bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei ue

UNIVERSITATEA DE ŞTIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ-NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

MANAGEMENTUL CALITĂŢII PRODUSELOR DE ORIGINE ANIMALIERĂ

EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ ASUPRA BUNĂSTĂRII

ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI PE DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE

Coordonator stiintific,Prof. Dr. Ing. Vioara Miresan Absolvent Ing. Gabriela Maria Grama

Cluj Napoca2012

Gabriela Maria Grama - EVOLUŢIA PARAMETRILOR DE TEMPERATURĂ ŞI UMIDITATE RELATIVĂ ASUPRA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR ÎN TIMPUL TRANSPORTULUI DISTANŢE LUNGI ŞI SCURTE

UNIVERSITATE DE STIINŢE AGRICOLE ŞI MEDICINĂ VETERINARĂ CLUJ NAPOCA

FACULTATEA DE ZOOTEHNIE ŞI BIOTEHNOLOGII

LUCRARE DE DIZERTAŢIE

Coordonator stiinţific:Prof. Dr. Ing.Vioara Mireşan Absolvent : Ing. Gabriela Maria Grama

Cluj Napoca2012

2


Mulţumiri

Multumiri doresc sa aduc intregului corp didactic care a contribuit la

formarea mea ca Inginer Zootehnist din cadrul Facultatii de Zootehnie si

Biotehnologii a Universitatii de Stiinte Agricole si Medicina Veterina Cluj

Napoca, in special Doamnei Decan ,Prof.Dr.Ing. Vioara Mireşan , care m-a

indrumat sa urmez Programul Erasmus ,cu schimb de experienta in exteriorul

tarii si care consider ca va fi o buna oportunitate de avansare in plan

profesional si cariera .

Mai doresc sa le multumesc si profesorilor de la Universitatea Politehnica de

Madrid ,Scoala Tehnica Superioara de Ingineri Agronomi, care au adus o

completare la cunostintele deja acumulate , in special Prof. Dr. Morris Villarroel

, si asistentei mele Ana care ma ajutat in munca de culegere a informatiilor si

datelor din cadrul cercetarii .

De asemenea imi manifest cu drag recunostinta fata de familia mea si fata

prietenul meu Radu , pentru suportul moral ,material si intelegerea acordata in tot

acest timp in care m-au sprijint in realizarea si concretizarea obiectivelor

propuse prin acest program .

De accea pot sa spun ca succesul meu stee si succesul dumneavoastra.

Va multumesc !

Cu deosebita consideratie,

Ing. Gabriela Maria Grama .

3


Introducere

Numeroase studii s-au facut in scopul de indentificare a factorilor de

mediu si gestionarea lor ,unii avand o influenta negativa pe anumite perioade

de timp, asupra transportului de durata indelungata , facand sa creasca

frecventa porcilor stresati din perioada transportului din ferma spre abator .

Starile non-ambulatorii si aparitia deceselor reprezinta o influenta negativa

asupra industriei carnii in lume ceea ce face o crestere a cotei de cheltuieli

pentru a prevenii pierderile de orice tip .

Interesul il reprezinta confortul si bunastarea animalului din momentul

incarcarii acestora in camion f transportati spre abator si momentele critice pe

care acestia le intampina pe parcursul transportului .

Pierderile in transport reprezinta totalitatea porcilor decedati, obositi ,raniti

sau in stadiul nonambulatoriu pe durata transportului de la ferma la abator.

Langa aceste pierderi au fost asociati o serie de factori precum temperatura

T°C, umiditatea relativa RH %, curentii de vant m/s , durata unui transport ca

distanta si timp de la ferma la abator , perioada anului sau sezonul cand se

efectueaza transportul , densitatea animalelor din camion si greutatea corporala

a acestora pe durata transportului , timpul de asteptare intre camioane la

descarcare in sala de asteptare la abator si timpul de odihna in abator .

Aspecte generale ale starii porcilor la intrarea in abator : majoritatea

fiind extenuati ,raniti datorita incaierarilor dintre indivizi pe timpul

transportului si stresati . Porcii adesea prezinta gura larg deschisa pentru a

respira , prezinta pielea inrosita , plina de pete, membrele si musculatura

tremuranda , acestia avand risc mare de deces inainte de a fi sacrificati.

4


Personalul angajat trebuie sa fie bine instruit de catre fiecare angajator din

abator si sa se acorde o deosebita importanta in manipularea si manevrarea

fiecarui animal fara ai provoca mai mult stres .

S-a constat ca in perioada calduroasa exista un procent crescut al

deceselor si cel de animale ranite , obosite pe durata transportului decat in

perioada sau sezonul rece .

Un alt factor destul de important este prezenta curentilor de vant , care in

perioada estivala sunt de un real folos pe durata transportului . Acesti curenti

aerisesc fiecare boxa de animale din trailer si oxigenandu-l , astfel respiratia

fiind mai uniforma si de o intensitate constanta datorita faptului ca

indeparteaza continutul de amoniac degajat in urma dejectilor si mictionarii

pe care animalele le produc in cantitate ceva mai crescuta datorita

schimbarii mediului sau locului cu care sunt obisnuiti in ferma , a prezentei

persoaneor straine si a zgomotelor noi in momentul selectiei pentru transportul

spre abator , a stresului provocat alaturi de alti factori. Beneficiile aduse in

perioada calda un se pot compara cu perioada rece, reprezintand opusul ,fiind

destul de periculos asociat cu alti factori in acest sezon producand de

asemenea pierderi insemnate de animale in timpul transportului daca nu le sunt

asigurate conditiile de protectie .

5


Capitolul.1. PRODUCTIA SI CONSUMUL DE CARNE DE PORC

1.1.Productia de carne la nivel mondial

Sectorul suin ocupa primul loc la nivel mondial ,in productia de carne in

special continentul Asiatic care in ultimul deceniu are o crestere puternica

situat cu mult inaintea continentului European , unde cele mai importante

tari producatoare raman detasat Germania si Spania comparativ cu restul

tarilor din UE.

Conform datelor F.A.O.(FAOSTAT,2011) productia de carne de porc in anul

2009 se afla pe primul loc in comparatie cu productiile de carne ale principalelor

specii.

Productia mondiala de carne de porc fiind de 40% acesta fiind cu 3% mai

ridicata decat in anul 2008.Se observa o crestere anuala a productiei de carne de

porc la nivel mondial fiind sectorul principal si subclasand productia de carne

de pasare .

Se costata o crestere din 2008 spre 2009 in productia de carne de porc cu

un procent de 2,79% urmata de productia de carne de rata , cu 1,7% si o scadere a

productiei de carne de iepure ,ovine si bovin .

Tabel 1.1 Productia de carne la nivel mondial pe diferite categorii de specii in 2009

exprimate in procentaje si mii tone (sursa :FAOSTAT..April 2011)

Anul 2008 2009 % 2008/ 2009 % 2009

Porc 103.189

106.06

9 2,79 40 %

Pasare 79.372 79.595 0,28 30%

Bovin 62.363 61.837 -0,84 23%

Ovine 8.255 8.109 -1,77 3%

Caprine 4.918 4.938 0,41 2%

Rata 3.779 3.845 1,73 1%

6


Iepure 1.842 1.644 -10,71 1%

fig.1.2. Ponderea productiei de carne la nivel mondial in 2009

1.2. Recensamantul din 2010 si fluctuatiile productiei de carne pentru ultimul deceniu in Europa

Recensamantul din 2010 facut in Europa a rezultat o inregistrare de 152 de

milioane de capete porci echivalentul a 22 milioane tone, reprezentand 25% din

productia mondiala.

