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel s-au prezentat la Biroul D.S., unde se afla martorul Iulian Laurenţiu, de serviciu în acea dată, şi, profitând de faptul că uşa de la fişetul metalic aflat aici, în care, în mod obişnuit, se depuneau înscrisurile cu caracter secret, era larg deschisă, precum şi de împrejurarea că martorul nu a observat momentul pătrunderii lor în încăpere, fiind aplecat deasupra biroului şi ocupat cu efectuarea unor menţiuni în registre, au aşezat mapa cu lucrări pe biroul numitului Ciochină Nelu, care nu era la serviciu. Când martorul Iulian Laurenţiu a ridicat privirea şi a observat mapa tip secretariat, închisă şi sigilată, pe biroul colegului său, precum şi prezenţa celor doi inculpaţi, Alexandrescu Gabriel i-a spus acestuia că în mapă se află lucrările de concurs şi că le-a scos din interiorul fişetului metalic, unde fuseseră depuse pe timpul nopţii cu ajutorul martorului Ciochină Nelu, solicitându-i, totodată, să redacteze un proces verbal din care să rezulte că ei, împreună cu inculpatul Coman Neculai, au ridicat în acea dimineaţă mapa purtând sigiliul inspectorului şef adjunct, că desigilarea biroului şi a fişetului s-a făcut în prezenţa celor trei membri ai comisiei şi că sigiliile, inclusiv cel de pe mapă, erau intacte.

Deşi inculpatul Coman Neculai nu era de faţă, iar lucrătorul BDS pătrunsese singur în birou şi tot singur desigilase fişetul metalic şi, cu toate că avea impresia că nu văzuse acea mapă când a deschis respectivul fişet, fiind aproape imposibil, faţă de dimensiunea ei, să nu o observe dacă ar fi fost acolo, martorul Iulian Laurenţiu a acceptat să întocmească procesul verbal de predare-primire între cei trei inculpaţi şi persoana lui. Abia la sfârşitul redactării procesului verbal, în birou a apărut şi inculpatul Coman Neculai, pe care cei doi subordonaţi ai săi, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, l-au indus în eroare, raportându-i că toate procedurile de desigilare s-au făcut în prezenţa lor, că sigiliile au fost intacte şi că mapa este în regulă,

www.JURI.r

o

103

preşedintele comisiei de examen având, din nou, încredere în subordonaţii săi şi semnând procesul verbal fără a mai face verificări suplimentare (fila 78 vol. IX d.u.p.). După realizarea acestor formalităţi, inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel au ridicat mapa cu lucrările, pe care au predat-o, ulterior, celorlalţi membri ai comisiei de corectare, pentru continuarea activităţii.

Faptul că mapa conţinând foile de răspuns ale candidaţilor nu s-a aflat în dimineaţa zilei de 16 august 2007 în fişetul metalic situat în incinta Biroului documente secrete, fiind adusă şi lăsată aici de cei doi inculpaţi, rezultă atât din declaraţiile inculpatului Coman Neculai şi depoziţiile martorului Iulian Laurenţiu, cât şi din fotografiile efectuate cu ocazia experimentului judiciar desfăşurat la sediul D.N.A. în data de 12.02.2009 (filele 143-148 vol. XI d.u.p.).

Astfel, audiaţi fiind cu privire la acest aspect, atât inculpatul Coman Neculai (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p.), cât şi martorul Iulian Laurenţiu (fila 149 vol. XI d.u.p., fila 89 vol. XVI d.u.p., fila 176 vol. VI dos. instanţă) au arătat că, după ridicarea mapei de către inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel şi plecarea acestora, martorul s-a deplasat în biroul preşedintelui comisiei de examen, pe care l-a informat că impresia lui iniţială, atunci când a deschis singur fişetul metalic, a fost aceea că mapa cu lucrările nu se afla acolo; la întrebarea superiorului său vizând împrejurarea dacă a căutat bine mapa când a deschis fişetul, martorul i-a răspuns că, într-adevăr, nu a căutat în fişet pentru a vedea dacă există şi alte documente decât cele care, în mod obişnuit, sunt depozitate aici, situaţie în care cei doi au căzut de acord asupra faptului că nu există suspiciuni întemeiate cu privire la acest aspect.

De asemenea, martorul a mai arătat că nu a observat prezenţa mapei cu lucrări în interiorul fişetului metalic atunci când l-a deschis, că a întocmit procesul verbal de predare-primire din dispoziţia inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, precum şi faptul că, luând legătura cu martorul Ciochină Nelu după declanşarea cercetărilor penale, acesta i-a confirmat că nu lăsase în ziua de 15.08.2007 nicio mapă în fişetul metalic de la B.D.S. (declaraţii din 29.04.2009 şi 24.01.2012). Împrejurarea că mapa cu lucrări nu s-a aflat în fişetul metalic rezultă şi din experimentul judiciar efectuat de organele de anchetă la data de 12.02.2009, când s-a procedat la introducerea tuturor foilor de concurs într-o mapă tip D.S., constatându-se că aceasta nu se putea închide, iar, datorită dimensiunii ei, ar fi trebuit observată în situaţia în care ar fi fost introdusă în fişet.

www.JURI.r

o

104

Din toate aceste probe a rezultat, aşadar, că, în datele de 15 şi 16 august 2007, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au falsificat, cu prilejul întocmirii lor, cele două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, atestând fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, referitoare la predarea mapei către martorul Ciochină Nelu, introducerea acesteia în fişetul metalic de la Biroul D.S. (procesul verbal din 15 august 2007), desigilarea fişetului metalic în prezenţa celor trei membri ai comisiei de examen şi predarea către aceştia a mapei de către martorul Iulian Laurenţiu (procesul verbal din 16 august 2007). Ulterior, inculpaţii au invocat aceste procese verbale în faţa organelor de urmărire penală (inculpatul Niculae Andrei Gabriel în declaraţiile din 31.01.2008 şi 15.09.2008 – filele 36 vol. VI d.u.p. şi 108 şi urm. vol. IX d.u.p., iar inculpatul Alexandrescu Gabriel în declaraţiile din 12.05.2008 şi 15.09.2008 - filele 67 vol. X d.u.p. şi 94 şi urm. vol. IX d.u.p.) pentru a dovedi că mapa conţinând lucrările scrise ale candidaţilor a fost depusă, pe perioada întreruperii activităţii comisiei de corectare, la Biroul documente secrete şi a ascunde, astfel, împrejurarea că aceasta a rămas în posesia lor, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, care îi obliga la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate.

De altfel, după ce au făcut acele declaraţii, iar procesele verbale de predare-primire au fost ridicate de organele de anchetă de la sediul I.S.U. „Dobrogea” (filele 76-79 vol. IX d.u.p.), inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, pentru a-şi ascunde, în continuare, activitatea infracţională, au început să exercite presiuni asupra martorilor Mărgean Constantin şi Nicolae George, cărora le-au solicitat să dea câte o declaraţie notarială în care să arate că, la data de 15 august 2007, în jurul orelor 2230 – 2300, l-au văzut pe martorul Ciochină Nelu la sediul unităţii. Fiind într-o confuzie cu privire la data exactă la care l-a văzut pe martorul Ciochină Nelu la Inspectorat, martorul Mărgean Constantin a făcut, în ziua de 18 septembrie 2008, respectiva declaraţie în faţa notarului public, ulterior realizând că cele declarate nu corespund realităţii (declaraţii martor Mărgean Constantin, înscrisuri aflate la filele 60-62 vol. XVI d.u.p.). În mod similar, martorul Nicolae George s-a prezentat şi el la notar, declarând că, în seara de 15 august 2007, în jurul orelor 2230 – 2300, s-a întâlnit cu martorul Ciochină Nelu la sediul unităţii, dându-şi, însă, seama, după aceea, că cele menţionate nu sunt

www.JURI.r

o

105

adevărate (declaraţii martor Nicolae George, înscrisuri aflate la filele 64-67 vol. XVI d.u.p.).

Totodată, în aceeaşi perioadă, inculpatul Alexandrescu Gabriel i-a solicitat martorului Iulian Laurenţiu să dea şi el o declaraţie autentică în care să arate că, în dimineaţa zilei de 16 august 2007, a predat mapa cu lucrările purtând sigiliul inculpatului Coman şi depozitată în fişetul metalic de la BDS, celor trei membri ai comisiei de examen, în prezenţa cărora s-a constatat că sigilile erau intacte. Martorul s-a conformat solicitării inculpatului Alexandrescu, şeful său direct, şi la data de 18 septembrie 2008 a făcut la notar respectiva declaraţie, deşi a realizat că cele relatate nu corespund realităţii, în sensul că cei trei membri ai comisiei nu au asistat la desigilarea birorului DS şi a fişetului, că martorul nu a observat ce sigiliu era aplicat pe documente, iar dacă mapa s-ar fi aflat în fişet nu avea cum să nu o observe (declaraţii martor Iulian Laurenţiu, experiment judiciar, înscrisuri aflate la filele 69-72 vol. XVI d.u.p.).

În drept, prima instanţă a apreciat că: a.) Faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, care, în

perioada premergătoare desfăşurării probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, au iniţiat şi, ulterior, au participat la constituirea unei asocieri, împreună cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000.

Faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel de a participa în aceeaşi perioadă de timp, împreună cu inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, la constituirea unei asocieri, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, întrunesc, de asemenea, elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000.

www.JURI.r

o

106

Totodată, şi faptele inculpatului Costache Viorel de a adera la asocierea constituită de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000.

Asocierea iniţiată de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, la constituirea căreia au participat, în afară de aceştia, şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, şi la care a aderat, ulterior, şi inculpatul Costache Viorel, a acţionat în perioada premergătoare desfăşurării probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, dar şi pe parcursul derulării ei, conform unui plan stabilit de coordonatorii grupării şi cu respectarea disciplinei interne impusă de aceştia, fiecare membru având rolul său în acţiunea de realizare a scopului infracţional comun.

Astfel, sarcina coordonării activităţii membrilor asocierii a fost preluată de iniţiatorii acesteia, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, care au trasat liniile de acţiune şi au luat deciziile importante privind stabilirea candidaţilor ce trebuiau a fi favorizaţi, a modalităţii concrete în care urma să se realizeze fraudarea examenului, precum şi a atribuţiilor ce reveneau celorlalţi membri ai grupării. De asemenea, dată fiind funcţia şi poziţia pe care o deţineau în ierarhia militară, precum şi ascendentul pe care îl aveau asupra subordonaţilor lor - în special inspectorul şef, perceput ca fiind o persoană influentă, cu relaţii la nivel înalt - inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au avut, în cadrul asocierii, şi rolul de a-i determina, în mod repetat, pe membrii comisei de corectare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile ce le reveneau, potrivit legii şi metodologiei, pe parcursul desfăşurării concursului şi să întocmească, în fals, foi de răspuns pe care, ulterior, să le folosească pentru declararea ca admişi a candidaţilor favorizaţi.

Atribuţiile exercitate în concret de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în cadrul asocierii au constat în preluarea propunerilor de candidaţi făcute de membrii grupării, iar, ulterior analizării lor de către comanda unităţii, în configurarea ordinii de preferinţă a concurenţilor, prin înscrierea favoriţilor de către inculpatul Alexandrescu Gabriel în lista configurată în laptop-ul său de serviciu. Totodată, cei doi inculpaţi au contribuit la conceperea modalităţii în care urmau a fi favorizaţi candidaţii

www.JURI.r

o

107

înscrişi pe listă, iar, pe parcursul desfăşurării probei scrise, au avut rolul de a supraveghea şi coordona activitatea de falsificare a foilor de răspuns şi de denaturare a rezultatelor examenului.

Inculpatul Costache Viorel a avut în cadrul asocierii doar atribuţii specifice perioadei premergătoare desfăşurării probei scrise, contribuind la configurarea listei cu candidaţii ce trebuiau ajutaţi să promoveze concursul, în condiţiile în care cunoştea modalitatea concretă în care urma să se realizeze activitatea de sprijinire a acestora.

Între cei cinci inculpaţi a existat un consens, o înţelegere neechivocă de a-şi alătura eforturile, de a se supune disciplinei interne şi de a acţiona potrivit planului stabilit în vederea fraudării concursului, cunoscând scopul asocierii, respectiv comiterea unor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, şi urmărind realizarea lui prin partiparea la constituirea grupării ori, după caz, prin aderarea la aceasta, atitudine psihică ce caracterizează vinovăţia sub forma intenţiei directe.

Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Înalta Curte, judecând în primă instanţă cauza, a apreciat că sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Costache Viorel, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel pentru comiterea acesteia, reţinând în încadrarea juridică a faptelor şi prevederile art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că asocierea a fost constituită în scopul săvârşirii inclusiv a infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, deci în legătură cu o infracţiune asimilată celor de corupţie.

b.) S-a considerat că faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, şi i-au determinat, totodată, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate

www.JURI.r

o

108

şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, actele de instigare fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale).

Faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, şi i-au ajutat, totodată, cu intenţie, pe ceilalţi inculpaţi membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, actele de complicitate fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale).

Faptele inculpatului Costache Viorel, care, atât în perioada anterioară probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, cât şi în data de 15 august 2007, pe parcursul desfăşurării acesteia, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi membri ai asocierii constituite în vederea fraudării examenului, i-a determinat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile de serviciu ce le reveneau potrivit metodologiei de concurs, urmărind, prin aceasta, procurarea pentru anumiţi candidaţi a unui avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost

www.JURI.r

o

109

declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit a) Cod penal (5 acte materiale).

Potrivit art.132 din Legea nr.78/2000, reprezintă infracţiune asimilată celor de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În cauză, avantajul obţinut de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, precum şi cel urmărit de inculpatul Costache Viorel prin determinarea membrilor comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile de serviciu, a constat în procurarea unui folos patrimonial pentru alţii, respectiv pentru candidaţii declaraţi, în mod nelegal, admişi la concurs, care au fost încadraţi pe nedrept la I.S.U. „Dobrogea”, împrejurarea invocată de inculpaţi, în sensul că nu au obţinut niciun avantaj material sau de altă natură în urma comiterii faptelor de care sunt acuzaţi neavând nicio relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de corupţie menţionată.

Pe de altă parte, prin acţiunile lor, de încălcare repetată a atribuţiilor de serviciu, de sprijinire sau de instigare a membrilor comisiei de corectare să-şi îndeplinească defectuos actele la care erau obligaţi potrivit legii şi metodologiei, astfel cum aceste acţiuni au fost pe larg redate la pct. IV.A 1-4 din considerente, inculpaţii au cauzat o vătămare intereselor legale ale acelor candidaţi care, obţinând note de trecere, trebuiau declaraţi admişi la concurs şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, dar care, în urma acţiunilor frauduloase ale inculpaţilor, au fost, pe nedrept, respinşi la examen, cu consecinţa neangajării pe posturile pentru care au concurat.

Toţi cei cinci inculpaţi au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că au prevăzut că, prin acţiunile lor, aduc atingere intereselor legale ale unor persoane şi procură un avantaj patrimonial injust altora, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor.

Ca urmare, având în vedere aceste considerente, prima instanţă a apreciat că sunt întrunite în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu

www.JURI.r

o

110

contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel pentru comiterea, în formă continuată, a acesteia.

Totodată, fiind întrunite în persoana inculpatului Costache Viorel elementele constitutive ale aceleiaşi infracţiuni, comisă în forma instigării, instanţa de fond a dispus condamnarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal.

c.) Prima instanță a apreciat că faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-au determinat, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (câte 205 acte materiale).

Aşa cum s-a arătat pe larg la pct. IV.A.1-2 din considerente, probele administrate în cauză dovedesc existenţa unei înţelegeri şi a unei voinţe comune a inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai de a coopera în scopul determinării inculpaţilor membri ai comisiei de corectare să falsifice rezultatele examenului, acţiunile inculpatului Trandafir fiind menite să întărească în conştiinţa acestora necesitatea aducerii la îndeplinire a solicitărilor şi îndemnurilor adresate de prim adjunctul său, în vederea luării hotărârii de săvârşire a faptelor prevăzute de legea penală la care au fost instigaţi.

www.JURI.r

o

111

Prin intrarea în sala de corectură anterior începerii activităţii de refacere a lucrărilor şi adresarea către subordonaţii săi, inculpatul Trandafir Petre a urmărit să inducă acestora o anumită stare de spirit necesară pentru însuşirea şi urmarea îndemnurilor ce le vor fi, ulterior, adresate de inculpatul Coman Neculai în vederea falsificării foilor de răspuns ale candidaţilor favorizaţi şi folosirii lor în scopul denaturării rezultatelor concursului. Deşi inculpatul Trandafir nu le-a solicitat, în mod direct, membrilor comisiei de corectare, să falsifice lucrările unora dintre candidaţi şi, implicit, rezultatele concursului, prin prezenţa sa în sala de examen, modul de adresare şi conţinutul mesajului transmis, a contribuit la întărirea convingerii acestora de a răspunde îndemnurilor făcute de inculpatul Coman şi de a săvârşi faptele penale de care sunt acuzaţi, fiind, aşadar, întrunite toate cerinţele prevăzute de lege (art.25 Cod penal) şi de doctrină pentru existenţa coinstigării, ca formă a participaţiei penale.

În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Coman Neculai (instigator imediat), acesta nu a transmis membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise doar îndemnurile sale personale de a întocmi, în fals, cele 205 foi de răspuns aparţinând candidaţilor favorizaţi şi de a le folosi la completarea documentelor centralizatoare ale rezultatelor examenului, ci şi solicitările comunicate, prin intermediul său, de inculpatul Trandafir Petre, dovadă în acest sens fiind şi faptul că, anterior solicitării de desigilare a lucrărilor şi de refacere a acestora, inculpatul a făcut trimitere la „recomandările” adresate de inspectorul şef.

Sub aspectul încadrării juridice a faptelor, este de menţionat şi împrejurarea că, deşi actele de determinare comise de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au vizat infracţiuni autonome, săvârşite de inculpaţi diferiţi, acestea nu pot fi disociate în atâtea infracţiuni de instigare câte acte de executare s-au comis, aflate în concurs, ci se constituie într-o unitate infracţională deosebită, ce întruneşte condiţiile art.41 alin.2 Cod penal, actele de instigare la falsificarea şi folosirea fiecăreia din cele 205 foi de răspuns fiind realizate în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în aceleaşi condiţii de timp şi de loc şi aduse la îndeplinire în acelaşi interval temporar, astfel încât, prezentând fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, se impune încadrarea lor într-o infracţiune unică, continuată, de instigare la fals intelectual şi, respectiv, la uz de fals, reţinând un număr de acte materiale egal cu cel al lucrărilor la falsificarea şi folosirea cărora au instigat fiecare (câte 205 acte materiale).

S-a considerat că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel care, la datele de 15 şi 16 august 2007, în mod repetat şi în

www.JURI.r

o

112

baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-au ajutat, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (câte 205 acte materiale).

Aşa cum s-a arătat pe larg la pct. IV.A.4 din considerente, cei doi inculpaţi, prin prezenţa lor în sala de corectură şi actele îndeplinite în data de 15 august 2007, au sprijinit acţiunea de falsificare desfăşurată de ceilalţi membri ai comisiei de corectare, inculpatul Niculae Andrei Gabriel fiind desemnat de inspectorul şef al unităţii drept coordonator al întregii activităţi, în locul inculpatului Coman Neculai, plecat la festivităţile organizate de Ziua Marinei, iar Alexandrescu Gabriel fiind acela care a stabilit lucrările ce urmau a fi refăcute, comparând numele candidaţilor indicate de fiecare corector cu cele înscrise pe lista configurată în laptop-ul său.

Totodată, a doua zi, pe 16 august 2007, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au pus la dispoziţia celorlalţi membri ai comisiei de corectare, în vederea folosirii lor în activitatea de completare a borderourilor, introducere a notelor în sistem informatic şi centralizare a rezultatelor examenului, foile de concurs ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte dintre acestea fuseseră întocmite în fals de către corectori, urmărind, astfel, denaturarea rezultatelor concursului, în scopul declarării ca fiind admişi şi a angajării la I.S.U. „Dobrogea” a concurenţilor ale căror lucrări au fost falsificate.

Folosind acelaşi raţionament ca în cazul actelor de instigare comise de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, Înalta Curte arată că, deşi actele de complicitate ale inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel

www.JURI.r

o

113

au vizat infracţiuni autonome, săvârşite de inculpaţi diferiţi, acestea nu pot fi disociate în atâtea infracţiuni de complicitate câte acte de executare s-au comis, aflate în concurs, ci se constituie într-o unitate infracţională deosebită, ce întruneşte condiţiile art.41 alin.2 Cod penal, actele de complicitate la falsificarea şi folosirea fiecăreia din cele 205 foi de răspuns fiind realizate în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, în aceleaşi condiţii de timp şi de loc şi aduse la îndeplinire în acelaşi interval temporar, astfel încât, prezentând fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni, se impune încadrarea lor într-o infracţiune unică, continuată, de complicitate la fals intelectual şi, respectiv, la uz de fals, reţinând un număr de acte materiale egal cu cel al lucrărilor la falsificarea şi folosirea cărora au ajutat fiecare (câte 205 acte materiale).

Prima instanță a reținut că faptele inculpatului Costache Viorel, care, atât în perioada anterioară probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, cât şi în data de 15 august 2007, pe parcursul desfăşurării acesteia, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi membri ai asocierii constituite în vederea fraudării examenului, i-a determinat, cu intenţie, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 5 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (5 acte materiale).

Inculpatul Costache Viorel a exercitat acte de instigare directă faţă de inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian pentru falsificarea a 5 lucrări aparţinând unor candidaţi înscrişi la concurs, dar, totodată, a inserat pe lista configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel un număr de cel puţin 5 concurenţi, cunoscând că acea listă va ajunge, prin intermediul celorlalţi inculpaţi ce făceau parte din gruparea operativă, la comisia de corectare a

www.JURI.r

o

114

lucrărilor scrise, ai cărei membri vor fi solicitaţi să întocmească, în fals, alte lucrări pentru respectivii concurenţi şi să le folosească pentru denaturarea rezultatelor concursului, inculpatul Costache Viorel săvârşind, astfel, acte de instigare mediată, constând în îndemnarea inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai - cărora le revenea în cadrul grupării, datorită poziţiei pe care o deţineau şi ascendentului pe care îl aveau asupra subordonaţilor lor, şi rolul de a transpune, în conştiinţa acestora, ideea săvârşirii faptelor infracţionale - să-i determine pe membrii comisiei de corectare să comită infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals în legătură cu candidaţii pe care i-a indicat pentru a fi ajutaţi.

Toţi cei cinci inculpaţi au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că au prevăzut că, prin acţiunile lor, îi determină (inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai şi Costache Viorel), respectiv, îi ajută (inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel) pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să săvârşească infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor.

Având în vedere aceste considerente, Înalta Curte a apreciat că sunt întrunite, în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi instigare la uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, motiv pentru care va dispune condamnarea inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai şi Costache Viorel pentru comiterea acestora, urmând a se reţine în încadrarea juridică a faptelor şi prevederile art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că au fost săvârşite în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal.

Totodată, constatând că sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi complicitate la uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, Înalta Curte a dispus condamnarea inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel

www.JURI.r

o

115

pentru comiterea acestora, reţinând în încadrarea juridică a faptelor şi prevederile art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că au fost săvârşite în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal.

d.) Înalta Curte a apreciat că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel care, în datele de 15 şi 16 august 2007, aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, au falsificat, cu prilejul întocmirii lor, cele două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, atestând fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, referitoare la predarea mapei către martorul Ciochină Nelu, introducerea acesteia în fişetul metalic de la Biroul D.S. (procesul verbal din 15 august 2007), desigilarea fişetului metalic în prezenţa celor trei membri ai comisiei de examen şi predarea către aceştia a mapei de către martorul Iulian Laurenţiu (procesul verbal din 16 august 2007), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (câte 2 acte materiale).

Faptele aceloraşi inculpaţi constând în invocarea ulterioară a celor două procese verbale în faţa organelor de urmărire penală (inculpatul Niculae Andrei Gabriel în declaraţiile din 31.01.2008 şi 15.09.2008, iar inculpatul Alexandrescu Gabriel în declaraţiile din 12.05.2008 şi 15.09.2008) pentru a dovedi că mapa conţinând lucrările scrise ale candidaţilor a fost depusă, pe perioada întreruperii activităţii comisiei de corectare, la Biroul documente secrete şi a ascunde, astfel, împrejurarea că aceasta a rămas în posesia lor, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care îi obliga la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (câte 2 acte materiale).

Prin invocarea proceselor verbale în faţa organelor de cercetare penală, urmată de ridicarea de către acestea a respectivelor înscrisuri şi depunerea lor la dosar, inculpaţii au dat la iveală înscrisurile false, opunându-le anchetatorilor şi prezentându-le ca fiind reale, adevărate, acţiune ce se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracţiunii de uz de fals.

Referitor la natura juridică a celor două procese verbale, Înalta Curte a aratat că acestea sunt înscrisuri oficiale, în sensul art.150 alin.2 Cod penal,

www.JURI.r

o

116

întrucât emană de la o unitate din cele prevăzute în art.145 Cod penal, reprezentând modalitatea obişnuită prin care angajaţii acesteia atestă anumite fapte şi împrejurări vizând îndeplinirea atribuţiilor de serviciu şi fiind semnate de cei care le-au emis.

Pentru existenţa infracţiunii de fals intelectual s-a apreciat că nu are importanţă faptul că inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel nu au scris personal procesele verbale în discuţie, din moment ce au contribuit la atestarea în cuprinsul lor a unor fapte şi împrejurări nereale, iar prin semnătura aplicată, şi-au însuşit conţinutul acestora deşi cunoşteau că nu corespunde adevărului, datele nereale fiind inserate în cuprinsul înscrisurilor tocmai ca urmare a informaţiilor distorsionate prezentate de cei doi şi a acţiunii lor de inducere în eroare a inculpatului Coman Neculai, precum şi a martorului Iulian Laurenţiu cu privire la faptele şi împrejurările consemnate.

Referitor la faptul că unul dintre cei doi inculpaţi a reprodus semnătura martorului Ciochină Nelu pe procesul verbal din data de 15 august 2007, prima instanţă a arătat că această împrejurare nu este de natură să atragă o altă încadrare juridică a faptei (în art.288 Cod penal) sau reţinerea în concurs a două infracţiuni (fals intelectual şi fals material în înscrisuri oficiale), respectiva semnătură fiind aplicată tocmai pentru atestarea nereală în cuprinsul procesului verbal a prezenţei martorului la preluarea mapei cu lucrările de examen. În opinia Înaltei Curţi, această acţiune s-a circumscris doar infracţiunii prevăzute de art.289 Cod penal, întrucât atât datele nereale privitoare la preluarea mapei de către martor, cât şi semnătura acestuia au fost inserate în cuprinsul procesului verbal cu prilejul întocmirii lui, astfel încât aplicarea semnăturii nu a avut semnificaţia uni act de contrafacere a subscrierii, în sensul art.288 Cod penal, ci s-a integrat în activitatea mai amplă de alterare a adevărului cu privire la faptele şi împrejurările consemnate în conţinutul înscrisului.

Constatând, aşadar, că sunt întrunite, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod, şi uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, Înalta Curte a dispus condamnarea inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel pentru comiterea acestora, urmând să reţină în încadrarea juridică a faptelor şi prevederile art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că

www.JURI.r

o

117

au fost săvârşite pentru a ascunde comiterea infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal.

Totodată, faţă de împrejurările concrete în care au fost comise de cei doi inculpaţi infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals reţinute în sarcina lor, instanţa a făcut şi aplicarea prevederilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, apreciind că sunt întrunite, în cauză, cerinţele pluralităţii ocazionale de făptuitori reglementate de aceste dispoziţii legale.

S-a reţinut că pentru existenţa circumstanţei agravante legale prevăzută de art.75 alin.1 lit.a) Cod penal este necesar să se constate că infracţiunea a fost comisă de o pluralitate de cel puţin trei persoane, nefiind necesar ca toţi cei trei sau mai mulţi participanţi să aibă şi calitatea de infractori, ci fiind suficient ca această calitate să fie deţinută de cel puţin unul dintre ei, în timp ce ceilalţi pot avea doar calitatea de făptuitori, datorită existenţei unei cauze care exclude infracţiunea (minoritatea, constrângerea, eroarea de fapt etc.). În speţă, s-a constatat că acţiunea de falsificare şi folosire a celor două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, întocmite la datele de 15 august 2007 şi 16 august 2007, a implicat şi contribuţia directă a inculpatului Coman Neculai, care a semnat ambele înscrisuri, iar pe primul dintre ele chiar l-a redactat, însă pentru acesta caracterul infracţional al faptelor comise este înlăturat, datorită erorii de fapt în care s-a aflat în momentul săvârşirii lor, când nu a cunoscut anumite situaţii şi împrejurări de care depindea caracterul penal al acestora (art.51 Cod penal). Ca urmare, având în vedere contribuţia tuturor celor trei inculpaţi la comiterea infracţiunilor, chiar dacă unul dintre aceştia a acţionat fără vinovăţie, instanţa a făcut aplicarea prevederilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, reţinând incidenţa circumstanţei agravante legale a pluralităţii de făptuitori.

Inculpaţii, în unanimitate, au considerat că reţinerea circumstanţei agravante prevăzută de art.75 alin.1 lit.a) Cod penal este incompatibilă cu prevederile art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, arătând că aplicarea concomitentă a celor două texte de lege echivalează cu o dublă sancţionare a aceleiaşi fapte. Cu toate acestea, Înalta Curte, judecând în primă instanţă, a apreciat, dimpotrivă, că reţinerea în sarcina acestora a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000 nu împiedică aplicarea dispoziţiilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal în privinţa celorlalte infracţiuni comise după constituirea asocierii şi care au reprezentat scopul acesteia.

S-a reţinut că din prevederile art.323 Cod penal rezultă că asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni reprezintă o infracţiune distinctă, de sine-

www.JURI.r

o

118

stătătoare, care nu depinde de infracţiunea sau infracţiunile proiectate şi care subzistă indiferent dacă scopul asocierii a fost sau nu realizat, alin.2 al textului de lege invocat stabilind că, dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, se aplică celor care au comis infracţiunea respectivă pedeapsa pentru acea infracţiune în concurs cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Ca atare, s-a apreciat că dispoziţiile legale menţionate se referă tocmai la autonomia asocierii în raport de comiterea infracţiunilor ce au intrat în scopul acesteia, indicându-se ca cele două elemente infracţionale distincte să fie tratate ca două infracţiuni concurente, ce trebuie sancţionate fiecare prin aplicarea aceloraşi reguli generale înscrise în art.72 Cod penal, fără ca pluralitatea constituită de infractori, încriminată ca infracţiune de sine-stătătoare prin art.323 Cod penal, să se poată răsfrânge sau să-şi producă efecte în planul răspunderii penale şi cu privire la infracţiunile ulterioare, în ipoteza în care acestea au fost comise de mai multe persoane împreună.

În acest context, s-a arătat că art.323 Cod penal sancţionează strict contribuţia membrilor asocierii la activitatea de organizare a acţiunilor infracţionale ce intră în scopul acesteia, indiferent dacă asocierea a fost sau nu urmată de participarea efectivă a acelor persoane la săvârşirea uneia dintre infracţiunile proiectate. În ipoteza în care membrii asocierii, o parte sau doar unul dintre ei, împreună sau în cooperare cu alte persoane, ce nu fac parte din asociere, comit, ulterior, infracţiunile ce au format scopul acesteia, noua pluralitate de infractori ivită independent de existenţa asocierii şi având de această dată un caracter ocazional (pluralitate ocazională de infractori), trebuie valorificată ca atare în procesul de cuantificare a sancţiunii penale, inclusiv prin aplicarea prevederilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal în cazul în care faptele au fost săvârşite de trei sau mai multe persoane împreună.

De altfel, asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni presupune o grupare de cel puţin două persoane - în funcţie de natura şi numărul infracţiunilor proiectate - o anumită organizare, structură ierarhică şi concepţie unică de conducere care să asigure coeziunea şi stabilitatea grupului, în timp ce agravanta legală a pluralităţii ocazionale presupune participarea la comiterea infracţiunii a cel puţin trei persoane şi are un caracter spontan, întâmplător, ocazional.

Prima instanţă a precizat că dacă s-ar admite teza avansată de apărare, în sensul că reţinerea infracţiunii prevăzute de art.323 Cod penal ar exclude - în privinţa infracţiunii săvârşite ulterior, care a reprezentat scopul constituirii asocierii - aplicarea prevederilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, s-ar

www.JURI.r

o

119

ajunge nu doar la pierderea autonomiei celor două infracţiuni, ci şi la lipsirea de efecte în plan juridic a participării la comiterea faptelor ulterioare a trei sau a mai multor făptuitori, în ipoteza în care asocierea este constituită din doar două persoane, situaţie pe care legiutorul nu a dorit-o şi care nu poate fi acceptată în condiţiile reglementării de ansamblu a celor două instituţii juridice.

Aşa fiind şi având în vedere că, în cauză, infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, fals intelectual şi uz de fals au fost săvârşite prin cooperarea unui număr de 17 persoane, Înalta Curte, ca instanţă de fond, a apreciat că sunt îndeplinite cerinţele agravantei legale a pluralităţii de făptuitori, prevăzută de art.75 alin.1 lit.a) Cod penal, motiv pentru care a făcut aplicarea acestor dispoziţii legale în cazul fiecăreia din respectivele infracţiuni reţinute în sarcina inculpaţilor.

* * * * * *

Referitor la susţinerea inculpatului Coman Neculai privind incidenţa dispoziţiilor art.30 Cod penal, prima instanţă a apreciat-o ca fiind neîntemeiată, constatând că, în speţă, nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea acestei cauze de impunitate.

S-a arătat că potrivit art.30 Cod penal, este apărat de pedeapsă participantul care, în timpul executării, dar înainte de descoperirea faptei, împiedică consumarea acesteia, cu condiţia ca actele săvârşite până în momentul împiedicării să nu constituie o altă faptă prevăzută de legea penală, caz în care participantului i se aplică pedeapsa pentru această din urmă faptă.

Invocând această cauză de nepedepsire, inculpatul Coman Neculai a susţinut, în esenţă, că decizia de repartizare pe săli a candidaţilor în ordine alfabetică a marcat momentul desistării sale şi că, prin măsurile dispuse pe parcursul desfăşurării concursului, a încercat să împiedice comiterea faptelor şi de către ceilalţi inculpaţi.

Instanţa de fond a atras atenţia, în primul rând, asupra distincţiei dintre cauzele de impunitate prevăzute de art.22 Cod penal şi cea reglementată de art.30 Cod penal, întrucât inculpatul, deşi a făcut referire la aceasta din urmă, a invocat desistarea sa şi încercarea de a împiedica comiterea faptelor de către participanţi, realizând, practic, o combinaţie între cele două dispoziţii legale.

www.JURI.r

o

120

În acest sens, s-a menţionat că desistarea şi împiedicarea producerii rezultatului sunt cauze personale de nepedepsire prevăzute de lege doar în favoarea autorului, chiar instigat, care a acţionat singur şi care s-a desistat sau a împiedicat, în condiţiile prevăzute de lege, producerea rezultatului, în cazul participaţiei penale, cum este situaţia în speţă, neputând fi incidente prevederile art.22 Cod penal, ci doar cele ale art.30 Cod penal referitoare la împiedicarea de către participant a săvârşirii faptei.

Spre deosebire de cauza de impunitate prevăzută de art.22 Cod penal, în situaţia reglementată de art.30 Cod penal nu mai este vorba, alternativ, de desistare sau împiedicarea producerii rezultatului, ci numai de împiedicarea consumării faptei, atitudine care, deşi implică desistarea participantului, nu echivalează cu aceasta, participantul care s-a desistat neputând beneficia de respectiva cauză de nepedepsire decât dacă a împiedicat consumarea infracţiunii.

Pentru ca împiedicarea săvârşirii faptei de către participant să constituie cauză de impunitate este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii, şi anume ca autorul să fi început executarea faptei la a cărei săvârşire contribuie participantul, fapta să nu fi fost descoperită, astfel încât împiedicarea consumării să se datoreze intervenţiei participantului, iar acţiunea de împiedicare să fi fost eficientă, adică să fi condus la efectiva împiedicare a consumării infracţiunii.

Raportând aceste consideraţii teoretice la situaţia de fapt reţinută în cauză, s-a constatat, contrar susţinerilor inculpatului Coman Neculai, că nu poate fi identificată vreo acţiune a acestuia comisă în scopul împiedicării săvârşirii infracţiunilor, toate demersurile invocate în apărare fiind menite, dimpotrivă, să ascundă atât activitatea sa frauduloasă, cât şi pe cea a celorlaţi participanţi şi nicidecum să împiedice consumarea faptelor infracţionale.

Sub acest aspect, s-a menţionat, în primul rând, astfel cum s-a arătat pe larg la pct. IV.A.2 din considerentele instanţei de fond, că decizia de repartizare pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică, invocată în mod constant de inculpat ca dovadă a desistării sale, nu a marcat momentul renunţării lui la hotărârea infracţională şi al întreruperii activităţii sale frauduloase, fiind luată doar pentru a crea aparenţa de legalitate a desfăşurării concursului, întrucât varianta repartizării în aceeaşi locaţie a candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi, adoptată iniţial, ar fi demonstrat, faţă de numărul foarte mare al respectivilor concurenţi, intenţia evidentă de fraudare a examenului, lucru nedorit în contextul monitorizării atente a acestuia.

www.JURI.r

o

121

De asemenea, nici măsurile referitoare la stabilirea calendarului de desfăşurare a probelor de concurs, multiplicarea grilei cu subiectele, repartizarea pe locaţii a supraveghetorilor şi a şefilor de sală chiar în ziua în care a avut loc proba scrisă, formarea echipelor de corectori înainte de începerea activităţii de evaluare a lucrărilor scrise, instruirea acestora şi prelucrarea metodologiei de concurs nu au fost dispuse, aşa cum a susţinut inculpatul, pentru a împiedica comiterea faptelor de către ceilalţi participanţi, ci doar ca un paravan pentru ascunderea activităţii sale frauduloase şi ca o dovadă a îndeplinirii corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu, în condiţiile unei monitorizări atente de către D.G.I.P.I. a modului de aplicare a legii de către persoanele implicate în organizarea şi derularea examenului, încercând să acrediteze ideea falsă că, la nivelul comenzii unităţii, au fost pe deplin respectate toate dispoziţiile legale şi regulamentare şi că răspunderea pentru denaturarea rezultatelor examenului revine inculpaţilor membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, coordonaţi de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel.

Dovada evidentă a netemeinciei susţinerilor inculpatului Coman Neculai referitoare la desistare şi încercarea de a împiedica săvârşirea faptelor de către ceilalţi participanţi o reprezintă şi acţiunile sale ulterioare, comise atât pe parcursul derulării probei scrise şi a procedurii de corectare a lucrărilor – când i-a îndemnat, în mod repetat, pe membrii comisiei de evaluare să-şi încalce îndatoririle de serviciu, să întocmească în fals foile de răspuns ale unor candidaţi şi să le folosească pentru declararea acestora ca fiind admişi - cât şi după finalizarea concursului, comportamentul adoptat, descris în amănunt la pct. IV.A.2 din considerentele primei instanţe, fiind de natură să confirme faptul că acesta a fost unul dintre autorii morali ai activităţii frauduloase desfăşurată de ceilalţi inculpaţi.

Prima instanţă a subliniat că din moment ce s-a reuşit, prin acţiunile concertate ale inculpaţilor, fraudarea concursului, nu se poate invoca de niciunul dintre aceştia şi nu se poate reţine în favoarea vreunuia cauza de impunitate prevăzută de art.30 Cod penal, cu atât mai puţin în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Coman Neculai, care, având şi calitatea de instigator la infracţiunile de fals intelectual şi uz de fals comise de membrii comisiei de corectare, chiar în ipoteza în care ar fi impiedicat săvârşirea de către aceştia a infracţiunilor, nu ar fi fost apărat de pedeapsă decât pentru contribuţia dată ca participant, urmând, însă, să răspundă penal pentru instigare neurmată de executare (art.29 Cod penal).

www.JURI.r

o

122

Ca urmare, faţă de aceste considerente şi având în vedere însăşi poziţia adoptată de inculpatul Coman Neculai, care nu a susţinut niciun moment faptul că ar fi împiedicat săvârşirea infracţiunilor de către ceilalţi participanţi, ci doar că ar fi depus diligenţe în acest sens, Înalta Curte apreciază că nu poate fi reţinută în favoarea acestuia cauza de nepedepsire prevăzută de art.30 Cod penal.

* * * * * *

Deşi au recunoscut săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, mai puţin cele comise în legătură cu procesele de verbale de predare-primire întocmite la datele de 15 şi 16 august 2007, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au susţinut că au acţionat fără vinovăţie, respectiv sub imperiul constrângerii morale exercitate de superiorii lor, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai.

Făcând trimitere la dispoziţii din Regulamentul Disciplinei Militare, inculpaţii au arătat, în esenţă, că au executat un ordin ilegal dat de inspectorul şef al unităţii şi prim adjunctul său şi că, deşi au realizat caracterul ilicit al acestuia, au fost constrânşi să îl urmeze datorită consecinţelor în plan personal pe care le-ar fi avut de suportat dacă îl contestau (pierderea locului de muncă şi a veniturilor, imposibilitatea de a mai achita creditele, deteriorarea stării de sănătate).

Prima instanţă a apreciat însă susţinerile inculpaţilor ca fiind neîntemeiate, având în vedere următoarele considerente:

Potrivit art.46 alin.2 Cod penal, nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod.

Din examinarea dispoziţiilor legale enunţate a rezultat că, pentru a exista această cauză care înlătură caracterul penal al faptei este necesară îndeplinirea cumulativă a mai multor condiţii, şi anume să existe o acţiune de constrângere săvârşită de o persoană asupra psihicului unei alte persoane, prin ameninţarea cu un rău important, prin ameninţare să se creeze un pericol grav pentru persoana ameninţată sau pentru o altă persoană, iar pericolul cu care se ameninţă să fie de aşa natură încât să nu poată fi înlăturat decât prin săvârşirea faptei prevăzute de legea penală.

În cauză, s-a reţinut că cei doi inculpaţi au asimilat acţiunea de ameninţare cu ordinul primit de la inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, iar pericolul grav cu consecinţele în plan personal pe care le-ar fi produs

www.JURI.r

o

123

nerespectarea acestuia, concluzionând că nu puteau înlătura respectivele repercusiuni decât prin săvârşirea faptelor penale.

Raţionamentul inculpaţilor a fost apreciat ca fiind unul greşit, excedând cadrului legal care reglementează relaţiile de subordonare dintre militari, contravenind atât dispoziţiilor Legii nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare, cât şi prevederilor Regulamentelor elaborate în aplicarea acesteia, în cuprinsul cărora sunt trasate coordonatele principale ale desfăşurării activităţii militare, precum şi limitele răspunderii superiorului pentru ordinul dat.

Astfel, potrivit art.8 lit.b din Legea nr.80/1995, în vigoare la data comiterii faptelor, cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte; neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor.

Totodată, în art.13 – 15 din Regulamentul de ordine interioară în unitate, aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr.M42/27.04.2000, sunt reglementate condiţiile de dare şi executare a ordinelor, stabilindu-se că, în situaţia în care ordinul primit nu este legal, subordonatul este obligat să-l sesizeze în acest sens pe comandant, adică pe şeful celui care l-a dat (art.13 alin.2), aceeaşi îndatorire fiind prevăzută şi în ipoteza în care militarul constată că nu poate executa ordinul, nu îl poate executa la timp sau aşa cum a fost dat, caz în care trebuie să raporteze imediat despre acest lucru comandantului care i-a dat ordinul (art.14 alin. 5).

Definind şi noţiunea de ordin, acelaşi Regulament stabileşte în art.13 alin.1 că acesta este o prevedere imperativă, dată în conformitate cu actele normative, care stă la baza oricărei acţiuni (activităţi) militare.

În acelaşi cadru al stabilirii limitelor răspunderii militarilor pentru ordinele date sau executarea celor primite, Regulamentul Disciplinei Militare (R.G. - 3), elaborat de Statul Major General din Ministerul Apărării Naţionale, în vigoare în anul 2007, prevedea că răspunderea pentru săvârşirea faptelor ce constituie infracţiuni, contravenţii sau abateri revine exclusiv făptuitorului, că militarul răspunde pentru faptele sale, iar comandantul unităţii militare este răspunzător, atât faţă de comandantul eşalonului superior, cât şi faţă de subordonaţi şi membrii lor de familie, pentru ordinele date şi faptele sale contrare legalităţii şi normelor regulamentare (art.7 alin.1-3). Întreaga activitate a personalului militar şi civil din armată se fundamentează pe cunoaşterea şi aplicarea întocmai a prevederilor legilor şi actelor normative specifice domeniului militar şi încadrarea strictă a ordinelor în sfera de cuprindere a acestora (art.7 alin. 6).

www.JURI.r

o

124

Rezultă, aşadar, din coroborarea dispoziţiilor de principiu ale Legii nr.80/1995, cu prevederile Regulamentelor ce au fost elaborate în aplicarea acesteia, că militarilor le este interzis în toate cazurile să execute acte contrare legii, iar răspunderea pentru aducerea la îndeplinire a ordinelor nelegale aparţine exclusiv subordonatului care a procedat la punerea lor în aplicare.

În situaţia în care ordinul primit încalcă legea, art.13 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară în unitate stabileşte procedura de urmat de către destinatarul acestuia, care este obligat să-l sesizeze pe superiorul celui care a dat ordinul, fără a avea un drept de opţiune în funcţie de calitatea şi ierarhia în structura militară pe care o deţine persoana căreia ar trebui să se adreseze cu sesizarea. Aşadar, subordonatul trebuie să îşi asume răspunderea pentru declararea ordinului ca ilegal şi sesizarea comandantului celui care l-a dat, având, totodată, şi obligaţia regulamentară de a raporta şefului său direct, de la care a primit ordinul, despre îndeplinirea respectivei dispoziţii.

Totodată, deşi legea specială nu prevede în mod expres, în cazul în care, prin ordinul superiorului, se instigă, de fapt, la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, subordonatul are obligaţia legală de a sesiza organele judiciare competente, conform art.263 Cod penal şi art.223 Cod procedură penală.

Aşadar, contrar susţinerilor inculpaţilor, ordinul nelegal al superiorului nu poate fi considerat ca reprezentând manifestarea unei ameninţări din partea acestuia, nici chiar în ipoteza în care emană de la o persoană influentă şi cu o poziţie înaltă în ierarhia militară, aşa cum era la acea dată inculpatul Trandafir Petre, subordonaţii având întotdeauna alternativa de a denunţa încălcarea legii de către comandantul lor atât la nivelul eşaloanelor superioare, cât şi prin sesizarea organelor de cercetare penală competente.

Executarea ordinului nelegal sub pretextul unei stări de teamă insuflată de cei care l-au dat şi a unui pericol eventual, constând în pierderea locului de muncă şi a funcţiei deţinute nu poate înlătura caracterul penal al faptelor comise de inculpaţi, atâta timp cât nu a existat o ameninţare reală din partea celor doi superiori ai acestora, iar inculpaţii ar fi avut posibilitatea, chiar şi în această ipoteză, ca în toată perioada scursă de la data cooptării lor în asocierea infracţională şi până la săvârşirea faptelor penale ce au format scopul ei, să sesizeze conducerea Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă, care monitoriza îndeaproape respectarea legii în organizarea şi desfăşurarea concursului,

www.JURI.r

o

125

precum şi Direcţia Naţională Anticorupţie, în vederea stopării activităţii frauduloase şi tragerii la răspundere penală şi disciplinară a persoanelor vinovate.

Instanţa de fond a precizat că, deşi şi-au dat seama că iniţiativa constituirii asocierii şi scopul acesteia sunt contrare legii, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel nu au urmat procedura stabilită de Regulament şi nici cea prevăzută de legea procesual penală, acceptând, în cunoştinţă de cauză, să execute ordinele ilegale ale superiorilor lor şi să se implice în activitatea de fraudare a concursului, având reprezentarea că îşi încalcă atribuţiile de serviciu şi că acţiunea de întocmire a unor noi lucrări pentru anumiţi candidaţi este făcută cu încălcarea dispoziţiilor legii penale.

S-a arătat că cei doi inculpaţi au eludat cu ştiinţă dispoziţiile legale şi regulamentare care îi obligau să sesizeze forurile superioare şi organele de anchetă penală, astfel că nu pot fi reţinute în favoarea lor prevederile art.46 alin.2 Cod penal, hotărârea de a nu recurge la denunţarea faptelor nefiind consecinţa caracterului inevitabil al unui eventual pericol grav cu care fuseseră ameninţaţi, ci opţiunea lor personală, la care au recurs din interes şi pentru că nu au avut curajul să-şi asume răspunderea pentru declararea ordinului ca ilegal.

Pe de altă parte, prima instanţă a menţionat că a admite că sunt apărate de răspundere toate persoanele culpabile din punct de vedere penal, pe considerentul că au acţionat din ordinul superiorului, ar însemna să se justifice comiterea pe această cale a oricăror infracţiuni, cu consecinţa directă a paralizării actului de înfăptuire a justiţiei, lucru inadmisibil atât din perspectiva actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţii militare – care interzic cadrelor militare să execute orice acte contrare legii şi precizează că neexecutarea ordinelor ilegale nu atrage răspunderea penală sau civilă a acestora (art.8 lit.b din Legea nr.80/1995), cât şi din punct de vedere al legii penale şi procesual penale, care obligă orice funcţionar public care are cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile să sesizeze organele de urmărire penală competente, în vederea efectuării de cercetări şi tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate (art.263 Cod penal şi art.223 Cod procedură penală).

Ca atare, instanţa de fond a considerat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru existenţa constrângerii morale, ca şi cauză care exclude caracterul penal al faptei, înlăturând apărările formulate sub acest

www.JURI.r

o

126

aspect de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel şi constatând că aceştia au comis faptele reţinute în sarcina lor cu vinovăţie, sub forma intenţiei directe.

B. În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius,

Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Ţîncă Dumitru, instanţa de fond a reţinut că aceştia au manifestat o atitudine oscilantă pe parcursul cercetărilor, de la negarea oricărei contribuţii la activitatea de denaturare a rezultatelor concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie – august 2007, până la recunoaşterea parţială a faptelor de care sunt acuzaţi, contestând, în permanenţă, săvârşirea infracţiunii prevăzute de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, în forma aderării la gruparea constituită de cadrele militare din conducerea unităţii în vederea fraudării examenului.

Astfel, audiaţi fiind în cursul actelor premergătoare şi ulterior începerii urmăririi penale (filele 24-26, 30-33, 36-72 vol. VI d.u.p., filele 17, 23, 34, 63, 80, 108, 234, 277, 311, 344, 349 vol. X d.u.p., filele 195, 199 vol. IX d.u.p.), inculpaţii au susţinut desfăşurarea cu respectarea legii şi metodologiei a concursului ce a avut loc la I.S.U. „Dobrogea” în vara anului 2007, iar, după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor, şi-au schimbat radical poziţia procesuală, pe care şi-au menţinut-o până la finalizarea cercetării judecătoreşti.

Sub acest aspect, prima instanţă a menţionat că, în timp ce inculpaţii Dumitrescu Laurenţiu George (filele 3-4 vol. XXIII d.u.p., 49 şi urm. vol. XX d.u.p.), Cioroiu Nicuşor Ciprian (filele 70 vol. XXI d.u.p., 55 şi urm. vol. XX d.u.p.), Gaicu Dănuţ Mihail (filele 139 şi urm. vol. XIX d.u.p., 68 şi urm. vol. XXI d.u.p., 101 şi urm. vol. XXIV d.u.p.), Tănase Mihai (filele 188 şi urm. vol. XXIII d.u.p., 59 şi urm. vol. XX d.u.p.) şi Ţîncă Dumitru (filele 198 şi urm. vol. XXIII d.u.p., 51 şi urm. vol. XX d.u.p.) s-au limitat în declaraţiile date în faţa procurorului la recunoaşterea propriilor fapte comise, inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel şi Deoşlea Liviu au formulat autodenunţuri (filele 10, 77, 107, 121, 147, 169 vol. XXIII d.u.p.) şi au dat declaraţii ample, în care au prezentat în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant, relatările lor privind împrejurările care au precedat, au însoţit şi au urmat comiterii faptelor având un rol important în stabilirea situaţiei de fapt şi

www.JURI.r

o

127

a răspunderii penale a coinculpaţilor trimişi în judecată în această cauză (filele 96, 99, 104, 106, 109, 112 şi urm., 164-169 vol. XIX d.u.p.).

Aceeaşi poziţie procesuală a fost menţinută de inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel şi Deoşlea Liviu şi pe parcursul cercetării judecătoreşti (declaraţii din 14.11.2011, 29.11.2011, 13.12.2011, 4.01.2012, 5.01.2012), când au reiterat aspectele relevate cu ocazia autodenunţurilor şi declaraţiilor date ulterior formulării acestora, recunoscând participarea lor şi contribuţia concretă la activitatea de falsificare a foilor de răspuns pentru candidaţii favorizaţi şi de denaturare a rezultatelor examenului în scopul declarării, pe nedrept, ca fiind admişi a respectivilor concurenţi.

Declaraţii detaliate au dat în faţa instanţei de fond şi inculpaţii Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Gaicu Dănuţ Mihail, Tănase Mihai şi Ţîncă Dumitru (declaraţii din 13.12.2011, 4.01.2012, 5.01.2012, 6.01.2012), care, menţinându-şi aceeaşi poziţie de recunoaştere a propriilor fapte, au prezentat în plus aspecte esenţiale cu privire la împrejurările comiterii lor, la participarea celorlalţi inculpaţi şi la contribuţia importantă a cadrelor din conducerea unităţii la luarea şi punerea în practică a deciziei de fraudare a examenului.

Un comportament oscilant pe parcursul procesului penal a adoptat şi inculpatul Alecu Viorel, care, după ce a susţinut desfăşurarea examenului cu stricta respectare a legii şi metodologiei (declaraţii din 31.01.2008 şi 12.05.2008 – filele 34 vol. VI d.u.p., 45 vol. X d.u.p.), a recunoscut ulterior participarea sa la falsificarea unor lucrări scrise prin aplicarea semnăturii în calitate de „corector 2” (declaraţie din 9.07.2009 – fila 194 vol. XXIII d.u.p.), pentru ca, în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţie din 29.11.2011), să revină asupra acestei din urmă declaraţii, susţinând că a corectat şi notat toate foile de răspuns ale concurenţilor potrivit metodologiei de examen, că în acest mod au procedat toţi membrii comisiei şi că nu li s-a ordonat pe parcursul derulării probei scrise să încalce respectiva metodologie şi să falsifice lucrările anumitor candidaţi.

Susţinerile inculpatului Alecu Viorel sunt, însă, singulare printre declaraţiile date de toţi ceilalţi inculpaţi şi martori membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, din care rezultă, aşa cum s-a arătat anterior, atât contribuţia concretă a fiecărui inculpat la falsificarea foilor de răspuns ale anumitor candidaţi şi la denaturarea rezultatelor finale ale concursului, cât şi faptul că aceştia au fost determinaţi să comită faptele de către superiorii lor, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai.

www.JURI.r

o

128

Apărarea inculpatului realizată în instanţă este contrazisă chiar de propria sa declaraţie dată în cursul urmăririi penale la 9.07.2009, când a recunoscut că a semnat, în calitate de „corector 2”, foile de concurs întocmite pentru candidaţii Cornea Marius, Popescu Tony Richard, Drăguşin Aurel şi Dunose Roxana, declaraţii ce se coroborează cu concluziile raportului de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009, care confirmă contribuţia inculpatului la falsificarea respectivelor foi de răspuns.

Pe de altă parte, s-a considerat că în sala de curs în care s-a desfăşurat activitatea de corectură şi în prezenţa unui număr relativ redus de persoane, inculpatul nu avea cum să nu audă îndemnurile adresate de inspectorul şef şi prim adjunctul său, cu atât mai mult cu cât acestea vizau probleme esenţiale privind modul de îndeplinire a atribuţiilor ce îi reveneau, fiind greu de crezut că nu a observat ce făceau toţi ceilalţi colegi ai săi şi nu a perceput rumoarea şi agitaţia permanentă în care s-a desfăşurat activitatea de verificare şi evaluare a lucrărilor scrise, mai ales că incupatul, întrebat fiind de instanţă, a arătat că „Nu ştiu să sufăr de afecţiuni auditive şi nici nu m-am supus unui consult medical în acest sens”.

În cuprinsul depoziţiei date în faţa instanţei, martorul Ştefan Radu, colegul de echipă al inculpatului Alecu Viorel, a arătat că acesta suferea de o boală care îi provoca somnul şi că au luat împreună decizia de a corecta doar lucrările sigilate şi ştampilate, însă aceste susţineri ale martorului au fost privite cu mare rezervă faţă de faptul că inculpatul, în propriile declaraţii, nu a susţinut şi nici nu a dovedit existenţa unei asemenea boli, coroborată cu împrejurarea că martorul nu a fost prezent în sala de corectură decât în anumite perioade de timp, neputând să certifice, în totalitate, reacţiile, percepţiile şi activitatea desfăşurată de colegul său.

Relevante sub aspectul participării inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Ţîncă Dumitru şi Alecu Viorel la acţiunea de fraudare a examenului au fost considerate, în afara declaraţiilor acestora – cu excepţia celei dată în instanţă de inculpatul Alecu Viorel - autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii din 19.10.2011), depoziţiile martorilor Ştefan Radu (filele 237-243 vol. VI dos. instanţă) şi Popa Marian (filele 272-274 vol. VII

www.JURI.r

o

129

dos. instanţă), precum şi concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008 (filele 16 şi urm. vol. VIII d.u.p.) şi ale raportului de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009 (filele 77 şi urm. vol. XI d.u.p.), efectuate în cursul urmăririi penale şi necontestate de niciunul dintre inculpaţi, nici măcar de inculpatul Alecu Viorel.

Din coroborarea tuturor acestor probe a rezultat că în data de 15 august 2007, inculpaţii, în calitate de membri ai comisiei de evaluare a lucrărilor scrise la specialitatea „servanţi – conducători auto”, la îndemnurile adresate de inspectorul şef al unităţii şi prim adjunctul său, şi-au încălcat, în mod repetat, obligaţiile ce le reveneau pe parcursul activităţii de corectare şi au întocmit, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, astfel încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate.

S-a reţinut că niciunul dintre membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise nu a avut iniţiativa întreruperii activităţii şi sesizării eşaloanelor superioare sau a ofiţerului D.G.I.P.I. care supraveghea modalitatea de desfăşurare a examenului, deşi au realizat că solicitările ce le-au fost adresate de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai contravin legii, singurul care a reacţionat într-o manieră discretă fiind inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail, fără ca reacţia sa verbală să se şi materializeze prin declararea ordinului ca ilegal, părăsirea sălii de concurs şi denunţarea încălcării legii de către superiorii săi.

Ca urmare, temându-se că o eventuală opoziţie i-ar costa locul de muncă şi ar avea repercusiuni asupra familiilor lor, inculpaţii s-au conformat dispoziţiilor primite şi au încălcat, în mod repetat, atribuţiile ce le reveneau potrivit Ordinului nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General, Anexa 3, pct. 3 paragr. 2 şi 3, care, stabilind ordinea operaţiunilor ce trebuiau efectuate pe parcursul activităţii de corectare, în vederea garantării corectitudinii acesteia, prevedea că, mai întâi „se aplică grila de corectare a testelor şi se calculează de către membrii comisiei punctajul obţinut, care se trece pe lucrare”, iar „după ce toate lucrările au fost corectate, acestea se desigilează, rezultatele fiind centralizate într-un borderou”.

www.JURI.r

o

130

Îndeplinindu-şi în mod defectuos aceste atribuţii, inculpaţii au desigilat toate lucrările candidaţilor, după care, fără a mai respecta componenţa echipelor stabilite iniţial şi numărul foilor de concurs ce le fuseseră repartizate spre corectare la începutul activităţii, au procedat la întocmirea, în fals, a unor noi foi de răspuns pentru concurenţii înscrişi pe lista configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel.

În concret, fiecare inculpat citea numele candidaţilor consemnat pe foile de concurs care i-au revenit şi, dacă respectivele nume figurau pe lista aflată în posesia inculpatului Alexandrescu, se proceda la plăsmuirea unei noi lucrări, prin completarea rubricilor din colţul dreapta sus al foii de concurs în alb cu datele de identitate ale candidatului şi înscrierea răspunsurilor corecte, conform grilei de corectare, astfel încât să rezulte note foarte mari, care să le permită concurenţilor favorizaţi promovarea examenului. Ulterior, alţi inculpaţi aplicau notele în calitate de corector „1" şi corector „2", după care foile de răspuns erau sigilate în colţul din dreapta sus, prin îndoirea acestuia şi aplicarea unei etichete autocolante. În final, lucrările au fost ştampilate, însă, în această operaţiune, nu s-a mai ţinut seama de repartizarea iniţială a ştampilelor pe sălile de concurs, aplicându-se aleatoriu, fără a se corela numele candidatului cu sala de examen în care acesta susţinuse testul scris şi cu tipul de ştampilă repartizat pentru secretizarea lucrărilor din respectiva locaţie.

În această modalitate, au fost întocmite în fals, aşa cum s-a arătat anterior, un număr de 205 lucrări, contribuţia unora dintre inculpaţi limitându-se la aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Cioroiu Nicuşor Ciprian) ori la completarea rubricilor foilor de concurs în alb (inculpatul Bugnar Adrian Mihai), în timp ce alţii au desfăşurat ambele activităţi, procedând în cazul unor lucrări la completarea menţiunilor privind datele de identitate ale candidatului şi a răspunsurilor la testul grilă, iar, în cazul altora, şi /numai la aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Datcu Costel, Creţu Sorin Marius, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Dumitrescu Laurenţiu George, Ţîncă Dumitru, Tănase Mihai).

Enumerarea candidaţilor ale căror foi de răspuns au fost întocmite în fals s-a realizat cu ocazia prezentării situaţiei de fapt la pct. III.1.c) din considerentele instanţei de fond, care a constatat că:

- inculpatul Bugnar Marius Sorin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe

www.JURI.r

o

131

formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 45 de candidaţi, dintre care pe 12 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1”, şi, totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 2” pe alte 5 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total reţinându-se 50 de acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Deoşlea Liviu a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 40 de candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 4 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total reţinându-se 44 de acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Datcu Costel a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 35 de candidaţi, dintre care pe 3 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1 sau 2” şi, totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 13 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total reţinându-se 48 de acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Niculae Florin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 24 de candidaţi, dintre care pe 4 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1 sau 2” şi, totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 7 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total fiind reţinute 31 de acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Bugnar Adrian Mihai a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 28 de candidaţi.

- inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 2 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 24 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, reţinându-se în total un număr de 26 de acte materiale comise de acesta.

- în mod similar a procedat inculpatul Tănase Mihai, care a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 4 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe

www.JURI.r

o

132

alte 3 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total 7 acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Ţîncâ Dumitru a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 17 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 8 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total fiind reţinute 25 de acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Creţu Sorin Marius a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 10 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 4 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total reţinându-se 14 acte materiale comise de acesta.

- inculpatul Alecu Viorel a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 2” pe 4 foi de concurs, inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1” pe 12 foi de concurs, iar inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 2” pe 11 foi de concurs.

Prima instanţă a arătat că inculpaţii anterior menţionaţi, răspunzând, în continuare, îndemnurilor adresate de superiorii lor, în data de 16 august 2007, au procedat la redesigilarea şi numerotarea foilor de concurs ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, după care le-au folosit în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals. Notele obţinute de candidaţii ale căror lucrări fuseseră falsificate au fost introduse în tabelul cu rezultatele finale ale concursului, afişat la sediul Inspectoratului pe 20 august 2007 (filele 42-55 vol.XII d.u.p.) şi au fost consemnate în procesul verbal încheiat la data de 21 august 2007 cu ocazia finalizării examenului (filele 23-43 vol.XIII d.u.p.), pe baza acestor note fiind declaraţi admişi şi, ulterior, angajaţi la I.S.U. „Dobrogea”, 191 de concurenţi din cei 205 ale căror foi de răspuns au fost întocmite în fals, restul de 14 candidaţi fiind respinşi întrucât obţinuseră note mici la probele eliminatorii, iar media rezultată nu le-a permis promovarea concursului. Prin înscrierea notelor obţinute prin fals în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, inculpaţii au contribuit efectiv la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate ca fiind reale,

www.JURI.r

o

133

adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi.

În drept, prima instanţă a reţinut următoarele: a.) Faptele inculpaţilor Bugnar Marius Sorin şi Deoşlea Liviu care, la

data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnăturii - a unui număr de 50 şi, respectiv, 44 de foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Bugnar - 50 acte materiale, inculpatul Deoşlea - 44 acte materiale).

Faptele inculpaţilor Datcu Costel şi Niculae Florin care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnăturii – a unui număr de 48 şi, respectiv, 31 de foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu

www.JURI.r

o

134

aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Datcu - 48 acte materiale, inculpatul Niculae - 31 acte materiale).

Faptele inculpaţilor Dumitrescu Laurenţiu George şi Tănase Mihai care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnăturii – a unui număr de 26 şi, respectiv, 7 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Dumitrescu - 26 acte materiale, inculpatul Tănase - 7 acte materiale).

Faptele inculpaţilor Ţîncâ Dumitru şi Creţu Sorin Marius care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnăturii – a unui număr de 25 şi, respectiv, 14 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate

www.JURI.r

o

135

de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Ţîncâ - 25 acte materiale, inculpatul Creţu - 14 acte materiale).

Faptele inculpatului Bugnar Adrian Mihai care, la data de 15 august 2007, în calitate de membru al comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi a răspunsurilor la testul grilă - a unui număr de 28 de foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, a folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (28 acte materiale).

Faptele inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail, Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Alecu Viorel care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin aplicarea notei şi semnăturii - a unui număr de 12, 11 şi, respectiv, 4 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007, au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate

www.JURI.r

o

136

de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Gaicu - 12 acte materiale, inculpatul Cioroiu - 11 acte materiale, inculpatul Alecu – 4 acte materiale).

* * * * * *

În faţa primei instanţe, inculpaţii Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Ţîncâ Dumitru au solicitat, în temeiul art.334 Cod procedură penală, schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal - ceea ce ar atrage, în mod automat, absorbirea în aceeaşi infracţiune şi a actelor de folosire a respectivelor foi de concurs, arătând în motivare că lucrările scrise ale candidaţilor nu sunt înscrisuri oficiale, ci înscrisuri sub semnătură privată. Cererea a fost apreciată ca fiind neîntemeiată de către instanţa de fond, care a respins-o ca atare pentru următoarele considerente:

Definind înţelesul noţiunii de înscris oficial, art.150 alin.2 Cod penal prevede că fac parte din această categorie orice înscrisuri care emană de la o unitate din cele la care se referă art.145 Cod penal sau care aparţin unei asemenea unităţi.

Rezultă, aşadar, că sunt înscrisuri oficiale nu doar acele înscrisuri emise, confirmate sau întocmite de o unitate din cele prevăzute de art.145 Cod penal, ci şi înscrisurile care aparţin unei asemenea entităţi, în sensul că au fost depuse şi înregistrate la o astfel de unitate, indiferent dacă emană de la o altă unitate publică sau de la un particular.

S-a arătat că în cauză, deşi lucrările au fost elaborate de candidaţii înscrişi la concurs, în urma secretizării lor prin aplicarea ştampilei Inspectoratului pe colţul din dreapta sus şi a înregistrării lor în borderourile de predare întocmite şi semnate la finalul probei scrise atât de candidaţi, cât şi de membrii comisiei de examen, acestea au dobândit caracterul unor înscrisuri oficiale, aparţinând, din acest moment, unităţii la care au fost depuse şi care le-a înregistrat în propriile evidenţe.

www.JURI.r

o

137

Pe de altă parte, s-a constatat că acţiunile săvârşite de inculpaţi se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii de fals intelectual, din moment ce aceştia, prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor corecte şi/sau aplicarea notei şi semnăturii, chiar cu prilejul corectării lucrărilor, au falsificat respectivele înscrisuri în însuşi conţinutul lor, alterând adevărul cu privire la aspectele pe care acestea erau destinate să le probeze, prin atestarea, în mod nereal, că respectivii candidaţi au răspuns corect la întrebările cuprinse în testul grilă şi că notele acordate corespund pregătirii şi nivelului lor de cunoştinţe.

S-a considerat ca fiind îndeplinită şi cerinţa falsificării înscrisurilor cu prilejul întocmirii acestora, având în vedere că, pentru a putea produce consecinţe juridice, nu este suficient ca lucrările candidaţilor să fie doar completate de aceştia cu menţiunile privind datele de identitate şi cu răspunsurile la întrebări, ci este necesară şi evaluarea şi notarea lor, certificată prin semnătura corectorului, numai în acel moment înscrisul dobândind aptitudinea de a da naştere, a modifica sau a stinge un drept sau o obligaţie ori de a genera alte efecte juridice. Cu alte cuvinte, corectarea şi notarea foilor de răspuns ale candidaţilor a fost apreciată ca fiind integrată în acţiunea de întocmire a acestora, fiind, astfel, îndeplinită condiţia înscrisă în art.289 Cod penal.

În ceea ce priveşte calitatea specială cerută de lege subiectului activ, respectiv aceea de funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, s-a precizat că aceasta este îndeplinită în cauză, deoarece inculpaţii erau angajaţi ai I.S.U. „Dobrogea”, unitate prevăzută de art.145 Cod penal, fuseseră desemnaţi prin O.Z.U. nr. S/139/18.07.2007 ca membri ai comisei de evaluare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, fiindu-le prelucrate, în repetate rânduri, sub semnătură, atribuţiile ce le reveneau în această calitate.

Sub aspectul laturii subiective, prima instanţă a arătat că toţi inculpaţii au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că au prevăzut că prin acţiunile lor alterează adevărul cu privire la răspunsurile date de candidaţi şi notele care li se cuvin, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor.

Deşi unii dintre incupaţi (Alecu Viorel şi Gaicu Dănuţ Mihail) au contestat săvârşirea faptelor cu intenţie, susţinând că nu ştiau că lucrările pe care au aplicat note şi le-au semnat au fost întocmite în fals de ceilalţi membri ai comisiei de corectare, instanţa nu a reţinut această apărare, înlăturând-o,

www.JURI.r

o

138

având în vedere împrejurările concrete în care s-a desfăşurat activitatea de falsificare a foilor de răspuns.

În acest sens, în primul rând s-a arătat că îndemnul de desigilare şi refacere a lucrărilor a fost adresat de inculpatul Coman Neculai în prezenţa tuturor inculpaţilor, fiind greu de crezut că aceştia nu au recepţionat mesajul transmis, cu atât mai mult cu cât corectura s-a desfăşurat într-o sală de curs şi în prezenţa unui număr relativ redus de persoane, iar solicitările preşedintelui comisiei de examen vizau aspecte esenţiale privind modul de îndeplinire a atribuţiilor ce le reveneau pe parcursul desfăşurării activităţii. De altfel, inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail, realizând perfect ce li se cerea membrilor comisiei de corectare, a reacţionat verbal, fără, însă, ca reacţia sa să se materializeze prin întreruperea activităţii, acceptând să rămână în sala de concurs pentru a contribui la activitatea de falsificare a lucrărilor.

