budo arte martiale nr.26
TRANSCRIPT
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 1/76
PE
UN
S INGUR
DRUM
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 2/76
A
lmpreuna pe
un singur
drum
n
f o l o s e ~
i
n
olarlcl
Maroteaux
8
d n aiki jutsu
7
d n jujutsu
6 d n
aikido
' 1 ~ 1 0 9 4
5 68
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 3/76
lnterviu
in
exclusivitate
pentru
revista
noastra,
acordat
de
soke Shoto
Tanemura.
ampionatul
European
de
Karate pentru opii
llmu sau magia Penchak Silat
calatorie in
aponia -
ilprins
Suras
de copil
-------------------- 3
C a m p i o n a t u l n a ~ i o n a l
de
taekwondo
__ _
4
Campionatului mondial de
kendo------------------------------ )
Campionatul Sabaki Spirit - 7
Festivalul de arte m a r ~ i a l e
B r a ~ o v
1999 ----------------
7
K i i r e ~ .
sportul celor
puternici
------------------------- 8
Campionatul European de
Karate
pentru
Copii
-----
10
Budo Kai -------------------------- 11
Soke
Shoto Tanemura ----- 13
Bujinkan Ninpo Koppo
Juts
u ---------------------------- 19
Mingea
de fier
------------------ 21
Korokai ---------------------------- 22
Ryogen Ryu Heiho Bugei - 24
Scrierea japoneza
----------
27
Sarno
Hung
29
Kyokushin Kara te
30
Budo Internet
32
calatorie In Japonia
------ 33
Oferta
Budo
est
----
36
Scrisoare de multumire---- 37
i m b u n t ~ i r e tehnici lor
de
picior
--------------------- 38
l lmu sau
magia
Penchak
Silat
------------------ 39
Nihon-to --------------------------- 42
Uchi Deshi Ia Marotokan
Dojo
---------------------------- 46
Wing Chun ----------------------
48
intelegerea artelor
martiale
_________ >0
Goju
Kensha --------------------- 53
Serviciul privat de paza
p r o t e c ~ i e --------------------
55
Gyokko
Ryu Ninpo ---------- 58
Caiet
tehnic ------------------ 61
Din artele mar :iale .. ------- 66
Ronin
------------------------
67
P o ~ t a r e d a c ~ i e i ---------------- 69
Agenda
cu
adrese------------- 70
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 4/76
ARTE MARTIALE
RTE
M A R T I A J
©
BUDO KUNG FU M:AGAZIN
EDITOR
G RELL
PUBLISHING HOUSE
ROMAN A
it
ifi
BUDO
-
KUNG
FU
MAGAZIN Nr. 26
B U C U ~ T l ,
STR. VALDEMAR LASCARESCU NR. 4, SECTOR
5
COD 76634
TEL/FAX
011780
'ii54
Telefon
094500680; E-miUI- garell@xne,Lro
DIRECTOR
GABYOANCEA
DIRECTOR EXECUTIV
ELENA OANCEA
REDACTOR :
MIHAl IONESCU LEONARD
· CRISTJAN OZON
CLAUD:iu SGANDAR
CONSTA:NTINDIMCiu .
. ADRIAN DEJANU
:•
AU COLABORAT LA ACESTNUMAS:
FLORIAN FRAZZEI
IONGARBEA
MIHAl MIHAILOVICI
LIVIU TILICA
D R A G ( ) ~ CHIRJ C
CRIST:tAN LA1BER
FLORIN MAGERlU
.COSTIN TRIFAN
TUDOR STANCIU
DIFUZARE
RODIPET SA
DIRECTOR DIFUZARE GPH
GHEOJ3.QHE OANCEA
IMPRIMASE
GARELL POLIGRAPHIS
srl
intreaga responsabilitate,
pdvintlorice
implicaJie
revitJe aut?[ ilor acestw;a
Reproducerea
~ t e g r a l a
sau ~ a r t i a i a
i n d ~ ~ ~ e n t p ~ n
tehnic, amaterialelor fotografiilor diiJ aces(jp:ag
autorizarea scrisa a editorclui este n t e r z ~ s a ,
fi
pe
epSl
c.onform:tygiloi ;lll i g q ~ r l ~ .
REVISTE
PE CARE iN
CA
LE
Nr. 17, 18,
20, 21, 22, 24,
Pentru cei care nu
~ i a u
putut procura intreaga colec
tie, va aducem la c u n o ~ t i n t a
cain
depozitul editurii inca
se mai gasesc exemplare din numerele aparute. Pretul
unui numar vechi este de 10.000 lei. ·
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 5/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
tm
S U R S
D E CO P I L
••p
CEI
NEVINOVATI
Care este tara cea mai democratica din lume? Cine
promoveaza conceptul de ustitie plecand de a prezumtia
de "nevinovatie" §i buna credinta.
Statele Unite ale Americii.
Cine ne da note de buna purtare §i ne face parinte§te
cu degetul cand i se pare ca am gre§it?
Unchiul Sam.
Noi avem copii handicapati de care nu avem grija,
a vern chiar §i mineri care se razvratesc §i mai facem cate
odata §i contrabanda cu petrol.
Insa doar putin sa se i'ncrunte unchiu', ca §i remediem
situatia.
Pe a ei, pe acolo ..
Mai nimic. Eh, cate un pic de segregatie rasiala (nu
pe hartie, doamne fere§te, ca doar
Ku
Klux Klan-ul nu se
ocupa de birocratie
§i
apoi ce mai osteneala sa transformi
copacul in hartie, cand pentru spanzurat negri poate fi
folosit §i in natura). Ia §i ni§te mafioti §i diver§i traficanti.
Mai
un
portorican 1mpu§cat de un politist nervos sau niscai
copii uci§i cu pistolul de alti copii, mai unsex oralla Casa
alba...
In rest toate bune. Pentru ei . Pleaca unde vor, sunt
primiti peste tot, sunt regii lumii.
Ce se intampla cand un roman vrea sa piece .. nu va
mai spun, ca deja §titi.
Ce ar trebui i'nsa sa se intample cand o delegatie a
Romaniei vrea sa plece in SUA, pentru a-§i apara cu onoare
§i demnitate un titlu §i sa-§i vada 1ncununata munca de un
an? Suntem tratati ca suboameni.
Cred ca a venit vremea sane recapatam demnitatea.
Nu sunt antiamerican, vreau
sa
precizez din capul
locului. Sunt chiar un admirator §i un iubitor al Americii .
Dar sa opre§ti echipa de kendo a Romaniei sa participe la
campionatul mondial pe motiv ca nu pr-ezinta garantii ca
se va mai i'ntoarce, mi se pare hilar.
Domnilor, plecati de la prezumtia
de
nevinovatiei.
Si chiar daca, prin absurd, ar fi ramas cineva, s-ar fi zdrun-
cinat administratia americana din aceasta cauza? Nu uitati
ca o delegatie oficiala a unei tari este simbolul, esenta in
ace domeniu al tarii respective. 0 palma pe obrazul unei
delegatii este un afront ad
us
acelei tari. In plus nu sunt de
acord cain numele unui control al emigratiei, sa aiba de
suferit foarte multa lume de buna credinta. Nu ne puneti
pe umeri o vina colectiva. Prindeti-i pe vinovati
"taiati-le
capul" §i trimiteti-i mapoi cu
interdiqia
de mai intra
vreodata in tara dumneavostra. Ma intreb ces-ar mtampla
daca peste trei ani ar fi organizatoare a campionatului
mondial
X
Romania §i sportivii americani pentru a
participa la acesta ar avea nevoie de viza romaneasca.
Si
nu ar primi-o. Probabil c3 ne-am trezi direct in NATO
sau mai bine zis ar veni NATO la noi din toate partile.
Si
apoi, domnilor funqionari de la ambasada, nu
uitati ca eel care v-a construit o echipa de gimnastica,
adevarata, s-a nascut pe aceste meleaguri. Pe
el
nu-l
trimiteti i'napoi? Ah, am inteles, preferati doar desertul. ..
In incheiere ctoream sa va anunt cu bucurie ca in
curand, este anuntata aparitia unei noi reviste de arte
martiale, care se va adauga eel or trei deja existente (Arte
Martiale, Samurai §i Panoramic Kung Fu).