7


Fig.1.2.1.Productuia de carne de porc in UE27 pentru perioada 2008 - 2010

Se poate observa o analiza de variatie a productiei de carne de porc in

diferitele tari europene se constata o crestere in ultimul deceniu pentru Germania

cu 36.6%, urmata de Spania cu 17% aceste doua tari pentru anul 2010 au realizat

un total de 22 milioane tone carne de porc reprezentand 40% din productia de

carne de porc europeana .

Variatia cresterii productiei de carne de porc pe perioada 2008-2010 indica

o crestere a pentru Germania cu 6.32% si o scadere a procentului cu 2.4% pentru

Spania si o crestere pentru Belgia cu 7% , la fel o scadere pentru Polonia cu

11.70% si 7.77% pentru Franta .

Tabel 1.2.2 .Evolutia productiei de carne de porc in principalele 10 tari producatoare din U.E-27(mii tone) ;

Sursa:. Eurostat aprilie 2011

Anul 2000 2002 2004 2006 2008 2010 %2008/2010 %2000/2010

Germania 3982 4110 4308 4662 5114 5438 6.32 36.6

Spania 2912 3070 3076 3235 3484 3401 -2.4 16.8

Polonia 2318 2350 2311 2263 2277 2010 -11.7 -13.3

Franta 1892 1981 1923 2071 1888 1741 -7.77 -8

Danemarca 1624 1759 1809 1749 1707 1666 -2.41 2.6

Olanda 1488 1536 1590 1556 1606 1633 1.66 9.7

Italia 1623 1377 1287 1265 1318 1288 -2.24 -20.6

Bélgia 1055 1044 1032 1006 1056 1129 6.9 7

U.K 923 795 720 697 740 774 4.71 -16.1

Austria 502 511 516 505 526 542 3.09 8

8


1.3. Consumul de carne de porc la nivel mondial pe anul 2010

Tot datele Eurostat ne arata consumul total carne de porc in mii tone Tm, la

nivel mundial pe 2010 unde China detine 53% , urmata de Europa UE27 , cu

21% si SUA cu 9% , alte tari precum Brazilia , Japonia , Rusia detin cate 3%.

Fig 1.3.1.Consumul total mondial de carne de porc in mii tone

Sursa: USDA y Comisia Uniunii Europene. Elaborat cu: S.G. Productos Ganaderos.

JAPONIA3%

BRAZILIA3%

RUSIA3%

ALTE TARI TOTAL

8%

SUA9%

UE21%

CHINA53%

CONSUMUL LA NIVEL MONDIAL DE CARNE DE PORC IN 2010

9


Capitolul 2. IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR

2.1. Drepturile animalelor ce trebuie respectate “Cele cinci libertati ale animalelor”

1. Libertatea de a nu suferi foame nici de sete favorizand accesul usor la o

sursa de apa potabila si o dieta care asigură un nivel adecvat de sănătate şi vigoare.

2. Libertatea de a nu avea de suferit disconfortul ,din mediu adecvat zonelor

de stabulatie si la cu zone de odihna confortabila.

3. Libertatea de a nu suferi durere,leziuni corporale sau boli gratie activitatii

de prevenire ,diagnosticare si tratamente rapide.

4. Libertatea de a-şi exprima comportamentul natural , dispunand de spatiu

suficient, instalatii adecvate si companía unor indivizi din propria specie.

5. Libertatea de a fi liber de a nu avea frica sau suferinta si sa beneficieze de

conditii si un tratament ce evita suferinta psihica. Sursa :Liberación animal,Peter Singer(1975) ;FAWC(2008).

2.2. Concluzii privind drepturile animalelor

In ceea ce priveste bunastarea animalelor sunt incluse o multitudine de

responsabilitati: preventia in tratamentul bolilor , leziunilor , atenuarea suferintei

si a altor efecte negative ; administrarea de hrana si conditii de viata care sa

satisfaca necesitatile animalelor daptate dupa mediul lor natural .

Toate aceste practici de bunastare aduc beneficii atat animalelor cat si

oamenilor deoarece usureaza si creste starea de sanatate si productivitate a

animalelor avand un produs sigur ce intra in alimentatia populatiei.

In general modul de a trata animalele este influentat de convingerile si valorile

despre natura din punct de vedere etic ,religios ; Valori ce difera de la o cultura

la alta , astfel ca acestea ofera o perceptie diferita legate de prioritatea aspectelor

10


primare legate de bunastraea animalelor, de sanatatea si acordarea de ingrijiri

specifice dupa caz , de nutritie .

Un nou concept este cel de “fiinte sensibile “, stiintele moderne in domeniul

de cercetare multidisciplinar a raspuns la preocuparile in a proteja bunastarea

animalelor si cresterea la scara larga in toate sistemele de productie.

O preocupare deosebita se observa la sacrificarea lor si la problemele in

transportul de animale in conditii decente care difera de la o tara la alta , datorita

dezvoltarii economice . In aceste directii sunt necesare impunerea progreselor

tehnicii moderne in bunastarea animalelor si acordurile de parteneriate cu

centrele de expertiza stiintifica privind bunastarea animalelor in intreg lantul de

productie . Sursa MARM,( Ministerio de Medio Ambiente, Medio Rural y Marino,Espania)

2.3. Bunastarea suinelor pe durata transportului si la sacrificare

In mentinerea unui standard ridicat se cere ca totul sa incepa de la

echipamentul de hartie purtat si supravegherea angajatilor in timpul lucrului,

necesitatea sa existe un numar suficient de personal pentru manipulare , asomare

pentru a mentine standardele si practicile printr-un management bun .

Pentru o asomare corecta si eficace amperajul electric trebuie sa aiba o forta

suficenta in a induce starea de epilepsie(lesin) in momentul trecerii acestuia prin

creier .De asemenea concentratia recomandata sa fie de 90% CO2, un alt aspect

important sunt instalatiile de manipulare sa fie construite incat sa usureze

deplasarea porcilor .

Este necesar ca oamenii care sunt angajati in astfel de munci sa fie

informati , instruiti si ca trebuie sa inteleaga natura comportamentului si de

manipulare al acestor animale , felul de a le trata cu calm si cu rabdare si a

incerca pe cat posibil a ii ferii de starile de agitare si de excitare nervoasa sau

stress .

11


In momentul selectarii porcilor pentru transport ar fi indicat sa fie miscati

si directionati cu panouri de plastic ,special pentru astfel de cazuri ,in grupuri mici ,

fiind mult mai usor de manevrat fara a ii forta ,directionati spre platfome ,astfel se

vor evita starile de agitatie si apoi inghesuiti in boxe. Stirct interzise bastoanele

electrice , deoarece produc nu numai suferinta animalului ci si o stare de panica si

un stress in plus , inaintea transportului si la descarcarea lor in abatoare .

Ce se mai poate recomanda pentru ca manipularea sa fie linistita si usoara a

porcilor este in a elimina toate obstacolele care ii distrag atentia fie ele umbre sau

reflectiile unor obiecte in miscare sau chiar lucioase, a zgomotelor . Se recomanda

in a instala o sursa de lumina inca de la inceput pentru a inbunatati circulatia

porcilor,acestia au tendinta de a trece dintr-un loc intunecos spre locurile

luminioase. (Van Putten şi Elshof, 1978; Grandin, 1982, 1996 şi Tanida et al,

1996). Este total interzis ca oamenii sau angajatii sa se perinde prin fata animalelor

mai ales in momentul cand acestea trebuie pregatite pentru a fi incarcate pe

platforme in camioane sau cand sunt in dispozitivul de imobilizare (Grandin

2000b).