Pe de altă parte, în condiţiile în care inculpaţii citeau cu voce tare numele candidaţilor înscris pe foile de concurs, iar, după primirea acceptului din partea inculpatului Alexandrescu, procedau la întocmirea în fals a acestora, fiecare realizând câte o operaţiune (unii completau datele de identitate şi răspunsurile, alţii aplicau nota şi semnătura, iar alţii, ulterior, le ştampilau), este imposibil de crezut că inculpaţii Alecu Viorel şi Gaicu Dănuţ Mihail nu şi-au dat seama de ceea ce se întâmpla în sala de corectură, acceptând, în deplină cunoştinţă de cauză, să aplice note şi să semneze în calitate de corectori foi de răspuns ale candidaţilor, deşi cunoşteau că fuseseră întocmite în fals de colegii lor.

* * * * * *

Cu privire la infracţiunea de uz de fals, inculpaţii au susţinut cu ocazia judecării fondului că nu sunt autorii acesteia, arătând, în esenţă, că nu au participat la activitatea de centralizare şi afişare a rezultatelor examenului şi că foile de concurs ale candidaţilor au fost folosite de persoanele responsabile cu validarea acestuia. Prima instanţă a apreciat, însă, această susţinere ca fiind neîntemeiată şi, ca urmare, a înlăturat-o pentru următoarele considerente:

Potrivit art.291 Cod penal, constituie infracţiunea de uz de fals folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice.

În speţă, astfel cum rezultă din probele administrate, în ziua de 16 august 2007 inculpaţii, reluând activitatea întreruptă cu o seară înainte, au procedat la redesigilarea şi numerotarea lucrărilor candidaţilor înscrişi la

www.JURI.r

o

139

specialitatea „servanţi – conducători auto”, după care le-au folosit în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, deşi cunoşteau că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals. Prin înscrierea notelor obţinute prin fals în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, inculpaţii au contribuit efectiv la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate ca fiind reale, adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi.

S-a stabilit că tot inculpaţii au fost cei care au completat borderourile conţinând notele obţinute de candidaţi la proba scrisă şi au întocmit clasamentul acestora, împrejurarea că nu au introdus personal datele în sistem informatic şi nu au întocmit documentele cuprinzând rezultatele finale ale concursului neavând relevanţă sub aspectul elementului material al laturii obiective a infracţiunii de uz de fals, din moment ce respectivele borderouri, în care notele obţinute în fals de candidaţi au fost trecute ca fiind reale, au stat la baza redactării celorlalte documente oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, documente pe care toţi inculpaţii le-au semnat, certificând, astfel, realitatea celor consemnate şi însuşindu-şi conţinutul acestora (tabelul cu rezultatele finale ale concursului afişat pe 20.08.2007, procesul verbal din data de 21.08.2007).

Sub aspectul laturii subiective, instanţa de fond a considerat că toţi inculpaţii au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că au cunoscut caracterul fals al înscrisurilor şi împrejurarea că prin folosirea lor denaturează rezultatele concursului în scopul declarării, pe nedrept, ca fiind admişi a unora dintre candidaţi, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte, judecând ca instanţă de fond, a apreciat că sunt întrunite, în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi al celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal şi a dispus condamnarea inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru pentru comiterea acestora, reţinând în încadrarea juridică a faptelor şi

www.JURI.r

o

140

prevederile art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că au fost săvârşite în realizarea scopului urmărit prin infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal.

De asemenea, instanţa a reţinut şi prevederile art.75 lit.a) Cod penal, apreciind că sunt întrunite, în cauză, cerinţele pluralităţii ocazionale de făptuitori reglementate de aceste dispoziţii legale, arătând că incidenţa respectivei circumstanţe legale agravante nu este condiţionată de felul contribuţiei participanţilor (autori, instigatori sau complici) şi nici de locul sau momentul în care a avut loc participarea, importantă fiind cooperarea inculpaţilor la săvârşirea infracţiunilor menţionate, determinată de complexitatea şi multitudinea operaţiunilor ce trebuiau a fi realizate şi de nevoia unei mai lesnicioase executări a faptelor.

În ceea ce priveşte numărul actelor materiale reţinute în sarcina fiecărui inculpat, prima instanţă a arătat, aşa cum a precizat şi la pct.II din considerente, că va ţine seama de menţiunile făcute oral de reprezentantul Parchetului în şedinţa publică din data de 25.04.2012 numai în măsura în care acestea nu modifică situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, neputându-se realiza pe această cale o restrângere a activităţii infracţionale prezentată de procurorul semnatar al actului de inculpare şi dovedită de probele administrate în cauză.

S-a arătat că rechizitoriul este actul de sesizare a instanţei (art.264 alin.1 Cod procedură penală), care trasează coordonatele şi limitele activităţii de judecată (art.317 Cod procedură penală), obiectul respectivei activităţi fiind strict determinat de cuprinsul actului de inculpare şi neputând fi modificat ulterior, prin limitarea învestirii doar cu privire la anumite fapte, singurul remediu procesual în ipoteza absenţei unor probe care să demonstreze activitatea infracţională în ansamblul ei fiind acela al aplicării dispoziţiilor art.11 pct. 2 lit.a raportat la art.10 Cod procedură penală.

Ca atare, având în vedere şi precizările făcute de procurorul de şedinţă în sensul că numărul actelor materiale coincide cu cel al lucrărilor falsificate, astfel cum sunt individualizate în raportul de expertiză grafoscopică, instanţa va reţine în sarcina fiecărui inculpat un număr de acte materiale egal cu cel al foilor de concurs întocmite în fals de acesta, indiferent de natura contribuţiei sale constând fie în completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi a răspunsurilor la testul grilă, fie în aplicarea notei şi semnăturii, fie în efectuarea tuturor acestor operaţiuni.

Totodată, pentru motivele anterior expuse, Înalta Curte, în baza art.334 Cod procedură penală, a respins ca neîntemeiate cererile formulate de

www.JURI.r

o

141

inculpaţii Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Ţîncâ Dumitru privind schimbarea încadrării juridice a faptelor din infracţiunea prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal, în infracţiunea prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

b.) Prima instanță a apreciat că faptele inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa 3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a) Cod penal (inculpatul Deoşlea - 44 acte materiale, inculpatul Bugnar Marius Sorin - 50 acte materiale, inculpatul Datcu - 48 acte materiale, inculpatul Niculae - 31 acte materiale, inculpatul Dumitrescu - 26 acte materiale, inculpatul Tănase - 7 acte materiale, inculpatul Ţîncâ - 25 acte materiale, inculpatul Creţu - 14 acte materiale, inculpatul Bugnar Adrian Mihai - 28 acte materiale, inculpatul Gaicu - 12 acte materiale, inculpatul Cioroiu - 11 acte materiale, inculpatul Alecu – 4 acte materiale).

Răspunzând susţinerilor făcute de inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George, prin apărător ales, cu ocazia cuvântului la dezbateri - nematerializate, însă, prin formularea, anterior terminării cercetării judecătoreşti, a unei cereri de schimbare a încadrării juridice – în sensul că, în cauză, ar trebui reţinută doar infracţiunea prevăzută de art.246 Cod penal întrucât inculpatul nu a obţinut vreun avantaj prin comiterea faptelor, apărare

www.JURI.r

o

142

ce a fost invocată şi de către ceilalţi participanţi ca argument al solicitării lor de achitare, instanţa de fond a arătat următoarele:

Potrivit art.132 din Legea nr.78/2000, reprezintă infracţiune asimilată celor de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial. Aşadar, ceea ce determină, în concepţia şi reglementarea legii, asimilarea cu infracţiunile de corupţie a infracţiunii prevăzute de art.246 Cod penal este obţinerea de către funcţionarul public a unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial fie pentru sine, fie pentru altul. Sfera avantajelor patrimoniale ce pot fi procurate de autorul infracţiunii este foarte largă, cuprinzând orice folos sau profit evaluabil în bani şi care, atunci când este realizat, conduce la creşterea sau consolidarea patrimoniului persoanei.

În cauză, avantajul obţinut de inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor a constat în procurarea unui folos patrimonial pentru alţii, respectiv pentru candidaţii declaraţi, în mod nelegal, admişi la concurs, care au fost încadraţi pe nedrept la I.S.U. „Dobrogea”, împrejurarea invocată de inculpaţi, în sensul că nu au obţinut niciun avantaj material sau de altă natură în urma comiterii faptelor de care sunt acuzaţi neavând nicio relevanţă sub aspectul existenţei infracţiunii de corupţie menţionată.

Pe de altă parte, prin acţiunile lor, de încălcare repetată a atribuţiilor de serviciu, prin îndeplinirea defectuoasă a actelor la care erau obligaţi potrivit legii şi metodologiei, inculpaţii au cauzat o vătămare intereselor legale ale acelor candidaţi care, obţinând note de trecere, trebuiau declaraţi admişi la concurs şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, dar care, în urma acţiunilor frauduloase ale inculpaţilor, au fost, pe nedrept, respinşi la examen, cu consecinţa neangajării pe posturile pentru care au concurat.

S-a reţinut că toţi inculpaţii au acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că au prevăzut că, prin acţiunile lor, aduc atingere intereselor legale ale unor persoane şi procură un avantaj patrimonial injust altora, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor.

Ca urmare, având în vedere aceste considerente, Înalta Curte a apreciat că sunt întrunite, în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu

www.JURI.r

o

143

contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, motiv pentru care a dispus condamnarea inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru pentru comiterea, în formă continuată, a acesteia, reţinând şi dispoziţiile art.75 lit.a Cod penal faţă de împrejurarea cooperării celor 12 inculpaţi, împreună cu superiorii lor şi cu Costache Viorel, la săvârşirea respectivelor infracţiuni.

* * * * * *

Deşi au recunoscut - cu excepţia inculpatului Alecu Viorel - săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor prin actul de sesizare, inculpaţii au susţinut că au acţionat fără vinovăţie, respectiv sub imperiul constrângerii morale, arătând, în esenţă, că au executat un ordin ilegal dat de inspectorul şef al unităţii şi prim adjunctul său şi că, deşi au realizat caracterul ilicit al acestuia, au fost constrânşi să îl urmeze datorită consecinţelor în plan personal pe care le-ar fi avut de suportat dacă îl contestau (pierderea locului de muncă şi a veniturilor, imposibilitatea de a mai achita creditele, deteriorarea stării de sănătate etc).

Înalta Curte, judecând în fond cauza, pentru aceleaşi consideraţii ca cele expuse în cazul inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, a apreciat aceste susţineri ale inculpaţilor ca fiind neîntemeiate, arătând că ordinul nelegal al superiorului nu poate fi considerat ca reprezentând manifestarea unei ameninţări din partea acestuia, nici chiar în ipoteza în care emană de la o persoană influentă şi cu o poziţie înaltă în ierarhia militară, aşa cum era la acea dată inculpatul Trandafir Petre, subordonaţii având întotdeauna alternativa de a denunţa încălcarea legii de către comandantul lor atât la nivelul eşaloanelor superioare, cât şi prin sesizarea organelor de cercetare penală competente.

Or, în condiţiile în care inculpaţii au eludat cu ştiinţă dispoziţiile legale şi regulamentare care îi obligau să sesizeze forurile superioare şi organele de anchetă penală,prima instanţă nu a putut reţine în favoarea lor prevederile art.46 alin.2 Cod penal, hotărârea de a nu recurge la denunţarea faptelor nefiind consecinţa caracterului inevitabil al unui eventual pericol grav cu care fuseseră ameninţaţi, ci opţiunea lor personală, la care au recurs din interes şi pentru că nu au avut curajul să-şi asume răspunderea pentru declararea ordinului ca ilegal.

www.JURI.r

o

144

Aceste dispoziţii nu pot fi reţinute nici în privinţa inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail, care, deşi a reacţionat discret în momentul în care inculpatul Coman Neculai s-a adresat membrilor comisiei de corectare cu solicitarea de a desigila lucrările şi a proceda la refacerea lor, nu a întrerupt activitatea şi nu a părăsit sala de concurs, reacţia sa verbală nefiind materializată prin declararea ordinului ca ilegal şi denunţarea încălcării legii de către superiorul său.

Având în vedere toate aceste considerente, Înalta Curte a apreciat că nu sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru existenţa constrângerii morale, ca şi cauză care exclude caracterul penal al faptei, motiv pentru care a înlăturat apărările formulate sub acest aspect de inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, constatând că aceştia au comis faptele reţinute în sarcina lor cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

c.) În ceea ce priveşte infracţiunea prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, pentru care au fost trimişi în judecată inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, prima instanţă a constatat că în sarcina acestora s-a reţinut faptul că ar fi aderat la asocierea constituită de cadrele militare din conducerea unităţii în scopul săvârşirii infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals, fără, însă, ca procurorul să indice în rechizitoriu şi fără să rezulte din expunerea situaţiei de fapt acţiunile concrete ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a acestei infracţiuni.

S-a arătat că din prevederile art.323 Cod penal rezultă că asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni reprezintă o infracţiune distinctă, de sine-stătătoare, care nu depinde de infracţiunea sau infracţiunile proiectate şi care subzistă indiferent dacă scopul asocierii a fost sau nu realizat, alin.2 al textului de lege invocat făcând referire tocmai la autonomia asocierii în raport de comiterea infracţiunilor ce au intrat în scopul acesteia, indicând ca cele două elemente infracţionale distincte să fie tratate ca două infracţiuni concurente.

Or, în cauză, procurorul nu a indicat - iar probele administrate nu au demonstrat - existenţa unei activităţi autonome a inculpaţilor de aderare la gruparea infracţională constituită la iniţiativa comenzii unităţii, activitate care

www.JURI.r

o

145

să rămână distinctă de comiterea infracţiunilor ce au constituit scopul acesteia, acuzaţia adusă inculpaţilor prin rechizitoriu fundamentându-se exclusiv pe participaţia fiecăruia dintre aceştia la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intectual şi uz de fals pentru care au fost trimişi în judecată.

Contrar celor reţinute de procuror, Înalta Curte a arătat că aderarea la asocierea infracţională nu poate fi dedusă doar din participarea inculpaţilor la săvârşirea infracţiunilor ce au constituit scopul grupării şi nu poate fi echivalată cu aceasta, în lipsa unor elemente concrete care să demonstreze intrarea lor efectivă în asociere ca membri ai acesteia, întrucât aderarea, ca modalitate de săvârşire a infracţiunii, presupune manifestarea de voinţă - expresă sau tacită - a făptuitorului de a face parte din gruparea de persoane între care s-a înfăptuit asocierea şi de a participa la activitatea acesteia, în vederea realizării scopului infracţional comun, pe care îl cunoaşte şi doreşte să îl realizeze prin integrarea sa în grupul constituit.

În speţă, însă, nu s-a dovedit că inculpaţii ar fi avut ştiinţă de existenţa grupării constituite la iniţiativa conducerii unităţii, că ar fi cunoscut scopul acesteia sau că ar fi participat în vreun fel la activitatea desfăşurată pentru pregătirea comiterii celorlalte infracţiuni, potrivit planului stabilit şi disciplinei impuse de membrii coordonatori, săvârşirea de către aceştia a faptelor ilicite ce au constituit scopul asocierii fiind consecinţa unei hotărâri şi a unei înţelegeri spontane, întâmplătoare, ce se circumscrie strict dispoziţiilor art.75 alin.1 lit.a) Cod penal privind pluralitatea ocazională de făptuitori.

În condiţiile necunoaşterii de către inculpaţi a existenţei şi scopului asocierii, instanța de fond a precizat că nu se poate reţine o manifestare de voinţă conştientă a acestora în sensul intrării în gruparea infracţională, iar săvârşirea infracţiunilor ce au constituit scopul asocierii nu poate fi confundată cu acţiunea de aderare la grup, a cărei dovedire nu se poate limita, ca în cazul de faţă, doar la argumente ce vizează elemente din conţinutul specific al infracţiunilor scop.

Ca urmare, constatând că nu sunt întrunite nici sub aspectul laturii obiective şi nici al celei subiective elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instanța de fond, în temeiul art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin,

www.JURI.r

o

146

Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru pentru comiterea acestei infracțiuni.

C.) Cu privire la inculpatul Romanescu Eugen, Înalta Curte a constatat

că acesta a manifestat o atitudine constantă de nerecunoaştere a faptelor reţinute în sarcina sa prin actul de sesizare, negând, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, orice intervenţie efectuată la nivelul conducerii I.S.U. „Dobrogea” pentru favorizarea candidatului Gheorghiţă Florin Daniel, în vederea promovării, pe nedrept, de către acesta a concursului de încadrare a posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, organizat în vara anului 2007.

Astfel, audiat fiind de către procuror la datele de 30.06.2009, 6.07.2009 şi 6.09.2009 (filele 66, 67, 76 şi urm. vol. XXIV d.u.p.), inculpatul a arătat că, într-adevăr, în perioada premergătoare concursului, l-a vizitat pe inculpatul Coman Neculai la sediul Inspectoratului în vederea înmânării unei invitaţii oficiale la o acţiune demonstrativă a forţelor militare româno-americane, ocazie cu care i-a comunicat şi faptul că a venit însoţit de un candidat la acest examen, pe nume Gheorghiţă Florin Daniel, pe care l-a lăsat la poarta unităţii pentru a urma procedurile de înscriere; a mai arătat inculpatul că, deşi nu a intervenit în niciun fel la prim adjunctul inspectorului şef pentru favorizarea candidatului, l-a prezentat pe acesta ca fiind o persoană licenţiată, care a mai concurat pe un post la Jandarmi şi a fost respins cu notă mare, inculpatul Coman Neculai notând pe un bileţel numele lui Gheorghiţă Florin Daniel.

Aceleaşi aspecte au fost relevate de inculpatul Romanescu Eugen şi în faţa instanţei de fond, la data de 29.11.2011, însă într-o variantă nuanţată, acesta susţinând că nu îşi aminteşte dacă i-a dat detalii inculpatului Coman în legătură cu persoana candidatului, dacă i-a spus numele complet al acestuia şi nici dacă inspectorul şef adjunct l-a notat pe ceva.

Instanța de fond a remarcat că aceste susţineri au fost infirmate parţial de restul materialului probator administrat în cauză, din care rezultă că înmânarea invitaţiei a constituit doar un pretext pentru prezentarea candidatului Gheorghiţă Florin Daniel preşedintelui comisiei de examen, căruia inculpatul Romanescu Eugen i l-a recomandat ca fiind „nepotul" său care concurează pentru ocuparea unei funcţii de servant, solicitându-i să facă demersuri pentru ca membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să îl declare admis, chiar dacă teza lui nu ar obţine o notă de trecere.

www.JURI.r

o

147

În acest sens, instanța de fond a făcut referire la declaraţia inculpatului Coman Neculai din data de 3.06.2009 (fila 19 vol. XXI d.u.p.), în care acesta a confirmat atât vizita efectuată de inculpatul Romanescu Eugen la sediul unităţii, cu câteva zile înainte de examen, cât şi îndemnurile ce i-au fost adresate de inculpat pentru a întreprinde demersurile necesare determinării membrilor comisiei de examinare a lucrărilor scrise să îl favorizeze pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel - prezentat ca fiind nepotul său ce concura pentru un post de servant – prin declararea ca fiind admis, chiar dacă teza lui nu ar obţine o notă care să îi permită promovarea concursului.Mai mult, inculpatul Coman Neculai a precizat că a dat curs respectivei solicitări, notând pe loc numele candidatului şi asigurându-l pe inculpatul Romanescu Eugen de susţinerea sa, după care a introdus acel nume în lista concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi, configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel.

Săvârşirea de către inculpatul Romanescu Eugen a unor acte de determinare a preşedintelui comisiei de examen să intervină pe lângă subordonaţii săi în vederea favorizării candidatului Gheorghiţă Florin Daniel rezultă şi din procesul verbal de redare în formă scrisă a discuţiei ambientale purtată la data de 30.06.2009 între cei doi inculpaţi, interceptată în baza autorizaţiei emisă de judecator (filele 27-41 vol. XXII d.u.p.), din care reiese îngrijorarea manifestată de acesta pentru mersul anchetei penale, precum şi preocuparea sa de a da declaraţii care să corespundă cu cele făcute de inculpatul Coman Neculai. Astfel, discutând cu acesta din urmă pe tema cercetărilor penale efectuate în cauză de D.N.A., inculpatul Romanescu i-a confirmat fostului preşedinte al comisiei de examen numele candidatului pentru care a intervenit, i-a spus că a luat legătura cu el şi nu a dat declaraţii care să îi încrimineze, precum şi faptul că, dacă va fi audiat, va declara că l-a vizitat doar pentru înmânarea unei invitaţii oficiale, urmând ca şi inculpatul Coman să menţioneze acelaşi lucru.

Deşi în cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Coman Neculai a revenit asupra declaraţiei făcute în faţa procurorului, arătând că scopul vizitei efectuate de inculpatul Romanescu l-a constituit exclusiv înmânarea unei invitaţii oficiale şi că a discutat cu acesta doar chestiuni privind condiţiile de înscriere la concurs, punându-i, totodată, la dispoziţie tematica de examen pentru o rudă de-a sa, instanţa de fond nu a reținut aceste susţineri şi a înlăturat declaraţiile de retractare date de inculpat, apreciindu-le ca nesincere şi făcute cu scopul evident de a obţine exonerarea sa şi a inculpatului Romanescu Eugen de răspundere penală.

www.JURI.r

o

148

În acest sens, s-a reţinut că declaraţia dată de inculpatul Coman Neculai în faza de urmărire penală conţine o expunere completă şi credibilă a modului în care s-au derulat evenimentele şi s-au purtat discuţiile cu ocazia vizitei efectuate de inculpatul Romanescu la sediul Inspectoratului, dovadă în acest sens fiind şi faptul că, aşa cum rezultă din rapoartele de constatare şi de expertiză tehnico-ştiinţifică grafoscopică efectuate în cursul urmăririi penale, martorul Gheorghiţă Florin Daniel a fost unul dintre cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost întocmite în fals de membrii comisiei de corectare (de inculpatul Deoşlea Liviu), acesta fiind declarat, în mod nelegal, admis la concurs şi încadrat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altui candidat care, deşi obţinuse notă de trecere, a fost respins pentru că locul său a fost ocupat de către martor. Interesul inculpatului Romanescu Eugen pentru sprijinirea martorului Gheorghiţă Florin Daniel în demersul de promovare a examenului, rezultă şi din declaraţiile acestuia din urmă (filele 79 vol. XXIV d.u.p, 51 vol. XXIII d.u.p., fila 34 vol. VIII dos. instanţă), precum şi ale tatălui său, martorul Gheorghiţă Vasile (fila 35 vol. VIII dos. instanţă), care, deşi au manifestat o atitudine oscilantă şi nesinceră pe parcursul cercetării judecătoreşti, nu au negat totuşi relaţiile de prietenie care îi leagă de inculpat, încă de pe vremea când Gheorghiţă Vasile administra sera Primăriei Medgidia, faptul că au discutat cu acesta despre înscrierea la concursul organizat la I.S.U. „Dobrogea” şi nici împrejurarea că martorul Gheorghiţă Florin Daniel s-a deplasat în perioada premergătoare examenului la sediul Inspectoratului, însoţit de inculpat.

Menționând că dispoziţiile procesual penale nu conferă o valoare probatorie superioară declaraţiilor date în faza de urmărire penală, prima instanță a argumentat că pentru ca acestea să poată fi înlăturate din examinarea materialului probator este necesar ca declaraţiile de retractare să fie susţinute de o justificare valabilă. În acest context, s-a făcut referire la faptul că inculpatul Coman Neculai nu a oferit nicio explicaţie credibilă pentru schimbarea atitudinii sale procesuale astfel că, având în vedere şi împrejurarea că aceste declaraţii sunt contrazise de celelalte probe anterior menţionate, inclusiv de declaraţia inculpatului Romanescu dată în instanţă în cuprinsul căreia acesta a arătat că nu a primit de la inculpatul Coman niciun document în legătură cu examenul, instanţa a valorificat în plan probator declaraţia dată de inculpat în faza de urmărire penală, pe 3.06.2009, apreciind că aceasta corespunde adevărului în privinţa aspectelor relatate în legătură cu faptele inculpatului Romanescu Eugen.

www.JURI.r

o

149

S-a considerat că din probele expuse rezultă că în perioada premergătoare probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la specialitatea „servanţi – conducători auto”, inculpatul Romanescu Eugen, cu intenţie, l-a îndemnat pe inculpatul Coman Neculai să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine, la rândul său, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească defectuos îndatoririlor ce le reveneau, pentru a-l favoriza pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, în scopul declarării acestuia ca fiind admis la concurs şi angajat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altui concurent, care, chiar dacă ar fi obţinut notă de trecere, să fie declarat respins, iar locul său să fie ocupat de martorul menţionat. Deşi din materialul probator nu rezultă un îndemn expres al inculpatului Romanescu adresat preşedintelui comisiei de examen în sensul încălcării de către acesta şi de ceilalţi membri ai comisiei de corectare a atribuţiilor de serviciu, s-a reținut că inculpatul a exercitat acţiunea de determinare tocmai în vederea îndepliniriri defectuoase a actelor ce intrau în sfera acestor îndatoriri, fiind conştient de faptul că favorizarea unui candidat pentru a promova pe nedrept examenul nu se poate realiza decât prin exercitarea abuzivă a atribuţiilor de serviciu de către persoanele responsabile de organizarea şi desfăşurarea acestuia.

În drept, instanţa de fond a apreciat că fapta inculpatului Romanescu Eugen care, în perioada premergătoare probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la specialitatea „servanţi – conducători auto”, cu intenţie, l-a îndemnat pe inculpatul Coman Neculai să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine, la rândul său, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească defectuos îndatoririlor ce le reveneau, pentru a-l favoriza pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, în scopul declarării acestuia ca fiind admis la concurs şi angajat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altui concurent, care, chiar dacă ar fi obţinut notă de trecere, să fie declarat respins, iar locul său să fie ocupat de martorul menţionat, întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal.

S-a considerat că îndemnul adresat de inculpatul Romanescu Eugen preşedintelui comisiei de examen se încadrează atât în sfera unui act de determinare directă a acestuia de a-şi nesocoti îndatoririle de serviciu, dar şi în cadrul unui act de instigare mediată, în sensul de i-a determina pe ceilalţi

www.JURI.r

o

150

membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile ce le reveneau în respectiva calitate, fiind, aşadar îndeplinite şi cerinţele coinstigării, ca formă a participaţiei penale.

Inculpatul a acţionat cu vinovăţie sub forma intenţiei directe, în sensul că a prevăzut că, prin acţiunea sa, îl determină pe preşedintele comisiei de examen şi pe ceilalţi membri ai acesteia să-şi îndeplinească în mod defectuos atribuţiile de serviciu în scopul procurării unui avantaj patrimonial pentru martorul Gheorghiţă Florin Daniel constând în promovarea pe nedrept a concursului şi angajarea sa ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptei.

Ca urmare, constatând că sunt întrunite, în cauză, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, Înalta Curte a dispuns, cu ocazia judecării fondului cauzei, condamnarea inculpatului Romanescu Eugen pentru comiterea acesteia.

Prima instanță a menționat că deşi inculpatul a fost trimis în judecată pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii anterior arătate, nici din situaţia de fapt descrisă în rechizitoriu şi nici din probele administrate în cauză în ambele faze procesuale, nu rezultă comiterea de către acesta a unei pluralităţi de acte materiale, care să prezinte fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni de instigare la abuz în serviciu. Dimpotrivă, instanța s-a referit la faptul că atât procurorul anchetator, cât și instanţa de judecată a reținut un singur act de determinare săvârşit de inculpatul Romanescu Eugen în legătură cu candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, motiv pentru care, în temeiul art.334 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public la termenul de judecată din data de 25.04.2012 şi a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în cea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal.

Cu privire la infracţiunile de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2

www.JURI.r

o

151

Cod penal, pentru care inculpatul Romanescu Eugen a mai fost trimis în judecată prin acelaşi act de sesizare, s-a reţinut, în esenţă, de către procuror că acesta l-ar fi îndemnat pe inculpatul Coman Neculai nu doar să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine în acelaşi sens şi pe membrii comisiei de corectare, dar şi să-i instige pe aceştia să procedeze la falsificarea lucrării aparţinând candidatului Gheorghiţă Florin Daniel şi să folosească respectiva lucrare în scopul declarării lui ca fiind admis la examen.

Deşi procurorul a făcut aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal în privinţa ambelor infracţiuni, totuși a reţinut în sarcina inculpatului Romanescu Eugen un singur act de determinare comis în legătură cu candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, motiv pentru care instanţa, în temeiul art.334 Cod procedură penală, a admis cererea formulată de reprezentantul Ministerului Public la termenul de judecată din data de 25.04.2012 şi a dispus schimbarea încadrării juridice din infracţiunile prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în cele prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000.

În al doilea rând, instanţa a constatat că din nicio probă administrată în cauză nu rezultă exercitarea de către inculpatul Romanescu Eugen a vreunui act de instigare a inculpatului Coman Neculai şi a membrilor comisiei de examinare a lucrărilor scrise să falsifice foaia de răspuns a candidatului Gheorghiţă Florin Daniel şi să o folosească pentru declararea acestuia ca fiind admis la concurs, activitatea de determinare vizând strict încălcarea de către aceştia a îndatoririlor de serviciu în scopul favorizării concurentului menţionat, fără să fie indicată modalitatea concretă în care urma să se realizeze aceasta, respectiv prin întocmirea în fals a foii de răspuns.

Or, Înalta Curte a arătat că pentru a reţine participaţia penală sub forma instigării este necesar ca activitatea de determinare să aibă ca obiect o anumită faptă prevăzută de legea penală, bine individualizată, astfel încât cel instigat să cunoască obiectul instigării şi să ia hotărârea infracţională în deplină cunoştinţă de cauză. Extinderea de către procurorul de caz a activităţii de instigare la alte fapte penale pe care inculpatul Romanescu Eugen nu le-a prevăzut, nu le-a urmărit şi nici nu le-a acceptat, constituie o simplă speculaţie a acuzării, ce nu a putut fi valorificată de instanţă în lipsa

www.JURI.r

o

152

unor probe care să demonstreze respectiva activitate. De altfel, din procesul verbal de redare în formă scrisă a discuţiei ambientale purtată la data de 30.06.2009 între inculpaţii Coman Neculai şi Romanescu Eugen a rezultat că acesta din urmă nu a cunoscut modul în care martorul Gheorghiţă Florin Daniel a fost ajutat să promoveze concursul, fostul preşedinte al comisiei de examen explicându-i interlocutorului său că membrii comisiei de corectare au falsificat lucrările unor candidaţi, care au fost deja identificaţi de către anchetatori, fiind necesar ca inculpatul Romanescu să-i comunice numele concurentului pentru care a intervenit, pentru a stabili dacă acesta se află pe lista candidaţilor ale căror lucrări au fost întocmite în fals.

Ca urmare, având în vedere că în cauză nu s-a probat existenţa vreunui act de determinare comis de inculpatul Romanescu Eugen asupra preşedintelui şi membrilor comisiei de examinare de a falsifica lucrarea candidatului Gheorghiţă Florin Daniel şi de a o folosi în vederea denaturării rezultatelor concursului, Înalta Curte, în temeiul art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, precum şi a celei de instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, întrucât faptele nu există.

D.) În ceea ce îl priveşte pe inculpatul Rusmănică Mircea, instanţa a

reţinut că acesta a fost trimis în judecată pentru săvârşirea, în concurs real, a câte 4 infracţiuni de instigare la fals intelectual prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000 şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, reţinându-se, în esenţă, de către procuror că acesta, în baza unor rezoluţii infracţionale distincte, în zilele premergătoare datei de 15.08.2007, când s-a desfăşurat în cadrul Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea" proba scrisă a concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute pentru Etapa a II-a de Profesionalizare, a intervenit, prin intermediul inculpatului Trandafir

www.JURI.r

o

153

Petre, la membrii comisiei de examinare la categoria „servanţi - conducători auto" pentru falsificarea foilor de concurs ale unui număr de 4 candidaţi ce au fost declaraţi în fals admişi, vătămându-se, astfel, interesele legale ale unui număr de 4 părţi vătămate, respectiv candidaţi ce trebuiau să fie declaraţi admişi, dar au fost respinşi pentru că locurile lor au fost ocupate de candidaţii favorizaţi, creându-se un prejudiciu estimat în cuantum de 138.000 lei.

Deşi în dispozitivul rechizitoriului (pg. 78), din eroare, procurorul nu a mai indicat numărul infracţiunilor de instigare la fals intelectual, la uz de fals şi la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor reţinute în sarcina inculpatului, acest aspect rezultă cu certitudine din menţiunile făcute cu prilejul stabilirii încadrării juridice a faptelor (pg. 68), din cuprinsul Ordonanţei nr.92/P/2007 din data de 13.07.2009, prin care s-a schimbat în cursul urmăririi penale calificarea juridică a acestora (fila 3 vol. XXIV d.u.p.), precum şi din procesul verbal de prezentare a materialului de urmărire penală (fila 2 vol. XXVI d.u.p.), fiind, de asemenea, confirmat şi de către procurorul de şedinţă care, la termenul de judecată din data de 25.04.2012 a arătat că inculpatul a fost trimis în judecată pentru câte 4 acte de instigare la fiecare dintre infracţiunile de fals intelectual, uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în concurs real.

Totodată, s-a reţinut că inculpatul Rusmănică Mircea a mai fost trimis în judecată şi pentru săvârşirea câte unei infracţiuni de instigare, neurmată de executare, la fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, la uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000 şi la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, constând în faptul că, în aceeaşi perioadă de timp, a intervenit în acelaşi mod şi scop la inculpatul Trandafir Petre pentru a-l favoriza pe candidatul Jeanu Marcel, care, însă, nu a mai fost „ajutat" de membrii comisiei de examinare şi a fost declarat respins la examen, întrucât fusese scos de pe lista de candidaţi favorizaţi, fără ca inspectorul şef să cunoască respectiva împrejurare.

Audiat fiind atât în cursul urmăririi penale (filele 25, 32, 34 şi 2 vol. XXIV d.u.p.), cât şi în faza cercetării judecătoreşti (declaraţie din 30.09.2011 – filele 1-3 vol. IV dos. instanţă), inculpatul Rusmănică Mircea a negat comiterea faptelor ce formează obiectul acuzaţiilor penale, arătând, în esenţă, că nu i-a

www.JURI.r

o

154

adresat inspectorului şef al I.S.U. „Dobrogea” nicio rugăminte sau îndemn în sensul favorizării unora dintre candidaţii înscrişi la concurs şi că discuţia referitoare la martorul Jeanu Marcel s-a limitat strict la obţinerea unor relaţii privind condiţiile de înscriere şi probele de concurs.

Examinând materialul probator administrat în cauză în ambele faze procesuale, Înalta Curte a constatat că acesta confirmă susţinerile inculpatului Rusmănică Mircea şi conduc la concluzia certă că nu pot fi reţinute în sarcina lui infracţiunile pentru care a fost trimis în judecată.

a.) Astfel, din expunerea de către procurorul anchetator a situaţiei de fapt a rezultat că cele (câte) 4 infracţiuni de instigare la fals intelectual, la uz de fals şi la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor reţinute în sarcina inculpatului ar fi fost săvârşite cu ocazia unei întâlniri colegiale organizată de conducerea I.S.U. „Dobrogea” la sediul Grupului II de Intervenţie Port, la care au participat atât angajaţi ai Inspectoratului, cât şi cadre militare şi civili din alte unităţi militare şi instituţii publice, prilej cu care inculpatul Rusmănică Mircea l-a informat pe inspectorul şef despre existenţa unor candidaţi provenind din rândurile Marinei Militare şi i-a solicitat acestuia să îi susţină pentru promovarea concursului, în sensul de a fi declaraţi admişi cu sprijinul ofiţerilor corectori, chiar dacă nu ar obţine note de trecere. Printre concurenţii indicaţi de inculpat pentru a fi ajutaţi să promoveze examenul, procurorul l-a reţinut pe numitul Omer Orhan, după care, prezentând o listă a candidaţilor admişi prin fals la concurs şi care proveneau din rândurile Marinei Militare, acesta a concluzionat că, în cauză, au fost identificate „ca persoane determinabile, un număr de 4 candidaţi ... introduşi pe lista de protejaţi datorită insistenţelor şi influenţelor exercitate de .... Rusmănică Mircea”.

Instanța de fond a observat că întâlnirea organizată cu câteva zile înainte de susţinerea probei scrise la sediul Grupului II de Intervenţie Port nu este negată de niciunul dintre inculpaţii prezenţi la aceasta (Trandafir Petre, Coman Neculai, Costache Viorel, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Rusmănică Mircea, Gaicu Dănuţ Mihail), toţi declarând că masa festivă la care au participat nu a avut un scop anume şi nu a fost singura de acest gen iniţiată de conducerea I.S.U. „Dobrogea", încadrându-se pe linia relaţiilor de socializare şi colaborare între diferite structuri ale Inspectoratului, precum şi între acesta şi celelalte instituţii cu care coopera în timpul intervenţiilor comune, uzanţa organizării respectivelor întâlniri fiind instituită de inspectorul şef Trandafir Petre încă de la numirea sa la comanda unităţii. De asemenea, s-a remarcat că niciunul dintre inculpaţi nu a contestat împrejurarea că s-au purtat cu acea ocazie discuţii legate de concursul

www.JURI.r

o

155

organizat la I.S.U. „Dobrogea” în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, însă fiecare a prezentat variante diferite cu privire la conţinutul respectivelor discuţii, instanţa urmând a valorifica acele declaraţii care se coroborează atât între ele, cât şi cu restul materialului probator administrat în cauză.

Sub acest aspect, o primă menţiune făcută de prima instanță se referă la declaraţia dată de inculpatul Coman Neculai la data de 3.06.2009, în care acesta a făcut trimitere la pretinse intervenţii realizate cu altă ocazie asupra sa de inculpatul Rusmănică Mircea, declaraţie pe care, însă, instanţa nu a reținut-o, apreciind-o ca nefiind concludentă şi utilă cauzei întrucât, pe de o parte, vizează fapte ce nu formează obiectul actului de inculpare, iar, pe de altă parte, aceasta este singulară, nefiind confirmată de nicio altă probă administrată în speţă şi retractată chiar de inculpat în cursul cercetării judecătoreşti.

Având în vedere celelalte declaraţii date în cursul urmăririi penale, instanţa a constatat că inculpaţii Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel (declaraţii din 9.06.2009 – filele 117, 119 şi 124 vol. XXI d.u.p.) şi Costache Viorel (declaraţie din 13.07.2009 – fila 64 vol. XXIV d.u.p.) au susţinut existenţa unor solicitări adresate de inculpatul Rusmănică Mircea inspectorului şef al unităţii în vederea sprijinirii la concurs a unor candidaţi ce proveneau din arma Marinei Militare, unii dintre inculpaţi arătând că nu s-au indicat nume de concurenţi şi nu s-au făcut promisiuni din partea inculpatului Trandafir Petre (Coman Neculai, Niculae Andrei Gabriel şi Costache Viorel), în timp ce inculpatul Alexandrescu Gabriel a precizat că, dimpotrivă, au fost menţionate astfel de nume, respectiv cel al numitului Omer Orhan, şi că inspectorul şef ar fi dat asigurări că solicitările de ajutor vor fi rezolvate.

S-a observat că aceste declaraţii date de inculpaţi, nuanţate cu ocazia confruntării lor cu inculpatul Rusmănică Mircea (filele 39–60 vol. XXIV d.u.p.), nu se coroborează între ele, dar nici cu restul probelor administrate în cauză, fiind, totodată, retractate de acuzaţi pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Sub acest aspect, instanța de fond a menţionat, în primul rând, că efectuarea unor demersuri ale inculpatului Rusmănică în scopul favorizării martorului Omer Orhan a fost negată în mod constant de aceştia, iar poziţia lor procesuală a fost confirmată atât de înscrisurile depuse în probaţiune la dosar (adresa nr. A1593/19.03.2012 a U.M. 02039 Constanţa – fila 94 vol.VIII dos. instanţă), din care rezultă că martorul nu a fost niciodată angajat al unităţii militare al cărei comandant era inculpatul sau al vreuneia dintre unităţile din subordine, cât şi de împrejurările în care s-au derulat ulterior

www.JURI.r

o

156

evenimentele pe parcursul desfăşurării concursului organizat în vara anului 2007 la I.S.U. „Dobrogea”. Astfel, cu excepţia inculpatului Alexandrescu Gabriel, care, cu ocazia audierii sale în instanţă, a susţinut că unul dintre numele de candidaţi favoriţi indicaţi de inspectorul şef a fost cel al martorului Omer Orhan, recomandat de inculpatul Rusmănică, niciun alt inculpat nu a făcut referire la respectivul martor ca fiind unul dintre „protejaţii” inculpatului Trandafir Petre, aspect care a fost negat, de altfel, atât de acesta din urmă, cât şi de inculpatul Rusmănică şi de martorul Omer Orhan (fila 64 vol. XXIV d.u.p., fila 118 vol. VIII dos. instanţă). Totodată, susţinerea inculpatului Alexandrescu în sensul favorizării numitului Omer Orhan pentru a fi declarat admis la examen nu este confirmată de nicio altă probă, dimpotrivă, aşa cum a reţinut şi procurorul de caz în cuprinsul rechizitoriului (pg. 26), cercetările efectuate în cauză neputând să stabilească că foaia de concurs a respectivului candidat ar fi fost întocmită în fals de membrii comisei de corectare şi că, astfel, acesta ar fi promovat în mod fraudulos examenul.

În al doilea rând, prima instanță a precizat că, deşi procurorul a enumerat în cuprinsul rechizitoriului mai mulţi candidaţi ce au fost declaraţi, prin fals, admişi la concurs şi care proveaneau din rândurile Marinei Militare (pg.28), menţionând că, dintre aceştia, au fost identificaţi cel puţin 4 care au fost introduşi de inculpatul Trandafir, la solicitarea lui Rusmănică Mircea, pe lista concurenţilor ce trebuiau ajutaţi să promoveze examenul, nu s-a indicat raţionamentul prin care s-a ajuns la stabilirea acestui număr, probele care conduc spre o asemenea cifră şi care demonstrează legătura dintre respectivii concurenţi şi inculpatul Rusmănică, precum şi faptul că aceştia ar fi fost inseraţi de inspectorul şef pe lista candidaţilor „protejaţi”, aspectele menționate fiind simple speculaţii ale procurorului anchetator ce nu au putut fi valorificate de instanţă în lipsa unor dovezi care să demonstreze respectivele fapte.

Nu în ultimul rând, s-a menționat că susţinerile făcute de inculpaţii Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Costache Viorel în cursul urmăririi penale în legătură cu conţinutul discuţiilor purtate cu ocazia întâlnirii organizate la sediul Grupului II de Intervenţie Port au fost retractate de aceştia în faţa instanţei de judecată, când au arătat că, deşi inculpatul Rusmănică Mircea a făcut referire la existenţa unor candidaţi ce provin din arma Marinei Militare, foarte bine pregătiţi profesional şi care, dacă ar fi admişi, ar constitui un adevărat câştig pentru Inspectorat, nu a indicat niciun nume al unui astfel de candidat şi nu a adresat nicio solicitare inspectorului şef sau vreunui alt membru al comisiei de examen aflat de faţă

www.JURI.r

o

157

în sensul sprijinirii, prin mijloace frauduloase, a acestora în scopul de a promova concursul, aceeaşi atitudine fiind adoptată şi de inculpatul Trandafir Petre, care nu a dat nicio asigurare invitatului său în sensul ajutării subordonaţilor acestuia pentru a fi declaraţi admişi la examen.

Chiar dacă dispoziţiile procesual penale nu stabilesc o ordine de preferinţă a declaraţiilor în funcţie de etapa procesuală în care au fost făcute şi nu conferă o valoare probatorie superioară celor date în faza cercetării judecătoreşti, Înalta Curte a valorificat în speţă, în procesul de evaluare a materialului probator referitor la inculpatul Rusmănică Mircea, declaraţiile date de inculpaţii Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Costache Viorel în faţa instanţei, apreciind că acestea reflectă adevărul şi se coroborează cu celelalte date şi împrejurări ce rezultă din ansamblul probator al cauzei. Deşi inculpaţii au adoptat, în general, poziţii contradictorii pe parcursul procesului penal, având interese contrare în cauză, s-a constatat că aceştia au manifestat o atitudine comună în faţa instanţei cu privire la faptele de care este acuzat inculpatul Rusmănică Mircea, atitudine care nu poate fi suspectată de subiectivism sau interpretată în sensul voinţei de a obţine exonerarea lui de răspundere penală, din moment ce nu există niciun indiciu în acest sens, iar aspectele şi împrejurările relevate de respectivii inculpaţi au fost confirmate şi de celelalte dovezi administrate pe parcursul procedurii judiciare.

Astfel, faptul că inculpatul Rusmănică Mircea nu a adresat cu prilejul mesei festive din Port niciun îndemn sau solicitare inculpatului Trandafir Petre în vederea favorizării unor candidaţi rezultă şi din declaraţiile acestora date în cursul urmăririi penale (inculpatul Rusmănică) şi al cercetării judecătoreşti (ambii inculpaţi), în care au subliniat caracterul colegial, amical al întâlnirii şi al discuţiilor purtate, precum şi atitudinea de dezaprobare manifestată de inculpatul Rusmănică faţă de încercarea unor angajaţi ce proveneau din arma Marinei Militare de a se transfera la I.S.U. „Dobrogea”.

Totodată, în cauză nu s-a demonstrat nicio legătură între cei 4 presupuşi candidaţi „determinabili” indicaţi de procuror ca fiind recomandaţi de inculpatul Rusmănică Mircea şi acesta din urmă şi nici includerea pe lista de favoriţi a respectivilor concurenţi la solicitarea inculpatului transmisă inspectorului şef, fiind vorba de o simplă supoziţie a anchetatorilor, neverificată şi nedemonstrată de probele administrate pe parcursul procesului penal. Pe de altă parte, cercetările efectuate nu au stabilit că martorul Omer Orhan ar fi fost recomandat de inculpatul Rusmănică inspectorului şef al unităţii şi nici că acesta ar fi promovat fraudulos examenul, nefăcând parte din

www.JURI.r

o

158

cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost întocmite în fals de membrii comisiei de corectare.

De asemenea, existenţa unor intervenţii sau solicitări din partea inculpatului Rusmănică adresate lui Trandafir Petre nu este confirmată nici de martorii Gudacu Stelian şi Cojoc Costică ( fila 113 vol. XXIV d.u.p., filele 36, 37 vol. VIII dos. instanţă), care au participat la întâlnirea organizată la sediul Grupului II de Intervenţie Port şi nu rezultă nici din procesul verbal de transcriere a discuţiei ambientale purtată la data de 16.06.2009 între acesta şi inculpatul Costache Viorel, interceptată în baza autorizaţiei emisă de judecător (filele 1-20 vol. XXII d.u.p.), în cuprinsul căreia inculpatul Rusmănică Mircea a afirmat tranşant că „Eu nu l-am rugat cu nimic pe el, pentru că nu cred că putea să rezolve ceva Petrică, pentru că era un concurs ... N-am fost niciodată cu Petrică, nici nu-mi amintesc vreodată să-i fi cerut eu lui Petrică ceva. ... Scafandrii de la Centrul de scafandrii ... ne-am supărat într-un pic când, am şi discutat cu Trandafir, când ni i-aţi luat”.

Pe de altă parte, este de greu de crezut că inculpatul Rusmănică Mircea, prin poziţia pe care o deţinea în momentul respectiv, şi anume aceea de Comandant al Flotei şi Comandant al Garnizoanei Constanţa, ar fi recurs la instigarea în public a inspectorului şef al I.S.U. „Dobrogea” să fraudeze concursul, în prezenţa unor persoane ce făceau parte din diverse instituţii şi ocupau diferite funcţii, inclusiv de conducere, ştiut fiind faptul că asemenea intervenţii se fac, de regulă, în condiţii de clandestinitate, tocmai pentru a evita descoperirea faptelor, suportarea unor consecinţe în plan disciplinar şi tragerea la răspundere penală a autorilor.

Ca urmare, faţă de toate aceste considerente, în demersul de evaluare a materialului probator referitor la inculpatul Rusmănică Mircea Înalta Curte a valorificat declaraţiile date în cursul cercetării judecătoreşti de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Costache Viorel, care se coroborează pe deplin cu celelalte împrejurări ce rezultă din ansamblul probator al cauzei, apreciind că singurele fapte ce pot fi reţinute cu certitudine în sarcina inculpatului Rusmănică constau în participarea acestuia la întâlnirea colegială de la sediul Grupului II de Intervenţie Port şi la discuţia purtată între participanţi în legătură cu concursul ce se afla în curs de desfăşurare la I.S.U. „Dobrogea”, prilej cu care a făcut referire la existenţa unor candidaţi ce provin din arma Marinei Militare şi la meritele lor profesionale, menţionând că ar reprezenta un câştig pentru Inspectorat în cazul în care vor fi declaraţi admişi la examen.

www.JURI.r

o

159

În cauză nu a rezultat că inculpatul Rusmănică Mircea ar fi adresat cu aceeaşi ocazie îndemnuri inculpatului Trandafir Petre, în sensul de a interveni la membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise pentru a-i determina să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să falsifice foile de răspuns ale unui număr de 4 candidaţi şi să le folosească pentru declararea, în mod nelegal, a acestora ca fiind admişi la examen şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor 4 persoane care, chiar dacă ar obţine note de trecere, să fie declarate respinse, motiv pentru care Înalta Curte, în temeiul art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea acestuia pentru săvârşirea a câte patru infracţiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, constatând că faptele nu există în materialitatea lor.

b.) Cu privire la faptele reţinute în sarcina inculpatului Rusmănică Mircea în legătură cu candidatul Jeanu Marcel, se constată că nici acesta şi nici inculpatul Trandafir Petre nu au negat existenţa unei discuţii referitoare la respectivul concurent, purtată anterior examenului, cu prilejul unei întâlniri oficiale ce a avut loc la sediul Prefecturii Constanţa, iar introducerea lui pe lista „favoriţilor” rezultă din declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, fiind, totodată, confirmată şi de inculpatul Trandafir Petre.

Ceea ce interesează, însă, sub aspectul existenţei faptelor de care este acuzat inculpatul Rusmănică Mircea şi al calificării lor ca infracţiuni este conţinutul discuţiei purtate de acesta cu inculpatul Trandafir Petre, independent de demersul ulterior al inspectorului şef de a-l indica pe candidatul Jeanu Marcel ca fiind una dintre persoanele ale căror lucrări urmau a fi falsificate în scopul promovării, pe nedrept, a examenului.

Sub acest aspect, se observă că, în cursul urmăririi penale, cu ocazia audierii şi confruntării sale cu Trandafir Petre (filele 32 şi 39 vol. XXIV d.u.p.), inculpatul Rusmănică Mircea a susţinut că discuţia cu inspectorul şef s-a limitat doar la obţinerea unor informaţii privind procedura de examen şi modalitatea de desfăşurare a acestuia, fără să fi adresat, cu acest prilej,

www.JURI.r

o

160

interlocutorului său vreo solicitare sau îndemn în sensul sprijinirii candidatului Jeanu Marcel să promoveze pe nedrept concursul.

Efectuarea de către inculpatul Rusmănică Mircea a unor demersuri în sensul sprijinirii candidatului Jeanu Marcel să promoveze în mod fraudulos examenul nu este confirmată nici de inculpatul Trandafir Petre, care a arătat, însă, cu ocazia confruntării efectuate, că inculpatul i-a relatat despre un vecin de-al său ce provenea dintr-o familie nevoiaşă şi că l-a rugat dacă este posibil să-l ajute la examen, dându-i numele şi prenumele, pe care le-a notat într-o agendă; a mai menţionat, totodată, inculpatul că, la rugămintea lui Rusmănică Mircea, i-a spus acestuia că o să încerce să îl ajute, fără să dea, însă, alte detalii.

Susţinerile inculpatului Trandafir Petre sunt singurele probe ce conturează, în afara declaraţiilor inculpatului Rusmănică Mircea, conţinutul discuţiilor purtate de cei doi în legătură cu candidatul Jeanu Marcel şi ele trebuie examinate prin prisma precizărilor şi completărilor aduse cu ocazia audierii în faţa instanţei (declaraţia din 25.04.2012), când inculpatul a arătat că ajutorul solicitat de interlocutorul său a constat în punerea la dispoziţia martorului a tematicii de concurs şi nicidecum în favorizarea lui pentru a promova pe nedrept examenul. Cum un asemenea ajutor nu a fost indicat de inculpatul Trandafir nici cu ocazia confruntării sale cu inculpatul Rusmănică, fiind negat, totodată, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei (declaraţia din 30.09.2011), şi de acesta din urmă, Înalta Curte a reţinut în sarcina inculpatului Rusmănică Mircea doar solicitarea pe care i-a adresat-o inspectorului şef de a-i acorda martorului Jeanu Marcel un tratament preferenţial constând în punerea la dispoziţia sa a tematicii de examen, nefiind identificată nicio acţiune a acestuia în sensul îndemnării inculpatului Trandafir Petre să intervină pe lângă membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise pentru a-i determina să falsifice foaia de răspuns a martorului şi să o folosească în scopul declarării lui, pe nedrept, ca fiind admis la examen. În acelaşi sens este şi procesul verbal de transcriere a discuţiei ambientale purtată la data de 16.06.2009 între inculpaţii Rusmănică Mircea şi Costache Viorel, interceptată în baza autorizaţiei emisă de judecător (filele 1-20 vol. XXII d.u.p.), în cuprinsul căreia primul inculpat a afirmat tranşant că „Eu nu l-am rugat cu nimic pe el, pentru că nu cred că putea să rezolve ceva Petrică, pentru că era un concurs ... Eu nu am niciun vecin scafandru. Nu-ţi face probleme. ... N-am fost niciodată cu Petrică, nici nu-mi amintesc vreodată să-i fi cerut eu lui Petrică ceva”.

www.JURI.r

o

161

Potrivit art.25 Cod penal, una dintre condiţiile cerute de lege pentru existenţa instigării o reprezintă aceea ca activitatea de determinare să privească săvârşirea de către instigat a unei fapte prevăzută de legea penală, în lipsa unui asemenea obiect al activităţii de determinare neputând fi reţinută această formă a participaţiei penale. În cauză, s-a constatat că deşi îndemnul adresat de inculpatul Rusmănică inspectorului şef a vizat încălcarea de către acesta a atribuţiilor ce îi reveneau, prin acordarea unui tratament preferenţial martorului şi punerea la dispoziţia sa a tematicii de examen în alte condiţii decât cele prevăzute de metodologie, această nesocotire a îndatoririlor de serviciu la care s-a instigat nu se circumscrie infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, nefiind de natură să aducă atingere drepturilor celorlalţi concurenţi şi nici să producă un avantaj patrimonial inculpatului Trandafir sau altcuiva.

Aşa fiind, constatând că activitatea de determinare săvârşită de inculpatul Rusmănică Mircea nu a avut ca obiect o faptă prevăzută de legea penală, instanţa apreciază că nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii de instigare, neurmată de executare, la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, motiv pentru care, în baza art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.d) Cod procedură penală, a dispus achitarea inculpatului pentru comiterea acesteia.

De asemenea, având în vedere că din probele administrate în cauză nu rezultă că inculpatul Rusmănică Mircea ar fi adresat, cu aceeaşi ocazie, îndemnuri inculpatului Trandafir Petre în sensul de a interveni la membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise pentru a-i determina să falsifice foaia de răspuns a candidatului Jeanu Marcel şi să o folosească pentru declararea, în mod nelegal, a acestuia ca fiind admis la examen şi încadrat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altei persoane care, chiar dacă ar obţine notă de trecere, să fie declarată respinsă, Înalta Curte, în temeiul art.11 pct. 2 lit.a) raportat la art.10 alin.1 lit.a) Cod procedură penală, a dispus achitarea acestuia pentru instigare, neurmată de executare, la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, şi uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din

www.JURI.r

o

162

Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, constatând că faptele nu există în materialitatea lor.

Totodată, faţă de faptul că materialul probator administrat în cauză, astfel cum a fost anterior expus, nu a confirmat săvârşirea de către inculpatul Rusmănică Mircea a unei pluralităţi de acte materiale care, fiecare în parte, să prezinte conţinutul aceloraşi infracţiuni de instigare la fals intelectual, la uz de fals şi la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, Înalta Curte, în temeiul art.334 Cod procedură penală, a respins cererea formulată de reprezentanul Ministerului Public la termenul de judecată din data de 25.04.2012, privind schimbarea încadrării juridice dată faptelor pentru care s-a dispus trimiterea acestuia în judecată, din patru infracţiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, patru infracţiuni de instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, şi instigare la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de executarea faptelor, toate cu aplicarea art.33 lit.a) Cod penal, în infracţiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, instigare la uz de fals în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată (5 acte materiale), prevăzută de art.25 Cod penal raportat

www.JURI.r

o

163

la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal.

V. În ceea ce priveşte individualizarea judiciară a pedepselor ce au fost

aplicate inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Costache Viorel, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel, Ţîncă Dumitru şi Romanescu Eugen, instanţa a avut în vedere criteriile generale prevăzute de art.72 alin.1 Cod penal, ţinând seama de dispoziţiile părţii generale a acestui cod, de limitele de pedeapsă fixate de legea specială (Legea nr.78/2000), de gradul de pericol social al faptelor comise, de datele ce caracterizează persoana acuzaţilor, precum şi de împrejurările care atenuează sau agravează răspunderea penală a acestora.

Sub aspectul limitelor speciale de pedeapsă prevăzute de lege pentru infracţiunile săvârşite de inculpaţi, instanţa a reţinut, în privinţa infracţiunilor de fals intelectual, prevăzute de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi uz de fals, prevăzute de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, ambele cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (comise în forma autoratului, instigării sau complicităţii), precum şi în cazul celei de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, incidenţa dispoziţiilor art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, potrivit cărora infracţiunile prevăzute la art.17 lit.a-d1 se sancţionează cu pedepsele stabilite pentru acestea în Codul penal, al căror maxim se majorează cu 2 ani.

Tot un element comun tuturor inculpaţilor, cu excepţia lui Romanescu Eugen, a fost reţinerea în favoarea acestora a prevederilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002 privind Direcţia Naţională Anticorupţie, care instituie o cauză legală de reducere a pedepsei în cazul persoanelor ce au comis una din infracţiunile atribuite în competenţa D.N.A. şi care, în cursul urmăririi penale, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane ce au săvârşit astfel de infracţiuni.

Aplicarea acestor dispoziţii în privinţa inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Costache Viorel, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu

www.JURI.r

o

164

George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru a fost solicitată chiar de către procurorul anchetator în cuprinsul actului de inculpare (pg. 72) şi susţinută de procurorul de şedinţă cu ocazia dezbaterilor, mai puţin în ceea ce îl priveşte pe inculpatul Trandafir Petre, în legătură cu care reprezentantul Ministerului Public a apreciat că nu operează respectiva cauză de atenuare a răspunderii penale faţă de comportamentul procesual manifestat de acesta pe parcursul cercetării judecătoreşti.

Contrar celor susţinute de procurorul de şedinţă, Înalta Curte a apreciat că dispoziţiile art.19 din O.U.G. nr.43/2002 sunt incidente şi în privinţa inculpatului Trandafir Petre, care, aşa cum s-a menţionat şi în cuprinsul rechizitoriului, la finalul cercetărilor efectuate în faza de urmărire penală, a recunoscut parţial comiterea faptelor de care este acuzat, contribuind, totodată, prin declaraţiile date, la stabilirea gradului concret de participare a inculpatului Rusmănică Mircea la săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina sa şi la trimiterea în judecată a acestuia.

Aşa cum rezultă din conţinutul art.19 din O.U.G. nr.43/2002, beneficiul reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă prevăzute de lege este recunoscut infractorilor care, pe parcursul urmăririi penale, denunţă şi facilitează identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane care au comis infracţiuni ce intră în competenţa D.N.A., fiind fără relevanţă, sub aspectul aplicării textului de lege menţionat, poziţia procesuală adoptată de acelaşi acuzat în etapa cercetării judecătoreşti. Din moment ce prevederile legale menţionate condiţionează strict incidenţa cauzei de reducere a pedepsei de atitudinea manifestată de infractor în faza nepublică a procesului penal şi de contribuţia lui concretă în această etapă procesuală la identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor persoane, instanţa nu poate limita, împotriva voinţei legiutorului, aplicarea beneficiului reducerii la jumătate a limitelor de pedeapsă doar în favoarea celor care au manifestat aceeaşi atitudine procesuală şi pe parcursul cercetării judecătoreşti, căci un asemenea procedeu ar reprezenta o adăugare la lege, lucru nepermis în raport cu dispoziţiile art.2 Cod penal, care, consacrând principiul legalităţii încriminării, exprimă inclusiv regula ca nicio persoană să nu fie supusă unei alte sancţiuni decât aceea pe care legea o prevede pentru infracţiunea săvârşită. Pe de altă parte, atât declaraţiile acuzatului date în cursul urmării penale, cât şi cele făcute în faza cercetării judecătoreşti, sunt supuse interpretării instanţei de judecată şi reţinute acelea care exprimă adevărul şi se coroborează cu datele şi împrejurările ce rezultă din ansamblul probator al cauzei, eventualele declaraţii de retractare putând fi înlăturate sau, după caz,

www.JURI.r

o

165

valorificate în procesul de evaluare a probelor administrate, fără ca opţiunea instanţei într-un sens sau altul să condiţioneze reţinerea în favoarea inculpatului a prevederilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002.

Aplicarea acestor dispoziţii se impune şi în cazul inculpatului Coman Neculai, care a contribuit, prin declaraţia dată pe 3.06.2009, la stabilirea activităţii infracţionale a inculpaţilor Trandafir Petre şi Costache Viorel, colaborând, totodată, cu organele de urmărire penală, pe 30.06.2009, în vederea identificării şi tragerii la răspundere penală a inculpatului Romanescu Eugen (filele 27 şi urm. vol. XXII d.u.p.), precum şi în privinţa inculpatului Costache Viorel, care, de asemenea, a acceptat să coopereze la data de 16.06.2009 cu organele de anchetă în scopul descoperirii activităţii frauduloase de care era acuzat inculpatul Rusmănică Mircea (fila 1 şi urm. vol. XXII d.u.p.).

În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel şi Deoşlea Liviu, aceştia au formulat, în cursul urmăririi penale, autodenunţuri şi au dat declaraţii ample, în care au prezentat în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant, aceeaşi atitudine procesuală manifestând şi inculpaţii Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Gaicu Dănuţ Mihail, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, care, prin relatările lor făcute cu ocazia audierii de către procuror, au relevat împrejurări importante pentru stabilirea situaţiei de fapt şi a răspunderii penale a coinculpaţilor trimişi în judecată, aplicarea prevederilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002 fiind pe deplin justificată şi în cazul acestora.

1. Procedând la cuantificarea pedepselor aplicate inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Costache Viorel, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, în limitele stabilite ca urmare a reţinerii prevederilor art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, instanţa de fond a subliniat, în primul rând, gravitatea sporită a infracţiunilor comise de aceştia, care afectează nu doar prestigiul şi autoritatea instituţiei publice în cadrul căreia au acţionat, ci însăşi existenţa, echilibrul şi forţa societăţii organizate, încadrându-se în categoria mai largă a infracţiunilor asimilate celor de corupţie sau în legătură directă cu acestea, fapte penale ce înregistrează în ultima perioadă de timp o recrudescenţă deosebită şi care

www.JURI.r

o

166

reclamă adoptarea unor măsuri ferme în vederea combaterii fenomenului infracţional, inclusiv prin aplicarea unui tratament penal adecvat.

La aprecierea gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise, prima instanţă s-a raportat la natura acestora, dar şi la amploarea activităţii frauduloase desfăşurată de inculpaţi, care prezintă elementele constitutive ale mai multor infracţiuni continuate, aflate în concurs real, la modalitatea concretă în care aceştia au acţionat, conjugându-şi eforturile pentru realizarea scopului infracţional comun, precum şi la urmarea produsă prin săvârşirea faptelor, care nu s-a limitat la afectarea bunului mers al instituţiei publice din care inculpaţii făceau parte şi a relaţiilor privind desfăşurarea corectă şi în conformitate cu legea a îndatoririlor de serviciu, ci a inclus şi lezarea intereselor legale ale unui număr important de persoane ce au fost, pe nedrept, respinse la concurs, corelativ cu obţinerea de către alţi candidaţi a unui avantaj patrimonial injust, constând în încadrarea lor ilegală pe posturile care s-ar fi cuvenit persoanelor ale căror drepturi au fost vătămate.

S-a arătat că prin infracţiunile săvârşite, inculpaţii au contribuit, practic, la fraudarea unui întreg concurs organizat la nivelul instituţiei publice la care erau angajaţi, mai mult de jumătate din locurile ocupate (345) revenind unor concurenţi (191) ale căror lucrări au fost întocmite în fals de membrii comisiei de corectare, aspect ce pune sub semnul îndoielii încrederea pe care trebuie să o inspire astfel de instituţii, precum şi corectitudinea funcţionarilor publici chemaţi să aplice şi să respecte legea în funcţia încredinţată, în scopul satisfacerii intereselor legitime ale cetăţenilor.

a.) În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai, instanţa a avut în vedere rolul important pe care aceştia l-au avut în organizarea şi desfăşurarea activităţii de fraudare a examenului, inculpaţii fiind cei care au iniţiat gruparea infracţională constituită în acest scop, au conceput planul de acţiune şi au coordonat punerea lui în practică, folosindu-se de funcţia şi poziţia deţinută în ierarhia militară, care le conferea un ascendent asupra celorlalţi inculpaţi membri ai comisiei de examen, pentru a-i determina să-şi îndeplinească defectuos îndatoririle de serviciu, să întocmească în fals foile de răspuns ale anumitor candidaţi şi să le folosească în vederea declarării lor, pe nedrept, ca fiind admişi.

Faptele penale comise de cei doi inculpaţi au fost considerate cu atât mai grave cu cât aceştia au acţionat în calitate de inspector şef şi, respectiv, prim adjunct al inspectorului şef al I.S.U. „Dobrogea”, funcţii care îi obligau să vegheze la respectarea legii şi îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către subordonaţii lor, în vederea apărării prestigiului instituţiei

www.JURI.r

o

167

publice pe care o conduceau, şi nicidecum să îi îndemne pe aceştia la nerespectarea îndatoririlor legale şi profesionale, cu consecinţa denaturării rezultatelor examenului şi lezării intereselor unui număr important de persoane, ale căror drepturi erau chemaţi să le protejeze prin funcţia publică deţinută.

Ca urmare, având în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, caracterul şi gravitatea urmărilor produse, precum şi conduita oscilantă manifestată pe parcursul procesului penal, aceştia încercând, în permanenţă, să acrediteze ideea unei contribuţii reduse la comiterea faptelor, în scopul evident de a obţine exonerarea de răspundere penală sau atenuarea acesteia, prin transferarea responsabilităţii fraudării examenului asupra subordonaţilor lor, Înalta Curte a apreciat că se impune condamnarea celor doi inculpaţi la pedepse cu închisoarea orientate spre jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite, stabilit ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, acestea fiind singurele apte, în opinia instanţei, să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art.52 Cod penal.

Referitor la aspectele invocate de inculpaţi în favoarea lor, respectiv lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională de excepţie, cariera militară urmată, comportamentul ireproşabil şi profesionalismul manifestat anterior în funcţiile deţinute, Înalta Curte a apreciat că acestea nu sunt suficiente, în contextul gravităţii sporite a infracţiunilor comise şi a contribuţiei importante la săvârşirea lor, pentru a reducă în aşa măsură gradul de pericol social al faptelor şi de periculozitate a inculpaţilor încât să justifice reţinerea în favoarea acestora a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art.74 alin.1 lit.a) Cod penal și, ca urmare, au fost apreciate în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator numai în coroborare cu celelalte criterii de individualizare la care se referă art.72 alin.1 Cod penal şi care pledează, analizate în ansamblul lor, pentru aplicarea unor sancţiuni penale situate în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunile comise.

În consecinţă, având în vedere aceste considerente, instanța de fond Curte a dispus, în baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, condamnarea inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai la câte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

www.JURI.r

o

168

În baza art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, aceiaşi inculpaţi au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals în formă continuată.

În baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instanţa a dispus condamnarea aceloraşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Totodată, în baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, consecinţele importante pe care le-a produs, precum şi faptul că aceasta a fost comisă de cei doi inculpaţi în funcţiile deţinute, de care s-au folosit pentru săvârşirea ei, instanţa a apreciat necesară, în vederea realizării scopului preventiv al pedepsei principale stabilite pentru această infracţiune, aplicarea, în condiţiile art.65 alin.1 Cod penal, şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

Ţinând seama de faptul că inculpaţii au comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal a contopit pedepsele aplicate inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante stabilite, Înalta Curte, ţinând seama şi de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, a apreciat că scopul acesteia nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpaţilor, motiv pentru care, în temeiul art.71 Cod penal, a interzis, cu titlu de pedeapsă

www.JURI.r

o

169

accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

Totodată, a făcut aplicarea art.88 Cod penal şi a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată fiecărui inculpat timpul reţinerii şi arestării preventive începând din data de 27.05.2009 şi până la data de 28.07.2009, în privinţa inculpatului Trandafir Petre, respectiv până la data de 25.06.2009 în privinţa inculpatului Coman Neculai.

b.) În ceea ce priveşte tratamentul sancţionator aplicat inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, instanţa a avut în vedere rolul important pe care cei doi acuzaţi l-au deţinut în desfăşurarea activităţii de fraudare a examenului, inculpaţii fiind cei care, acceptând să participe la constituirea şi întâlnirile grupului operativ iniţiat de comanda unităţii în acest scop, au contribuit alături de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai la conceperea şi punerea în practică a planului infracţional, încălcându-şi atribuţiile ce le reveneau şi sprijinindu-i pe membrii comisei de examen să-şi îndeplinească defectuos îndatoririle de serviciu, să întocmească în fals foile de răspuns ale anumitor candidaţi şi să le folosească în vederea declarării lor, pe nedrept, ca fiind admişi.

Contribuţia inculpaţilor la fraudarea concursului a fost una esenţială, fără de care această activitate nu s-ar fi putut realiza, având în vedere că, în lipsa inspectorului şef şi a prim adjunctului său, rolul de coordonare a acţiunilor frauduloase desfăşurate de membrii comisei de corectare a fost preluat de aceştia, inculpatul Alexandrescu Gabriel fiind cel care a stabilit lucrările ce urmau a fi falsificate, în timp ce inculpatul Niculae Andrei Gabriel a supravegheat întreaga activitate, urmărind respectarea întocmai a planului infracţional prestabilit.

Faptele penale comise de cei doi inculpaţi sunt cu atât mai grave cu cât aceştia, datorită funcţiei şi poziţiei deţinute în cadrul Inspectoratului, aveau obligaţia de a veghea la respectarea legii şi îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către subordonaţii lor, în vederea apărării prestigiului instituţiei publice din care făceau parte, şi nicidecum să îi ajute pe aceştia să-şi încalce îndatoririlor legale şi profesionale, cu consecinţa denaturării rezultatelor examenului şi lezării intereselor unui număr important de persoane, ale căror drepturi erau chemaţi să le protejeze prin funcţia publică deţinută.

De asemenea, în aprecierea gravităţii faptelor săvârşite de inculpaţi a fost avută în vedere împrejurarea că aceştia au întocmit în fals două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de răspuns ale

www.JURI.r

o

170

candidaţilor, inducându-i în eroare cu privire la conţinutul lor pe inculpatul Coman Neculai şi pe martorul Iulian Laurenţiu, înscrisuri pe care, ulterior, le-au invocat în procesul penal pentru a ascunde faptul că au încălcat dispoziţiile legale şi regulamentare care îi obliga la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate. Totodată, după declanşarea cercetărilor penale, în scopul disimulării activităţii lor frauduloase, i-au determinat pe martorii Mărgean Constantin, Nicolae George şi Iulian Laurenţiu să dea declaraţii notariale mincinoase, prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului.

