bussinece inteligence

7/28/2019 bussinece inteligence

1/20

CUPRINS

INTRODUCERE................................................................................................................... .......2

CAP. 1 DESCRIEREA SPECIFICULUI SISTEMULUI INFORMATIC PRIVINDEVIDENA TESTELOR SUSINUTE DE CURSANI..........................................................4

CAP. 2. PROIECTAREA DIAGRAMELOR.............................................................................52.1. Diagrama cazurilor de utilizare ...............................................................................................52.2. Diagrama claselor .................................................................................................................. .62.3. Diagrama de stare ............................................................................................................ .......82.4. Diagrama de activitate.............................................................................................................92.5. Diagrama de secvente............................................................................................................ 102.6. Diagrama de colaborare.........................................................................................................132.7. Pachetele................................................................................................................................132.8. Diagrama de amplasare..........................................................................................................13

CAP. 3 MODELUL DE PERSISTEN..................................................................................133.1. Modelul conceptual de date.................................................................................................. .13

3.1.1 Stabilirea entitatilor din sistem .....................................................................................................133.1.2 Stabilirea dictionarului de date......................................................................................................13

3.2 Modelul relational de date.......................................................................................................13

3.3. Persistenta- Structura bazei de date in ACCESS....................................................................143.4 Interogari ..........................................................................................................................................15

CONCLUZII............................................................................................................................... 17

BIBLIOGRAFIE.........................................................................................................................20

1


2/20

INTRODUCERE

Business Intelligencese refer la sisteme informatice de identificare, extragere i

analizare a datelor disponibile ntr-o companie, sisteme al cror scop este de a oferi unsuport real pentru luarea de decizii de business.

Sistemele informatice de tip Business Intelligence au fost considerate pn recentca fiind instrumente destinate managerilor solu ii care ofer managementului uneicompanii informa iile necesare pentru mbunt irea performan ei generale a acesteia.Un sistem BI de tip opera ional i pstreaz aceast proprietate i sus ine activit ilezilnice prin func ionalit i specifice: informa ii actualizate n timp real, acces securizat ladate din orice loca ie, analize u or de realizat de ctre orice utilizator, fr sprijinspecializat etc. Aceast schimbare rspunde trecerii spre o nou cultur organiza ional,cea a unui management bazat pe obiective clare, msurabile, asumate de ctre companie i angaja i la fiecare nivel execu ional. Pentru ca acest model s func ioneze, trebuie caangajatul s poat lua decizii informate pentru atingerea propriului obiectiv. BI-ulopera ional intervine n aceste companii, oferind acces la informa ie relevant la fiecarenivel i vitez decizional.

Gartner (evidentiaza link), liderul mondial n consultan pe tehnologie,

men ioneaz "democratizarea BI-ului" ca fiind principalul trend n industria de BusinessIntelligence pentru anul 2011. Acest concept se traduce prin disponibilitatea informa iein timp real i din orice loca ie, acces la sistem pentru mai multe categorii de utilizatori

i relevan crescut.Sistemele BI clasice se bazeaz n principal pe informa ie ob inut n intervale de

timp mai mari. Acest tip de informa ie este foarte important pentru a observa trenduri, probleme, zone de business care necesit mbunt iri i al i factori importan i.

Un sistem BI opera ional presupune n plus depistarea trendurilor, problemelor ialtor factori imediat dup ce apar, permi ndu-le angaja ilor s le rezolve imediat i nu lacteva zile, cnd acestea pot lua amploare i pot avea un impact puternic nefavorabilasupra companiei. Implementarea unui astfel de sistem presupune o cultur

2


3/20

organiza ional n care rolul angajatului nu mai este pur execu ional, acesta devinedecident.

n primul capitol vom prezenta societatea comercial S.C. GRIRO S.A i sistemul

informatic pe care i-l propune sa l realizeze.

n al doilea capitol vom realiza analiza diagramelor cazurilor de utilizare, aclaselor, digrama de stare, de activitate, de sencvene, de colaborare, precum i pachete idigrama de amplasare.