Despre reducerea zgomotului trebuie sa fie luat in considerare deoarece sunt

deranjante pentru porci . S-a constat ca porcii reactioneaza la un nivel de zgomote

mai mari de 80/ 90 de dB crescand ritmicitatea batailor inimii la porci ,(Spensley

1995) . O alta constatare este ca porcii reactioneaza diferit la zgomote astfel ca

au fost mai deranjati la zgomotele intermitente decat la zgomotele continue

(Talling et al., 1998), evacuarea acestora din boxe spre camion de preferabil este sa

se faca pe cat se poate in liniste fara a striga sau vocaliza ori a avea motorul la

camion pornit, astfel in a le oferi siguranta animalelor in timpul preluarii de la

ferma in tranport.Acelasi lucru se procedeaza si in momentul descarcarii acestora la

abator , totul trebuie facut cu calm si pe cat posibil in liniste fara a le ingreuna

starea dupa un transport stresant .

12


Supraincarcarea camioanelor poate fii si ea o problema majora in

producerea stesului , la care se adauga durata calatoriei , perioada din an cand se

face mai ales ca pe perioada estivala cand temperaturile sunt ridicate pot exista o

serie de probleme incapand de la suprafata acordata fiecarui animal pentru a se

putea sta jos si odihni .O alta problema care este vizibila si de la care putem

concluziona este nivelul de stres si agitare al animalului datorita disconfortului

sunt leziunile de la nivelul pielii. Aceste leziuni indicand nivelul se stress acumulat

in sange cum ar fi CPK , lactat si cortizol .

In momentul descarcarii la abator este necesar ca porcii sa se poata odihni

mai mult de 6 ore astfel incat factorii stresanti din sange vor ajunge iar la

parametrii normali. Mai este indicat tot in momentul descarcarii la bator in zonele

de odihna , sa li se faca porcilor dusuri cu apa pentru a reduce nivelul de stres ,

pentru a ii revigora si a indeparta mirosul altor porci proveniti de la alte ferme

aflati in aceeasi zona de asteptare si odihna a abatorului prin acesasta scazand si

nivelul de agresivitate datorata stresului instalat. Exista decat un singur

inconvenient pe timp rece cand temperaturile pot scadea mai jos de 10-5 grade

apare disconfortului frigului este recomandat ca dusurile sa fie caldute si efectuate

in momentul premergator sacrificarii.

Respectand aceste cerinte se poate observa o sangerare mult mai buna si

aproape completa a animalului sacrificat si o calitate buna a carcasei cu un aspect

placut la exteriorul epidermei lipsit de plagi si hematoame.Sursa Temple Grandin,

(Departamentul de Zootehnie , Universitatea de Stat Colorado,Fort Collins CO 80523-1171).

2.4. Masuri de prevenire a efectelor ce se produc in transportul de suine

Transportul de animale reprezinta un lantu de operatiuni necesare de indeplinit din

ferma la abator si apoi sacrificare, fiind una dintre etape cu cele mai stresante

operatiuni de manevrare. Aceasta contribuind la pierderile de productie si de

calitate a carnii daca nu este luata in considerare .

13


2.4.1. Transportului de animale si problemele intampinate

Se poate spune ca stresul de pe perioada transportului si acela din momentul

sacificarii animalului influenteaza foarte mult starea fiziologica si procesele

biochimice la porci.

S-a constatat ca in multe cazuri ca animalul care nu prezinta traume ,leziuni

si care refuza sa mearga in timpul incarcarii in camion sau la descarcare sunt

considerati a fi porci obositi . Se pot intalni si porci care sa fie in stare de agonie

sau non-ambulatoriu , din pricina epuizarii fizice (scaderea grav a glicogenului) sau

a instalarii stresului acut (acidozei) sau o combinatie intre cele doua. La acestea se

observa o musculatura dura ce apare in general la liniile noi care sunt mai sensibile

la stresul termic , (Brown-Brandl et al., 2001).Tot la porcii obositi semnele vizibile

externe sunt tremuratul musculaturii , inrosirea pielii si aparitia dispneii, cresterea

temperaturii corpului si o dezvoltarea a acidozei metabolice acute . Rar se mai

poate recupera prin odihna un astfel de animal, in marea majoritate a cazurilor

intervine decesul.

Un aspect ce nu mai este acceptat in Comunitatea Europeana este utilizarea

si azi in unele abatoare la descarcarea procilor indiferent daca acestia sunt

stresati sau raniti , a bastoanelor electrice accectuand starea de oboseala si stres.

2.5.Masuri pentru a reduce stresul animalelor in timpul transportului

Procedurile de manipulare a animalelor din ferma destinate abatorizarii

intampina o serie de socuri emotionale provocandu-le stresul ce difera ca

intensitate , a oboselii care asociata cu alte cauze pot duce la producerea decesului

animalelor inainte ca acestea sa fie sacrificate .

14


Dupa cum este de stiut porcii sunt animale ce prezinta o sensibilitate

crescuta fiind expuse stresului de diferite grade, rasele specializate din ziua de azi

au o incidenţă mare la gena Halothane care este raspunzatoare de sensibilitatea si

stresul animalului . S-a constatat din observatiile cu privire la rata mortalitati

animalelor pe timpul transportului necorespunzator, conditiile impropri din

interiorul camionului , insuficienta cantitate a apei si a ventilatiei , a suprafetei

pentru fiecare animal si a incaierarilor avute intre indivizi. Acest lucru se

datoreaza inadaptari animalelor la schimbarea locului , a mediului unde au

crescut ,integrarea in alte loturi cu alti indivizi ,la transport pe distante mari ,la

zgomote noi, la variatii de temperatura ,toate avand in consecinta un rezultat

negativ asupra SNC , asupra sistemului endocrin si al sistemului imunitar .O alta

cauza este instalarea fricii ,acesta emotie puternica motiveaza animalele a avea un

raspuns comportamental si fiziologic in prima faza prin vocalize ,guitat puternic.

2.5.1 .Stresul sau Sindromul General de adaptare -GAS

Renumitul Savant, Hans Hugo Bruno Selye ,de la Universitatea Mc Gill

Montreal , in cercetarile sale a argumentat “Sindromul General de Adaptare”

(General Adaptacion Syndrom-GAS) ca fiind termenul de “stres” care ar cuprinde

o serie de mecanisme nespecifice de suprasolicitare externa asupra organismului;

stari complexe ale unor agenti fizici , chimici , biologici , psihici,etc., ca un

exemplu cele de incordare ,presiune , povara , forta, efort , tensiune capabili să

producă un ansamblu de modificări morfofuncţionale. . Termenul fiind utilizat in

diagnosticre atat la oameni cat si la animale . Sursa:( The Stress of life ,Hans Selye,1956)

2.6. Pierderile ce apar in trasportul de animale

In general se constata ca in urma transportului de porci sau alte animale pot

avea loc decese ale unor animale , ce se confrunta cu o situatie stresanta la care nu

se pot adapta , si sufera un colaps al sistemului circulator .