Ca urmare, având în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, caracterul şi gravitatea urmărilor produse, precum şi conduita parţial sinceră manifestată pe parcursul procesului penal, aceştia contestând, în permanenţă, săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals comise în legătură cu procesele verbale de predare-primire a foilor de răspuns ale candidaţilor, întocmite la datele de 15 şi 16.08.2007, Înalta Curte a considerat că se impune condamnarea celor doi inculpaţi la pedepse cu închisoarea orientate spre jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite, stabilit ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, acestea fiind singurele apte, în opinia instanţei, să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art.52 Cod penal.

În ceea ce priveşte comportamenul procesual sincer şi cooperant, aspect invocat de inculpaţi ca argument care pledează pentru atenuarea răspunderii lor penale, instanţa a constatat, pe de o parte, că poziţia adoptată în cursul urmăririi penale, prin care aceştia au facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi, a fost deja valorificată prin reţinerea dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, iar, pe de altă parte, că atitudinea manifestată de inculpaţi pe parcursul procedurii judiciare a fost una doar parţial sinceră, aşa cum s-a arătat anterior, respectiva împrejurare nefiind suficientă, în contextul gravităţii sporite a infracţiunilor comise şi a contribuţiei importante la săvârşirea lor, să reducă în aşa măsură gradul de pericol social al faptelor şi de periculozitate a inculpaţilor încât să justifice reţinerea în favoarea acestora a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art.74 alin.1 lit.c) Cod penal, care a fost apreciată, în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator, numai în coroborare cu celelalte criterii de individualizare la care se referă art.72 alin.1 Cod penal şi care pledează,

www.JURI.r

o

171

analizate în ansamblul lor, pentru aplicarea unor sancţiuni penale situate în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunile comise.

În consecinţă, având în vedere aceste considerente, prima instanță a dispus, în baza art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, condamnarea inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel la câte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, aceiaşi inculpaţi au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de complicitate la uz de fals în formă continuată.

Totodată, în baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, instanţa i-a condamnat pe inculpaţi la câte 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, consecinţele importante pe care le-a produs, precum şi faptul că aceasta a fost comisă de cei doi inculpaţi în funcţiile deţinute, de care s-au folosit pentru săvârşirea ei, instanţa a considerat necesară, în vederea realizării scopului preventiv al pedepsei principale stabilite pentru această infracţiune, aplicarea, în condiţiile art.65 alin.1 Cod penal, şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

În baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au mai fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 3 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

www.JURI.r

o

172

De asemenea, în baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, au fost condamnaţi şi la câte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, Înalta Curte a dispus condamnarea aceloraşi inculpaţi la câte 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

Ţinând seama de faptul că inculpaţii au comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 3 ani şi 6 luni închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante stabilite, prima instanță, ţinând seama şi de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, apreciază că scopul acesteia nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpaţilor, motiv pentru care, în temeiul art.71 Cod penal, le-a interzis, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

Totodată, a făcut aplicarea art.88 Cod penal şi a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată fiecărui inculpat timpul reţinerii şi arestării preventive începând din data de 12.05.2009 şi până la data de 10.06.2009 inclusiv.

c.) Cu privire la inculpatul Costache Viorel, instanţa a avut în vedere în procesul de cuantificare a sancţiunilor penale, contribuţia sa importantă la întreaga activitate desfăşurată de asocierea constituită în vederea fraudării concursului, acesta participând în mod activ la întâlnirile grupării operative şi deţinând un rol esenţial în configurarea listei de candidaţi ce urmau a fi ajutaţi să promoveze pe nedrept concursul, cunoscând amploarea intervenţiilor realizate pe cale ierarhică, dar şi politică, în vederea denaturării rezultatelor examenului şi profitând de acest context în scopul determinării membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise să sprijine proprii săi candidaţi favoriţi.

Totodată, în aprecierea gradului ridicat de pericol social al infracţiunilor comise de inculpat, instanţa a ţinut seama de modalitatea concretă în care

www.JURI.r

o

173

acesta a acţionat, atât în cadrul grupului infracţional, cât şi separat, în afara lui, încercând pe diverse căi, direct sau prin intermediul inspectorului şef şi a prim adjunctului său, să-i determine pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să falsifice foile de răspuns ale unor candidaţi şi să le folosească în vederea declarării lor, pe nedrept, ca fiind admişi la concurs, urmărind, astfel, vătămarea intereselor legale ale concurenţilor care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi pentru că locurile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări au fost falsificate.

Gravitatea faptelor comise de inculpat a fost considerată cu atât mai mare cu cât acesta, fiind angajat al I.S.U. „Dobrogea”, avea îndatorirea legală ca, prin modul de îndeplinire a funcţiei încredinţate, să apere prestigiul unităţii şi încrederea cetăţenilor în corectitudinea activităţii desfăşurate în folosul lor, iar nu să aducă atingere intereselor legale ale acestoa, prin determinarea repetată a colegilor şi/sau subordonaţilor săi să-şi nesocotească atribuţiile de serviciu.

Totodată, instanţa a avut în vedere la stabilirea pedepselor, atitudinea procesuală manifestată de inculpat, care, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti, a negat comiterea faptelor de care este acuzat, încercând, în permanenţă, să denatureze adevărul şi să inducă în eroare organele judiciare, în scopul evident de a obţine exonerarea sa de răspundere penală.

În consecinţă, faţă de aceste considerente, Înalta Curte a apreciat că se impune condamnarea inculpatului la pedepse cu închisoarea orientate spre jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite, stabilit ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, acestea fiind singurele apte, în opinia instanţei, să asigure realizarea scopului preventiv-educativ prevăzut de art.52 Cod penal.

Ca urmare, instanţa, în baza art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a dispus condamnarea inculpatului Costache Viorel la 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual în formă continuată.

În baza art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, acelaşi inculpat a fost condamnat la 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la uz de fals în formă continuată.

www.JURI.r

o

174

Totodată, în baza art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, inculpatul Costache Viorel a mai fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Având în vedere natura şi gravitatea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, consecinţele importante pe care le-a produs, precum şi faptul că aceasta a fost comisă de inculpat prin folosirea funcţiei deţinute în cadrul Inspectoratului, împrejurare ce îl face nedemn să o exercite în continuare, instanţa a considerat necesară, în vederea realizării scopului preventiv al pedepsei principale stabilite pentru această infracţiune, aplicarea, în condiţiile art.65 alin.1 Cod penal, şi a pedepsei complementare a interzicerii drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal pe o perioadă de 2 ani după executarea pedepsei principale.

De asemenea, în baza art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, inculpatul a mai fost condamnat la 3 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Ţinând seama de faptul că inculpatul a comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnat definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a), art.34 alin.1 lit.b) şi art.35 alin.1 Cod penal, a contopit pedepsele aplicate inculpatului Costache Viorel, urmând ca acesta să execute pedeapsa cea mai grea, de 3 ani închisoare şi 2 ani interzicerea drepturilor prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

Faţă de cuantumul pedepsei rezultante stabilite, Înalta Curte, judecând ca instanță de fond, ţinând seama şi de gradul ridicat de pericol social al faptelor comise, a apreciat că scopul acesteia nu poate fi atins decât prin privarea de libertate a inculpatului, motiv pentru care, în temeiul art.71 Cod penal, i-a interzis, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) şi c) Cod penal.

d.) În ceea ce îi priveşte pe inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian,

www.JURI.r

o

175

Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, prima instanță a valorificat în demersul de stabilire a sancţiunilor penale contribuţia mai redusă a acestora, comparativ cu cea a celorlaţi participanţi, la săvârşirea infracţiunilor de care sunt acuzaţi, aspect ce denotă un grad mai mic de pericol social concret al inculpaţilor şi reclamă aplicarea unui tratament penal atenuat în raport cu cel stabilit în cazul celorlalţi acuzaţi.

Ca şi superiorii lor, inculpaţii aveau obligaţia ca, prin natura funcţiilor deţinute, să apere interesele legale ale cetăţenilor şi să contribuie la realizarea activităţilor specifice în condiţii de corectitudine şi legalitate, în vederea asigurării prestigiului instituţiei din care făceau parte, îndatorire pe care, însă, au nesocotit-o, acceptând, la îndemnul comandanţilor lor, să participe la fraudarea examenului, cu consecinţa lezării intereselor unui număr important de persoane, ale căror drepturi erau chemaţi să le protejeze prin funcţia publică deţinută.

Având, însă, în vedere că nu le-a aparţinut iniţiativa infracţională, că au acţionat la îndemnul superiorilor lor şi că nu au participat la asocierea constituită în vederea fraudării concursului, dar valorificând, în acelaşi timp, şi împrejurarea că, fără contribuţia lor, scopul infracţional nu s-ar fi putut realiza, instanţa a aplicat inculpaţilor pedepse cu închisoarea într-un cuantum moderat, apreciind că acestea sunt suficiente pentru a asigura reeducarea lor şi prevenirea săvârşirii de noi fapte antisociale în viitor.

Referitor la aspectele invocate de inculpaţi în favoarea lor, respectiv lipsa antecedentelor penale, comportamentul ireproşabil şi profesionalismul manifestat anterior în funcţiile deţinute, instanța de fond - constatând că deşi reale și dovedite cu înscrisurile depuse la dosar, respectivele împrejurări nu sunt suficiente, în contextul gravităţii infracţiunilor comise şi a urmărilor importante produse, să reducă în aşa măsură gradul de pericol social al faptelor şi de periculozitate a inculpaţilor încât să justifice reţinerea în favoarea acestora a circumstanţei atenuante judiciare prevăzută de art.74 alin.1 lit.a) Cod penal – a decis că acestea trebuie apreciate, în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator, numai în coroborare cu celelalte criterii de individualizare la care se referă art.72 alin.1 Cod penal şi care pledează, analizate în ansamblul lor, pentru aplicarea unor sancţiuni penale situate în limitele prevăzute de lege pentru infracţiunile comise, reduse la jumătate ca urmare a aplicării dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002.

La cuantificarea pedepselor aplicate inculpaţilor, instanţa a ținut seama de participarea efectivă a fiecăruia la activitatea de fraudare a examenului, atât din punct de vedere al numărului de lucrări întocmite în fals, cât şi a

www.JURI.r

o

176

contribuţiei concrete la falsificarea lor (completarea menţiunilor privind datele de identitate ale candidatului şi a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2"), dar a dat eficienţă şi poziţiei procesuale adoptate pe parcursul procedurii judiciare (oscilantă şi parţial sinceră în cazul inculpatului Alecu Viorel, sinceră şi cooperantă în privinţa celorlalţi inculpaţi), precum şi atitudinii manifestate după adresarea îndemnului de falsificare a foilor de răspuns (cazul inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail, care a reacţionat verbal).

Aşa fiind, Înalta Curte, în baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, a dispus în fond condamnarea inculpaţilor Datcu Costel, Deoşlea Liviu şi Bugnar Marius Sorin la câte o pedeapsă de 2 ani închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, i-a condamnat pe aceiaşi inculpaţi la câte o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

De asemenea, în baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, inculpaţii au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 2 ani şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Ţinând seama de faptul că inculpaţii Datcu Costel, Deoşlea Liviu şi Bugnar Marius Sorin au comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate fiecăruia, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 2 ani şi 6 luni închisoare.

În baza art.71 Cod penal, a interzis inculpaţilor, cu titlu de pedeapsă accesorie, atât drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) Cod penal, cât şi cel reglementat de lit.c) a aceluiaşi articol, faţă de faptul că aceştia au comis infracţiunile folosindu-se de funcţiile pe care le deţineau.

Având în vedere contribuţia concretă a inculpaţilor la comiterea infracţiunilor, precum şi atitudinea lor procesuală sinceră şi cooperantă,

www.JURI.r

o

177

instanţa a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepselor în regim privativ de libertate, condamnaţii îşi vor conforma în viitor atitudinea exigenţelor legii penale şi nu vor mai săvârşi fapte antisociale, motiv pentru care, în temeiul art.861 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora pe durata unui termen de încercare de 6 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.862 Cod penal, obligându-i, totodată, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art.863 alin.1 lit.a) - d) Cod penal.

În baza art.71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, iar în baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.864

Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A făcut aplicarea art.88 Cod penal şi a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată fiecărui inculpat timpul reţinerii şi arestării preventive începând din data de 12.05.2009 până la data de 10.06.2009 inclusiv.

În mod similar, Înalta Curte a dispus, în baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, condamnarea inculpaţilor Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Ţîncă Dumitru la câte o pedeapsă de 1 an şi 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, aceiaşi inculpaţi au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 1 an închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

Totodată, în baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, inculpaţii au mai fost condamnaţi la câte 2 ani închisoare fiecare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Ţinând seama de faptul că inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Ţîncă Dumitru au comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind

www.JURI.r

o

178

îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate fiecăruia, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 2 ani închisoare.


Având în vedere contribuţia concretă a inculpaţilor la comiterea infracţiunilor, precum şi atitudinea lor procesuală sinceră şi cooperantă, instanţa a apreciat că pronunţarea condamnării constituie un avertisment pentru aceştia şi, chiar fără executarea pedepselor în regim privativ de libertate, condamnaţii îşi vor conforma în viitor atitudinea exigenţelor legii penale şi nu vor mai săvârşi fapte antisociale, motiv pentru care, în temeiul art.861 Cod penal, a dispus suspendarea sub supraveghere a executării pedepselor aplicate acestora pe durata unui termen de încercare de 4 ani, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.862 Cod penal, obligându-i, totodată, să respecte măsurile de supraveghere prevăzute de art.863 alin.1 lit.a) - d) Cod penal.

În baza art.71 alin. 5 Cod penal, a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, iar, în baza art.359 Cod procedură penală, a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.864

Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării sub supraveghere a executării pedepsei.

A făcut aplicarea art.88 Cod penal şi a dedus din pedeapsa rezultantă aplicată fiecăruia dintre inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin şi Bugnar Adrian Mihai timpul reţinerii şi arestării preventive începând din data de 12.05.2009 până la data de 10.06.2009 inclusiv.

De asemenea, în baza art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, Înalta Curte a dispus condamnarea inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Alecu Viorel la o pedeapsă de câte 6 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de fals intelectual în formă continuată.

În baza art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal, art.19 din O.U.G. nr.43/2002 şi art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, aceiaşi inculpaţi

www.JURI.r

o

179

au fost condamnaţi la câte o pedeapsă de 4 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de uz de fals în formă continuată.

Totodată, în baza art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, art.75 lit.a) Cod penal şi art.19 din O.U.G. nr.43/2002, inculpaţii au mai fost condamnaţi la câte 1 an şi 6 luni închisoare fiecare pentru săvârşirea, în formă continuată, a infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Ţinând seama de faptul că inculpaţii Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Alecu Viorel au comis mai multe fapte penale înainte de a fi condamnaţi definitiv pentru vreuna din ele, în cauză fiind îndeplinite condiţiile concursului real de infracţiuni, instanţa, în baza art.33 lit.a) şi art.34 alin.1 lit.b) Cod penal, a contopit pedepsele aplicate fiecăruia, urmând ca aceştia să execute pedeapsa cea mai grea, de câte 1 an şi 6 luni închisoare.


Având în vedere contribuţia concretă a inculpaţilor la comiterea infracţiunilor, precum şi atitudinea lor procesuală sinceră şi cooperantă (cu excepţia inculpatului Alecu Viorel, care, însă, a avut o contribuţie mai redusă la falsificarea foilor de răspuns ale candidaţilor), instanţa a considerat că scopul preventiv-educativ al pedepselor, prevăzut de art.52 Cod penal, poate fi atins şi fără executarea lor în regim privativ de libertate, motiv pentru care, în temeiul art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiţionată a executării acestora pe durata unui termen de încercare de 3 ani şi 6 luni, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.82 Cod penal.

În baza art.71 alin. 5 Cod penal, s-a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, iar, în baza art.359 Cod procedură penală, s-a atras atenţia inculpaţilor asupra dispoziţiilor art.83

Cod penal, a căror nerespectare are ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

Având în vedere natura şi importanţa valorilor sociale ocrotite de lege şi puse în pericol prin acţiunile infracţionale ale inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru, caracterul şi

www.JURI.r

o

180

gravitatea urmărilor produse, dar și împrejurarea că, deşi participarea lor la activitatea infracţională a fost una mai redusă decât a celorlalţi inculpaţi, totuşi a avut un rol decisiv în realizarea scopului ilicit, care nu ar fi putut fi atins fără contribuţia lor, Înalta Curte a apreciat, contrar susţinerilor acuzaţilor, că, prin conţinutul lor concret şi prin atingerea importantă adusă relaţiilor sociale apărate de lege, faptele comise de aceştia prezintă gradul de pericol social al infracţiunilor prevăzute de art.289 Cod penal, art.291 Cod penal, ambele cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, şi de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, motiv pentru care nu a primit solicitarea inculpaţilor de aplicare a dispoziţiilor art.11 pct. 2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.b1 Cod procedură penală, cu referire la art.181 Cod penal.

2. Procedând la individualizarea pedepsei cu închisoarea ce urmează a fi aplicată inculpatului Romanescu Eugen, instanţa a avut în vedere, în primul rând, gravitatea sporită a infracţiunii comise, constând în coruperea unor funcţionari pentru a-şi încalca atribuţiile de serviciu şi a permite angajarea în instituţia publică a unei persoane în mod nelegal, infracţiune ce afectează prestigiul şi autoritatea acesteia şi aduce o atingere însemnată relaţiilor referitoare la desfăşurarea corectă şi în conformitate cu legea a îndatoririlor profesionale.

Fapta inculpatului de a-i instiga la încălcarea legalităţii în activitatea de serviciu tocmai pe aceia care, în virtutea calităţii lor speciale, au îndatorirea de a o apăra şi respecta, a fost considerată a prezenta un grad ridicat de pericol social, dat fiind beneficiul injust urmărit de acesta prin comiterea ei, dar şi urmarea importantă produsă, constând în vătămarea intereselor legale ale altei persoane care, deşi îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a accede la postul pentru care a concurat, a fost respinsă pentru a permite încadrarea, prin fals, pe acesta a candidatului susţinut de inculpat.

Totodată, instanţa a ţinut seama în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator aplicat inculpatului, de atitudinea sa constant nesinceră pe parcursul procesului penal, de datele sale personale favorabile referitoare la lipsa antecedentelor penale şi la comportamentul ireproşabil manifestat în societate până la data comiterii faptei de care este acuzat în prezenta cauză, precum şi de împrejurarea că acţiunea sa de instigare la exercitarea abuzivă a îndatoririlor de serviciu a avut ca scop favorizarea unui singur candidat, împrejurare ce va fi valorificată ca circumstanţă atenuantă judiciară, în condiţiile art.74 alin.2 şi art.76 alin.1 lit.c) Cod penal.

Ca urmare instanța de fond a dispus, în baza art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea

www.JURI.r

o

181

art.74 alin.2 Cod penal şi art.76 alin.1 lit.c) Cod penal, condamnarea inculpatului Romanescu Eugen la 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

În baza art.71 Cod penal a interzis inculpatului, cu titlu de pedeapsă accesorie, drepturile prevăzute de art.64 alin.1 lit.a) teza a II-a, b) Cod penal.

Având în vedere circumstanţele personale ale inculpatului şi contribuţia sa concretă la activitatea de fraudare a examenului, instanţa a apreciat că scopul preventiv-educativ al pedepsei, prevăzut de art.52 Cod penal, poate fi atins şi fără executarea ei în regim privativ de libertate, motiv pentru care, în temeiul art.81 Cod penal, a dispus suspendarea condiţionată a executării acesteia pe durata unui termen de încercare de 2 ani şi 8 luni, stabilit în conformitate cu dispoziţiile art.82 Cod penal.

În baza art.71 alin. 5 Cod penal a dispus suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare, iar, în baza art.359 Cod procedură penală a atras atenţia inculpatului asupra dispoziţiilor art.83

Cod penal, a căror nerespectare a avut ca urmare revocarea suspendării condiţionate a executării pedepsei.

VI. Cu privire la latura civilă a cauzei, prima instanță a reţinut că, pe

parcursul urmăririi penale (vol. VII d.u.p.), s-au constituit părţi civile: - persoanele vătămate Bâcu Emil Marius (fila 121), Belcea Traian (fila

128), Filip Radu Dragoş (fila 136), Gâlcă Emil (fila 134), Jecu Dinicu (fila 139), Păun Laurentiu Cornelius (fila 116), Ştefanov Diana (fila 131), solicitând, pe de o parte, obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declaraţi admişi la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, iar, pe de altă parte, încadrarea lor la această instituţie pe posturile pentru care au candidat;

- persoanele vătămate Costache Marius Florin (fila 29), Ivanov Alexandru (fila 118), Martac Ionuţ (fila 32), Muraru Daniel Mihai (fila 26), Popa Radu Vasile (fila 114), Urse Alexandru (fila 126), solicitând obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor constând în contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declaraţi admişi la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”;

- persoanele vătămate Buruiană Cosmin Răzvan (fila 42), Călin Sabin (fila 61), Ciocoiu Cosmin (fila 4), Condruţ Ion (fila 64), Copilău Cristian (fila

www.JURI.r

o

182

11), Coşeru Sorin (fila 52), Cotleanu Adrian (fila 90), Cotrobaş Ciprian Daniel (fila 16), Dumitra Florinel-Marinel (fila 70), Dumitrescu Gabriel Sorin (fila 57), Enciu Nicuşor Valentin (fila 78), Felea Bogdan (fila 67), Frângu Nicolae (fila 48), Neagu Vasile (fila 87), Nedelcu Emanuel Artur (fila 113), Niţă Mihai Cosmin (fila 38), Pasmangiu Cristian (fila 102), Pîrlea Alexandru (fila 74), Prip Nicolae (fila 85), Robu Ciprian George (fila 107), Saragea Florin (fila 20), Seceleanu Adrian Daniel (fila 86), Stancu Ionuţ Liviu (fila 82), Ştefănică Alexandru (fila 96), în mod formal, fără a indica în ce constă consituirea de parte civilă.

Nu s-au constituit părţi civile în cursul fazei nepublice a procesului părţile vătămate Barbu Ştefănel, Bărbulescu Vlad, Bălosu Iulian, Despa Dan Marian, Encuţu George, Grosu Ionut, Raduţoiu Ciprian Florin, Vârciu-Şerbănescu Ionuţ (decedat la data de 3.08.2009) şi Vişinescu Ionuţ Florin.

Pe parcursul judecării cauzei, au formulat pretenţii civile sau au făcut precizări cu privire la obiectul acţiunii civile exercitate anterior:

- părţile civile Ştefanov Diana (filele 283 şi 513 vol. I) şi Filip Radu Dragoş (fila 38 vol. IV), care şi-au menţinut cererea formulată în cursul urmăririi penale, în sensul obligării inculpaţilor la plata unor despăgubiri, reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declaraţi admişi la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, precum şi încadrarea lor la această instituţie pe posturile pentru care au candidat;

- partea civilă Belcea Traian (fila 261 vol. I), modificându-şi pretenţiile formulate iniţial, în sensul obligării inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, solicitare la care înţelege să renunţe dacă va fi declarat admis la respectivul examen şi încadrat pe postul pentru care a concurat;

- partea civilă Bâcu Emil Marius (fila 253 vol. I), modificându-şi pretenţiile formulate iniţial, în sensul obligării inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, renunţând la solicitarea de încadrare pe postul pentru care a concurat;

- partea civilă Martac Ionuţ (fila 242 vol. I), modificându-şi pretenţiile formulate iniţial, în sensul obligării inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă

www.JURI.r

o

183

ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, precum şi la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale;

- părţile civile Neagu Vasile (fila 252 vol. I), Enciu Nicuşor Valentin (fila 260 vol. I), Pîrlea Alexandru (fila 259 vol. I), Felea Bogdan (fila 258 vol. I, fila 266 vol. III), Călin Sabin (fila 257 vol. I), Niţă Mihai Cosmin (fila 256 vol. I) şi Ciocoiu Cosmin (fila 255 vol. I), solicitând obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declaraţi admişi la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, solicitare la care înţeleg să renunţe dacă vor fi declaraţi admişi la respectivul examen şi încadraţi pe posturile pentru care au concurat;

- partea civilă Nedelcu Emanuel Artur (fila 262 vol. I), solicitând, în principal, încadrarea pe postul pentru care a concurat, iar, în subsidiar, obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”;

- partea civilă Prip Nicolae (fila 118 vol. I), solicitând obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, precum şi la plata sumei de 50.000 lei reprezentând daune morale;

- partea civilă Stancu Ionuţ Liviu (fila 68 vol. II), solicitând obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri în cuantum de 5000 euro reprezentând o parte din contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”;

- partea civilă Păun Laurentiu Cornelius (fila 118 vol. VII), care şi-a menţinut pretenţiile formulate iniţial;

- partea vătămată Vişinescu Ionuţ Florin (fila 24 vol. I) în mod formal, fără a indica în ce constă consituirea de parte civilă.

Totodată, au renunţat la pretenţiile civile formulate anterior părţile civile Urse Alexandru (fila 169 vol. I), Popa Radu Vasile (fila 254 vol. I), Dumitrescu Gabriel Sorin (fila 1 vol. X), Coşeru Sorin (fila 151 vol. III) şi Buruiană Cosmin Răzvan (fila 232 vol. I).

Au precizat în mod expres că nu se constituie părţi civile în cauză, părţile vătămate Barbu Ştefănel (fila 131, 133, 219, 505 vol. I), Răduţoiu

www.JURI.r

o

184

Ciprian Florin (fila 56 vol. II), Vârciu-Şerbănescu Roxana Mihaela şi Vârciu-Şerbănescu Robert Mario, acesta din urmă prin reprezentant legal Vârciu-Şerbănescu Roxana Mihaela (moştenitori legali ai părţii vătămate decedate Vârciu-Şerbănescu Ionuţ – filele 245, 305 vol. II).

* * * * * *

S-a reținut că potrivit art.14 Cod procedură penală, acţiunea civilă are ca obiect tragerea la răspundere civilă a inculpatului, precum şi a părţii responsabile civilmente (alin.1), în vederea reparării juste şi integrale a pagubelor cauzate prin infracţiune. Reglementând condiţiile în care poate interveni răspunderea civilă şi modalităţile prin care aceasta se realizează, art.14 alin.3 Cod procedură penală face trimitere la legea civilă şi stabileşte două posibilităţi de reparare a prejudiciului produs prin infracţiune în cadrul acţiunii civile exercitată în procesul penal, şi anume repararea în natură şi plata unei despăgubiri băneşti.

Instanța de fond a menționat că repararea în natură, care se poate realiza prin restituirea lucrului, prin restabilirea situaţiei anterioare săvârşirii infracţiunii, prin desfiinţarea totală sau parţială a unui înscris şi prin orice alt mijloc de reparare, are prioritate în raport cu cea de-a doua modalitate prevăzută de lege, despăgubirile civile acordându-se numai dacă nu este posibilă prima variantă sau atunci când completează reparaţiile în natură, nefiind, însă, exclusă cumularea celor două modalităţi, în vederea asigurării unei reparaţii juste şi integrale a pagubei.

Având în vedere că art.14 alin.3 Cod procedură penală face trimitere sub aspectul condiţiilor de exercitare a acţiunii civile în procesul penal la legea civilă, precum şi împrejurarea că, de la data comiterii infracţiunilor şi a declanşării procesului penal, până în prezent, s-au succedat în timp mai multe legi civile, Înalta Curte a apreciat că legea ce guvernează în cauză acţiunea civilă este cea în vigoare la data săvârşirii faptelor şi a constituirii de părţi civile, aspect prevăzut expres în art.223 raportat art.3 şi art.5 din Legea nr.71/2011 de punere în aplicare a Legii nr.278/2009 privind Codul civil.

Ca urmare, raportând prevederile art.14 şi art.15 Cod procedură penală la cele ale art.998-999 Cod civil, a rezultat că cerinţele cumulative ce se cer a fi îndeplinite pentru a fi posibilă, în cadrul procesului penal, angajarea răspunderii civile a inculpatului şi, după caz, a părţii responsabile civilmente constau în producerea prin infracţiune a unui prejudiciu material sau moral, existenţa unei legături de cauzalitate între infracţiune şi prejudiciu, necesitatea caracterului cert al prejudiciului, care să nu fi fost încă reparat, şi

www.JURI.r

o

185

manifestarea voinţei persoanei fizice cu capacitate deplină de exerciţiu ori a celei juridice de a fi despăgubită.

S-a arătat că acţiunea civilă rămâne supusă principiului disponibilităţii (exceptând cazurile prevăzute expres de art.17 Cod procedură penală), revenind persoanei care a suferit o vătămare prin infracţiune iniţiativa promovării acţiunii civile în procesul penal, precum şi sarcina de a face dovada prejudiciului suferit şi a întinderii acestuia (art.1169 Cod civil).

Analizând îndeplinirea condiţiilor menţionate în cazul părţilor civile Robu Ciprian George, Cotleanu Adrian, Stancu Ionuţ Liviu, Pîrlea Alexandru, Dumitra Florinel-Marinel, Frângu Nicolae, Martac Ionuţ, Costache Marius Florin, Saragea Florin şi Vişinescu Ionuţ Florin, instanţa constată că acestea nu au dovedit şi nici nu rezultă din probele administrate că ar fi suferit vreun prejudiciu ca urmare a faptelor infracţionale săvârşite de inculpaţi, dimpotrivă, respectivele părţi civile fac parte din cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost întocmite în fals, acestea urmând, de fapt, să profite de pe urma activităţii frauduloase a membrilor comisiei de examen, lucru care, însă, nu s-a mai realizat întrucât au obţinut note prea mici la probele eliminatorii, iar media rezultată nu le-a mai permis promovarea concursului, fiind declaraţi respinşi.

Astfel, aşa cum rezultă din concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.747.166/2.09.2008 (fila 16 şi urm. vol. VIII d.u.p.) şi ale raportului de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009 (filele 77 şi urm. vol. XI d.u.p.), foile de răspuns ale părţilor civile Robu Ciprian George, Stancu Ionuţ Liviu şi Pîrlea Alexandru au fost falsificate de inculpatul Bugnar Marius Sorin, cele ale părţilor civile Saragea Florin şi Vişinescu Ionuţ Florin de inculpatul Niculae Florin, cele ale părţilor civile Frângu Nicolae, Costache Marius Florin şi Martac Ionuţ de inculpatul Deoşlea Liviu (a se vedea şi declaraţia sa de recunoaştere - fila 112 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 138 şi urm. vol. XXIII d.u.p.), iar cele ale părţilor civile Dumitra Florinel-Marinel şi Cotleanu Adrian de inculpatul Datcu Costel (a se vedea şi declaraţia sa de recunoaştere - fila 109 şi urm. vol. XIX d.u.p., fila 131 şi urm. vol. XXIII d.u.p.).

Ca urmare, având în vedere această împrejurare, precum şi principiul de drept conform căruia nimeni nu poate invoca în susţinerea intereselor sale propria culpă (Nemo auditur propriam turpitudinem allegans), Înalta Curte a considerat că nu este admisibil ca părţile civile menţionate să obţină foloase invocând propria lor necinste şi incorectitudine, motiv pentru care a respins acţiunea civilă promovată de acestea ca fiind neîntemeiată, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală.

www.JURI.r

o

186

S-a mai precizat că şi partea civilă Buruiană Cosmin Răzvan, precum şi părţile vătămate Barbu Ştefănel, Bălosu Iulian şi Despa Dan Marian se află în aceeaşi situaţie, foile lor de răspuns fiind întocmite în fals de inculpaţii Bugnar Adrian Mihai (pentru Buruiană Cosmin Răzvan), Bugnar Marius Sorin (pentru Barbu Ştefănel şi Bălosu Iulian) şi Deoşlea Liviu (pentru Despa Dan Marian), astfel încât, chiar dacă nu ar fi renunţat la pretenţiile civile sau, după caz, s-ar fi constituit părţi civile în cauză, acţiunea lor civilă nu putea fi primită şi urma a fi respinsă, ca neîntemeiată, în considerarea aceluiaşi principiu de drept anterior menţionat.

Cu privire la partea civilă Nedelcu Emanuel Artur, instanţa a constatat că în cauză nu s-a făcut dovada existenţei vreunei legături de cauzalitate între acţiunile infracţionale comise de inculpaţi şi faptul că acesta a fost respins la concurs, având în vedere că, din documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului (filele 1 şi 2 vol. IV d.u.p., filele 23-43 vol. XIII d.u.p.), precum şi din propria sa declaraţie (fila 113 vol. VII d.u.p.), rezultă că nepromovarea concursului nu s-a datorat obţinerii unei note mai mici la proba scrisă, în comparaţie cu cele acordate candidaţilor favorizaţi, ci faptului că a fost respins la proba eliminatorie de îndemânare. Ca urmare, partea civilă nu a mai participat la proba de evaluare a cunoştinţelor teoretice, astfel încât, indiferent de modul de notare a lucrărilor scrise ale candidaţilor, situaţia sa nu mai putea fi influenţată, fiind eliminat din concurs şi declarat respins întrucât nu a reuşit să treacă proba practică de îndemânare. Aşa fiind, în condiţiile în care nu rezultă că acesta ar fi suferit un prejudiciu în urma activităţii frauduloase a inculpaţilor şi nu s-a dovedit vreo legătură de cauzalitate între respectiva activitate şi o eventuală pagubă suferită de partea civilă, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală acţiunea sa a fost respinsă, ca fiind neîntemeiată.

Cu privire la părţile vătămate Condruţ Ion, Copilău Cristian, Cotrobaş Ciprian Daniel, Pasmangiu Cristian, Seceleanu Adrian Daniel şi Ştefănică Alexandru, prima instanță a constatat că, deşi acestea, în cursul urmăririi penale, s-au constituit părţi civile în cauză împotriva inculpaţilor, nu au indicat nici în cuprinsul declaraţiilor iniţiale şi nici pe parcursul cercetării judecătoreşti în ce constă paguba pretins a fi fost cauzată prin faptele inculpaţilor şi a cărei reparare o solicită, natura acesteia – patrimonială sau morală, precum şi întinderea ei, situaţie în care, fiind ţinută de respectarea pricipiului disponibilităţii acţiunii civile, instanţa s-a aflat în imposibilitatea de a verifica îndeplinirea tuturor cerinţelor de admisibilitate a respectivelor acţiuni civile

www.JURI.r

o

187

astfel că, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală, le-a respins ca nefondate.

Referitor la părţile civile Bâcu Emil Marius, Belcea Traian, Călin Sabin, Ciocoiu Cosmin, Enciu Nicuşor Valentin, Felea Bogdan, Filip Radu Dragoş, Gâlcă Emil, Ivanov Alexandru, Jecu Dinicu, Muraru Daniel Mihai, Neagu Vasile, Niţă Mihai Cosmin, Păun Laurentiu Cornelius, Prip Nicolae şi Ştefanov Diana, instanţa de fond a constatat că acestea au solicitat, în esenţă, obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declaraţi admişi la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea” şi/sau încadrarea lor pe posturile pentru care au concurat, Prip Nicolae formulând şi pretenţii pentru prejudiciul moral evaluat la suma de 50.000 lei.

Reținând că nu poate fi contestată împrejurarea că părţile civile au suferit o vătămare a intereselor legitime prin declararea lor, în mod fraudulos, ca fiind respinse la examen, instanţa de fond apreciat însă că existenţa unui prejudiciu patrimonial şi determinarea întinderii lui sunt condiţionate de stabilirea faptului dacă acestea au obţinut sau nu alte venituri salariale în perioada scursă de la data finalizării concursului şi până la data pronunțării soluției instanței, precum şi a valorii respectivelor venituri în comparaţie cu cele de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarate admise la examen, căci, pentru a evita o îmbogăţire fără justă cauză, părţile civile nu sunt îndreptăţite la despăgubiri materiale decât dacă nu au obţinut alte venituri salariale în acest interval de timp sau într-o anumită perioadă ori dacă acestea au fost mai reduse decât cuantumul drepturilor salariale de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost angajate la I.S.U. „Dobrogea”.

Astfel, părţile civile nu au depus diligenţele necesare pentru dovedirea existenţei şi întinderii prejudiciului patrimonial, cu toate că instanţa le-a pus în vedere, în şedinţa publică din 21.10.2009, îndatorirea ce le revenea, iar ulterior, la termenul de judecată din data de 11.01.2012, a dispus emiterea unor adrese către fiecare dintre acestea pentru a se prezenta şi a propune probe în dovedirea pretenţiilor civile formulate, toate solicitările instanţei rămânând, însă, fără efect.

În virtutea rolului său activ, prima instanţă s-a preocupat de obţinerea de la I.G.S.U. a datelor privind veniturile salariale de care ar fi beneficiat părţile civile în cazul în care ar fi fost angajate la această instituţie (fila 17 vol. VI, filele 111-118 vol. VII dos. instanţă), însă în absenţa unor informaţii personale privind coeficienţii în funcţie de care se determină respectivele

www.JURI.r

o

188

venituri (vechime în muncă, studii etc.) şi a unor demersuri proprii ale părţilor în sensul depunerii înscrisurilor din care să rezulte cuantumul veniturilor obţinute în perioada de referinţă sau a depunerii unor astfel de acte cuprinzând datele complete (părţile civile Călin Sabin, Enciu Nicuşor Valentin, Felea Bogdan şi Niţă Mihai Cosmin – filele 357, 367, 369 vol. I, fila 303 vol. II dos. instanţă), Înalta Curte a fost în imposibilitatea de a stabili existenţa şi întinderea unui eventual prejudiciu patrimonial în persoana părţilor civile care l-au reclamat.

În acelaşi sens, deşi a invocat producerea unei pagube nepatrimoniale prin acţiunile frauduloase ale inculpaţilor, partea civilă Prip Nicolae nu a probat existenţa şi întinderea unui asemenea prejudiciu, deşi avea această obligaţie potrivit art.1169 Cod civil, în lipsa unei atare dovezi instanţa neputând să dea curs cererii sale de obligare a acuzaţilor la plata daunelor morale în cuantumul solicitat.

Având în vedere toate aceste considerente, instanţa a apreciat pretenţiile civile formulate de părţile civile Bâcu Emil Marius, Belcea Traian, Călin Sabin, Ciocoiu Cosmin, Enciu Nicuşor Valentin, Felea Bogdan, Filip Radu Dragoş, Gâlcă Emil, Ivanov Alexandru, Jecu Dinicu, Muraru Daniel Mihai, Neagu Vasile, Niţă Mihai Cosmin, Păun Laurentiu Cornelius, Prip Nicolae şi Ştefanov Diana ca fiind neîntemeiate, respingându-le ca atare, în baza art.346 alin.1 Cod procedură penală.

Solicitarea de încadrare a părţilor civile pe posturile pentru care au dat examen a fost apreciată ca fiind pe deplin justificată, însă, având în vedere dispoziţiile art.14 alin.3 lit.a) Cod procedură penală care reglementează caracterul prioritar al reparării în natură, precum şi imposibilitatea practică a instanţei de a stabili ordinea de preferinţă a concurenţilor în funcţie de notele obţinute, specialitatea şi unitatea pentru care au concurat, Înalta Curte a optat pentru repunerea părţilor civile în drepturile din care au fost decăzute ca urmare a falsurilor săvârşite de inculpaţi, prin desfiinţarea respectivelor înscrisuri falsificate, precum şi a documentelor întocmite pe baza acestora, măsură ce a profitat, potrivit art.348 Cod procedură penală și celorlalte părţi ale căror interese au fost vătămate prin declararea lor, în mod nelegal, ca fiind respinse la examen, respectiv numiţilor Condruţ Ion, Copilău Cristian, Cotrobaş Ciprian Daniel, Pasmangiu Cristian, Seceleanu Adrian Daniel, Ştefănică Alexandru, Coşeru Sorin, Dumitrescu Gabriel Sorin, Popa Radu Vasile, Urse Alexandru, Bărbulescu Vlad, Encuţu George, Grosu Ionut, Raduţoiu Ciprian Florin, Vârciu-Şerbănescu Roxana Mihaela şi Vârciu-

www.JURI.r

o

189

Şerbănescu Robert Mario, chiar dacă nu s-au constituit părţi civile în cauză, au renunţat la acţiunea civilă sau nu au solicitat acest lucru.

Având în vedere toate aceste considerente, în temeiul art.170 raportat la art.348 Cod procedură penală instanţa a dispus anularea celor 205 foi de concurs falsificate, din care fac parte şi cele ale părţilor civile/vătămate Robu Ciprian George, Cotleanu Adrian, Stancu Ionuţ Liviu, Pîrlea Alexandru, Dumitra Florinel-Marinel, Frângu Nicolae, Martac Ionuţ, Costache Marius Florin, Saragea Florin, Vişinescu Ionuţ Florin, Buruiană Cosmin Răzvan, Barbu Ştefănel, Bălosu Iulian şi Despa Dan Marian; a procesului verbal încheiat la data de 21.08.2007 de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef cuprinzând rezultatele concursului de ocupare a unor posturi de subofiţeri organizat la I.S.U. Dobrogea în perioada 9.07.2007 – 20.08.2007, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 23-43 vol. XIII d.u.p.); a tabelelor cu rezultatele finale obţinute de candidaţii care au susţinut examenul pentru ocuparea funcţiilor de subofiţer conducător auto şi servant, pe subunităţi, în ordinea descrescătoare a mediilor, afişate la sediul I.S.U. Dobrogea, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 42-55 vol. XII d.u.p.); documentele întocmite cu prilejul încadrării la I.S.U. „Dobrogea” a celor 191 de candidaţi ale căror foi de concurs au fost falsificate.

De asemenea, instanţa a mai dispus anularea procesului verbal din data de 15.08.2007, ora 2200, încheiat la sediul I.S.U. Dobrogea privind predarea-primirea unei mape tip DS sigilată cu sigiliul nr.9821 aparţinând inculpatului Coman Neculai (fila 75 vol. IX d.u.p.), precum şi a procesului verbal din data de 16.08.2007, ora 0800, încheiat la sediul I.S.U. Dobrogea privind predarea-primirea unei mape tip DS sigilată cu sigiliul nr.9821 aparţinând inculpatului Coman Neculai (fila 78 vol. IX d.u.p.).

Având în vedere soluţia ce va fi pronunţată cu privire la latura civilă a cauzei şi apreciind că nu mai subzistă temeiurile ce au justificat luarea măsurilor asigurătorii, instanţa, în baza art.357 alin.2 lit.c) Cod procedură penală a dispus ridicarea sechestrului asigurător instituit asupra cotei-păţi din bunurile mobile şi imobile aparţinând inculpaţilor Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin şi Bugnar Adrian Mihai, prin Ordonanţele nr.927P/2007 din 2.12.2008 ale P.Î.C.C.J – D.N.A, adusă la îndeplinire conform proceselor-verbale din data de 3.12.2008 (filele 195-196, 213-214, 220-221 şi 233-234 vol. XI d.u.p.).

www.JURI.r

o

190

Totodată, a luat act că părţile civile Buruiană Cosmin Răzvan, Coşeru Sorin, Dumitrescu Gabriel Sorin, Popa Radu Vasile şi Urse Alexandru au renunţat la pretenţiile civile formulate, iar părţile vătămate Barbu Ştefanel, Bărbulescu Vlad, Bălosu Iulian, Despa Dan Marian, Encuţu George, Grosu Ionut, Raduţoiu Ciprian Florin, Vârciu-Şerbănescu Roxana Mihaela şi Vârciu-Şerbănescu Robert Mario nu s-au constituit părţi civile în cauză.

B. JUDECATA ÎN RECURS I. Împotriva sentinţei pronunțate de prima instanță au declarat recurs

Ministerul Public – Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, Acsinte Cornel, Banciu Roxana şi Prală Camelia Gabriela, de inculpaţii Trandafir Petre, Costache Viorel, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Creţu Sorin Marius, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Țîncă Dumitru, Tănase Mihai, Coman Neculai, Romanescu Eugen, Alecu Viorel şi Gaicu Dănuţ Mihail, precum şi părţile civile Filip Radu Dragoş şi Muraru Daniel Mihail.

Cauza a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 judecători la data de 29 martie 2013 sub nr.2109/1/2013.

II. Sinteza criticilor formulate de către recurenţi a) Prin motivele scrise de recurs (filele 2-81 vol.I dosar recurs),

Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie a criticat hotărârea instanţei de fond invocând greşita aplicare a legii (art.3859 alin.1 pct. 172 Cod procedură penală), în sensul:

- greşitei achitări (parţiale) a inculpaţilor Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laureţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai Și Tîncă Dumitru pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art 323 alin.1 şi 2 Cod Penal referitor la art.17 alin.1 lit b din Legea 78/2000;

- greşitei achitări (totale) a inculpatului Rusmănică Mircea, pentru: i) patru infracţiuni de instigare la fals intelectual prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; ii) patru infracțiuni de instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c) din Legea nr.78/2000, cu aplicarea

www.JURI.r

o

191

art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; iii) patru infracțiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal; iv) instigare la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi la uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executarea faptelor; v) instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau patrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de executarea faptei.

- greșitei achitări (parţiale) a inculpatului Romanescu Eugen pentru următoarele infracţiuni: i) instigare la infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; ii) instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

- de asemenea, s-a susținut că în mod greşit s-a dispus înlăturarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal de la încadrarea juridică a faptelor săvârşite de către inculpatul Romanescu Eugen.

b) Inculpatul Trandafir Petre a formulat motive scrise de recurs (filele 2-11 şi 70-86 vol.II dosar recurs), invocând nelegalitatea şi netemeinicia hotărârii atacate pentru:

- greşita condamnare a inculpatului pentru infracţiunile reținute în sarcina sa, susţinându-se că faptele, astfel cum au fost reţinute, nu întrunesc elementele constitutive ale acestor infracțiuni (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct,12 Cod procedură penală);

- greşita reţinere la încadrarea juridică a dispoziţiilor art.75 lit.a Cod penal în privința infracţiunilor de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, întrucît în sarcina inculpatului a fost reţinută săvârşirea infracţiunii prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct 172 Cod procedură penală).

www.JURI.r

o

192

În subsidiar, inculpatul a solicitat reindividualizarea pedepsei aplicate şi dispunerea suspendării executării acesteia, într-una din modalităţile prevăzute de lege.

c) Inculpatul Coman Neculai a formulat motive scrise de recurs (filele 108-130 vol. II dosar recurs) susținând:

- greşita respingere de către instanţa de fond a apărării formulate de inculpat privind incidenţa dispoziţiilor art.30 Cod penal, inculpatul apreciind că în speţă, contrar celor reţinute de către prima instanţă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea acestei cauze de impunitate;

- greşita reţinere a situaţiei de fapt de către instanţa de fond, cu consecinţa condamnării eronate a inculpatului pentru infracţiunile reținute în sarcina sa;

- individualizarea pedepsei aplicate s-a realizat în mod greşit de către prima instanţă, inculpatul solicitând ca instanța de recurs sa aibă în vedere circumstanţele personale și reale incidente și să aplice o pedeapsă a cărei executare să se realizeze conform art.861 şi următoarele Cod procedură penală, cu stabilirea unei perioade de încercare pe durata maximă prevăzută de lege;

d) Inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel au formulat motive scrise de recurs (filele 531-542 vol. I dosar recurs, 490-502 şi 503-514 vol.II dosar recurs), invocând:

- greşita lor condamnare pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, în cauză fiind incident cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală;

- greşita condamnare a inculpaţilor pentru infracţiunile prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, susţinându-se că în cauză sunt incidente dispoziţiile art.10 lit.e Cod procedură penală prin raportare la cele ale art.46 Cod penal (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală)

- greşita reţinere a situaţiei de fapt de către prima instanţă, cu consecinţa eronatei condamnări a celor doi inculpaţi referitor la infracţiunile prevăzute de art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000 şi art.291 Cod penal, cu aplicarea

www.JURI.r

o

193

art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din legea nr.78/2000 (falsificarea celor două procese verbale de predare a documentelor la Biroul Documente Secrete, precum şi uzul de fals);

- într-un prim subsidiar, inculpații au solicitat achitarea, în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a şi art.10 lit.b1 Cod Procedură Penală raportat la art.181 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, susţinând că faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală);

- într-un al doilea subsidiar, au invocat greşita individualizare a pedepsei, solicitând ca la stabilirea regimului sancţionar să fie avute în vedere dispoziţiile art.19 din O.U.G. nr.43/2002, ale art.74 alin.1 lit.a şi art.74 alin.2 Cod penal, cu efectele prevăzute de dispoziţiile art.76 Cod penal, urmând ca pedepsele aplicate să nu depăşească pedepsa rezultată de 2 ani închisoare, astfel încât sa devină posibilă aplicarea dispoziţiilor art.81 şi următoarele sau ale art.86 şi următoarele Cod penal (cazul de casare prevăzut de art.3859 pct.14 Cod procedură penală).

e) Inculpatul Costache Viorel a formulat motive scrise de recurs (filele 489-504 vol.I şi 58-62 vol.II dosar recurs), invocând:

- cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.6 Cod procedură penală, arătând că la judecarea cauzei pe fond, inculpaţii Costache Viorel si Coman Neculai au avut acelaşi apărător (pe domnul avocat Tănăsescu Mihai) deşi aveau interese contrare, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile instituţiei conflictului de interese. Ca urmare, a considerat că apărarea asigurată în aceste condiții inculpatului Costache Viorel echivalează, în fapt, cu lipsa de apărare a acestuia, apreciind că în speță sunt incidente dispoziţiile art.197 alin.2 Cod procedură penală;

- greşita reţinere a situaţiei de fapt de către prima instanţă, cu consecinţa greşitei condamnări a inculpatului Costache Viorel pentru infracţiunile reținute în sarcina acestuia;

- neprecizarea de către parchet a modalităţii în care s-a stabilit numărul de acte materiale săvârşite de inculpat şi persoanele la care se referă aceste acte materiale, aspect de natură a afecta posibilitatea inculpatului de a-şi pregăti apărarea;

- greşita reţinere de către instanţa de fond a dispoziţiilor art.75 lit.a Cod penal, concomitent cu condamnarea inculpatului pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cod penal.

f) Inculpatul Romanescu Eugen a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, în principal, în temeiul art.11

www.JURI.r

o

194

alin.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală (fapta nu există), iar în subsidiar, în baza art.11 alin.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d (faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii -intenţia).

Motivele scrise de recurs (filele 137-142 vol. II dosar recurs) au vizat: - nelegalitatea mijloacelor de probă, constând în înregistrări audio-

video, care au fost obţinute cu încălcarea dispoziţiilor art.68 Cod procedură penală;

- nelegalitatea reţinerii la încadrarea juridică a infracţiunii de fals intelectual în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice;

- lipsa acţiunii de determinare, cu intenţie, desfăşurată de inculpatului Romanescu Eugen, nefiind întrunite condiţiile instigării;

- inexistenţa instigării, având în vedere că în speţă, numele candidatului Gheorghiţă nu a fost menţionat la iniţiativa inculpatului Romanescu, ci la cea a inculpatului Coman Neculai, de esenţa instigării fiind aceea ca instigatorul să realizeze acţiunea de instigare înainte ca cel instigat sa fi luat hotărârea de a acţiona.

g) Inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail nu a motivat calea de atac declarată (fila 114 vol.I dosar recurs) nici în fapt, nici în drept. Cu ocazia concluziilor pe fond, apărătorul său s-a referit, oral, la dispozițiile art.46 Cod penal, precizând că acţiunile inculpatului au fost determinate de o constrângere morală mai presus de voinţa sa, de esenţa profesiei militare fiind executarea ordinului superiorului.

h) Inculpațiil Datcu Costel și Bugnar Marius Sorin au formulat motive comune de recurs (filele 523-530 și 517-522 vol.I dosar recurs) invocând:

- greșita condamnare pentru infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, considerând că în cauză se impune achitarea inculpaților în temeiul art.10 lit.d Cod procedură penală, nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracţiuni, nici sub aspectul laturii subiective, nici sub aspectul laturii obiective.

- greșita neaplicare de către instanța de fond a dispoziţiilor art.46 alin.2 Cod penal, cu consecința condamnării inculpaților. S-a solicitat, în temeiul art.10 lit.e Cod procedură penală, achitarea inculpaţilor pentru toate infracţiunile deduse judecății, invocându-se în apărare o stare de dependenţă față de superiori, al cărui ordin nelegal a trebuit executat pentru păstrarea locului de muncă și al veniturilor obținute de inculpați și de soțiile acestora (care lucrau în aceeași unitate).

www.JURI.r

o

195

- ambii inculpați au solicitat achitarea, în temeiul dispozițiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 lit.b1 Cod procedură penală, întrucât faptele nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni și

- în subsidiar, au solicitat reţinerea constrângerii morale ca circumstanţă atenuantă, alături de circumstanţele atenuante prev. de art.19 din Ordonanţa de Urgenţă nr.43/2002, cu consecința stabilirii unor pedepse mai mici si a modalităţi de executare prevăzută de art.81 Cod penal.

i) Inculpații Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Creţu Sorin Marius au formulat motive scrise de recurs (filele 225-230 vol.II dosar recurs) criticând soluția pronunțată de prima instanță pentru:

- greșita respingere a cererii inculpaților de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de fals intelectual în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, susținându-se că foile de concurs întocmite de candidaţi nu întrunesc condiţiile prevăzute de art.150 Cod penal pentru a fi considerate înscrisuri oficiale;

- s-a precizat că instanța de fond ar fi trebuit să pronunțe o soluție de achitare a celor doi inculpați pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, în considerarea faptului că raportul de constatare tehnico – ştiinţifică nu a identificat vreo foaie de examen care să fi fost falsificată de cei doi;

- inculpații au invocat greșita condamnare cu privire la infracţiunea de uz de fals, întrucât în sarcina acestora nu s-a reţinut sau probat vreo activitate care să poată fi caracterizată ca fiind caracteristică infracţiunii de uz de fals;

-a solicitat reducerea cuantumului pedepsei aplicate pentru infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, întrucât instanța de fond, în opinia inculpaților nu a ținut seama de atitudinea subiectivă a acestora și de împrejurările concrete în care s-au derulat faptele.

j) Inculpatul Deoşlea Liviu a formulat, la rândul său, recurs și a invocat (filele 363-365 vol.I dosar recurs) critici întemeiate pe cazurile de casare prevăzute de art.3859 alin.1 pct.14 și 172 Cod procedură penală:

- a arătat că în sarcina sa nu poate fi reținută săvârșirea, în formă continuată, a infracțiunii de abuz în serviciu întrucât, pe de o parte, inculpatul nu a obţinut vreun folos patrimonial sau nepatrimonial, iar pe de altă parte, niciuna din cerințele neîndeplinirii unui act sau de îndeplinire a acestuia în mod fraudulos nu este îndeplinită. Ca atare, a considerat că se impune achitarea inculpatului pentru infracţiunea de abuz în serviciu, în temeiul art.10 lit.a Cod procedură penală (art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală);

www.JURI.r

o

196

- în subsidiar, a solicitat aplicarea unei pedepse orientate către minimul special prevăzut de lege, ţinând cont de circumstanțele sale personale și de prevederile art.19 din Ordonanţa nr.43/2002. (art.3859 alin.1 pct.14 Cod procedură penală);

- a criticat dispoziţia instanţei de fond de a interzice inculpatului exerciţiul drepturilor prevăzute de art.64 lit.a teza a-II-a Cod penal.

k) Inculpatul Niculae Florin nu a motivat în scris recursul declarat (fila 112 vol.I dosar recurs) însă a precizat, cu ocazia dezbaterilor pe fondul recursului, prin intermediul apărătorului din oficiu, că se raliaza criticilor invocate de inculpatul Deoșlea, menționate anterior.

În plus, a susținut că în mod eronat a procedat instanța de fond atunci când nu a aplicat dispoziţiile art.46 alin.2 Cod penal, cu consecința greșitei sale condamnăr. Ca atare, în temeiul art.10 lit.e Cod procedură penală, a solicitat achitarea sa pentru toate infracţiunile deduse judecății.

l) Inculpații Dumitrescu Laurențiu și Tănase Mihai au precizat, în motivele scrise de recurs (filele 98-106 vol. II dosar recurs) că recursul privește și încheierea de şedinţă (din 23 mai 2011) prin care instanţa de fond a constatat regularitatea actului de sesizare a instanței, respingând solicitarea de restituire a dosarului în vederea refacerii rechizitoriului.

Au invocat: - nelegalitatea hotărârii de condamnare, datorată faptului că

rechizitoriul întocmit în cauză nu precizează câte acte materiale sunt incluse în conținutul constitutiv al infracțiunilor prevăzute de art.289 Cod penal, art.132 din Legea nr.78/2000 şi de art.291 Cod penal (toate în formă continuată), reținute în sarcina inculpaților;

- greșita condamnare pentru infracţiunile prevăzute de art.289 Cod penal și de art.132 din Legea nr.78/2000, deoarece simpla completare de către inculpaţi a numelor şi a datelor candidaţilor pe colţul din dreapta a foii, în absenţa aplicării unei note pe acel formular de răspuns, nu putea să producă consecinţele juridice impuse de lege pentru reţinerea acestor infracțiuni;

- infracţiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 trebuia reținută doar cu privire la persoanele care au beneficiat de pe urma vătămării intereselor legale realizate de către ofiţerii corectori;

- în sarcina inculpaților trebuia reținută doar infracțiunea de fals intelectual, deoarece activitatea lor s-a limitat la a falsifica lucrările.

m) În motivele scrise ale recursului formulat de inculpatul Bugnar Adrian Mihai (filele 401-405, 410-4141 vol. II dosar recurs) se invocă următoarele:

www.JURI.r

o

197

- nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracţiunii prev. de art.132 din Legea nr.78/2000, în special pentru neîndeplinirea condiției obţinerii unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul, de către inculpat;

- greșita neaplicare de către instanța de fond a dispoziţiilor art.46 alin.2 Cod penal cu referire la infracţiunile prevăzute de art.288 şi art.290 Cod penal;

- greșita aplicare a pedeapsei accesorii prevăzute de art.64 lit.a teza a II-a Cod penal;

- în subsidiar, aplicarea dispozițiilor art.181 Cod penal, în considerarea contribuției reduse a inculpatului la activitatea infracțională și a circumstanţelor personale ale acestuia, cu aplicarea unei sancţiuni administrative din cele prevăzute de art.91 Cod penal.

- într-un al doilea subsidiar, aplicarea suspendării condiționate a executării pedepsei.

n) În cadrul recursului formulat de inculpatul Țîncă Dumitru (fila 82 vol.I dosar recurs) se solicită următoarele:

- în cadrul cazului de casare întemeiat pe dispozițiile art.3859 pct.14 din Codul de procedură penală, reducerea pedepsei aplicate inculpatului, având în vedere circumstanţele personale şi reale existente în cauză, contribuţia concretă a acestuia la săvârşirea faptei, poziţia sa procesuală de recunoaștere, precum și faptul că a contribuit esenţial la aflarea adevărului;

o) Recursul declarat de către petenta Prală Camelia Gabriela (fila 83 vol.I dosar recurs) vizează cuantumul prea redus al onorariului acordat de către instanţa de fond pentru asigurarea asistenţei juridice din oficiu.

p) Părțile civile Filip Radu Dragoş (motive fila 120 vol.I dosar recurs) și Muraru Daniel Mihail (motive fila 135 vol.I dosar recurs) au invocat, în cadrul recursurilor declarate, greșita respingere a cererii de acordare a despăgubirilor civile având ca obiect salariile cuvenite pe perioada cât recurenții trebuiau să funcționeze în structurile armatei, începând cu luna august 2007

r) Recurenta Banciu Roxana nu a motivat calea de atac declarată (fila 128 vol.I dosar recurs) nici în fapt, nici în drept.

s) Inculpatul Alecu Viorel a formulat recurs (fila 102 vol.I dosar recurs), fără a-l motiva în fapt sau în drept, iar prin declaraţia formulată la fila nr.543 din vol.I al dosarului de recurs a precizat că, în temeiul art.3854 alin.2 cu referire la art.369 Cod procedură penală înţelege să retragă calea de atac formulată.

ș) Petentul Acsinte Cornel (fila 84,85 și 86 vol.I dosar recurs) a renunțat la recursul formulat, astfel cum rezultă din declarația autentificată la Biroul Notarilor

www.JURI.r

o

198

Publici Asociați Badea sub nr.2956 din data de 20 noiembrie 2013, depusă la dosarul cauzei la 21 noiembrie 2013 (fila 485 vol. II dosar recurs).

III. Procedura în faţa Completului de 5 Judecători 1. Conform art.38514 alin.11 Cod procedură penală, luând act şi de

acordul exprimat în condiţiile art.70 alin.2 Cod procedură penală, la termenul de judecată din data de 13 ianuarie 2014 instanţa de recurs a procedat la ascultarea inculpaţilor Trandafir Petre (filele 151-154 vol.III dosar recurs), Niculae Andrei Gabriel (filele 155159 vol.III dosar recurs), Alexandrescu Gabriel (filele 160-163 vol.III dosar recurs), Costache Viorel (filele 164-165 vol.III dosar recurs, Romanescu Eugen (filele 166-167 vol.III dosar recurs) și Coman Neculai (filele 168-171 vol.III dosar recurs).

2. Prin încheierea din 13 ianuarie 2014, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători s-a pronunţat asupra cererilor în probaţiune formulate de către recurenți, având în vedere considerentele care au stat la baza soluţiei pronunţate de instanţa de fond cu privire la fiecare inculpat şi la fiecare infracţiune dedusă judecăţii, precum şi motivele de recurs invocate de Parchet și de inculpaţi.

Astfel, instanța de recurs: - a constatat că pentru inculpatul Costache Viorel sunt inutile, nepertinente

şi neconcludente cauzei următoarele probe: solicitarea de transcriere a şedinţei şi de ataşare a acestei transcrieri pentru termenul la care au avut loc dezbaterile în faţa instanţei de fond, expertiza informatică asupra laptopului, expertiza informatică asupra telefonului mobil, audierea martorului Burciu Cristian, precum şi adresa către ISU Dobrogea referitoare la Ordinul de zi din 2009 cu privire la mutarea inculpaţilor Alexandrescu şi Niculae.

- a respins, ca inutilă şi neconcludentă, testarea la poligraf a inculpatului Costache Viorel;

- a încuviinţat pentru acest inculpat proba cu înscrisuri în circumstanţiere, adresele şi notele de raport ce se află deja depuse la dosar;

- a încuviinţat pentru inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel probele în circumstanţiere depuse la dosar;

- a respins, ca inutile, nepertinente şi neconcludente celelalte probe solicitate de cei doi inculpați, respectiv solicitările de efectuare a unei expertize grafoscopice şi de depunere la dosar a hărţii municipiului Constanţa;

- a încuviinţat pentru inculpaţii Bugnar, Deoşlea Liviu, Niculae Florin probele cu acte în circumstanţiere care au fost depuse la dosar;

www.JURI.r

o

199

- a încuviinţat înscrisurile solicitate a fi depuse în circumstanţiere de către inculpatul Coman Niculae, sub rezerva ca depunerea acestora să se realizeze până la sfârşitul şedinţei sau până la termenul pentru care pronunţarea va fi amânată în această cauză.

- a respins celelalte probe propuse a fi administrate de către inculpatul Coman Neculai - referitoare la adresa către ISU Dobrogea pentru predarea proceselor verbale şi borderourilor folosite la concursul din vara anului 2007, nota telefonică privind convocarea din luna mai 2008, audierea martorului Muşuleţ Daniel şi reaudierea lui Tănase Mihai.ca inutile, neconcludente şi nepertinente în cauză,

- a luat act de faptul că reprezentantul Ministerului Public, recurenta Prală Camelia – Gabriela şi recurentul inculpat Trandafir Petre nu au solicitat administrarea de probatorii.

3. Referitor la compunerea Completului de 5 Judecători: - doamna judecător Dragne Angela a formulat o declarație de abținere

întemeiată pe dispozițiile art.48 alin.1 lit.a Cod procedură penală, invocând faptul că prin încheierea nr.1270 din 23 iunie 2009 pronunţată de Înalta Curte de Casație și Justiție - Secţia Penală în dosarul nr.5370/1/2009, a admis propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casație și Justiție – Direcţia Naţională Anticorupţie – Serviciul de Combatere a Infracţiunilor de Corupţie Săvârşite de Militari privind pe inculpatul Trandafir Petre. Declarația de abținere a fost admisă prin încheierea din 2 aprilie 2013, pronunţată în dosarul asociat nr.2109/1/2013/a1);

- doamna judecător Mirela Sorina Popescu a formulat, de asemenea, o declaraţie de abţinere întemeiată pe dispozițiile art.47 Cod procedură penală, în raport cu precizarea apărătorului ales al inculpaţilor Dumitrescu George Laurenţiu şi Tănase Mihai din cadrul dezbaterilor în ședința din data de 13 ianuarie 2014, constând în aceea că recursul declarat vizează şi încheierea din 28 aprilie 2011 pronunţată în cadrul judecării fondului cauzei, încheiere prin care s-a constatat regularitatea actului de sesizare a instanţei şi care a fost pronunţată de un complet de judecată din care a făcut parte şi doamna judecător Mirela Sorina Popescu. Și această declaraţie de abţinere a fost respinsă, potrivit încheierii din 21 ianuarie 2014 pronunțată în dosarul asociat nr.2109/1/2013/a2, instanța constatând că motivele de recurs invocate de către cei doi inculpați vizează alte aspecte decât cele asupra cărora instanţa de fond s-a pronunţat prin încheierea menţionată, nefiind astfel incident cazul

www.JURI.r

o

200

de incompatibilitate prevăzut de art.47 Cod procedură penală în privinţa doamnei judecător Mirela Sorina Popescu.

IV. Analiza criticilor formulate de către recurenţi Examinând hotărârea atacată prin prisma motivelor de recurs invocate,

dar şi din oficiu conform art.3856 alin.3 Cod procedură penală, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție reţine următoarele:

1. În ce priveşte recursul declarat de Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Direcţia Naţională Anticorupţie, întemeiat pe dispozițiile art.3859 alin.1 pct. 172 Cod procedură penală:

1.1. Sub un prim aspect, hotărârea pronunțată de către instanța de fond a fost criticată pentru greşita achitare a inculpaţilor Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laureţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai și Tîncă Dumitru cu referire la infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art 323 alin.1 şi 2 Cod Penal referitor la art.17 alin.1 lit b din Legea 78/2000.

Analizând critica invocată de către parchet , prin raportare la ansamblul probator, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată, contrar susținerilor reprezentantului Ministerului Public, că nu toţi cei 17 inculpaţi au participat, prin iniţiere sau aderare, la asocierea de tip infracţional ce a avut ca scop fraudarea concursului organizat la nivelul ISU Dobrogea, achitările dispuse de prima instanță în legătură cu această infracţiune fiind în concordanță cu situaţia de fapt reţinută de instanţă în sentinţa atacată.

În mod corect a reținut prima instanță că acuzaţia adusă prin rechizitoriu inculpaţilor anterior arătați - de săvârșire a infracțiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art 323 alin.1 şi 2 Cod penal referitor la art.17 alin.1 lit b din Legea 78/2000 - s-a fundamentat, în mod eronat, exclusiv pe participaţia fiecăruia dintre aceştia la săvârşirea infracţiunilor de abuz în serviciu, fals intectual şi uz de fals pentru care au fost trimişi în judecată.

În raport cu propria evaluare a probatoriului administrat în cauză - atât în faza de urmărire penală cât și în cea a judecății în fond și recurs – instanța consideră dovedită împrejurarea (de altfel, necontestată de parchet) că după scoaterea la concurs, prin Ordinul Inspectorului General al I.G.S.U. nr.42541/04.07.2007, a posturilor de subofiţeri şi personal contractual din cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, asupra inculpatului Trandafir Petre, în

www.JURI.r

o

201

calitate de inspector şef şi inculpatului Coman Neculai, în calitate de prim adjunct al primului, au început să se exercite o serie de influenţe sau ”presiuni”, atât din partea reprezentanţilor unor instituţii publice cu care Inspectoratul se afla în relaţii de colaborare sau de subordonare, cât şi din mediul politic, încercându-se determinarea factorilor de decizie să contribuie la favorizarea anumitor candidaţi, prin fraudarea concursului, pentru ca aceştia să fie declaraţi admişi.

S-a confirmat faptul că, în vederea stabilirii unei ordini de prioritate a intervenţiilor ce trebuiau ”rezolvate” şi a procedurii de fraudare a concursului, între inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au avut loc mai multe întâlniri la sediul unităţii, la unele dintre acestea participând şi inculpatul Costache Viorel, în scopul configurării listei candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi şi a stabilirii modalităţii concrete de falsificare a rezultatelor examenului, ultima întâlnire a inculpaţilor anterior desfăşurării probei scrise având loc în data de 13 august 2007.

Deși unii dintre membrii comisiilor de examen aveau cunoștință încă din perioada premergătoare concursului despre existenţa unor presiuni exercitate pe cale ierarhică şi politică asupra conducerii Inspectoratului în legătură cu concursul organizat, solicitarea concretă de fraudare adresată de conducere inculpaților Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Ţîncă Dumitru - cărora inspectorul şef şi adjunctul lui le-au sugerat pentru prima oară, în mod concret, că ar fi bine dacă s-ar da curs respectivelor influenţe - a avut loc doar în ziua examenului, cu prilejul ultimelor instruiri efectuate de conducere.

Prin urmare, contrar celor invocate de reprezentantul parchetului, nu se poate susține că simpla existență a presiunilor anterior menționate, confirmate de inculpați, ar echivala cu acceptarea manifestă a acestora de a adera la o asociere infracțională, ci, dimpotrivă, așa cum a constatat prima instanță, săvârşirea faptelor ilicite pentru care au fost condamnați de prima instanță (abuz în serviciu, fals intectual şi uz de fals) a fost consecinţa unei hotărâri şi a unei înţelegeri spontane, întâmplătoare, constituind o pluralitate ocazională de făptuitori în condițiile art.75 alin.1 lit.a Cod penal.

Aceste împrejurări rezultă din coroborarea declaraţiilor inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail (filele 46-49 vol. V dos. instanţă fond), Creţu Sorin Marius (fila 104 şi urm. vol. XIX d.u.p. şi filele 104-105 vol. V dos. instanţă fond), Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Deoşlea Liviu şi

www.JURI.r

o

202

Datcu Costel date în cursul urmăririi penale ( filele 96-114 vol. XIX d.u.p.) şi menţinute în instanţă, a depoziţiei martorului Ştefan Radu dată în instanţă (filele 237-243 vol. VI dosar fond), a declaraţiilor inculpaţilor Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, a declarațiilor martorilor Ştefan Radu, Donose Cristina Mădălina date atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faţa instanţei de fond, dar și a declarațiilor date de către inculpații Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel în fața instanței de recurs.