Al treilea capitol consta n modelul de persisten unde vom ataa modelulconceptula de date i modelul relaional de date, precum i relaiile, interogarile imodelul SQL.

3


4/20

CAP. 1 DESCRIEREA SPECIFICULUI SISTEMULUIINFORMATIC PRIVIND EVIDENA TESTELOR

SUSINUTE DE CURSANI

Societatea comercial S.C GRIRO S.A are ca obiect de activitate perfectionarea personalului si isi propune conceperea si realizarea unui Sistem informatic care sacuprinda mai multe teste pentru verificarea cursantilor.

Sistemul trebuie sa permita inregistrarea cursantilor (acestia sunt identificati printr-un cod, nume, prenume, adresa de e-mail, parola, telefon) si a profesorilor careutilizeaza aplicatia .Un test este introdus de un singur profesor si contine intrebari ce potfi adaugate de diferiti profesori. Numarul de intrebari si durata textului sunt fixate inmomentul introduceri acestuia.Intrebarile au cinci raspunsuri posibile dintre care existaun singur raspuns correct. Testele sunt grupate in functie de discipline.

Profesorii pot adauga si discipline (numele si codul), dar pot modifica sau stergedoar disciplinele sau intrebarile proprii.

Cursantii pot sustine una sau mai multe testari, acelasi text nu se poate sustine dedoua ori. La sfarsitul unei testari cursantul afla nota vizualizand raspunsurile sale

comparative cu cele corecte.Activitatea mentionata mai sus urmeaza sa fie modelata si implementata folosind

limbajul unificat de modelare( Unified Modeling Language ).

4


5/20

CAP. 2. PROIECTAREA DIAGRAMELOR

2.1. Diagrama cazurilor de utilizare

Diagrama cazurilor de utilizare ( figura 1)are rolul de a prezenta intr-o formagrafica functionalitatiile pe care trebuie sa le indeplineasca sistemul in faza sa finala.Cazurile de utilizare reprezinta ce trebuie sa faca sistemul . Actorii reprezinta roluri jucate de diverse personane care interactioneaza cu sistemul.

Sistemul trebuie sa permita adaugarea, modificarea sau stergerea cursantilor.Toate aceste functionalitati fiind reprezentate in cazul de utilizare gestiune cursantiextindere a cazurilor de utilizare adauga cursant,modifica cursant si sterge cursant.

Cursantul se autentifica cu ajutorul numelui si a parolei si isi alege o disciplina ,iar in cadrul acesteia un test pe care sa il resolve (cazul de utilizare rezolva test asociatactorului cursant ). La sfarsitul testului cursantului i se comunica nota.

Disciplinele si intrebarile de la test sunt adaugate de ctre profesori. Cazurile deutilizare gestiune discipline, gestiune intrebari care sunt extindere a cazurilor deutilizare: adauga disciplina, modifica disciplina, sterge disciplina, respective adaugaintrebare, modifica, intrebare, terge ntrebare.

5


6/20

2.2. Diagrama claselor

Reprezentarea unei clase trebuie sa indice ansamblul de atribute ce formeazastructura sa, operatiile ce-i definesc comportamentul si realatiile cu alte elemente alemodelului.(figura 2)

Un profesor adauga mai mult discipline,teste,intrebari (multiplicitatile 0..*corespunzatoare asocierilor dintre clasele profesor si discipline, profesor si teste , profesor si intrebari).

Intre clasele diciplina si teste este o relatie de agregare, la fel ca si intre claseleteste si intrebari .

6


7/20

Cursantul sustine una sau mai multe testari (multiplicitatea 0..* corespunzatoarerolului sustine a asocierii dintre clasa cursant si clasa testare), in timp ce o testare estesustinuta de un singur cursant (multiplicitatea 1 corespunde rolului denumit este sustinutaa asocierii dintre clasa testare si clasa cursant). In cadrul unei testari , cursantul raspundela anumite intrebari , iar raspunsul dat este atributul clasei de tip asociereraspuns_intrebare.