15


Alt aspect se poate observa inca de pe linia fluxului tehnologic de transare ,

o serie de probleme de aspect ale carcasei . Prezenta zgarieturilor pe piele ,vanatai

sau rani profunde care s-au produs : in timpul pregatitrii transportului , in timpul

transportul si in momentul descarcarii . Se stie ca valoarea economica a pielii este

destul de mica insa aceasta are o destinatie finala impreuna cu piesa pe pietele de

consum .Consumatorul prefera sa evite aspectele neplacute la o prima vedere a

produsului expus si a calitatii indoielnice a acesteia astfel ca si valoarea lui scade

sau care nu poate fii introdusa pe piata de consum , de multe ori trebuie sa se faca

un efort tehnologic deosebit pentru a obtine din aceste produse cu aspect vizibil

neplacut un produs finit bun si cu valoare.

Se stie ca stresul produs inca de la incarcare , transport pana la momentul

sacrificarii duce la o acidifiere a musculaturii , care daca persista duce la moartea

animalului (Ritter,2009).Aceasta aciditate ne indica Ph –ul cu o valoare mai mica

de 5,8 la sacrificare si ph-ul la 24 de ore de la sacrificare e inferior de 5,4 ; carnea

avand o calitate scazuta ce nu poate fi utilizata in consum si nici macar in

produsele de mezeluri .

Un alt aspect important cu valoare economica in acest circuit este

inlaturarea riscului de epizootie a fermelor prin intermediul mijloacelor de

transport de preluare a animalelor , acestea nerespectand regimul de curatenie si

dezinfectie dupa fiecare descarcare si poate duce la pierderi de productie pana la

piederea produsului finit .

In cazul unei epizooti costrurile cresc enorm si durata de reintegrare in

circuit este desul de lunga si costisitoare din punct de vedere economic. Intr-o

analiza a pierderilor pe scurt se poate observa : costul de sacrificiu a intregului lot

de animale, costul de intretinere a exploatatiei pe perioada de golire,dezinfectie ,

etc. pierderea profitului in timpul perioadei de inactivitate .

16


Capitolul 3. CALITATEA CARCASEI DE PORC

3.1. Factorii ce influenteaza calitatea carcasei

Calitatea carnii este conditionata in general de o serie de factori: ce

actionaza in timpul vietii si alti care actioneaza dupa sacrificare. Trebuie luat in

considerare aspecto de: rasa, sex ,varsta si starea de intretinere a animalului au un

rol important dupa suprimarea animalului in ceea ce priveste calitatea carnii.

Tot in cadrul factorilor de crescatorie este necesar sa amintim tipul de

hala si densitate pe fiecare boxa ,varsta ,sexul animalului si greutatea la

scarificare . Se stie ca sexul animalului influenteaza mirosul si savoarea ,culoarea

carcasei si a continutului in grasime fiind conditionata de greutatea de la

sacrificare si totodata ne poate indica varsta animalului.

Un alt factor important este “factorul genetic “ce influenteaza calitatea

indicilor organoleptici si tehnologici ai carnii. Dintre acestia se mentioneaza

genele cu rol major: sunt genele responsabile de sindromul de stress(PSS) ,gena

Hal , ce controleaza sensibilitatea la stres a porcilor influentand unele caractere

de productii in special al procentului de carne in carcasa si Ph carnii dupa

sacrificare evitand aparitia canii de proasta calitate : PSE sau DFD (PSE pale, soft,

exudative si DFD dark, firm, dry).

Alte gene sunt cele responsabile de conrolului de glicogen muscular,gena

RN- , care influenteaza nivelul de Ph al carnii dupa 24 de ore de la sacrificare

(Ph24=5.5).

Carnea cu valori nutritive scazute

17


Fig.3.1.1 Carne PSE ,Carne Normala si Carne DFD.Sursa: : FAO (2001).

Carnea cu valori nutritive reduse este declarata conform legislaţiei în

vigoare, ca fiind carnea ce prezinta modificari de culoare ,consistenta scazuta ,

miros si gust sau carnea ce provine de la animalele sacrifícate cu sangerare

incompleta si cea de la animalele slabite ce prezinta un grad avansat de slabire .

3.1.1 Carnea PSE (pale-palisa, soft-moale, exudative-exudativa) este carnea ce

prezinta aceste insusiri de carne decolorata asemanatoare celei fierte, o carne

moale datorita lipsei de elasticitate si exudativa prin scaderea capacitatii de a mai

retine apa si a ruperii structurilor musculare ,aceasta fiind foarte greu de gatit.

Aceasta carne este improprie pentru a mai fii procesata ,dar in multe cazuri

o intalnim pe rafturile din magazine in amestec cu carnea de buna calitate pentru

consum.Pentru a preintampina aceste aspecte trebuie luate in considerare a avea

conditii optime de transport , zona de odihna corespunztoare unde animalel

trebuie neaparat sa se odihneasca inainte de sacrificare pa langa aceste conteaza si

rapiditate de prelucrare si conservare la rece a carnii.

3.1.2.Carnea la animalele sacrifícate cu sangerare incompleta

Aceasta categorie de carne este provenita de la animale obosite, febrile sau

intoxicate. Carnea obtinuta prezinta: rigiditate crescuta, cu un pH (6-6,5) si miros

acid,are o culoare inchisa; tesuturile subcutanate fiind infiltrat, congestinat si

negricios.

Datorita rezistentei sale , ascaderii capacitatii de hidratare si legare a apei ca urmare

a schimbarii starii coloidale iar procesarea industriala fiind anevoioasa .

18


3.1.3. Carnea DFD (dark-inchisa, firm- tare, dry- uscata) reprezinta a alta stare

anormală a cărnii de porc. Aceasta caracterizată prin culoarea obscura de o

consistente tare, suprafata uscată si pH ridicat.

3.1.4. Carnea alterata

Prezinta modificari care o deosebesc de carnea normală ;aprecierea gradului se face

prin examen organoleptic, examen fizico- chimic si microbiologic. Daca prezinta

modificari organoleptice concludente in urma exemenelor de apreciere a

prospetimii conform legislatiei in vigoare, se exclude din consumul uman; acesta

se confiscă şi se denaturează.

3.2. Concluzii privind la bunastarea animalelor pregatite pentru transpot spre abatoare

Etapele premergatoare si ulterior sacrificarii din zona de abatoriuzare au o

importanta majora in privinta calitati carnii care poate varia pana la 50% datorita

multor aspecte care in general nu s-au luat in considerare. Inca din faza

premergatoare transportului,selectiei porcilor din ferma ,marcarea acestora ,

manipularea porcilor spre incarcare incarcare in camioane ,transport ,densitatea

animalelor pe boxele din camion, descarcare si apoi timpul scurt din sala de

asteptare a abatorului pana in momentul sacrificarii ,aspect ce nu se respecta

odihna suinelor adoptata in Regulamentul (CE) nr.1 din 2005 al Consiliului

adoptata in 22 Dec. 2004 .