Incercarea
mea
mi-a actus aminte de surasul unui
copil. .. Sincer §i nevinovat.
De
ce? Pai, in timp ce eu doream sa le spun "bun
venit", stimatii domni se ocupau cu racolarea redactorilor
de la revista noastr3.... Nu de alta, dar se §tie ca sunt cei
mai competenti, iar demersul "colegilor" nu a racut decat
sa-mi i'ntareasca aceasta parere.
Domnilor, daca doriti sa apareti sub formatul unui
supliment al revistei Arte Marfiale spuneti. Noi va ajutam
cu
mare
placere. Oricum, nu rna a§teptam sa doriti
desfiintarea unei reviste, pentru
av-o
face pe-a dumnea
voastra. Acest lucru vorbe§te ceva des pre caracter. A en tie
cititori, la caracterul unora ..
Si
totu§i eu va doresc succes.
a
buna citire
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 6/76
i t i i
RTE M RTI LE
J t i
UDO -
KUNG
FU
MAGAZIN Nr 26
venimente nedorite
Ia H
n tion l
e
t ekwondo£
es
onstantin Dimciu
N
ationalele de juniori seniori, aflate
la a III-a editie au debutat in
dimineata zilei de 7 martie in
frumosul municipiu Cluj Napoca.
In fapt, debutull-a constituit campionatul
juniorilor, care, dupa efectuarea regulamentara a
verificarii categoriei de greutate, cautau cu
infrigurare numele pe grilele de competitie
a f i ~ a t e ,
pentru a vedea ce adversar le-au atribuit sortii
pentru primul meci. Faptul ca una din cerintele
participarii la acest campionat a fost ca sportivii sa
detina minimum centura
o ~ i e ,
a dus la un nivel
foarte ridicat
al
tehnicilor de lupta, juniorii
confirmand de aceasta data ca
~ c o a l a
romaneasdi
de taekwondo este intr-o continua ascensiune. De
asemenea, arbitrii au racut fata ritmului alert
al
d e s r a ~ u r a r i i campionatului cu toate ca multi dintre
a c e ~ t i a abia i e ~ i s e r a de pe bancile ~ c o l i i in urma
unui curs condus de domnul Voicu Valeriu.
Data de 8 martie a insemnat demararea
campionatului de seniori, care similar cu juniorii
conform regulamentului WTF, au efectuat
"cantarul" la categoriile ce urmau sa lupte in ziua
respectiva . In mod normal spectacolul a crescut in
mod deosebit, viteza tehnicile demonstrate de
sportivi denotand pregatirea asidua, dar dorinta
sportivilor de a c a ~ t i g a . Problemele care au existat
au
fest de organizare, constand in lipsa buletinelor
de arbitraj, a timpului efectiv de competitie cat a
unor materiale promise de organizator.
Dar, cu toate acestea, competitia urma
cursu rara exista probleme care sa afecteze buna
d e s f a ~ u r a r e . Odata cu ziua de 9 martie, la
efectuarea verificarii categoriei au aparut probleme:
un
sportiv a "ocolit" cantarul oficial. Pana la ora
08:00, cand de fapt era planuit sa inceapa
competitia, acesta nu s-a prezentat la cantar, ba mai
mult, pana la intrarea categoriei pe care era
incadrat, a fost rugat sa execute aceasta verificare,
deoarece se putea vedea clar ca sportivul, care de
altfel este cunoscut ca un competitor deosebit de
tehnic, avand totodata multa experienta
competitionala, verificata in decursul multor
campionate la nivel national international, unde
s-a clasat pe Iocuri merituoase, avea mult peste
categoria la care fusese incadrat, neputand fi vorba
de o c r e ~ t e r e accidentala a greutatii. De neinteles,
organizatorul a incercat sa impiedice anuntarea
descalificarii sportivului respectiv, provenit din
propriul club, devenind chiar violent. Sustinatorii
clujeni, destul de infierbantati au incercat ei "sa
dea 0 mana de ajutor" prin "altoirea" ~ e f u l u i
colegiului de arbitri pentru a 1 I i n i ~ t i .
In aceste conditii, foarte multe delegatii s-au
speriat, majoritatea loturilor avand in componenta
copii, au abandonat competitia au parasit Ioculin
fierbere in eel mai scurt timp, cu toate incercarile
arbitrilor de a mai continua eel putin inca dheva
categorii.
La scurt timp, printr-o convocare a adunarii
generale, s-a decis suspendarea organizatorului,
care indeplinea functia de v i c e p r e ~ e d i n t e
trimiterea lui in comisia de disciplina cat
schimbarea din functie a
p r e ~ e d i n t e l u i .
Pana la
alegerile generale a fost ales
p r e ~ e d i n t e
interimar
domnul Cristian Apostol.
In ce p r i v e ~ t e Campionatul National, s-a
hotarat continuarea lui la B u c u r e ~ t i la o data ce
urmeaza a se stabili.
Fara a trage vreo concluzie Iasand cititorii
sa faca aceasta, incheiem sperand ca in cele din
urma totul va fi bine afirmarea taekwondo-ului
in Romania va continua in
a c e l a ~ i
ritrri alert.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 7/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr
26
ARTE M RTI LE
Romania marea
absenta
Campionatului
mondial
de
ken
do
~ o n
Garbea
C
ampionatele mondiale de
ke do
au loc din trei in trei
am.
Anul acesta, in perioada 24-26
martie, in
o r a ~ u l
Santa Clara - Califor
nia, s-a d e s f a ~ u r a t a XI-a editie a Campionatului
Mondial de Kendo.
Din lotul national al Romaniei faceau parte
subsemnatul Ion Garbea), loan Craciunel,
Octavian
C i s m a ~
Sorin Zahan Remus Nistorel.
Eram o echipa mult mai putemica decat lotul care a
obtinut medalia de bronz la Campionatul Mondial
din Japonia 1997).
Pregatirea pentru acest campionat a fost
efectuata in o r a ~ u l B r a ~ o v nu in Poiana r a ~ o v ) ,
in sala de sport a Liceului Unirea, pe parcursul a 7
zile - 6 ore pe zi antrenament. Perspectivele erau
deosebit
de
bune.
Surpriza cea mai mare a venit din partea
angajatilor Ambasadei
SUA
la
u c u r e ~ t i ,
care nu
ne-au acordat viza de
intrare in SUA, cu toate
i
am prezentat toate documentele necesare.
La
inceput am crezut c este o gluma, o
neintelegere; am mers la ambasada Japoniei pentru
a ne ajuta intr-un fel. Am
trimis e-mail la International
Kendo Federation IKF)
Federatia Americana de
Kendo care a rugat
ambasada
sane
acorde vize.
Dupa
toate acestea, am
fost chemati
din
nou la
interviu; am platit pentru a
doua oara la Banca Agricola
taxa de interviu de 860.000
lei de sportiv faceti un
calcul vedeti cat costa
doua interviuri de sportiv
inmultiti cu cinci -
8.600.000 lei. Toti ace§ti
bani au fost platiti practic
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 8/76
RTE M RTI LE
lit
i t
BUDO
- KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
pentru a fi refuzati patru sportivi care nu prezentau
garantii di se vor mai intoarce in Romania - dupa
spusele angajatilor ambasadei. Dar toate acestea au
fost mediatizate la vremea respectiva fara nici un
efect, astfel ca vreau sa uit cat mai repede acest
episod nefericit. Este foarte dureros sa
fi
eliminat
inainte de a incepe competitia, cand speri sa-ti
aperi cinstit locul trei cucerit in Japonia.
Deplasarea in California am racut-o impreuna
cu
domnul Mircea Boldea - secretarul general
al
FRAMC, caruia ii aduc multumiri pe aceasta cale
pentru efortul depus in obtinerea biletului de avion ;
precizez ca toata echipa am avut rezervate bilete.
M-am intors de la acest campionat cu un
regret enorm, din cauza neparticiparii la competitia
pe echipe, unde aveam mari §anse de a ne califica
pe un Joe destul de bun. Eram desemnati cap de
serie intr-o grupa de patru echipe.