Instanța de recurs constată că toate declarațiile anterior menționate se coroborează între ele, dintre acestea fiind prezentate, exemplificativ, următoarele fragmente:

- declarația inculpatului Bugnar Adrian Mihai dată în fața instanței de fond: „Preşedintele comisiei de examen, col. Coman, ne-a ţinut o instruire cu privire la modul de desfăşurare al examenului şi metodologia de concurs. În deschiderea instruirii, a fost prezent şi col. Trandafir. A mai existat şi o altă instruire la care col.Trandafir a venit însoţit de un lucrător DGA. Doi col Trandafir ne-a atras atenţia asupra carierelor noastre, spunându-ne să ne vedem de treburile noastre şi să executăm totul cum trebuie. Aceste lucruri sunt fireşti, sunt normale a fi solicitate de comandant. Pe data de 15 august 2007, pe platoul unităţii a avut loc o întâlnire cu supraveghetorii de la săli pentru ultimele precizări cu privire la desfăşurarea concursului. Am fost repartizaţi pe săli şi ni s-au inmânat documentele de concurs. După ce au plecat supraveghetorii, col. Coman a rămas cu noi, şefii de sală şi ne-a spus că dacă primim lucrări cu răspunsuri necompletate, să nu le anulăm conform metodologiei, metodologie care cerea exact contrariul. M-a surprins această dispoziţie, dar nu am comentat-o, pentru că ordinul se execută întotdeauna.”;

- declarația inculpatului Bugnar Sorin Marius (dată în fața instanței de fond): „Ne-am împărţit pe echipe şi am inceput corectarea. În acest moment, col. Coman nu ne-a făcut nicio recomandare, sugestie, nu ne-a dat nicio indicaţie cu privire la modul in care urma să procedăm. Apoi a venit in sală dl. Col. Trandafir, insoţit de comisarul SIPI Constantin. Comisarul Constantin a plecat după cca 5-10 minute împreună cu col. Coman. Rămas in sală, dl. Trandafir ne-a reamintit de existenţa presiunilor politice şi ierarhice. Ne-a ordonat să avem grijă de imaginea instituţiei, ne-a amintit că avem o carieră în faţa noastră şi ne-a spus că sunt unele probleme de rezolvat, respectiv, că sunt candidaţi care trebuie sprijiniţi să intre la ISU; acestea erau presiunile la care se referea dl. Trandafir. Apoi a plecat şi dl. Trandafir, iar după un interval cuprins intre 30 şi 60 minute, s-a intors col. Coman având asupra sa mai

www.JURI.r

o

203

multe materiale: foi albe de răspuns, etichete de lipit, cuttere. Dl. Coman ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi ne-a spus că dl. Alexandrescu Gabriel are o listă cu numele candidaţilor care trebuie ajutați. Ne-a ordonat să refacem lucrările pentru ca aceşti candidajti de pe listă să promoveze.”;

- declarația inculpatului Deoşlea Liviu (dată la instanța de fond): „Când s-a strâns comisia de examen au sosit şi dnii Coman, Trandafir și Constantin de la SIPI, aducând grila de corectură care a fost desigilată în fața tuturor. Dnii Coman şi Constantin au plecat, în timp ce dl. Trandafir a rămas. Dânsul ne-a relatat o întâmplare personală legată de faptul că la un moment dat, fiul său care susţinuse un examen nu a beneficiat de ajutorul superiorilor și ne-a îndemnat ca noi să facem acest lucru, întrucât avem o carieră în faţă. Pe moment nu am înţeles sugestiile acestei relatări, ulterior, mai ales după ce Coman a venit şi ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi să le înlocuim cu altele am deslușit şi înţelesul spuselor dlui gen Trandafir, ca fiind in acelaşi sens cu solicitarea dlui Coman. După ce ne-a relatat cele arătate mai sus, dl gen Trandafir a plecat, iar noi am continuat să corectăm lucrările. După maximum o oră, la sala de corectură s-a întors dl. Coman având asupra sa foi albe etichete, ştampile. Ne-a dat ordin să desigilăm lucrările şi să le înlocuim cu altele, conform listei pe care o deţinea maiorul Alexandrescu cu numele celor care trebuiau să promoveze examenul.”;

- declarația inculpatului Niculae Florin (din faza judecății la instanța de fond): „La data de 15 august 2007, pe platoul din curtea inspectoratului a avut loc o adunare a şefilor de sală şi a supraveghetorilor desemnaţi pentru a participa la aceasta examinare. S-au constituit comisii pt corectarea lucrărilor, eu şi colegul meu Datcu Costel alcătuind una dintre acestea. După ce a inceput corectarea, la cea o oră, 1,30h şi-au făcut intrarea in sala de corectură dnii Trandafir şi ofiţerul SIPL Cei doi au stat cel mult 5 minute, după care Coman 1-a condus afară pe dl comisar SIPI. Insp. şef Trandafir a rămas în sală, la catedră şi ne-a relatat o întâmplare din viaţa fiului dânsului, legată de participarea acestuia din urmă la un examen pe care nu 1-a luat pt că nu a fost ajutat. Dl Trandafir spunea că ar fi vrut să fi existat posibilitatea ca fiul său să fi fost ajutat. În continuare, dânsul ne-a vorbit despre existenţa unor presiuni, că este interesul unităţii şi pt imaginea acesteia trebuie să rezolvăm problemele apărute. Ne-a mai spus că dacă iese bine totul, dă o masă. Din toate aceste relatări, am înţeles că există persoane care trebuie ajutate sa ia acest concurs şi bănuiam că unii chiar ştiu despre ce este vorba.”;

- declarația inculpatului Alexandrescu Gabriel (filele 160-163 vol.III dosar recurs), analizată din punct de vedere al aspectelor relevate privind

www.JURI.r

o

204

activitatea desfășurată de inculpații Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru: „În jurul orelor 14 a început corectarea lucrărilor și știu că la un moment dat a venit inculpatul Trandafir împreună cu comisarul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir s-a adresat celor prezenți și ne-a spus că persoanele aflate pe lista candidaților favorizați trebuie sprijiniți, fără a se preciza și modalitatea. Ulterior, a venit inculpatul Coman având asupra sa o mapă în care se aflau coli de răspuns în alb, catere și o ștampilă, impunând ca modalitate de fraudare mai întâi completarea spațiilor goale din lucrările oroginale ale candidaților ce urmau a fi favorizați, iar ulterior a dispus refacerea în întregime a lucrărilor. Știu că au fost niște discuții cu acest prilej, Gaicu și Dumitrescu, iar ulterior s-au opus verbal la această initiativă, dar în final s-au conformat, toată lumea executând ordinul.”;

- declarația inculpatului Niculae Andrei Gabriel (filele 155-159 vol.III dosar recurs) ce trebuie decelată din punctul de vedere al aspectelor relevate privind activitatea desfășurată de inculpații Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru: „atunci când a început corectarea a venit inculpatul Trandafir împreună cu martorul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir ni s-a adresat făcând referire la presiunile exercitate, la imaginea instituției, transmițându-ne ideea că trebuie să ajutăm să rezolvăm problema ..... Concret, inculpatul Trandafir nu ne-a spus cum trebuia să se materializeze acest ajutor. Ne-am apucat de corectat ... . Ulterior, realizând că favorizarea nu este optim realizată pe această cale, același inculpat ne-a dat ordinul să se refacă lucrările pentru persoanele în cauză. În acel moment, inculpații Gaicu și Dumitrescu au reacționat verbal, însă până la urmă ne-am conformat cu toții, apreciind că este vorba de un ordin.”

Se observă că din coroborarea probelor anterior precizate rezultă, în primul rând, că îndemnul de desigilare şi refacere a lucrărilor a fost adresat inculpaților în discuție de către inculpatul Coman Neculai doar cu ocazia și în timpul activității de corectare a lucrărilor, fiind precedat de un îndemn similar, adresat de către inculpatul Trandafir în aceeași zi a examenului, cu ocazia ultimei instruirii realizate de acest din urmă inculpat.

www.JURI.r

o

205

Critica analizată nu poate fi susținută nici prin invocarea argumentelor de doctrină prezentate de parchet ci, dimpotrivă, pledează în favoarea soluției primei instanțe de achitare a inculpaților Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru.

Tocmai de aceea, reținând ca temeinic raționamentul invocat de parchet, potrivit căruia „asocierea se realizează prin acţiunea fiecăreia dintre persoanele care înţeleg să-şi alăture eforturile şi presupune un consens neechivoc, o înţelegere stabilită între acele persoane de a se asocia, de a se supune unei discipline, de a acţiona potrivit unui plan, pentru săvârşirea uneia sau mai 'multor infracţiuni. Prin alte cuvinte, asocierea presupune o reuniune, cu perspectiva unei durate de timp, a mai multor persoane, în vederea realizării unui scop infracţional comun", instanța de recurs constată că acesta, în realitate, sprijină în totalitate soluția adoptată de instanța de fond.

Modalitatea de săvârșire a infracțiunii prevăzute de art.323 Cod penal prin aderare presupune manifestarea de voinţă - expresă sau tacită - a făptuitorilor de a face parte din gruparea de persoane între care s-a înfăptuit asocierea şi de a participa la activitatea acesteia, în vederea realizării scopului infracţional comun, pe care îl cunosc şi doresc să îl realizeze prin integrarea lor în grupul constituit. Aderarea la asociere presupune, de asemenea, alăturarea la un nucleu autonom, despre a cărui existență și constituire făptuitorii au cunoștință, în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și duce la îndeplinire planurile de comitere a unor infracțiuni.

Se constată că situația de fapt reținută în cauză nu confirmă vinovăția inculpaților sub acest aspect, din probele administrate - inclusiv în fața instanței de recurs - nerezultând că inculpaţii ar fi cunoscut despre existența și scopul asocierii și/sau că aceștia ar fi realizat un consens neechivoc în scopul durabil în timp de a săvârși infracțiuni.

În aceste condiții, apare drept judicios raționamentul primei instanțe - care a considerat că săvârşirea de către inculpați a faptelor ilicite ce au constituit scopul asocierii a reprezentat consecinţa unei hotărâri şi a unei înţelegeri spontane, întâmplătoare.

În acest sens, aşa cum corect a reţinut instanţa de fond, nu s-a putut proba existenţa unei manifestări de voinţă din partea intimaţilor inculpaţi, fie ea şi tacită, prin care aceştia să fi aderat la grupul infracţional constituit de ceilalţi coinculpaţi, aceasta fiind dedusă în realitate doar din participaţia fiecărui intimat la săvârşirea celorlalte infracţiuni pentru care au fost trimişi în

www.JURI.r

o

206

judecată (abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals), fără a exista însă o rezoluţie infracţională distinctă, care să vizeze alăturarea la gruparea infracţională preexistentă.

Ca urmare, având în vedere că nu sunt întrunite - nici sub aspectul laturii obiective şi nici al celei subiective - elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal cu referire la art.17 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază că în mod corect a pronunțat prima instanță achitarea inculpaților Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Ţîncă Dumitru.

În consecință, constatând că dispozițiile art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală nu sunt aplicabile, critica parchetului se va respinge, ca nefiind neîntemeiată.

1.2. Sub un al doilea aspect, parchetul a criticat sentința pronunțată de instanța de fond referitor la greşita achitare a inculpatului Rusmănică Mircea pentru toate infracțiunile pentru care acesta a fost trimis în judecată.

Analizând criticile Ministerului Public privind aspectele arătate anterior, prin raportare la ansamblul probator existent în cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Prin sentinţa pronunţată de instanţa de fond, inculpatul Rusmănică Mircea a fost achitat pentru săvârşirea a i) patru infracţiuni de instigare la fals intelectual, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit. c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, ii) patru infracţiuni de instigare la uz de fals, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, iii) patru infracţiuni de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzute de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, iv) instigare la infracţiunile de fals intelectual, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000 şi uz de fals, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, instigare neurmată de executarea faptelor și v) pentru

www.JURI.r

o

207

instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, prevăzută de art.25 şi art.29 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, instigare neurmată de executarea faptei, toate aceste soluţii de achitare fiind întemeiate pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

Contrar opiniei exprimate de parchet, se apreciază că sub aspectul vinovăției inculpatului Rusmănică nu este relevant caracterul mai mult sau mai puțin colegial al întâlnirii dintre inculpat și factorii de decizie din I.S.U. „Dobrogea", ci, în primul rând, trebuie stabilit dacă inculpatul l-a îndemnat pe inspectorul șef Trandafir Petre să intervină la membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise, pentru a-i determina să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să falsifice foile de răspuns ale unui număr de 4 candidaţi şi să le folosească pentru declararea, în mod nelegal, a acestora ca fiind admişi la examen şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor 4 persoane care, chiar dacă ar fi obţinut note de trecere, urmau să fie declarate respinse.

În al doilea rând, instanța de recurs apreciază că este necesar a se stabili dacă inculpatul a adresat un îndemn inculpatului Trandafir Petre de a săvârși o faptă prevăzută de legea penală, respectiv dacă a încercat să-l determine pe acest inculpat să intervină la membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise pentru a-i determina pe aceștia să falsifice foaia de răspuns a candidatului Jeanu Marcel pentru declararea, în mod nelegal, a acestuia ca fiind admis la examen şi încadrat la I.S.U. „Dobrogea”.

Din verificarea argumentelor ce stau la baza criticilor parchetului, privind modul greșit în care prima instanță ar fi interpretat probele administrate în cauză, se observă că parchetul s-a raportat exclusiv la declarațiile inculpaților date în cursul urmăririi penale (Niculae Andrei Gabriel – declarația din data de 09.06.2009, vol.21 d.u.p., filele 117-118, Coman Neculai - declaraţie din data de 03.06.2009, vol.21 d.u.p filele 14-21, Costache Viorel – audiat cu ocazia confruntării sale din data de 07.07.2009, vol.24 d.u.p., fila 59, Trandafir Petre - declaraţia din data de 09.06.2009, vol. 21 d.u.p., filele 122-123, Rusmănică Mircea – declarația din 07.07.2009, vol. 24 d.u.p., fila 32, Alexandrescu Gabriel – declarația din 09.06.2009, vol. 21 d.u.p., fila 119).

Cu toate acestea, în cadrul analizei ansamblului probator realizată de către instanțe nu pot fi ignorate declarațiile date de aceiași inculpați în fața instanței de fond și recurs, cu atât mai mult cu cât acestea se coroborează între ele, astfel cum rezultă din următoarele fragmente:

www.JURI.r

o

208

- declarația inculpatului Costache Viorel (filele 359-361 vol. IV dosar instanță fond): ”De faţă era şi dl Rusmănică Mircea, contraamiralul şi comandantul garnizoanei care era supărat că i-au plecat oameni foarte bine pregătiţi din structură. Nu a pronunţat nici un nume de candidat favorit şi nu s-a pronunţat pe eventuala susţinere a vreunui candidat ” este menținută de acest inculpat în fața instanței de recurs ( filele 164-165 vol.III dosar recurs): ”Nu-mi mențin declarațiile date în faza de urmărire penală . . . Mențin declarația dată în fața instanței de fond.”;

- declarația inculpatului Trandafir Petre (filele 10-16 vol.IV dosar instanță fond): ”Între invitaţi se afla şi contraamiralul Rusmănică, care mi s-a adresat cu apelativul Petrică . . . Discuţiile nu au avut niciun fel de consecinţă, nu am făcut nicio promisiune, nu am notat niciun nume, aşa cum susţin unii dintre foştii mei subordonaţi care au fost şi ei prezenţi la masă” se coroborează cu declarația aceluiași inculpat, dată în fața instanței de recurs (filele 151-154 vol.III dosar recurs): ”Este real că unul dintre aceste nume îmi fusese indicat de către inculpatul Rusmănică anterior, cu precizarea că nu fusese o solicitare de a-l ajuta într-un fel, ci doar în sensul de a i se da și lui bibliografia”;

- declarația inculpatului Coman Neculai (filele 4-9 vol.IV dosar instanță fond): ”Contraamiralul Rusmănică nu a făcut niciodată niciun fel de intervenţie la mine în legătură cu concursurile, deşi ne-am întâlnit de multe ori” se coroborează cu declarația aceluiași inculpat dată în fața instanței de recurs (filele 168-171 vol. III dosar recurs): ”Legat de inculpatul Rusmănică, acesta nu a intervenit la mine pentru vreun candidat, iar discuția de la masa din port a avut în vedere faptul că o parte din personalul aflat în subordinea inculpatului Rusmănică urmau să ajungă în structurile noastre . . . Punctul de vedere exprimat de Rusmănică la discuția din port vis a vis de scafandrii a fost de a aprecia adevărata lor valoare.”

- în declarația sa, dată în fața instanței de fond (filele 88-92 vol. IV dosar fond), inculpatul Niculae Andrei Gabriel precizează: ”arăt că mi-am amintit integral momentul şi menţin cele afirmate in declaraţia dată la procuror”, iar în fața instanței de recurs același inculpat a declarat (filele 155-159 vol.III dosar recurs): ”Este real că a existat o masă la un moment dat înainte de desfășurarea examenului la care inculpatul Trandafior i-a spus inculpatului Rusmănică că o să-i ia niște oameni, însă nu s-a purtat vreo discuție referitoare la favorizarea unor persoane nominalizate de inculpatul Rusmănică.”

www.JURI.r

o

209

- toate declarațiile de mai sus se coroborează cu declarația inculpatului Rusmănică Mircea (filele 1-3 vol. IV dosar fond): ”Niciodată nu i-am cerut dlui Trandafir să comită ilegalităţi privind admiterea la concurs a vreunei persoane . . . i-am pomenit dlui Trandafir despre situaţia unui vecin al meu care a vrut să se angajeze la ISU. Eu nu am făcut altceva decât să mă interesez de probele de concurs şi specialităţile pt care ar avea şanse mai mari. . . . Dl Trandafir nu a făcut nicio promisiune, singura replica a dânsului a fost ca tânărul să se prezinte la concurs. A fost o discuţie absolut normală, fără absolut nici o altă conotatie. De la mama lui Marcel am aflat ca acesta nu a luat examenul şi că s-ar fi angajat la RADET. Cu Marcel Jeanu nu am mai vorbit decât în 2009 în timpul anchetei penale.”

- prin excepție, declarația inculpatului Alexandrescu Gabriel dată în fața instanței de fond (filele 93-98 vol.IV dosar fond): ”Eu nu l-am auzit pe dl Rusmănică pomenind vreun nume de protejat sau făcut vreo solicitare către o persoană de la masă în legătură cu promovarea examenului” este menținută într-o manieră mai nuanțată, pe alocuri contradictorie, în fața instanței de recurs (filele 160-163 vol. III dosar recurs): ”nu pot afirma că a fost o discuție în sensul de a fi favorizați”, pentru ca imediat după aceasta inculpatul să declare că ”ulterior l-am văzut pe inculpatul Rusmănică în biroul inculpatului Trandafir, iar după acea întâlnire Trandafir m-a chemat și mi-a spus că mai are niște oameni pentru listă ” și ”Îmi aduc aminte de un candidat Omer, iar prezența lui pe listă s-a datorat exclusiv inculpatului Trandafir.” Totodată, în aceeași declarație, inculpatul arată că ”Discuția referitoare la acest candidat am purtat-o cu inculpatul Trandafir după vizita inculpatului Rusmănică la sediul I.S.U.” și, de asemenea ”după afișarea rezultatelor am purtat o discuție cu inculpatul Trandafir la el în birou, acesta arătând că unul dintre candidații susținuți de Rusmănică nu a luat examenul”;

Se constată că deși inculpatul Alexandrescu face o serie de afirmații ce pot ridica suspiciuni legate de prezența inculpatului Rusmănică la sediul I.S.U. și de comportamentul manifestat de inculpatul Trandafir ulterior acestei vizite, în realitate, ceea ce martorul declară nu sunt fapte constatate cu propriile simțuri ci reprezintă speculații, propriile interpretări asupra legăturii dintre momentul vizitelor și momentul când numele candidaților au fost adăugați de Trandafir la lista celor favorizați, cu atât mai mult cu cât tot inculpatul declară, referindu-se la Rusmănică, că nu poate afirma că ”a fost o discuție în sensul de a fi favorizați.”

Prin urmare, instanța de recurs va reține și valorifica în cadrul ansamblului probator declarația din fața instanței de recurs a inculpatului

www.JURI.r

o

210

Alexandrescu Gabriel, doar în măsura în care, potrivit art.69 Cod procedură penală, aceasta se coroborează cu declarația acestuia de la instanța de fond, dar și cu restul declarațiilor inculpaților, astfel cum au fost menționate anterior și cu procesul verbal de transcriere a discuţiei ambientale purtată la data de 16.06.2009 între inculpaţii Rusmănică Mircea şi Costache Viorel.

Așa cum corect a precizat prima instanță, dispoziţiile procesual penale nu stabilesc o ordine de preferinţă a declaraţiilor în funcţie de etapa procesuală în care au fost făcute, legiuitorul lasând la aprecierea instanței dreptul de a stabili valoarea probatorie a acestora, în funcție de convingerea intimă a judecătorului formată în raport cu întreg ansamblul probator.

Având în vedere atitudinea disculpatorie comună a inculpaților cu privire la faptele de care este acuzat inculpatul Rusmănică Mircea, manifestată în faţa instanţei de fond (prin contrast cu împrejurarea că inculpații au adoptat poziții contradictorii în ceea ce privește restul aspectelor din cauză), dar și faptul că aspectele şi împrejurările relevate de respectivii inculpaţi au fost confirmate şi de celelalte dovezi administrate pe parcursul procedurii judiciare, apare drept corectă decizia instanței de fond de a valorifica, în procesul de evaluare a materialului probator referitor la inculpatul Rusmănică Mircea, declaraţiile date de inculpaţii Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Costache Viorel în faţa instanţei, apreciind că acestea reflectă adevărul.

De altfel, împrejurarea că inculpatul Rusmănică Mircea nu a adresat, cu prilejul mesei festive din Port, niciun îndemn sau solicitare inculpatului Trandafir Petre în vederea favorizării unor candidaţi rezultă şi din declaraţiile date în cursul urmăririi penale (inculpatul Rusmănică) şi al cercetării judecătoreşti (ambii inculpaţi), în care s-a subliniat caracterul colegial, amical, al întâlnirii şi al discuţiilor purtate, precum şi atitudinea de dezaprobare manifestată de inculpatul Rusmănică faţă de încercarea unor angajaţi ce proveneau din arma Marinei Militare de a se transfera la I.S.U. „Dobrogea”.

Totodată, aşa cum s-a reținut de către prima instanță, în cauză nu s-a demonstrat nicio legătură între cei patru presupuşi candidaţi „determinabili” - indicaţi de procuror ca fiind recomandaţi de inculpatul Rusmănică Mircea - şi acesta din urmă şi nu s-a confirmat includerea pe lista de favoriţi a respectivilor concurenţi la solicitarea inculpatului, astfel de afirmații reprezentând simple supoziţii ale anchetatorilor, neverificate şi nedemonstrate de probele administrate pe parcursul procesului penal.

Pe de altă parte, cercetările efectuate nu au stabilit că martorul Omer Orhan ar fi fost recomandat de inculpatul Rusmănică inspectorului şef al

www.JURI.r

o

211

unităţii, nici că martorul ar fi promovat fraudulos examenul, acesta nefăcând parte din cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost întocmite în fals de membrii comisiei de corectare.

Simpla constatare – chiar și dovedită - a faptului că foaia de concurs a candidatului Omer Orhan nu a mai fost găsită cu ocazia controlului desfăşurat de ofiţerii Corpului de Control din cadrul I.G.S.U., la câteva zile după anunţarea rezultatelor concursului, necoroborată cu alte probe concrete care să susțină vinovăția inculpatului Rusmănică cu referire la faptele reținute în sarcina sa nu poate fi considerată ca relevantă în speță. Același raționament este aplicabil și în privința împrejurării că martorul Omer Orhan a fost declarat reușit la examen, cu media finală „8,86" şi cu nota „9,40" obţinută la lucrarea scrisă, dar și în privința aspectelor precizate de adresa nr.682519/11.06.2009 a I.S.U „Dobrogea" (vol.21 d.u.p., filele 130-132), privind situaţia candidaţilor ce au participat la concursul din vara anului 2007 şi care provin din cadre ale Marinei Militare.

Pentru stabilirea, mai presus de orice dubiu, a vinovăției inculpatului Rusmănică Mircea referitor la infracțiunile reținute în sarcina sa prin rechizitoriu – precizate la pct. i), ii) și iii) de mai sus - nu este suficientă identificarea unui număr de 4 candidați ca persoane ”determinabile”, ci este necesar a se proba, prin dovezi concrete, faptul că inculpatul Rusmănică Mircea, prin intermediul inculpatului Trandafir Petre şi a inculpatului Coman Neculai, a determinat membrii comisiei de examinare să își încalce atribuțiile de serviciu și să întocmească în fals lucrări pentru un număr de patru candidaţi identificați (nu doar ”determinabili”).

În cauză însă, contrariul rezultă din declarațiile date de inculpații Coman Neculai, Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel, Costache Viorel și Trandafir Petre în faza de cercetare judecătorească, coroborate cu declarațiile martorilor Gudacu Stelian şi Cojoc Costică (fila 113 vol. XXIV d.u.p., filele 36, 37 vol. VIII dos. Instanţă)a martorului Omer Orhan fila 63 vol. 24 d.u.p. și cu procesul verbal de transcriere a discuţiei ambientale purtată la data de 16.06.2009 între inculpatul Rusmănică şi inculpatul Costache Viorel.

De altfel, în condițiile în care chiar parchetul precizează, în cadrul motivelor scrise de recurs (fila 77 vol. I dosar recurs), că cei patru candidați ”urmează a fi identificaţi prin cercetări într-o cauză penală separată, ce se va disjunge din prezentul dosar penal”, soluția pronunțată de prima instanță apare ca fiind corectă.

Similar, instanța de recurs apreciază că și pentru condamnarea inculpatului Rusmănică Mircea pentru celelate infracțiuni reținute în sarcina sa

www.JURI.r

o

212

prin rechizitoriu, menționate la pct. 1.2. lit.b paragr. iv și v) de mai sus sunt necesare probe certe și coroborate de vinovăție, din care să rezulte că acesta a instigat pe membrii comisiei pentru ca aceștia să-și încalce atribuțiile de serviciu și să-l ”ajute"- prin întocmirea în fals a lucrării - pe candidatul Jeanu Marcel, instigarea nefiind însă urmată de executare.

Or în cauză, în raport de cele declarate de inculpații Rusmănică și Trandafir în cursul urmăririi penale - filele 32 şi 39 vol. XXIV d.u.p., dar și în fața instanței de fond (declarații ce constituie, de altfel, singurele probe ce conturează conţinutul discuţiilor purtate de cei doi în legătură cu candidatul Jeanu Marcel) a rezultat că ajutorul solicitat de Rusmanică a constat în punerea la dispoziţia martorului Jeanu Marcel a tematicii de concurs şi nicidecum în favorizarea lui pentru a promova pe nedrept examenul.

Declarațiile menționate, coroborate cu declarațiile martorului Jeanu Marcel din 08.07.2009 (vol. 24 d.u.p. fila 61) și cu procesul verbal de transcriere a discuţiei ambientale purtată la data de 16.06.2009 între inculpaţii Rusmănică Mircea şi Costache Viorel - filele 1-20 vol. XXII d.u.p., în cuprinsul căreia primul inculpat a afirmat: „Eu nu l-am rugat cu nimic pe el, pentru că nu cred că putea să rezolve ceva Petrică, pentru că era un concurs . . . Eu nu am niciun vecin scafandru. Nu-ţi face probleme. . . . N-am fost niciodată cu Petrică, nici nu-mi amintesc vreodată să-i fi cerut eu lui Petrică ceva” nu au confirmat existenţa unor intervenţii sau solicitări din partea inculpatului adresate lui Trandafir Petre.

În consecință, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază că nu sunt incidente dispozițiile art.3859 alin.1 pct. 172 Cod procedură penală, critica urmând a fi respinsă, ca neîntemeiată.

1.3. Sub un al treilea aspect, hotărârea primei instanțe a fost criticată, în baza art.3859 alin.1 pct. 172 Cod procedură penală, pentru greșita achitare a inculpatului Romanescu Eugen cu privire la următoarele infracțiuni: i) instigare la infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000; ii) instigare la infracţiunea de uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000.

Se constată că rechizitoriul întocmit în cauză a reținut în sarcina inculpatului, în esenţă, că la începutul lunii august 2007, când era ofiţer M.Ap.N., l-a determinat pe inculpatul Coman Neculai, preşedinte al comisiei de examinare la specialitatea „servanţi-conducători auto" în cadrul

www.JURI.r

o

213

concursului pentru ocuparea unor posturi la I.S.U. „Dobrogea", să-l „ajute" pe candidatul Gheoghiţă Florin Daniel, despre care a susţinut, în mod nereal, că este nepotul său şi căruia, în baza acestei influenţe, i-a fost falsificată foaia de concurs de către membrii comisiei de examen, fiind declarat, în mod nelegal, admis.

Procurorul a susținut că inculpatul l-ar fi îndemnat pe inculpatul Coman Neculai nu doar să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine în acelaşi sens şi pe membrii comisiei de corectare, dar şi să-i instige pe aceştia să procedeze la falsificarea lucrării aparţinând candidatului Gheorghiţă Florin Daniel şi să folosească respectiva lucrare în scopul declarării acestui candidat ca fiind admis la examen.

Prin sentința pronunțată de prima instanță, în baza art.334 Cod procedură penală a fost schimbată încadrarea juridică dată faptelor pentru care inculpatul Romanescu Eugen a fost trimis în judecată din infracţiunile prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, şi de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în infracţiunile prevăzute de art.25 raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, şi de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal.

De asemenea, inculpatul Romanescu Eugen a fost achitat pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000 și de instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, ambele achitări fiind întemeiate pe dispozițiile art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală.

Totodată, în baza art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.74 alin.2 Cod penal şi art.76 alin.1 lit.c Cod penal, prima instanță a condamnat pe inculpatul Romanescu Eugen la 8 luni închisoare pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul

www.JURI.r

o

214

public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Analizând prezenta critică, instanța de recurs va înlătura, ca nesusținut de probe, argumentul parchetului potrivit căruia ”având în vedere cunoştinţele din domeniul militar deţinute de acest inculpat, era de la sine înţeles că o astfel de rugăminte nu s-ar fi putut pune în practică fără falsificarea foii de concurs . . . şi fără actele ulterioare de uz de fals privind afişarea şi declararea ca admis a candidatului”.

Se observă că activitatea inculpatului Romanescu Eugen a constat în realizarea unui singur act de determinare a inculpatului Coman Neculai pentru ca acesta, direct sau prin intermediul membrilor comisiei de examinare a lucrărilor scrise – să-l favorizeze pe candidatul Gheorghiță.

Din probele existente la dosar nu rezultă nici faptul că inculpatul Romanescu ar fi specificat sau propus o maniera concretă prin care candidatul Gheorghiță să fie favorizat și, de asemenea, nu rezultă nici eventuala sugestie sau propunere formulată de inculpatul Coman – cu care Romanescu să se fi declarat de acord – privind o asemenea manieră concretă constând în falsificarea foii de răspuns a candidatului Gheorghiţă Florin Daniel şi folosirea acesteia pentru admiterea sa la concurs.

Nu se poate reține, astfel cum opinează parchetul, că abuzul în serviciu săvârşit de preşedintele şi membrii comisiei nu putea fi realizat decât prin celelalte două infracţiuni-mijloc, respectiv acelea de fals intelectual şi uz de fals, fie și pentru simplul motiv că inculpatul Romanescu nu cunoștea care sunt reglementările în baza cărora urma a fi organizat concursul, nefăcând parte din comisia de examinare, astfel că nu cunoștea nici posibilitățile concrete de fraudare.

Nu este de neglijat aceea că, de principiu, fraudarea unui examen nu presupune în mod necesar realizarea de falsuri sau folosirea acestora, putând fi obținută în multiple modalități, alese în funcție de regulile specifice de desfășurare a acestuia (de exemplu, prin transmiterea subiectelor către candidați prealabil datei examenului).

În consecință, se apreciază că în mod corect a reținut prima instanță că inculpatul Romanescu nu a prevăzut, urmărit sau acceptat o anume modalitate concretă de favorizare a candidatului susținut, ci s-a rezumat doar la a-l îndemna pe inculpatul Coman (și pe membrii comisiei) să-și încalce îndatoririle de serviciu în scopul favorizării respectivului candidat, fără a indica o modalitate concretă în care urma să se realizeze aceasta, dispozițiile art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală nefiind incidente.

www.JURI.r

o

215

Pentru considerentele arătate, Completul de 5 Judecători va respinge critica formulată de către parchet, ca neîntemeiată .

1.4. În legătură cu acest inculpat, parchetul a mai invocat greşita înlăturare a dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal de la încadrarea juridică a faptelor săvârşite de către inculpatul Romanescu Eugen, invocând cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală.

Analizând critica menționată, instanța de recurs pornește de la împrejurarea că, potrivit dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal, infracţiunea este continuată când o persoană săvârşeşte, la diferite intervale de timp, dar în realizarea aceleiaşi rezoluţii infracţionale, acţiuni sau inacțiuni care prezintă, fiecare în parte, conţinutul aceleiași infracţiuni.

Prin urmare, structura infracţiunii continuate pune în lumină un element principal de pluralitate ce caracterizează latura obiectivă, dar şi un element principal de unitate, specific laturii subiective.

Din punct de vedere material, infracţiunea continuată presupune mai multe acţiuni sau inacţiuni similare, omogene, astfel că în lipsa acestei pluralități de acte materiale, nu se mai poate vorbi despre existența sau nu a unității de rezoluție infracțională.

În speță, situaţia de fapt reținută de prima instanță, în baza probelor administrate în cauză atât în faza de urmărire, cât și în faza de cercetare judecătorească nu a conturat comiterea de către inculpatul Romanescu a unei pluralităţi de acte materiale omogene, care să prezinte fiecare în parte conţinutul aceleiaşi infracţiuni de instigare, ci, dimpotrivă, instanţa de judecată a constatat existența unui singur act de determinare săvârşit de inculpatul Romanescu Eugen asupra inculpatului Coman, în legătură cu candidatul Gheorghiţă Florin Daniel.

Nu pot fi primite susținerile parchetului în sensul că inculpatul Romanescu ar fi cunoscut că inculpatul Coman Neculai este preşedintele comisiei de concurs şi că aducerea la îndeplinire a scopului în care s-a realizat instigarea nu se putea face decât prin ”falsuri repetate şi ulterioare acestei discuţii pe care trebuiau să le facă membrii comisiei de corectare”, deoarece această împrejurare nu atrage existența în speță a unei pluralități de acte materiale omogene, specifice infracțiunilor în formă continuată.

În acest sens, consumarea infracțiunii reținute în sarcina intimatului inculpat s-a realizat la momentul exercitării de către acesta a acțiunii de determinare a inculpatului Coman Neculai să-l favorizeze pe candidatul indicat, indiferent de demersurile ulterioare efectuate de acest din urmă inculpat pentru punerea în practică a solicitării ce îi fusese adresată.

www.JURI.r

o

216

Prin urmare, numărul actelor de fals, de încălcări a atribuțiilor de serviciu sau de folosire a falsurilor, pe de o parte, sau împrejurarea săvârșirii acestor activități direct, de către inculpatul Coman Neculai, sau indirect, de către membrii comisiei de examinare nu poate fi relevant sub aspectul pluralității de acțiuni specifice unei instigări în formă continuată.

Nu în ultimul rând, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție subliniază faptul că schimbarea de încadrare juridică contestată a fost solicitată cu ocazia dezbaterilor pe fondul cauzei chiar de către reprezentantul parchetului, motivat de împrejurarea că în sarcina inculpatului Romanescu Eugen s-a reţinut instigarea în beneficiul unei singure persoane.

În consecință, apreciind ca temeinică și legală soluția primei instanțe, Completul de 5 Judecători respinge și această critică, ca neîntemeiată.

2. În ce privește recursurile formulate de către inculpații Trandafir Petre și Coman Neculai:

2.1 Sub un prim aspect, inculpații au criticat hotărârea pronunțată de către instanța de fond sub aspectul greşitei condamnări pentru săvârşirea infracţiunilor de instigare la fals intelectual, instigare la uz de fals şi abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, toate în formă continuată, precum şi a infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.;

Analizând criticile inculpaților prin raportare la ansamblul probator, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin sentința pronunțată de instanța de fond, în baza situației de fapt reținută, astfel cum a rezultat din probele administrate și a considerentelor menționate la Capitolul IV. Pct. A 1-2 din sentință (referitoare la analiza mijloacelor de probă şi încadrarea juridică a faptelor), s-a considerat că:

- ”Faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai, care, în perioada premergătoare desfăşurării probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, au iniţiat şi, ulterior, au participat la constituirea unei asocieri, împreună cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, întrunesc

www.JURI.r

o

217

elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit. b) din Legea nr.78/2000”;

- ”Faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa nr. 3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, şi i-au determinat, totodată, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, actele de instigare fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale)” și

- ”Faptele inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-au determinat, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, şi instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută

www.JURI.r

o

218

de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale)”.

ii) Cu privire la criticile formulate de inculpatul Trandafir Petre Referitor la infracțiunea de asociere în vederea săvârșirii de infracțiuni,

deși inculpatul susține că din declaraţiile celorlalți inculpaţi sau din declarațiile martorilor ar rezulta că acesta nu s-ar fi ocupat de organizarea activităţii de concurs ci, dimpotrivă, problemele semnalate de unii dintre subordonaţii săi cădeau în sarcina inculpatului Coman Neculai - preşedintele comisiei de organizare a examenului, instanța de recurs apreciază din probele administrate în toate fazele procesuale rezultă că cel care, împreună cu inculpatul Coman Neculai, a iniţiat constituirea unei asocieri la care au participat şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, persoanele sale de încredere, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, a fost inculpatul Trandafir Petre.

Inculpatul Trandafir Petre a coordonat, în fapt, întreaga activitate de fraudare a examenului organizat de I.S.U. ”Dobrogea” cu ajutorul subordonatului său direct, inculpatul Coman Neculai, dar şi a inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în scopul facilitării, prin încălcarea repetată a legii, a accesului unor candidaţi recomandaţi de persoane din afara instituţiei şi din interiorul acesteia la posturile de „servanţi – conducători auto” scoase la concurs.

Instanța de recurs nu poate fi de acord cu susținerile inculpatului Trandafir Petre în sensul că acesta nu ar fi ordonat corectura, desigilarea lucrărilor şi înlocuirea acestora, nu a cerut inculpatului Alexandrescu să înregistreze pe laptop candidaţii care urmau a fi favorizaţi şi nu a dispus ca desigilarea şi corectarea lucrărilor să se facă în funcție de numele candidaţilor, prin confruntare cu lista din laptop-ul lui Alexandrescu, deoarece contrariul rezultă din chiar probele administrate în cursul procesului penal: autodenunţurile din 15.05.2009 formulate de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile acestora din faţa procurorului din datele de 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.) - menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţiile inculpatului Coman Neculai din faza de urmărire penală din datele de 11.09.2008, 24.04.2009, 27.05.2009, 3.06.2009 şi 1.06.2009 (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p., filele 73, 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p., filele 102, 106 vol. XXIII d.u.p.), declaraţia

www.JURI.r

o

219

inculpatului Trandafir Petre din 9.06.2009 de la urmărire penală, procesele verbale de confruntare între cei patru inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), procesele verbale de redare rezumativă a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.) și declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai date în fața instanțelor de fond și de recurs.

Din analiza mijloacelor de probă anterior enumerate se constată că inculpaţii Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai l-au indicat pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind principalul coordonator al „echipei operative”, acesta luând decizii, stabilind direcțiile de acțiune și modalitățile de desfășurare a activității.

În acest sens, în cursul urmăririi penale, inculpatul Coman Neculai a precizat că inspectorul şef „s-a ocupat aproape în totalitate de constituirea acelei liste de pile” şi că „procedura stabilită de Trandafir Petre era în sensul ca orice astfel de solicitare să ajungă la el, care în calitate de comandant, urma să decidă cine va intra . . . pe lista finală de candidaţi ce urmau a fi favorizaţi şi cine nu” (declaraţiile din 27.05.2009 şi 3.06.2009).

Totodată, în aceeași fază a procesului, inculpatul Alexandrescu Gabriel a menţionat că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care i-a explicat motivul pentru care a fost cooptat în gruparea operativă, i-a indicat sarcinile pe care urmează să le îndeplinească în cadrul acesteia, i-a dictat o listă de candidaţi şi i-a „ordonat” să noteze „mai multe nume şi liste de la col. Coman şi col. Costache” (declaraţiile din 18.05.2009, 25.05.2009).

Și inculpatul Niculae Andrei Gabriel a declarat în fața organelor de urmărire penală că inculpatul Trandafir Petre a fost cel care le-a ordonat să se prezinte în biroul lui, să închidă telefoanele mobile şi să meargă în sala de şedinţe a unităţii - inculpatul Alexandrescu cu laptop-ul de serviciu - iar aici le-a dictat foarte multe nume de candidaţi, indicându-i şi pe inculpaţii Coman şi Costache ca fiind posesorii unor liste de concurenţi ce urmau a fi favorizaţi (declaraţii din 18.05.2009, 25.05.2009).

Instanța de recurs indică, în susținerea celor mai sus menționate, transcrierile convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 209-210 vol. XX d.u.p.), reținute în probatoriu și de către prima instanță, în care Coman afirmă despre fostul său şef că este cel care a conceput lista cu

www.JURI.r

o

220

candidaţii favorizaţi, în urma presiunilor făcute de persoane importante şi „că . . . multe lucruri se duc . . . spre Trandafir, numai să fie tare, el a fost creierul, dirijoru”.

Atât în fața instanței de fond, cât și cu ocazia judecății în recurs, inculpatul Trandafir Petre a retractat parţial declaraţiile date în cursul urmăririi penale, fără a da o justificare credibilă acestei retractări.

Ca atare, în acord cu instanța de fond, constatând că declarațiile de retractare ale inculpatului nu se coroborează cu restul de probe administrate în cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți nu va valorifica aceste declarații, apreciindu-le ca nesincere și nereflectând adevărul în cauză, devreme ce din întreg restul ansamblului probator rezultă, dincolo de orice dubiu, că inculpatul Trandafir Petre a fost unul dintre iniţiatorii şi coordonatorii ”echipei operative” constituite în vederea fraudării examenului.

În legătură cu critica inculpatului referitoare la faptul că instanța de fond nu s-ar fi referit în cuprinsul motivării la împrejurarea – invocată de inculpat - că aceia care au gestionat faptic lista au fost doar inculpaţii Niculae şi Alexandrescu, instanța de recurs constată contrariul și, în acord cu concluziile primei instanțe, apreciază ca lipsită de credibilitate apărarea inculpatului formulată cu ocazia audierii sale în fața instanţei de fond și menținută cu ocazia audierii sale în recurs, conform căreia nu ar fi avut cunoştinţă de existenţa unei liste cu candidaţi favoriţi până pe data de 13 august 2007, iar, când a aflat de aceasta, ar fi luat decizia repartizării pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică pentru a împiedica orice încercare de denaturare a rezultatelor examenului: „cu o zi înainte de examen mi s-a adus la cunoștiință de colonelul Coman că există o listă de aproximativ 120 de candidați care urmau a fi favorizați la examen” (declarația dată în recurs), „eu personal nu văzusem această listă”, „colonelul Niculaie Andrei și maiorul Alexandrescu ar fi avut această listă” .

Aceste susțineri sunt infirmate atât de declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai date în fața instanței de fond și de recurs, de transcrierile convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 209-210 vol. XX d.u.p.), dar şi de declarațiile martorilor Burcea Sorin, Donose Cristina Mădălina şi Voicu Ionuţ (fila 178 vol. VI, fila 279 vol. VII, fila 110 vol. VIII dos. Instanţă fond), rezultând că hotărârea repartizării pe săli a concurenţilor în funcţie de specialităţi şi în ordine alfabetică, despre care a fost informat şi inspectorul şef al unităţii, a fost luată

www.JURI.r

o

221

de inculpatul Coman pentru a crea aparenţa de legalitate a desfăşurării concursului, în condițiile monitorizării atente a acestuia..

Astfel, audiați fiind la 19.10.2011 de către instanța de fond, inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au menținut declarațiile date în cursul urmăririi penale la datele de 18.05.2009, 25.05.2009, anterior menționate.

Totodată, în fața instanței de recurs, inculpatul Niculae Andrei Gabriel a afirmat că „este real faptul că în perioada premergătoare examenului am fost contactat de către cadre ale unității, care mi-au cerut sprijinul pentru angajarea unor rude. Am adus la cunoștință aceste intervenții inculpatului Trandafir. Acesta mi-a spus că dacă vor mai fi asemenea intervenții să-i trimit pe cei interesați la el. Ulterior, pe platoul unității, a avut loc o instruire, ocazie cu care inculpatul Trandafir a afirmat că asemenea intervenții să înceteze, sub amenințarea de sancțiuni”, ultima parte a celor redate demonstrând poziția duplicitară a inculpatului Trandafir care, cunoscând monitorizarea atentă de către Direcţia Generală de Informaţii şi Protecţie Internă (cu care I.G.S.U. încheiase, în prealabil, un Plan de colaborare) a modului de aplicare a legii pe parcursul desfăşurării concursului, a încercat să creeze aparenţa unei organizări ireproşabile şi fără cusur a concursului.

Inculpatul Niculae Andrei Gabriel a mai relevat, în cadrul declarației date în recurs: „cu circa o săptămână înainte de examen am fost chemat de inculpatul Trandafir în sala de ședințe, spunându-mi să vin fără telefon mobil. Pe drum m-am întâlnit și cu inculpatul Alexandrescu care primise același mesaj de la inculpatul Trandafir și care, în plus, avea asupra sa un laptop. La fața locului ne-am întâlnit și cu inculpatul Coman și inculpatul Costache. . . inculpatul Trandafir a început să dicteze numele aflate pe respectivele bilețele inculpatului Alexandrescu, care a început să le introducă în laptop....pe hol, inculpatul Coman mi-a precizat că inculpatul Trandafir a venit cu 60 de nume de persoane ce trebuiau favorizate. . . Eu am interpretat această întâlnire ca pe o ședință de comandă . . .Eu nu știu dacă a fost altă variantă în discuție de repartizare a candidaților decât cea alfabetică”.

Aspectele declarate se coroborează și cu cele declarate de inculpatul Alexandrescu Gabriel în fața instanței de fond (declarația din 19.10.2011),dar și cu declarația acestui inculpat dată în fața instanței de recurs: „Cu aproximativ o săptămână înainte de examen am fost convocat de inculpatul Tandafir la sala de ședință, spunându-mi-se să vin fără telefon, dar cu laptopul de serviciu. La fața locului l-am găsit pe inculpatîmpreună cu inculpații Coman și Costache, iar pe drum m-am întâlnit și cu inculpatul Nicolaie Andrei. Acolo mi s-a spus că

www.JURI.r

o

222

instituția are niște obligații . . . în sensul că anumiți candidați la examen trebuie ajutați, fără a se preciza modalitatea. Inculpatul Trandafir avea niște bilețele iar inculpații Costache și Coman aveau niște liste (nume scrise pe coli A4) . . .Pe lista lui Coman erau 60 de persoane iar pe lista lui Costache 64. La acel moment s-au adăugat 40-45 de pe lista lui Trandafir. Am întocmit o singură listă cuprinzând numele de la toate cele 3 persoane . . . este real că în dimineața examenului inculpatul Trandafir mi-a transmis să nu se anuleze spațiile necompletate din lucrările de concurs”.

Cu referire la infracțiunile ce au constituit scopul asocierii, instanța de recurs apreciază drept întemeiate cele reținute de prima instanță (fila 46 din sentinţă) în sensul că inculpatul Trandafir cunoştea cu exactitate modalităţile în care urma să se fraudeze examenul, respectiv prin încălcarea atribuțiilor de serviciu, falsificarea foilor de concurs și folosirea acestor falsuri, aspectele reieșind din succesiunea desfăşurării evenimentelor, astfel cum a fost relevată de probele administrate în cauză.

Inculpatul Trandafir Petre a participat la sediul unităţii, anterior datei de 15 august 2007, la mai multe întâlniri cu ceilalţi patru inculpaţi în scopul configurării listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi stabilirii modalităţii concrete de fraudare a examenului, inculpatul având proprii săi favoriţi şi analizând, împreună cu prim-adjunctul său, inculpatul Coman, propunerile de candidaţi făcute de ceilalţi membri ai grupului operativ, pe care îi indica inculpatului Alexandrescu Gabriel pentru a fi inseraţi în lista configurată în laptop-ul de serviciu al acestuia.

Din momentul conturării hotărârii de falsificare a rezultatelor concursului, ca urmare a presiunilor exercitate pe cale ierarhică şi politică, Inculpatul Trandafir Petre i-a informat pe membrii comisiilor de examinare despre existenţa unor influenţe şi intervenţii, iar unora chiar le-a sugerat, în diverse ocazii, că ar fi bine dacă s-ar da curs acestora, ca o condiţie a păstrării funcţiilor deţinute, aspect ce rezultă din: declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96-114 vol. XIX d.u.p.) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius şi Datcu Costel, menţinute în totalitate în faţa instanţei de fond.

Astfel, în declarațiile menționate, inculpații Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Niculae Florin, Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius şi Datcu Costel au făcut referire la faptul că inculpatul Trandafir le-a atras atenţia asupra necesităţii „de a rezolva problemele”, „de a face treabă bună” şi „de a nu fi contra” pentru „a nu păţi nimic rău”.

www.JURI.r

o

223

Potrivit declaraţiei din data de 25.05.2009 a inculpatului Alexandrescu Gabriel (fila 162 vol. XIX d.u.p.), menţinută la instanţa de fond, inculpatul Trandafir i-a spus că, în situaţia în care nu va da curs solicitărilor lui, soţia inculpatului Alexandrescu, înscrisă la examen la o altă specialitate, nu va promova concursul chiar dacă are o lucrare bună.

Declaraţiile martorului Ştefan Radu date în ambele faze procesuale anterioare (filele 127 şi urm. vol. XIX d.u.p., filele 81, 83 şi urm. d.u.p., filele 237-243 vol. VI dosar fond)relevă că în perioada premergătoare examenului, a fost chemat de inspectorul şef în biroul lui, acesta spunându-i că sunt presiuni mari pentru ca anumite persoane să promoveze concursul şi i-a atras atenţia că „are un post bun” şi „ar fi păcat să fie schimbat din cauza unor greşeli de orientare”.

Aceste aspecte sunt confirmate de declarațiile date de către inculpații Niculae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel in fața instanței de recurs, în cadrul cărora ambii inculpați și-au menținut toate declarațiile date în cauză ulterior autodenunțurilor formulate, dar și de declarația dată de către inculpatul Coman Neculai în fața instanței de recurs. Cei trei confirmă că inculpatul Trandafir Petre i-a informat pe membrii comisiilor de examinare despre existenţa unor influenţe şi intervenţii, inclusiv în ziua examenului, când i-a îndemnat să fraudeze concursul:

- „după plecarea martorului Constantin . . .inculpatul Trandafir le-a transmis să nu se anuleze spațiile necompletate din lucrările de răspuns, fără a ni se motiva acest demers . . . Este real că atunci când a început corectarea a venit inculpatul Trandafir împreună cu martorul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir ni s-a adresat, făcând referire la presiunile exercitate și la imaginea instituției, transmițându-ne ideea că trebuie să ajutăm, să rezolvăm problema, eu înțelegând prin aceasta că anumiți candidați trebuie ajutați.” (declarația inculpatului Nicolae Andrei Gabriel dată în fața instanței de recurs);

- „Este real că în dimineața examenului inculpatul Trandafir mi-a transmis să nu se anuleze spațiile necompletate din lucrările de concurs. În jurul orelor 14 a început corectarea lucrărilor și știu că la un moment dat a venit inculpatul Trandafir împreună cu comisarul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir s-a adresat celor prezenți și ne-a spus că persoanele aflate pe lista candidaților favorizați trebuie sprijiniți, fără a ni se preciza și modalitatea . . . Ulterior a venit inculpatul Coman . . . impunând ca modalitate de fraudare mai întâi completarea spațiilor goale din lucrările originale ale candidaților ce urmau a fi favorizați, iar ulterior a dispus

www.JURI.r

o

224

refacerea în întregime a lucrărilor . . . După finalizarea lucrărilor a mai existat un reproș din partea inculpatului Trandafir referitor la faptul că unii dintre candidații de pe lista sa nu promovaseră examenul, dar acest lucru s-a datorat notelor obținute la celelelate probe . . . inculpatul Trandafir a fost cel care a spus că există persoane trecute pe cele 2 liste aflate în posesia inculpaților Coman și Costache, iar după finalizarea numelor după listele inculpatului Trandafir, am luat celelalte liste.” (declarația inculpatului Alexandrescu Gabriel din fața instanței de recurs);

- „Până în data de 13 august au existat mai multe întâlniri la care am participat alături de inculpații Trandafir, Alexandrescu, Niculae și Costache . . . În acest cadru au avut loc discuții despre numeroasele intervenții care se făceau atât din exteriorul acestei instituții, cât și din interior.S-a ajuns la circa 400 de asemenea obligații. În privința mea apreciez că au fost vreo 30 de intervenții, însă doar 15 direct la mine, restul fiind de fapt intervenții la inculpatul Trandafir. Inițial, planul de fraudare era de a-i pune pe toți candidații favorizați în anumite săli și de a li se da grila de răspuns . . . ulterior acestui moment, fraudarea examenului s-a făcut prin falsificarea lucrărilor într-un număr de 205, identic cu numărul foilor albe de concurs de rezervă și cu lista de persoane ce trebuiau favorizate aflate în laptopul inculpatului Alexandrescu.” (declarația inculpatului Coman Neculai dată în fața instanței de recurs).

Aspectele menționate de inculpații Nicolae Andrei Gabriel, Alexandrescu Gabriel și Coman Neculai în fața instanței de recurs se coroborează cu elementele de probatoriu valorificate de prima instanță, confirmându-se astfel aspectele reținute, referitoare la faptul că după plecarea ofiţerului D.G.I.P.I., rămânând de faţă doar persoanele desemnate ca şefi de sală, inculpatul Trandafir Petre împreună cu prim adjunctul său, Coman Neculai le-au solicitat celorlalți inculpați să nu procedeze la anularea lucrărilor care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, având spaţii necompletate, instigându-i, astfel, la nerespectarea obligaţiei instituite la pct.2.4 paragr.2 teza a II-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U., potrivit căreia „Căsuţele întrebărilor necompletate de către candidaţi vor fi completate de către responsabilul de sală cu menţiunea ANULAT şi semnătura acestuia, în prezenţa candidatului”.

De asemenea, aspectele menționate sunt confirmate și de declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96-97, 98-99, 106-108, 112-114 vol. XIX d.u.p) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Deoşlea Liviu, menţinute în totalitate în faţa instanţei de fond, precum şi de

www.JURI.r

o

225

depoziția inculpatului Dumitrescu Laurenţiu George, dată cu ocazia judecării fondului, la termenul de judecată din data de 5 ianuarie 2012 (filele 106-108 vol. V dosar fond) în cuprinsul cărora s-au redat întocmai cele reţinute de instanţa de fond, confirmându-se preocuparea celor doi inculpaţi – Trandafir și Coman - pentru încălcarea metodologiei de examen în scopul falsificării lucrărilor, prin completarea ulterioară, în fals, a acestora cu răspunsurile care lipseau, nefiind înscrise de candidaţi.

Împrejurarea că una dintre variantele de falsificare a lucrărilor scrise - concepută tot de către inculpaţii coordonatori ai activităţii de fraudare a examenului - a constituit-o completarea de către membrii comisiei de corectare a răspunsurilor lipsă (variantă la care s-a renunţat, întrucât ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi garantat reuşita candidaţilor ce trebuiau favorizaţi) rezultă și din declaraţiile unora dintre părţile vătămate audiate în faza de urmărire penală (Copilău Cristian, Enciu Nicuşor Valentin – vol. VII d.u.p.), din autodenunţul şi declaraţia dată de inculpatul Niculae Florin la 18.05.2009 (filele 99 şi urm. vol. XIX d.u.p.) menţinută în fața instanţei de fond (în care acesta a făcut referire la replica dată de inculpatul Coman unuia dintre corectori, care reacţionse la ordinul său de întocmire în fals a lucrărilor, crezând că activitatea de falsificare se va limita doar la completarea răspunsurilor lipsă), precum şi de declaraţia inculpatului Tănase Mihai, dată în cursul cercetării judecătoreşti la instanța de fond (filele 362-365 vol. IV), în care acesta a arătat că prima metodă de falsificare a lucrărilor sugerată de preşedintele comisiei de concurs a fost aceea a completării, conform grilei, a răspunsurilor lipsă, care s-a dovedit, însă, ineficientă, motiv pentru care le-a fost indicată aceea a întocmirii, în fals, a foilor de răspuns.

Este evident, în lumina tuturor acestor probe, că în mod corect s-a stabilit de către prima instanță că inculpatul Trandafir Petre cunoştea cu exactitate modalitatea în care urma să se realizeze fraudarea examenului, acesta încercând, prin acţiunile sale și cu concursul inculpatului Coman să-şi determine subordonaţii, membri ai comisiei de corectare, să contribuie la activitatea frauduloasă , prin încălcarea obligaţiilor ce le reveneau, conform legii şi metodologiei de examen.

De asemenea, este justificată concluzia primei instanțe în sensul că probele administrate în cauză dovedesc existenţa unei înţelegeri şi a unei voinţe comune a celor doi inculpaţi, Trandafir Petre şi Coman Neculai, de a coopera în scopul determinării inculpaţilor membri ai comisiei de corectare să falsifice rezultatele examenului, acţiunile inculpatului Trandafir fiind menite să întărească în conştiinţa acestora necesitatea aducerii la îndeplinire a

www.JURI.r

o

226

solicitărilor şi îndemnurilor adresate de prim adjunctul său, în vederea luării hotărârii de săvârşire a faptelor prevăzute de legea penală la care au fost instigaţi.

Mai mult, deși inculpatul Trandafir Petre nu se număra printre persoanele care, potrivit metodologiei – cadru, avea acces în sala de examen, acesta a pătruns în sala de corectare şi s-a adresat celor prezenţi, făcând din nou trimitere la presiunile exercitate pe cale ierarhică şi politică la nivelul conducerii Inspectoratului şi solicitându-le să contribuie la rezolvarea problemelor legate de acest aspect, fapt confirmat de toți inculpații prezenți în sala unde se desfășura activitatea de corectură (declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Deoşlea Liviu şi Datcu Costel, date în cursul urmăririi penale şi menţinute în fața instanţei de fond, iar în cazul inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel - și în fața instanței de recurs). Această împrejurare nu a fost negată de inculpat, care a pretins că se afla acolo la solicitarea martorului Constantin, pentru a verifica corectitudinea desfășurării examenului (variantă negată de martor potrivit declarației date de acesta în faţa instanţei de fond (filele 32-33 vol. VIII dosar fond).

Din cele anterior expuse rezultă că inculpatul a încălcat obligaţiile prevăzute la pct.2.3 paragr.8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 („În sălile de concurs . . . au dreptul să intre numai membrii comisiei de concurs, ofiţerii cu delegaţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative sau Inspectorul General pentru Situaţii de Urgenţă”).

Tot din declarațiile inculpaților prezenți în sală (Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Deoşlea Liviu şi Datcu Costel) date în cursul urmăririi penale şi menţinute în fața instanței de fond și, respectiv, de recurs în cazul inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel, s-a putut stabili că momentul în care inculpatul Trandafir Petre a pătruns – singur– în sala de corectură a fost ulterior aceluia în care inculpatul Coman Neculai şi martorul Constantin Ion au părăsit, împreună, respectiva sală, dar a precedat revenirii în sală a preşedintelui comisiei de examen şi începerii activităţii de plăsmuire a lucrărilor, concluzionându-se, în mod justificat, că scopul evident urmărit de inspectorul şef prin această acţiune a fost acela de a induce membrilor comisiei de corectare o anumită stare de spirit necesară pentru însuşirea şi urmarea îndemnurilor ce le-au fost adresate ulterior de către inculpatul Coman Neculai, în vederea falsificării foilor de răspuns ale candidaţilor favorizaţi.

www.JURI.r

o

227

Este real că inculpatul Trandafir nu le-a solicitat, în mod direct, membrilor comisiei de corectare, să falsifice lucrările unora dintre candidaţi şi, implicit, rezultatele concursului, dar prin prezenţa sa în sala de examen, modul de adresare şi conţinutul mesajului transmis, acesta a contribuit la întărirea convingerii mebrilor comisiei de a răspunde îndemnurilor făcute de inculpatul Coman şi de a săvârşi faptele penale de care sunt acuzaţi, în mod corect stabilind prima instanță că în speță sunt întrunite toate cerinţele prevăzute de lege (art.25 Cod penal) şi de doctrină pentru existenţa coinstigării, ca formă a participaţiei penale.

Considerând corectă analiza realizată de prima instanță, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră important în dovedirea rolului principal deţinut de inculpatul Trandafir Petre în organizarea şi coordonarea activităţii de falsificare a rezultatelor concursului atitudinea manifestată de acesta ulterior finalizării examenului - atât înainte, cât şi după pensionarea sa - când s-a interesat permanent de mersul anchetei penale, iar, cu diferite ocazii, a dat asigurări ferme membrilor comisiei de corectare că se vor bucura de protecţia sa şi că nu vor suporta rigorile legii.

Având în vedere toate aspectele anterior enumerate, instanța de recurs nu poate primi criticile inculpatului privind modul pretins defectuos de analiză și interpretare a probelor realizat de prima instanță sau apărările sale referitoare la împrejurarea că denunţurile din 25 mai 2009 au fost formulate de persoane ce erau asistate de acelaşi apărător, cu scopul exclusiv al punerii în libertate a denunţătorilor în schimbul declaraţiilor/denunţurilor formulate, întrucât aceste susțineri sunt vădit nefondate.

Este reală aprecierea recurentului în sensul că „asocierea prevăzută de art.323 Cod penal presupune o activitate de constituire, prin consensul mai multor persoane, a unui nucleu autonom care să fiinţeze în timp, să pregătească, să organizeze şi să ducă la îndeplinire planurile de comitere a infracţiunii” și presupune o pluralitate de infractori supuşi unei discipline interne, guvernate de anumite reguli privind ierarhia şi rolul fiecăruia din membri în realizarea obiectivului şi planurilor infracţionale adoptate”.

Cu toate acestea, faptul că inculpatul Trandafir Petre era comandant al I.S.U. ”Dobrogea”, iar ceilalţi inculpaţi se aflau, într-un fel sau altul, în raporturi de subordonare față de acesta nu poate înlătura incidența în speță a dispozițiilor art.323 Cod penal, împrejurările arătate nefiind incompatibile cu existența unei asemenea asocieri prevăzute de textul menționat.

În acest context, trebuie menţionate şi concluziile Raportului de control nr.S/34201 din 10 septembrie 2007 efectuat de către I.G.S.U. cu privire la modul

www.JURI.r

o

228

de organizare şi desfăşurare a concursului, care au surprins nu doar amploarea fraudei comise ( a se vedea procentul de promovabilitate de 84,32% faţă de media pe ţară de 38,90% sau numărul notelor de 10 obţinute de candidaţi - 161 faţă de un total de 39 pentru toate celelalte inspectorate din ţară), ci şi modalitatea în care s-a realizat fraudarea (înlocuirea foilor de concurs cu altele întocmite ulterior examenului, împrejurare dedusă din faptul că pe lucrări ale candidaţilor din aceeaşi sală de concurs au fost aplicate pe colţul secretizat ştampile diferite faţă de cea care a fost legal repartizată sălii respective; conlucrarea mai multor persoane în operaţiunea de plăsmuire a lucrărilor, împrejurare dedusă din diferenţele constatate între tipul de scris folosit în privinţa datelor de identficare a candidaţilor şi marcajele X practicate în căsuţele de răspuns).

Or, este greu de acceptat că o fraudă de asemenea proporţii s-ar fi putut realiza fără o gândire prealabilă, fără un plan dinainte stabilit, ceea ce presupunea în mod necesar o organizare şi nişte reguli de urmat, care nu puteau fi impuse de subordonaţi ai inculpatului Trandafir, fără ştirea şi acordul acestuia or împotriva voinţei sale, aşa cum acesta a încercat să susţină în apărare.

Mai mult, dincolo de declaraţiile date în cauză şi la care s-a făcut referire anterior, este greu de presupus că, în condiţiile în care inculpatul Trandafir ar fi pledat explicit pentru corectitudine în desfăşurarea examenului (aşa cum acesta a afirmat), subordonaţii săi ar fi continuat să-şi pună în aplicare hotărârea prealabilă de fraudarea a concursului, sfidându-şi astfel superiorul şi ordinul legal dat de acesta.

Contrar susținerilor inculpatului Trandafir, din probele administrate a rezultat că acţiunile inculpaţilor din această cauză au fost coordonate de acesta împreună cu inculpatul Coman Neculai și s-au desfăşurat după o organizare anume stabilită, conturându-se elemente clare ce au indicat atât intenţia celor doi de constituire a asocierii, dar și o modalitate clară de organizare și prefigurarea scopului și rezultatelor infracţiunii.

Nici apărarea inculpatului Trandafir Petre susținând prioritatea ce ar trebui acordată, sub aspect probator, primelor declarații date de inculpaţi nu poate fi primită de instanță, în primul rând pentru că, potrivit art.69 Cod procedură penală, valorificarea de către instanțe a declarațiilor inculpaților se realizează doar în măsura în care acestea se coroborează cu restul probelor administrate, astfel cum s-a procedat și în această cauză

Totodată, dispoziţiile procesual penale nu stabilesc o ordine de preferinţă sau prioritate a declaraţiilor în funcţie de etapa procesuală sau de

www.JURI.r

o

229

perioada în care au fost făcute, legiuitorul lăsând la aprecierea suverană a instanței nivelul forței probante a acestora, în funcție de convingerea intimă a judecătorilor, formată în raport cu întreg ansamblul probator.

Și susținerea inculpatului Trandafir Petre referitoare la greșita sa condamnare pentru săvârșirea infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, prevăzută de art.246 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000 – motivată de faptul că în cauză nu ar fi întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni, nefiind făcută distincția între atribuţiile inspectorului şef Trandafir Petre legate de organizarea şi desfăşurarea concursului şi restul atribuţiilor acestuia – este apreciată ca neîntemeiată de către instanța de recurs.

Specific infracțiunii de abuz în serviciu, sub aspectul elementului material al laturii obiective, este neîndeplinirea unui act care întră în atribuțiile de serviciu ale unui funcționar public sau alt funcționar, aflat în exercitarea acestor atribuții sau îndeplinirea acestui act în mod defectuos.

Ceea ce interesează în speţă nu sunt atribuţiile de serviciu în general ale inculpatului Trandafir, ci acelea care îi reveneau conform metodologiei-cadru de desfăşurare a concursului.

Or, în ciuda acestor din urmă atribuţii, probatoriul administrat în cauză a demonstrat că inculpatul Trandafir a coordonat, împreună cu prim adjunctul său, activitatea de fraudare a rezultatelor concursului, instigându-i direct sau mediat, prin intermediul inculpatului Coman Neculai, pe inculpaţii desemnaţi în comisia de evaluare a lucrărilor scrise, să ignore, la rândul lor, obligaţiile ce le reveneau, stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 şi să procedeze la falsificarea foilor de concurs aparţinând candidaţilor favorizaţi, inculpatul și-a încălcat propriile îndatoriri legale, dar şi normele privind metologia de desfăşurare a examenului.

Probele administrate au relevat că inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai le-au transmis celorlalți inculpați să nu anuleze lucrările care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, rezultă că în cauză a avut loc o acțiune de instigare la nerespectarea obligaţiei instituite la pct. 2.4 paragr. 2 teza a II-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr. 42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U.

Tot astfel, deşi nu se număra printre persoanele care, potrivit metodologiei – cadru, puteau avea acces în sala de examen, inculpatul Trandafir a încălcat și obligaţiile prevăzute la pct.2.3 paragr.8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr. 42541/04.07.2007, a pătruns în sala de corectare şi s-a adresat celor prezenţi, făcând trimitere la presiunile exercitate

www.JURI.r

o

230

pe cale ierarhică şi politică la nivelul conducerii Inspectoratului şi solicitându-le să contribuie la rezolvarea problemelor legate de acest aspect, de care depinde imaginea instituţiei şi păstrarea funcţiilor deţinute.

Prin urmare, este evident că inculpatul şi-a încălcat atribuţiile care i-au revenit în legătură cu oragnizarea şi desfăşurarea concursului, iar rezultatul acţiunilor sale a constat pe de o parte în folosul patrimonial procurat candidaţilor admişi la concurs în mod nelegal, iar pe de altă parte în vătămarea interselor legale ale candidaţilor care, deşi au obţinut note de trecere, au fost declaraţi pe nedrept respinşi la examen.

Cu privire la infracțiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată, şi instigare la uz de fals în formă continuată reținute în sarcina inculpatului, din probele administrate în cauză, inclusiv în fața instanței de recurs, se consideră că în mod corect a reținut instanța de fond că inculpatul Trandafir Petre, în baza înțelegerii cu inculpatul Coman Neculai, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a acționat în scopul determinării inculpaţilor membri ai comisiei de corectare să falsifice rezultatele examenului, acţiunile inculpatului Trandafir fiind menite să întărească în conştiinţa acestora necesitatea aducerii la îndeplinire a solicitărilor şi îndemnurilor adresate de prim adjunctul său, în vederea luării hotărârii de săvârşire a faptelor prevăzute de legea penală la care au fost instigaţi.

Prin intrarea în sala de corectură anterior începerii activităţii de refacere a lucrărilor şi adresarea către subordonaţii săi, inculpatul Trandafir Petre a urmărit să inducă acestora o anumită stare de spirit necesară pentru însuşirea şi urmarea îndemnurilor ce le-au fost, ulterior, adresate de inculpatul Coman Neculai în vederea falsificării foilor de răspuns ale candidaţilor favorizaţi şi folosirii lor în scopul denaturării rezultatelor concursului.

În concluzie, se constată că în mod corect a stabilit instanța de fond că inculpatul Trandafir Petre, împreună cu inculpatul Coman Neculai, au iniţiat şi, ulterior, au participat la constituirea unei asocieri împreună cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în perioada premergătoare desfăşurării probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la concursul desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, la categoria „servanţi – conducători auto”, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului, faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de

www.JURI.r

o

231

infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit. b) din Legea nr.78/2000.

De asemenea, instanța de recurs apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de fond, care a stabilit că încălcarea de către inculpatul Trandafir Petre împreună cu inculpatul Coman Neculai, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, a obligaţiilor stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 de reglementare a metodologiei - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto” şi determinarea, totodată, cu intenţie, a membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise de a-și îndeplini în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunește elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, actele de instigare fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale).

Totodată, se apreciază că determinarea, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, de către inculpatul Trandafir Petre - împreună cu inculpatul Coman Neculai – a membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise de a întocmi în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, astfel ca aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, dar şi de a folosi respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunește elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, şi instigare la uz de fals în formă

www.JURI.r

o

232

continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale).

Prin urmare, în lumina tuturor considerentelor anterior menționate, Completul de 5 Judecători va respinge, ca neîntemeiate, criticile formulate de către inculpat, întemeiate pe cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală.

iii) Cu privire la criticile formulate de inculpatul Coman Neculai Instanța de recurs constată că o mare parte din considerentele

prezentate anterior, la pct.2.1.ii), cu privire la critica similară invocată de inculpatul Trandafir Petre sunt valabile și în situația inculpatului Coman Neculai.

Cu toate acestea, în cazul inculpatului Trandafir Petre există unele particularități, legate de implicarea sa directă în activitatea infracțională și de atitudinea procesuală oscilantă manifestată cu ocazia depozițiilor date în toate fazele procesului penal.

După ce, în cuprinsul primelor declaraţii date în faza de urmărire penală (din 11.09.2008, 29.04.2009), inculpatul a negat orice acţiuni frauduloase din partea sa ori a celorlalţi inculpaţi, ulterior, cu ocazia audierilor din datele de 27.05.2009 şi 3.06.2009, acesta si-a schimbat sensibil declarația și a recunoscut atât existenţa presiunilor exercitate din exteriorul unităţii pentru sprijinirea unora dintre concurenţi, constituirea grupului operativ în vederea stabilirii listei cu respectivii candidaţi şi a modalităţii de fraudare a examenului, indicându-l pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind coordonatorul şi liderul acestuia, cât și falsificarea, de către membrii comisiei de corectare, a lucrărilor scrise aparţinând concurenţilor favorizaţi, prin întocmirea în fals a acestora.