Suinele intampina multe etape stresante si straine fata de ceea ce ele in

mod normal au fost obisnuite . Se pot enumera cativa factori stresanti ,din aceasta

etapa ,precum : prezenta de persoane straine , miros strain , zgomote voce straina,

marcarea fiecarui individ in parte ,parasirea boxei, amestecarea cu alte animale in

boxele camioniului , de asemenea si in sala de asteptare a abatorului ,conditiile

19


de mediu care difera mult vara la iarna , timpul de trsansport , nivelul de

ventilatie din interiorul camionului , nivelul de consum, al fiecarui individ ,de apa

si de hrana pe perioada de transport ,daca acesta este de lunga durata , sunt doar

cativa factori stresanti la care sunt suinele supuse . Insa ce conteaza foarte mult

este maniera de manipulare al acestor animale de catre cei din ferma inca de la

incarcare si apoi in momentul descarcari la abator si grija soferului in a

transporta animalele respectand anumite cerinte legate de viteza de conducere a

camionului fara miscari bruste , evitand eventuale accidente si inbulziri in

interiorul camionului de catre animale , pauzele de odihna ,adapare si de hranire

pentru animale pe durata transportului, iar la final sa se tina cont de unaspect

fiarte important care este dezinfectia camionului si sterilizarea acestuia in a

evita o eventuala epizotie .

De multe ori aceste cerinte nu se respecta mai ales in ceea ce priveste

perioada de odihna inainte de sarificare fapt care conteaza foarte mult in ceea ce

priveste calitatile organoleptice si biochimice ale carnii ,evitand astfel caliatile

indoielnice de carne ,PSE sau DFD.

Ne intrebam de multe ori ca si consumatori de ce culoarea filetelor de carne

de porc este tot mai rozalie asemanatoare carnii de pasare. Poate sa fie vina marilor

firme producatoare care in decursul anilor au vrut sa isi creasca progresiv

productia, introducand si acest tip de produs pe piata de consum , fara a instiinta

si nici a tine cont de parearea consumatorului . In principiu trebuie studiat felul

de maturare al carnii ca sa putem intelege si restul de efecte la care carnea este

supusa . Pentru inceput stresul provocat inainte si in momentul sacrificarii asupra

animalului are efecte asupra carnii care sufera o serie de efecte fizioliogice ca

procese de degradare a substantelor de rezerva.Astfel adrenalina descarcata in

urma socului de stress sub forma de excitant denaturand glucogenul depozitat in

muschi, acesta sufera un proces de degradare anaeroba, prin absenta oxigenului

se transforma in acid lactic sau lactat, care acumulandu-se produce o diminuare a

20


Ph-lui carnii de la 6.5 la 5.5 aceasta fiind o carne cu calitati indoielnice de o

clasa inferioara numita carne PSE sau DFD .

Pentru a avea in regula toate cerintele unui produs bun de consum este

necesar sa tinem cont inca de la inceput forma de manipulare ,transport si odihna

obligatorie a animalului inainte de sacrificare si indepartearea pe cat posibil e

efectelor de stress provocate .

Capitolul 4. MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU ÎN CADRUL LUCRĂRII

Obiectivul acestui studiu a fost in a observa si compara datele cu privire

la temperatura si umiditatea relativa pe durata transportului apoi de a compara

parametrii de calitate a carnii si sangelui pentru a observa bunastarea animalelor

pe durata transportului.

Ideea acestui studiu este ca temperatura si umiditatea relativa pot produce

schimbari ce afecteaza starea fiziologica afectand productia.

4.1. Transportul de animale si amplasarea senzorilor

Am realizat in total noua voiajuri de diferite tipuri dintre care patru au fost

spre Franta langa Pau din Sadaba,acesta fiind un transport lung cu durata a peste

patru ore ,urmatorul tip de voiaj de durata medie fost realizat din Cadreita si

Murchante spre Miranda de Ebro langa Burgos acesta fiind de peste trei ore

ca durata si afectuat doua transporturi.Ultimul a fost voajul scurt ce un a

depasit o ora(40 de minute) si s-a realizat intre Artajona si Pamplona

.Toate datele le-am putut culege si prelucra datorita colaborarii cu

companía de transport Biurrun S.L. Aceasta utilizand numai camioane special

adecvate transportului de porci (Motor MAN si semi-remorca Pezzaioli),format

din 3 nivele si impartit pe cate sase compartimente ,estfel ca un compartiment

este de 220 cm de latime, 245 cm de lungime si 84 cm inaltime, avand o suprafata

totala pe de 5.39 m2 pe compartiment iar capacitatea de transport fiinf de 240

capete pentru fiecare transport. Fig 4.1.1. Schema semiremorcii Pezzaioli utilizata in

transportul de porci.sursa : Pezzaioli (2011)

21


Fig 4.1.2. Camioanele de transport ale companiei Biurrun S.L

Rasa de porci care a fost utilizata a fost Largewhite Landrace X Duroc , masculi

si femele care cantareau intre 90 si 100 de Kg.Confortul avut in timpul

transportului nu a adus pierderi si nici evenimente deosebite in privinta porcilor.

22


Fig.4.1.3 Aranjarea porcilor in interiorul camionului si amplasarea senzorilor

4.2. Senzorii si forma de calcul in statistica

Senzoirii au fost amplasati in partea superioara a compartimentului din

interiorul si in exteriorul camionului pentru a masura constant temperatura si

umiditatea relativa inca din momentul incarcarii in ferma a porcilor pana in

momentul descarcarii acestora la abator. Acestia au fost programati in a prelua

informatii, aceste date au fost descarcate printr-un program specific senzorilor,

data loggers (Onset Computers, Hobo H8 loggers) apoi export de date si

prelucrate in Excel si intr-un program de statistica ,Statistix 9 , pentru a obtine o

mai mare afinitate cu privire la la informatiile stranse.

Privind valorile de temperatura T °C si umiditate relativa RH% ale

senzorilor amplasati in exteriorul camionului si in interioul camionului unul in

fata si celalat in spate pentu a putea compara datele cu privire la oscilatiile

survenite pe durata transportului .Alte analize ce s-au mai efectuat a fost

prelevarea de informatii privind pH la 45 de minute si la 24 de ore a carnii de

porc , temperatura si observatii aupra culori si prospetimii acesteia. Pentru aceasta

in calculul de statistica s-a tinut seama de diferente semnificatica pe care o poate

avea LSD cu un nivel de apreciere de 5% (P<0.05).O valoare intre 0.05 y 0.10 se

considera a avea diferente .

23


4.3. Indicii de temperatura si umiditate

Pe langa o serie de diferiti indicatori de stres pentru animale cum ar fi

nivelul si volumul de respiratie ,ritmul cardiac , culoarea pielii a temperaturii

acesteia si a corpului sunt cel mai des utilizate separat cat si impreuna pentru a

compara starea animalui. (Lucas et al., 2000).

Fig.4.3.1. In momentul descracarii sa prelevat temperatura corporala de la nivelul(1-2-3) ,

Sursa: http://www.cevabun.ro/carnea-de-porc/

4.4. Temperatura si pH-ul carnii

Animalele au fost sacrifícate in regiuni distincte Pamplona, Bugos si Fipso

Franta; prin diferite metode de asomare: soc electric , camera de gazare cu

CO2.Din carcasa porcului din regiunea dorsala-toracala si a coapselor s-a prelevat

temperatura si Ph care un avea mai mult de 15 minute din momentul sacrificarii

plus o mostra de carne ,acesta s-a analizat la 24 de ore pentru a observa

diferentele de Ph si temperatura.Pentru prelevarea acestor informatii s-a utilizat

un pHmetro Hanna HI 9125, ce indica pH si temperatura simultan.

24

http://www.cevabun.ro/carnea-de-porc/


4.5. Prelevarea de mostre de sange

La finalul fiecarui transport toate animalele au fost sacrifícate in abator

dupa o asteptare de una , doua ,maxim trei ore. In momentul sacrificarii s-a

prelevat mostre de sange in eprubete Eppendorf cu anticoagulant EDTA si care

la scurt timp s-a centrifugat la un aparat centrifugator mobil separand plasma de

restul celuleor rosii din sange .Au existat si zile control pentru a putea face

comparatie intre diferite momente cand animalul nu a suferit stari de soc din

cauza transportului si animalele din ferma.