Au
participat 43
de
tari la festivitatea de
deschidere. Recunosc ca nu m-am simtit prea bine
cand am vazut ca majoritatea tarilor aveau delegatii
formate din minim 5
§i
maxim 20 de sportivi, iar
eu eram singur - primind aplauze din partea
oficialilor care §tiau de aventura
Asociatiei Romane de Kendo (apro
pos, echipa Iugoslaviei a luat vize
pentru America din Budapesta - nici
lor nu le venea sa creada cele
lntamplate cu echipa Romaniei,
spunandu-mi di, in cazullor,
ambasada ar fi avut motive sa nu le
acorde vize, dar voua, de ce? , se
intrebau iugoslavii.
Am participat la concursul indi
vidual, fara a obtine performante
deosebite. Nu vreau sa-mi caut scuze
(plecand de la ideea
di
cine se scuza
se acuza), dar este neplacut sa rogi
alte echipe, din tari diferite, sa te lase
sate
indilze§ti cu ei (cu toate di sunt foarte
amabili, cunoscandu-ne de mult timp
,
insa
fiecare avea programul sau.
Finalele campionatului mondialla indi
vidual masculin §i feminin
au
fost finale
japoneze .
La echipe a ca§tigat tot Japonia, dar nu
fara emotii, invingand in finala Coreea,
reeditandu-se finala Campionatului Mondial
din J aponia.
Pe locul trei s-au clasat echipele Canadei
§i
Braziliei, in care in proportie de 100% erau
sportivi de origine japoneza.
In continuare, anuntam cititorii revistei ca
intreaga Asociatie Romana de Kendo §i-a canalizat
toata energia pentru pregatirea Cupei Romaniei la
Kendo , ce s-a desfa§urat in data de 13-14 mai
2000. Cu amanunte despre aceas ta competitie, vom
reveni in numarul urmator.
Inainte de a incheia . vreau sa multumesc
dornnului prqedinte
a1
Seqiei Romane I.P.A.
(International Police As ociation), general de
divizie d
r.
Co rica oicu. pentru ajutorul acordat la
acest campiooat mondial.
rogramul
ARK
pentrn
anul2 :
• 10-16 iulie - stagiu internationalla
Constanta cu participarea urmatoarelor tari:
Olanda, Rusia, Cehia, Ungaria, Bulgaria,
Jugoslavia, Moldova, Slovacia, Austria. Totodata
va avea loc §i Cupa Marii Negre .
• 18-22 iulie Cupa Ungariei- Budapesta.
•
octombrie
Cupa Bra§ovului- participare
intemationala.
•
noiembrie
Campionatul National -
Bucure§ti.
TH WOR
LDKENDO
CHAMPIONSHIP
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 9/76
UDO-
KUNG
FU
MAGAZIN Nr.
26 RTE M RTI LE
sociatia Romana
shihara Karate
ampionatul Sabaki Spiri
Adrian Dejanu
Asociatia Romana Ashihara Karate a organizat prima
editie a competitiei
Sabaki
Spirit- Junior" care s-a
d e s r a ~ u r a t pe data de 25-26 martie 2000
Ia
~ c o a l a generala nr.
197 din Drumul Taberei a fost dedicata in special copiilor
sub '14 ani . In prima zi a competitiei copiii au dat dovada de
spirit de luptatori, de curaj indarjire, nevrand sa-§i
dezamageasca suporterii
§i
parintii veniti acolo pentru a-i
incuraja. Competitia s-a desfa§urat pe categorii de varsta,
respectiv: 6-8 ani, 9-11 ani , 12-14 ani §i doua grupe de fete :
7-10 ani
§i
11-14 ani. S-au clasat pe podium urmatorii:
Baieti
6-8
ani:
1. Pal Vladut, 2. Florea Adrian , 3.
AI
Zimbak
AiHami
9-11 ani:
1.
Mirica Ionut,
2. Acsinte
Alexandru,
3.
Cr
is
toloveanu
Alexandru
12-14 ani
:
1. Capuzu
Cristian
2. Olaru
Bogdan
3. Racaru Sebastian
Fete:
7-10 an i
:
1. Pantilie Roxana 2. Dragna Claudia
3.Draghici Andreea
1-14
ani:
1. Rucaru Veronica, 2 . Tentu Izabela, 3. Torok
Alexandra
Aceasta competitie s-a dorit a
fi un
bun plilej de a ega
noi prietenii, un prilej de a arata parintilor nivelul de pregatire
a
copiilor lor de asemenea un
mod
de a ~ i demonstra
nivelul propriilor u n o ~ t i n t e acumulate in timpul
antrenamentelor.
Dupa competitie s-au d e s r a ~ u r in ambele zile
seminarii de pregatire unde s-au predat bazele stilului nostru ,
cautand sa
perfeqionam
toate tehnicile predate pana atun
ci.
Aceasta competitie s-a bucurat de
un
public numero
s.
festivalul ~ e
arte martiale ~ r s o v ~ ~
Adrian Dejanu
In perioada 13-17 XII 1999, a avut Joe in ora§ul de Ia
poalele Tampei, un festival de arte martiale care a urmarit in
principal sa demonstreze publicului larg adevarata fata a artelor
martiale, excluzand latura lor comerciala (exploatata de obicei
in filme) .
La acest important eveniment ~ i a u dat concursul cluburi
§i asociatii precum A.S. Long Tien
r a ~ o v
(organizatoarea
festivalului) A.R . Ashihara Karate, A .R. Kyokushin Karate, etc.
Debutul acestui eveniment a avut loc
Ia
"Sala Activa"
printr-un stagiu deschis publicului, stagiu
Ia
care
~ i a u dat
intalnire peste 100 de practicanti din diferite arte martial
e.
S-au
demonstrat in acea zi tehnici de Ashihara Karate aikido au
fost predate in a c e l a ~ i timp curs uri in aceste 2 stiluri. Tehnici le
de Ashihara Karate au fost predate de catre subsemnatul, iar
tehnicile de aikido de catre sensei Nelu Miricii (trebuie sa
precizez aici ca ambele demonstratii au avut o
mare
priza la
publicul asistent).
In a doua zi a festivalului, a avut loc Ia sale de festivitati a
Liceului Hidromecanica o expozitie de fotografii, echipamente
ciiqi din domeniul artelor
martiale. Echipamentele
Budo
Best au fost
prezentate
de
subsemnatul (reprezentantul
pentru Transilvania
a
firmei).
De
asemenea stilul qwankido a fost
reprezentat de domnul Gabriel
Dima, aikido-ul de domnul Nelu Mirid i, karate-ul (Kyokushin)
de domnul Sorin Ungureanu kendo-ul de domnul Sorin Zahan .
Pe 15 XII, deci in cea de-a treia zi , Ia Sala Tractorul, a
avut Joe stagiul cu expunerea "Qwankido".
In urmatoarea zi, Ia Sal a Activa, s-a e s r ~ u r t ultima parte
a stagiului in cares-au racut demonstratii de karate (Kyokus
hi
n)
qwankido.
Vineri, Ia orele 18, Ia Sala Sporturilor, a avut loc gala
demonstrativa a tuturor stilurilor: karate (Ashihara, Kyokushin,
Shotokan), kendo,
iaido,
qwankido, aikido, taekwondo
,
covodao.
Acest eveniment a fost mediatizat prin presa §i televiziune
~ i s a bucurat de un real succes.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 10/76
M M t
it
RTE
MARTIALE
t
j j BUDO
KUNG FU
M G ZIN
Nr. 26
Vechi
tradilii
de lupta din
Romania
K
re
sportul elor
puterni i
Florian Frazzei
Pe data de 5-7 mai 2000, sub conducerea
Federatiei Romane Sportul Pentru Toti a
Direqiei pentru Tineret Sport a judetului
Constanta, s-a organizat Festivalul Sporturilor
Traditionale
o m a n e ~ t i
Marea Neagra .
Manifestatia nu a cuprins numai intreceri
sportive
ci
a imbinat armonios aceasta activitate cu
aspecte culturale, cantece dansuri ale etniilor care
convietuiesc p teritoriul Dobrogei.
S-
a'tl
prezentat dansuri t a t a r e ~ t i (ansamblul
Karadenisie), cantece
a r m e n e ~ t i
dansuri cantece
g r e c e ~ t i .
cantece l i p o v e n e ~ t i altele . S-a remarcat
prin vitalitatea exprimarii scenice grupul folcloric
Floricica de la munte din judetul Neamt.