Particularitatea cea mai importantă în privința situației procesuale a inculpatului Coman constă în aceea că a susţinut că s-ar fi răzgândit în privința continuării activității infracționale convenite inițial, imediat după ce a constatat că numărul mare al candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi este foarte mare, renunţând, de bunăvoie, la hotărârea de a participa la activitatea de sprijinire a concurenţilor favorizaţi și luând măsuri pentru desfăşurarea corectă a concursului, prin repartizarea candidaţilor pe săli în ordine alfabetică.

Împrejurarea că inculpatul a determinat-o pe martora Donose Cristina Mădălina să multiplice formulare de răspuns în alb şi a pus la dispoziția membrilor comisiei de corectare aceste înscrisuri, împreună cu alte materiale

www.JURI.r

o

233

(pixuri, etichete etc.), pentru întocmirea, în fals a lucrărilor aparţinând candidaţilor favorizaţi (relatată de martoră și recunoscută de inculpat), este explicată de inculpatul Coman prin aceea că o solicitare în acest sens i-a fost adresată de Niculae Andrei Gabriel şi că i-a fost teamă să se opună, pentru a nu intra în conflict cu inspectorul şef Trandafir Petre.

De asemenea, un aspect specific atitudinii procesuale a inculpatului Coman este acela că în declarațiile date în faţa instanţei de fond, acesta a revenit, aproape în totalitate, asupra declaraţiilor date în faţa organelor de anchetă şi a încercat să prezinte, cu ocazia fiecărei audieri, alte explicaţii cu privire la faptele de care este acuzat, cu scopul evident de a obţine exonerarea sa de răspundere penală, prin transferarea responsabilităţii fraudării examenului asupra altor participanţi:

- după ce în toate declaraţiile anterioare l-a indicat pe inculpatul Trandafir Petre ca fiind iniţiatorul, coordonatorul şi liderul echipei operative constituită în vederea fraudării concursului, hotărând numele candidaţilor ce urmau a fi favorizaţi şi coordonând, prin oamenii lui de încredere, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, întreaga activitate de falsificare a lucrărilor, inculpatul Coman Neculai a revenit asupra acestor declaraţii, prezentându-l pe inculpatul Trandafir ca fiind, dimpotrivă, persoana care a încercat, împreună cu el, să ia toate măsurile necesare pentru desfăşurarea corectă a examenului şi care a iniţiat constituirea echipei operative, dar nu în scopul fraudării concursului, ci dimpotrivă, ca un grup de lucru consultativ, în cadrul atribuţiilor de serviciu, în vederea organizării în bune condiţii a examenului;

- a explicat înţelesul noţiunii de „favorizare”, folosită în cuprinsul declaraţiilor anterioare prin permisiunea acordată candidaţilor de a se antrena la baza sportivă a Inspectoratului, precum şi la procurarea şi punerea la dispoziţia lor a bibliografiei şi materialelor necesare susţinerii examenului;

- a susţinut că s-a desistat și a încercat să împiedice săvârșirea faptelor de către ceilalţi inculpaţi, explicând că formularele de răspuns în alb au fost aduse în sala de corectură la solicitarea lui Niculae Andrei Gabriel, întrucât nu se putea justifica numărul foilor de rezervă întrebuinţate, nefiind întocmite procesele verbale prevăzute de metodologie;

- a insistat în prezentarea măsurilor dispuse de el pentru desfăşurarea corectă a examenului (stabilirea calendarului probelor de concurs, aşezarea candidaţilor pe săli în ordine alfabetică, repartizarea supraveghetorilor şi a şefilor de sală chiar în dimineaţa zilei în care a avut loc proba scrisă, ridicarea şi predarea către corectori a grilei cu răspunsurile în condiţii de strictă

www.JURI.r

o

234

confidenţialitate, formarea unor echipe de corectori înainte de începerea activităţii de evaluare a lucrărilor scrise, precum şi instruirea acestora, în prezenţa ofiţerului D.G.I.P.I., anterior demarării corecturii).

Audiat fiind în fața instanței de recurs, inculpatul Coman Neculai și-a menținut „doar declarațiile date în prezența unui avocat” și, confirmând „numeroasele intervenții care se făceau atât din exteriorul acestei instituții cât și din exterior . . . circa 400 de asemenea obligații . . . doar 15 direct la mine, restul fiind, de fapt, intervenții la inculpatul Trandafir” a precizat, în același sens cu cu cele declarate în fața instanței de fond, următoarele:

-„Inițial, planul de fraudare era de a-i pune pe toți candidații favorizați în anumite săli și de a li se da grila de răspuns . . . ulterior acestui moment, fraudarea examenului s-a făcut prin falsificarea lucrărilor într-un număr de 205, identic cu numărul foilor albe de concurs de rezervă și cu lista de persoane ce trebuiau favorizate aflate în laptopul inculpatului Alexandrescu”;

- „Nu este adevărat că i s-ar fi transmis (inculpatului Alexandrescu, n.n.) cu ocazia instructajului în dimineața zilei de 15 august să nu se anuleze spațiile libere din lucrări, dovadă fiind faptul că toate persoanele prezente la instructaj au semnat luarea de cunoștință a metodologiei examenului, care prevedea, în mod contrar, anularea spațiilor libere”;

- „Nu este adevărat că ar fi existat două momente ale instruirii, adică unul la care să participe martorul Constantin, iar altul la care acesta să lipsească . . . Înainte de a începe activitatea de corectare am mai prelucrat încă o dată metodologia de efectuare a examenului, în prezența martorului Constantin”;

- „Eu personal nu am dat niciun ordin de fraudare a examenului, nici în modalitatea anulării spațiilor libere din lucrări și nici în modalitatea refacerii în totalitatea a acestor lucrări . . . Niculae este cel care a dat ordin de desigilare a lucrărilor după ce eu am plecat la inspectorat”;

- „După ce m-am întors de la Inspectorat am avut asupra mea o mapă în care se găseau 9 plicuri burduf cu materialele necesare . . . precum și 50 de foi de concurs albe ce-mi fuseseră cerute de inculpatul Niculae . . . Eu personal nu l-am văzut pe inculpatul Trandafir în sala de corecturi. Nu ne-am intersectat”;

- „Nu este adevărat că lucrările originale ale candidaților favorizați ar fi fost arse în sobă din ordinul meu. Consider că prin nepredarea mapei la BDS Alexandrescu și Niculae au pus în aplicare planul de a susbtitui lucrările originale cu cele contrafăcute . . .Nu este adevărat că aș fi dat dispoziție de refacere a unor lucrări după afișarea rezultatelor”;

www.JURI.r

o

235

- „Este real că m-am întâlnit cu inculpatul Romanescu. Cu acea ocazie acesta mi-a înmânat o invitație la o manifestare oficială, vorbindu-mi însă și de un nepot al lui al cărui nume mi l-am notat și mi-a cerut să îl ajut. Ajutorul pe care i l-am dat s-a rezumat la o documentație referitoare la modul de desfășurare al exeamenului . . . Nu neg faptul că numele acelei persoane s-ar fi regăsit pe lista lărgită cuprinzând numele celor 400 de persoane ce urmau a fi favorizate”;

- „Referitor la refacerea celor 2 lucrări, revin și arăt că, în realitate, am fost sesizat că notele de pe borderouri sunt mai mari decât notele aflate pe lucrări. Acest lucru m-a făcut să mă gândesc că după ce s-au întocmit borderourile lucrările au fost falsificate încă o dată în sensul micșorării notelor . . . Eu am considerat că fac un act de dreptate dispunând să se ajungă la dispoziția inițială care corespundea cu notele din borderou”;

- „Inculpatul Trandafir nu mi-a dat un ordin și nu mi-a sugerat de a frauda examenul”;

- „Nu este adevărat că inculpatul Gaicu ar fi avut o reacție negativă față de mine cu privire la o solicitare a mea de fraudare a examenului”.

Având în vedere atitudinea procesuală oscilantă manifestată de inculpat în cursul procesului, Completul de 5 Judecători, în acord cu prima instanță, va avea în vedere în procesul de evaluare şi interpretare a materialului probator doar acele susţineri care se coroborează cu restul dovezilor administrate pe parcursul procedurii judiciare și le va înlătura pe cele care sunt contrazise de ansamblul probator al cauzei.

Ca atare, valorificând parţial declaraţiile date de inculpatul Coman Neculai pe 27.05.2009 şi 3.06.2009, în faza de urmărire penală, doar în măsura în care acestea se coroborează cu restul probelor administrate, instanţa de recurs constată că aceste mijloace de probă demonstrează că inculpatul Coman Neculai a iniţiat, împreună cu inculpatul Trandafir Petre, constituirea unei asocieri ( la care au participat şi inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, persoanele sale de încredere și la care, ulterior, a aderat și inculpatul Costache Viorel) în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals.

După cum s-a arătat și la pct. 2.1 ii) de mai sus, între inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Costache Viorel, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel a existat un consens, o înţelegere neechivocă de a-şi alătura eforturile, de a se supune disciplinei interne a asocierii şi de a acţiona potrivit planului stabilit în vederea realizării scopul asocierii, respectiv comiterea unor

www.JURI.r

o

236

infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, şi urmărind realizarea lui prin partiparea la constituirea grupării ori, după caz, prin aderarea la aceasta, atitudine psihică ce caracterizează vinovăţia sub forma intenţiei directe

Din probele administrate, valorificate nuanțat, doar în măsura în care acestea s-au coroborat cu restul ansamblului probator, a rezultat că inculpatul Coman Neculai l-a ajutat pe șeful său direct, inculpatul Trandafir Petre, să coordoneze, în fapt, întreaga activitate de fraudare a examenului organizat de I.S.U. ”Dobrogea”, sub aparenţa unei organizări ireproşabile şi fără cusur a acestuia, cu concursul inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (ulterior, acestora alăturându-se și inculpatul Costache Viorel) în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals, prin determinarea membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise la categoria „servanţi – conducători auto” să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să întocmească, în fals, foile de răspuns pentru anumiţi candidaţi „favorizaţi”, care să fie declaraţi admişi la examen, urmărind, astfel procurarea pentru respectivii concurenţi a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări fuseseră falsificate.

Rolul inculpatului Coman Neculai a constat în selectarea şi stabilirea candidaţilor ce urmau a fi sprijiniţi, dar şi în conceperea, împreună cu ceilalţi inculpaţi membri ai echipei operative, a modalităţii concrete de fraudare a concursului, precum şi în determinarea, în mod direct, nemijlocit, a membrilor comisiei de corectare de a proceda la întocmirea, în fals, a unora dintre lucrări şi de a folosi aceste înscrisuri pentru declararea ca fiind admişi a candidaţilor favorizaţi.

Activitatea de determinare efectuată de inculpat a succedat celei desfăşurate de inculpatul Trandafir Petre şi a fost sprijinită de acesta din urmă, inspectorul şef contribuind la întărirea convingerii membrilor comisiei de corectare de a răspunde îndemnurilor făcute de inculpatul Coman şi de a săvârşi faptele penale de care sunt acuzaţi, prin prezenţa sa în sala de examen, modul de adresare şi conţinutul mesajului transmis.

Pe de altă parte, inculpatul Coman Neculai (instigator imediat) nu a transmis subordonaţilor săi doar îndemnurile sale personale de a comite infracţiunile de fals şi uz de fals menţionate, ci şi solicitările comunicate, prin intermediul său, de inculpatul Trandafir Petre, toate aceste elemente, astfel

www.JURI.r

o

237

cum au fost anterior expuse, caracterizând coinstigarea, ca formă a participaţiei penale.

Instanța de recurs nu poate fi de acord cu susținerile inculpatului Coman Neculai în sensul că: nu acesta a ordonat inculpatului Alexandrescu, - cu ocazia instructajului din dimineața zilei de 15 august - să nu se anuleze spațiile libere din lucrări, nu ar fi dat vreun ordin de fraudare a examenului, în nicio modalitate (ci asemenea ordin ar fi fost dat de către inculpatul Niculae, care i-ar fi solicitat, din proprie inițiativă, foi de concurs albe) şi nici ca lucrările originale ale candidaților favorizați să fie arse în sobă; cei care au pus în aplicare propriul plan de a susbtitui lucrările originale cu cele contrafăcute ar fi fost inculpații Alexandrescu și Niculae; nu ar fi dat dispoziție de refacere a unor lucrări după afișarea rezultatelor; nu a primit niciun ordin de la inculpatul Trandafir pentru fraudarea examenului.

Contrariul celor susținute de inculpatul Coman rezultă din probele administrate în cursul procesului penal, respectiv: autodenunţurile din 15.05.2009 formulate de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile acestora din faţa procurorului de la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.) - menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţia inculpatului Trandafir Petre dată pe 9.06.2009 (fila 122 şi urm. vol. XX d.u.p.), propriile declaraţii ale inculpatului Coman Neculai date pe 27.05.2009 şi 3.06.2009, procesele verbale de confruntare între acesta şi ceilalţi trei inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), procesele verbale de redare a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05 2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.), declaraţiile inculpaţilor Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Coman Neculai date în fața instanței de fond și de recurs.

Inculpații Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel l-au indicat în mod constant pe Coman Neculai ca fiind unul dintre iniţiatorii şi coordonatorii grupului operativ constituit în vederea fraudării examenului, susţinerile lor privind acţiunile inculpatului, pe parcursul desfăşurării probei scrise şi a activităţii de corectare – nerecunoscute de către inculpatul Coman - fiind confirmate de declaraţiile tuturor inculpaţilor şi martorilor membri ai comisiei de evaluare a cunoştinţelor teoretice.

Audiați fiind la 19.10.2011 de către instanța de fond, inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au menținut declarațiile date

www.JURI.r

o

238

în cursul urmăririi penale la datele de 18.05.2009, 25.05.2009, anterior menționate.

În fața instanței de recurs, inculpatul Niculae Andrei Gabriel a afirmat: „Cu circa o săptămână înainte de examen am fost chemat de inculpatul Trandafir în sala de ședințe, spunându-mi să vin fără telefon mobil. Pe drum m-am întâlnit și cu inculpatul Alexandrescu care primise același mesaj de la inculpatul Trandafir și care, în plus, avea asupra sa un laptop. La fața locului ne-am întâlnit și cu inculpatul Coman și inculpatul Costache . . . inculpatul Trandafir a început să dicteze numele aflate pe respectivele bilețele inculpatului Alexandrescu, care a început să le introducă în laptop . . .pe hol, inculpatul Coman mi-a precizat că inculpatul Trandafir a venit cu 60 de nume de persoane ce trebuiau favorizate . . . Eu am interpretat această întâlnire ca pe o ședință de comandă . . . Eu nu știu dacă a fost altă variantă în discuție de repartizare a candidaților decât cea alfabetică . . . după plecarea martorului am rămas împreună cu inculpații Trandafir și Coman și ne-a fost transmis să nu se anuleze spațiile necompletate din lucrările de răspuns, fără a ni se motiva acest demers . . . Este real că atunci când a început corectarea a venit inculpatul Trandafir împreună cu martorul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir ni s-a adresat, făcând referire la presiunile exercitate și la imaginea instituției, transmițându-ne ideea că trebuie să ajutăm, să rezolvăm problema, eu înțelegând prin aceasta că anumiți candidați trebuie ajutați . . . Ne-am apucat de corectat, iar la un moment dat, în sală a venit inculpatul Coman având asupra sa o mapă. Acesta a făcut trimitere la o listă de candidați aflați în laptopul inculpatului Alexandrescu și ne-a spus că acele persoane trebuiau favorizate. Inițial, modalitatea de fraudare pe care Coman ne-a transmis-o avea în vedere completarea spațiilor goale din lucrările cu răspunsuri...ulterior, realizând că favorizarea nu este optim realizată pe această cale, același inculpat ne-a dat ordinul să se refacă lucrările pentru persoanele în cauză. În acel moment inculpații Gaicu și Dumitrescu au reacționat verbal, însă până la urmă ne-am conformat cu toții, apreciind că este vorba de un ordin . . . După plecarea lui Coman la Ziua Marinei eu am rămas la comandă, având funcția cea mai mare însă deși activitatea de falsificare a continuat, eu personal nu am dat niciun ordin, numirea mea fiind pur formală . . . precizez că foile albe de concurs au fost aduse de Coman, iar din dispoziția acestuia a fost și suplimentat necesarul, sens în care a fost trimis șoferul să aducă mai multe exemplare de foi de concurs în alb . . . Precizez că originalele lucrărilor pentru candidații favorizați au fost arse într-o sobă din dispoziția inculpatului Coman . . . arăt că

www.JURI.r

o

239

a existat o întâlnire provocată de inculpatul Coman într-un buncăr aflat la 50 m sub pământ unde nu exista semnal la telefon, în care au fost convocați toți membrii comisiei și în cadrul căreia inculpatul Coman ne-a spus să declarăm că tot examenul s-a desfășurat în condiții de legalitate..așa se explică declarațiile inițiale pe care le-am dat în cauză, cu precizarea că inculpații Trandafir și Coman au fost cei care au organizat fraudarea examenului . . . până a venit inculpatul Coman în sala de examen pentru a da ordinul de fraudare a examenului s-a lucrat în condiții de legalitate circa 2 ore. Faptul că o singură ștampilă apare pe lucrările fraudate se explică prin aceea că atunci când a venit, inculpatul Coman a adus doar o singură ștampilă pe care ne-a încredințat-o spre a o folosi. . . Nu este real că aș fi purtat o discuție pe 13 august la care să fi participat și inculpatul Coman și în care acesta să fi spus să ne potolim cu listele respective.”

Aspectele declarate se coroborează și cu cele declarate de inculpatul Alexandrescu Gabriel în fața instanței de fond (declarația din 19.10.2011),dar și cu declarația acestui inculpat dată în fața instanței de recurs: „Cu aproximativ o săptămână înainte de examen am fost convocat de inculpatul Trandafir la sala de ședință, spunându-mi-se să vin fără telefon, dar cu laptopul de serviciu. La fața locului l-am găsit pe inculpatîmpreună cu inculpații Coman și Costache, iar pe drum m-am întâlnit și cu inculpatul Nicolae Andrei. Acolo mi s-a spus că instituția are niște obligații . . . în sensul că anumiți candidați la examen trebuie ajutați, fără a se preciza modalitatea. Inculpatul Trandafir avea niște bilețele iar inculpații Costache și Coman aveau niște liste (nume scrise pe coli A4) . . . Pe lista lui Coman erau 60 de persoane iar pe lista lui Costache 64. La acel moment s-au adăugat 40-45 de pe lista lui Trandafir. Am întocmit o singură listă cuprinzând numele de la toate cele 3 persoane . . . este real că în dimineața examenului inculpatul Trandafir mi-a transmis să nu se anuleze spațiile necompletate din lucrările de concurs. În jurul orelor 14 a început corectarea lucrărilor și știu că la un moment dat a venit inculpatul Trandafir împreună cu comisarul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir s-a adresat celor prezenți și ne-a spus că persoanele aflate pe lista candidaților favorizați trebuie sprijiniți, fără a ni se preciza și modalitatea . . . Ulterior a venit inculpatul Coman, având asupra sa o mapă în care se aflau coli de răspuns în alb, catere și o ștampilă, impunând ca modalitate de fraudare mai întâi completarea spațiilor goale din lucrările originale ale candidaților ce urmau a fi favorizați, iar ulterior a dispus refacerea în întregime a lucrărilor . . . în jurul orelor 21.00 s-a finalizat activitatea pentru acea zi, separându-se lucrările originale de cele falsificate, cele originale fiind

www.JURI.r

o

240

preluate, duse la unitate și au fost arse într-o sobă din dispoziția inculpatului Coman. Cu lucrările contrafăcute am mers la sediul Inspectoratului unde ne aștepta Coman . . .După afișarea lucrărilor îmi amintesc că inculpatuL Coman a dat ordin lui Deoșlea Liviu și Bugnar Marius să refacă 2 lucrăriîntrucât notele afișate erau mai mari decât cele trecute pe lucrări, iar aceștia s-au conformat. Lucrările inițiale au fost date unui subofițer pentru a fi arse . . . Am participat la o întâlnire într-un buncăt din inițiativa inculpatului Coman, în care acesta ne-a cerut să susținem că toți am respectat metodologia de desfășurare a examenului.mi-am schimbat declarația inițială când am constatat că doar eu și inculpatul Niculae eram indicați de inculpatul Coman . . . ca fiind singurii responsabili de fraudarea examenului...Ordinul de desfășurare a corectării în maniera expusă anterior s-a menținut și după plecarea inculpatului Coman fără vreo intervenție din partea inculpatului Niculae. Acesta nu putea să intervină pentru că nu dăduse el ordinul . . . Modalitatea de fraudare la care s-a oprit inculpatul Coman a fost aceea de desigilare a lucrărilor inițiale și de refacere a lor pentru candidații ce trebuiau favorizați. Aceste activități au început încă de când Coman era la fața locului și au continuat și după plecarea sa fără vreo intervenție a inculpatului Niculae.”

Cu referire la activitatea infracțională ce a intrat în scopul asocierii, instanța de recurs constată că cele declarate de inculpații Nicolae Andrei Gabriel și Alexandrescu Gabriel în fața instanței de recurs se coroborează cu elementele de probatoriu valorificate de prima instanță, confirmându-se aspectele reținute referitoare la faptul că după plecarea ofiţerului D.G.I.P.I., rămânând de faţă doar persoanele desemnate ca şefi de sală, inculpatul Trandafir Petre împreună cu prim adjunctul său, Coman Neculai le-au solicitat celorlalți inculpați să nu procedeze la anularea lucrărilor care nu conţin răspunsuri la toate întrebările, având spaţii necompletate, instigându-i, astfel, la nerespectarea obligaţiei instituite la pct.2.4 paragr.2 teza a II-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U., potrivit căreia „Căsuţele întrebărilor necompletate de către candidaţi vor fi completate de către responsabilul de sală cu menţiunea ANULAT şi semnătura acestuia, în prezenţa candidatului”.

Declarațiile inculpaților Nicolae Andrei Gabriel și Alexandrescu Gabriel date în fața instanței de fond și de recurs se coroborează și cu declaraţiile date în cursul urmăririi penale (filele 96- 97, 98-99, 106-108, 112-114 vol. XIX d.u.p) de inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai şi Deoşlea Liviu, menţinute în totalitate în faţa instanţei de fond, precum şi cu

www.JURI.r

o

241

declaraţia dată cu ocazia judecării fondului, la termenul de judecată din 5 ianuarie 2012, de inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George (filele 106-108 vol. V dosar fond), confirmându-se preocuparea celor doi inculpaţi – Trandafir și Coman - pentru încălcarea metodologiei de examen, în scopul falsificării lucrărilor prin completarea ulterioară, în fals, a acestora cu răspunsurile care lipseau, nefiind scrise de candidaţi.

Împrejurarea că una dintre variantele de falsificare a lucrărilor scrise - concepută tot de către inculpaţii coordonatori ai activităţii de fraudare a examenului - a constituit-o completarea de către membrii comisiei de corectare a răspunsurilor lipsă rezultă și din declaraţiile unora dintre părţile vătămate audiate în faza de urmărire penală (Copilău Cristian, Enciu Nicuşor Valentin – vol. VII d.u.p.), din autodenunţul şi declaraţia dată de inculpatul Niculae Florin la 18.05.2009 (filele 99 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinută în fața instanţei de fond (în care acesta a făcut referire la replica dată de inculpatul Coman unuia dintre corectori, care reacţionse la ordinul său de întocmire în fals a lucrărilor, crezând că activitatea de falsificare se va limita doar la completarea răspunsurilor lipsă), precum şi de declaraţia inculpatului Tănase Mihai, dată în cursul cercetării judecătoreşti la instanța de fond (filele 362-365 vol. IV), în care acesta a arătat că prima metodă de falsificare a lucrărilor sugerată de preşedintele comisiei de concurs a fost aceea a completării, conform grilei, a răspunsurilor lipsă. Cum această metodă s-a dovedit a fi ineficientă, membrilor comisiei le-a fost indicată o altă metodă, cea a întocmirii foilor de răspuns, în fals.

Ca element distinctiv al participației inculpatului Coman Neculai la activitatea infracțională, s-a reținut în mod justificat de către prima instanță că acesta a procedat, după terminarea probei scrise, la preluarea de la şefii de săli a foilor de răspuns şi a celorlalte înscrisuri aferente (lucrările anulate, foile de rezervă nefolosite, ciornele) fără întocmirea vreunui proces verbal, deşi această procedură era obligatorie potrivit dispoziţiilor prevăzute la pct.2.4 paragr.1 teza a V-a şi paragr.2 teza a III-a din Anexa nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General al I.G.S.U. privind metodologia de desfăşurare a examenului („Responsabilul de sală împreună cu supraveghetorii vor ţine permanent evidenţa foilor de răspuns folosite şi validate, nefolosite şi anulate, a testelor distribuite/nedistribuite, precum şi a ciornelor”; „Foile de răspuns şi chestionarele vor fi predate comisiei de concurs pe bază de proces verbal”).

În realitate, nu a existat nicio evidenţă a numărului foilor de răspuns folosite şi validate, a foilor de răspuns nefolosite şi anulate, a testelor

www.JURI.r

o

242

distribuite/nedistribuite şi a ciornelor, scopul evident al încălcării obligaţiilor de serviciu menţionate fiind acela al denaturării realităţii cu privire la numărul foilor de rezervă întrebuinţate, respectiv nefolosite şi anulate, în vederea fraudării rezultatelor testului scris.

De asemenea, pentru asigurarea desfăşurării în bune condiţii a activităţii de fraudare a rezultatelor concursului, inculpatul Coman Neculai a permis inculpatului Alexandrescu Gabriel să intre în sala de corectură cu laptop-ul de serviciu în care era configurată lista cu candidaţii ce urmau a fi favorizaţi, încălcând pct.2.1 paragr.1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr. 42541/04.07.2007, care interzicea accesul membrilor comisiilor în sălile de concurs având asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii.

Astfel cum rezultă din probele administrate în cauză, inculpatul Coman Neculai a fost cel care a solicitat martorei Donose Cristina Mădălina să multiplice în mai multe exemplare o foaie de răspuns în alb, aceasta conformându-se ordinului primit. Ulterior, având asupra sa o mapă tip DS, în care a introdus respectivele foi de răspuns în alb, precum şi pixuri cu pastă albastră şi roşie, catere şi hârtie autoadezivă, inculpatul s-a reîntors, singur, în sala de corectură unde, făcând din nou trimitere la influenţele şi presiunile exercitate din exterior şi amintindu-le de „recomandările” făcute şi de inculpatul Trandafir Petre, i-a îndemnat pe membrii comisiei de corectare să falsifice lucrările acelor candidaţi care figurau pe lista existentă în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel, solicitându-le în mod ferm acestora să completeze noi foi de concurs cu răspunsurile corecte, astfel încât concurenţii favorizaţi să obţină note mari, care să le asigure promovarea examenului. De asemenea, inculpatul le-a explicat celor prezenţi că o altă variantă de falsificare a lucrărilor, precum completarea cu răspunsurile corecte a spaţiilor rămase libere pe foile de concurs ar fi necesitat un interval mai mare de timp şi nu ar fi fost de natură să asigure reuşita concurenţilor ce trebuiau sprijiniţi.

Deşi inculpatul Coman Neculai a susţinut că solicitarea de a aduce în sală formularele de răspuns în alb i-a fost adresată de Niculae Andrei Gabriel şi că i-a dat curs fie de teamă, pentru a nu intra în conflict cu inspectorul şef (declaraţii din 27.05.2009 şi 3.06.2009), fie pentru a putea justifica numărul foilor de rezervă întrebuinţate, întrucât nu se întocmiseră procesele verbale prevăzute de metodologie (declaraţie din 30.09.2011), Completul de 5 Judecători nu poate reţine această apărare, fiind contrazisă de ansamblul probator administrat în cauză, din care rezultă fără putinţă de tăgadă că inculpatul a adus, din proprie iniţiativă, formularele de răspuns în alb și i-a

www.JURI.r

o

243

îndemnat pe ceilalţi inculpaţi să falsifice lucrările candidaţilor favorizaţi, indicându-le şi modalitatea concretă în care trebuiau să procedeze.

Mai mult, indicarea inculpatului Niculae ca fiind cel care i-ar fi solicitat să aducă formularele de răspuns în alb, este contrară logicii elementare, câtă vreme inculpatul Niculae era subordonat inculpatului Coman.

De altfel, aşa cum a rezultat din cele expuse anterior, contribuţia inculpatului Coman nu s-a rezumat la procurarea folilor de răspuns, ci în mapa pe care a adus-o în sala de corectare au fost puse, din dispoziţia sa, şi alte materiale (pixuri cu pastă albastră şi roşie, cuttere şi hârtie autoadezivă), fapt care dezvăluie modalitatea concretă de fraudare a examenului gândită de inculpatul Coman, respectiv plăsmuirea lucrărilor candidaţilor ce trebuiau favorizaţi, după identificarea acestora prin desigilarea lucrărilor originale.

Cele anterior expuse sunt confirmate de împrejurarea că toți inculpaţii şi martorii membri ai comisiei de corectare (cu excepția inculpatului Alecu Viorel) l-au indicat pe inculpatul Coman Neculai ca fiind persoana care le-a cerut să falsifice lucrările, dându-le „ordin” să le desigileze şi să întocmească altele noi cu răspunsurile corecte (declaraţiile date în ambele faze procesuale de inculpaţii Bugnar Marius Sorin: „Dl. Coman ne-a odonat să desigilăm lucrările şi ne-a spus că dl. Alexandrescu . . . are o listă cu numele candidaţilor care trebuie ajutaţi”, Bugnar Adrian Mihai: „Dl. Coman ne-a ordonat ca atunci când desigilăm lucrările, dacă regăsim nume aflate pe lista mr. Alexandrescu să le înlocuim cu altele făcute de noi”, Alexandrescu Gabriel : „col. Coman ne-a dat ordin să desigilăm lucrările . . . de a identifica lucrările celor care trebuiau să promoveze din lista pe care o aveam în laptop”, Niculae Andrei Gabriel: „Dl. Coman ne-a ordonat să identificăm din lista de la Alexandrescu persoanele care trebuiau declarate admise şi să înlocuim lucrările acestora cu unele valabile”, Niculae Florin: „Dl. Coman . . . ne-a ordonat să desfacem toate lucrările şi ne-a spus că în laptop-ul mr. Alexandrescu se găseşte o listă cu candidaţi favorizaţi”, Dumitrescu Laurenţiu: „dl. Coman a dat ordinul de înlocuire a lucrărilor”, Creţu Sorin Marius: „Dl. Coman a ordonat desigilarea foilor de concurs şi verificarea numelor candidaţilor după lista aflată la mr. Alexandrescu, în caz de confirmare, lucrările fiind înlocuite cu altele cu răspunsuri corecte”, Gaicu Dănuţ Mihail: „dl. Coman ne-a spus că există nişte obligaţii, motiv pentru care a adus cu sine nişte lucrări şi să vedem cum putem să rezolvăm aceste obligaţii . . . eu am zis că nu scriu niciodată nicio lucrare”, Deoşlea Liviu: „dl. Coman a venit şi ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi să le înlocuim cu altele”, Datcu Costel: „col. Coman ne-a cerut să înlocuim anumite lucrări ale

www.JURI.r

o

244

unor candidaţi ale căror nume se regăseau într-o listă aflată la mr. Alexandrescu”, Cioroiu Nicuşor Ciprian:„col. Coman ne-a dat ordin de desigilare a lucrărilor”, Ţîncă Dumitru :„dl. Coman ... ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi, în cazul în care numele candidaţilor se regăseau în lista aflată în laptop-ul mr. Alexandrescu, să refacem lucrarea” şi Tănase Mihai:„Metodele de falsificare a lucrărilor ne-au fost sugerate de dl. Coman. . . . dl. Coman ne-a sugerat a doua metodă, care a constat practic în înlocuirea lucrărilor originale cu altele pe care le-am făcut pe loc”.

Instanța de recurs constată că și cele reținute de către prima instanță, privind încălcarea de către inculpatul Coman - prin aceea că l-a trimis pe şoferul său, martorul Mărgean Constantin, la sala de concurs pentru a mai aduce foi de răspuns în alb - a regulii stabilite de pct.2.3 paragr.8 din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 (care interzicea accesul în sălile de concurs a altor persoane în afara membrilor comisiei de examen, a ofiţerilor cu delegaţie din Ministerul Internelor şi Reformei Administrative şi a Inspectorului General pentru Situaţii de Urgenţă) corespund realității, fiind confirmate atât de inculpaţii membri ai comisiei de corectare, cât şi de martorii Fânaru Cătălin (fila 72 vol. XXI d.u.p., filele 180-183 vol. VI dos. instanţă) şi Mărgean Constantin (fila 13 vol. XXI d.u.p., filele 30-31 vol. VIII dos. instanţă).

Tot astfel, aspectele privind ordinul dat de inculpatul Coman inculpatului Tănase Mihai de a da foc, în soba unei anumite încăperi din incinta Inspectoratului, lucrărilor originale aparţinând concurenţilor „favorizaţi”, încălcând, astfel, prevederile pct.2.4 paragr.2 teza a IV-a din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 („După afişarea listei finale a rezultatelor obţinute de candidaţi, se va proceda la distrugerea, pe bază de proces verbal, a tuturor chestionarelor, foile de concurs urmând a fi introduse în dosarele candidaţilor”) sunt confirmate de inculpaţii Alexandrescu Gabriel (declaraţii din 18.05.2009 şi 25.05.2009, 13.01.2014), Niculae Andrei Gabriel (declaraţii din 18.05.2009 şi 19.10.2011, 13.01.2011), Bugnar Marius Sorin (declaraţie din 14.11.2011), Bugnar Adrian Mihai (declaraţii din 18.05.2009 şi 13.12.2011), Deoşlea Liviu (declaraţie din 29.11.2011) şi Tănase Mihai (declaraţie din 13.12.2011) care, deopotrivă, au arătat că lucrările originale au fost arse de cel din urmă menționat inculpat, din ordinul preşedintelui comisiei de examen.

Implicarea inculpatului Coman în activitatea infracţională este demonstrată şi de demersurile pe care le-a făcut post-factum, după declanşarea cercetărilor în legătură cu concursul fraudat, acesta convocându-

www.JURI.r

o

245

i, în mai multe rânduri pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise, cărora le-a reamintit metodologia de desfăşurare a concursului şi le-a solicitat să declare că aceasta a fost pe deplin respectată.

A reieșit astfel că una dintre întâlnirile inculpatului Coman Neculai cu membrii comisiei de examen a avut loc, la ordinul acestuia, în primăvara anului 2008, la Punctul de comandă aflat la Poarta 3 a Portului Constanţa, unde participanților li s-a interzis să intre cu telefoanele mobile şi unde li s-a prelucrat din nou metodologia de examen, atrăgându-li-se atenţia să declare în sensul respectării ei, întrucât în acest mod vor beneficia de protecţia unor persoane influente.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază că în mod corect a reținut prima instanță toate aspectele anterior menționate, confimate de declaraţiile inculpatului Alexandrescu Gabriel din 18.05.2009, 19.10.2011 și 13.01.2014 și declaraţiile din 18.05.2009 și 13.01.2014 a inculpatului Niculae Andrei Gabriel, declaraţiile inculpatului Bugnar Marius Sorin din 18.05.2009 şi 14.11.2011 (în care acesta precizează că inculpatul Coman i-a îndemnat, în mod repetat, pe membrii comisiei de corectare să declare că examenul s-a desfăşurat cu respectarea legii și le-a ordonat să se întâlnească la Punctul de comandă din Port, fără telefoane mobile, unde i-a îndemnat, din nou, să nu declare adevărul în faţa organelor de anchetă), declaraţiile inculpatului Bugnar Adrian Mihai din 18.05.2009 şi 13.12.2011 (în care se face referire la solicitările adresate de inculpatul Coman membrilor comisiei de corectare, atât înainte de controlul I.G.S.U., cât şi după declanşarea cercetărilor penale, pentru a declara că examenul s-a desfăşurat corect), declaraţia inculpatului Niculae Florin din 18.05.2009, reluată cu ocazia audierii din 5.01.2012 („După începerea cercetărilor dl. col. Trandafir Petre şi col. Coman Neculai ne-au spus să declarăm ce am fost instruiţi, să stăm liniştiţi că nu vom păţi nimic” și „Într-o zi . . . ni s-a ordonat să intrăm în buncărul Punctului de comandă din Portul Constanţa. Acolo . . . dl.col Coman ne-a spus să avem grijă ce spunem şi ce declarăm, să vorbim toţi aceeaşi limbă, că dacă cineva spune, o să aibă grijă să fie înlăturat, pus pe o funcţie mai mică sau chiar alte probleme” – fila 99 vol. XIX d.u.p.), declaraţiile inculpatului Creţu Sorin Marius din 18.05.2009 şi 5.01.2012, (în care acesta menționează că inculpatul Coman i-a îndemnat, în mod repetat, pe membrii comisiei de corectare să declare, contrar adevărului, că examenul s-a desfăşurat conform legii şi metodologiei și le-a dat asigurări că nu li se va întâmpla nimic pentru că nu există probe împotriva lor), declaraţiile inculpatului Deoşlea Liviu din 18.05.2009 şi 29.11.2011 (în care se

www.JURI.r

o

246

precizează că inculpatul Coman Neculai a fost cel care a convocat întâlnirea de la Punctul de comandă din Port, unde le-a interzis să vină cu telefoanele mobile şi le-a solicitat să declare că examenul s-a desfăşurat corect), depoziţia martorului Ştefan Radu dată în fața instanței de fond (în care martorul face referire la repetatele îndemnuri adresate de inculpatul Coman atât lui, cât şi celorlalţi membri ai comisiei de corectare pentru a nu declara adevărul în legătură cu falsificarea foilor de răspuns şi pentru a arăta că examenul s-a desfăşurat conform legii şi metodologiei, precum şi la asigurările date de acesta că nu li se va întâmpla nimic pentru că nu există probe împotriva lor), procesele verbale de transcriere a unor convorbiri telefonice, interceptate în baza autorizaţiilor emise de judecător (filele 1-16 vol. XIV d.u.p., filele 44, 166 şi urm. vol. XX d.u.p.), procesul verbal de redare rezumativă a înregistrării discuţiei ambientale purtată la data de 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai şi procesul verbal de redare în formă scrisă a conţinutului dialogului ambiental audio-video purtat de cei doi – filele 5, 170 şi urm. vol. XX d.u.p. (din care, printre alte aspecte ce demonstrează contribuţia sa concretă la activitatea de fraudare, rezultă preocuparea inculpatului Coman de a nu se afla adevărul şi a nu se ajunge la persoana sa, recomandând martorului Ştefan Radu ce să declare în faţa procurorului: „să nu încercăm să ne tragem unul pe altul, că asta-i foarte periculos . . . se merge pe varianta simplificată a lucrurilor . . . trebuie să-i lăsăm pe ei să demonstreze că ăsta-i scrisu lu’ Ionescu, că ăsta a lu’ . . .”).

Ca urmare celor anterior precizate, apreciind corect raționamentul instanței de fond, instanța de recurs va reține interesul constant al inculpatului Coman Neculai de a ascunde activitatea de fraudare a concursului sub aparenţa organizării lui cu stricta respectare a legii şi metodologiei, precum şi preocuparea permanentă a acestuia de a-şi îndemna subordonaţii să dea declaraţii necorespunzătoare realităţii, în scopul evident de a împiedica organele de anchetă să descopere acţiunile sale infracţionale şi contribuţia sa importantă în conceperea şi desfăşurarea procedurii de falsificarea a rezultatelor examenului.

Prin urmare, cu referire la infracțiunile de instigare la fals intelectual în formă continuată, şi instigare la uz de fals în formă continuată reținute în sarcina inculpatului, din probele administrate în cauză în toate fazele procesuale se poate concluziona că inculpatul Coman Neculai, în baza înțelegerii cu inculpatul Trandafir Petre, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a acționat în scopul determinării inculpaţilor membri ai

www.JURI.r

o

247

comisiei de corectare să falsifice rezultatele examenului, astfel cum în mod justificat a stabilit prima instanță.

Sub aspectul subzistenței elementelor constitutive ale infracțiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, instanța de recurs apreciază ca nefiind relevantă împrejurarea că numărul persoanelor identificate ca prejudiciate de activitatea infracțională a inculpaților - 31 - a fost mai mic față de numărul actelor materiale ce au intrat în alcătuirea elementului material al laturii obiective – 205, apărările formulate de către inculpatul Coman Neculai în acest sens fiind înlăturate pentru următoarele motive:

Elementul material al infracțiunii anterior menționate privește neîndeplinirea unui act care întră în atribuțiile de serviciu ale unui funcționar public sau alt funcționar, aflat în exercitarea acestor atribuții sau îndeplinirea acestui act în mod defectuos, fiind, totodată, necesară existența condiției suplimentare prevăzute de dispozițiile art.132 din Legea nr.78/2000 (funcţionarul public să fi obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial).

În speţă, cu referire la elementul material al infracţiunii analizate, inculpatul Coman Neculai, împreună cu inculpatul Trandafir Petre, a încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 şi totodată i-a determinat cu intenţie pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-și îndeplini în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate.

În același timp, în cauză se constată îndeplinită și condiția impusă de dispozițiile art.132 din Legea nr.78/2000, prin activitățile infracționale desfășurate de cei doi inculpați (împreună cu ceilalți) obţinându-se pentru cei 205 candidați ”favorizați” un avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul celor 31 de candidaţi persoane vătămate.

Prin urmare, în raport cu elementele de fapt caracteristice cauzei nu prezintă importanță faptul că numărul persoanelor ale căror interese legale au fost vătămate este inegal (mai mare sau mic) cu cel al persoanelor în favoarea cărora s-a produs încălcarea atribuțiilor de serviciu ale inculpaților, pentru consumarea infracțiunii fiind necesar doar ca o asemenea încălcare,

www.JURI.r

o

248

cu știință, să existe și, totodată, să fie urmată de obţinerea, pentru candidații favorizați, a unui avantaj patrimonial.

În concluzie, astfel cum s-a arătat și în privința inculpatului Trandafir, instanța de recurs constată că inculpatul Coman Neculai, împreună cu inculpatul Trandafir Petre, au iniţiat şi, ulterior, au participat la constituirea unei asocieri împreună cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în perioada premergătoare desfăşurării probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la concursul desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, la categoria „servanţi – conducători auto”, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals pentru fraudarea concursului, faptele întrunind elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit. b) din Legea nr.78/2000, astfel cum corecta stabilit prima instanță.

De asemenea, instanța de recurs apreciază că instanța de fond a procedat în mod temeinic și legal atunci când a stabilit că încălcarea de către inculpatul Coman Neculai, împreună cu inculpatul Trandafir Petre, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale a obligaţiilor stabilite prin Anexa nr.3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007 de reglementare a metodologiei - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto” şi determinarea, totodată, cu intenţie a membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise de a-și îndeplini în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, actele de instigare fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale) și, în final.

În fine, se apreciază că determinarea, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale de către inculpatul Coman Neculai - împreună

www.JURI.r

o

249

cu inculpatul Trandafir Petre – la data de 15 august 2007 a membrilor comisiei de corectare a lucrărilor scrise de a întocmi, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, astfel ca aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului şi de a folosi respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate întrunește elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal şi instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale).

Prin urmare, constatând că motivele invocate nu se circumscriu cazului de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală, în lumina tuturor considerentelor menționate, Completul de 5 Judecători va respinge, ca neîntemeiată, critica formulată de inculpatul Coman Neculai.

2.2. Un alt aspect invocat de către inculpatul Trandafir Petre se întemeiază pe dispozițiile art.3859 alin.1 pct 172 Cod procedură penală și privește greşita reţinere de către instanţa de fond a dispoziţiilor art.75 lit.a Cod penal la încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat, cumulativ cu reținerea în sarcina aceluiași inculpat a săvârşirii infracţiunii prevăzute de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal;

Analizând critica formulată, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți

de Casație și Justiție constată următoarele: Deşi inculpatul consideră că reţinerea circumstanţei agravante

prevăzută de art.75 alin.1 lit.a Cod penal este incompatibilă cu prevederile art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, întrucât aplicarea concomitentă a celor două texte de lege echivalează cu o dublă sancţionare a aceleiaşi fapte, instanța de recurs, în asentiment cu prima instanță, apreciază că asocierea pentru săvârşirea de infracţiuni reprezintă o infracţiune distinctă, de sine-stătătoare independentă de infracţiunile ce intră în scopul său.

De altfel, infracțiunea prevăzută de art.323 alin.1 și 2 Cod penal subzistă și în situația în care scopul asocierii nu a fost realizat, iar potrivit

www.JURI.r

o

250

alin.2 din textul menționat, dacă fapta de asociere a fost urmată de săvârşirea unei infracţiuni, pedeapsa aplicată celor care au comis infracţiunea respectivă este pedeapsa pentru acea infracţiune în concurs cu pedeapsa prevăzută pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni.

Ceea ce are în vedere textul art.323 este activitatea de constituire, prin consensul mai multor persoane, a unei grupări autonome, pentru asigurarea unei mai bune organizări a activităților infracționale ce intră în scopul pentru care s-a constituit asocierea. Elementele constitutive ale acestei infracțiuni se decelează distinct de cele ale faptelor penale ce intră în scopul asocierii, dacă acestea au fost săvârșite, iar sancționarea fiecăreia dintre infracțiuni se realizează diferențiat, independent, inclusiv prin aplicarea prevederilor art.75 alin. lit.a Cod penal, în cazul în care faptele au fost săvârşite de trei sau mai multe persoane împreună.

De altfel agravanta legală prevăzută de art.75 lit.a Cod penal își va găsi aplicarea, independent de reținerea textului art.323 Cod penal și în cazul în care membrii asocierii, o parte sau doar unul dintre ei, împreună sau în cooperare cu alte persoane ce nu fac parte din asociere comit, ulterior, infracţiunile ce au format scopul acesteia, constituind astfel o pluralitate ocazională de infractori, constituită autonom de existența asocierii.

Cele două texte de lege - art.323 şi art.75 lit.a Cod penal - reglementează forme distincte ale pluralităţii de infractori, cu consecinţe diferite în planul răspunderii penale, astfel că şi condiţiile de existenţă ale acestora sunt deosebite şi nu pot fi suprapuse, aşa cum eronat a considerat inculpatul.

Asocierea în vederea săvârşirii de infracţiuni presupune o grupare de cel puţin două persoane, în funcţie de natura şi numărul infracţiunilor proiectate, o anumită organizare, structură ierarhică şi concepţie unică de conducere care să asigure coeziunea şi stabilitatea grupului, în timp ce agravanta legală a pluralităţii ocazionale presupune participarea la comiterea infracţiunii a cel puţin trei persoane şi are un caracter spontan, întâmplător, ocazional.

Completul de 5 Judecători consideră corectă observația primei instanțe, în sensul că dacă s-ar admite că reţinerea infracţiunii prevăzute de art.323 Cod penal exclude - în privinţa infracţiunii săvârşite ulterior, care a intrat în scopul constituirii asocierii - aplicarea prevederilor art.75 lit.a Cod penal, s-ar ajunge nu doar la pierderea automomiei celor două infracţiuni, ci şi la lipsirea de efecte în plan juridic a participării la comiterea faptelor ulterioare a trei sau a mai multor făptuitori, în ipoteza în care asocierea este constituită

www.JURI.r

o

251

din doar două persoane, situaţie absurdă, pe care legiutorul nu a dorit-o şi care nu poate fi acceptată în condiţiile reglementării de ansamblu a celor două instituţii juridice.

În consecință, având în vedere că infracţiunile de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art. 132 din Legea nr. 78/2000, fals intelectual şi uz de fals au fost săvârşite prin cooperarea unui număr de 17 persoane, Completul de 5 Judecători apreciază că în mod corect a reținut prima instanță la încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpat agravanta legală a pluralităţii de făptuitori prevăzută de art.75 lit.a Cod penal, remarcând, totodată, că incidenţa respectivei circumstanţe legale agravante nu este condiţionată de felul contribuţiei participanţilor (autori, instigatori sau complici) şi nici de locul sau momentul în care contribuția a fost realizată, importantă fiind cooperarea inculpaţilor la săvârşirea infracţiunilor menţionate, determinată de complexitatea şi multitudinea operaţiunilor ce trebuiau a fi realizate şi de nevoia unei mai lesnicioase executări a faptelor.

Prin urmare, critica analizată va fi respinsă, ca neîntemeiată. 2.3. Inculpatul Coman Neculai a formulat o critică ce vizează greşita

respingere de către instanţa de fond a apărării invocate privind incidenţa dispoziţiilor art.30 Cod penal și a susținut că în speţă, contrar celor reţinute de către prima instanţă, sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de lege pentru reţinerea acestei cauze de impunitate.

Această apărare a fost invocată de către inculpat și cu ocazia judecării fondului, fiind respinsă de către instanță prin sentința pronunțată.

Analizând apărarea și, totodată, critica formulată de către inculpatul Coman Neculai, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Potrivit art.30 Cod penal, este apărat de pedeapsă participantul care, în timpul executării, dar înainte de descoperirea faptei, împiedică consumarea acesteia, cu condiţia ca actele săvârşite până în momentul împiedicării să nu constituie o altă faptă prevăzută de legea penală, caz în care participantului i se aplică pedeapsa pentru această din urmă faptă.

În speţă, dincolo de orice consideraţii teoretice, se impune a constata că din situația de fapt reţinută de către prima instanţă şi însuşită de către instanţa de control judiciar în urma analizării probatoriului administrat în cauză, nu a putut fi identificată vreo acţiune a inculpatului comisă în scopul împiedicării săvârşirii infracţiunilor; dimpotrivă, toate demersurile invocate de acesta au avut menirea, de a da o aparenţă de legalitate, de a ascunde atât activitatea sa frauduloasă, cât şi pe cea a celorlalţi participanţi, iar nu de a

www.JURI.r

o

252

împiedica consumarea faptelor infracţionale, aşa cum a susţinut inculpatul în apărarea sa.

Decizia de repartizare pe săli a concurenţilor în ordine alfabetică nu a marcat momentul renunţării inculpatului la hotărârea infracţională şi al întreruperii activităţii sale frauduloase, ci a fost luată doar pentru a crea aparenţa de legalitate a desfăşurării concursului, în timp ce măsurile referitoare la organizarea examenului, inclusiv instruirea membrilor comisiilor de examinare și corectare şi prelucrarea metodologiei de concurs au fost dispuse în scopul ocultării activităţii sale frauduloase, inculpatul încercând să păstreze aparențele unei impecabile organizări a examenului și respectării, la nivelul comenzii unităţii, a dispoziţiilor legale şi regulamentare.

În plus, acţiunile ulterioare ale inculpatului de a-i îndemna, în mod repetat, pe membrii comisiei de evaluare să-şi încalce îndatoririle de serviciu, să întocmească în fals foile de răspuns ale unor candidaţi şi să le folosească pentru declararea acestora ca fiind admişi confirmă faptul că, în realitate, nu a fost vorba de nicio desistare și, în niciun caz, de o împiedicare a săvârșirii faptei.

Cum producerea rezultatului acțiunilor infracționale desfășurate de către inculpați a avut loc și concursul a fost fraudat, nu se poate reţine în favoarea inculpatului cauza de impunitate prevăzută de art. 30 Cod penal.

În consecință, Completul de 5 Judecători respinge critica formulată de inculpat, reținând drept temeinice și legale argumentele primei instanțe, care a apreciat că în cauză nu este incidentă cauza de nepedepsire prevăzută de art.30 Cod penal.

3. În ceea ce privește recursurile declarate de către inculpaţii Niculae

Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel: 3.1. Se invocă, sub un prim aspect, greşita condamnare a inculpaţilor

pentru infracţiunea de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, în cauză nefiind întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală);

Analizând criticile inculpaților privind aspectul invocat, prin raportare la ansamblul probator existent în cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin hotărârea pronunțată, în baza considerentelor prezentate la capitolul IV. A. 4, instanța de fond a considerat că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel de a participa în aceeaşi perioadă de timp, împreună cu inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai la

www.JURI.r

o

253

constituirea unei asocieri, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007 întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000.

ii) Cu privire la criticile formulate de inculpați Se constată că după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor,

inculpații au formulat, la data de 15.05.2009, autodenunţuri completate de declarațiile date la 18.05.2009 şi 25.05.2009, în care au prezentat în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant. (filele 75, 79, 86, 91, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.).

Pe parcursul cercetării judecătorești, atât inculpatul Alexandrescu Gabriel cât şi inculpatul Niculae Andrei Gabriel (declaraţii din 9.10.2011) au reiterat aspectele relevate cu ocazia autodenunţurilor şi declaraţiilor date în faza de urmărire penală, recunoscând participarea lor la activitatea desfăşurată de gruparea iniţiată de conducerea unităţii în vederea fraudării concursului, dar şi contribuţia concretă la acţiunea de falsificare a foilor de răspuns pentru candidaţii favorizaţi şi de modificare a rezultatelor examenului în scopul declarării ca admiși, pe nedrept, a acestor concurenţi.

În legătură cu participarea inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, alături de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai şi, ulterior, Costache Viorel, la asocierea constituită în vederea fraudării examenului, instanța de recurs apreciază ca fiind relevante declaraţiile inculpatului Coman Neculai - date atât pe parcursul urmăririi penale, la 11.09.2008, 24.04.2009, 27.05.2009, 3.06.2009 şi 1.06.2009 (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p., filele 73, 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p., filele 102, 106 vol. XXIII d.u.p.), în faţa instanţei de fond (declaraţiile din 30.09.2011 şi 25.04.2012), dar și în fața instanței de recurs (la 13.01.2014), declaraţiile inculpatului Trandafir Petre date pe 9.06.2009 la urmărire penală (fila 122 vol. XXI d.u.p.), pe 30.09.2011 şi 25.04.2012 în fața instanței de fond, procesele verbale de confruntare între cei patru inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), procesele verbale de redare rezumativă a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.) și, nu în ultimul

www.JURI.r

o

254

rând, declarațiile inculpaților Alexandrescu și Niculae date la 13.01.2014 în fața instanței de recurs.

Astfel, în declarația formulată de inculpatul Alexandrescu Gabriel în fața instanței de recurs acesta precizează: „Menţin declaraţiile date in cauză după momentul in care au dat autodenunţ in faza de urmărire penală, inclusiv declaraţia dată în fata instanţei de fond. Cu aproximativ o săptămână înainte de examen am fost convocat de inculpatul Trandafir la sala de şedinţă spunându-mi-se să vin fără telefon , dar cu laptopul de serviciu. La faţa locului l-am găsit pe inculpat, împreună cu inculpaţii Coman şi Costache, iar pe drum m-am întâlnit şi cu inculpatul Niculae Andrei. Acolo mi s-a spus că instituţia are nişte obligaţii cu referire la prefectură, la şefii de arme, în sensul că anumiţi candidaţi la examen trebuie ajutaţi fără a se preciza şi modalitatea. Inculpatul Trandafir avea nişte bileţele, iar inculpaţii Costache şi Coman aveau nişte liste (nume înscrise pe coli A4). S-a început cu dictarea numelor de către inculpatul Trandafir, însă ulterior operaţiunea a fost făcută în birou, sens în care am luat doar cele 2 liste pe care le-am fotocopiat, restituind originalul. Pe lista lui Coman erau 60 de persoane, iar pe lista lui Costache 64. La acel moment s-au adăugat 40-45 de pe lista lui Trandafir. Am întocmit o singură listă cuprinzând numele de la cele 3 persoane. . . . Este real că in dimineaţa examenului inculpatul Trandafir mi-a transmis să nu se anuleze spaţiile necompletate din lucrările de concurs. În jurul orelor 14 a început corectarea lucrărilor şi ştiu că la un moment dat a venit inculpatul Trandafir împreună cu comisarul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala inculpatul Trandafir s-a adresat celor prezenţi şi ne-a spus că persoanele aflate pe lista candidaţilor favorizaţi trebuie sprijiniţi fără a ni se preciza şi modalitatea. Ulterior, a venit inculpatul Coman având asupra sa o mapă in care se aflau coli de răspuns in alb, catere şi o ştampilă, impunând ca modalitate de fraudare mai întâii completarea spaţiilor goale din lucrările originale ale candidaţilor ce urmau a fi favorizați, iar ulterior a dispus refacerea in întregime a lucrărilor. . . . în final . . . toată lumea executând ordinul. Ulterior, inculpatul Coman a plecat la Ziua Marinei lăsând la comandă pe inculpatul Niculae. În jurul orelor 21.00 s-a finalizat activitatea pentru acea zi, separându-se lucrările originale de cele falsificate, cele originalele fiind preluate, duse la unitate şi au fost arse intr-o sobă din dispoziţia inculpatului Coman. Cu lucrările contrafăcute am mers la sediul inspectoratului unde ne aştepta Coman care întocmise deja un proces verbal în care erau trecute deja persoanele care predau şi preluau lucrările. În opinia mea, lucrătorul de la BDS, martorul Ciochină a semnat procesul verbal la Coman în birou şi tot de

www.JURI.r

o

255

aici a preluat mapa de lucrări. Coman fusese cel care-l convocase pe Ciochină şi care fusese de acord să vină întrucât stătea foarte aproape de unitate. În dimineaţa zilei următoare am mers la BDS şi i-am spus lucrătorului de acolo, martorului Iulian, că avem o mapă în fişet care i-am şi arătat-o. Acesta ne-a spus să o luăm singuri. Eu am fost cel care a luat mapa din fişet. Martorul a lipsit circa 30 de secunde din birou, s-a întors, a întocmit procesul verbal de predare primire pe care l-am semnat cu toţii şi pe care l-am dus apoi in birou la Coman. Numărul de sigiliu este identic pe cele 2 procese verbale de predare primire (cel din 15 august seara şi cel din 16 august dimineaţa). Ne-am deplasat cu toţii la campusul universitar unde se desfăşurau operaţiunile de corectare unde s-au întocmit borderourile cu notele acordate, iar in final s-au centralizat rezultatele pentru toate probele din concurs.

După afişarea lucrărilor imi amintesc că inculpatul Coman a dat ordin lui Deoşlea Liviu şi Bugnar Marius să refacă 2 lucrări întrucât notele afişate erau mai mari decât cele trecute pe lucrări, iar aceştia s-au conformat. Lucrările iniţiale au fost date unui subofiţer pentru a fi arse.

Am participat la o întâlnire intr-un buncăr la iniţiativa inculpatului Coman, in care acesta ne-a cerut să susţinem că toţi am respectat metodologia de desfăşurare a examenului şi nu o să păţim nimic. Au mai existat şi alte întâlniri cu inculpatul Coman la care au participat mai puţine persoane, dar in care transmitea acelaşi mesaj. După începerea urmăririi penale m-am speriat . . . . Mi-am schimbat declaraţia iniţială când am constatat că doar eu şi inculpatul Niculae eram indicaţi de inculpatul Coman, ale cărui declaraţii le-am consultat până la acel moment, ca fiind singurii responsabili de fraudarea examenului. Aşa am ajuns să fac autodenunţ şi să spun adevărul. . . . Ordinul de desfăşurare a corectării in maniera expusă anterior s-a menţinut şi după plecarea inculpatului Coman fără vreo intervenţie din partea inculpatului Niculae. Acesta nu putea să intervină pentru că nu dăduse el ordinul. În privinţa celor 2 procese verbale contribuţia mea şi a lui Niculae a fost de a semna respectivele acte, care era fie deja întocmite (cazul procesului verbal din 15 august), fie a fost întocmit de către o altă persoană (procesul verbal din 16 august). Nu am stabilit in vreun fel conţinutul acelor procese verbale. Fiecare dintre persoanele precizate in procesele verbale au semnat in nume propriu.

Modalitatea de fraudare la care s-a oprit inculpatul Coman a fost aceea de desigilare a lucrărilor iniţiale şi de refacere a lor pentru candidaţii ce trebuiau favorizaţi. Acestea activităţi au început încă de când Coman era la

www.JURI.r

o

256

faţa locului şi au continuat şi după plecarea sa fără vreo intervenţie a inculpatului Niculae. . . . După ştiinţa mea, deşi am predat de bună voie laptopul organului de cercetare, nu s-au mai găsit informaţii privitoare la aceste liste întrucât cu puţin înainte se instalase un alt program care ştersese aceste liste din memorie.”

Declarația inculpatului Alexandrescu Gabriel se coroborează cu restul probelor administrate în fazele anterioare ale procesului penal, dar și cu declarația dată de inculpatul Niculae Andrei Gabriel în fața instanței de recurs, care a arătat: „Mențin declaraţiile pe care le-am dat in cauză începând cu momentul autodenunţului in faza de urmărire penală, inclusiv declaraţia dată în faţa instanţei de fond. Nu recunosc săvârşirea infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni. Nu este real faptul că ar fi existat o echipă operativă din care aş fi făcut parte alături de Trandafir, Coman şi Alexandrescu ce avea drept scop fraudarea concursului de la ISU Dobrogea.

Este real faptul că in perioada premergătoare examenului am fost contactat de către cadre ale unităţii, care mi-au cerut sprijinul pentru angajarea unor rude. Am adus la cunoştinţă de aceste intervenţii inculpatul Trandafir. . . . Cu circa o săptămână inainte de concurs am fost chemat de inculpatul Trandafir in sala de şedinţe spunându-mi să vin fără telefonul mobil. Pe drum m-am întâlnit şi cu inculpatul Alexandrescu care primise acelaşi mesaj de la Trandafir şi care in plus avea asupra sa un laptop. La faţa locului ne-am întâlnit şi cu inculpatul Coman şi inculpatul Costache. Cu acel prilej inculpatul Trandafir a scos mai multe bileţele precizându-se că este vorba de diverse presiuni şi intervenţii de la prefectură, IGSU, după care inculpatul Trandafir a început să dicteze numele aflate pe respectivele bileţele inculpatului Alexandrescu care a început să le introducă în laptop. Având in vedere că operaţiunea mergea destul de greu i-am sugerat inculpatului Trandafir că nu ar rost să rămânem acolo şi ar trebui să le dea inculpatului Alexandrescu să le scrie acolo. Eu am fost întrebat dacă am şi eu pe cineva, am răspuns că nu după care am părăsit încăperea. Pe hol inculpatul Coman mi-a precizat că inculpatul Costache a venit cu 60 de nume de persoane ce trebuiau favorizate, însă eu nu am purtat o discuţie concretă cu inculpatul pe această temă. Eu am interpretat această întâlnire ca pe o şedinţă de comandă, iar eu participam la toate şedinţele de comandă. Nu s-a spus in concret ce să se facă cu numele de pe acea listă. M-am gândit la acel moment că acele persoane ar trebui să fie favorizate la acel concurs dar nu am avut reprezentarea cum ar trebui să se întâmple acest lucru. Am făcut această interpretare ţinând cont de la nivelul la care proveneau intervenţiile

www.JURI.r

o

257

(de la prefect sau de la Bucureşti). Ulterior, nu a mai existat vreo întâlnire in această formulă până la momentul când a început concursul, cu excepţia întâlnirilor de stabilire a metodologiei de desfăşurare a concursului, In această metodologie scria in mod cert că ordinea de intrare a candidaţilor era in ordine alfabetică. . . . Nu-mi amintesc să fi existat vreo discuţie in apropierea examenului legată de cât de numeroasă era lista respectivă. Eu nu ştiu dacă a fost altă variantă în discuţie de repartizare a candidaţilor decât cea alfabetică. . . . În ziua examenului a avut loc o ultimă instruire la care au participat şi inculpatul Trandafir şi martorul Constantin. Este real faptul că după plecarea martorului, am rămas împreună cu inculpaţii Trandafir şi Coman şi ne-a fost transmis să nu se anuleze spaţiile necompletate din lucrările de răspuns fără a ni se motiva acest demers. Precizez că potrivit metodologiei nu aveam voie la corectură să avem asupra noastră pix de culoare albastră. Este real faptul că atunci când a început corectarea a venit inculpatul Trandafir împreună cu martorul Constantin. După ce acesta din urmă a părăsit sala, inculpatul Trandafir ni s-a adresat făcând referire la presiunile exercitate, la imaginea instituţiei, transmiţându-ne ideea că trebuie să ajutăm, să rezolvăm problema, eu înțelegând prin aceasta că anumiți candidaţi trebuie ajutaţi, Concret, inculpatul Trandafir nu ne-a spus cum trebuia să se materializeze acest ajutor. Ne-am apucat de corectat, iar la un moment dat in sală a venit inculpatul Coman având asupra sa o mapă . Acesta a făcut trimitere la o listă de candidaţi aflaţi in laptop-ul inculpatului Alexandrescu şi ne-a spus că acele persoane trebuia favorizate. Iniţial, modalitatea de fraudare pe care Coman ne-a transmis-o avea in vedere completarea spaţiilor goale din lucrările cu răspunsuri, sens in care ni s-au pus la dispoziţie pixuri, iar inculpatul a scos din acea mapă o ştampilă, etichete, catere. Ulterior, realizând că favorizarea nu este optim realizată pe această cale, acelaşi inculpat ne-a dat ordinul să se refacă lucrările pentru persoanele în cauză. . . . până la urmă ne-am conformat cu toţii, apreciind că este vorba de un ordin. Conform regulamentelor în vigoare, în cazul în care un ordin era ilegal aveam obligaţia de a atenţiona pe cel care îl dăduse, urmând ca . . . persoana care l-a dat să poarte întreaga răspundere.

Arăt faptul că echipele de corectură ce fuseseră stabilite anterior nu au mai fost respectate din acel moment, iar eu, ca protecţie, invocând lipsa ochelarilor, nu am fost implicat în plăsmuirea lucrărilor. Au fost şi alte persoane care nu s-au implicat in plăsmuirea lucrărilor, însă şi-au adus contribuţia trecând pe lucrare nota 1 sau 2.

www.JURI.r

o

258

După plecarea lui Coman la Ziua Marinei eu am rămas la comandă având funcţia cea mai mare, însă deşi activitatea de falsificare a continuat eu personal nu am dat nici un ordin, numirea mea fiind pur formală.

Precizez că foile albe de concurs au fost aduse de Coman, iar din dispoziţia acestuia a fost şi suplimentat necesarul, sens in care a fost trimis şoferul său să aducă mai multe exemplare de foi de concurs în alb.

După finalizarea corecturii, lucrările plăsmuite şi originalele candidaţilor nefavorizaţi (1023 de lucrări) au fost introduse în mapă şi ne-am deplasat la sediul ISU Dobrogea. Precizez că originalele lucrărilor pentru candidaţii favorizaţi au fost arse intr-o sobă din dispoziţia inculpatului Coman. La sediul inspectoratului l-am găsit pe Coman care întocmise de mână procesul verbal de predare primire a acestor documente la biroul de documente secrete de care răspundea martorul Ciochină. Eu şi Alexandrescu am semnat procesul verbal şi am dus lucrările la biroul de documente secrete unde Ciochină le-a preluat şi a semnat procesul verbal. Lucrările le-am dau lui Ciochină, însă nu am văzut ce a făcut mai departe cu ele, iar procesul verbal ştiu că l-am văzut ulterior la Coman. Nu exista obligaţie prevăzută în metodologie de a preda lucrările la documente secrete. Nu aş fi avut de ce să păstrez lucrările la mine întrucât operaţiunea de falsificare se încheiase. A doua zi ne-am prezentat la serviciu la acelaşi Birou Documente Secrete unde se afla o altă persoană, Iulian Laurenţiu. Acesta nu ştia de mapa de lucrări, însă Alexandrescu a fost cel care i-a arătat-o prin fişetul întredeschis. Iulian i-a dat voie să ia mapa de lucrări lui Alexandrescu după care a întocmit un proces verbal pentru a fi semnat. Nu cunosc ce s-a întâmplat mai departe cu procesul verbal. Ulterior acestui moment eu nu am mai avut nici o treabă nici cu mapa, nici cu comisia întrucât aveam nuntă cu fiul meu. Nu am nici o explicaţie pentru susţinerile martorului Ciochină în sensul că nu i-am fi dat mapa cu lucrări. Arăt faptul că biroul fusese sigilat de martorul Ciochină în data de 15, fapt pe care l-a constatat şi la susţinut martorul Iulian Laurenţiu in ziua de 16. Declaraţiile notariale care au fost date in cauză s-au făcut din iniţiativa inculpatului Alexandrescu, iar nu din iniţiativa mea.

După ce au început cercetările am purtat o discuţie cu inculpatul Trandafir in care acesta a încercat să mă liniştească, în sensul că va vorbi la Bucureşti şi se va muşamaliza. De asemenea, arăt că a existat o întâlnire provocată de inculpatul Coman intr-un buncăr aflat la 50 m sub pământ unde nu exista semnal la telefon, in care au fost convocaţi toţi membrii comisiei şi în cadrul căreia inculpatul Coman ne-a spus să declarăm că tot examenul s-a desfăşurat în condiţii de legalitate. Ni s-a spus să facem trimitere la

www.JURI.r

o

259

metodologie. Aşa se explică declaraţiile iniţiale pe care le-am dat în cauză, cu precizarea că inculpaţii Trandafir şi Coman au fost cei care au organizat fraudarea examenului. Am crezut că responsabilitatea va aparţine exclusiv celui care a dat ordin. Este real faptul că şi inculpatul Coman avea nişte nume de candidaţi care trebuiau favorizaţi şi au fost introduși pe acea listă. . . . Între domiciliul martorului Ciochină şi unitate este o distanţă ce poate fi parcursă in 5 minute, iar intre acelaşi domiciliu şi sediul Poştei de unde a plecat autocarul este o distanţă ce poate fi parcursă în maxim 15 minute de mers pe jos. Mapa in care au fost introduse lucrările este una obişnuită şi afirm faptul că ea putea fi introdusă fără probleme in fişetul de la Biroul documente secrete.

Arăt faptul că Biroul documente secrete are suprafaţă de 2,5/2,5mp, în el se află 3 birouri şi 2 fişete, fiind practic imposibil să permită accesul a două persoane fără a fi văzute. . . . Până a venit inculpatul Coman in sala de corectură pentru a da ordinul de fraudare a examenului s-a lucrat in condiţii de legalitate circa 2 ore. Faptul că o singură ştampilă apare pe lucrările fraudate se explică prin aceea că atunci când a venit inculpatul Coman a adus doar o singură ştampilă pe care ne-a încredințat-o spre a o folosi. … Este adevărat că am semnat procesul verbal de instruire cu privire la metodologia de desfăşurare a examenului, însă alta a fost metodologia şi alta cea de desfăşurare a examenului.

Nu este real că aşi fi purtat o discuţie pe 13 august la care să fi participat şi inculpatul Coman şi in care acesta să ne fi spus „ să ne potolim” cu listele respective. . . . Deşi am rămas la comandă după plecarea lui Coman nu am putut reveni asupra ordinului dat de el cu privire la fraudarea examenului căci doar cel care a emis ordinul este îndrituit să-l anuleze ulterior. Nu aveam cum să-l informez pe Trandafir, şi de altfel oricum acesta făcea presiuni asupra noastră de mai mult timp.”