Capotolul 5. REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR

5.1. Transportul de animale

Cele noua iesiri din ferma spre abator au fost impartite in voiaje de tip lung ,mediu si scurt . Acestea au fost notate ca tratament -trt1,trt2,trt3 .

Trt1 – voiaj scurt, durata transportului fiind sub o ora (0,47 minute in a treia zi; 0,40 minute in a cincia zi si 0,30 minute in a ziua opt ) din Artajona spre Pamplona ;

Trt2 –voiaj mediu ,durata transportului fiind mai mare de 3 ore ( 3,10 ore in ziua sase si 3,40 ore in ziua sapte ) efectuate din Cadreita si Murchante spre Burgos ;

Trt3 –voiaj lung, durata transportului fiind mai mare de 4 ore (4,5 ore in ziua intai ; 4,15 ore in ziua doi si 4,25 ore in a noua zi ) efectuate din Sadaba si Cabanillas spre Franta ;

Tabel 5.1.1 Tipurile de tratamente si valorile temperature si umiditatii

trat

RH% spate RH% fata RH% afara T°C spate T°C fata T°C afara

trt1 62.18b 62.10b 48.51b 8.83c 9.44c 12.63b

trt2 61.38b 62.16b 47.31b 14.42a 15.46a 17.51a

trt3 68.98a 66.41a 73.27a 10.99b 12.99b 8.94c

25


5.2. Temperatura ,Umiditatea relativa

Acesti doi indicatori sunt denumiti a fi ambientul optim termic care este

diferit si in functie de o specie la alta avand efect direct asupa productiei si

bunastarii animalor.

Comisia Internationala in Inginerie Rurala sau CIGR (Commision

Internationale du Genie Rural) a stabilit valori maxime si minime pentru

temperatura si umiditate. Pentru o umiditate relativa cu valori intre 40%-60% o

temperatura de 30 °C ,iar pentru o umiditate relativa de 50-90% o temperatura

optima de 0 °C .

In cazuri cand temperaturile depasesc valoarea critica de 35 °C respectivul

transport este amanat, aceasta fiind si decizia ce se regaseste in Regulamentul (CE)

nr.1 din 2005 al Consiliului adoptata in 22 Dec. 2004(capitolu 2, sectiunea 3.1).

Transportul efectuat in cazul de fata a prezentat valori ale temperaturilor ce s-au

incadrat intr-un nivel optim si datorita perioadei ,luna martie , cand temperaturile

in zona respectica un au fost ridicate .Mai trebuie mentionat aspecte importante

ce tin de : zona geográfica si altitudinea dar si starea vremii ,ora cand transportul

a fost efectuat,aceasta fiind o zona muntoasa de altitudine medie .

In graficele realízate se poate observa ca un exista diferente semnificative

intre cele trei tipuri de voiaje tinand cont ca pentru voiajul de durata mai lunga

trasportul a inceput la o ora foarte matinala(3-4 dimineata)si o stare a vremii cu

ninsoare si ploaie pe cand cel de durata scurta a fost dimineata (intre orele 7 si

8,30) si o stare a vremii buna.

26


Fig.5.2.1.Valorile analizei de varianta pe tratamente a temperaturii la senzori

In cazul graficul de analiza de varianta se observa o diferente pentru

tratamentul de tip scurt unde umiditatea dina fara camionului este la un nivel

inalt de avertizare insa acesta poate fii influentat si de starea vremii (ceata si

chiciura) in comparatie cu cele aflate in interiorul camionului .

Fig.5.2.2. Valorile analizei de varianta pe tratamente a umiditatii relative la senzori

27


In tabelul de mai jos (tab.5.2.3.) se poate observa pentru fiecare zi in parte

valoarea senzorilor atat la temperatura cat si la umiditate ca acestia nu prezinta o

valoare semnificativa diferita astfel ca temperatura variaza de la 7.93 T°C la un

maxim de 18.77 T°C.

Tabel 5.2.3. VALORILE INDIVIDUALE PE VOIAJE ALE ANALIZEI DE VARIANTA

ziua T°C spate RH%spate T°CinainteRH%inainte T°C afara RH%afara

1 9.94c 67.82bc 12.56c 63.82c 7.93e 71.39b2 9.33c 74.12a 11.16d 71.17a 6.71f 84.55a3 4.02d 62.77de 4.30e 61.84cd 14.44c 47.52de4 13.08b 61.95e 14.63b 59.72d 10.60d 68.92b5 9.56c 54.38f 10.27d 57.66d 9.85d 46.79de6 15.26a 55.35f 16.17a 57.89d 18.77a 44.28e7 13.71b 66.53cd 14.86b 65.81bc 16.44b 49.90d8 13.57b 71.39ab 14.44b 68.07ab 14.04c 51.86d9 13.69b 69.57bc 15.24ab 70.06a 12.98c 62.30c

In cazul graficelor unde sunt prezentate valorile Deviatie Standard ca valori

minime si maxime exista diferente vizibile intre aceste valori, insa cu o medie si

DS ceva mai echilibrata ceea ce spune ca oscilatiile pe toata perioada parcursa

pe tratanente si intre ele nu este pera diferita.

28


Fig.5.2.4 Valorile Deviatiei Standard a temperaturii la senzorii din transport

Fig.5.2.5. Valorile Deviatiei Standard ai umiditatii la senzorii din transport

5.3. Analiza cărnii privind valorile Ph –ului si temperaturii

Prelevarea si analiza mostrelor s-a efectuat in prima ora apoi la 24 de ore pentru a observa variatia ph-lui si a temperaturii.

29


Fig .5.3.1 Valoarea de variant a temperaturii si pH-ul la carne pe tratamente ,ore

Toate mostrele prelevate au fost clasate pe tipuri de voiaj pentru a

observa diferentele ce pot avea loc intre voiajul lung ,mediu si scurt . De

asemenea este foarte important de a observa pH-ul la 45 de minute care ne

poate da informatii exacte legate de stare de confort sau stresul ce animalul

la suferit pe durata transportului si apoi durata de odihna si recuperare din

abator.Se stie ca de multe ori aceste norme simple un sunt respectate privind

bunastarea animalelor inainte de momentul asomarii.

Un raspuns se poate observa cel mai bine la voiajul de tip scurt , care a

fost sub 60 de minute , unde animalele odata ajunse la destinatie dupa

descarcare la scurt timp au fost sacrifícate.Ph ridicat ne poate spune ca animalul

a fost foarte stresat inca de pe durata transportului cand acesta a suferit un

soc de adaptare fortat la noul mediu iar durata de recuperare de la transportului

un a existat.

Fig.5.3.2 Analaiza valorilor individuale a voiajului pentru Ph si Temperatura la carne porc

Pentru analiza pe voiaj individual se poate observa ca perioada critica se

intalneste la t5 ,adica transportul cinci de durata scurta de 40 de minute

30


efectuat in Pamplona si la t8 adica transportul de durata lunga efectuat in Franta

si care a fost mai mult de 4,25 ore ca durata pentru Ph de 40 de minute.

In voiajul de durata scurta se incatreaza t3;t5;t8 la cel mediu t6;t7; iar la

voiajul de durata lunga t1;t2;t4;t9 .