Pe plaja de la Mamaia, din dreptul hotelului
Pare, s-au facut diferite demonstratii ale jocului de
oina, preluate dintr-o faza arhaica, de inceput.
Astfel, echipele din
Baia Mare
Hunedoara, au
prezentat un
jo
simplificat cu doar doi
coechipieri. Dupa bataia mingii, alergau atat eel
care a lovit-o cu bata cat camaradul sau din
partea opusa; la mijlocul terenului se intalneau
~ i ~ i
loveau bastoanele, bineinteles, daca adversarul nu
a r e u ~ i t inca sa prinda mingea.
Desigur ca punctul forte al acestei manifestari
populare au fost intrecerile de h i r e ~ .
S t r a m o ~ i i
tatarilor de astazi, stabilindu-se pe
aceste meleaguri de peste 800 de ani, au adus,
printre alte bogatii culturale pe cele sportive.
Istoricul acestui sport releva ca luptatori de mare
valoare faceau parte din armatele lui Gingis Han,
Timurlenk sau ale Hoardei de Aur.
Din pacate nu s-a tiparit
un
regulament de
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 11/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
lupta mai precis, ceea ce conduce la interpretari de
arbitraj. Interventia juriului peste deciziile date de
arbitri a iscat multe conflicte dezaprobari din
partea publicului. 0 situatie discutabila se creaza
cand adversarul este trantit dar nu ajunge
cu
spatele
pe sol. Regulamentul prevede prinderea ambelor
maini de centura koion-koltiic). Situatia cand este
permisa eliberarea prizei de centura este k o ~ b e l
adica incenturarea mainilor prinzandu-se una de
alta. Din pacate regulamentul nu permite
desprinderea mainilor. Din aceasta cauza ambii
luptatori cad fara sa poata intinde bratul. Or aceasta
este o faza periculoasa. Dupa cum se ~ t i e in ju o
tocmai aceasta tehnica
r e ~ t e
de traumatisme. De
obicei se prefera gardajoasa. e ~ i pare pasiva, este
pozitia de tatonare. Se stipuleaza sa nu intre in
competitie sportivi de mare valoare, caracterul
acestui sport fiind de masa sa nu se introduca
procedee tehnice din alte sporturi de lupta (lupte
clasice, libere sau judo). T o t u ~ i am 1ntalnit unii
dintre combatanti care foloseau elemente de judo,
ca de pilda
uchi-mata, o-soto-gari,
altele.
Este de remarcat ca la inceputurile sale
k i . i r e ~ u l se d e s f a ~ u r a dupa un regulament arhaic.
Luptatorul ramanea in mijlocul arenei pana cand
era 1nvins de catre unul dintre participanti, care-i
lua locul.
nu este delimitat in spatiu, 1mpingerea
intentionata in afara suprafetei de concurs este
contraindicata.
0 mare hiba o constituie nelirnitarea in timp.
e
ajunge la situatii in care competitorii continua
lupta la
n e s f a r ~ i t .
Ar trebui introdus un paragraf de
regulament care sa interzica aceasta, eventual
eliminarea ambilor concurenti din lipsa de
RTE M RTI LE
combativitate. Este drept c aceste intreceri
aveau un caracter traditional erau
adevarate sarbatori c a m p e n e ~ t i care se
derulau zi de vara, pana-n seara... .
Concursul s-a d e s r a ~ u r a t in localitatea
Basarabi, pe un
t a p ~ a n
de iarba situat la
marginea unei mici paduri.
La buna organizare a acestei 1ntreceri a
contribuit domnul Ablez Aidan din partea
Uniunii Democratice a Tatarilor Turco
Musulmani din Romania.
Din partea Federatiei Sportul pentru
Toti, doamna secretar federal Suciu Aurelia a
ramas o inimoasa organizatoare.
Rezultatele tehnice sunt urmatoarele:
• categoria 18-22 ani: Nasurla Eldis a
luat un berbecut:
• categoria peste 22 de ani: batalul a fost
c a ~ t i g a t
de Asan Genler.
La final s-a incins o hora mare, ca
un
adevarat
sentiment
al
prieteniei dintre popoare. Se tineau
1nlantuiti tatari, armeni, greci, lipoveni multi alti i
bineinteles romani din diferite judete.
- -
- - - - - - - - - - - ~
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 12/76
tt t RTE M RTI LE
t i
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
ampionatul
European de
Karate pentru
opii
0 delegatie de karate, din cadrul Federatiei
Romane de Arte Martiale FRAM), condusa de
sensei Aurel Patru - 5
dan
§i Aurel Giurgea - 3
dan in calitate de antrenor, a participat la
Campionatul European de Karate pentru Copii
SKKUN) in data de 01.04.2000 §i la Cupa
Internationala Vitus pentru seniori in data de 02.04
2000, in Germania.
Ca urmare a performantelor deosebite
obtinute de sportivii romani, delegatia FRAM a
obtinut locul I in clasamentul generalla
Campionatul European §i locul II la Cupa
lnternationala Vitus.
I
Campionatul European
de
Karate
pentru
Copii
Sportivii romani au obtinut urmatoarele
rezultate:
Individual
• Toth Cornel - loc I kata individual 8-11
ani);
• Niculae Cristian - loc I kata individual
kumite individual 12-14 ani);
• Todira§ Radu - loc II kata individual, loc III
kumite individual 12-14 ani);
• Burlacu Constantin - loc I kata individual,
loc III kumite individual 15-17 ani);
• Enache Marius loc II kata individual 15-
17 ani) .
Echipe
• Kata
echipe
locI 12-14 ani);
• Kata echipe locI 15-17 ani);
• Kumite echipe
locI
11-14 ani);
• Kumite echipe -
locI
15-17 ani).
II Cupa
Vitus
La aceasta cupa s-au
obtinut urmatoarele
rezultate:
• Fusaru Daniel - loc I
kata individual;
• Apetre Ciprian
locI
kata individual;
• Dinisoe Catalina - loc
I kumite individual loc
II
kata individual;
• Kata echipe seniori -
loc III.
0 parte din delegafia
FRAM:
de Ia stfinga spre dreapta),
sus
Fusaru D., Giurgea A., Piitru A.,
Apetre C., Pfrloc I. jos - Enache M Todiras R., Dinisoe C Niculae Cr. , Toth
C
Burlacu C
In total, delegatia
FRAM a obtinut
11
medalii
de aur, 3 de argint §i 3 de
bronz, lasand o buna
impresie §i facand o buna
propaganda karate-ului
roman esc.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 13/76
BUDO
KUNG FU
MAGAZIN Nr. 6
RTE
M RTI LE
t m
• • •
Kyokushin
-
Mihai Mihailovici
Budo
Kai
Un
nou
eveniment
Kyokushin Budo
Kai
Conform traditiei Asociatiei de Kyokushin Budo
Kai Karate, anume aceea de a organiza eel putin 2
stagii de pregatire 2 concursuri pe an, in perioada
15-18 aprilie 2000 a avut loc Stagiul de primavara
de Kyokushin Budo Kai Cupa AKBK .
Participarea la stagiu a fost peste ~ t e p t a r i mai mult
de 100 de practicanti. In
mod
evident, invitatul de
onoare
a fast shihan Leonardo
Voinescu
6 d n
Kyokushin Budo Kai, promotorul acestui stil in
Romania.
Rezultatele Ia
Cupa AKBK :
. 85kg
1 Marius lmurluc
Seishin
Dojo
II Dinu Velicu Silvestru
Ill Adi Osiac Hermina
IV
Dan Bozan Silvestru
75kg
1 Constantin Stoian
Chimia
Gaie ti
II Bogdan Dragan
Silvestru
Ill Cristian
Lepadatu
Bugei
Dojo
IV
Andrei Epurescu Bugei Dojo
·65kg
I
Fanel
Panaite
Shin
Seishin
II
Paul
Pantofaru
Hermina
Ill Florin Lepadatu Bugei Dojo
IV Florin
Mana
Seishin
Dojo
Pregatirea pentru
competitie.
lncepand cu acest numar, AKBK intentioneaza
sa prezinte
0
serie de articole dedicate metodologiei
de' antrenament,
n special dedicate pregatirii pentru
competitiile full contact.