Cele declarate de către cei doi inculpați sunt confirmate, parțial, de precizările făcute de inculpatul Coman Neculai în depoziția sa din fața instanței de recurs:

„Până in data de 13 august au existat mai multe întâlniri la care am participat alături de inculpaţii Trandafir, Alexandrescu , Niculae şi Costache, cu toţii sau cu unele dintre aceste persoane. În acest cadru au avut loc discuţii despre numeroasele intervenţii care se făceau atât din exteriorul acestei instituţii cât şi din interior. S-a ajuns la circa 400 de asemenea „obligaţii”. În privinţa mea apreciez că au fost vreo 30 de intervenţii, însă doar 15 direct la mine, restul fiind de fapt intervenţii la inculpatul Trandafir.

www.JURI.r

o

260

Iniţial, planul de fraudare era de a-i pune pe toţi candidaţii favorizaţi in anumite săli şi de a li se da grila de răspuns. Fiind sesizat de biroul resurse umane şi Burdea, i-am convocat pe inculpaţii Trandafir, Niculae şi Alexandrescu şi le-am spus să le potolească cu listele şi până la urmă examenul se va desfăşura corect. În acel moment cred că s-a schimbat şi planul de fraudare al examenului. La ora 20.00 am hotărât personal repartizarea candidaţilor in ordinea alfabetică în săli.

Este real că a existat o întâlnire la care fiecare a venit cu câte o listă, însă aceasta a avut loc până în data de 13 august. Este real că a avut loc o întâlnire intr-o sală de şedinţă in care inculpatul Trandafir a venit cu nişte bileţele , iar eu şi inculpatul Niculae am venit cu câte o listă. Bănuiesc că şi ceilalţi doi, Alexandrescu şi Niculae aveau câte o listă. Eu personal nu am văzut lista finală. Ştiu că se adunaseră vreo 400 de oameni.

Ulterior acestui moment, fraudarea examenului s-a făcut prin falsificarea lucrărilor intr-un număr de 205, identic cu numărul foilor albe de concurs de rezervă şi cu lista de persoane ce trebuiau favorizate aflate în laptopul inculpatului Alexandrescu. Numărul persoanelor favorizate s-a determinat atunci când s-au terminat înscrierile, respectiv 14 august la ora 13.00, căci in funcţie de acest număr s-a determinat procentul de 20 % de foi albe. Nu eu am fost cel care a dimensionat lista de persoane favorizate. . . . Aşa cum rezultă din rechizitoriu Niculae este cel care a dat ordin de desigilare a lucrărilor după ce eu am plecat la inspectorat. Acest lucru s-a întâmplat întrucât am fost chemat la ordin de inspectorul şef Trandafir. În acel moment al plecării mele la inspectorat inculpatul Niculae a preluat comanda.

Deşi corectura începuse deja după plecarea mea, după ce m-am întors de la inspectorat am avut asupra mea o mapă in care se găseau 9 plicuri burduf cu diferite materiale necesare, inclusiv pixuri cerute de membrii ai comisiei de corectare, catere, precum şi cu 50 de foi de concurs albe ce-mi fuseseră cerute de inculpatul Niculae. . . . În jurul orelor 22.00 am fost sunat de inculpatul Niculae care mi-a cerut permisiunea să finalizeze activitatea pentru acea zi. Eu i-am cerut să introducă toate lucrările in plicuri, plicurile in mapă şi să se prezinte la inspectorat. …. Nu este adevărat că lucrările originale ale candidaţilor favorizaţi ar fi fost arse in sobă din ordinul meu. Consider că prin nepredarea mapei la BDS Alexandrescu şi Niculae au pus in aplicare planul de a substitui lucrările originale cu cele contrafăcute. Arderea unor foi a avut loc la un examen din 30 septembrie neavând legătură cu concursul din vară.

www.JURI.r

o

261

Nu este adevărat că aş fi dat dispoziţie de refacerea unor lucrări după afişarea rezultatelor. . . . Inculpatul Trandafir nu mi-a dat un ordin şi nu mi-a sugerat de a frauda examenul. După ce inculpatul Trandafir a plecat la pensie nu am mai avut nicio discuţie, nici măcar telefonic. . . . Cele 4 ştampile au fost reţinute de către inculpatul Alexandrescu pe durata corectării lucrărilor. Dovada fraudării constă in aceea că ştampilele au fost puse aleatoriu pe lucrări fără a se mai ţine cont de numărul săli. . . Conţinutul procesului verbal din seara zilei de 15 august a fost conceput împreună cu inculpaţii Alexandrescu şi Niculae, eu doar l-am scris.”

Prin coroborarea tuturor probelor anterior menționate rezultă că inculpatul Trandafir Petre, în calitatea sa de coordonator al activităţii de fraudare a examenului, a avut iniţiativa atragerii celor doi inculpați, Alexandrescu și Niculae, subordonaţii săi și oameni de încredere, în gruparea constitută la nivelul unităţii, în scopul de a-l sprijini în acţiunea de favorizare a unora dintre candidaţii înscrişi la concurs.

Ca urmare a acestui demers, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au devenit membri ai grupării astfel constituite şi au participat, anterior datei de 15 august 2007 (când a avut loc proba scrisă la categoria „servanţi - conducători auto”) la mai multe întâlniri la sediul unității cu inițiatorii grupării infracționale - inculpații Trandafir, Coman și, ulterior, Costache Viorel - pentru a definitiva lista concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi a concepe modalităţii concrete de denaturare a rezultatelor examenului.

Totodată, din analiza materialului probator administrat în cauză a reieșit că inculpaţii au avut rolul de a prelua propunerile făcute de membrii grupării și, după ce acestea erau analizate de către inspectorul şef şi prim-adjunctul său, trebuiau să realizeze o prioritizare a acestora, inculpatului Alexandrescu revenindu-i sarcina de a înscrie favoriţii în lista configurată în laptop-ul său de serviciu.

În cadrul probelor enumerate anterior, apreciate de către instanță ca relevante sub aspectul vinovăției celor doi inculpați, se reliefează cu certitudine participaţia lor concretă la desfășurarea activității infracționale, fiind evidentă contribuţia inculpaților, alături de ceilalţi membri coordonatori ai „echipei operative”, la succesiunea desfăşurării evenimentelor, la conceperea modalităţii de ”ajutare” a candidaţilor înscrişi pe listă, prin falsificarea foilor lor de răspuns, în aşa fel încât candidații favorizați să obţină note mari, care să le permită promovarea examenului.

Potrivit art.323 Cod Penal, constituie infracțiunea de asociere în vederea savârșirii de infractiuni „fapta persoanei de a se asocia sau de a

www.JURI.r

o

262

iniția constituirea unei asocieri în scopul săvârșirii uneia sau mai multor infracțiuni, altele decât cele arătate în art.167 ori aderarea sau sprijinirea sub orice formă a unei astfel de asocieri”.

Asocierea implică constituirea, prin consensul mai multor persoane, a unei pluralități constituite de făptuitori, organizată în scopul de a ființa în timp și de a pregăti, organiza și a aduce la îndeplinire săvârșirea uneia sau mai multor infracțiuni. Caracterul de asociație al unei asemenea grupări este conferit de existența unei discipline interne, a unor reguli de comportare si a unei ierarhii de grup (ce nu se confundă cu ierarhia militară preexistentă în speță, peste care s-au suprapus, în mod întâmplător, relațiile de subordonare infracțională liber-consimțite și de care inculpații din interiorul grupului nu erau ținuți în baza raporturilor de serviciu de tip militar).

Pentru a analiza existența în cauză a elementelor constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.323 alin.1 și 2 Cod penal, reținută în sarcina inculpaților, instanța de recurs se va raporta la starea de fapt rezultată din ansamblul probelor administrate pe parcursul întregului proces penal.

Sub acest aspect, sunt relevante următoarele împrejurări de fapt, corect reținute de către prima instanță:

- faptul că inculpatul Alexandrescu Gabriel a intrat în sala de corectură cu laptop-ul de serviciu în care era configurată lista cu candidaţii ce urmau a fi favorizaţi, contrar dispozițiilor pct.2.1 paragr.1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, care interzicea accesul în sălile de concurs a membrilor comisiilor de examen care au asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii;

- preluarea de către inculpatul Alexandrescu Gabriel, fără întocmirea vreunui proces verbal, a celor 4 ştampile folosite la proba scrisă şi păstrarea lor în sala de corectură pe tot parcursul derulării activităţii (deşi ar fi trebuit predate la sediul Inspectoratului, pentru a fi păstrate în condiţii de confidenţialitate şi, ulterior, restituite unităţilor care le-au transmis în vederea desfăşurării concursului). De menționat că această activitate a fost desfășurată de inculpat în deplină cunoștință de cauză privind modalitatea concretă în care urmau a fi falsificate lucrările candidaţilor favorizați - anume prin întocmirea din nou a acestora, cu toate operaţiunile pe care le implica respectiva activitate, respectiv completarea datelor de identitate şi a răspunsurilor corecte și secretizarea prin aplicarea ştampilei.

Audiat în fața instanței de fond cu privire la acest aspect, inculpatul Alexandrescu Gabriel a susținut că deși a preluat respectivele ştampile după

www.JURI.r

o

263

finalizarea probei scrise, ulterior, le-a predat secretarilor comisiei de examen, pentru a fi duse la sediul unităţii (declaraţie din 19.10.2011 - filele 93-98 vol. IV dos. instanţă fond, menținută și în fața instanței de recurs). Susţinerile sale sunt însă contrazise de propria sa declarație din faza de urmărire penală la 18.05.2009 (filele 86-90 vol. XXI d.u.p. - în cuprinsul căreia a menționat că a predat ștampilele inculpatului Coman Neculai, în plic sigilat), de declarația inculpatului Coman Neculai (fila 137 şi urm. vol. XIII d.u.p., fila 14 şi urm. vol. XXI d.u.p.) şi de declarațiile martorilor Voicu Ionuţ, Gornea Eugen, Panete-Cazan Marius-Constantin şi Iulian Laurenţiu, secretari ai comisiei de examen (filele 73-84 vol. VI d.u.p, filele 10-15 vol. XI d.u.p., filele 176 vol. VI, 278 vol. VII, 110 vol. VIII dos. instanță fond).

Totodată, cele reținute de instanță sunt confirmate și de declarația din 13.01.2014 dată în fața instanței de fond de către de inculpatul Coman Neculai care a precizat că: „cele 4 ştampile au fost reţinute de către inculpatul Alexandrescu pe durata corectării lucrărilor.Dovada fraudării constă in aceea că ştampilele au fost puse aleatoriu pe lucrări fără a se mai ţine cont de numărul sălii.”

- neverificarea, în mod voit, a niciunei lucrări de către inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (membri ai echipei de corectori stabilite prin ordinul inculpatului Coman Neculai) după începerea activității de evaluare a lucrărilor scrise, spre deosebire de toţi ceilalţi membri ai comisiei, întrucât cei doi inculpați aveau cunoștință de faptul că inculpatul Coman va reveni în sala de concurs cu foile de răspuns în alb şi că va începe activitatea de falsificare a lucrărilor, astfel că orice demers de corectare a unor lucrări ce urmau a fi refăcute în totalitate era inutil;

- evitarea, în mod voit și conștient a întocmirii, completării sau semnării în fals a vreunei foi de răspuns pentru candidații favorizați după începerea activităţii de falsificare a lucrărilor, inculpatul Niculae Andrei Gabriel invocând împrejurarea că şi-a uitat ochelarii acasă, iar inculpatul Alexandrescu Gabriel faptul că se simte rău.;

- sprijinirea, prin prezența lor în sala de corectură și activitățile îndeplinite, a acțiunilor de falsificare desfăşurate de ceilalţi membri ai comisiei de corectare, inculpatul Niculae Andrei Gabriel fiind desemnat de inspectorul şef al unităţii drept coordonator al întregii activităţi, în locul inculpatului Coman Neculai (ce plecase la festivităţile organizate de Ziua Marinei), iar Alexandrescu Gabriel stabilind lucrările ce urmau a fi refăcute prin compararea numelor candidaţilor indicate de fiecare corector cu cele înscrise pe lista configurată în laptop-ul său;

www.JURI.r

o

264

- încălcarea, cu bună știință, de către inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel a tuturor obligaţiilor ce le reveneau pe parcursul activităţii de corectare în baza pct.3 paragr.2 şi 3 ale Anexei nr.3 la Ordinul nr.42541/04.07.2007 al Inspectorului General („Se aplică grila de corectare a testelor şi se calculează de către membrii comisiei punctajul obţinut, care se trece pe lucrare. După ce toate lucrările au fost corectate, acestea se desigilează, rezultatele fiind centralizate într-un borderou”);

- acordarea de sprijin activ membrilor comisiei de corectare, în ziua desfăşurării examenului, pentru falsificarea unui număr de 205 foi de concurs aparţinând anumitor candidaţi, în scopul procurării pentru aceștia din urmă a unui avantaj patrimonial, constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi prin favorizarea celor ale căror lucrări fuseseră falsificate. Acest ajutor acordat de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel celorlalţi membri ai comisiei de corectare este confirmat de toţi inculpaţii şi martorii prezenţi în sala de examen pe parcursul desfăşurării activităţii de falsificare a lucrărilor scrise - mai puţin de inculpatul Alecu Viorel şi de martorul Popa Marian - şi a fost recunoscut şi de către inculpați, atât în cursul urmăririi penale (declaraţii din 18.05.2009 şi 25.05.2009), cât şi cu ocazia audierii lor de către instanța de fond (declaraţii din 9.10.2011) și de recurs (declarații din 13.01.2014).

- sprijinirea, de către cei doi inculpaţi, a membrilor comisei de corectare şi a doua zi, pe 16 august 2007, prin punerea la dispoziţie a foilor de concurs ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto” în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals de către corectori;

- ajutorarea, astfel, a întregii activităţi de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate, prin înscrierea notelor în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor (tabelul cu rezultatele finale ale concursului afișat la sediul Inspectoratului la 21 august 2007, filele 42-55 vol.XII d.u.p. și procesul verbal încheiat la data de 21 august 2007 cu ocazia finalizării examenului - filele 23-43 vol.XIII d.u.p.) ca fiind reale, adevărate, în scopul promovării concursului de către candidaţii favorizați (un număr de 191 de candidați dintre cei 205 au fost declarați admiși, restul de 14 candidaţi fiind respinşi întrucât obţinuseră note mici la probele eliminatorii);

www.JURI.r

o

265

Ca atare, în lumina probelor administrate, atribuţiile exercitate în concret de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în cadrul asocierii au constat în preluarea propunerilor de candidaţi făcute de membrii grupării, configurarea ordinii de preferinţă a concurenţilor, prin înscrierea favoriţilor de către inculpatul Alexandrescu Gabriel în lista configurată în laptop-ul său de serviciu, ulterior analizei efectuate de către conducerea unității, contribuția activă la conceperea modalităţii în care urmau a fi favorizaţi candidaţii înscrişi pe listă și supravegherea şi coordonarea activității de falsificare a foilor de răspuns şi de denaturare a rezultatelor examenului pe parcursul desfăşurării probei scrise.

Se constată că între inculpaţii Alexandrescu și Niculae și conducerea unității (inculpații Trandafir, Coman și, ulterior Costache) a existat un consens, o înţelegere neechivocă de a-şi uni eforturile, de a se supune disciplinei stabilite în interiorul grupului şi de a acţiona potrivit unui plan stabilit în vederea fraudării concursului, în condițiile în care inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au cunoscut scopul asocierii, constând în săvârșirea unor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals şi au urmărit realizarea acestui scop, atitudine psihică ce caracterizează vinovăţia sub forma intenţiei directe.

Prin urmare, în baza probelor administrate, contrar susținerilor inculpaților Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că în realitate, în ceea ce-i privește pe acești inculpați sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective, nefiind incidente dispozițiile art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală.

De asemenea, se constată că prima instanță a procedat correct atunci când a reținut la încadrarea juridică a faptelor şi prevederile art.17 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000, faţă de împrejurarea că asocierea a fost constituită în scopul săvârşirii inclusiv a infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, deci în legătură cu o infracţiune asimilată celor de corupţie.

În consecință, instanța de recurs va respinge critica analizată, în ciuda faptului că cei doi inculpați nu au recunoscut în cuprinsul declaraţiilor date că ar fi avut vreo implicare în luarea deciziei de fraudare a examenului și în stabilirea procedurii de urmat pentru asigurarea succesului acestei activități,

3.2. O altă critică învederată în cadrul recursului declarat de inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel s-a referit la greșita

www.JURI.r

o

266

condamnare a inculpaților pentru săvârșirea infracțiunilor prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000 şi de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, susținându-se, în esență, neîntrunirea elementelor constitutive ale acestor infracțiuni.

Analizând criticile inculpaților privind aspectul invocat, prin raportare la ansamblul probator existent în cauză, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin hotărârea pronunțată, în baza considerentelor prezentate la capitolul IV. A. 4 din hotărîre, instanța de fond, între altele, a apreciat că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel care, la datele de 15 şi 16 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, i-au ajutat, cu intenţie, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de o parte din candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de complicitate la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art. 17 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art.41 alin. 2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, şi complicitate la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale), dispunînd condamnarea inculpaților pentru aceste infracțiuni.

Totodată, instanța de fond a reținut că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel care, la data de 15 august 2007, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa nr. 3 a Ordinului Inspectorului General nr.42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor

www.JURI.r

o

267

înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, şi i-au ajutat, totodată, cu intenţie, pe ceilalţi inculpaţi membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească în mod defectuos îndatoririle de serviciu ce le reveneau potrivit aceluiaşi Ordin, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, actele de complicitate fiind absorbite în cele de autorat (câte 205 acte materiale). Ca atare, instanța de fond a dispus condamnarea inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Gabriel și pentru săvîrșirea acestor infracțiuni.

ii) Cu privire la criticile formulate de inculpații Niculae Andrei Gabriel și Alexandrescu Gabriel, aceştia:

- au contestat săvîrșirea infracțiunilor menționate (inculpatul Niculae Andrei Gabriel);

- au susținut (inculpatul Alexandrescu Gabriel) că nu se poate reţine încălcarea pct 2.1. paragr.1 teza finală din Anexa 3 Ia Ordinul Inspectorului General nr. 42541/4.07.2007, deoarece intrarea inculpatului Alexandrescu cu laptopul în sala de corectare nu era interzisă, laptopul nefiind un mijloc de comunicaţii;

- au considerat că în mod greșit a reţinut prima instanță că ar fi existat 205 acte materiale de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, deoarece nu toate aceste acte materiale au avut rezultatul impus de lege ca element constitutiv al infracţiunii, ci ajutorul dat de inculpați la falsificarea imensei majorităţi a lucrărilor de către corectori a vătămat interesele a doar 31 de candidaţi.

În legătură cu aspectele criticate, instanța de control judiciar reține că, astfel cum s-a precizat anterior, la pct.3.1 ii), inculpații au formulat la data de 15.05.2009 autodenunţuri, completate de declarațiile date la 18.05.2009 şi 25.05.2009, în care au prezentat, în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant. (filele 75, 79, 86, 91, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.).

www.JURI.r

o

268

În fața instanței de fond (declarații din data de 9.10.2011), dar și a celei de recurs (declarații din 13.01.2014), ambii inculpații au reiterat aspectele relevate cu ocazia autodenunţurilor şi declaraţiilor date în faza de urmărire penală, recunoscând în integralitate participarea lor la activitatea de fraudare concursului şi contribuţia concretă la acţiunea de falsificare a foilor de răspuns pentru candidaţii favorizaţi şi de modificare a rezultatelor examenului în scopul declarării ca admiși, pe nedrept, a acestor concurenţi.

Sub aspectul vinovăției inculpaților Alexandrescu și Niculae, Completul de 5 Judecători apreciază ca fiind relevante declaraţiile inculpatului Coman Neculai - date atât pe parcursul urmăririi penale, la 11.09.2008, 24.04.2009, 27.05.2009, 3.06.2009 şi 1.06.2009 (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p., filele 73, 77 vol. XX d.u.p., fila 14 vol. XXI d.u.p., filele 102, 106 vol. XXIII d.u.p.), în faţa instanţei de fond (declaraţiile din 30.09.2011 şi 25.04.2012), cât și în fața instanței de recurs (la 13.01.2014), declaraţiile inculpatului Trandafir Petre date pe data de 9.06.2009 la urmărire penală (fila 122 vol. XXI d.u.p.)și pe data de 30.09.2011 şi 25.04.2012 în fața instanței de fond, procesele verbale de confruntare între cei patru inculpaţi (filele 80, 84, 131, 136 vol. XX d.u.p.), procesele verbale de redare rezumativă a înregistrării discuţiilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai, însoţite de procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului dialogurilor ambientale audio-video purtate de cei doi (filele 5, 40, 170, 212 şi urm. vol. XX d.u.p.) și, nu în ultimul rând, declarațiile inculpaților Alexandrescu și Niculae date la 13.01.2014 în fața instanței de recurs, ce se coroboreaza cu toate probele anterior menționate.

Aspectele relevate de cei doi inculpați în depozițiile date la 13.01.2014 in fața Completului de 5 Judecători au fost expuse anterior, la pct.3.1.ii), astfel încât, făcând trimitere la respectivele extrase din declarațiile menționate, instanța de recurs nu le va mai relua.

Se reține că depozițiile inculpaților se coroborează, parțial, cu aspectele menționate de către inculpatul Coman în fața instanței de recurs la data de 13.01.2014: „fraudarea examenului s-a făcut prin falsificarea lucrărilor într-un număr de 205, identic cu numărul foilor albe de concurs de rezervă şi cu lista de persoane ce trebuiau favorizate aflate în laptopul inculpatului Alexandrescu. Numărul persoanelor favorizate s-a determinat atunci când s-au terminat înscrierile, respectiv 14 august la ora 13.00, căci in funcţie de acest număr s-a determinat procentul de 20 % de foi albe. Nu eu am fost cel care a dimensionat lista de persoane favorizate. . . . Aşa cum rezultă din

www.JURI.r

o

269

rechizitoriu Niculae este cel care a dat ordin de desigilare a lucrărilor după ce eu am plecat la inspectorat. Acest lucru s-a întâmplat întrucât am fost chemat la ordin de inspectorul şef Trandafir. În acel moment al plecării mele la inspectorat inculpatul Niculae a preluat comanda.

Deşi corectura începuse deja după plecarea mea, după ce m-am întors de la inspectorat am avut asupra mea o mapă in care se găseau 9 plicuri burduf cu diferite materiale necesare, inclusiv pixuri cerute de membrii ai comisiei de corectare, catere, precum şi cu 50 de foi de concurs albe ce-mi fuseseră cerute de inculpatul Niculae. …”.

Că situația de fapt a fost corect reținută de către instanța de fond rezultă și din coroborarea probelor anterior menționate cu declarațiile celorlalți inculpați, date în fața primei instanțe:

- inculpatul Alecu Viorel: „În sală l-am văzut pe mr. Alexandrescu, lucra la un laptop”;

- inculpatul Bugnar Adrian Mihai: „După ce a plecat ofiţerul SIPI, după 10-15 minute, col Coman ne-a ordonat ca atunci când desigilăm lucrările , dacă regăsim nume aflate pe lista mr. Alexandrescu, să le înlocuim cu altele făcute de noi. Col Coman ne-a spus că sunt presiuni din zona unor instituţii de interes judeţean dar şi de la IGSU pt a fi favorizaţi anumiţi candidaţi. Noi corectorii citeam numele candidatului, mr Alexandrescu îl verifica în listă şi dacă ii regăseam, lucrarea se refăcea de către noi şi îi acordam şi o notă foarte mare. În cele mai multe cazuri, eu personal am dat foarte multe note de 10… . . Toti cei din comisia de corectare am lucrat în modalitatea arătată”;

- inculpatul Bugnar Marius Sorin: „Dl Coman ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi ne-a spus că dl Alexandrescu Gabriel are o listă cu numele candidaţilor care trebuie ajutați. Ne-a ordonat să refacem lucrările pentru ca aceşti candidajti de pe listă să promoveze. Am desfăcut lucrările și dacă numele candidatului se regăsea pe lista lui Alexandrescu, noi refăceam lucrarea acestuia, dându-i o notă de peste 9 pînă la 10 pentru a promova. . . . Eu personal cred ca am înlocuit peste 40 de lucrări”;

- inculpatul Cioroiu Nicușor: „În timpul activităţii de corectare, îmi amintesc că mr. Dumitrescu a citit unul sau două nume de candidaţi, ale căror lucrări au fost şi înlocuite. Citirea numelui voce tare era necesară pt verificare şi confirmare a existenţei sale in laptopul lui Alexandrescu. Cred că dl. col. Coman ne spusese de existenţa listei cu candidaţi la Alexandrescu”;

- inculpatul Crețu Sorin: „Dl Coman a ordonat desigilarea foilor de concurs şi verificarea numelor candidaţilor după lista aflată la mr. Alexandrescu, în caz de confirmare, lucrările fiind înlocuite cu altele, cu

www.JURI.r

o

270

răspunsuri corecte. Am procedat şi eu la desigilarea şi înlocuirea acestor lucrări. Eu am desigilat toate lucrările care mi-au fost repartizate. Am lucrat in echipă cu adj Tănase care a procedat la fel ca mine”;

- inculpatul Datcu Costel: „După primirea grilei de corectare, s-a procedat conform metodologiei. La un moment dat, în timpul acestei activităţi, col Coman ne-a cerut să înlocuim anumite lucrări ale unor candidaţi ale căror nume se regăseau intr-o listă aflată la mr. AJexandrescu. S-a procedat la desigilarea lucrărilor şi la verificarea numelor candidaţilor care se regăseau pe această listă. Personal, am înlocuit 10 lucrări ale unor candidaţi favorizaţi.În jurul orelor 21.00-22.00 a luat sfârşit activitatea de corectare, am predat materialele în plicuri sigilate şi am plecat acasă. A doua zi am desfășurat alte activități și s-au încheiat borderourile”;

- inculpatul Deoșlea Liviu: „După maximum o oră, la sala de corectură s-a întors dl. Coman având asupra sa. foi albe etichete, ştampile. Ne-a dat ordin să desigilăm lucrările şi să le înlocuim cu altele, conform listei pe care o deţinea maiorul Alexandrescu cu numele celor care trebuiau să promoveze examenul. Noi corectorii strigam numele înscris pe lucrarea de concurs desigilată şi dacă acel nume se regăsea pe lista mr Alexandrescu, refăceam integral lucrarea. Dl. mr. Alexandrescu era prezent în acea încăpere, se uita pe laptopul său şi dacă numele pe care noi îl strigam se regăsea înscris in laptop, ne spunea da, în caz contrar nu. De faţă era întreaga comisie. Când dl.Coman a înţeles că facem ce trebuia a plecat, fiind invitat să participe la festivităţile de ziua Marinei. S-a întors în jurul orelor 21,00-21,30 când întreaga comisie s-a deplasat la sediu şi de aici la domiciliile noastre. A doua zi am continuat corectura, iar rezultatele au fost trecute într-un borderou. A treia zi, eu și Bugnar Marius am fost solicitați să refacem 2 lucrări care aveau înscrise note mai mici decît cele afișate la poartă.”;

- inculpatul Dumitrescu Laurențiu: „În sală s-au făcut discuţii şi cu privire la înlocuirea foilor de concurs, conform listei aflate in laptopul dlui mr. Alexandrescu, întrucât există nişte interese din exteriorul instituţiei care trebuiau satisfăcute. Discuţii s-au făcut inclusiv pe nota care trebuia acordată acestor lucrări înlocuite, respectiv să fie nota 10, intrucât nu se ştia ce notă au primit candidaţii la probele sportive şi în acel fel candidaţii de pe lista din laptopul dlui Alexandrescu să poată fi favorizaţi la maximum. . . .Mai arăt că metodologia de repartizare a foilor de răspuns nu s-a respectat intrucât acestea ar fi trebuit predate corectorilor pe bază de borderou, or aceasta s-a petrecut în maniera vrac, neexistând astfel o evidenţă a înmânării către corectori a unui număr anume de foi. . . . Am făcut afirmaţia că am realizat că

www.JURI.r

o

271

prejudiciez alţi candidaţi prin activitatea de înlocuire a lucrărilor, în sensul că eventualele persoane indreptăţite să fie angajate la ISU Constanţa nu vor putea obţine acest lucru prin înlocuirea lucrărilor şi notarea lorla maxim, exclusiv in favoarea unor anume candidaţi. Problema mi-am pus-o numai din punct de vedere moral, nu şi financiar pt. că aceste persoane pot emite pretenţiinu mai in măsura în care ar fi fost angajate. . . . Am aflat despre existenţa listei aflate in laptopul mr. Alexandrescu după ce s-a dat ordinul de desigilare a lucrărilor şi înlocuire a foilor de răspuns iniţiale. Eu am fost surprins să-l văd pe mr. Alexandrescu având asupra sa în sala de corectură un laptop, intrucât era interzis acest lucru”;

- inculpatul Gaicu Dănuț: „Dl. Trandafir ne-a întrebat cum merge corectarea, noi am răspuns că aceasta decurge bine. A stat în sală cu noi cîteva minute, timp în care ne-a atras atenția asupra modului în care să efectuăm corecturile. Cei doi au plecat, însoţiti de dl. Coman care l-a lăsat la comandă pe col. Nicolae Gabriel. După aproximativ 40-50 minute, dl. Coman s-a intors în sală şi ne-a întrebat din nou cum merge treaba. Noi toţi i-am spus că lucrările sunt proaste, că nu s-a scris nimic. Atunci, dl col. Coman ne-a spus că există nişte obligaţii, motiv pt care a adus cu sine nişte lucrări şi sa vedem cum putem sa rezolvăm aceste obligaţii. Eu bănuiesc că la acel moment nu se ştia care era metoda de rezolvare a acestor obligaţii. Lucrările au fost puse toate pe masă şi desigilate, inclusiv cele corectate. Dl. Coman ne-a spus că asupra mr. Alexandrescu se află un laptop în care se regăseşte lista persoanelor care trebuiau să ia examenul. . . corectura s-a finalizat în jurul orei 22.00, când s-au adunat lucrările într-o mapă sigilată şi cred că au fost duse la secretariat, conform metodologiei. Cei care au dus lucrările sunt Nicolae, Alexandrescu şi dl. col. Coman. Eu am plecat direct acasă. A doua zi au fost completat borderourile şi omologate rezultatele examenului. . . . Lista din laptopul dl Alexandrescu nu am văzut-o, în sală se proceda in felul următor: După desigilarea lucrărilor, fiecare corector spunea tare numele candidatului respectiv. Dl. Alexandrescu verifica în listă şi dacă numele se afla pe listă, comunica cu voce tare acest lucru. Lucrarea respectivului era refăcută. Colile de hârtie (respectiv, testele grilă) necesare refacerii lucrărilor au fost aduse de dl. col. Coman. Pe şoferul col. Coman l-am văzut in sala de examinare, deşi în mod normal nu avea ce sa caute acolo”;

- inculpatul Niculae Florin: „ Ne-a ordonat (inc. Coman n.n.) să desfacem toate lucrările şi ne-a spus că în laptopul mr. Alexandrescu se găseşte o listă cu candidaţi favorizaţi. Am desfăcut toate lucrările, inclusiv pe cele corectate. Numele candidaţilor de pe aceste lucrări îl comunicam mr.

www.JURI.r

o

272

Alexandrescu, el fiind cel care ne spunea dacă numele se regăseşte pe listă, după care ceream o foaie de examen în alb celor care se aflau la catedră, respectiv col Coman, iar când dânsul nu se afla acolo, col. Nicolae, adică fratele meu. Refăceam lucrarea integral, o sigilam şi o înlocuiam pe cea originală. Eu ştiu că s-au desfăcut absolut toate lucrările. În jurul orei 17.00-17.30, col Coman ne-a anunţat că pleacă la festivităţile Zilei Marinei și îl lasă la comandă pe fratele meu, Nicolae Gabriel. Col Coman a revenit la ora 21.00, în prezenţa sa fiind strânse lucrările corectate şi materialele rămase. Lucrările corectate au fost puse într-o mapă verde tip DS. Nu ştiu cine a plecat cu mapa, col Coman ori Nicolae Gabriel sau Alexandrescu Gabriel. Eu m-am dus la sediu împreună cu ultimii doi şi văzând ca ei mai întârzie, am plecat acasă. A doua zi s-au incheiat lucrările de corectare, s-au întocmit borderourile şi s-au afişat rezultatele. . . înainte ca dl. col. Coman sa plece la Ziua Marinei la sală a apărut şoferul dânsului, pe nume Mărgean, care a adus un plic în care bănuiesc că erau foi albe de răspuns. Bănuiala mea este întemeiată pe faptul că anterior se constatate la sală lipsa foilor necesare pt înlocuire. Etichetele şi ştampilele s-au aflat numai in posesia comisiei de secretariat care venea la fiecare sală însoţită de dl. col. Coman şi punea la dispoziţie materialele necesare şi procedau la închiderea şi sigilarea lucrărilor. . . Activitatea de desigilare, resigilare şi din nou desigilare a lucrărilor având drept consecinţă iniocuirea originalelor cu cele falsificate s-a desfăşurat atât in prezenţa col. Coman, cât şi a fratelui meu când acesta a fost lăsat la comandă după părăsirea sălii de concurs de către şeful comisiei de examinare”;

- inculpatul Tănase Mihai: „dl Coman ne-a explicat tuturor membrilor comisiei de examinare, ca există obligaţii ale inspectoratului care trebuie respectate, în sensul că există candidaţi aflaţi pe o listă la mr. Alexandrescu care trebuie favorizaţi pentru a intra la examen. Nu am văzut această listă, dar ştiu că ea era în format electronic pe laptopul mr. Alexandrescu . L-am văzut pe mr. Alexandrescu lucrând la laptopul său şi am dedus ca lista era inserată pe monitor. . . Nu mai ştiu exact cu ce vorbe ni s-a adresa dl. col. Trandafir, dar printre cei faţă de care inspectoratul avea obligaţii, s-au numit nişte funcţii de la conducerea judeţului: prefect, subprefect. Dl Trandafir ne-a asigurat că nu sunt probleme in legătură cu solicitarea de a da curs acestor obligaţii. După o jumătate de oră s-a intors col. Coman având asupra sa formulare , coli A 4. Dl. col. Trandafir a mai stat un timp scurt, după care a plecat. Dl. Coman ne-a ordonat sa incepem corectarea având grijă la mr. Alexandrescu care urmărea lista în laptop, iar noi practic trebuia să falsificăm

www.JURI.r

o

273

lucrările . . . Lucrarea originală se desigila, numele candidatului i se comunica tare dlui. mr. Alexandrescu care îl căuta pe listă, dacă îl găsea pe listă se proceda la înlocuirea lucrările originale cu una falsă, conform grilei concursului, se sigila şi se redesigila ca să apară ca fiind corectată lucrarea. . . Personal, am auzit cum colegii din comisiile de corectare îi spuneau dlui Alexandrescu numele candidaţilor. Dl. mr. Alexandrescu confirma sau infirma după caz dacă găsea sau nu numele strigat pe lista dânsului. La un moment dat, dl. Coman a plecat din sală la comandă rămânând col Nicolae. Noi ne-am continuat activitatea în acelaşi mod. Când a revenit, dl Coman i-a dat ordin şoferului său sa aducă nişte materiale, rechizite. Eu nu am auzit ordinul dat de dl Coman, dar l-am văzut pe şoferul acestuia când a venit cu coli A4 şi am bănuit că acelea sunt foi de răspuns. Nu mai ştiu exact dacă până la ora 22,00 dl col Coman s-a întors sau nu, cert este că fiind cu toţii obosiţi, am hotărât sa încheiem activitatea pt. acea zi. Lucrările şi materialele de concurs s-au strâns in una sau 2 mape de pânză care au fost duse la inspectorat. . . .Am lucrat și a doua zi în comisia de corectare. Corectarea a decurs în acelaşi mod, adică de înlocuire a lucrărilor originale cu altele falsificate, conform celor relatate până acum. Cred că lista cu rezultate s-a afişat pe data de 16”;

- inculpatul Țîncă Dumitru: „Dl Trandafir a plecat şi mai apoi la sală s-a intors dl Coman având asupra sa foi de răspuns, etichete şi rechizite.Ne-a ordonat să desigilăm lucrările şi, în cazul in care numele candidaţilor se regăseau in lista aflată in laptopul mr Alexandrescu, să refacem lucrarea.M- am conformat ordinului primit şi am înlocuit cca 10 lucrări din cele care ne fuseseră repartizate mie şi lui Şerban. Numărul de 10 lucrări înlocuite se explică prin aceea că numai numele candidaţilor de pe aceste lucrări s-a regăsit în lista mr. Alexandrescu.Toţi corectorii care lucrau in apropierea mea au procedat identic nouă. Nu am sesizat să fi existat vreo opoziţie din partea cuiva in legătură cu ordinul primit. Nici cei care erau cu grade mai mari ca mine nu s-au opus ordinului primit şi au procedat la fel. În jurul orei 18,00-18,30 am plecat la domiciliu. Când am plecat eu nu se terminaseră lucrările de corectat. A doua zi am revenit şi am lucrat la consemnarea notelor in borderouri”;

De remarcat faptul că declarațiile inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel din fața instanței de fond se coroborează cu depozițiile celorlalți inculpați, anterior menționate, cu restul probelor administrate în cauză, dar și cu propriile declarații ale celor doi inculpaţi, date atât în faza de

www.JURI.r

o

274

urmărire penală, cât și în fața instanței de recurs, astfel cum au fost expuse la pct.3.1. ii) de mai sus:

- inculpatul Alexandrescu Gabriel precizează: „Am fost membru al comisiei de examinare ca şi ceilalţi colegi ai mei. Am avut ca atribuţie principală supravegherea candidaţilor dintr-o sală de concurs. Examenul a desfăşurat in foarte bune condiţii şi fără probleme. La ora 12,00 s-au strâns lucrări şi s-au sigilat, iar noi am plecat in vederea efectuării corecturii la Universitatea Ovidiu. Personal, am avut ordin de la inspectorul şef Trandafir să vin la sala de corectură cu laptopul de serviciu, ceea ce am şi făcut. Laptopul l-am avut de la inceputul zilei de examen in maşina de serviciu…efectiv l-am luat in sală la ora 12,00 când a am ajuns la activitatea de corectură la Universitatea Ovidius. . . După aceea a plecat şi col.Trandafir şi la 2 -3 minute a reintrat col. Coman, care a mai stat puţin şi a spus ca se duce la sediul ISU. După aprox 20-25 de minute a revenit având asupra sa cuttere, foi de răspuns, etichete, pixuri albastre, o ştampilă sau mai multe şi o tuşieră, adică tot ce trebuie pentru întocmirea altor lucrări. Până la acest moment noi corectasem potrivit metodologiei. Din acest moment col. Coman ne-a dat ordin să desigilăm lucrările şi să nu mai pierdem timpul, în sensul de a identifica lucrările celor care trebuiau să promoveze din lista pe care o aveam pe laptop. Am procedat in consecinţă, am refăcut lucrările , respectiv de refacerea lucrărilor s-au ocupat Deoşlea, Bugnar, Nicolae Florin, Tănase, Dumitrescu, Cioroiu, Țîncă, Datcu, Alecu, Şerban, adică toţi cei care erau în sala de corectură, eu eram cel care dicta numele potrivit listei de pe laptop. . . Lucrările astfel refăcute au fost sigilate, ştampilate, ca cele originale. Precizez că cel care venise pregătit cu toate mat. necesare a fost col Coman. Noi toţi din sală nu aveam niciun material care să ne fi permis operaţiunile arătate mai sus. Această operaţiune de falsificare şi inlocuire a lucrărilor originale a durat între 16.00-20.00, cu aproximaţie. Lucrările originale au fost strânse şi din câte ştiu eu au fost arse seara după ce ne-am întors la sediul ISU. Nu reţin cine s-a ocupat de aceste operaţiuni. La ora 18.00 col. Coman l-a sunat pe inspectorul şef Trandafir să-i spună că treaba merge foarte bine și că el vrea să ajungă la festivităţile organizate de Ziua Marinei. Înainte de a pleca l-a trimis pe şoferul său, Mărgean Constantin să mai aducă de la sediu foi în alb pentru că cele pe care le adusese erau insuficiente pentru inlocuirea lucrărilor. . . A doua zi, corectura s-a făcut în aceeaşi sală. Aici a apărut la un moment dat serg. Maj. Panaite care, împreună cu col Coman, au întocmit clasamentul. . . Activitatea a fost finalizată in jurul orei 20.00 când s-au afişat rezultatele”;

www.JURI.r

o

275

- și inculpatul Nicolae Andrei Gabriel confirmă cele reținute de parchet și de către prima instanță: „col. Coman ne-a ordonat să identificăm în lista de la Alexandrescu persoanele care trebuiau declarate admise și să înlocuim lucrările acestora cu unele valabile. Unul dintre noi, nu îmi amintesc care, l-a întrebat pe col. Coman ce notă să le pună favoriților, întrucît nu se știa ce note au obținut la proba sportivă. Col. Coman. . . a spus să le dăm nota 10, a stat cu noi una sau două ore, perioadă în care s-a lucrat, în sensul înlocuirii lucrărilor cu unele false potrivit listei aflate la dl. Alexandrescu, apoi a plecat spunând că are aprobare să participe la Ziua Marinei și m-a lăsat pe mine la comandă. Am fost la comandă timp de aproape două ore, perioadă în care se continua înlocuirea lucrărilor reale cu cele false. La ora 21.00 col. Coman s-a întors . . . a stat alături de noi până la ora când s-a terminat de înlocuit tot ce era în listă. . . . Este adevărat că timp de 2 ore am avut comanda operaţiunilor care se desfășurau în sala de corectură, dar asta nu înseamnă că eu aş fi putut să dau un ordin să contrazic sau să contracarez ordinul iniţial dat de col. Coman şi care erau în sensul falsificării rezultatului examenului. Pe de altă parte, arăt că îmi protejam propria carieră şi ascensiune militară, iar asigurările pe care le primisem din partea coloneilor Trandafir şi Coman în sensul că nu vor exista consecinţe asupra noastră, au constituit suportul acţiunii mele şi continuării acesteia. . . Toată lumea din unitate știa că există o listă sau bănuia măcar, dar nu știu dacă ceilalți colegi ai mei din comisie știau despre existența acestei liste din laptopul lui Alexandrescu. Nu știu cîte lucrări au fost înlocuite, toate din listă”.

Contrar celor susţinute de către inculpaţii Niculae Gabriel şi Alexandrescu Gabriel, din ansamblul probelor administrate în cauză, anterior menţionate, rezultă că instanţa de fond a realizat o corectă analiză a situaţiei de fapt incidente, astfel cum aceasta este relevată in sentinţa pronunţată.

În mod întemeiat a stabilit prima instanţă, între altele, că inculpatul Alexandrescu a încălcat prevederile pct. 2.1 paragr.1 teza finală din Anexa nr.3 la Ordinul Inspectorului General nr. 42541/04.07.2007 (care interzicea accesul în sălile de concurs a membrilor comisiilor de examen care au asupra lor telefoane mobile sau alte mijloace de comunicaţii), că cele 4 ştampile preluate fără proces verbal de către inculpatul Alexandrescu nu au fost predate de acesta persoanelor responsabile cu gestionarea lor, ci au fost păstrate în sala de corectură pentru a fi folosite la secretizarea lucrărilor întocmite în fals pentru candidaţii favorizaţi şi că cei doi inculpaţi, prin prezenţa lor în sala de corectură şi actele îndeplinite, au sprijinit acţiunea de falsificare desfăşurată de ceilalţi membri ai comisiei de corectare, în sensul că

www.JURI.r

o

276

inculpatul Niculae Andrei Gabriel a fost desemnat de inspectorul şef al unităţii coordonatorul întregii activităţi, iar Alexandrescu Gabriel a stabilit lucrările ce urmau a fi refăcute, comparând numele candidaţilor indicate de fiecare corector cu cele înscrise pe lista configurată în laptop-ul său.

Sprijinul acordat de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel membrilor comisiei de corectare, atât în ziua de 15 august 2007 – astfel cum s-a expus anterior, cât şi a doua zi, la 16 august 2007 – când cei doi au pus la dispoziţia celorlalţi inculpaţi foile de concurs falsificate ale candidaţilor favorizaţi celorlalţi inculpaţi, în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, este confirmat de aproape toţi inculpaţii şi martorii prezenţi în sala de examen pe parcursul desfăşurării activităţii de falsificare a lucrărilor scrise şi a fost recunoscut chiar de către inculpaţii în discuţie, atât în cursul urmăririi penale (declaraţii din 18.05.2009 şi 25.05.2009), cât şi cu ocazia audierii lor de către instanţa de fond (declaraţii din 9.10.2011) și de recurs (declarații din data de 13.01.2014).

În acelaşi sens, este relevantă împrejurarea că notele obţinute de candidaţii ale căror lucrări fuseseră falsificate au fost introduse în tabelul cu rezultatele finale ale concursului, afişat la sediul I.S.U. pe 20 august 2007 (filele 42-55 vol.XII d.u.p.) şi au fost consemnate în procesul verbal încheiat la data de 21 august 2007 cu ocazia finalizării examenului (filele 23-43 vol.XIII d.u.p.), pe baza acestor note fiind angajaţi la I.S.U. „Dobrogea” 191 de concurenţi din cei 205 ale căror foi de răspuns au fost întocmite în fals (restul de 14 candidaţi fiind respinşi întrucât obţinuseră note mici la probele eliminatorii). În acest mod, inculpaţii au ajutat la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate, prin înscrierea notelor menţionate pe ele, în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, ca fiind reale, adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi.

Pe de altă parte, nu există nicio urmă de îndoială referitoare la calitatea de mijloc de comunicație a laptopului utilizat de inculpatul Alexandrescu, având în vedere aptitudinea implicită a acestui echipament electronic de stocare a datelor și înlesnire a transmiterii acestora la distanță către alte suporturi de stocare, fie prin internet, fie prin intermediul altor mijloace de stocare portabile.

Ca atare, Completul de 5 Judecători constată ca întemeiată concluzia instanţei de fond, în sensul că faptele analizate întrunesc atât elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.289

www.JURI.r

o

277

Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, a infracţiunii prevăzute de art.26 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale), cât şi elementele constitutive ale infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 205 acte materiale).

În consecinţă, critica analizată va fi respinsă, ca neîntemeiată. 3.4. Un al patrulea aspect invocat de inculpați în cadrul recursului formulat

se referă la greşita reţinere a situaţiei de fapt de către prima instanţă, cu consecinţa injustei condamnări a celor doi inculpaţi pentru săvârșirea infracţiunilor prevăzute de art.289 Cod penal cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000 şi art.291 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în referire la art.17 alin.1 lit.c din legea nr.78/2000 – referitor la cele două procese verbale de predare a documentelor la Biroul Documente Secrete precum şi uzul de fals;

Această susținere a fost invocată de către inculpați cu ocazia judecării fondului cauzei, fiind respinsă de către prima instanță.

Analizând critica formulată de către inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel, ce privește, în esență, greșita reținere a situației de fapt de către instanța de fond, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin sentința pronunțată, în baza considerentelor prezentate la capitolul IV. A. 4 din hotărâre, Înalta Curte de Casație și Justiție - Secția Penală a considerat că referitor la cele două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, în cauză sunt întrunite - atât sub aspectul laturii obiective, cât şi a celei subiective - elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 2 acte materiale), dispunând condamnarea inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel pentru comiterea acesteia.

Totodată, instanța de fond a apreciat că faptele inculpaților întrunesc și elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals în formă continuată prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte

www.JURI.r

o

278

2 acte materiale), pronunțând, în mod corespunzător, condamnarea inculpaților și pentru această infracțiune.

Inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au contestat, pe tot parcursul procesului penal, săvârşirea acestor infracțiuni reţinute în legătură cu procesele verbale de predare primire a mapei conţinând foile de răspuns ale candidaţilor întocmite la datele de 15.08.2007 şi 16.08.2007, susținând că aceste înscrisuri reflectă adevărul.

ii) În ce privește critica formulată, instanţa porneşte de la împrejurarea că inculpaţii şi-au menţinut în faţa Completului de 5 Judecători poziţia procesuală adoptată în fazele procesuale anterioare, negând săvârşirea infracţiunilor reţinute în sarcina lor cu privire la procesele verbale din datele de 15 şi 16 august 2007.

Inculpatul Alexandrescu Gabriel a afirmat, în declaraţia sa din 13.01.2014 dată în faţa Completului de 5 Judecători că: „În privinţa celor 2 procese verbale contribuţia mea şi a lui Niculae a fost de a semna respectivele acte, care erau fie deja întocmite (cazul procesului verbal din 15 august), fie a fost întocmit de către o altă persoană (procesul verbal din 16 august). Nu am stabilit in vreun fel conţinutul acelor procese verbale. Fiecare dintre persoanele precizate in procesele verbale au semnat in nume propriu.”

Într-o manieră similară, inculpatul Niculae Andrei Gabriel a precizat, cu ocazia depoziţiei date în faţa instanţei de recurs, următoarele: „După finalizarea corecturii, lucrările plăsmuite şi originalele candidaţilor nefavorizaţi (1023 de lucrări) au fost introduse în mapă şi ne-am deplasat la sediul ISU Dobrogea. Precizez că originalele lucrărilor pentru candidaţii favorizaţi au fost arse intr-o sobă din dispoziţia inculpatului Coman. La sediul inspectoratului l-am găsit pe Coman care întocmise de mână procesul verbal de predare primire a acestor documente la biroul de documente secrete de care răspundea martorul Ciochină. Eu şi Alexandrescu am semnat procesul verbal şi am dus lucrările la biroul de documente secrete unde Ciochină le-a preluat şi a semnat procesul verbal. Lucrările le-am dau lui Ciochină, însă nu am văzut ce a făcut mai departe cu ele, iar procesul verbal ştiu că l-am văzut ulterior la Coman. Nu exista obligaţie prevăzută în metodologie de a preda lucrările la documente secrete. Nu aş fi avut de ce să păstrez lucrările la mine întrucât operaţiunea de falsificare se încheiase. A doua zi ne-am prezentat la serviciu la acelaşi Birou de documente secrete unde se afla o altă persoană Iulian Laurenţiu. Acesta nu ştia de mapa de lucrări, însă Alexandrescu a fost cel care i-a arătat-o prin fişetul întredeschis. Iulian i-a dat voie să ia mapa de lucrări lui Alexandrescu după care a întocmit un proces verbal pentru a fi

www.JURI.r

o

279

semnat. Nu cunosc ce s-a întâmplat mai departe cu procesul verbal. Ulterior acestui moment eu nu am mai avut nici o treabă nici cu mapa, nici cu comisia întrucât aveam nuntă cu fiul meu. Nu am nici o explicaţie pentru susţinerile martorului Ciochină în sensul că nu i-am fi dat mapa cu lucrări. Arăt faptul că biroul fusese sigilat de martorul Ciochină în data de 15, fapt pe care l-a constatat şi la susţinut martorul Iulian Laurenţiu in ziua de 16. Declaraţiile notariale care au fost date in cauză s-au făcut din iniţiativa inculpatului Alexandrescu, iar nu din iniţiativa mea.”

Cu toate acestea, contrar celor susţinute de către cei doi recurenţi, se consideră că analiza situaţiei de fapt realizată de către prima instanţă a fost corectă, fiind întemeiată pe modul în care faptele săvârşite de către inculpaţi s-au reflectat în probele administrate.

În ce priveşte activităţile desfăşurate de către inculpaţii Alexandrescu şi Niculae Andrei Gabriel în data de 15 august 2007, se constată că, întradevăr, inculpaţii nu au întocmit o evidenţă a foilor de răspuns introduse în mapă şi preluate, neexistând vreo dovadă a numărului de lucrări ridicate şi a numărului de lucrări falsificate.

Afirmaţia inculpatului Niculae Andrei Gabriel că l-ar fi chemat la sediul unităţii pe martorul Ciochină pentru a prelua lucrările, făcută cu ocazia raportării către inculpatul Coman a hotărârii de a întrerupe activitatea şi de a aduce lucrările la sediul Inspectoratului, nu este susţinută de restul mijloacelor de probă administrate în cauză. Dimpotrivă, din cererea de concediu a martorului menţionat - fila 43 vol. IX d.u.p.- rezultă nu doar că acesta era în concediu începând cu ziua de 16 august 2007 (practic, începând cu terminarea orelor de program din ziua de 15 august 2007), dar şi împrejurarea că inculpatul Alexandrescu Gabriel avea cunoştinţă despre acest aspect, fiind şeful său direct şi cel ce vizase respectiva cerere.

Audiat în cursul urmării penale (filele 44-48 vol. IX d.u.p.), precum şi în faţa primei instanţe (filele 275-277 vol. VII), martorul Ciochină Nelu a negat atât faptul că în ziua de 15.08.2007, în intervalul orar 1400 - 2400, ar fi fost contactat telefonic de şeful său direct sau de vreunul din membrii comisiei de examen, cât şi împrejurarea că în seara aceleiaşi zile s-ar fi prezentat la sediul unităţii şi ar fi preluat mapa cu foile de concurs, pe care a introdus-o în fişetul din Biroul Documente Secrete. Martorul a contestat, totodată, încheierea procesului verbal în care apare ca primitor şi semnătura aplicată în dreptul numelui său, despre care a afirmat că nu îi aparţine.

Realitatea celor declarate de martorul Ciochină Nelu este confirmată atât de înscrisurile depuse de acesta la dosarul de urmărire penală (filele 49-

www.JURI.r

o

280

74 vol. IX d.u.p.), cât şi de martorii Mărgean Constantin şi Nicolae George, care erau de serviciu în seara de 15.08.2007 și au arătat că nu l-au văzut pe lucrătorul Biroului Documente Secrete la unitate. Acești martori au mai declarat că s-au aflat în confuzie când au declarat contrariul în faţa notarului public și, de asemenea, că au dat respectivele declarații notariale fiindu-le teamă de cei doi ofiţeri.

Declaraţia dată de martorul Mărgean Constantin la urmărire penală a fost menţinută în totalitate în faţa instanţei de fond ca fiind corespunzătoare adevărului, ezitarea sa din cursul cercetării judecătoreşti fiind explicată, în mod rezonabil și pertinent de către martor prin perioada îndelungată de timp care a trecut de la data concursului.

Martorul Nicolae George (declaraţia de la fila 76 vol. XVI d.u.p.) a negat realitatea împrejurărilor prezentate în faţa notarului public la data de 17.09.2008 şi a arătat că a făcut menţiuni nereale referitoare la prezenţa în unitate a martorului Ciochină Nelu în seara de 15.08.2007 la îndemnul inculpatului Alexandrescu Gabriel, iar când şi-a dat seama că nu corespund adevărului, a vrut să le retracteze, însă nu a ştiut procedura.

De altfel, şi inculpatul Coman Neculai a declarat, în mod constant, că nu l-a văzut pe martorul Ciochină Nelu în seara examenului la sediul unităţii, încrezându-se în subalternii săi, care l-au informat că au predat acestuia mapa cu lucrări, ce a fost depusă la Biroul Documente Secrete.

În declaraţia dată în faţa instanţei de recurs, inculpatul Coman precizează următoarele: „În jurul orelor 22.00 am fost sunat de inculpatul Niculae care mi-a cerut permisiunea să finalizeze activitatea pentru acea zi. Eu i-am cerut să introducă toate lucrările in plicuri, plicurile in mapă şi să se prezinte la inspectorat. Când Niculae a plecat spre inspectorat m-a anunţat şi pe mine, eu am spus ca mapa să se depună la BDS, iar el mi-a spus că l-a anunţat el pe martorul Ciochină să vină. Alexandrescu şi Niculae au venit la mine in birou, aveau mapa asupra lor, iar eu am întocmit procesul verbal pentru că nu venise Ciochină. Ulterior, am semnat procesul verbal şi l-am înmânat celor doi care au spus că vor preda mapa şi procesul verbal la BDS. Au revenit apoi şi mi-au confirmat că au predat mapa lui Ciochină. Eu personal nu l-am văzut in acea seară pe Ciochină şi nici nu am vorbit cu el la telefon. În dimineaţa zilei următoare Niculae şi Alexandrescu au venit la mine cu mapa de la BDS, iar apoi a venit şi martorul Iulian care in prezenţa tuturor a întocmit procesul verbal. Ulterior, martorul Iulian a venit la mine şi mi-a spus că el nu crede că mapa a fost în acel birou pentru că era imposibil să nu o

www.JURI.r

o

281

vadă în fişet şi imposibil să o ia cineva fără să vadă pentru că biroul era foarte mic.

Nu este adevărat că lucrările originale ale candidaţilor favorizaţi ar fi fost arse in sobă din ordinul meu. Consider că prin nepredarea mapei la BDS Alexandrescu şi Niculae au pus in aplicare planul de a substitui lucrările originale cu cele contrafăcute. Arderea unor foi a avut loc la un examen din 30 septembrie neavând legătură cu concursul din vară.”

Rezultă că, determinat de informaţia nereală a presupusei şi iminentei sosiri a martorului Ciochină la unitate, inculpatul Coman a procedat la redactarea procesului verbal de predare-primire a mapei cu lucrările între el, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, în calitate de predători, şi martorul Ciochină Nelu, în calitate de primitor (fila 75 vol. IX d.u.p.), apoi l-a semnat în dreptul numelui său, a sigilat cu propriul sigiliu mapa, al cărei conţinut nu l-a examinat şi a predat-o, împreună cu procesul verbal, celor doi inculpaţi, având încredere că aceştia se deplasează la Biroul D.S. pentru a o preda subofiţerului respectiv.

Ca atare, sub aspectul laturii subiective, rezultă că cei doi inculpaţi au urmărit păstrarea mapei cu lucrări asupra lor până a doua zi, când se relua activitatea, precum şi întocmirea, în fals, a unui document care să ateste aspectul nereal al prezenţei martorului la unitate şi al preluării documentelor, în scopul de a ascunde acţiunea lor frauduloasă comisă prin încălcarea atribuţiilor ce le reveneau în calitate de membri ai comisei de examen.

Totodată, având în vedere faptul dovedit al neprezentării la unitate, la acea dată şi oră, a martorului Ciochină Nelu (acesta a plecat, în seara zilei de 15 august 2007 în concediu în Germania, cu autocarul), despre care aveau cunoştinţă, devine evident faptul că inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au simulat predarea mapei către acest martor şi depunerea ei Biroul Documente Secrete și au pretins, în fața inculpatului Coman, că şi-au îndeplinit sarcina încredinţată.

În realitate, cei doi inculpaţi au procedat la contrafacerea semnăturii martorului pe procesul verbal şi păstrarea lucrărilor asupra lor pe timpul nopţii.

Referitor la activitatea din data de 16 august 2007 a inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, din ansamblul probator reiese că la data respectivă aceştia s-au prezentat la Biroul Documente Secrete, unde se afla martorul Iulian Laurenţiu, de serviciu în acea dată, şi, profitând de faptul că uşa de la fişetul metalic era larg deschisă, dar şi de un moment de neatenţie al martorului, care era aplecat deasupra biroului şi

www.JURI.r

o

282

ocupat cu efectuarea unor menţiuni în registre, au aşezat mapa cu lucrări pe biroul numitului Ciochină Nelu, aflat în concediu.

Inculpaţii au creat, în mod intenţionat, o stare de confuzie menită să-l convingă pe martor că mapa închisă şi sigilată se afla în fişet, unde fusese depusă pe timpul nopţii cu ajutorul martorului Ciochină Nelu (potrivit spuselor inculpaţilor) .

Mai mult, inculpaţii au solicitat martorului să redacteze un proces verbal din care să rezulte – deşi inculpatul Coman nu era de faţă - că ei, împreună cu inculpatul Coman Neculai, au ridicat în acea dimineaţă mapa purtând sigiliul inspectorului şef adjunct, că desigilarea biroului şi a fişetului s-a făcut în prezenţa celor trei membri ai comisiei şi că sigiliile, inclusiv cel de pe mapă, erau intacte.

Martorul Iulian Laurenţiu a acceptat să întocmească procesul verbal de predare-primire între cei trei inculpaţi şi persoana lui, deşi pătrunsese singur în birou, desigilase singur fişetul metalic şi avea impresia că nu văzuse acea mapă când a deschis respectivul fişet, fiind aproape imposibil, faţă de dimensiunea ei, să nu o observe dacă ar fi fost acolo.

La sfârşitul redactării procesului verbal, în birou a apărut şi inculpatul Coman Neculai, pe care cei doi subordonaţi ai săi, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, l-au indus în eroare, raportându-i că toate procedurile de desigilare s-au făcut în prezenţa lor, că sigiliile au fost intacte şi că mapa este în regulă, preşedintele comisiei de examen având, din nou, încredere în subordonaţii săi şi semnând procesul verbal fără a mai face verificări suplimentare (fila 78 vol. IX d.u.p.). După realizarea acestor formalităţi, inculpaţii Niculae Andrei Gabriel şi Alexandrescu Gabriel au ridicat mapa cu lucrările, pe care au predat-o, ulterior, celorlalţi membri ai comisiei de corectare pentru continuarea activităţii.

Aspectele de fapt anterior prezentate sunt rezultatul unei corecte evaluări a situaţiei de fapt realizată de către prima instanţă, în baza probelor relevante administrate: declaraţiile inculpatului Coman Neculai, ale martorului Iulian Laurenţiu şi fotografiile efectuate cu ocazia experimentului judiciar desfăşurat la sediul D.N.A. în data de 12.02.2009 (filele 143-148 vol. XI d.u.p.).

Astfel, atât inculpatul Coman Neculai (fila 79 vol. IX d.u.p., fila 137 vol. XIII d.u.p.), cât şi martorul Iulian Laurenţiu (fila 149 vol. XI d.u.p., fila 89 vol. XVI d.u.p., fila 176 vol. VI dos. instanţă fond) au arătat că, ulterior plecării celor doi inculpaţi, martorul l-a informat pe preşedintele comisiei de examen că impresia lui iniţială, atunci când a deschis singur fişetul metalic, a fost

www.JURI.r

o

283

aceea că mapa cu lucrările nu se afla acolo. Însă datorită faptului că în dimineaţa respectivă martorul nu examinase fişetul, pentru a vedea dacă acesta conținea şi alte documente pe lângă cele care, în mod obişnuit, erau depozitate aici, cei doi au căzut de acord asupra faptului că nu există suspiciuni întemeiate cu privire la acest aspect.

Martorul Iulian Laurențiu a mai declarat că nu a observat prezenţa mapei cu lucrări în interiorul fişetului metalic atunci când l-a deschis, că a întocmit procesul verbal de predare-primire din dispoziţia inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel și a precizat că după declanşarea cercetărilor penale, martorul Ciochină i-a confirmat că nu lăsase în ziua de 15.08.2007 nicio mapă în fişetul metalic de la Biroul Documente Secrete (declaraţii din 29.04.2009 şi 24.01.2012).

Din experimentul judiciar efectuat de organele de anchetă la data de 12.02.2009 a rezultat aceea că, în realitate, mapa cu lucrări nu s-a putut afla în fişetul metalic, întrucât atunci când s-a procedat la introducerea tuturor foilor de concurs într-o mapă tip D.S. s-a constatat că aceasta nu se putea închide, iar, datorită dimensiunii ei, ar fi trebuit observată în situaţia în care ar fi fost introdusă în fişet.

În baza probelor anterior prezentate, apar ca fiind justificate raţionamentele logico-juridice ale primei instanţe, care a apreciat pe deplin dovedit faptul că în datele de 15 şi 16 august 2007, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, aflaţi în exercitarea atribuţiilor de serviciu, au falsificat, cu prilejul întocmirii, cele două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, respectiv predarea mapei către martorul Ciochină Nelu, introducerea acesteia în fişetul metalic de la Biroul D.S. (procesul verbal din 15 august 2007), desigilarea fişetului metalic în prezenţa celor trei membri ai comisiei de examen şi predarea către aceştia a mapei de către martorul Iulian Laurenţiu (procesul verbal din 16 august 2007).

În legătură ce aceste aspecte, instanţa de recurs nu poate primi critica inculpaţilor, formulată în cadrul recursurilor promovate, în sensul că nu există nici un text normativ care să instituie obligaţia de depunere a lucrărilor la Biroul Documente Secrete, ci acestea puteau fi păstrate în orice birou al unităţii, inclusiv în biroul oricăruia dintre inculpaţi. Aceasta deoarece, astfel cum rezultă din declaraţiile date în faţa ambelor instanţe de judecată de către inculpatul Coman, această obligaţie fusese trasată prin chiar ordinul preşedintelui comisiei de concurs, care le solicitase inculpaţilor Alexandrescu

www.JURI.r

o

284

şi Niculae să predea mapa cu lucrările candidaţilor la Biroul de Documente Secrete, iar potrivit Regulamentului de ordine interioară în unitate, aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr.M42/27.04.2000, art.13 alin.1, ordinul este o prevedere imperativă, dată în conformitate cu actele normative, care stă la baza oricărei acţiuni (activităţi) militare.

Se reţine că inculpatul Coman a afirmat, în faţa instanţei de fond: „I-am spus lui Niculae că vreau să asist la predarea mapei la documente secrete. . .”, iar cu ocazia audierii sale de către Completul de 5 Judecători a precizat:„În jurul orelor 22.00 am fost sunat de inculpatul Niculae care mi-a cerut permisiunea să finalizeze activitatea pentru acea zi. Eu i-am cerut să introducă toate lucrările in plicuri, plicurile in mapă şi să se prezinte la inspectorat. Când Niculae a plecat spre inspectorat m-a anunţat şi pe mine, eu am spus ca mapa să se depună la BDS, iar el mi-a spus că l-a anunţat el pe martorul Ciochină să vină.”

Ulterior, în declaraţiile din 31.01.2008 şi 15.09.2008 – filele 36 vol. VI d.u.p. şi 108 şi urm. vol. IX d.u.p. - şi din 12.05.2008 şi 15.09.2008 - filele 67 vol. X d.u.p. şi 94 şi urm. vol. IX d.u.p.( inculpatul Alexandrescu Gabriel), precum şi în declaraţiile din 31.01.2008 şi 15.09.2008 – filele 36 vol. VI d.u.p. şi 108 şi urm. vol. IX d.u.p. date de inculpatul Niculae Andrei Gabriel, inculpaţii au invocat aceste procese verbale în faţa organelor de urmărire penală pentru a dovedi că mapa conţinând lucrările scrise ale candidaţilor a fost depusă, în seara zilei de 15 august 2007, la Biroul Documente Secrete şi pentru a ascunde, astfel, împrejurarea că aceasta a rămas în posesia lor, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare, care îi obligau la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate.

După ce inculpaţii au dat declaraţiile anterior menţionate, iar procesele verbale de predare-primire au fost ridicate de organele de anchetă de la sediul I.S.U. „Dobrogea” (filele 76-79 vol. IX d.u.p.), astfel cum a rezultat din declaraţiile martorului Mărgean Constantin (filele 60-62 vol. XVI d.u.p.) şi ale martorului Nicolae George (filele 64-67 vol. XVI d.u.p.), pentru a-şi ascunde, în continuare, activitatea infracţională, inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel au început să exercite presiuni asupra martorilor Mărgean Constantin şi Nicolae George, cărora le-au solicitat să dea câte o declaraţie notarială în care să arate că, la data de 15 august 2007, în jurul orelor 2230 – 2300, l-au văzut pe martorul Ciochină Nelu la sediul unităţii.

Iniţial, cei doi martori s-au prezentat la notar, declarând în sensul celor solicitate de către inculpaţi însă ulterior au retractat afirmaţiile făcute prin

www.JURI.r

o

285

declaraţiile notariale, fie dându-şi seama că cele menţionate nu sunt adevărate (martorul Nicolae George), fie aflându-se într-o confuzie cu privire la data exactă la care l-a văzut pe martorul Ciochină Nelu la Inspectorat (martorul Mărgean Constantin).

Într-un mod similar, în aceeaşi perioadă , la data de 18 septembrie 2008, ca rezultat al aceloraşi presiuni venind din partea inculpatului Alexandrescu Gabriel, martorul Iulian Laurenţiu a dat o declaraţie autentică în care a arătat că în dimineaţa zilei de 16 august 2007 a predat mapa cu lucrările purtând sigiliul inculpatului Coman şi depozitată în fişetul metalic de la Biroul Documente Secrete celor trei membri ai comisiei de examen, în prezenţa cărora s-a constatat că sigilile erau intacte, deşi a realizat că cele relatate nu corespund realităţii, în sensul că cei trei membri ai comisiei nu au asistat la desigilarea birorului DS şi a fişetului, că martorul nu a observat ce sigiliu era aplicat pe documente, iar dacă mapa s-ar fi aflat în fişet, martorul nu avea cum să nu o observe (declaraţii martor Iulian Laurenţiu, experiment judiciar, înscrisuri aflate la filele 69-72 vol. XVI d.u.p.).

În consecinţă, având în vedere cele anterior expuse, se apreciază că instanţa de fond a reţinut, în mod judicios, întemeiat pe ansamblul probator administrat în cauză, că faptele inculpaţilor Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel, care aflându-se în exercitarea atribuţiilor de serviciu şi acţionând în baza unei rezoluţii infracţionale unice, în datele de 15 şi 16 august 2007 au falsificat, cu prilejul întocmirii lor, cele două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de concurs ale candidaţilor, atestând fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului referitoare la predarea mapei către martorul Ciochină Nelu, introducerea acesteia în fişetul metalic de la Biroul Documente Secrete (procesul verbal din 15 august 2007), desigilarea fişetului metalic în prezenţa celor trei membri ai comisiei de examen şi predarea către aceştia a mapei de către martorul Iulian Laurenţiu (procesul verbal din 16 august 2007), întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de fals intelectual, în formă continuată, prevăzută de art. 289 Cod penal, cu referire la art. 17 alin. 1 lit. c) din Legea nr. 78/2000, cu aplicarea art. 41 alin. 2 Cod penal şi art. 75 lit. a) Cod penal (câte 2 acte materiale).

Totodată, faptele aceloraşi inculpaţi, constând în invocarea ulterioară a celor două procese verbale în faţa organelor de urmărire penală (inculpatul Niculae Andrei Gabriel în declaraţiile din 31.01.2008 şi 15.09.2008, iar inculpatul Alexandrescu Gabriel în declaraţiile din 12.05.2008 şi 15.09.2008) pentru a dovedi că mapa conţinând lucrările scrise ale candidaţilor a fost depusă, pe perioada întreruperii activităţii comisiei de corectare, la Biroul

www.JURI.r

o

286

Documente Secrete şi a ascunde, astfel, împrejurarea că aceasta a rămas în posesia lor, cu încălcarea dispoziţiilor legale şi regulamentare care îi obliga la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de uz de fals, în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (câte 2 acte materiale). Prin invocarea respectivelor procese verbale în faţa organelor de cercetare penală - care au fost depuse la dosar, fiind ridicate de către organele de anchetă - inculpaţii au dat la iveală înscrisurile false, opunându-le anchetatorilor şi prezentându-le ca fiind reale, adevărate, acţiune ce se circumscrie elementului material al laturii obiective a infracţiunii de uz de fals.

Se apreciază că, în raport de dispoziţiile art.145 Cod penal, având în vedere că înscrisurile în discuţie, semnate de către cei doi inculpaţi, reprezintă modalitatea obişnuită prin care angajaţii unităţilor la care face referire acest text atestă anumite fapte şi împrejurări vizând îndeplinirea atribuţiilor de serviciu, în mod justificat a concluzionat prima instanţă că cele două procese verbale sunt înscrisuri oficiale, în sensul art.150 alin.2 Cod penal.

Totodată, împrejurarea că inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel nu au scris personal procesele verbale în discuţie nu prezintă relevanţă din punct de vedere al existenţei infracţiunii de fals intelectual, ci este importantă împrejurarea că cei doi inculpaţi au contribuit la atestarea unor fapte şi împrejurări nereale în cuprinsul proceselor verbale din datele de 15 şi 16 august 2007, al căror conţinut şi l-au însuşit prin semnătura aplicată.