Ph ridicat ne arata starea de disconfort avut de animal la care se face o

corelatie cu influenta factorilor externi legati de temperatura scazuta ,gradul de

adaptare la noile conditi si a modului de manipulare aacestora de catre angajati

la incarcarea din ferma si descarcarea in zona de asteptare la abator . Odihna

animalelor dupa transport fiind un factor decisiv in ceea ce priveste valitatea

carcasei.Alte analize privind un raspuns mai exact le putem regasi in analizele

de sange care sunt mult mai relevante si care ne pot da o serie de raspunsuri

privind stare fiziologica a animalului in momentul sacrificarii.

Fig.5.3.3 Valorile maxime si minime si a deviatiei standard (DS) la temperatura carne pe tratamente in functie de timpul si zona corporala cand s-au prelevat

31


Fig.5.3.4 Valorile maxime si minime si ale deviatiei standard (DS) pentru Ph carne pe tratamente in functie de timpul si zona corporala cand s-au prelevat

Se poate observa o stransa corelatie ce exista intre temperatura si Ph in

special pentru voiajul de tip scurt (T 24 ore sold1 si ph de 24 ore sold1) si pentru

cel de tip lung T 24 ore solt3 si Ph 24 ore sold 3) astfel parametri de temperatuta

la 24 de ore sunt valori mari pentru T24h sold1 si T24h sold3 si poate observa in

valorile Ph 24 ore pentru voiajul lund si scurt a avea de asemenea valori ridicate .

5.4. Analiza şi temperatura externă prelevată de la nivelul cefei suine

Un alt element important ca indicator de stres il reprezinta temperatura

corporala externa a animalului sau schimbul de caldura al acestuia cu mediu si

adaptarea corpului prin intermediu functiilor fiziologice .Cercetatorii o denumesc

entalipe de reactie iar ca si o definitie a ei se poate spune ca aspectele energetice

insotesc reactiile chimice.

32


Fig.5.4.1.Valorile temperaturii si umiditate relativa prelevate de la porci in ferma si abator grupate pe tratamente .

Fig.5.4.2. Valorile de temperatura si umiditate relativa prelevate de la porci in ferma si abator pe transport sau voiaj infividual.

In figura 5.4.1 Se poate observa la general ca exista diferente intre

temperaturile din ferma si cele din abator. Mai semnificative pentru tipul de voiaj

scurt trt1 unde confortul animalului din mediul fermei prezenta parametrii

normali de temperatura la efectuarea unui nou set de observatii asupra

temperaturii corporale exterioare in abator se observa o scadere a acesteia fiind

raspunsul organismului la un mediu strain de neadaptare prin reactia de

33


stres.Un lucru asemanator se poate observa si in tabelul5.4.2. unde informataile

sunt detaliate pe zile observandu-se pentru ziua t1-voiaj lung, si t5-voiaj scurt

o diferenta intre tremperaturi dar un semnificativa care poate fii influentata si de

factorii externi pe durata transportului.

Fig.5.4.3. Valoarea deviatiei standard sia mediei la temperatura exterioara a porcului in ferma si in abator

34


Fig.5.4.4. Valoarea minime si maxime la temperatura exterioara a porcului in ferma si in abator din zona cefei

Se poate observa la fel si in cazul Fig.5.4.3 si. Fig.5.4.4. avem valori ce

difera mult intre voiajul de tip lung si cel de tip scurt dar semnificativ pentru

voiajul scurt . La voiajul scurt temperatura maxima prezinta diferenta comparativ

cu temperatura maxima la voiaj lung ceea ce inseamana o reactie a corpului

individului la schimbare de mediu printr-o scadere nesemnificativa a temperaturii

corporale insa reversibila dupa un transport pe o perioada scurta.

In schimb la voiaj de tip lung aceasta reactie se manifesta prin

cresterea temperaturii datorita reactiei organismului de adaptare la stresul

continu ,insa care poate fii remediata destul de usor prin odihna animalului la

finalul voiajului. Aspect ce a fost observat de catre alti cercetatori in domeniu si

care au ajuns la concluzia ca un stres continuu pe o durata mai lunga de timp

este mai usor de recuperat prin odihna de peste 8 -12 ore decat un stres

provocat pe durata unui voiaj de tip scurt care se prezinta a fi un soc de o

intensitate mai mare la care organismul incearca sa se adapteze

35


5.5 Analizele pentru zilele control prelevate din ferma ,privind valorile elementelor din sange la suine

Fig.5.5.1Valorile analizei de varianta a elementelor din sange in ziua control 6si 7

Se observa o valoare crescuta pentru linfocite si VCM(hemograma) elemente

reprezentative in sange pentru aparare in situatii de stres si oboseala a

organimului avand ca raspuns o scadere a imunitati organismului dar care este

ajutat in reechilibrare cu ajutorul rezervelor ce le detine organismul .

Fig.5.5.2.Valorile DS si mediei in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7

36


Fig.5.5.3. Valorile minime si maxime in elementele din sange pentru ziua control 6 si 7

Din analiza obtinuta se observa ca valori mai mari dar nesemnificative le avem

pentru ziua 7control .O corelatie se poate face cu durata transportului daca este

cazut si a factorilor exeterni de influenteaza confortul animalului.De mentionat

este ca prelevarea de sange sa facut in ferma dupa –masa cand din acelasi loc

in aceeasi zi de dimineata s-a efectuat un transport de porci .

5.6. Analiza pe tratamente ,a elementelor din sange

Fig.5.6.1.Valorile analizei de varianta pe tratamente la elemntele din sange

37


Fig.5.6.2.Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt1 –voiaj scurt

Fig.5.6.3. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt2 –voiaj mediu

Fig.5.6.4. Valorile elementelor din sange minime , maxime si media ,DS pentru trt3 –voiaj lung

38


5.7.Valorile cortisolului ,glucozei ,CPK si lactat in sange, pe tratamente si pe zile control

Fig5.7.1Valorile analizei de varianta pe tratamente la cortisol,lactat,glucosa,CPK

pe tratamente

Fig.5.7.2.Valorile analizei de varianta la cortisol,glucosa,CPK in 7,6,1 zile control

39


Fig.5.7.3. Valorile analizei de varianta pe tratamente la cortisol,lactat,glucosa,CPK

pentru ziua 5 si 6

Fig.5.7.8 Valorile analizei Ds la sange pentru tratamentul 1 si 2 CPK,cortisol,glucoza ,lactat.

40


Analizele de sange efectuate ne pot indica cu o precizie mult mai exacta stadiul fiziologic in care animalul se afla in momentul prelevarii de mostre.

Valorile ridicate sau scazute ale unor elemente precum linfocitele,leucocite, CPK (creatinfosfokinaza), cortisolul, glucoza, lactat, HGB( hemoglobina), HCT (hematocrit)

Lactat sau acid lactic care provoaca starea de oboseala musculara si

scaderea cantitatii de glucosa din organism .

Nivelul cortisolului din organism este un raspuns la actiunea stariide stres

asupra intregului organism in special asupra regiunii cerebrale ,determinand un

lant e efecte hegative ireversibile .

CPK (creatinfosfokinaza) nivelurile ridicate ale acestei enzine poate

indica afectiuni la nivelul inimii sau tesutului muscular si asupra creierului.