Pentru a obtine rezultate n concursuri nu sunt
suficiente talentul dorinta de a ca§tiga. Evident,
dorinta de a ca§tiga este o trasatudi de baza care ii
caracterizeaza pe marii campioni, insa aceasta trebuie
dublata de o pregatire conform unui program bine pu s
la punct.
Metodologia pregatirii luptatorului pentru
competitie este deosebit de importanta in special in
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 14/76
iit
i i
RTE M RTI LE
ift
J i BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
competitiile
full
contact,
unde
efortul
fizic
este
considerabil. In principal sunt 3 aspecte ce trebuiesc
minutios urmarite:
·pregatirea fizica;
·pregatirea tehnica specifica competitiei;
·pregatirea psihologica.
Toate cele 3 sunt prezente pe toata perioada de
pregatire dar ponderea lor variaza pe masura ce se
apropie data concursului.
Pentru participarea lao competitie intemationala
de mare importanta, pregatirea trebuie inceputa cu
aproximativ un an inainte. Pentru competitii locale sunt
In
general suficiente 3-4 luni. Dupa ce a fost stabilit
nivelul competitiei obiectivul de atins, trebuie
planificat a ent programul de pregatire. Scopul acestui
program este de a va aduce in forma fizica psihica
maxima exact in perioada concursului. Lipsa unei
planificari poate sa
conduca la nesincronizarea
perioadei de forma sportiva cu perioada concursului.
regatirea
fizica
Aici a vern in vedere a at pregatirea fizica generala
cat cea specifidi. Termenul de pregatire fizica face
referire la forta, rezistenta §i elasticitate.
Calitatile fizice ce trebuiesc dezvoltate sunt: forta
musculadi, rezistenta musculara, flexibilitatea,
rezistenta la efort anaerob §i aerob. Aerob inseamna
"cu oxigen iar anaerob inseamna fara oxigen".
Exercitiile aerobice includ: alergarea, gimnastica
sustinuta, etc. - sunt
de
intensitate scazuta
§i
durata
crescuta.
Exercitiile
anaerobice includ: ridicarea
greutatilor, sprinturile, etc.
§i
sunt de intensitate mare
§i durata scurta. Specificul efortului in concursurile full
contact este atat aerob cat §i anaerob, insa cu o anumita
predominanta a efortului anaerob (durata unei reprize
neral.
este in general de 3 minute in car
luptatorul trebuie sa depuna efor
:
maxim). De aceea §i tehnicile de
respiratie pe durata luptei constituie ur
punct
cheie in obtinerea succesul .
com petitional.
In prima etapa a pregatirii pentr_
concurs saptamanile 1-4) antren
a-
mentul trebuie sa cantina 70%
o n d i t
fizica generala §i 30% antrenament t:
tehnicilor. Pregatirea fizica g e n e r
consta in: alergare, forta cu greutap
forta cu propria greutate a corpulu:
gimnastica pentru mobilitate_
articulatiilor. Sunt antrenate grupe
l:
musculare mari rezistenta
Ia
efort g -
Scopul acestei perioade este acela de a pun
bazele calitatilor fizice necesare executarii in mod '
mai eficient a tehnicilor. In general, sunt suficiente •
6 saptamani pentru a intra intr-o forma fizica gener<L
buna (depinde
§i
de programul de antrenament -
competitorului in perioada dintre competitii - daca
facut o pauza prelungita, evident ca revenirea la
forn:
de concurs va necesita o perioada mai lunga).
Etapa
a
doua saptamanile 5-8) consta
:
pregatirea fizica specifica, adica antrenarea ace
m u ~ c h i care sunt solicitati in competitie §i adaptar
lor tipului de efort specific.
in
aceasta perioada 5
din timpul de antrenament este destinat pregatirii fi
zi
specifice §i 50% tehnicilor. Se va aloca mai mult
tir
r
antrenamentului la sac, durificarilor musculare
sp
-
ring-ului cu contact dur.
In ultima perioada de pregatire
saptamanile
12)
accentul trebuie pus pe exersarea tehnicil o
Aceasta presupune sparring, lovituri la palmare §i '
sac. Concomitent se perfeqioneaza §i viteza de
reaq
:
§i
de executie. In timpul acestei perioade 30% din tim
trebuie dedicat mentinerii conditiei fizice 70% d.
timp dezvoltarii §i perfeqionarii tehnice.
In partea finala a perioadei de pregatire se pu
accentul
pe pregatirea psihologica §i stabilire
strategiilor de lupta. Se va evita sparring-ul cu conta
dur
§i se
vor face
exercitii
predominant pentr
pregatirea fizica specifica. Trebuie sa acordati o
rna
atentie accidentarilor. 0 accidentare aparuta mai al
in aceasta ultima perioada va poate compromite intr
efortul depus pana acum.
In numarul urmator:
pregatirea tehnica specifi
competi[iilor de Kyokushin Budo Kai
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 15/76
BUDO - KUNG FU MAGAZIN
Nr
26
ARTE M RTI LE
lnterviu
in exclusivit t
e cu
oto anemur
a
Cristian Ozon
Tanemura Tsunehisa
Minamoto
no Shoto sok
maestrul celor
2
de tr ditii martiale
Mare1e maestru Shoto Tanemura s-a nascut 1a data de
28 august 194 7 in micu1 o r ~ Matsubushi, situat in prefectura
Saitama, Japonia. Prenume1e sau a fost Tsunehisa 1a inceput,
dar mai tarziu
1 a
schimbat cu Shoto , care in traducere
inseamna Legea Sabiei .
Tata1
sau, Sadatsune Tanemura, expert in kenjutsu - 5
d n Ono-Ha Itto Ryu, 6 d n in jukenjutsu (arta 1uptei cu
p u ~ c cu baioneta), maestru in
jujutsu
(Shizen Ryu) ninjutsu
(sistemu1 familiei Takeda) , a XVII-1ea soke pe 1inie familiala
ce trage radacini1e din imparatu1 Uda Seiwa mai tarziu
din faimoase1e fami1ii Sasaki Takeda, 1 a initiat pe fiul sau
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 16/76
RTEM RTI LE
:it
ifi
BUDO KUNG
FU M G ZIN
Nr. 26
Stampa reprezentand pe ShiroTakatsuna Sasaki
in artele martiale de la varsta de 9 ani.
Tanarul Tanemura
i ~ i
incepe astfel antrena
mentele cu tatal cu unchiul sau
Kakunosuke
Yamazaki, care era 8 dan Ono-Ha Itto Ryu, in fiecare
zi
studiind kenjutsu, jujutsu ninjutsu.
Antrenamentele erau foarte serioase deseori
aveau loc in aer liber, fara a fi incaltat, indiferent de
vreme. Partenerullui sensei Tanemura era
un
domn
de
32 de ani. De foarte multe ori era facut K.O.
trezit cu o galeata de apa rece aruncata
peel.
Odata
treaz, trebuia
s a - ~ i
continue imediat antrenamentul.
Spiritul lui sensei Tanemura a fost intotdeauna
de
n e i J i ~ c a t . De la varsta de 9 ani, de cand i - a i n c e p u t
antrenamentele, a avut multe accidente.
Odata, un profesor de kenjutsu
1 a
lovit cu
shinai-ul (sabia de bambus) in cap atat de putemic
neat
i - a
pierdut
u n o ~ t i n t a Delao
proiectare a avut
mai multe probleme cu respiratia. De la tehnici de
ninpo
jujutsu
ca:
saka otoshi - ~ i - a
rupt gatul,
onikud ki ~ i - a dislocat umarul, cu oyagoroshi i-a
fost rupt degetul mare cu zutsuki
i - a
fracturat nasul.
La
un
antrenament de bo jutsu a primit o lovitura la
fluierul piciorului, care s-a umflat instantaneu foarte
rau. Durerea intensa facea mersul foarte dificil, dar
in drum spre casa spunea ca
nu
are nimic. Cu o
yari
(sulita) a fost taiat la o mana. Indiferent cat de ranit
era, daca putea sa mearga, facea antrenamentul.
In ciuda atator rani, niciodata nu a fost ingrijorat
fiind invatat ca adversarul nu va arata mila pentru
rani intr-o lupta reala ca este o mare
r e ~ e a l a
sa fii
descurajat de cateva oase rupte.