Profesor -cod profesor:string-nume_profesor:String-parola:String

Cursant-cod:String-nume:String-parola: String+verifica existenta()+actualizare lista clienti()+actualizare lista cursanti()+nume disciplina()

Discipline-cod_disciplina:String-nume_disciplina:String-observatii:String-data_adaugare:Date+nrTeste()Inleger

Intrebare-nr: Integer -continut: String-Raspuns_A: String-Raspuns_B: String-Raspuns_C: String-Raspuns_D: String-Raspuns_E: String-punctaj: Double-data_adaugarii: Date-raspunsCorect: String

Teste-nr :Integer -nr_intrebari:Integer -timp:Integer -tip :String-data_adaugarii: Date+nrIntrebariDeAdaugat():Integer +TestComplet()Boolean Testare

-nrTestare: Integer -data: Date+nota(): Integer

Raspuns_intrebare-raspuns : String

7


8/20

Figura 2.Diagrama claselor pentru testarea cursantilor

2.3. Diagrama de stare

Diagrama de stare indica starile prin care trece un obiect, precum si evenimentelesi conditiile care genereaza aceste tranzactii.

/ adauga intrebari

/adauga intrebare O/ adaugare

/ adaugare ultima intrebare

/ testare

OFigura 3 Diagrama se stare pentru test

8

Text deschis Text actualizat

Text completText rezolvat


9/20

O diagram de stare poate fi ataat oricrei clase care are stri bine identificate iun comportament complex. O diagram de stare descrie o istorie a vieii obiectelor uneiclase i poate fi considerat un graf, bazat pe stri conectate prin tranzacii.

Diagramele de stare specific, modul n care reacioneaz un obiect la primireaunui mesaj. O digram de stare are o singur stare iniial, una sau mai multe stri simple,una sau mai multe stri finale i traniii ntre stri.

2.4. Diagrama de activitate

Diagramele de activitate servesc pentru descrierea dinamicii sistemului.(Figura 4)

9


10/20

Figura 4 .Diagrama de activitati pentru teste cursanti

2.5. Diagrama de secvente

Diagrama de secvente prezinta interactiiunile care au loc intre diverse obiecte ale unuisistem , ordonate chronologic.Diagrama de secventa este asociata unui caz de utilizare.

10


11/20

Pornind de la descrierea cazurilor de utilizare adaugare cursant,adaugare intrebare,rezolva test sunt elaborate diagramele de secvente (figurile 5,6 si 7).

Figura 5.Diagrama de secvente pentru rezolva test

Ecran verificare parola

care parolaCursant Disciplina Test Intrebare Testare RaspunsCorect

Cursant

Introduce utilizatorul

11


12/20

Figura 6.Diagrama de secvente pentru adaugare intrebarePentru adaugarea unui cursant, secretara introduce numele si celelalte date al

cursantului , acestea sunt verificate pentru a nu fi introduce inca odata si, se realizeazactulizarea bazei de date.

Figura 7.Diagrama de secvente pentru cazul de utilizare adaugare cursant

Ecran adaugare intrebare Discipline Test Intrebare

profesor

Nume disciplina Cauta disciplina

Confirmare disciplina

Introducerenume test

intrebare

confirmare

Cauta test

Adaugare intrebare()

Verifica disciplina

Actualizareintrebari

secretara

Cursant

Cursant nou

Introducere date cursant

Confirmare

inregistrare

Anulare cursant

Verifica existenta()

Actualizeazalista cursanti()

12


13/20

2.6. Diagrama de colaborare

Diagrama de colaborare este diagrama de interactiune care se concentreaza asuporganizarii structurale ale obiectelor.(figurile 8.9 si 10).