Glucoza reprezinta un tip de zahar fiind o sursa de energie a organismului

daca exista un dezechilibru organismul incearca sa il restabileasca la nivelul

normal prin crestrea nivelului de insulina.Cele doua forme de dezechilibru hiper –

si hipoglicemia pot pune viata in pericol cauzand disfunctii ale organelor

interne,creier in unele cazuri ducand pana la deces.

Elementele descrise pot indica starea fiziologia a animalului, gradul

avansat oboseala al organismului acestuia, starea de panica si de aparare a

organimului cat si starea de sanatate . Toate aceste elemente din sange sunt niste

markeri ce transmit cu o exactitate mai mare reactia organismului la toate

nivelel de stres la care este supus un animal.Unele din aceste reactii ne pot indica

starea animalului care poate fii ireversibila ducand la deces .

41


Concluzii

Trebuie sa mentionez ca animalele sunt organisme vii ca noi oamenii insa

lipsite de ratiune , de accea trebuie sa avem grija de ele oferindu-le confortul si

bunastarea pe care acestea o gasesc in mediul lor natural ,si chiar inbunatatindu-

le conditiile atunci cand de mediul inconjurator este precar pentru ele .

Un alt element care are legatura cu factorii externi de mediu pe langa

temperatura si umiditatea relativa este entalpia. Aceasta reprezinta un alt marker

al nivelului de stres la care organismul animalului este supus in special pe

durata transportului din ferma la abatoare , pentru exemplul cercetarii din

prezenta lucare.

Entalpia de reactie fiind reactiile biochimice care au loc in organismele vii

pot fi reactii endoterme sau exoterme.

Organismul animal foloseste aceasta energie pentru asigurarea functiilor sale

vitale (mentinerea temperaturii constante 121j93b).

Aceasta energie chimica este transformata prin lucru mecanic de catre

organism cu un randament mare, depasind randamentul unui motor termic

obisnuit.

In urma unei reactii exoterme (reactie de degajare de caldura) sau a unei

reactie endoterme(absorbtia de caldura)desfasurata la presiune constanta, reprezinta

variatia unei marimi care este denumita entalpie fiind notata cu H.

H =U +pV

- U este energia interna a unui sistem termodinamic ,- pV este lucrul mecanic necesar sistemului pentru a-si ocupa volumul propriu V la presiunea constanta p.

42


Valoarea absoluta a energiei interne stocata intr-un a sistem nu se poate

determina dar se poate determina variatia acestei energii (∆U).

QV = ∆U ; Qp = ∆H

∆U este egala cu caldura de reactie Qv care se desfasoara la un volum

constant intr-o reactie si de asemenea la o presiune constanta Qp .

Ca o concluzie H şi U reprezintă entalpia de reactie respectiv energia

internă de reacţie.

Exoterme: H 0 (sistemul cedează căldura mediului ambiant).Endoterme: H 0 (sistemul absoarbe căldura de la mediul ambiant).

Josiah Willard Gibbs (1839-1903) profesor la universitatea Yale fiind unul

dintre creatorii termodinamicii chimice , a studiat aspectele energetice ce insotesc

reactiile chimice si echilibrele termice .

43


Abrevieri

Hemoleucograma completa este un test care poate furniza diagnostice pentru

numeroase boli

CPK = creatifosfokinaza (enzima)

H = hematie, globula rosie sau eritrocit

L = limfocit (celula sanguina), leucocit (globula alba)

Leucocite cL

Hematocrit HCT

Hemoglobina HGB)

Numarul de globule rosii din sange - eritrocite (RBC)

Cantitatea totala de hemoglobina din sange (HGB)

Procentul de globule rosii (hematocrit) (HCT)

Media volumului globulelor (MCV) - marime globulelor rosii

Media globulara a hemoglobinei (MCH)

Concentratia medie a hemoglobinei (MCHC)

Sursa: http://www.info-sanitar.ro/Default.aspx?PageID=598

44

http://www.info-sanitar.ro/Default.aspx?PageID=598

http://www.sfatulmedicului.ro/dictionar-medical/limfocit_1694


CUPRINS

CUVÂNT DE MULŢUMIRE................................................................................. pag. 3

INTRODUCERE...................................................................................................... pag. 4

CAPITOLUL 1 –PRODUCŢIA ŞI CONSUMUL DE CARNE DE PORC.........pag. 6

1.1 Producţia de carne la nivel mondial..............................................................pag. 61.2 Recensământul animalelor din 2010 şi fluctuaţiile producţiei de carne pentru

ultimul deceniu,în Europa..............................................................................pag. 71.3 Consumul de carne de porc la nivel mondial pe anul 2010.........................pag. 9

CAPITOLUL 2- IMPORTANŢA BUNĂSTĂRII ANIMALELOR....................pag.10

2.1 Drepturile animalelor ce trebuie respectate..............................................pag. 102.2 Concluzii privind drepturile animalelor.....................................................pag. 102.3 Bunăstarea suinelor pe durata transportului la sacrificare.....................pag. 112.4 Măsuri de prevenire a efectelor ce se produc în transportul suinelor.....pag. 132.4.1 Transportul animalelor şi probleme întâmpinate...........................................pag. 142.5 Măsuri pentru reducerea stresului animalelor în timpul transportului..pag. 142.5.1 Stresul sau Sindromul General de Adaptare – G.A.S. ...................................pag. 152.6 Perderile ce apar în transportul de animale ..............................................pag. 15

CAPITOLUL 3 – CALITATEA CARCASEI DE PORC...................................pag. 17

3.1 Factorii ce influenţează calitatea carcasei..................................................pag. 173.1.1 carne P.S.E......................................................................................................pag. 183.1.2 Carnea la animalele sacrificate cu singerare insuficientă................................pag. 183.1.3 Carnea D.F.D. ................................................................................................pag.183.1.4 Carnea alterată................................................................................................pag. 193.2 Concluzii privind bunăstarea animalelor pregătite pentru transportul spre abator ..................................................................................................pag. 19

CAPITOLUL 4 –MATERIALE ŞI METODE DE LUCRU,ÎN CADRUL LUCRĂRII..................................................................................pag. 21

4.1 Transportul animalelor şi amplasarea senzorilor.....................................pag. 214.2 Senzorii şi forma de calcul în statistică.......................................................pag. 234.3 Indicii de temperatură şi umiditate.............................................................pag. 244.4 Temperatura şi Ph-ul cărnii........................................................................pag. 244.5 Prelevarea de monstre de sânge...................................................................pag. 26

45


CAPITOLUL 5 –REZULTATE OBŢINUTE ŞI INTERPRETAREA LOR....pag. 25

5.1 Transportul animalelor................................................................................pag. 255.2 Transportul şi umiditatea relativă...............................................................pag. 265.3 Analiza cărnii privind valorile Ph-ul şi temperaturii................................pag. 295.4 aliza temperaturii externe prelevate la nivelul cefei,la suine................... pag. 325.5 Analizele pentru zilele control,prelevate din teren,privind elementele din sînge ,la suine................................................................................................pag. 365.6 Analiza pe tratamente ,a elementelor din sânge........................................pag. 375.7 Valorile Cortisolului,Glucozei CPk-ului şi Lactate în sânge,pe tratamente şi

zile control.....................................................................................................pag. 39

CONCLUZII..............................................................................................................pag.42BIBLIOGRAFIE .....................................................................................................pag. 44 ABREVIERI..............................................................................................................pag. 46CUPRINS.................................................................................................................. pag. 48

46

bunastarea animalelor in transport terestru si maritim conform legislatiei ue

Science