La varsta de 15 ani, sensei Tanemura incepe sa
studieze Shindo Muso Ryu Kenpo cu. renumitul
maestru Seishiro Saito. Acum realizeaza importanta
artelor martiale pentru viata sa. Tot in
a c e l a ~ i
timp
incepe sa practice Asayama Ichiden Ryu Taijutsu,
Takagi Yosliin Ryu Jujutsu, Gikan Ryu Koppojutsu
precum alte cateva
~ c o l i
vechi (koryu).
Antrenamentele erau atat de intense neat a
primit Menkyo Kaiden in Shinden Fudo Ryu
Kukishin Ryu la numai 20 de ani, in prezent sensei
Tanemura fiind dupa 44 de ani de practica, Menkyo
Kaiden soke in urmatoarele
~ c o l i :
1.
Amatsu Tatara Budo Shintoism - al 58-lea
mare maestru (soke);
2.
Shinden Tatara Ryu Taijutsu- al55-lea soke;
3.
Shinden Kito Ryu Bojutsu -
al
55-lea soke;
4. Hontai Yoshin Takagi Ryu Jujutsu - al
18
lea soke;
5. Hontai Kukishin Ryu Bojutsu- al18-lea soke;
6.
Tenshin Hyoho Kukamishin
Ryu
al 18-lea
soke;
Marele maestru Sato Kinbei
practicand arte marfiale c h i n e z e ~ t i '
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 17/76
BUDO
KUNG FU
MAGAZIN Nr. 6
Sake Toshitsugu Takamatsu demonstriind o
tehnicii
de shime-waza
pe elevul
sii u
Shoto Tanemura
7. Gikan Ryu Ninpo Koppojutsu- al14-lea soke;
8.
Gyokko Ryu Ninpo Kosshi
Jutsu- al
28-lea
soke;
9. Asayama Ichiden Ryu Taijutsu - al 18-lea
soke;
10. Bokuden Ryu Jujutsu- al 16-lea soke;
11. Pakka - arte martiale c h i n e z e ~ t i - al 5-lea
mare maestru;
12.
Tenshin Koryu Kenpo - al 10-lea maestru
(shike);
13. Shinden
Fudo Ryu
Taijutsu - al 27-lea
maestru;
14. Kukishinden Ryu Happo Biken Jutsu -
al
22-lea maestru ;
15. Togakure Ryu Ninpo- a 35-lea maestru;
16.
Koto Ryu Ninpo Koppo Jutsu -
al
20-lea
maestru;
17. Kijin Chosui Ryu Daken
Taijutsu-
al41-
lea maestru;
18
. Itten Ryushin Chukai Ryu Jujutsu- al3-lea
maestru;
19.
Araki Shin Ryu
Jujutsu- al18-lea
maestru;
20. Hakko Ryu Jujutsu -
al
3-lea maestru;
21.
Yagyu
Shingan
Ryu
Heiho - Menkyo
Shih an.
In
timpul
universiHitii, sensei
Tanemura
c u n o a ~ t e pe Sato Kinbei sensei incepe sa practice
diverse koryu cu acesta. Cu toate ca sensei Sato preda
arte maqiale la un public foarte numeros, putini ~ t i a u
ca a fost elevullui soke Toshitsugu Takamatsu.
In iarna lui 1989, sensei Sato 1 a numit soke pe
sensei Tanemura in Takagi Y oshin Ryu, Bokuden
Ryu, Gikan Ryu, Kukishin Ryu, Pakka, etc.
In afara antrenamentelor din dojo sensei
RTE M RTI LE
Tanemura se antrena oricand avea timp pentru
a ~ i
perfeqiona tehnica. Toti profesorii sai erau de moda
veche , fiind foarte stricti cu dezvaluirea secretelor
ascunse de kata. Orice i ~ c r e o aratau doar de cateva
ori, lasand apoi elevul sa descopere singur cum
trebuie sa1unctioneze acea waza (tehnica) intr-o lupta
reala.
Pentru a stapani tehnicile, sensei Tanemura le
repeta de mii de ori, facand ca aceasta sa devina parte
naturaUi din fiinta sa. Orice loc, padure, campuri de
orez, malul raurilor, folosea ca pe propriul dojo.
ajutandu-se de obiectele naturale, copaci, stanci.
pentru dezvolta loviturile cu bratele picioarele.
adesea lovind un copac sau stanca pana cand
sangerau mainile picioarele.
Mai tarziu, profesorul de ninpo
al
lui sensei
Tanemura, Takamatsu Toshitsugu sensei i-a spus
ca
daca mainile sunt calusate, adversarul poate da
seama ce
~ c o a l a
de arte martiale practica ca un
adevarat practicant de arte martiale trebuie sa treaca
neobservat prin multime. Chiar modul in care sta
sau merge un budoka, poate dezvalui multe despre
felul in care se antreneaza . Intr-o lupta, cu cat
adversarul va mai putin despre punctele forte
cele slabe, cu atat ~ n s de a supravietui este mai
mare.
Noaptea sensei
Tanemura
practica yari
rokushaku-bo, lovind cu varful catre centrullunii sau
frunze
purtate de vant pen tru
a ~ i
imbunatati
acuratetea.
Sensei Tanemura practiciind antrenamentul de fortificare
a miiinilor prin lovirea unei stiinci
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 18/76
ARTE
M RTI LE
:lit
if
BUDO KUNG FUMAGAZIN Nr 26
Sensei Tanemura
a
Academia de Polifie din Milwaukee SUA)
Cu animalele (de obicei caini) folosea taisabaki
in momentul in care vroiau sa-l m u ~ t e pana cand
renuntau pur simplu.
Sensei Tanemura a absolvit Facultatea de Drept
din cadrul Universitatii Hosei, dar, in loc sa devina
jurist,
~ i - a
dorit
o
cariera
care sa-i
permita
sa
foloseasca c u n o ~ t i n t e l e de ninpo jujutsu pe strazi,
pentru a-i proteja ajuta pe oameni. Cand sensei
Tanemura tocmai decidea ce sa faca cu viata sa, a
fost implicat intr-un accident teribil.
Un
camion a intrat in plin in m a ~ i n a
sa anile (bucati de geam infipte
in fata, de exemplu), aratau atat de
grav, in cat cineva, din g r e ~ e a l a a
spus ca este mort. In spital, gan
dindu-se ca scurta sa viata se va
termina in curand, a cerut ajutorul
Cerului a promis ca va schimba
gandurile egoiste
ca
d o r e ~ t e s a - ~ i
dedice restul vietii p ~ n t r u a i proteja
pe oameni pentru a-i invata sa se
apere.
Sake Shoto Tanemura a un sragiu fn Belgia,
fmpreunii cu sensei Guy Aerts
Astfel, ~ i a prezentat demisia a i e ~ i t din politie cu
gradul de locotenent. Imediat ce a i e ~ i t din politie, a
fondat la data de 28 noiembrie 1984 Genbukan World
Ninpo Bugei Federation, pornind la drum cu o
mana de elevi (printre care sensei Guy Aerts).
Acum, instructorii sai predau la mii de oameni,
sensei Tanemura fiind invitat in fiecare an pentru
seminarii in toata lumea.
Sensei Shoto Tanemura este
pre§edintele Genbukan World
Ninpo Bugei Federation, director
executiv
al
Kokusai
Jujutsu
Renmei, p r e ~ e d i n t e l e executiv
al
Japan Jujutsu Federation direc
tor pe regiunea Saitama al Japan
Chinese Martial Art Federation.
in continuarea acestui portret
facut marelui maestru Shoto
Tanemura va voi prezenta un
interviu acordat In
exclusivitate revistei noastre
pe care i l-am solicitat
In
data
de
7
aprilie anul curent.
La varsta de 22 de ani intra in
Tokyo Metropolitan Police Depart
ment. La inceput a fost agent de
circulatie, mai apoi detectiv, munca
sa ca ofiter de politie permitandu-i
sa utilizeze sa testeze ceea ce
Tiiniirul maestru
Tanemura Tsunehisa Shoto
Cristian Ozon: Sensei, ce ne
puteti spune despre traditia martiala a familiei
Tanemura?
l'nvatase in dojo, avand multe ocazii s a - ~ i foloseasca
abili tatile nedand
g r e ~
niciodata.
Observandu-i talentul, superiorii sai i-au permis
lui sensei Tanemura sa predea ninpo
§i
jujutsu la un
dojo special de arte martiale pentru politi§ti.