În plus, Completul de 5 Judecători constată ca fiind corect raţionamentul instanţei de fond, care a apreciat că semnătura martorului Ciochină, executată de unul dintre inculpaţii Alexandrescu sau Niculae pe procesul verbal a avut drept scop atestarea nereală a prezenţei respectivului martor la preluarea mapei cu lucrările de examen, acţiune ce constituie o componentă a infracţiunii infracţiunii prevăzute de art.289 Cod penal, întrucât atât datele nereale privitoare la preluarea mapei de către martor, cât şi semnătura acestuia au fost inserate în cuprinsul procesului verbal cu prilejul întocmirii lui, iar aplicarea semnăturii nu a avut semnificaţia unui act de contrafacere a subscrierii, în sensul art.288 Cod penal, ci s-a integrat în activitatea mai amplă de alterare a adevărului cu privire la faptele şi împrejurările consemnate în conţinutul înscrisului.

www.JURI.r

o

287

În consecinţă, în baza considerentelor anterior menţionate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie apreciază drept neîntemeiată critica analizată, pe care o va respinge ca atare.

4. Cu referire la recursul declarat de inculpatul Costache Viorel: 4.1. Prima critică invocată de inculpat privește incidența în cauză a

dispoziţiilor art.197 alin.2 Cod procedură penală, susţinându-se că hotărârea pronunțată de către prima instanță este lovită de nulitate absolută pentru lipsa de apărare a inculpatului la judecarea cauzei, Inculpatul a invocat cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.6 Cod procedură penală.

În acest sens, s-a invocat împrejurarea că deși inculpaţii Costache Viorel si Coman Neculai aveau interese contrare, apărarea acestora a fost asigurată de același apărător ales, situaţie în care sunt aplicabile dispoziţiile instituţiei conflictului de interese.

Analizând critica formulată, prin raportare la dispoziţiile legale invocate şi la împrejurările concrete menţionate de către inculpat, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Aspectul invocat de apărătorul inculpatului Costache Viorel este legat, în realitate, de pretinsa existenţă în cauză a unei contrarietăţi de interese între inculpaţii Coman Neculai şi Costache Viorel, situaţie care, în opinia apărătorului său ales, constituie o apărare necorespunzătoare ce a fost asigurată inculpatului Costache Viorel.

Se afirmă că această apărare necorespunzătoare este echivalentă cu lipsa de apărare a inculpatului Costache Viorel, întrucât interesele celor doi inculpaţi nu ar fi putut fi reprezentate şi apărate în mod corespunzător de unul şi acelaşi avocat.

În conformitate cu textul alin.3 al art .171 Cod procedură penală, în cursul judecăţii, asistenţa juridică a inculpaţilor este obligatorie în cauze privind infracţiuni pentru care legea prevede pedepse cu închisoarea de 5 ani sau mai mare.

Dreptul la apărare este garantat de Constituţia României, mai multe articole ale legii fundamentale dezvoltându-l şi consacrându-i conţinutul (art.15 alin.1, art.16 alin.1, art.20 alin.1, art.24 alin.1 şi 2, art.124 alin.2, art.131 alin.1).

Corelativ, dreptul la apărare este garantat în art.6 Cod procedură penală, text care instituie obligaţii în ce priveşte asigurarea deplinei exercitări a drepturilor procesuale.

Potrivit art.197 alin.2 Cod procedură penală, „sunt prevăzute sub sancţiunea nulităţii şi dispoziţiile relative la participarea procurorului, prezenţa

www.JURI.r

o

288

învinuitului sau a inculpatului şi asistarea acestora de către apărător, când sunt obligatorii, potrivit legii, precum şi la efectuarea referatului de evaluare în cauzele cu infractori minori”.

Raportând la cauză dispoziţiile procedurale anterior menţionate, din verificarea conţinutului tuturor încheierilor anterioare pronunţării soluţiei rezultă că pe tot parcursul desfăşurării judecăţii în faţa primei instanţe, inculpatul Costache Viorel a fost asistat de doi apăratori aleşi, avocat Tănăsescu Mihai şi avocat Alina Stoica.

Mai rezultă că împrejurarea arătată de către apărătorul inculpatului Costache Viorel, referitoare la asigurarea apărării inculpaţilor Coman şi Costache de către acelaşi apărător este relativ adevărată, prin termenul relativ instanţa de recurs dorind să sublinieze că apărătorul Tănăsescu Mihai nu a fost unicul apărător ales al acestui inculpat, după cum nu a fost nici unicul apărător al inculpatului Costache, fiecare dintre cei doi inculpaţi fiind asistaţi şi de câte un al doilea apărător ales.

Astfel, în faţa instanţei de fond, inculpatul Coman Neculai a fost asistat de apărătorii Tănăsescu Mihai şi Vărzaru Ion, cu excepţia termenului de judecată din 4 ianuarie 2012, cand acesta a fost asistat doar de către apărătorul Vărzaru Ion. În plus, pentru acest din urmă inculpat s-a mai prezentat, la anumite termene de judecată şi apărătorul Boiţa Petrina (11 ianuarie 2012, 2 februarie 2012).

Chestiunea care trebuie rezolvată de către Completul de 5 Judecători constă în aceea dacă asigurarea asistenţei juridice a ambilor inculpaţi de către un apărător comun, dar neexclusiv, echivalează cu lipsa de apărare a inculpatului Costache Viorel, aspect de natură a atrage nulitatea absolută a sentinţei primei instanţe, în condiţiile art.197 alin.1 şi 2 Cod procedură penală.

De esenţa acestei chestiuni este stabilirea existenţei sau nu a unei contrarietăţi de interese între cei doi inculpaţi, cu ocazia judecării cauzei în faţa primei instanţe.

În acest sens, instanţa de control judiciar face referire la practica consacrată în această materie prin deciziile nr.2027 din 18 aprilie 2003 şi nr.2638 din 14 mai 2004, în care s-a statuat că atunci când unul dintre inculpaţi neagă săvârşirea faptei, iar altul o recunoaşte, implicându-l şi pe cel dintâi, apărarea lor nu poate fi asigurată de acelaşi apărător, din cauza contrarietăţii de interese procesuale. Potrivit deciziilor menţionate, în atare situaţie, dacă acelaşi apărător este ales, instanţa pune în discuţie contrarietatea de interese, iar dacă inculpaţii nu angajează şi un alt avocat,

www.JURI.r

o

289

instanţa desemnează un apărător din oficiu pentru unul dintre ei, care va asigura apărarea acestuia alături de apărătorul ales.

Prin urmare, contrarietatea de interese presupune în mod necesar alegerea a două strategii diametral opuse de apărare (unul din inculpaţi negând comiterea faptei, în vreme ce cel de-al doilea o recunoaşte şi-l implică şi pe cel care nu recunoaşte săvârşirea infracţiunii).

Or, în speţă, în declaraţiile date în faţa instanţei de fond ambii inculpaţi s-au limitat la a nega săvârşirea faptelor reţinute în sarcina lor, fără a formula acuzaţii reciproce, nici explicite nici implicite, unul la adresa celuilalt.

Mai mult, inculpatul Costache Viorel, în ultimul cuvânt adresat primei instanţe, s-a declarat de acord cu cele spuse de apărătorul său, avocat Tănăsescu Mihai, care a solicitat, în esenţă, achitarea inculpatului pentru toate infracţiunile ce i se reţin în sarcină, întemeindu-şi susţinerile chiar pe o declaraţie a inculpatului Coman Neculai, în care acesta a precizat că inculpatul Costache Viorel nu a participat la şedinţele de pregătire a concursului.

Raportând faptele anterior menţionate la regulile procedurale amintite şi la practica judiciară invocată, Completul de 5 Judecători apreciază că în speţă nu există temeiuri care să îndreptăţească instanţa să considere că apărarea asigurată în faţa instanţei de fond inculpatului Costache Viorel de către apărătorul Tănăsescu Mihai ar fi fost necorespunzătoare, echivalând cu lipsa de apărare, deoarece nu există interese procesuale contrare sau divergente ale celor doi inculpaţi.

În consecinţă, constatând că dreptul la apărare al inculpatului Costache Viorel a fost asigurat corespunzător, cu respectarea garanţiilor impuse de legiuitor, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie concluzionează că în speţă nu sunt incidente dispoziţiile art.197 alin.2 Cod procedură penală, nici cele ale art.3859 alin.1 pct.6 Cod procedură penală, astfel încât critica analizată va fi respinsă, ca neîntemeiată.

4.2. O a doua critică invocată de inculpatul Costache Viorel se referă la greşita reţinere a situaţiei de fapt de către prima instanţă, cu consecinţa greşitei condamnări pentru infracţiunile reținute în sarcina sa. Inculpatul a invocat, în mod deosebit, împrejurarea că neprecizarea de către parchet a modalităţii în care s-a stabilit numărul de acte materiale săvârşite a fost de natură a afecta posibilitatea inculpatului de a-şi pregăti apărarea.

Analizând criticile invocate de inculpatul Costache Viorel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

www.JURI.r

o

290

i) Prin sentinţa pronunţată, în baza situației de fapt reținută, astfel cum a rezultat din probele administrate şi a considerentelor menţionate la pct.3 din hotărâre, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie – Sectia Penală a reţinut că faptele inculpatului Costache Viorel de a adera la asocierea constituită de inculpaţii Trandafir Petre, Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, fals intelectual şi uz de fals în vederea fraudării concursului pentru încadrarea posturilor de subofiţeri prevăzute în cadrul Etapei a II-a de Profesionalizare, desfăşurat la I.S.U. „Dobrogea” în perioada iulie - august 2007, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de asociere pentru săvârşirea de infracţiuni, prevăzută de art.323 alin.1 şi 2 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.b din Legea nr.78/2000.

Totodată, instanţa a considerat că faptele inculpatului Costache Viorel, care, atât în perioada anterioară probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, cât şi în data de 15 august 2007, pe parcursul desfăşurării acesteia, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi membri ai asocierii constituite în vederea fraudării examenului, i-a determinat, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să-şi încalce atribuţiile de serviciu ce le reveneau potrivit metodologiei de concurs, urmărind, prin aceasta, procurarea pentru anumiţi candidaţi a unui avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de cei ale căror lucrări au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (5 acte materiale).

Nu în ultimul rând, s-a stabilit că faptele inculpatului Costache Viorel, care, atât în perioada anterioară probei scrise la categoria „servanţi – conducători auto”, cât şi în data de 15 august 2007, pe parcursul desfăşurării acesteia, direct sau prin intermediul celorlalţi inculpaţi membri ai asocierii constituite în vederea fraudării examenului, i-a determinat, cu intenţie, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, pe membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să întocmească, în fals, un număr de 5 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, de aşa manieră încât aceştia să obţină

www.JURI.r

o

291

note mari care să le permită promovarea concursului, şi să folosească respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de respectivii candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi, în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrucât locurile ce li se cuveneau au fost ocupate de candidaţii ale căror foi de răspuns au fost falsificate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de instigare la fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, şi instigare la uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (5 acte materiale).

ii) cu referire la criticile formulate, instanţa de recurs reţine că la termenul de judecată din data de 25 aprilie 2012, anterior acordării cuvântului la dezbateri, la solicitarea expresă a instanţei reprezentantul Ministerului Public a precizat numărul actelor materiale ce trebuie reţinute în sarcina fiecărui inculpat cu privire la care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal, indicând pentru inculpatul Costache Viorel un număr de 5 acte materiale.

Critica inculpatului, în sensul că precizarea făcută de parchet la termenul menţionat a fost de natură a-i afecta posibilitatea de a-şi pregăti apărarea nu poate fi primită de către instanţă.

Din cuprinsul încheierii de şedinţă din 25 aprilie 2012 rezultă că prima instanţă a menţionat că va ţine seama de precizările parchetului doar în măsura în care acestea nu modifică situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu. Precizând că „rechizitoriul este actul de sesizare a instanţei (art.264 alin.1 Cod procedură penală) care trasează coordonatele şi limitele activităţii de judecată (art.317 Cod procedură penală)”, instanţa de fond a arătat şi că obiectul judecăţii este strict determinat de cuprinsul actului de inculpare.

Or, chiar şi fără a ţine cont de perioada desfăşurării urmăririi penale, la care inculpatul a participat, fiindu-i asigurate toate drepturile şi garanţiile procesuale, rechizitoriul nr.92/P/2007 al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Jusitiţie – Direcţia Naţională Anticorupţie – Secţia de combatere a infracţiunilor de corupţie săvârşite de militari a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 20 iulie 2009, primul termen de judecată fiind acordat la 30 septembrie 2009, astfel încât perioada de timp scursă până la data de 25 aprilie 2012 a fost fiind mai mult decât suficientă pentru pregătirea apărării.

www.JURI.r

o

292

Această concluzie este cu atât mai indreptăţită cu cât din precizările Ministerului Public de la termenul din 25 aprilie 2012 rezultă că ceea ce se solicita instanţei de fond era o limitare a învestirii, prin restrîngerea activităţii infracţionale a inculpatului doar cu privire la anumite fapte reţinute în sarcina acestuia (cunoscute ca atare de inculpat şi de către apărător încă din faza de urmărire penală) şi nu extinderea acestei activităţi la alte fapte sau infracţiuni față de cele cuprinse în actul de sesizare a instanţei.

În consecinţă, constatând netemeinicia susţinerilor inculpatului, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va respinge critica, ca neîntemeiată.

Cu privire la aspectul invocat de către inculpat referitor la greşita reţinere a situaţiei de fapt de către prima instanţă, cu consecinţa nejustificatei sale condamnări pentru infracţiunile reținute în sarcina sa, instanţa de recurs constată următoarele:

În legătură cu acuzația de aderare a inculpatului la gruparea constituită în vederea fraudării examenului, instanţa de fond a avut în vedere un ansamblu probator amplu, compus din autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.) şi menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti, declaraţia inculpatului Coman Neculai dată pe parcursul urmăririi penale la 27.05.2009 (fila 77 vol. XX d.u.p.), declaraţia inculpatului Trandafir Petre din data de 9.06.2009 (fila 122 vol. XXI d.u.p.), declaraţiile inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail din datele de 20.05 2009 şi 4.06.2009 (fila 139 vol. XIX d.u.p., fila 68 vol. XXI d.u.p.), procesele verbale de confruntare a inculpatului Costache Viorel cu inculpaţii Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel şi Gaicu Dănuţ Mihail (filele 94, 99, 103 vol. XXI d.u.p.), precum şi procesele verbale de redare în formă scrisă a conţinutului convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 170, 212 vol. XX d.u.p.).

Din conţinutul probelor anterior prezentate se apreciază că instanţa de fond a procedat corect atunci când a decis că în lipsa unor dovezi care să confirme declarațiile date de inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel, în sensul că inculpatul Costache ar fi fost unul din inițiatorii grupării infracționale, aceste susțineri nu pot fi valorificate, deoarece din coroborarea materialului probator administrat în cauză, anterior menţionat, a rezultat că inculpatul nu a iniţiat, ci doar a aderat la gruparea deja constituită la iniţiativa

www.JURI.r

o

293

comenzii unităţii, participând cu proprii candidaţi la configurarea listei concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi şi cunoscând modalitatea în care aceştia vor fi ajutaţi să promoveze pe nedrept concursul.

Activitatea de aderare a inculpatului la la gruparea constituită la iniţiativa conducerii unității a fost reliefată de: declarațiile inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel (menținute și cu ocazia confruntărilor) care au vorbit despre lista inculpatului Costache Viorel cu candidaţii ce trebuiau favorizați, fiind introduși în sistemul informatic, discuţiile purtate de acesta cu inspectorul şef şi prim adjunctul său în legătură cu numărul exagerat al concurenţilor propuşi spre a fi ajutaţi (fila 94 vol. XXI d.u.p.); declarațiile date, în același sens de inculpatul Coman Neculai, atât la data de 27.05.2009, cât şi în faţa instanţei de fond; declarațiile inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail date la data de 20.05 2009 şi 4.06.2009, dar și cu ocazia confruntării cu inculpatul Costache (la 4.06.2009); declarația inculpatului Trandafir Petre care, audiat de procuror la data de 9.06.2009, a recunoscut efectuarea unor intervenţii de către inculpatul Costache Viorel, care avea câţiva candidaţi pe care dorea să-i susțină, transcrierea conţinutului convorbirilor ambientale purtate la datele de 19.05.2009 şi 21.05.2009 între martorul Ştefan Radu şi inculpatul Coman Neculai (filele 170, 212 vol. XX d.u.p.), acesta din urmă comunicându-i martorului, cu prilejul întâlnirii din 21.05.2009 că „Venirea lui Costache cu oameni s-a făcut după momentul ăsta. A venit direct la el şi i-a notat şi se pare că i-a dat toată lista aia lui Alexandrescu. Şi atuncea s-a împins ... unii a ieşit pe ţeavă afară. Pentru că se pare că era plină şi atuncea a trebuit să împingă pe unii afară”, iar la 19.05.2009 i-a menționat că „L-am chemat pe Niculae şi ştie şi Costache, că a fost de faţă .. când le-am spus - Băi băieţi nu vă jucaţi cu focul. Hai să-i ardem la prima strigare acum, să nu intre nici dracu şi chiar dacă aveţi obligaţii, la turu’ doi, băi, se fac treburi, nu la turu’ unu când îs toţi cu aparatele pe noi. - N-a vrut sub nicio formă”.

În fața instanței de recurs, inculpatul Niculae Andrei Gabriel a confirmat cele declarate în fața organelor de urmărire penală și a instanței de fond:

„Cu circa o săptămână inainte de concurs am fost chemat de inculpatul Trandafir in sala de şedinţe spunându-mi să vin fără telefonul mobil. Pe drum m-am întâlnit şi cu inculpatul Alexandrescu care primise acelaşi mesaj de la Trandafir şi care in plus avea asupra sa un laptop. La faţa locului ne-am întâlnit şi cu inculpatul Coman şi inculpatul Costache. Cu acel prilej inculpatul Trandafir a scos mai multe bileţele precizându-se că este vorba de diverse presiuni şi intervenţii de la prefectură, IGSU, după care inculpatul Trandafir a

www.JURI.r

o

294

început să dicteze numele aflate pe respectivele bileţele inculpatului Alexandrescu care a început să le introducă în laptop. Având in vedere că operaţiunea mergea destul de greu i-am sugerat inculpatului Trandafir că nu ar rost să rămânem acolo şi ar trebui să le dea inculpatului Alexandrescu să le scrie acolo. Eu am fost întrebat dacă am şi eu pe cineva, am răspuns că nu după care am părăsit încăperea. Pe hol inculpatul Coman mi-a precizat că inculpatul Costache a venit cu 60 de nume de persoane ce trebuiau favorizate, însă eu nu am purtat o discuţie concretă cu inculpatul pe această temă.

De o manieră similară, inculpatul Alexandrescu Gabriel a arătat, cu ocazia depoziției date în fața instanței de recurs: „Cu aproximativ o săptămână înainte de examen am fost convocat de inculpatul Trandafir la sala de şedinţă spunându-mi-se să vin fără telefon , dar cu laptopul de serviciu. La faţa locului l-am găsit pe inculpat, împreună cu inculpaţii Coman şi Costache, iar pe drum m-am întâlnit şi cu inculpatul Niculae Andrei. Acolo mi s-a spus că instituţia are nişte obligaţii cu referire la prefectură, la şefii de arme, în sensul că anumiţi candidaţi la examen trebuie ajutaţi fără a se preciza şi modalitatea. Inculpatul Trandafir avea nişte bileţele, iar inculpaţii Costache şi Coman aveau nişte liste (nume înscrise pe coli A4). S-a început cu dictarea numelor de către inculpatul Trandafir, însă ulterior operaţiunea a fost făcută în birou, sens în care am luat doar cele 2 liste pe care le-am fotocopiat, restituind originalul. Pe lista lui Coman erau 60 de persoane , iar pe lista lui Costache 64. . . Persoanele aflate pe lista inculpatului Costache erau prenumerotate de către acesta, fiind aşezate pe subunităţi şi specialităţi. Lista mi-a fost predată personal (in mână) atât de către inculpatul Costache cât şi de inculpatul Coman şi tot in această manieră le-am şi restituit originalele după ce le-am fotocopiat. Inculpatul Trandafir a fost cel care a spus că există persoane trecute pe cele 2 liste aflate in posesia inculpaţilor Coman şi Costache, iar după finalizarea numelor după listele inculpatului Trandafir, am luat celelalte liste. Am purtat o discuţie cu cei doi referitoare la modalitatea de lucru a celor două liste, respectiv fotocopierea lor. Nu exista nici o relaţie de subordonare intre mine şi inculpatul Costache. Nu aveam relaţii tensionate, nu aveam cu cine să mă cert, să mă bat in privinţa inculpatului Costache.”

În același sens a declarat și inculpatul Coman, cu ocazia audierii sale de către Completul de 5 Judecători: „Până in data de 13 august au existat mai multe întâlniri la care am participat alături de inculpaţii Trandafir, Alexandrescu, Niculae şi Costache, cu toţii sau cu unele dintre aceste

www.JURI.r

o

295

persoane. In acest cadru au avut loc discuţii despre numeroasele intervenţii care se făceau atât din exteriorul acestei instituţii cât şi din interior. S-a ajuns la circa 400 de asemenea „obligaţii”. In privinţa mea apreciez că au fost vreo 30 de intervenţii, însă doar 15 direct la mine, restul fiind de fapt intervenţii la inculpatul Trandafir.”

În raport cu toate probele anterior menționate, instanța de recurs apreciază ca fiind dovedită contribuția inculpatului Costache Viorel la configurarea listei cu candidaţii ce trebuiau favorizaţi şi împrejurarea că acesta a cunoscut modalitatea concretă în care respectivii concurenţi urmau să fie ajutaţi pentru a promova examenul, prin falsificarea foilor lor de răspuns.

Cu privire la restul infracțiunilor reținute în sarcina inculpatului, se constată că în procesul de stabilire a situației de fapt și a încadrării juridice, instanţa de fond a analizat declaraţiile inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail (fila 139 vol. XIX d.u.p., fila 68 vol. XXI d.u.p.), procesul verbal de confruntare dintre acest inculpat și inculpatul Costache Viorel (filele 94, 99, 103 vol. XXI d.u.p.) - din care a rezultat că acesta din urmă a încercat să-l determine pe inculpatul Gaicu să-l ajute, prin modul de corectare a lucrării, pe candidatul Burcin, de aşa manieră încât să fie declarat admis, mesajul transmis de inculpatul Costache Viorel pe telefonul mobil al inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian, prin care îi solicita să favorizeze un număr de 5 candidaţi care să fie admişi la proba scrisă, mesaj ce a fost văzut și de inculpatul Bugnar Marius Sorin, procesele verbale de confruntare dintre inculpaţii Bugnar Marius Sorin, Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Costache Viorel (filele 106, 110 vol. XXI d.u.p.), declaraţia din data de 27.05.2009 a inculpatului Cioroiu Nicuşor Ciprian (fila 55 vol. XX d.u.p.) care, deși retractată parțial în fața instanței de fond, inculpatul precizând că nu cunoaşte cine este autorul mesajului primit, a fost corect valorificată de către prima instanță, deoarece declarația de retractare nu se coroborează cu restul probelor administrate, iar modificarea atitudinii procesuale nu a avut la bază o justificare valabilă.

Față de ansamblul probelor prezentate, având în vedere și declarațiile date de inculpații Coman Neculai, Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel în recurs, Completul de 5 Judecători conchide, în acord cu prima instanță, că prin înscrierea pe lista din laptop-ul inculpatului Alexandrescu a candidaţilor propuși, cunoscând că acea listă va ajunge, prin intermediul celorlalţi membri ai „grupului operativ”, la comisia de corectare a lucrărilor scrise, ai căror membri vor fi solicitaţi să întocmească, în fals, alte lucrări pentru respectivii concurenţi şi să-şi încalce atribuţiile de serviciu, inculpatul

www.JURI.r

o

296

Costache Viorel a săvârşit acte de instigare mediată asupra inculpaţilor Trandafir Petre şi Coman Neculai - liderii grupării, pentru ca aceștia, la rîndul lor, să-i determine pe membrii comisiei de corectare să comită infracţiunile de abuz în serviciu, fals intelectual şi uz de fals în legătură cu candidaţii pe care i-a indicat.

În același mod, inculpatul i-a îndemnat, în mod direct, pe ceilalţi inculpaţi membri ai „echipei operative” să îşi încalce, la rândul lor, atribuţiile ce le reveneau pe parcursul desfăşurării concursului, în vederea denaturării rezultatelor acestuia cu privire la candidaţii pe care i-a înscris pe lista de „favoriţi”.

Totodată, inculpatul Costache Viorel a exercitat acte de instigare directă faţă de inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian pentru falsificarea a 5 lucrări aparţinând unor candidaţi înscrişi la concurs,

Prin acţiunile sale, inculpatul a determinat producerea unei vătămări a intereselor legale ale acelor candidaţi care, obţinând note de trecere, trebuiau declaraţi admişi la concurs şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, dar care, în urma acţiunilor frauduloase ale inculpaţilor, au fost, pe nedrept, respinşi la examen, cu consecinţa neangajării pe posturile pentru care au concurat.

Deși din cuprinsul actului de sesizare nu rezultă numărul actelor materiale comise de inculpatul Costache Viorel, din probele administrate în cursul procesului penal a rezultat doar un număr de 5 candidaţi în legătură cu care inculpatul a exercitat acte de determinare faţă de membrii „grupării operative” şi cei ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise (candidaţii înscrişi pe listă şi cu privire la care s-au comis şi acte de instigare directă faţă de inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian).

Prin urmare, în mod corect a reținut instanța de fond în sarcina inculpatului Costache Viorel un număr de 5 acte materiale de instigare, rezultând că acesta a inserat pe lista din laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel un număr de cel puţin 5 concurenţi, cunoscând că acea listă va ajunge, prin intermediul celorlalţi inculpaţi ce făceau parte din gruparea operativă, la comisia de corectare a lucrărilor scrise, ai cărei membri vor fi solicitaţi să întocmească, în fals, alte lucrări pentru respectivii concurenţi şi să le folosească pentru denaturarea rezultatelor concursului.

În raport cu cele anterior expuse, din care rezultă și că inculpatul a acționat cu intenție directă, se apreciază că instanța de fapt a stabilit în mod corect atât starea de fapt, cât și încadrarea juridică incidente în speță.

www.JURI.r

o

297

În consecință, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge critica formulată de inculpatul Costache Viorel, ca nefondată.

4.3. Ultimul aspect invocat de inculpatul Costache Viorel privește greşita reţinere de către instanţa de fond a dispoziţiilor art.75 lit.a Cod penal concomitent cu condamnarea inculpatului şi pentru infracţiunea prevăzută de art.323 Cod penal.

Constatând că acest aspect a fost invocat și de inculpatul Trandafir Petre, fiind analizat de către instanța de recurs anterior, la pct.2.2., Completul de 5 Judecători respinge critica, ca neîntemeiată, făcând trimitere la considerentele arătate.

5. În cadrul recursului declarat, inculpatul Romanescu Eugen a solicitat achitarea sa pentru infracţiunea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, în principal, în temeiul art.11 alin.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.a Cod procedură penală (fapta nu există), iar în subsidiar, în baza art.11 alin.2 lit.a raportat la art.10 alin.1 lit.d. Cod procedură penală (faptei îi lipseşte unul dintre elementele constitutive ale infracţiunii - intenţia).

5.1. Inculpatul a criticat, în primul rând, nelegalitatea mijloacelor de probă efectuate în cauză - înregistrări audio-video – despre care a susținut că sunt obţinute cu încălcarea dispoziţiilor art.68 Cod procedură penală.

Analizând critica invocată, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

În legătură cu acest aspect, din considerentele sentinței atacate rezultă că înregistrările la care se referă inculpatul sunt cele ambientale, realizate cu ocazia discuției purtate la data de 30.06.2009 între inculpatul Coman Neculai și inculpatul Romanescu Eugen, interceptată în baza autorizaţiei emisă de judecator (filele 27-41 vol. XXII d.u.p.).

Aceste înregistrări sunt cuprinse în procesul verbal de redare în formă scrisă a acestei discuții, din conținutul convorbirii rezultând îngrijorarea manifestată de inculpatul Romanescu pentru mersul anchetei penale, precum şi preocuparea sa de a da declaraţii care să corespundă cu cele făcute de inculpatul Coman Neculai.

De asemenea, înregistrările despre care inculpatul Romanescu susține că ar fi fost realizate cu încălcarea dispozițiilor art.68 Cod procedură penală relevă faptul că acesta i-a confirmat fostului preşedinte al comisiei de examen numele candidatului pentru care a intervenit, i-a spus că a luat legătura cu el şi nu a dat declaraţii care să îi încrimineze, precum şi faptul că, dacă va fi

www.JURI.r

o

298

audiat, va declara că l-a vizitat doar pentru înmânarea unei invitaţii oficiale, urmând ca şi inculpatul Coman să menţioneze acelaşi lucru.

Inculpatul Romanescu Eugen susține că înregistrările audio – video efectuate în cauză au fost obţinute la presiunile procurorului de caz, care i-a trimis prin fax inculpatului Coman Neculai numele inculpatului Romanescu, cerându-i cât mai multe informaţii despre acesta, pentru ca, ulterior, să-l constrângă pe inculpatul Coman să se întâlnească cu inculpatul Romanescu.

Contrar celor invocate de către inculpat, instanța de recurs reține că inculpatul Coman Neculai nu a menționat că ar fi fost supus unor presiuni sau constrângeri de orice mod exercitate de către parchet nici în cadrul audierilor realizate în fața instanței de fond, nici în depoziția dată în faza recursului.

În schimb, inculpatul Romanescu Eugen a precizat în declarația dată la instanța de recurs că: „Este reală convorbirea ambientală purtată cu inculpatul Coman a cărei transcriere se află la dosar, însă nu-mi aduc aminte să-i fi spus de un anume nepot.”.

Potrivit dispozițiilor art.68 Cod procedură penală: „Este oprit a se întrebuinţa violente, ameninţări ori alte mijloace de constrângere, precum si promisiuni sau indemnuri, in scopul de a se obţine probe. De asemenea, este oprit a determina o persoană să săvârşească sau să continue săvârşirea unei fapte penale, în scopul obţinerii unei probe.”

Raportând aspectele analizate, invocate de către recurentul Romanescu, la conținutul declarațiilor ambilor inculpați rezultă că existența unei constrângeri sau presiuni ce ar fi fost exercitate asupra inculpatului Coman Neculai, nu este dovedită, întrucât solicitarea unor informații sau transmiterea unui nume nu constituie „violente, ameninţări ori alte mijloace de constrângere” sau „promisiuni sau îndemnuri”.

Mai mult decât atât, nu se poate invoca exercitarea unei pretinse acțiuni de constrângere asupra unui inculpat (în cazul de față Coman Neculai) pentru a se obține înlăturarea din ansamblul probator a unei înregistrări ambientale legal obținute, ce cuprinde afirmații ale unui alt inculpat decât cel față de care se susține că ar fi avut loc acțiunea de constrângere (în speță, inculpatul Romanescu).

Față de considerentele menționate anterior, reținând, totodată, că din probele administrate nu rezultă incidența în cauză a unei alte acțiuni dintre cele menționate de art.68 Cod procedură penală, Completul de 5 Judecători apreciază că în cauză nu se confirmă, sub niciunul din aspectele analizate, încălcarea acestei prevederi legale, astfel că excepția nelegalității obținerii

www.JURI.r

o

299

mijloacelor de probă formulată de către inculpatul Romanescu va fi respinsă, ca nefondată.

5.2. Sub un al doilea aspect, inculpatul Costache Viorel a criticat modul de stabilire a situației de fapt de către prima instanță, susţinând că, în realitate, nu a existat vreo acțiune de determinare cu intenție realizată de inculpat în scopul favorizării candidatului Gheorghiţă Florin Daniel. De asemenea, recurentul a susținut nelegalitatea reţinerii la încadrarea juridică a infracţiunii de fals intelectual în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice;

Analizând criticile invocate de inculpatul Romanescu Eugen, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin sentinţa pronunţată de prima instanţă, în baza considerentelor menţionate la pct. IV C din hotărâre, s-a reţinut că fapta inculpatului Romanescu Eugen de a-l fi îndemnat, cu intenţie, pe inculpatul Coman Neculai să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine, la rândul său, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească defectuos îndatoririlor ce le reveneau, pentru a-l favoriza pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, în scopul declarării acestuia ca fiind admis la concurs şi angajat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altui concurent întruneşte elementele constitutive ale infracţiunii de instigare la abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Tinând cont că inculpatul a comis nu o pluralitate, ci un singur act de determinare – cel în legătură cu candidatul Gheorghiţă Florin Daniel – în temeiul art.334 Cod procedură penală instanţa a dispus schimbarea încadrării juridice reținută prin actul de sesizare a instanței, din infracţiunea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal, în cea prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.132 din Legea nr.78/2000, cu referire la art.246 Cod penal, apreciind drept nejustificată reţinerea de către parchet a formei continuate a acestei infracţiuni.

ii) cu referire la criticile formulate, se constată că mijloacele de probă avute în vedere de către instanța de fond au fost, în primul rând, declarațiile inculpatului Romanescu Eugen, care, fiind audiat de către procuror la datele de 30.06.2009, 6.07.2009 şi 6.09.2009 (filele 66, 67, 76 şi urm. vol. XXIV d.u.p.), a recunoscut că în perioada premergătoare concursului l-a vizitat pe inculpatul Coman Neculai la sediul Inspectoratului, însă în vederea înmânării

www.JURI.r

o

300

unei invitaţii oficiale la o acţiune demonstrativă a forţelor militare româno-americane, ocazie cu care i-a comunicat că a venit însoţit de un candidat la acest examen, pe nume Gheorghiţă Florin Daniel, licenţiat, care a mai concurat pe un post la Jandarmi şi a fost respins cu notă mare și pe care l-a lăsat la poarta unităţii pentru a urma procedurile de înscriere; inculpatul Romanescu a declarat că inculpatul Coman Neculai și-a notat pe un bileţel numele lui Gheorghiţă Florin Daniel.

În faţa instanţei de fond, la data de 29.11.2011, inculpatul Romanescu și-a nuanţat declarația, susţinând că nu îşi aminteşte dacă i-a dat detalii inculpatului Coman în legătură cu persoana candidatului, dacă i-a spus numele complet al acestuia şi nici dacă inspectorul şef adjunct l-a notat pe ceva.

Într-o manieră similară, audiat de instanța de recurs la 13.01.2014, inculpatul Romanescu Eugen a precizat: „Menţin toate declaraţiile date în cauză atât in faza de urmărire penală cât şi în faza de judecată, cu următoarele completări:

La data de 17 august 2007 era deschiderea unei misiuni comune desfăşurată de forţe militare române şi americane, eu fiind reprezentantul forţelor terestre, în această calitate fiind necesar să stabilesc nişte puncte de contact inclusiv la ISU Dobrogea. M-am deplasat la sediul acestei instituţii pentru a stabili acest punct de contact, dar şi pentru a înmâna o invitaţie conducerii inspectoratului pentru a participa la deschiderea festivă. M-am întâlnit cu un cunoscut pe nume Gheorghiţă Vasile care era însoțit de fiul său Gheorghiţă Florin şi care dorea să se angajeze la poliţie. Eu le-am sugerat să se înscrie la ISU pentru că era acelaşi minister şi sunt 500 de locuiri. În acest context el m-a însoțit pe mine, el a rămas la poartă în timp ce eu am intrat şi am înmânat acea invitaţie inculpatului Coman. I-am spus colonelului Coman că am şi eu pe cineva la poartă care e interesat de acest concurs fără a face însă vreo intervenţie în favoarea lui. Nu reţin dacă acesta şi-a notat numele respectivului. Ulterior, in 2009 am aflat că acest Gheorghiţă a luat examenul şi că a avut lucrarea falsificată. Precizez că era pentru prima dată când mă întâlneam cu inculpatul Coman. Numitul Gheorghiţă nu era nepotul meu şi nu-mi amintesc să-i fi spus lui Coman că ar avea această calitate.”

Totuși, în cuprinsul aceleiași declarații, date în fața Completului de 5 Judecători, inculpatul Romanescu a mai declarat:

„Este reală convorbirea ambientală purtată cu inculpatul Coman a cărei transcriere se află la dosar, însă nu-mi aduc aminte să-i fi spus de un anume nepot.”

www.JURI.r

o

301

În aflarea adevărului și stabilirea situației de fapt, instanța de fond a ținut cont și de alte mijloace de probă, cum ar fi declaraţia inculpatului Coman Neculai din data de 3.06.2009 (fila 19 vol. XXI d.u.p.), în care acesta a confirmat vizita efectuată de inculpatul Romanescu Eugen înainte de examen, dar şi îndemnurile ce i-au fost adresate de acest inculpat pentru a determina pe membrii comisiei de examinare a lucrărilor scrise să îl favorizeze pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel - prezentat ca nepotul inculpatului Romanescu, ce concura pentru un post de servant - prin declararea ca admis, chiar dacă teza lui nu ar fi obţinut o notă care să îi permită promovarea concursului.

În această declarație, inculpatul Coman Neculai precizează că că a dat curs respectivei solicitări, notând pe loc numele candidatului şi asigurându-l pe inculpatul Romanescu Eugen de susţinerea sa. De asemenea, inculpatul a precizat că a introdus acel nume în lista concurenţilor ce urmau a fi favorizaţi, configurată în laptop-ul inculpatului Alexandrescu Gabriel.

În cursul cercetării judecătoreşti, inculpatul Coman Neculai a revenit asupra declaraţiei făcute în faţa procurorului, arătând că scopul vizitei efectuate de inculpatul Romanescu l-a constituit exclusiv înmânarea unei invitaţii oficiale şi că a discutat cu acesta doar chestiuni privind condiţiile de înscriere la concurs, punându-i, totodată, la dispoziţie tematica de examen pentru o rudă de-a sa.

Aceeași versiune a fost susținută de inculpatul Coman Neculai și în fața instanței de recurs: „Este real faptul că m-am întâlnit cu inculpatul Romanescu. Cu acea ocazie acesta mi-a înmânat o invitaţie la o manifestare oficială, vorbindu-mi însă şi de un nepot de-al lui al cărui nume mi l-am şi notat şi mi-a cerut să îl ajut. Ajutorul pe care i l-am dat s-a rezumat la o documentaţie referitoare la modul de desfăşurare a examenului. Nu neg faptul că numele acelei persoane s-ar fi regăsit pe lista lărgită cuprinzând numele celor 400 de persoane ce urmau a fi favorizate.”

Observația instanței de fond - în sensul că susţinerile inculpațului Coman din cursul cercetării judecătorești sunt infirmate de restul materialului probator administrat în cauză - este corectă.

În primul rând, prima instanță a procedat în mod judicios atunci când a înlăturat declaraţiile de retractare date de inculpatul Coman Neculai, apreciindu-le ca fiind nesincere şi date cu scopul evident de a obţine exonerarea sa şi a inculpatului Romanescu Eugen de răspundere penală.

Astfel, săvârşirea de către inculpatul Romanescu Eugen a unor acte de determinare a inculpatului Coman de a interveni pe lângă subordonaţii săi în

www.JURI.r

o

302

vederea favorizării candidatului Gheorghiţă Florin Daniel rezultă din procesul verbal de redare în formă scrisă a discuţiei ambientale purtată la data de 30.06.2009 între cei doi inculpaţi, interceptată în baza autorizaţiei emise de judecator (filele 27-41 vol. XXII d.u.p.), în cursul căreia inculpatul Romanescu își manifestă îngrijorarea pentru mersul anchetei penale și se arată preocupat de a da declaraţii care să corespundă cu cele făcute de inculpatul Coman Neculai.

Cu ocazia acestei discuții, inculpatul Romanescu i-a confirmat fostului preşedinte al comisiei de examen numele candidatului pentru care a intervenit, asigurându-l că a luat legătura cu el şi că acesta nu a dat declaraţii care să îi încrimineze, iar dacă va fi audiat, va declara că l-a vizitat doar pentru înmânarea unei invitaţii oficiale, urmând ca şi inculpatul Coman să menţioneze acelaşi lucru.

Ținând cont de cele anterior menționate, se apreciază ca fiind corectă concluzia instanței de fond în sensul că declaraţia dată de inculpatul Coman Neculai în faza de urmărire penală conţine o expunere completă şi credibilă a modului în care s-au derulat evenimentele şi s-au purtat discuţiile cu ocazia vizitei efectuate de inculpatul Romanescu la sediul Inspectoratului, cu atât mai mult cu cât martorul Gheorghiţă Florin Daniel a fost unul dintre cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost întocmite în fals de membrii comisiei de corectare (de inculpatul Deoşlea Liviu), fiind declarat, în mod nelegal, admis la concurs şi încadrat la I.S.U. „Dobrogea”.

În plus, declaraţiile martorului Gheorghiţă Florin Daniel (filele 79 vol. XXIV d.u.p, 51 vol. XXIII d.u.p., fila 34 vol. VIII dos. instanţă), precum şi ale tatălui său, martorul Gheorghiţă Vasile (fila 35 vol. VIII dos. instanţă) confirmă relaţiile de prietenie care îi leagă pe aceștia de inculpat, din perioada când Gheorghiţă Vasile administra sera Primăriei Medgidia, faptul că au discutat cu inculpatul despre înscrierea la concursul organizat la I.S.U. „Dobrogea” şi împrejurarea că martorul Gheorghiţă Florin Daniel s-a deplasat în perioada premergătoare examenului la sediul Inspectoratului, însoţit de inculpat, putându-se considera că a existat un interes deosebit al inculpatului Romanescu în sprijinirea candidatului Gheorghiță Florin Daniel.

În concluzie, motivat de faptul că inculpatul Coman Neculai nu a oferit nicio explicaţie credibilă pentru schimbarea atitudinii sale procesuale, se apreciază ca fiind corectă decizia instanței de fond de a valorifica în plan probator declaraţia dată de acest inculpat în faza de urmărire penală, pe 3.06.2009, apreciind că aceasta corespunde adevărului în privinţa aspectelor relatate în legătură cu faptele inculpatului Romanescu Eugen. Această

www.JURI.r

o

303

decizie este justificată și de împrejurarea că declaraţiile de retractare ale inculpatului Coman sunt contrazise de celelalte probe anterior menţionate, inclusiv de declaraţia inculpatului Romanescu dată în fața instanţei de fond, în cuprinsul căreia a arătat că nu a primit de la inculpatul Coman niciun document în legătură cu examenul

Împrejurarea că înmânarea invitaţiei a constituit doar un pretext pentru prezentarea candidatului Gheorghiţă Florin Daniel preşedintelui comisiei de examen - căruia inculpatul Romanescu Eugen i-a solicitat să facă demersuri pentru ca membrii comisiei de evaluare a lucrărilor scrise să îl declare admis - rezultă și din cele precizate de inculpatul Alexandrescu Gabriel în declarația dataă în fața instanței de fond: „Din cauza numărului mare de persoane, pentru operativitate am primit şi liste de la dnii Coman şi Costache. Erau liste olografe, afirm cu certitudine că era scrisul celor doi şi conţineau aproximativ 60 de nume fiecare. De pe listele date de dnii Coman şi Costache am făcut copii xerox, înapoindu-le originalele. Lista finala urma să fie completată ulterior. . . ”.

Aspectul a fost reconfirmat în fața instanței de recurs, când inculpatul Alexandrescu a declarat: „Cu aproximativ o săptămână înainte de examen am fost convocat de inculpatul Trandafir la sala de şedinţă spunându-mi-se să vin fără telefon , dar cu laptopul de serviciu. La faţa locului l-am găsit pe inculpat, împreună cu inculpaţii Coman şi Costache, iar pe drum m-am întâlnit şi cu inculpatul Niculae Andrei. Acolo mi s-a spus că instituţia are nişte obligaţii cu referire la prefectură, la şefii de arme, în sensul că anumiţi candidaţi la examen trebuie ajutaţi fără a se preciza şi modalitatea. Inculpatul Trandafir avea nişte bileţele, iar inculpaţii Costache şi Coman aveau nişte liste (nume înscrise pe coli A4). S-a început cu dictarea numelor de către inculpatul Trandafir, însă ulterior operaţiunea a fost făcută în birou, sens în care am luat doar cele 2 liste pe care le-am fotocopiat, restituind originalul. Pe lista lui Coman erau 60 de persoane , iar pe lista lui Costache 64. La acel moment s-au adăugat 40-45 de pe lista lui Trandafir. Am întocmit o singură listă cuprinzând numele de la cele 3 persoane. . . . Lista mi-a fost predată personal (in mână) atât de către inculpatul Costache cât şi de inculpatul Coman şi tot in această manieră le-am şi restituit originalele după ce le-am fotocopiat.”

Inculpatul Coman a declarat în fața instanței de recurs că „Este real faptul că m-am întâlnit cu inculpatul Romanescu. Cu acea ocazie acesta mi-a înmânat o invitaţie la o manifestare oficială, vorbindu-mi însă şi de un nepot de-al lui al cărui nume mi l-am şi notat şi mi-a cerut să îl ajut. Ajutorul pe care i l-am dat s-a rezumat la o documentaţie referitoare la modul de desfăşurare a

www.JURI.r

o

304

examenului”, însă ultimul aspect menționat de inculpat a fost infirmat de declarația inculpatului Romanescu din fața primei instanțe, în care acesta a arătat că nu a primit de la inculpatul Coman niciun document în legătură cu examenul.

Inculpatul Coman a mai menționat în depoziția sa din recurs: “Nu neg faptul că numele acelei persoane s-ar fi regăsit pe lista lărgită cuprinzând numele celor 400 de persoane ce urmau a fi favorizate.”

În concluzie, contrar susținerilor inculpatului Romanescu, din probele expuse anterior rezultă că în perioada premergătoare probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la specialitatea „servanţi – conducători auto”, inculpatul Romanescu Eugen, cu intenţie, l-a îndemnat pe inculpatul Coman Neculai să-şi încalce atribuţiile de serviciu şi să-i determine, la rândul său, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise să-şi îndeplinească defectuos îndatoririlor ce le reveneau, pentru a-l favoriza și pe candidatul Gheorghiţă Florin Daniel, în scopul declarării acestuia ca fiind admis la concurs şi angajat la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul altui concurent, care, chiar dacă ar fi obţinut notă de trecere, să fie declarat respins, iar locul său să fie ocupat de martorul menţionat.

Deşi din materialul probator nu rezultă îndemnul expres al inculpatului Romanescu adresat preşedintelui comisiei de examen în sensul încălcării de către acesta şi de ceilalţi membri ai comisiei de corectare a atribuţiilor de serviciu, se reţine că inculpatul a exercitat acţiunea de determinare tocmai în vederea îndeplinirii defectuoase a actelor ce intrau în sfera acestor îndatoriri, fiind conştient de faptul că favorizarea unui candidat pentru a promova pe nedrept examenul nu se poate realiza decât prin exercitarea atribuţiilor de serviciu în mod abuziv de către persoanele responsabile de organizarea şi desfăşurarea acestuia.

Încadrarea juridică reținută de prima instanță este apreciată că fiind corectă, nefiind relevant, din acest punct de vedere, dacă inițiativa menționării candidatului Gheorghiţă a aparținut inculpatul Romanescu sau inculpatului Coman Neculai, cât timp este evident că până la vizita efectuată de inculpatul Romanescu, inculpatul Coman nu avea intenția de a îndeplini acte de determinare a membrilor comisie în scopul îndeplinirii defectuoase a atribuțiilor de serviciu și favorizării acestui candidat, în mod particular.

Cât privește critica formulată de inculpat privind nelegalitatea reţinerii la încadrarea juridică a infracţiunii de fals intelectual în concurs cu infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice, instanța de recurs constată că prin sentința pronunțată, instanța de fond a procedat la achitarea inculpatului

www.JURI.r

o

305

Romanescu Eugen pentru săvârşirea infracţiunii de instigare la fals intelectual, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, cât și pentru săvârșirea infracțiunii de instigare la uz de fals, prevăzută de art.25 Cod penal raportat la art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.18 alin.1 din Legea nr.78/2000, aspect ce face inutil analizarea susținerilor inculpatului.

În consecință, având în vedere considerentele anterior expuse, constatând că prima instanță a realizat o corectă apreciere a situației de fapt și o încadrare juridică corespunzătoare, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție concluzionează că și această critică, în ansamblul său, este neîntemeiată.

6. Inculpații Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Creţu Sorin Marius, Dumitrescu Laurenţiu George, Tănase Mihai, Bugnar Adrian Mihai și Gaicu Dănuţ Mihail au formulat critici ce vizează, în ansamblu, modalitatea de reținere de către instanța de fond a situației de fapt, încadrarea juridică a faptelor săvârșite de inculpați, dar și greșita respingere a cererii de restituire a cauzei la parchet, pentru refacerea rechizitoriului.

Astfel, inculpații Deoșlea Liviu și Niculae Florin au susținut că au fost greșit condamnați pentru săvârșirea infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, întrucât, pe de o parte, inculpații nu au obţinut vreun folos patrimonial sau nepatrimonial, iar pe de altă parte, niciuna dintre cerințele alternative de neîndeplinire sau de îndeplinire în mod defectuos a unui act nu este întrunită în cauză (art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală).

Cu referire la aceeași infracțiune, inculpații Datcu Costel și Bugnar Marius Sorin au criticat sentința pronunțată de instanța de fond, întrucât au considerat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale acestei infracțiuni (art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală).

Inculpații Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Creţu Sorin Marius au formulat critici referitoare la greșita respingere de către prima instanță a cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de fals intelectual în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, apreciind că foile de concurs întocmite de candidaţi nu întrunesc condiţiile prevăzute de art.150 Cod penal. De asemenea, au solicitat achitarea, atât pentru infracțiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată, cât și pentru infracțiunea de uz de fals, invocând faptul că probele administrate în cauză nu au dovedit că cei doi ar fi falsificat vreo

www.JURI.r

o

306

foaie de examen sau că ar fi participat în vreun fel la activităţile desfăşurate ulterior încheierii activităţii de notare a candidaţilor.

Inculpații Dumitrescu Laurențiu și Tănase Mihai au formulat o critică de nelegalitate a hotărârii pronunțate de către prima instanță, invocând greșita constatare de către instanță a regularității actului de sesizare a instanței. Au susținut că, în realitate, instanța de fond ar fi trebuit să dispună restituirea cauzei la procuror pentru refacerea rechizitoriului, care nu menționa numărul de acte materiale incluse în conținutul constitutiv al infracțiunilor reținute în sarcina lor și au invocat afectarea dreptului inculpaților la apărare. Totodată, au apreciat că simpla completare de către inculpaţi a numelor şi a datelor candidaţilor pe colţul din dreapta a foii, în absenţa aplicării unei note pe acel formular de răspuns, nu putea să producă consecinţele juridice impuse de lege pentru reţinerea acestor infracțiuni și au invocat faptul că instanța de fond ar fi trebuit să rețină săvârșirea infracţiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000 doar cu privire la persoanele care au beneficiat de pe urma activității desfășurate de către inculpați, în calitate de corectori.

Inculpatul Bugnar Adrian Mihai a considerat că în cauză nu sunt întrunite elementele constitutive ale infracțiunii prevăzute de art.132 din Legea nr.78/2000, nefiind îndeplinită condiția obţinerii unui avantaj patrimonial sau nepatrimonial, pentru sine sau pentru altul, iar inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail a considerat că în mod greșit a procedat prima instanță la condamnarea sa pentru faptele pentru care a fost trimis în judecată.

Analizând criticile invocate de recurenții inculpați Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Datcu Costel, Niculae Florin, Dumitrescu Laurențiu George, Tănase Mihai, Crețu Sorin Marius, Bugnar Adrian Mihai, Gaicu Dănuţ Mihail și Cioroiu Nicuşor Ciprian, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

i) Prin hotărârea pronunțată, în urma stabilirii situației de fapt astfel cum a rezultat din probele administrate, prima instanță a apreciat, sub un prim aspect, că faptele inculpaţilor Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Datcu Costel, Niculae Florin, Dumitrescu Laurențiu George, Tănase Mihai, Crețu Sorin Marius, Bugnar Adrian Mihai, Gaicu Dănuţ Mihail și Cioroiu Nicuşor Ciprian care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au contribuit la întocmirea, în fals - prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnăturii - a unui număr de: 50 foi de răspuns pentru tot atâți candidați – inculpatul Bugnar Marius Sorin, 44 de foi de

www.JURI.r

o

307

răspuns pentru tot atâţia candidaţi – inculpatul Deoșlea Liviu, 48 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Datcu Costel, 31 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Niculae Florin, 26 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Dumitrescu Laurențiu George, 7 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Tănase Mihai, 14 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Crețu Sorin Marius, 28 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Bugnar Adrian Mihai, 12 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail și 11 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi - inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian, de aşa manieră încât acești concurenți să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, iar, la data de 16 august 2007 au folosit respectivele lucrări, prin înscrierea notelor obţinute prin fals de candidaţi în documentele centralizatoare ale rezultatelor examenului, în scopul declarării lor ca fiind admişi și în detrimentul altor concurenţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi întrunesc elementele constitutive ale infracţiunilor de fals intelectual în formă continuată, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal şi uz de fals în formă continuată, prevăzută de art.291 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (inculpatul Bugnar Marius Sorin - 50 acte materiale, inculpatul Deoşlea Liviu - 44 acte materiale, inculpatul Datcu Costel - 48 acte materiale, inculpatul Niculae Florin - 31 acte materiale, inculpatul Dumitrescu Laurențiu George - 26 acte materiale, inculpatul Tănase Mihai - 7 acte materiale, inculpatul Creţu Sorin Marius - 14 acte materiale, inculpatul Bugnar Adrian Mihai - 28 acte materiale, inculpatul Gaicu Dănuț Mihail - 12 acte materiale și inculpatul Cioroiu Nicușor Ciprian - 11 acte materiale).

Sub un al doilea aspect, instanța de fond a considerat că faptele inculpaţilor Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Datcu Costel, Niculae Florin, Dumitrescu Laurențiu George, Tănase Mihai, Crețu Sorin Marius, Bugnar Adrian Mihai, Gaicu Dănuţ Mihail și Cioroiu Nicuşor Ciprian care, la data de 15 august 2007, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise, în mod repetat şi în baza aceleiaşi rezoluţii infracţionale, au încălcat obligaţiile stabilite prin Anexa 3 a Ordinului Inspectorului General nr. 42541/04.07.2007, prin care a fost reglementată metodologia - cadru de desfăşurare a probei de verificare a cunoştinţelor teoretice ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi

www.JURI.r

o

308

obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate şi obţinând pentru aceştia din urmă un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate, întrunesc elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, în formă continuată, prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000, raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal (inculpatul Deoşlea - 44 acte materiale, inculpatul Bugnar Marius Sorin - 50 acte materiale, inculpatul Datcu - 48 acte materiale, inculpatul Niculae - 31 acte materiale, inculpatul Dumitrescu - 26 acte materiale, inculpatul Tănase - 7 acte materiale, inculpatul Ţîncâ - 25 acte materiale, inculpatul Creţu - 14 acte materiale, inculpatul Bugnar Adrian Mihai - 28 acte materiale, inculpatul Gaicu - 12 acte materiale, inculpatul Cioroiu - 11 acte materiale, inculpatul Alecu – 4 acte materiale).

ii) în ce privește critica de nelegalitate a sentinței atacate formulată de inculpații Dumitrescu Laurențiu George și Tănase Mihail, instanţa de recurs reţine că la termenul de judecată din data de 25 aprilie 2012, anterior acordării cuvântului la dezbateri, reprezentantul Ministerului Public a precizat numărul actelor materiale ce trebuie reţinute în sarcina fiecărui inculpat cu privire la care s-a făcut aplicarea dispoziţiilor art.41 alin.2 Cod penal, indicând pentru inculpatul Dumitrescu Laurențiu George un număr de 2 acte materiale și pentru inculpatul Tănase Mihail un număr de 4 acte materiale.

Într-adevăr, în ciuda celor precizate de către Ministerul Public, instanța de fond l-a condamnat pe inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George pentru săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual, uz de fals și abuz în serviciu contra intereselor persoanelor dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial, toate în formă continuată, reținând în sarcina acestuia săvîrșirea a 26 de acte materiale, iar pe inculpatul Tănase Mihai pentru săvârșirea acelorași infracțiuni, reținându-se în sarcina inculpatului un număr de 7 acte materiale.

Tot din cuprinsul încheierii de şedinţă din 25 aprilie 2012 mai rezultă că prima instanţă a ținut seama de precizările parchetului de la respectivul termen de judecată doar în măsura în care acestea nu modificau situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu, motivat de faptul că obiectul judecăţii este strict determinat de cuprinsul actului de inculpare.

www.JURI.r

o

309

Astfel cum s-a mai precizat și în legătură cu critica similară formulată de către inculpatul Costache Viorel, nu se poate considera că precizările reprezentantului parchetului privind numărul de acte materiale ce ar trebui reținute în sarcina inculpaților au fost de natură a afecta dreptul la apărare al inculpaților, întrucât, chiar şi fără a ţine cont de perioada desfăşurării urmăririi penale, la care inculpații au participat, fiindu-le asigurate toate drepturile şi garanţiile procesuale, rechizitoriul întocmit în cauză a fost înregistrat pe rolul instanţei la data de 20 iulie 2009, iar primul termen de judecată a fost acordat la 30 septembrie 2009. Se observă lesne că perioada de timp scursă până la data de 25 aprilie 2012 a fost fiind mai mult decât suficientă pentru pregătirea apărării inculpaților.

În lumina textelor legale incidente (art.264 alin.1, art.317 Cod procedură penală) Completul de 5 Judecători apreciază că prima instanță a procedat corect atunci când a decis că menţiunile făcute oral de reprezentantul Parchetului în şedinţa publică din data de 25.04.2012 pot fi avute în vedere numai în măsura în care acestea nu modifică situaţia de fapt reţinută în rechizitoriu (care menționează activități desfășurate de inculpați în legătură cu toate cele 205 foi de răspuns întocmite pentru candidații favorizați).

S-a stabilit deci că procurorul nu poate realiza prin precizările sale orale o restrângere a activităţii infracţionale, dacă această activitate este prezentată de actul de inculpare şi dovedită de probele administrate în cauză.

Legea nu prevede, nici măcar enumerativ, care sunt cauzele care pot justifica o eventuală dispoziţie a instanţei de desesizare pentru refacerea rechizitoriului, însă astfel de cauze nu pot fi decât vicii intrinseci actului de sesizare care privesc, de exemplu: necompetenţa materială, personală ori funcţională a procurorului titular al rechizitoriului; absenţa dispoziţiei de punere în mişcare a acţiunii penale, dacă acuzarea nu a fost formulată anterior prin ordonanţă; absenţa dispoziţiei de trimitere în judecată; omisiunea completă a arătării în dispozitivul rechizitoriului a persoanei şi/sau a faptei pentru care este sesizată instanţa; ambiguitatea încadrării juridice aduse faptei/faptelor; absenţa verificărilor impuse de art.264 alin.3 Cod procedură penală; absenţa părţii expozitive a rechizitoriului ori o motivare a acestuia echivocă, incompletă şi în contradicţie cu dispozitivul sau cu normele elementare de drept; contradicţii existente între starea de fapt şi încadrarea juridică dată faptei prin actul de sesizare.

Neregularităţile anterioare şi extrinseci rechizitoriului, strecurate pe durata desfăşurării urmăririi penale, cum sunt nelegala începere a urmăririi penale, necompetenţa organului de cercetare penală, neinformarea

www.JURI.r

o

310

învinuitului/inculpatului asupra cauzei şi naturii acuzaţiei, neaudierea sau audierea informă a învinuitului/inculpatului, omisiunea prezentării materialului de urmărire penală ori prezentarea acestuia contrar dispoziţiilor legale pertinente, iregularitatea obţinerii probelor sau omisiunea identificării tuturor persoanelor care urmează să fie citate în instanţă nu se circumscriu cauzelor care atrag aplicarea art.300 cod procedură penală. Pentru aceste vicii există alte remedii de reparare care pot fi, în funcţie de specificul neregulii: invocarea nulităţii relative, prevalarea de procedura instituită de art.332 Cod procedură penală, implicarea instanţei, cu concursul procurorului şi al părţilor, în identificarea şi chemarea tuturor celor care contribuie la justa soluţionare a litigiului.

Împrejurarea că, în speţă, procurorul nu a menționat expres în rechizitoriu numărul de acte materiale incluse în conținutul constitutiv al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților, făcând referire generic la activități desfășurate de inculpați în legătură cu toate cele 205 foi de răspuns întocmite pentru candidații favorizați sau că a restrâns numărul actelor materiale în cursul judecării cauzei în fața instanței de fond, nu constituie nereguli dintre cele care afectează valabilitatea actului de sesizare şi pentru a căror remediere nu există altă cale decât restituirea cauzei în vederea refacerii rechizitoriului.

În acelaşi timp, aceste împrejurări nu se încadrează între viciile de formă expres şi limitativ prevăzute de art.332 Cod procedură penală, astfel încât acoperirea lor să implice o dispoziţie de dezînvestire a instanţei cu consecinţa reluării urmăririi penale.

Contrar susținerilor inculpaților Dumitrescu și Tănase, ceea ce se solicita de către procuror instanţei de fond nu era, nicidecum, o extindere a procesului penal cu privire la alte fapte sau infracțiuni decât cele menționate în rechizitoriu, ci, dimpotrivă, o limitarea activităţii infracţionale a inculpaților doar la anumite fapte din cele menționate în rechizitoriu (falsificarea a 205 foi de răspuns).

Ținând cont de modul de individualizare a actelor materiale realizat de raportul de expertiză grafoscopică întocmit în cauză, instanţa de fond a avut în vedere, pentru fiecare inculpat, un număr de acte materiale egal cu cel al foilor de concurs întocmite în fals de acesta, indiferent de natura contribuţiei sale, constând fie în completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi a răspunsurilor la testul grilă, fie în aplicarea notei şi semnăturii, fie în efectuarea tuturor acestor operaţiuni.

www.JURI.r

o

311

În analiza sa, instanța de fond a pornit, în mod corect, de la împrejurarea că inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 2 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 24 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în total fiind avute în vedere un număr 26 de acte materiale. În mod similar s-a procedat şi cu inculpatul Tănase Mihai, analizându-se completarea de către acesta a rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 4 candidaţi și aplicarea notei şi semnăturii în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 3 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, deci în total 7 acte materiale.

Cum obiectivul activității de judecată este determinat strict de cuprinsul actului de inculpare, în mod corect, instanța de fond a stabilit că singurul remediu procesual în ipoteza absenţei unor probe care să demonstreze activitatea infracţională, în ansamblul ei, este acela al aplicării dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a raportat la art.10 Cod procedură penală.

În consecinţă, în lumina acestor considerente, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va respinge critica, ca neîntemeiată.

iii) cu referire la celelalte critici formulate, instanţa de recurs reţine că mijloacele de probă avute în vedere de către instanța de fond au fost, în primul rând, declarațiile date de către inculpați în faza de urmărire penală, atât cele de la filele 24-26, 30-33, 36-72 vol. VI d.u.p., filele 17, 23, 34, 63, 80, 108, 234, 277, 311, 344, 349 vol. X d.u.p., filele 195, 199 vol. IX d.u.p., când inculpații au susţinut desfăşurarea cu respectarea legii şi metodologiei a concursului ce a avut loc la I.S.U. „Dobrogea” în vara anului 2007, dar și declarațiile date de aceștia după punerea în mişcare a acţiunii penale împotriva lor, din curpinsul cărora reiese că inculpații şi-au schimbat radical poziţia procesuală, pe care şi-au menţinut-o până la finalizarea cercetării judecătoreşti. Astfel, inculpaţii Dumitrescu Laurenţiu George (filele 3-4 vol. XXIII d.u.p., 49 şi urm. vol. XX d.u.p.), Cioroiu Nicuşor Ciprian (filele 70, vol. XXI d.u.p., 55 şi urm. vol. XX d.u.p.), Gaicu Dănuţ Mihail (filele 139 şi urm. vol. XIX d.u.p., 68 şi urm. vol. XXI d.u.p., 101 şi urm. vol. XXIV d.u.p.), Tănase Mihai (filele 188 şi urm. vol. XXIII d.u.p., 59 şi urm. vol. XX d.u.p.) şi Ţîncă Dumitru (filele 198 şi urm. vol. XXIII d.u.p., 51 şi urm. vol. XX d.u.p.) au recunoscut faptele comise, iar inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel şi Deoşlea Liviu au

www.JURI.r

o

312

formulat autodenunţuri (filele 10, 77, 107, 121, 147, 169 vol. XXIII d.u.p.) şi au dat declaraţii ample, în care au prezentat în amănunt etapele activităţii de fraudare a examenului şi contribuţia fiecărui participant – atât cea proprie cât și cea a coinculpaților- la săvârșirea faptelor, respectiv împrejurările care au precedat, au însoţit şi au urmat comiterii acestora (filele 96, 99, 104, 106, 109, 112 şi urm., 164-169 vol. XIX d.u.p.).

Audiați de prima instanță, în declarațiile din 14.11.2011, 29.11.2011, 13.12.2011, 4.01.2012 și 5.01.2012 inculpaţii Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel şi Deoşlea Liviu au reiterat împrejurările relevate în depozițiile ce au succedat formulării autodenunțurilor, recunoscând participarea lor şi contribuţia concretă la activitatea de falsificare a foilor de răspuns pentru candidaţii favorizaţi şi de denaturare a rezultatelor examenului, în scopul declarării ca admiși, pe nedrept, a respectivilor concurenţi.

Și inculpații Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Gaicu Dănuţ Mihail, Tănase Mihai şi Ţîncă Dumitru și-au menținut poziția de recunoaştere a propriilor fapte cu ocazia audierii lor de către prima instanță, ba chiar au precizat și alte aspecte, apreciate ca fiind esențiale, cu privire la împrejurările comiterii faptelor, participarea celorlalţi inculpaţi şi contribuţia cadrelor din conducerea unităţii la luarea şi punerea în practică a deciziei de fraudare a examenului (declaraţii din 13.12.2011, 4.01.2012, 5.01.2012, 6.01.2012).

Din aceste declarații și din cele date de martorii - membri ai comsiei de corectare a lucrărilor scrise a rezultat contribuţia concretă a fiecărui inculpat la activitatea infracțională, dar şi faptul că inculpații au fost determinaţi să comită faptele de către superiorii lor, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai.

Relevante, sub aspectul participării inculpaţilor Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai și Ţîncă Dumitru la acţiunea de fraudare a examenului, au mai fost considerate autodenunţurile făcute la data de 15.05.2009 de inculpaţii Alexandrescu Gabriel şi Niculae Andrei Gabriel (filele 79, 91 şi urm. vol. XIX d.u.p.), declaraţiile date de aceştia în faţa procurorului la 18.05.2009 şi 25.05.2009 (filele 75, 86, 160, 162 şi urm. vol. XIX d.u.p.), menţinute în totalitate în cursul cercetării judecătoreşti (declaraţii din 19.10.2011), depoziţiile martorilor Ştefan Radu (filele 237-243 vol. VI dos. instanţă) şi Popa Marian (filele 272-274 vol. VII dos. instanţă), precum şi concluziile raportului de constatare tehnico-ştiinţifică grafoscopică nr.

www.JURI.r

o

313

747.166/2.09.2008 (filele 16 şi urm. vol. VIII d.u.p.) şi ale raportului de expertiză grafoscopică nr.747.670/5.02.2009 (filele 77 şi urm. vol. XI d.u.p.), ambele efectuate în cursul urmăririi penale şi necontestate de niciunul dintre inculpaţi.

Sub un prim aspect, instanța de recurs constată că, în raport cu toate probele anterior enumerate, ce se coroborează între ele, rezultă cu evidență că în data de 15 august 2007, inculpaţii, în calitate de membri ai comisiei de evaluare a lucrărilor scrise la specialitatea „servanţi – conducători auto”, fiind îndemnați de conducerea unităţii, și-au încălcat, în mod repetat, obligaţiile ce le reveneau pe parcursul activităţii de corectare şi au întocmit, în fals, un număr total de 205 foi de răspuns pentru tot atâţia candidaţi, astfel încât aceştia să obţină note mari care să le permită promovarea concursului, cauzând, prin aceasta, o vătămare a intereselor legale ale unui număr de 31 de candidaţi care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi (pentru că posturile lor au fost ocupate de concurenţii ale căror lucrări au fost falsificate). În acest mod, inculpații au obținut pentru candidații favorizați un avantaj patrimonial constând în încadrarea lor ilegală la I.S.U. „Dobrogea”, în detrimentul candidaţilor persoane vătămate.

Contrar susținerilor inculpaților Deoșlea Liviu și Niculae Florin, Datcu Costel și Bugnar Sorin Marius, analiza probelor administrate a reliefat că deși au înțeles semnificația faptelor solicitate de către conducerea unității, temându-se că o eventuală opoziţie i-ar costa locul de muncă şi ar avea repercusiuni asupra familiilor lor, inculpaţii s-au conformat dispoziţiilor primite şi au încălcat, în mod repetat, atribuţiile ce le reveneau potrivit Ordinului nr. 42541/04.07.2007 al Inspectorului General, Anexa 3, pct. 3 paragr.2 şi 3, care prevedea că, mai întâi „se aplică grila de corectare a testelor şi se calculează de către membrii comisiei punctajul obţinut, care se trece pe lucrare”, iar „după ce toate lucrările au fost corectate, acestea se desigilează, rezultatele fiind centralizate într-un borderou”.

Prin acţiunile lor, de încălcare repetată a atribuţiilor de serviciu, prin îndeplinirea defectuoasă a actelor la care erau obligaţi potrivit legii şi metodologiei, inculpaţii au cauzat o vătămare intereselor legale ale acelor candidaţi care, obţinând note de trecere, trebuiau declaraţi admişi la concurs şi încadraţi la I.S.U. „Dobrogea”, dar care, în urma acţiunilor frauduloase ale inculpaţilor, au fost, pe nedrept, respinşi la examen, cu consecinţa neangajării pe posturile pentru care au concurat.

Se apreciaza că din probele administrate a rezultat că toţi inculpaţii au prevăzut că, prin acţiunile lor, aduc atingere intereselor legale ale unor

www.JURI.r

o

314

persoane şi procură un avantaj patrimonial injust altora, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor, astfel că în mod corect a reținut prima instanță că forma de vinovăție cu care au acţionat inculpații este aceea a intenţiei directe.

O critică învederată de inculpații Deoșlea Liviu, Niculae Florin și Bugnar Adrian Mihai se referă la necesitatea reținerii la încadrarea juridică doar a infracţiunii prevăzute de art.246 Cod penal, nu și a celei incriminate de art.132 din Legea nr.78/2000, susținându-se că inculpații nu au obţinut vreun folos patrimonial sau nepatrimonial din activitatea infracțională.

Potrivit art.132 din Legea nr.78/2000, reprezintă infracţiune asimilată celor de corupţie infracţiunea de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, dacă funcţionarul public a obţinut pentru sine sau pentru altul un avantaj patrimonial sau nepatrimonial.

Elementul distinctiv al acestei infracțiuni este îndeplinit, în speță, prin aceea că avantajul obţinut de inculpaţi prin comiterea infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor a constat în procurarea unui folos patrimonial pentru alţii, respectiv pentru candidaţii declaraţi, în mod nelegal, admişi la concurs, care au fost încadraţi pe nedrept la I.S.U. „Dobrogea.”

Având în vedere că în conținutul noțiunii de avantaje patrimoniale ce pot fi procurate prin săvîrșirea infracțiunii se cuprinde orice folos sau profit evaluabil în bani, ce conduce la creşterea sau consolidarea patrimoniului persoanei, se apreciază că susținerile inculpaților referitoare la aceea că nu ar fi obţinut personal niciun avantaj material sau de altă natură în urma comiterii faptelor pentru care au fost condamnați nu sunt relevante, sub aspectul existenţei infracţiunii de corupţie analizată.