Figura 8.Diagrama de colaborare pentru cazul de utilizarereolva test

Cursant1.Introducere:Utilizator si parola

EcranVerificareParola

Baza de date

4:Confirmareutilizator

Transmitere utilizator 3:Verificare utilizator parola

Disciplina

5:Alege disciplina

6:Alege test Teste

Intrebare

7:Raspunde

8:Adaugare testare

Testare

12:Actualizare punctaj

Raspuns corect

9:Verifica raspunsul

11: Adauga punctaj

13:Nota

12: Actualizare

Intrebare

Ecran Adaugare Intrebare

Profesor TestDisciplinae

4:ConfirmaDisciplina

2:CautaDisciplina

3 : : f i s a

D i s c i p l i n a

6 : C a u t a T e s t

5: Introducere Nume Test

11: Adaugare intrebare

10:Intrebare

1: Nume

Discipina

13


14/20


15/20

Persistenta reprezinta modul in care datele din obiecte sunt pastrate intre executiisuccessive ale apliatiei. Aplicatia permite salvarea obiectelor intr-o baza de daterelaionala (figura 14).

Fig. 14 Structura bazei de date in access

3.4 Interogari

SQL (Structured Query Language) este un limbaj (ce cunoate mai multe variante)de interogare a bazelor de date relaionale.

SELECT formeaz baza oricrei interogri SQL. Sintaxa enunului SELECT estentotdeauna aceeai. Un enun SELECT este format din mai multe cuvinte cheie numite

clauze. SELECT se definete utiliznd diverse configuraii ale acestor clauze n scopulobinerii informaiei necesare.Unele clauze sunt obligatorii altele opionale. n plus, fiecare clauz este format din unulsau mai

Server

Baza de date

Server Aplicatie

Aplicatie

Cursant

Aplicatie testare

Profesor

Aplicatie adaugare teste

TCP/IP

TCP/IP

15


16/20

multe cuvinte cheie utilizate la extragerea ca ntreg a informaiei cerute prin enunulSELECT.

Diagrama unui enun SELECT i a eventualelor clauze este prezentat n figura demai jos:SELECT FROM WHERE GROUPBY HAVING

Fig.15 interogare cursanti si data testare

SQL:

SELECT cursanti.nume, testare.[data testare]FROM cursanti INNER JOIN testare ON cursanti.cod = testare.cod;

Fig. 16 Interogare profesor-disciplina

SQL:

SELECT profesor.*, disciplina.[nume disciplina]FROM profesor INNER JOIN disciplina ON profesor.[cod profesor] = disciplina.[cod profesor]ORDER BY disciplina.[nume disciplina];

16


17/20

CONCLUZII

Un sistem BI opera ional presupune n plus depistarea trendurilor, problemelor ialtor factori imediat dup ce apar, permi ndu-le angaja ilor s le rezolve imediat i nu lacteva zile, cnd acestea pot lua amploare i pot avea un impact puternic nefavorabilasupra companiei. Implementarea unui astfel de sistem presupune o culturorganiza ional n care rolul angajatului nu mai este pur execu ional, acesta devinedecident.

1. Vizualizarea interactiv a datelor

Analizarea datelor generate de activit ile unei companii este o activitatesolicitant, care implic resurse de timp i umane considerabile, n special dac volumulde informa ii este foarte mare. ns reprezentrile vizuale simplific lucrurile, permindu-le utilizatorilor din orice nivel al companiei s neleag mai bine datele pe baza crora trebuie s- i ndeplineasc obiectivele. Spre exemplu, un agent de vnzridore te s afle volumul vnzrilor realizate n ultimii 2 ani pe fiecare jude . Ca

majoritatea colegilor si, acesta folose te rapoarte statice de tip list pentru pstrarea i prelucrarea datelor i va ncerca s ob in rspunsurile dorite din tabele cu cifre, procesadeseori greoi i fr multe rezultate. Transpunerea acestora n reprezentri vizuale estens mult mai eficient: trendurile pot fi observate i nelese mai bine i mai repede.Acest lucru poate fi explicat prin faptul c vederea este cel mai puternic sim al omului,fiind responsabil pentru aproximativ 70% din percep ia mediului nconjurtor. Restul de30% se mparte ntre celelalte simuri: gust, miros, sim tactil i auz. Din acest motiv,oamenii percep mult mai repede informa iile atunci cnd acestea sunt transmise vizual iar deciziile devin evidente.