Mai tarziu
va
deveni oficial profesor la
Academia de Politie.
Dupa
15
ani de munca in cadrul politiei, sensei
Tanemura a considerat
ca
telul sau in viata este de a
pastra integritatea adevaratelor arte martiale de a
le transmite nu numai in Japonia, ci in intreaga lume.
Shoto Tanemura: Familia Tanemura se trage din
familia Takeda (Shingen Takeda este faimos pentru
Takeda Ryu Gunryaku) familia Sasaki (Shiro
Takatsuna Sasaki fiind foarte cunoscut pentru
Yoshitsune Ryu Gunryaku Heiho) . Ambele familii sunt
pe linie imperiala.
C O : Copiii dumneavoastra practidi artele
martiale?
S T : Toti cei trei copii ai mei practica artele
martiale. Fiul meu, Kotara Tanemura are 2 1 de ani
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 19/76
BUDO KUNG
FU
MAGAZIN
Nr.
6
Antrenament e kuji kiri al elevilor lui soke
akamatsu
in imagine, al doilea din stanga este sensei Tanemura)
este 4
dan
renshi.
C.O.:
Cand ati avut prima intalnire cu practicanti
de arte martiale nejaponezi?
S.T.: Am
inceput sa cunosc practicanti occidentali
de arte martiale la 19 ani cand am §i inceput sa predau,
fiind la acea vreme 4 dan §i Menkyo.
C.O.: Cum era vazut ninpo in trecut
§i
cum este in
zi lele noastre?
S.T.: In toata lumea exista o mare confuzie
privitoare la ninpo
§i
inca nu este bine vazut in lumea
artelor martiale. Noi, cei din Genbukan, vom sustine
adevarata cale a ninpo-ului intotdeauna.
C.O.: Sensei, multi oameni considera ca artele
martiale practicate de catre ninja erau total diferite de
cele practicate de samurai. Puteti clarifica aceasta
problema?
S.T.: Pentru adevaratii samurai, ninjutsu
reprezenta partea secreta, ultimul nivel
§i
mari samurai
ca Miyamoto Musashi, Yagyu Jubei, etc. erau mae§tri
in ninjutsu.
C.O.:
Ce ne puteti spune despre legatura dintre
Bumon
§i
Shumon?
S.T.:
Bumon se refera la artele martiale, iar
Shumon
Ia
spirit, filosofie . Un practicant complet de
ninpo sau alte arte martiale trebuie sa invete
§i
sa
stapaneasca Bumon (poarta martiala)
§i
Shumon (poarta
spirituala).
C.O.: ~ t i u ca ati fost atacat de nenumarate ori,
luand parte la confruntari reale. Ne puteti relata cateva
lntamplari din viata de zi
cu
zi?
S.T.:
Cand aveam vreo 20 de ani, faceam
curatenie in gradina Academiei de Politie din Tokyo,
cand deodata, din spatele unor
t u f i ~ u r i ,
un cadet (care
era
un
practicant experimentat de arte martiale) ~ i - a
scos sabia a strigat: Hei,
Tanemura
, se spune ca e§ti
maestru ninja. Sa vedem de ce e ~ t i in stare , apoi m a
atacat cu sabia cu
sakki
(intentie de a ucide). In
RTE M RTI LE
momentul atacului am sarit intr-o parte §i l-am a§teptat
fara frica sa rna atace din nou. Daca m-ar fi atacat inca o
data, atunci - a ~
fi
lovit foarte serios , dar din fer icire,
vazand cam -am ferit de prima taietura, a renuntat; dupa
aceasta intamplare a devenit unul dintre cei mai buni
colegi. Dupa ce a absolvit facultatea, s-a retras din
politie la
n ~ m a i
doi ani. Cred ca nu era facut sa fie
ofiter de politie.
C.O.: Extraordinar, dar aceasta este o alta
poveste; eu auzisem o istorioara cu un elev a
dumneavoastra ..
S.T.: Da, mi s-a intamplat demult cu un coleg de
la politie,
un
kendoka pe nume Y.M. Mergeam l n ~ t t
deodata a sarit in spatele meu incercand sa rna
stranguleze. L-am simtit cand tocmai initiase atacul,
l-am proiectat in fata multimii care a ramas incremenita.
Alta data faceam antrenament de kendo in dojo-ul
politiei nu a putut sa rna atinga deloc, iar dupa keiko
m-a atacat din nou pe la spate cu sabia de antrenament
(shinai). Am scapat.
Dupa aceasta intamplare m a rugat sa-l accept ca
elev, dar am spus: Nu, multumesc . M-a rugat de
foarte multe ori, dar i-am spus ca
d e ~ i
este foarte
talentat, interiorullui nu este bun nu are nici respect,
nici loialitate. Daca vrei sa inveti de Ia mine, iti dau
un
ragaz de §ase luni, timp in care voi
fi
cu ochii pe tine.
Daca
r e u § e ~ t i
sa-ti schimbi atitudinea, poate te voi
accepta ca elev.
Astfel, o jumatate de an mi-a facut diverse
servicii. Imi aducea apa, prosoape, etc. F.oarte multe
lucruri a facut pentru mine. Dar nu ceea ce facea pentru
mine era extrem de important,
ci
adevaratul respect §i
increderea pe care incepuse sa le aiba pentru mine.
Dupa
~ a s e
luni,
sufletullui
se schimbase l-am
acceptat ca elev .
C.O.:
Sensei, ne puteti spune cateva intamplari
din activitatea dumneavoastra de la Tokyo Metropolitan
Police Department?
S.T.: Imi pare rau, dar nu pot dezvalui inca pentru
Sato Kinbei Shoto Tanemura
doi mari m a e ~ t r i , un arc peste timp pentru continuarea
tradi[iei mar[iale
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 20/76
Ml M
l t 1
RTE M RTI LE
publicullarg ntampHiri din vremea cand eram ofiter de
politie.
• C.O.: Ce parere aveti despre artele martiale
sportive, competitionale?
S.T.: Artele maqiale competitionale sunt sporturi
pentru
c
au un sistem de punctare reguli.
Adevaratele arte martiale traditionale sunt diferite ~ ~ t
tu asta foarte bine. Cel care te ataca cu adevarat nu
tine cont de reguli, iar o lupta reala este pe viata pe
moarte .
C.O.: Ce ~ t t despre
artele martiale din Romania.
Care a fost prima legatura cu
aces tea?
_ S.T.: Prima legatura cu
artele maqiale din Romania
s-a realizat prin intermediul
Karyu Dojo, care a fost primul
dojo de Genbukan KJJR din
Romania.
C.O.: Cum va petreceti
timpulliber?
S.T.: Nu prea am timp
liber. In fiecare zi rna antrenez,
p r ~ d a u
fac munca de birou.
Tot ceea ce fac este parte din
antrenamentul meu sunt
foarte fericit.
C.O.: Exista un actor preferat
al
dumneavoastra
sau un film care v-a impresionat?
S.T.: Filmul care a avut un impact foarte mare
asupra mea a fost filmul japonez "Shinobi No Mono"
cu
actorul Raizo Ichikawa, care a studiat special (de la
Takamatsu sensei) cateva tehnici de ninpo, pentru acest
film.
Soke Shoto ·Tanemura fmpreunii cu superstarul filmelor
de ac iune Sho Kosugi
C.O.: Care este mancarea dumneavoastra
preferata? Mancati numai mancare japoneza sau
preferati bucataria occidentala?
S.T.: Pot sa mananc orice fel de mancare, din
orice tara, datorita faptului
c
nu sunt vegetarian. Imi
place sa fiu o persoana normala, un om
o b i ~ n u i t
C.O.: Sensei, va multumesc foarte mult pentru
amabilitatea dumneavoastra de a ne acorda ace.st
interviu
In
premiera pentru artele maqiale din Romania.
S.T.: Si eu ti multumesc pentru buna idee de a
solicita acest interviu pentru cititorii romani..
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 21/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nt 26
RTE M RTI LE
Stagiu nternational de
BUJINK N NINPO
KOPPO
JUTSU
&. Cristian Laiber
La inceputullunii aprilie a avut loc la Cercul
C
Tissier din Paris un stagiu international de Bujinkan
Ninpo Budo axat pe koppo jutsu, tehnicile specifice
luptatorilor ninja de ruperi dizlocari ale articulatiilor.