Având în vedere considerentele anterior prezentate, în deplin acord cu prima instanță și în contradicție cu susținerile inculpaților Deoșlea Liviu, Gaicu Mihail Dănuț, Datcu Costel, Niculae Florin, Bugnar Marius Sorin, Bugnar Adrian Mihai și Tănase Mihail, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată ca fiind întrunite în cauză elementele constitutive ale infracţiunii de abuz în serviciu contra intereselor persoanelor, în varianta prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal și art.75 lit.a Cod penal, faţă de împrejurarea cooperării celor 12 inculpaţi, împreună cu superiorii lor şi cu Costache Viorel, la săvârşirea respectivelor infracţiuni.

Prin urmare, în cauză nu sunt aplicabile dispozițiile art.3859 alin.1 pct.12 Cod procedură penală

www.JURI.r

o

315

Sub un al doilea aspect, cu referire la infracțiunea de fals intelectual reținută de prima instanță în sarcina inculpaților, din ansamblul probelor administrate au reieșit următoarele:

După citirea de către fiecare inculpat, cu voce tare, a numelor candidaţilor consemnate pe foile de concurs care îi reveneau, dacă respectivele nume figurau pe lista aflată în posesia inculpatului Alexandrescu, se proceda la plăsmuirea unei noi lucrări, prin completarea rubricilor din colţul dreapta sus al foii de concurs în alb cu datele de identitate ale candidatului şi înscrierea răspunsurilor corecte, conform grilei de corectare, astfel încât să rezulte note foarte mari, care să permită concurenţilor favorizaţi promovarea examenului. Ulterior, alţi inculpaţi aplicau notele în calitate de corector „1" şi corector „2", după care foile de răspuns erau sigilate în colţul din dreapta sus, prin îndoirea acestuia şi aplicarea unei etichete autocolante. În final, lucrările au fost ştampilate, fără a se mai ține seama de repartizarea iniţială a ştampilelor pe sălile de concurs, aplicându-se aleatoriu, fără a se corela numele candidatului cu sala de examen în care acesta susţinuse testul scris şi cu tipul de ştampilă repartizat pentru secretizarea lucrărilor din respectiva locaţie.

Instanța de recurs apreciază drept corectă concluzia instanței de fond în sensul că în maniera anterior prezentată au fost întocmite în fals un număr de 205 lucrări, întrucât unii dintre inculpaţi s-au limitat la aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Alecu Viorel, Gaicu Dănuţ Mihail, Cioroiu Nicuşor Ciprian), alții la completarea rubricilor foilor de concurs în alb (inculpatul Bugnar Adrian Mihai), în timp ce alţii au realizat ambele activități, prin completarea atât a menţiunilor privind datele de identitate ale candidatului şi a răspunsurilor la testul grilă în ce privește unele dintre lucrări, cât și, în cazul altora, şi /numai prin aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2" (inculpaţii Datcu Costel, Creţu Sorin Marius, Bugnar Marius Sorin, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Dumitrescu Laurenţiu George, Tănase Mihai).

Totodată, centralizând numărul de lucrări la falsificarea cărora a contribuit fiecare inculpat, în vederea stabilirii actelor materiale ce intră în conţinutul fiecărei infracţiuni comisă de aceştia, prima instanță a constatat, în mod justificat de probele administrate în cauză, anterior enumerate, următoarele:

- inculpatul Bugnar Marius Sorin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 45 de candidaţi, dintre

www.JURI.r

o

316

care pe 12 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1”; totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 2” pe alte 5 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi; prin urmare, în sarcina acestui inculpat s-au reținut, în mod corect, un număr de 50 de acte materiale;

- inculpatul Deoşlea Liviu a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 40 de candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 4 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 44 de acte materiale;

- inculpatul Datcu Costel a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 35 de candidaţi, dintre care pe 3 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1 sau 2”; totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 13 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 48 de acte materiale;

- inculpatul Niculae Florin a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 24 de candidaţi, dintre care pe 4 a aplicat şi nota cu semnătura, în calitate de „corector 1 sau 2” ; totodată, a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 7 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 31 de acte materiale;

- inculpatul Bugnar Adrian Mihai a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 28 de candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 28 de acte materiale;

- inculpatul Dumitrescu Laurenţiu George a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 2 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 24 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 26 de acte materiale;

- inculpatul Tănase Mihai a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 4 candidaţi şi a aplicat nota şi

www.JURI.r

o

317

semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 3 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 7 de acte materiale;

- inculpatul Creţu Sorin Marius a completat rubricile referitoare la datele de identitate ale concurenţilor şi răspunsurile la testul grilă pe formularele de răspuns întocmite pentru un număr de 10 candidaţi şi a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1 sau 2” pe alte 4 foi de concurs întocmite pentru alţi candidaţi, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 14 de acte materiale;

- inculpatul Gaicu Dănuţ Mihail a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 1” pe 12 foi de concurs, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 12 de acte materiale, iar

- inculpatul Cioroiu Nicuşor Ciprian a aplicat nota şi semnătura în calitate de „corector 2” pe 11 foi de concurs, în sarcina acestui inculpat reținându-se, în mod corect, un număr de 11 de acte materiale.

Cu privire la criticile formulate de inculpații Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Creţu Sorin Marius privind greșita respingere de către prima instanță a cererii de schimbare a încadrării juridice din infracţiunea de fals intelectual, prevăzută de art.289 Cod penal, cu referire la art.17 alin.1 lit.c din Legea nr.78/2000, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal şi art.75 lit.a Cod penal, în infracţiunea de fals în înscrisuri sub semnătură privată prevăzută de art.290 Cod penal, cu aplicarea art.41 alin.2 Cod penal (susținându-se că foile de concurs întocmite de candidaţi nu întrunesc condiţiile prevăzute de art.150 Cod penal), Completul de 5 Judecători constată următoarele:

Cu ocazia judecării fondului, această schimbare în încadrarea juridică a fost solicitată, în temeiul art.334 Cod Procedură penală, de către inculpaţii Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Ţîncâ Dumitru, care au considerat că lucrările scrise ale candidaţilor nu sunt înscrisuri oficiale, ci înscrisuri sub semnătură privată.

Potrivit dispozițiilor art.150 alin.2 Cod penal, înscrisurile oficiale sunt acele înscrisuri care emană de la o unitate din cele la care se referă art.145 Cod penal sau care aparţin unei asemenea unităţi.

Aşa cum în mod corect a interpretat prima instanță, din analiza textului de lege rezultă că înscrisurile oficiale nu sunt doar acelea emise, confirmate sau întocmite de o unitate din cele prevăzute de art.145 Cod penal, ci şi înscrisurile care aparţin unei asemenea entităţi, în sensul că au fost depuse şi înregistrate la o astfel de unitate, indiferent dacă emană de la o altă unitate publică sau de la un particular.

www.JURI.r

o

318

Astfel, în urma aplicării ştampilei Inspectoratului pe lucrări și înregistrării lor în borderourile de predare întocmite şi semnate la finalul probei scrise atât de candidaţi, cât şi de membrii comisiei de examen, foile de răspuns elaborate de candidaţii înscrişi la concurs au dobândit caracterul unor înscrisuri oficiale, aparţinând unităţii la care au fost depuse şi care le-a înregistrat în propriile evidenţe.

Conform art.289 Cod penal, infracţiunea de fals intelectual reprezintă „falsificarea unui înscris oficial cu prilejul întocmirii acestuia, de către un funcţionar aflat în exerciţiul atribuţiilor de serviciu, prin atestarea unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului ori prin omisiunea cu ştiinţă de a insera unele date sau împrejurări.”

Elementul material al laturii obiective îl constituie o activitate de falsificare a unui înscris oficial în conţinutul său. Această activitate se poate realiza fie prin acţiunea de atestare a unor fapte sau împrejurări necorespunzătoare adevărului, fie prin inacţiune, adică prin omisiunea de a insera unele date sau împrejurări.

În speță, prin completarea rubricilor referitoare la datele de identitate ale concurenţilor, a răspunsurilor corecte şi/sau aplicarea notei şi semnăturii, chiar cu prilejul corectării lucrărilor, inculpații au falsificat respectivele înscrisuri în chiar conţinutul lor, alterând adevărul cu privire la aspectele pe care acestea erau destinate să le probeze, prin atestarea, în mod nereal, că respectivii candidaţi ar fi răspuns corect la întrebările cuprinse în testul grilă şi că notele acordate corespund pregătirii şi nivelului lor de cunoştinţe, acțiuni ce se circumscriu elementului material al laturii obiective a infracţiunii de fals intelectual.

Totodată, pentru a putea produce consecinţe juridice, lucrările candidaţilor trebuiau evaluate și notate, aspecte certificate prin semnătura corectorului, numai din acel moment încrisurile respective dobândind aptitudinea de a da naştere, a modifica sau a stinge un drept sau o obligaţie ori de a genera alte efecte juridice, astfel că în cauză este îndeplinită și condiția falsificării înscrisurilor cu prilejul întocmirii acestora.

Cum corectarea și notarea foilor de răspuns ale candidaților a avut loc cu ocazia întocmirii acestora, contrar criticilor formulate de către inculpații Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Crețu Marius, se constată ca fiind îndeplinite condiţiile menționate de art.289 Cod penal, în mod corect fiind respinsă de către prima instanță cererea de schimbare a încadrării juridice formulată de inculpații Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Ţîncâ Dumitru.

www.JURI.r

o

319

Sub al treilea aspect, din ansamblul probelor administrate în cauză a mai rezultat că la data de 16 august 2007, inculpaţii au redesigilat și renumerotat foile de concurs ale candidaţilor înscrişi la categoria „servanţi – conducători auto”, după care le-au folosit în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals. Notele obţinute de candidaţii ale căror lucrări fuseseră falsificate au fost introduse în tabelul cu rezultatele finale ale concursului, afişat la sediul Inspectoratului pe 20 august 2007 (filele 42-55 vol.XII d.u.p.) şi au fost consemnate în procesul verbal încheiat la data de 21 august 2007 cu ocazia finalizării examenului (filele 23-43 vol.XIII d.u.p.), pe baza acestor note fiind declaraţi admişi şi, ulterior, angajaţi la I.S.U. „Dobrogea”, 191 de concurenţi din cei 205 ale căror foi de răspuns au fost întocmite în fals (restul de 14 candidaţi fiind respinşi întrucât obţinuseră note mici la probele eliminatorii).

Ca urmare a activității desfășurate, prin înscrierea notelor obţinute prin fals în documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor, inculpații au contribuit efectiv la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate ca fiind reale, adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi.

Inculpaţii Cioroiu Nicuşor Ciprian, Creţu Sorin Marius, Gaicu Dănuț Mihail, Dumitrescu Laurențiu George și Tănase Mihai au susţinut, în cadrul recursurilor formulate, că instanța de fond i-a condamnat în mod nejustificat pentru săvârșirea infracțiunii de uz de fals, întrucît nu au participat la activitatea de centralizare şi afişare a rezultatelor examenului şi nu au făcut parte dintre persoanele cu responsabilități în domeniul validării rezultatelor examenului.

Potrivit art.291 Cod penal, constituie infracţiunea de uz de fals folosirea unui înscris oficial sau sub semnătură privată, cunoscând că este fals, în vederea producerii unei consecinţe juridice.

Astfel cum s-a precizat anterior, din probele administrate în cauză a rezultat că la data de 16 august 2007, inculpaţii au folosit foile de concurs redesigilate și renumerotate în vederea completării borderourilor, introducerii notelor în sistem informatic şi centralizării rezultatelor examenului, deşi cunoşteau împrejurarea că o mare parte din acestea fuseseră întocmite în fals.

Astfel, inculpații au contribuit efectiv la realizarea activităţii de denaturare a rezultatelor concursului, notele obținute prin fals de candidați

www.JURI.r

o

320

fiind trecute ca reale, iar foile de răspuns întocmite în fals fiind prezentate ca fiind reale, adevărate, în scopul declarării ca admişi şi a promovării concursului de către candidaţii favorizaţi. În plus, documentele oficiale emise cu ocazia finalizării procedurilor examenului au fost semnate de inculpaţii le-au semnat, care au certificat, astfel, realitatea celor consemnate şi și-au însușit conţinutul acestora (tabelul cu rezultatele finale ale concursului afişat pe 20.08.2007 și procesul verbal din data de 21.08.2007).

Rezultă deci că inculpații au cunoscut caracterul fals al înscrisurilor şi împrejurarea că prin folosirea lor denaturează rezultatele concursului în scopul declarării, pe nedrept, ca fiind admişi a unora dintre candidaţi, urmărind producerea acestui rezultat prin comiterea faptelor

În baza acestor considerente, contrar susținerilor inculpaților, instanța de recurs constată că în cauză sunt întrunite atât elementul material al laturii obiective, cât și latura subiectivă a infracţiunii de uz de fals în formă continuată, toţi inculpaţii acţionând cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

Concluzionând, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că situația de fapt reținută de prima instanță pe baza probelor administrate corespunde realității, iar încadrarea juridică cu privire la faptele inculpaților a fost temeinic și legal stabilită, motiv pentru care toate criticile inculpaților vor fi respinse, ca neîntemeiate.

7. În cadrul recursurilor formulate, părțile civile Filip Radu Dragoş și Muraru Daniel Mihail au criticat sentința pronunțată de către prima instanță, sub aspectul greșitei respingeri a cererilor recurenților privind acordarea unor despăgubiri civile în cuantum egal cu al salariilor cuvenite, începând cu luna august 2007.

Analizând criticile invocate de recurenții părți civile Filip Radu Dragoş și Muraru Daniel Mihail, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

În cursul urmăririi penale, persoana vătămată Filip Radu Dragoş s-a constituit parte civilă (fila 136 vol. VII d.u.p.), solicitând, pe de o parte, obligarea inculpaţilor la plata unor despăgubiri reprezentând contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat în perioada 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007 la I.S.U „Dobrogea”, iar, pe de altă parte, încadrarea sa la această instituţie pe postul pentru care a candidat.

Totodată, persoana vătămată Muraru Daniel Mihai s-a constituit parte civilă în cauză (fila 26 vol. VII d.u.p.), solicitând obligarea inculpaţilor la plata despăgubirilor constând în contravaloarea drepturilor băneşti de care ar fi

www.JURI.r

o

321

beneficiat dacă ar fi fost declarat admis la concursul organizat de I.S.U. „Dobrogea”, corespunzător perioadei 9 iulie 2007 – 31 decembrie 2007.

Potrivit dispoziţiilor art.14 şi art.346 Cod procedură penală raportate la prevederile art.998 Cod civil, persoana vătămată prin infracţiune are facultatea de a formula o actiune civilă împotriva inculpatului şi a părţii responsabile civilmente, în cursul urmăririi penale sau în faţa instanţei de judecată, până la momentul citirii actului de sesizare, în vederea reparării juste şi integrale a pagubelor cauzate prin infracţiune.

În procesul penal, acţiunea civilă are un caracter accesoriu acţiunii penale, putând fi exercitată în măsura în care acţiunea penală poate fi pusă în mişcare, împotriva inculpatului sau părţii responsabile civilmente, respectiv a succesorilor acestora şi numai dacă sunt întrunite, în mod cumulativ, o serie de condiţii: producerea unui prejudiciu material sau moral prin săvârșirea infracțiunii, existența unei legături de cauzalitate între infracțiunea săvârșită și prejudiciul cerut a fi acoperit, certitudinea prejudiciului, nerepararea acestuia și manifestarea voinţei persoanei fizice cu capacitate deplină de exerciţiu ori a celei juridice de a fi despăgubită.

Prin urmare, una din cerințele esențiale pentru ca răspunderea civilă a inculpaților să poată fi angajată în cadrul acestui proces penal este ca prejudiciul să fie cert, ceea ce înseamnă că instanța trebuie să analizeze atât existența prejudiciului, cât și posibilitățile de evaluare a acestuia.

Persoana care a suferit o vătămare prin infracţiune are nu doar iniţiativa promovării acţiunii civile în procesul penal, dar şi sarcina de a face dovada prejudiciului suferit şi întinderii acestuia (art.1169 Cod civil).

În cauză însă, cu toate că prima instanţă le-a pus în vedere, în şedinţa publică din 21.10.2009, îndatorirea ce le revenea, iar, ulterior, la termenul de judecată din data de 11.01.2012, a dispus emiterea unor adrese către părțile civile pentru a se prezenta şi a propune probe în dovedirea pretenţiilor civile formulate, recurenții nu au depus diligenţele necesare pentru dovedirea certitudinii prejudiciului patrimonial suportat

Părțile civile nu au precizat dacă au obţinut sau nu alte venituri salariale în perioada scursă de la data finalizării concursului şi până la pronunțarea hotărârii, care este valoarea acestor venituri, comparativ cu cele de care ar fi beneficiat dacă ar fi fost declarate admise la examen și nici cuantumul veniturilor la care fi fost îndreptățite.

Este reală împrejurarea că instanţa de fond a obținut de la I.G.S.U. datele privind veniturile salariale de care ar fi beneficiat părţile civile în cazul în care ar fi fost angajate la această instituţie (fila 17 vol. VI, filele 111-118 vol.

www.JURI.r

o

322

VII dos. instanţă), însă în absenţa oricăror demersuri ale părților civile pentru a pune la dispoziția instanței informaţii privind coeficienţii în funcţie de care se determină respectivele venituri (vechime în muncă, studii etc.), precum și în absenţa documentelor doveditoare privind asemenea coeficienți, prima instanță a constatat, în mod justificat, că se află în imposibilitate de a stabili existenţa şi întinderea eventualului prejudiciu patrimonial suportat de recurenții părţi civile.

În legătură cu solicitarea de încadrare pe unul din posturile pentru care a dat examen formulată de recurentul parte civilă Filip Radu Dragoș, instanța de fond a avut în vedere dispoziţiile art.14 alin.3 lit.a Cod procedură penală, care reglementează caracterul prioritar al reparării în natură a prejudiciului suportat, precum şi imposibilitatea practică de a stabili ordinea de preferinţă a concurenţilor în funcţie de notele obţinute, specialitatea şi unitatea pentru care au concurat.

În raport cu aceste aspecte, se apreciază ca fiind corectă decizia primei instanțe de a repune părţilor civile în drepturile din care au fost decăzute ca urmare a falsurilor săvârşite de inculpaţi, prin desfiinţarea respectivelor înscrisuri falsificate, precum şi a documentelor întocmite pe baza acestora, cu atât mai mult cu cât măsura desfiinţării înscrisurilor falsificate profită, potrivit art.348 Cod procedură penală, şi celorlalte părţi ale căror interese au fost vătămate prin respingerea lor, in mod nelegal, la examen.

Ca atare, în baza tuturor considerentelor anterior expuse, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție consideră că instanţa de fond a procedat în mod temeinic și legal atunci când, pe de o parte, a respins pretenţiile civile formulate de recurenți iar, pe de altă parte, a optat pentru repunerea părților în situația anterioară, dispunând, în temeiul art.170 raportat la art.348 Cod procedură penală: anularea celor 205 foi de concurs falsificate, a procesului verbal încheiat la data de 21.08.2007 de membrii comisiei de examen şi aprobat de inspectorul şef cuprinzând rezultatele concursului, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 23-43 vol. XIII d.u.p.) și anularea tabelelor cu rezultatele finale obţinute de candidaţii care au susţinut examenul pentru ocuparea funcţiilor de subofiţer conducător auto şi servant afişate la sediul I.S.U. Dobrogea, numai cu privire la menţiunile referitoare la cei 205 candidaţi ale căror lucrări au fost falsificate (filele 42-55 vol. XII d.u.p.) și a documentelor întocmite cu prilejul încadrării la I.S.U. „Dobrogea” a candidaţilor ale căror foi de concurs au fost falsificate.

www.JURI.r

o

323

În consecință, criticile formulate de recurenții părți civile vor fi respinse, ca neîntemeiate.

8. Hotărârea pronunțată de prima instanță a fost atacată și de către petenta Banciu Roxana, care însă nu a formulat motive de recurs

Având în vedere că instanța de recurs a examinat sentința pronunțată de către instanța de fond sub aspectul laturii penale și civile, atât prin prisma motivelor de recurs invocate, cât şi din oficiu, în conformitate cu dispozițiile art.3856 alin.3 Cod procedură penală, neconturându-se motive de netemeinicie sau nelegalitate, în temeiul considerentelor anterior menționate la punctele X.1. – X.7 din prezenta decizie, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge recursul declarat de către petentă, ca neîntemeiat.

9. În cadrul recursului formulat, petenta Prală Camelia Gabriela a criticat sentința pronunțată de prima instanță sub aspectul cuantumului prea redus al onorariului acordat pentru asigurarea asistenţei juridice din oficiu a inculpatului Țîncă Dumitru.

Petenta a susținut că valoarea acestui onorariu nu reprezintă contravaloarea justă a serviciilor de asistență juridică prestate într-o cauză de o asemenea complexitate și a invocat, în acest sens, decizia nr.2098/2009 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, aratând că în această cauză instanța a acordat apărătorilor din oficiu onorarii în cuantum mai mare decât cel maxim, prevăzut în Protocolul semnat între UNBR și Ministerul Justiției.

Analizând critica formulată, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

În conformitate cu prevederile art.85 din Legea nr.51/1995, onorariile pentru asistenţa judiciară din oficiu, se stabilesc prin protocolul încheiat între U.N.B.R. şi Ministerul Justiţiei, în condiţiile legii.

Potrivit Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, înregistrat sub nr.113928/2008 la Ministerul Justiției și nr.1639/2008 la U.N.B.R, onorariile care se cuvin avocaților pentru acordarea asistenței juridice din oficiu a făptuitorului, învinuitului, inculpatului sau condamnatului, când aceasta este obligatorie, sunt expres prevăzute, fiind de 400 de lei pentru fiecare inculpat asistat în cursul judecății, atunci când cel puțin cinci persoane au calitatea de făptuitor, învinuit sau inculpat în cauză. (art.5 alin1 lit.c).

www.JURI.r

o

324

Observăm că dispozițiile legii se coroborează cu cele ale Protocolului anterior menționat și instituie o valoare fixă a onorariilor cuvenite apărătorilor pentru asigurarea asistenței juridice din oficiu în cauzele penale.

În cauză, petenta a a asigurat apărarea din oficiu a inculpatului Țîncă Dumitru în fața instanței de fond, de la începutul cauzei şi până la final, susţinând interesele acestuia şi prezentându-se la fiecare termen.

Prin sentința atacată, inculpatul Țîncă Dumitru a fost obligat la plata cheltuielilor judiciare către stat în sumă de 5900 lei, din care suma de 400 de lei, reprezentând onorariul cuvenit petentei, urma să fie avansat de Ministerul Justiției.

Se observă că valoarea onorariului acordat de către prima instanță petentei este aceeași cu valoarea prevăzută de art.5 alin1 lit.c din Protocolului privind stabilirea onorariilor avocaților pentru furnizarea serviciilor de asistență juridică în materie penală încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, respectiv de 400 de lei.

Cum instanțele se supun principiului legalității, care impune obligativitatea desfășurării întregii activități procesual penale în conformitate cu dispozițiile legale, în lipsa unei prevederi legale exprese, care să permită judecătorului majorarea onorariului de avocat cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, la un cuantum ce excede valoarea prevăzută de Protocolul încheiat între U.N.B.R. și Ministerul Justiției, o asemenea dispoziție a instanței nu este permisă.

În consecință, critica va fi respinsă, ca neîntemeiată.

V. Analiza unor critici comune formulate de către inculpaţi 1. incidenţa dispoziţiilor art.46 Cod penal Această critică a fost formulată de către inculpații Alexandrescu Gabriel,

Niculae Andrei Gabriel, Gaicu Dănuț, Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Deoșlea Liviu și Niculae Florin și se referă la modul eronat - în opinia inculpaților - în care prima instanță a înlăturat apărările acestora întemeiate pe incidența în cauză a dispoziţiilor art.10 lit.e Cod procedură penală raportat la art.46 Cod penal (cazul de casare prevăzut de art.3859 alin.1 pct.172 Cod procedură penală).

Analizând apărarea și, totodată, critica formulată de către inculpații menționați anterior, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

www.JURI.r

o

325

Ceea ce se susține de către inculpați este faptul că aceștia ar fi acţionat fără vinovăţie, aflându-se sub imperiul constrângerii morale exercitate de superiorii lor, inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai.

Conform dispozițiilor art.46 alin.2 Cod penal, fapta prevăzută de legea penală săvârşită din cauza unei constrângeri morale, exercitată prin ameninţare cu un pericol grav pentru persoana făptuitorului ori a altuia şi care nu putea fi înlăturat în alt mod, nu constituie infracţiune.

Din interpretarea acestui text rezultă că pentru existența constrângerii morale trebuie să fie îndeplinite, în mod cumulativ, următoarele condiții:

i) să existe o acțiune de constrângere săvârșită de o persoană asupra psihicului unei alte persoane, prin amenințare cu un rău important;

Potrivit doctrinei, tocmai existența unei amenințări de acest fel provoacă persoanei constrânse un sentiment de teamă, sub imperiul căruia aceasta săvârșește o faptă prevăzută de legea penală, ca singura alternativă a răului cu care este amenințată. Amenintarea poate fi orală, însoțită sau nu de gesturi amenințătoare – cum ar fi, de pildă, agitarea unei arme, închiderea ușii cu cheia, întreruperea bruscă a unei legăturii telefonice, etc. - sau scrisă.

Astfel, persoana constrânsă moral este nevoită să sufere răul cu care este amenințată sau să săvârșească fapta ilicită pretinsă de cel care exercită constrângerea.

În cauză, în acord cu instanța de fond și contrar susţinerilor inculpaţilor, care au asimilat acțiunea de amenințare cu ordinul nelegal primit de la conducerea unității, se constată că un asemenea ordin nu a fost de natură a reprezenta o amenințare, în sensul arătat anterior.

Aceasta întrucât, pe de o parte, cadrelor militare nu li se poate ordona şi le este interzis să execute acte contrare legii, obiceiurilor războiului şi convenţiilor internaţionale la care România este parte, iar neexecutarea ordinelor în aceste condiţii nu atrage răspunderea penală şi civilă a subordonaţilor (art.8 lit.b din Legea nr.80/1995 privind Statutul cadrelor militare).

Pe de altă parte, asupra inculpaților nu s-a exercitat, în nici un moment, o altă acțiune de natură a provoca acestora un sentiment de teamă, sub amenințarea căreia aceștia să fie nevoiți, în mod inevitabil, a săvărși o faptă prevăzută de legea penală

Ca atare, această primă condiție nu este îndeplinită. ii) prin amenințare să se contureze un pericol grav pentru persoana

amenințată sau pentru o altă persoană, în cazul în care nu s-ar ceda amenințării si nu s-ar săvârși fapta prevăzută de legea penală;

www.JURI.r

o

326

Pericolul rezultat din amenințare poate să priveasca oricare dintre valorile legate de persoana fizică: viața, integritatea corporală, sănătatea, libertatea, demnitatea etc., fie că este vorba de persoana celui amenințat, fie de orice altă persoană și este considerat a fi grav atunci când se referă la un rău ireparabil sau greu de reparat.

De remarcat este aceea că, în situația în care pericolul nu privește vreuna dintre valorile esențiale legate de persoana fizică sau nu este grav, nu se poate considera că există constrângere morală.

Raportând considerațiile teoretice menționate la situația de fapt existentă, se reține că nici această a doua cerință nu este întrunită, întrucât, în mod evident, pericolul eventual, constând în pierderea locului de muncă şi a funcţiei deţinute sau a resurselor financiare nu poate fi considerat a privi vreuna dintre valorile esențiale legate de persoana fizică, nereprezentând un pericol grav, cu atât mai mult cu cât, astfel cum s-a precizat anterior, nu a existat o ameninţare reală din partea celor doi superiori ai inculpaților.

iii) pericolul cu care se amenință trebuie să fie de așa natură încât să nu poată fi înlăturat decât prin săvârșirea unei fapte prevăzute de legea penală;

În temeiul acestei cerințe, în situația în care se constată că era posibilă recurgerea la alte mijloace de înlăturare a pericolului, condiția inevitabilității nu este indeplinită și nu există constrângere morală (de exemplu, cand este posibilă chemarea în ajutor a altor persoane sau a organelor de poliție etc.).

Potrivit doctrinei și practicii judiciare, pentru stabilirea evitabilității sau inevitabilității pericolului pe altă cale decât săvârșirea faptei prevăzute de legea penală, instanțele trebuie să țină seama, ca și în cazul constrângerii fizice, atît de persoana făptuitorului cât și de împrejurările de fapt.

În acest sens, sub aspectul caracteristicilor personale, se observă că inculpații au un nivel ridicat intelectual, educațional și cultural, de natură a le conferi reprezentarea exactă a contextului legal al acțiunilor lor, atât sub aspectul regulamentelor militare, cât și sub cel al ilicitului penal. De altfel, inculpaţii au recunoscut că au executat ordinele date de superiori – inculpații Trandafir și Coman – fiind pe deplin conștienți de caracterul ilicit al acestuia și au acceptat să se implice în activitatea de fraudare a concursului având reprezentarea clară că îşi încalcă atribuţiile de serviciu şi că acţiunea de întocmire a unor noi lucrări pentru anumiţi candidaţi este făcută cu încălcarea dispoziţiilor legii penale.

Sub aspectul împrejurărilor de fapt în care s-a desfășurat activitatea infracțională a inculpaților, se observă că inculpații au asimilat, în mod eronat, conceptul de pericol grav cu consecinţele în plan personal (pierderea locului

www.JURI.r

o

327

de muncă şi a veniturilor, imposibilitatea de a mai achita creditele, deteriorarea stării de sănătate) pe care le-ar fi produs nerespectarea ordinului, concluzionând că nu puteau înlătura respectivele repercusiuni decât prin săvârşirea faptelor penale.

Din analiza dispozițiilor legale aplicabile, atât militare cât și general penale, rezultă că săvârșirea faptelor pentru care inculpații au fost condamnați nu constituia singura alternativă de urmat pe care aceștia au avut-o la îndemână, ci, dimpotrivă, cei doi inculpați aveau nu doar posibilitatea, dar și obligația de a se abține de la executarea ordinului nelegal și de a denunţa încălcarea legii de către comandantul lor, atât la nivelul eşaloanelor superioare, cât şi prin sesizarea organelor de cercetare penală competente.

Astfel: - în situaţia în care ordinul primit este ilegal, subordonatul este obligat

să îl sesizeze în acest sens pe comandant, adică pe şeful celui care l-a dat (art.13 alin.2 din Regulamentul de ordine interioară în unitate, aprobat prin Ordinul Ministrului Apărării Naţionale nr. M42/27.04.2000), obligație ce subzistă şi în ipoteza în care militarul constată că nu poate executa ordinul, nu îl poate executa la timp sau aşa cum a fost dat, caz în care trebuie să raporteze imediat despre acest lucru comandantului care i-a dat ordinul (art.14 alin.5 din Regulamentul menționat);

- răspunderea pentru săvârşirea faptelor ce constituie infracţiuni, contravenţii sau abateri revine exclusiv făptuitorului; astfel, militarul răspunde pentru faptele sale, iar comandantul unităţii militare este răspunzător, atât faţă de comandantul eşalonului superior, cât şi faţă de subordonaţi şi membrii lor de familie, pentru ordinele date şi faptele sale contrare legalităţii şi normelor regulamentare (art.7 alin.1-3 din Regulamentul Disciplinei Militare R.G. - 3 elaborat de Statul Major General din Ministerul Apărării Naţionale, în vigoare în anul 2007);

- în cazul în care, prin ordinul superiorului se instigă la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, subordonatul are obligaţia legală de a sesiza organele judiciare competente, conform art.263 Cod penal şi art.223 Cod procedură penală.

Prin urmare, în situaţia în care ordinul primit încalcă legea, destinatarul acestuia este obligat să-și asume răspunderea pentru declararea ordinului ca nelegal și să-l sesizeze pe superiorul celui care a dat ordinul, fără a avea un drept de opţiune în funcţie de calitatea şi ierarhia în structura militară pe care o deţine persoana căreia ar trebui să se adreseze cu sesizarea. Totodată,

www.JURI.r

o

328

miliatrul care primește un ordin nelegal are îndatorirea regulamentară de a raporta şefului său direct, de la care a primit ordinul, despre îndeplinirea respectivei obligații.

În baza considerentelor anterior menționate, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție apreciază ca fiind justificat raționamentul primei instanțe în sensul că ”a admite că sunt apărate de răspundere toate persoanele culpabile din punct de vedere penal, pe considerentul că au acţionat din ordinul superiorului, ar însemna să se justifice comiterea pe această cale a oricăror infracţiuni, cu consecinţa directă a paralizării actului de înfăptuire a justiţiei, lucru inadmisibil atât din perspectiva actelor normative care reglementează desfăşurarea activităţii militare – care interzic cadrelor militare să execute orice acte contrare legii şi precizează că neexecutarea ordinelor ilegale nu atrage răspunderea penală sau civilă a acestora (art. 8 lit. b din Legea nr. 80/1995), cât şi din punct de vedere al legii penale şi procesual penale, care obligă orice funcţionar public care are cunoştinţă de săvârşirea unei infracţiuni în legătură cu serviciul în cadrul căruia îşi îndeplineşte sarcinile să sesizeze organele de urmărire penală competente, în vederea efectuării de cercetări şi tragerii la răspundere penală a persoanelor vinovate (art. 263 Cod penal şi art. 223 Cod procedură penală)”.

În consecință, constatând că în cauză nu sunt întrunite niciuna dintre condițiile impuse de dispozițiile art.46 alin.2 Cod penal pentru existența constrîngerii morale - cauză care exclude caracterul penal al faptei, instanța va respinge apărarea formulată sub acest aspect de inculpaţii Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Gaicu Dănuț, Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Deoșlea Liviu și Niculae Florin, constatând că aceştia au comis faptele reţinute în sarcina lor cu vinovăţie sub forma intenţiei directe.

2. Incidenţa dispoziţiilor art.10 lit.b/1 Cod procedură penală raportat la

art.181 Cod penal Inculpații Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin,

Bugnar Adrian Mihai și Datcu Costel au solicitat, în cadrul criticilor privind greșita individualizare a pedepsei realizată de către prima instanță, ca instanţa de recurs să dispună achitarea lor, în temeiul dispoziţiilor art.11 pct.2 lit.a şi art.10 lit.b1 Cod Procedură Penală, raportat la art.181 Cod penal şi aplicarea unei sancţiuni cu caracter administrativ, susţinând că faptele săvârșite nu prezintă gradul de pericol social al unor infracţiuni.

www.JURI.r

o

329

Analizând această critică, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată următoarele:

Caracterizarea unei fapte ca infracţiune presupune întrunirea celor trei trăsături esenţiale consacrate de art.17 Cod penal: pericolul social, vinovăţia şi prevederea în legea penală.

Potrivit art.181 Cod penal nu constituie infracţiune fapta prevăzută de legea penală dacă, prin atingerea minimă adusă uneia dintre valorile apărate de lege şi prin conţinutul ei concret, fiind lipsită în mod vădit de importanţă, nu prezintă gradul de pericol social al unei infracţiuni.

De asemenea, alineatul 2 al acestui articol prevede că ,,la stabilirea în concret a gradului de pericol social se ţine seama de modul şi mijloacele de săvârşire a faptei, de scopul urmărit, de împrejurările în care fapta a fost comisă, de urmarea produsă sau care s-ar fi putut produce, precum şi de persoana şi conduita făptuitorului.”

În principiu, pericolul social al infracţiunii trebuie să se verifice prin fapta săvârşită, fiind posibil ca, în concret, acest pericolul să nu evidenţieze o periclitare a valorilor sociale ocrotite, să fie minim, să nu fie suficient pentru a caracteriza fapta ca infracţiune.

Având în vedere însă circumstanțele existente în cauză, instanța nu poate confirma lipsa pericolului social concret al infracţiunilor comise de inculpați.

Inculpaţii Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin și Bugnar Adrian Mihai, în calitate de membri ai comisiei de corectare a lucrărilor scrise la specialitatea „servanţi-conducători auto" din cadrul concursului pentru ocuparea unor posturi de subofiţeri la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă „Dobrogea" au aderat la o asociere iniţiată şi constituită chiar de cadrele aflate la conducerea unităţii, între care inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel, în scopul săvârşirii mai multor infracţiuni în vederea fraudării examenului şi au participat la falsificarea unui număr de 205 foi de concurs, prin întocmirea în numele candidaţilor favorizaţi a lucrărilor de examen, pentru ca aceştia să poată obţine note mari, în baza cărora să fie declaraţi în mod ilegal admişi. De aceste lucrări falsificate s-a făcut uz, prin procedurile de centralizare şi afişare a rezultatelor, vătămându-se interesele legale ale unui număr de 46 de părţi vătămate şi civile, respectiv candidaţii care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost declaraţi respinşi, cauzându-se un prejudiciu total de 1.276.500 lei.

Analizând criteriile legale de stabilire a pericolului social concret, în raport cu faptele săvârşite, se constată că inculpații, chemați fiind să

www.JURI.r

o

330

protejeze drepturile participanților la concurs și, totodată, să respecte regulamentele militare, în loc să dea dovadă de o conduită ireproșabilă impusă de standardele funcțiilor pe care le exercitau, au dat dovadă de un total dispreț față de valorile pe care trebuiau să le protejeze, încălcându-le grav, ba chiar anihilându-le, sub pretextul ordinul superiorului la adăpostul căruia, în mod nejustificat și nerealist, s-au plasat.

Nu mai puțin important, prin acțiunile concertate ale inculpaților au fost lezate grav prestigiul și imaginea profesiei militare și autorității publice în a cărei subordine funcționau inculpații.

În consecință, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție va respinge apărarea inculpaților, apreciind că activitatea infracțională a acestora a fost una deosebit de gravă, prezentînd, sub aspectul naturii şi importanţei valorilor sociale ocrotite de lege şi periclitate, dar și al caracterului şi gravității urmărilor produse, gradul de pericol social al infracțiunilor reținute în sarcina inculpaților.

3. Greşita individualizare a pedepselor Asemenea critici au fost invocate de inculpații Trandafir Petre, Coman

Neculai, Alexandrescu Gabriel, Niculae Andrei Gabriel, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Cioroiu Nicușor, Crețu Sorin Marius, Deoșlea Liviu, Niculae Florin Bugnar Adrian Mihai și Țîncă Dumitru, solicitându-se, în baza dispozițiilor art. 3859 alin.1 pct.14 Cod procedură penală:

- reindividualizarea pedepsei aplicate, prin reducerea cuantumului și dispunerea suspendării executării acesteia, într-una din modalităţile prevăzute de lege (inculpații Trandafir Petre, Coman Neculai);

- reducerea cuantumului pedepselor aplicate sub cuantumul de 2 ani închisoare, în considerarea dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, ale art.74 alin.1 lit.a şi art.74 alin.2 Cod penal, cu efectele prevăzute de dispoziţiile art.76 Cod penal și aplicarea dispoziţiilor art.81 şi următoarele sau ale art.86 şi următoarele Cod penal (inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel):

- reţinerea constrângerii morale ca circumstanţă atenuantă, alături de circumstanţele atenuante prev. de art.19 din Ordonanţa de Urgenţă nr.43/2002 și de circumstanţele personale și stabilirea unor pedepse mai reduse cu suspendarea condiţionată a executării acestora, conform art.81 Cod penal (inculpații Bugnar Marius Sorin și Datcu Costel);

- reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță pentru infracțiunea prevăzută de art.132 din Legea nr.78/2000 raportat la art.246 Cod penal, considerându-se că instanța de fond nu a ținut seama de

www.JURI.r

o

331

atitudinea subiectivă a inculpaților și de împrejurările concrete în care s-au derulat faptele (inculpații Cioroiu Nicușor Ciprian și Crețu Sorin Marius);

- aplicarea unei pedepse orientată către minimul special prevăzut de lege, ţinând cont de circumstanțele sale personale și de prevederile art.19 din Ordonanţa nr.43/2002 și înlăturarea pedepsei accesorii prevăzută de art.64 lit.a teza a-II-a Cod penal aplicată de instanţa de fond (inculpații Deoșlea Liviu, Niculae Florin și Bugnar Adrian Mihai).

- reindividualizarea modalității de executare a pedepsei aplicate de către instanța de fond, prin dispunerea, de către instanța de recurs, a suspendării condiționate a executării pedepsei (inculpatul Bugnar Adrian Mihai);

- reducerea cuantumului pedepsei aplicate de către prima instanță, în considerarea circumstanţele personale şi reale existente în cauză, a contribuţiei reduse la săvârşirea faptei, a poziţiei procesuale de recunoaștere și a ajutorului acordat organelor de anchetă la aflarea adevărului (inculpatul Țîncă Dumitru).

Deși ceilalți inculpați din cauză nu au formulat critici privind modul de individualizare a pedepselor aplicate și a modalității de executare a acestora stabilite de către prima instanță, instanța de recurs va avea în vedere și aceste aspecte, pe care le va analiza în continuare, în temeiul dispozițiilor art.3856 alin.3 Cod procedură penală.

i) Analizând critica formulată de către inculpații Trandafir Petre și Coman Neculai privind modul de individualizare a pedepsei, instanța de recurs constată că, dimpotrivă, pedeapsa aplicată recurenților a fost corect individualizată, în raport de tipul, numărul și gravitatea infracţiunilor săvârșite, de modalitatea de săvârşire a faptelor, de rolul jucat de inculpați în activitatea infracţională, dar şi în raport de atitudinea lor procesuală oscilantă, de nerecunoaştere a faptelor și de încercare permanentă de transfer al întregii responsabilității penale asupra celorlalți inculpați.

Se apreciază că în procesul de stabilire a tratamentului sancţionator, instanța de fond a evaluat corespunzător rolul important pe care inculpații l-au avut în organizarea şi desfăşurarea activităţii de fraudare a examenului și contribuția majoră a acestora la desfășurarea activității infracționale.

Completul de 5 Judecători are în vedere aceea că inculpatul Trandafir Petre, împreună cu inculpatul Coman Neculai, au inițiat gruparea infracţională constituită în acest scop, au conceput planul de acţiune şi au coordonat punerea lui în practică, folosindu-se, totodată de ascendentul moral dat de funcţia de conducere deţinută în ierarhia militară pentru a-i determina pe ceilalți inculpați, subordonații lor, să-şi îndeplinească defectuos

www.JURI.r

o

332

îndatoririle de serviciu, să întocmească în fals foile de răspuns ale unui număr total de 205 candidaţi şi să le folosească în vederea declarării acestora, pe nedrept, ca fiind admişi.

Aceasta deși funcțiile deținute de către inculpați (inspector șef și, respectiv, prim adjunct al inspectorului șef al I.S.U. ”Dobrogea”) îi obligau să vegheze la respectarea legii şi îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către subordonaţii lor, în vederea apărării prestigiului instituţiei publice pe care o conduceau, şi nicidecum să îi îndemne pe aceştia la nerespectarea îndatoririlor legale şi profesionale, cu consecinţa denaturării rezultatelor examenului şi lezării intereselor unui număr important de persoane, ale căror drepturi erau chemaţi să le protejeze prin funcţia publică deţinută.

În dezacord cu susţinerile recurenților, instanţa de recurs apreciază că, din probele administrate în cauză nu a rezultat necesitatea reţinerii unor circumstanţe de natura celor prevăzute de art.74 lit a Cod penal, neexistând temeiuri care să justifice reducerea pedepselor aplicate inculpaților sau schimbarea modalităţii de executare a pedepsei solicitată. Dimpotrivă, valorificarea de către instanţă a acestei circumstanțe, constând în buna conduită anterioară a recurenților Trandafir Petre și Coman Neculai nu se justifică, în raport cu gravitatea deosebită a faptelor săvârșite și a implicațiilor la nivel social.

În pofida dovezilor de vinovăție evidente existente în cauză, inculpații au avut o atitudine oscilantă, inclusiv în declarațiile date în fața instanței de recurs, încercând, în permanenţă, să acrediteze ideea unei contribuţii reduse la comiterea faptelor, astfel că nu poate fi reținut textul de lege prevăzut de art.74 lit.c Cod penal.

Prin urmare, Completul de 5 Judecători consideră că în mod corespunzător a stabilit prima instanţă cuantumul pedepsei aplicate recurenților, prin reflectarea proporțională a gradului de pericol social concret al faptelor săvârşite, având în vedere limitele prevăzute de textele de incriminare, stabilite prin corecta aplicare a art.19 din O.U.G. nr.43/2002, dispozițiile art.75 lit.a Cod penal, dar și consecințele dezastruoase produse la nivelul societății în ceea ce privește încrederea în structurile militare și atingerea gravă adusă imaginii publice, reputației și onoarei profesiei de militar.

În lumina considerentelor expuse anterior, solicitarea inculpaților de reducere a cuantumului pedepsei nu poate fi primită, lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională de excepţie a celor doi inculpați, cariera

www.JURI.r

o

333

militară urmată, comportamentul ireproşabil şi profesionalismul manifestat anterior în funcţiile deţinute neputând constitui circumstanţe atenuante, raportat la celelalte date ale cauzei.

Contrar susținerilor recurentului Trandafir Petre, în cauză nu este relevantă împrejurarea că acesta a petrecut - ca și inculpatul Coman - o perioadă în arest preventiv sau eventuala schimbare a comportamentului inculpatului Trandafir Petre, care s-ar fi retras din viața socială după descoperirea săvârșirii infracțiunilor.

În stabilirea tratamentului sancționator s-a avut în vedere gradul de periculozitate al persoanei inculpaților și faptelor săvârșite, iar în baza art.88 Cod penal, în mod corespunzător, instanța de fond a dedus din pedeapsa rezultantă timpul reţinerii şi arestării preventive, în privinţa ambilor inculpați.

În concluzie, având în vedere cuantumul pedepsei rezultante, ce a fost corect stabilit de către prima instanță, suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei nu este suficientă pentru reeducarea celor doi inculpați şi prevenirea săvârşirii de noi fapte antisociale în viitor, scopul prevăzut de art.52 Cod penal nu poate fi atinsă decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

Pentru considerentele ce preced, constatând că pedeapsa aplicată recurenților a fost corect individualizată, atât în privinţa cuantumului cât şi a modalităţii de executare, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca neîntemeiată, critica analizată.

ii) Analizând critica similară formulată de către inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că pedeapsa aplicată recurenților a fost corect individualizată, în raport de tipul, numărul și gravitatea infracţiunilor săvârșite, de modalitatea de săvârşire a faptelor, de rolul jucat de aceștia în activitatea infracţională, dar şi în raport de atitudinea lor procesuală oscilantă, de recunoaştere doar parțială a faptelor reținute în sarcina lor.

Pentru a stabili astfel, Completul de 5 Judecători are în vedere că inculpaţii Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au fost cei care, acceptând să participe la constituirea şi întâlnirile grupului operativ iniţiat de comanda unităţii în acest scop, au contribuit alături de inculpaţii Trandafir Petre şi Coman Neculai la conceperea şi punerea în practică a planului infracţional, încălcându-şi atribuţiile ce le reveneau şi sprijinindu-i pe membrii comisei de examen să-şi îndeplinească defectuos îndatoririle de serviciu, să

www.JURI.r

o

334

întocmească în fals foile de răspuns ale unui număr total de 205 candidaţi și să le folosească în vederea declarării acestora, pe nedrept, ca fiind admişi.

Aceasta deși inculpații, datorită funcţiei şi poziţiei deţinute în cadrul Inspectoratului, aveau obligaţia de a veghea la respectarea legii şi îndeplinirea corespunzătoare a atribuţiilor de serviciu de către subordonaţii lor, în vederea apărării prestigiului instituţiei publice din care făceau parte, şi nicidecum să îi ajute pe aceştia să-şi încalce îndatoririlor legale şi profesionale, cu consecinţa denaturării rezultatelor examenului şi lezării intereselor unui număr important de persoane, ale căror drepturi erau chemaţi să le protejeze prin funcţia publică deţinută.

Instanța de recurs apreciază drept justificat raționamentul primei instanțe, care a stabilit că fără contribuția esențială a inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel fraudarea concursului nu s-ar fi putut realiza, având în vedere preluarea de către aceștia a rolului de coordonare a acţiunilor frauduloase desfăşurate de membrii comisei de corectare, în lipsa inculpaților Trandafir și Coman, în sensul că inculpatul Alexandrescu Gabriel a stabilit lucrările ce urmau a fi falsificate, în timp ce inculpatul Niculae Andrei Gabriel a supravegheat întreaga activitate, urmărind respectarea întocmai a planului infracţional prestabilit.

Se apreciază că gravitatea faptelor săvârșite a fost în mod corect stabilită de instanța de fond, ținând cont de situația aparte a inculpaților, care, în plus față de activitățile anterior prezentate, au întocmit în fals două procese verbale de predare-primire a mapei conţinând foile de răspuns ale candidaţilor, inducându-i în eroare cu privire la conţinutul lor pe inculpatul Coman Neculai şi pe martorul Iulian Laurenţiu, pentru ca, ulterior, să invoce aceste înscrisuri falsificate în cadrul procesului penal în scopul ascunderii faptului că au încălcat dispoziţiile legale şi regulamentare care îi obliga la luarea măsurilor necesare pentru păstrarea documentelor de examen în condiţii de siguranţă şi confidenţialitate. Nelimitându-se la aceste activități, după declanşasarea cercetărilor penale i-au determinat pe martorii Mărgean Constantin, Nicolae George şi Iulian Laurenţiu să dea declaraţii notariale mincinoase, prin atestarea unor fapte şi împrejurări necorespunzătoare adevărului, în scopul disimulării activităţii lor frauduloase, atitudine ce denotă un grad ridicat de periculozitate a celor doi inculpați, neputându-se ignora, în cadrul procesului de individualizare a pedepsei, gravitatea deosebită a faptelor săvârșite de aceștia.

În dezacord cu susţinerile recurenților, instanţa de recurs apreciază că inculpații au avut o atitudine doar parţial sinceră în fața instanțelor de

www.JURI.r

o

335

judecată, aceştia contestând, în permanenţă, săvârşirea infracţiunilor de fals intelectual şi uz de fals comise în legătură cu procesele verbale de predare-primire a foilor de răspuns ale candidaţilor, întocmite la datele de 15 şi 16.08.2007, astfel că nu se justifică reţinerea în favoarea inculpaților a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art.74 lit.a sau lit.c Cod penal, pedepsele cu închisoarea aplicate fiind stabilite în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite.

Pe de altă parte, așa cum în mod corect a precizat prima instanță, poziţia adoptată în cursul urmăririi penale, când inculpații Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel au facilitat identificarea şi tragerea la răspundere penală a altor participanţi, a fost deja valorificată prin reţinerea dispoziţiilor art.19 din O.U.G. nr.43/2002, cuantumul pedepselor aplicate de prima instanță fiind, în mod corespunzător, orientat spre jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite.

Prin urmare, Completul de 5 Judecători apreciază că pedepsele aplicate recurenților de către prima instanță au reflectat în mod proporțional gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, având în vedere limitele prevăzute de textele de incriminare - stabilite prin corecta aplicare a art.19 din O.U.G. nr.43/2002 și a dispozițiilor art.75 lit.a Cod penal - dar și consecințele dezastruoase produse la nivelul societății în ceea ce privește încrederea în structurile militare și atingerea gravă adusă imaginii publice, reputației și onoarei profesiei de militar.

Având în vedere cele anterior expuse, solicitarea inculpaților de reducere a cuantumului pedepsei nu poate fi primită, lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională de excepţie a celor doi inculpați, cariera militară urmată, comportamentul ireproşabil şi profesionalismul manifestat anterior în funcţiile deţinute neputând constitui circumstanţe atenuante, raportat la celelalte date ale cauzei.

Totodată, se apreciază că suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei nu este suficientă pentru reeducarea inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel şi prevenirea săvârşirii de noi fapte antisociale în viitor, scopul prevăzut de art.52 Cod penal neputând fi atins decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

Pentru considerentele menționate, constatând că pedeapsa aplicată inculpaților Alexandrescu Gabriel și Niculae Andrei Gabriel a fost corect individualizată, atât în privinţa cuantumului cât şi a modalităţii de executare, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca neîntemeiată, critica analizată.

www.JURI.r

o

336

iii) Analizând aceeași critică formulată de către inculpatul Costache Viorel, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție, constată că şi în cazul acestui inculpat, pedeapsa aplicată a fost corect individualizată, în raport de gravitatea infracţiunilor săvârșite, de modalitatea concretă de săvârşire a faptelor, de rolul jucat în activitatea infracţională, dar şi în raport de atitudinea sa procesuală, inculpatul negând, atât în cursul urmăririi penale, cât şi în faza cercetării judecătoreşti comiterea faptelor de care este acuzat şi încercând, în permanenţă, să denatureze adevărul şi să inducă în eroare organele judiciare, în scopul evident de a obţine exonerarea sa de răspundere penală.

Se apreciază că în stabilirea tratamentului sancţionator, instanța de fond a realizat o evaluare corespunzătoare a contribuţiei inculpatului la întreaga activitate desfăşurată de asocierea constituită în vederea fraudării concursului, Costache Viorel participând în mod activ la întâlnirile grupării operative şi deţinând un rol esenţial în configurarea listei de candidaţi ce urmau a fi favorizaţi, fiind în deplină cunoştinţă de cauză în ceea ce priveşte amploarea intervenţiilor realizate pe diverse căi, în vederea favorizării unui număr impresionant de candidați.

În plus, astfel cum corect a reţinut prima instanţă, inculpatul a profitat de acest context pentru a-i determina, pe membrii comisiei de corectare a lucrărilor scrise - direct sau prin intermediul inspectorului şef şi a prim adjunctului său - să-şi încalce atribuţiile de serviciu, să falsifice foile de răspuns ale unor candidaţi şi să le folosească în vederea declarării lor, pe nedrept, ca fiind admişi la concurs, în scopul cert al vătămării intereselor legale ale concurenţilor care, deşi obţinuseră note de trecere, au fost respinşi în mod nedrept, locurile lor fiind ocupate de cei ale căror lucrări au fost falsificate.

Aceasta deși inculpatul avea obligaţia de a-şi îndeplini sarcinile încredinţate, de a apăra prestigiul unităţii şi încrederea cetăţenilor în corectitudinea activităţii desfăşurate în folosul lor și nu de a le vătăma interesele legitime, prin determinarea colegilor şi/sau subordonaţilor săi de a-şi nesocoti atribuţiile de serviciu.

În dezacord cu susţinerile recurentului, instanţa de recurs apreciază că în raport cu atitudinea sa procesuală, nu se justifică reţinerea în favoarea sa a circumstanţelor atenuante judiciare prevăzute de art.74 lit.a sau lit.c Cod penal, pedepsele cu închisoarea aplicate fiind stabilite în limitele prevăzute de lege pentru infracțiunile săvârșite.

www.JURI.r

o

337

În mod corespunzător a procedat prima instanţă care, reţinând dispoziţiile art.19 din O.U.G. nr.43/2002, a aplicat inculpatului pedepse într-un cuantum orientat spre jumătatea maximului special prevăzut de lege pentru infracţiunile săvârşite.

Prin urmare, Completul de 5 Judecători apreciază că sancţiunea aplicată recurentului de către prima instanță a reflectat în mod proporțional gradul de pericol social concret al faptelor săvârşite, aspectele referitoare la lipsa antecedentelor penale, pregătirea profesională de excepţie, cariera militară urmată, comportamentul ireproşabil şi profesionalismul manifestat anterior în funcţiile deţinute neputând constitui circumstanţe atenuante, raportat la celelalte date ale cauzei.

Într-o manieră similară cu cea aplicabilă în cazul inculpaţilor Trandafir, Coman, Alexandrescu şi Niculae, pentru identitate de raţionament juridic, se conchide că suspendarea executării sub supraveghere a pedepsei nu este suficientă pentru reeducarea inculpatului, scopul prevăzut de art.52 Cod penal neputând fi atins decât prin executarea pedepsei în regim privativ de libertate.

În consecinţă, constatând că pedeapsa aplicată inculpatului Costache Viorel a fost corect individualizată, atât în privinţa cuantumului cât şi a modalităţii de executare, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca neîntemeiată, critica analizată.

iv) Analizând criticile formulate de către inculpații Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Creţu Sorin Marius și Țîncă Dumitru privind modul de individualizare a pedepsei realizat de prima instanță, precum şi în temeiul art.3856 alin.5 Cod procedură penală, Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casație și Justiție constată că pedepsele aplicate tuturor recurenţilor aici menţionaţi au fost corect stabilite, în raport de gravitatea infracţiunilor, de modalitatea de săvârşire a faptelor (în formă continuată), de rolul jucat de fiecare dintre recurenţi în activitatea infracţională şi de contribuţia mai redusă a acestora - comparativ cu cea a celorlaţi participanţi - la săvârşirea infracţiunilor de care sunt acuzaţi.

Instanța de fond a mai avut în vedere, în mod corespunzător, atitudinea procesuală (oscilantă şi parţial sinceră în cazul inculpatului Alecu Viorel, sinceră şi cooperantă în privinţa celorlalţi inculpaţi) şi atitudinea manifestată după solicitarea adresată inculpaţilor de falsificare a foilor de răspuns (cazul inculpatului Gaicu Dănuţ Mihail, care a reacţionat verbal).

www.JURI.r

o

338

În dezacord cu susţinerile recurenţilor Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Cioroiu Nicuşor Ciprian şi Creţu Sorin Marius, instanţa de recurs apreciază că din probele administrate în cauză nu a rezultat necesitatea reţinerii unor circumstanţe de natura celor prevăzute de art.74 lit.a Cod penal sau a celor prevăzute de art74 lit.c Cod penal în favoarea inculpaţilor, neexistând temeiuri care să justifice reducerea pedepselor aplicate sau schimbarea modalităţii de executare a pedepsei, solicitată în cadrul recursului formulat de inculpaţii Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel și Țîncă Dumitru.

Dimpotrivă, se apreciază că reţinerea de către instanţă a circumstanţei atenuante prevăzute de art.74 lit.a Cod penal, constând în buna conduită anterioară a recurenţilor inculpaţi sau a circumstanţei atenuante prevăzute de art.74 lit.c Cod penal (conduita sinceră a acestora în cursul procesului penal) nu se justifică în raport cu gravitatea sporită a faptelor, chiar dacă contribuţia mai redusă a inculpaţilor la activitatea infracţională denotă un grad mai mic de pericol social concret şi reclamă aplicarea unui tratament penal atenuat în raport cu cel stabilit în cazul celorlalţi acuzaţi, întrucât fără contribuţia lor, scopul infracţional nu s-ar fi putut realiza.

În acest sens, Înalta Curte consideră că în mod corespunzător a stabilit prima instanţă un cuantum moderat al pedepselor cu închisoarea pentru inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin, Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai, Alecu Viorel şi Țîncă Dumitru, având în vedere: limitele prevăzute de dispoziţiile legale aplicabile - reduse potrivit dispoziţiilor art.19 din Ordonanţa de Urgenţă nr.43/2002; împrejurarea că iniţiativa infracţională nu le-a aparținut, ci au acţionat la îndemnul superiorilor lor; neparticiparea la asocierea constituită în vederea fraudării concursului.

Nu s-au putut trece cu vederea gradul de pericol social ridicat al infracţiunilor şi împrejurarea că inculpaţii aveau obligaţia ca, prin natura funcţiilor deţinute, să apere interesele legale ale cetăţenilor şi să contribuie la realizarea activităţilor specifice în condiţii de corectitudine şi legalitate, îndatorire pe care au nesocotit-o, acceptând, la îndemnul comandanţilor lor, să participe la fraudarea examenului, cu consecinţa lezării intereselor unui număr important de persoane.

De altfel, prima instanţă a aplicat pedepse în cuantum diferenţiat în cazul acestor inculpaţi, ţinând cont de participarea efectivă a fiecăruia dintre ei la activitatea de fraudare a examenului, de numărul de lucrări întocmite în

www.JURI.r

o

339

fals, de contribuţia concretă a fiecăruia (completarea datelor de identitate ale candidatului, a răspunsurilor la testul grilă şi/sau aplicarea notei şi semnarea lucrării, în calitate de corector „1" sau corector „2").

Totodată, în mod justificat s-a realizat stabilirea diferenţiată a modalităţii de executare a pedepselor aplicate, fie prin suspendarea sub supraveghere a executării, în baza art.86/1 Cod penal, în ceea ce-i priveşte pe inculpaţii Deoşlea Liviu, Creţu Sorin Marius, Niculae Florin, Bugnar Adrian Mihai, Datcu Costel, Bugnar Marius Sorin şi Țîncă Dumitru, fie prin suspendarea condiţionată a executării, în temeiul art.81 Cod penal, în privinţa inculpaţilor Gaicu Dănuţ Mihail, Dumitrescu Laurenţiu George, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Tănase Mihai şi Alecu Viorel.

Completul de 5 Judecători al Înaltei Curți de Casaţie și Justiție apreciază ca fiind nelegală solicitarea inculpaţilor Bugnar Marius Sorin și Datcu Costel de a se reține drept circumstanţă atenuantă constrângerea morală, având în vedere că o atare circumstanţă nu este reglementată de legea penală. De asemenea, instanța face trimitere la considerentele prezentate anterior la pct. XI.1, în baza cărora a constatat că în cauză nu sunt întrunite niciuna dintre condițiile impuse de dispozițiile art.46 alin.2 Cod penal pentru existența constrângerii morale - cauză care exclude caracterul penal al faptei.

Cât priveşte critica formulată de inculpaţii inculpații Deoșlea Liviu, Niculae Florin și Bugnar Adrian Mihai referitoare la greşita aplicare de către prima instanţă a pedepsei accesorii prevăzută de art.64 lit.a teza a-II-a, lit.b şi c Cod penal, instanţa de recurs o apreciază ca neîntemeiată, interzicerea respectivelor drepturi fiind justificată de natura şi gravitatea infracţiunilor reţinute în sarcina lor, de consecinţele acestora şi, nu în ultimul rând, de împrejurarea că faptele au fost comise de inculpaţi în funcţiile pe care le-au deţinut.

De altfel, în privinţa inculpaţilor pentru care a dispus suspendarea condiționată sau sub supraveghere a executării pedepsei, instanţa de fond a dispus și suspendarea executării pedepselor accesorii pe durata termenului de încercare fixat, făcând, în mod justificat, aplicarea art.71 alin.5 Cod penal.

Ca atare, faţă de toate aceste aspecte, Completul de 5 Judecători va respinge criticile formulate de recurenţii Bugnar Adrian Mihai, Bugnar Marius Sorin, Datcu Costel, Deoşlea Liviu, Niculae Florin, Cioroiu Nicuşor Ciprian, Creţu Sorin Marius și Țîncă Dumitru ca nefiind întemeiate, constatând, totodată, în temeiul art.3856 alin.3 Cod procedură penală că şi pedepsele aplicate celorlalţi inculpaţi menţionaţi la pct. iv) de mai sus au fost corect individualizate, atât sub aspectul cuantumului pedepselor cu închisoarea

www.JURI.r

o

340

stabilite de instanţa de fond, cât şi sub aspectul modalităţii de executare a acestora.

v) Deşi inculpatul Romanescu Eugen nu a formulat o critică privind modul de individualizare al pedespei realizat de către prima instanţă, analizând acest aspect în temeiul art.3856 alin.3 Cod procedură penală, instanța de recurs constată ca fiind justă aprecierea primei instanţe în sensul că infracţiunea săvârşită de către inculpat, este de natură a afecta prestigiul şi autoritatea acesteia şi de a aduce o atingere însemnată relaţiilor referitoare la desfăşurarea corectă şi în conformitate cu legea a îndatoririlor profesionale.

S-a avut în vedere, în primul rând, gravitatea sporită a infracţiunii comise, apreciindu-se că fapta inculpatului de a-i instiga la încălcarea legalităţii în activitatea de serviciu pe aceia care, în virtutea calităţii lor speciale, aveau îndatorirea de a o apăra şi respecta, prezintă un grad ridicat de pericol social, dat fiind beneficiul injust urmărit de acesta prin comiterea ei şi urmarea importantă produsă, constând în vătămarea intereselor legale ale altei persoane care, deşi îndeplinea condiţiile prevăzute de lege pentru a accede la postul pentru care a concurat, a fost respinsă pentru a permite încadrarea, prin fals, a candidatului susţinut de inculpat.

Având în vedere că prima instanţă s-a referit, în mod întemeiat, atât la atitudinea constant nesinceră a inculpatului pe parcursul procesului penal, dar şi la datele sale personale favorabile (lipsa antecedentelor penale, comportamentul ireproşabil manifestat în societate până la data comiterii fapte, împrejurarea că acţiunea sa de instigare la exercitarea abuzivă a îndatoririlor de serviciu a avut ca scop favorizarea unui singur candidat) instanţa de recurs consideră că în mod corect au fost reţinute dispozițiile art.74 alin.2 şi art.76 alin.1 lit.c Cod penal la încadrarea juridică a faptei.

De asemenea, în baza circumstanţelor personale ale inculpatului, anterior menţionate şi a contribuţiei sale concrete la activitatea de fraudare a examenului, aprecierea primei instanţe în sensul că scopul preventiv-educativ al pedepsei poate fi atins fără executarea ei în regim privativ de libertate, este justificată.

VI. În legătură cu recursul declarat de către inculpatul Alecu Viorel,

instanța de recurs ia act de împrejurarea că, prin declaraţia aflată la fila nr.543 din vol.I al dosarului de recurs, acesta a precizat că, în temeiul art.3854 alin.2 cu referire la art.369 Cod procedură penală, își retrage calea de atac formulată.

www.JURI.r

o

341

Totodată, în baza acelorași dispoziții legale, instanța de recurs ia act de împrejurarea că petentul Acsinte Cornel și-a retras, de asemenea, calea de atac declarată, astfel cum a precizat personal în ședința publică din 13 mai 2013, în fața instanței de recurs.

VII. În concluzie, având în vedere toate considerentele anterior arătate,

în baza art.38515 pct.1 lit.b Cod procedură penală Completul de 5 Judecători al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie va respinge, ca nefondate, recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, de inculpaţii TRANDAFIR PETRE, COSTACHE VIOREL, NICULAE ANDREI GABRIEL, ALEXANDRESCU GABRIEL, DATCU COSTEL, BUGNAR MARIUS SORIN, CREŢU SORIN MARIUS, DEOŞLEA LIVIU, NICULAE FLORIN, BUGNAR ADRIAN MIHAI, DUMITRESCU LAURENŢIU GEORGE, CIOROIU NICUŞOR CIPRIAN, ȚÎNCĂ DUMITRU, TĂNASE MIHAI, COMAN NECULAI, ROMANESCU EUGEN şi GAICU DĂNUŢ MIHAIL, precum şi de părţile civile FILIP RADU DRAGOŞ şi MURARU DANIEL MIHAIL și de petenții BANCIU ROXANA şi PRALĂ CAMELIA GABRIELA împotriva sentinţei penale nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr.6130/1/2009.

În temeiul art.3854 alin.2 cu referire la art.369 Cod procedură penală, va lua act de retragerea recursurilor declarate de recurentul intimat inculpat ALECU VIOREL și petentul ACSINTE CORNEL împotriva sentinţei penale nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr.6130/1/2009.

Potrivit art.192 alin.2 Cod procedură penală, va obliga recurenţii inculpaţi NICULAE FLORIN, ȚÎNCĂ DUMITRU și ROMANESCU EUGEN la plata sumei de câte 1.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurenţii inculpaţi TRANDAFIR PETRE, COSTACHE VIOREL, NICULAE ANDREI GABRIEL, ALEXANDRESCU GABRIEL, DATCU COSTEL, BUGNAR MARIUS SORIN, CREŢU SORIN MARIUS, DEOŞLEA LIVIU, BUGNAR ADRIAN MIHAI, DUMITRESCU LAURENŢIU GEORGE, CIOROIU NICUŞOR CIPRIAN, TĂNASE MIHAI, COMAN NECULAI şi GAICU DĂNUŢ MIHAIL la plata sumei de câte 1.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând

www.JURI.r

o

342

onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurentul ACSINTE CORNEL la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Va obliga recurentul intimat inculpat ALECU VIOREL la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Va obliga recurentele părţi civile FILIP RADU DRAGOŞ şi MURARU DANIEL MIHAIL, precum și petenții BANCIU ROXANA şi PRALĂ CAMELIA GABRIELA la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial în sumă de 100 de lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat RUSMĂNICĂ MIRCEA, până la prezentarea apărătorului ales, se va suporta de către stat.

PENTRU ACESTE MOTIVE ÎN NUMELE LEGII

DECIDE:

Respinge, ca nefondate, recursurile declarate de MINISTERUL PUBLIC – PARCHETUL DE PE LÂNGĂ ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE, DIRECŢIA NAŢIONALĂ ANTICORUPŢIE, de inculpaţii TRANDAFIR PETRE, COSTACHE VIOREL, NICULAE ANDREI GABRIEL, ALEXANDRESCU GABRIEL, DATCU COSTEL, BUGNAR MARIUS SORIN, CREŢU SORIN MARIUS, DEOŞLEA LIVIU, NICULAE FLORIN, BUGNAR ADRIAN MIHAI, DUMITRESCU LAURENŢIU GEORGE, CIOROIU NICUŞOR CIPRIAN, ȚÎNCĂ DUMITRU, TĂNASE MIHAI, COMAN NECULAI, ROMANESCU EUGEN şi GAICU DĂNUŢ MIHAIL, precum şi de părţile civile FILIP RADU DRAGOŞ şi MURARU DANIEL MIHAIL și de petenții BANCIU ROXANA şi PRALĂ CAMELIA GABRIELA împotriva sentinţei penale nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr.6130/1/2009.

Ia act de retragerea recursurilor declarate de recurentul intimat inculpat ALECU VIOREL și petentul ACSINTE CORNEL împotriva sentinţei penale

www.JURI.r

o

343

nr.808 din 18 mai 2012 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia Penală în dosarul nr.6130/1/2009.

Obligă recurenţii inculpaţi NICULAE FLORIN, ȚÎNCĂ DUMITRU și ROMANESCU EUGEN la plata sumei de câte 1.400 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 400 lei, reprezentând onorariile cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurenţii inculpaţi TRANDAFIR PETRE, COSTACHE VIOREL, NICULAE ANDREI GABRIEL, ALEXANDRESCU GABRIEL, DATCU COSTEL, BUGNAR MARIUS SORIN, CREŢU SORIN MARIUS, DEOŞLEA LIVIU, BUGNAR ADRIAN MIHAI, DUMITRESCU LAURENŢIU GEORGE, CIOROIU NICUŞOR CIPRIAN, TĂNASE MIHAI, COMAN NECULAI şi GAICU DĂNUŢ MIHAIL la plata sumei de câte 1.100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care sumele de câte 100 lei, reprezentând onorariile parțiale cuvenite apărătorilor desemnaţi din oficiu până la prezentarea apărătorilor aleși se vor avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentul ACSINTE CORNEL la plata sumei de 100 lei cheltuieli judiciare către stat.

Obligă pe recurentul intimat inculpat ALECU VIOREL la plata sumei de 500 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat, din care suma de 400 lei reprezentând onorariul cuvenit apărătorului desemnat din oficiu, se va avansa din fondul Ministerului Justiţiei.

Obligă recurentele părţi civile FILIP RADU DRAGOŞ şi MURARU DANIEL MIHAIL, precum și petenții BANCIU ROXANA şi PRALĂ CAMELIA GABRIELA la plata sumei de câte 100 lei, cu titlu de cheltuieli judiciare către stat.

Onorariul parțial în sumă de 100 de lei cuvenit apărătorului desemnat din oficiu pentru intimatul inculpat RUSMĂNICĂ MIRCEA, până la prezentarea apărătorului ales, se suportă de către stat.

Definitivă. Pronunţată, în şedinţă publică, astăzi 24 ianuarie 2014.

www.JURI.r

o

c5_dec_12_ianuarie_2014_ citit

Documents