Un sistem BI de tip opera ional vine n ajutorul utilizatorilor non-tehnici cumodalit i de prelucrare i vizualizare a datelor foarte rapide i intuitive, permi nd persoanelor din orice nivel al companiei s pun ntrebri i s primeasc rspunsuri n

17


18/20

doar cteva secunde. Prin doar c iva pa i simpli se pot ob ine dashboard-uri interactiveu or de neles de oricine:

2. Accesarea datelor

Un sistem BI de ultim genera ie poate prelucra i analiza un volum imens dedate, din surse variate, aducnd la un click distan informa ii consolidate despre articole, parteneri, cash-flow, profit, discounturi, mijloace fixe, stocuri etc. Indiferent de volumulde date, acestea pot fi reprezentate i analizate printr-un numr nelimitat de vizualizri.Odat reprezentate vizual, trendurile sau problemele pot fi mai u or de observat, iar deciziile sunt luate mult mai simplu cnd informa ia este prezentat clar. Analiza datelor ntr-un sistem BI nu se rezum doar la cteva grafice statice, pe intervale de timp maimari. Acestea pot fi studiate n profunzime, trecerea de la o imagine de ansamblu ladetalii specifice fcndu-se foarte u or.

3. Explorarea, n elegerea i descoperirea de noi informa ii

Cnd o informa ie este prezentat din perspectiva corect pot fi ob inute concluzii

i rspunsuri noi. Un sistem BI opera ional este simplu, vizual i u or de n eles,oferindu-le oamenilor libertatea de a rspunde ntrebrilor imediat cum apar. Modul devizualizare poate fi schimbat doar printr-un click, n func ie de nevoile fiecrui utilizator.Sistemul BI poate realiza vizualizri interactive n doar cteva secunde chiar i cnd selucreaz cu volume foarte mari de informa ie. Acesta le permite utilizatorilor din diferiteniveluri ale companiei s treac de la tabele de date la vizualizri interactive de date cudoar un click. Ace tia vor putea apoi s exploreze, vizualizeze i s mprt eascinforma ii fr suport specializat.

4. Comunicarea informa iilor

Realizarea de vizualizri interactive poate dura doar cteva minute. Acestea pot fiasamblate ntr-un dashboard interactiv, pentru o viziune de ansamblu, care poate fimprt it cu al i oameni. n func ie de facilit ile sistemului BI sau ale platformei pecare este dezvoltat, dashboard-urile pot fi mprt ite oricui, prin Internet. Ace tia pot

18


19/20

interac iona direct cu dashboard-ul: pot filtra, sorta i rearanja informa ia. Dashboard-urile pot fi mprt ite i prin alte metode: ncorporate pe un site, pe blog, pot fi folositen prezentri sau exportate ntr-un format static, precum PDF.

19


20/20

BIBLIOGRAFIE

1. Carstea C., Sabau GH. SGBD ACCES 2000 Aplicatii si teste grila, ED.OMNIA UNIT S.A.S.T, BRASOV 2001

2. Gh. Sabu, V. Avram-Sisteme informatice i baze de date, Ed. Oscar Print,Bucureti, 1998.

3. Rosca, Ofelia Secatureanu, Dragos Mangiuc - PROIECTAREA SISTEMELOR INFORMATICE- STUDII DE CAZ, Ed. infoMega 2004 BUCURESTI

4. Stackowiak, R., Rayman J., Greenwald R.- Data Warehousing And BusinessIntelligence Solutions, Wiley&Sons, 2007;

bussinece inteligence

Documents