Stagiul a fost condus de shihan Arnaud Cousergue,
Bujinkan shihan, Chuden Menkyo recent intors dupa o
noua perioada de antrenamente intense cu soke in
Japonia.
Tema acestui an stabilita de soke Hatsumi este
chiar koppo jutsu specific ~ o l i l o r Koto Ryu, Gikan
Ryu Gyokushin Ryu. Anual , Bujinkan Budo se
studiaza detaliat pe anumite
teme alese de Hatsumi
sensei pentru
eli
dat fiind
domeniul atat de vast, arta
nu poate
fi
parcursa macar
(
ca
sa
nu
mai spunem,
inteleasa cu adevarat)
intr-un timp mai scurt.
Shihan Cousergue a
explicat modul de
antrenament traditional in
Japonia: se pleaca de
lao
tehnica de baza (kihon),
apoi soke explica
interpretarile transmise de
Takamatsu pe marginea
vechilor texte (makimono),
este vorba de acea
invatatura orala (kuden)
transmisa de la maestru la
discipol, fara de care textul
in sine sau forma tehnica
nu sunt de nici un folos . ..
aplicatiile sunt pur
mecanice ... tehnica trebuie
traita aceasta face din
tr-un kobudo (arta martiala
veche) ceva aplicabil
viabil oricand, dincolo de bariere temporale ... De multe
ori soke aduce la antrenament vechi densho -uri ale
~ o l i l o r pe care le-a studiat cu Takamatsu
al
diror
conduditor a devenit in prezent, pentru a explica
subtilitatile chiar capcanele pe care vechile texte de
arte martiale le includ. Soke insista mereu pe faptul d i
tehnica este doar un mijloc
eli
nu trebuie sa
ne
lasam
p r i n ~ i de numeroasele posibilitati combinatii, punand
pe un plan secund eficienta tehnica spirituala. Pe cei
care cauta cu infocare eficienta tehnica soke ii pune sa
"se joace" cu tehnica ... Motivul este
li
ei cauta at
at
de
infocati de disperati neat nu au cum sa vada ceva ce
este chiar langa ei ... Eficienta este mereu ce
va
sim
pl
u
banal, "tehnicile secrete" sunt doar rezultatul mul
to
r
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 22/76
RTEM RTI LE
I
t
m BUDO KUNG
FU
MAGAZIN Nr 26
ani de antrenament progresiv, ghidat de un maestru de
calitate. A gasi aceasta naturalete banala este de multe
ori foarte greu, renuntarea
Ia
tipare este foarte dificila ...
pentru ca tiparele sunt i n c o n ~ t i e n t e sau mai bine zis
s u c o n ~ t i e n t e
...
Stagiul s-a
d e s f a ~ u r a t
pe 3 parti, ninpo koppo
taijutsu, ninpo kobujutsu apoi in final tehnici de
relaxare, masaj meditatie specifice unei alte ~ c o l i mai
putin cunoscute in general, Amatsu Tatara Ryu, de care
am mai avut ocazia sa amintesc in articolul publicat in
numarul trecut
a
revistei Arte Martiale. Tehnicile de
koppo jutsu sunt extraordinar de puternice, chiar daca
seamana cu karate-ul diferenta este foarte mare.
Loviturile sunt scurte §i seci, cele mai multe fara sa fie
bazate pe reculul pumnului (hikite). Se aplica astfel de
lovituri doar dupa o anumita pozitionare a corpului
astfel ca sa se atinga puncte vitale, din unghiuri
"moarte"
eil
pun
Ia
adapost pe practicant de eventuale
riposte spontane neprevazute ale adversarului. Koppo
jutsu este o arta straveche considerata chiar sacra de
unele ~ c o l i de ninjutsu ce inca mai exista in Japonia
asupra carora vom reveni pe viitor. Arta koppo jutsu nu
consta doar in tehnici de lovire, dupa cum s-ar putea
intelege in mod eronat.
..
Arta ninpo koppo jutsu acorda
o mare importanta posturilor care genereaza aceasta
forta extraordinara de lovire, de asemenea, deplasarile
sunt
n ~ e l a t o a r e
permit o dezechilibrare a
adversarului, paradoxa fara.atingerea acestuia ... Faptul
ca se aplica lovituri puternice este deja ceva secundar,
comparativ cu faptul ca adversarul este deja invins
psihologic ... ar mai fi important de subliniat ca
loviturile puternice nu au nimic in comun cu forta
fizica . Hatsumi sensei spune ca fundamental este sa
ajungi sa love§ti spiritul adversarului ca acesta este
adevaratul sens a koppo jutsu.
Partea de arme - kobujutsu, a fost foarte
interesanta, s-au abordat tehnici de arme scurte destul
de putin cunoscute, foarte multe aplicatii cu shaken
shuriken de la distanta medie §i mica. S-au explicat atat
tehnici mortale, cat tehnici specifice ninja de luare de
prizonieri fara a-i ucide.
Stagiul s-a bucurat de participarea unor shidoshi
britanici, elevi ai lui shihan Chris Roworth, Menkyo
Kaiden in Amatsu Tatara Ryu §i astfel in final au fost
explicate tehnici de nivel Shoden (primul nivel
al
~ c o l i i
ale acestei
§Coli,
tehnici de respiratie pentru diverse
scopuri, atat martiale cat terapeutice, precum o
serie de tehnici de masaj pentru recuperare (kappo)
dupa puternicele
§Ocuri
primite
Ia
prima parte de koppo
jutsu. S-a facut o scurta introducere in ninpo meiso,
tehnicile de meditatie de inspiratie shinto-budista din
aceasta §Coala .
In final s-a
d e s f ~ u r t
o scurta ceremonie de
acordare a unor diplome japoneze, semnate de Hatsumi
sensei, ocazie cu care am primit §i eu certificatul de
yondan Bujinkan (4 dan in urma testului sustinut anul
trecut cu shidoshi Dominique Thibault, in Romania.
Se poate spune ca a fost un stagiu extrem de r e u ~ i t
mai ales de complet, pentru ca s-au studiat atat
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 23/76
BUDO
KUNG FU
MAGAZIN Nr.
6
tehnici de "cum sa ucizi" dar complementarel
de
"cum sa dai viat3.'', pentru ca artele martiale sun t un tot
unitar, global.
Am avut ocazia sa li solicit lui shihan Cousergue
un
interviu In exclusivitate pentru revista noastra care va
fi
probabil publicat lntr-un numar
vi
itor.
o u t a ~ i de ultima ora de Ia
UJINDEN HON U DOJO .
• Denumirea Honbu Dojo al Bujinkan, condus de
soke Hatsum i de
Ia
Noda, s-a schimbat pu tin, In
Bujinden Dojo: soke a motivat aceasta prin misiunea pe
care a primit-o
In
timp
In mi
c
ul
sau dojo pentru ca a fost
surprins de cati oameni au venit de-a lungul timpului sa
studieze acolo, sa se dedice cu s
in
ceritate lnvataturilor
Bujin kan Ninpo transmise de Takamatsu sensei. Soke
transmite mai departe aceste lnvataturi sacre (shinden)
de aici noul nume - Bujinden . Organizatia
mondiala pastreaza mai departe numele de Bujinkan.
• La i t u l l u i 1999 ( 22 noiembrie) lui soke
Hatsumi i s-a facut deosebita on oare de a i se acorda o
noua distinqie imperiala
S
hakai Bunka Kouroushou ".
Acest premiu deosebit este acordat anual de "Japan
Cultural Promoting Association " este instituit de
familia imperiala. El a fost acordat ca o noua
t e r e a meritelor Bujinkan-ului In promovarea
adevaratei culturi traditionale japoneze pe calea budo.
Bujinkan Ninpo Budo a fost recunoscuta de lmparatul
Japoniei ca ~ c o a l a unica purtatoare a vechilor traditii ale
ninja (koryu ninpo) . Sa nu uitam ca Hatsumi sensei a
fost recunoscut cu mai mult timp lnainte ca "tezaur
national In
viat3.'' (lnalt titlu specific de noblete nipon).
Hatsumi sensei a declarat cu aceasta ocazie ca meritul
este
al
tuturor membrilor Bujinkan care au muncit cu
pasiune pentru a face aceste lucruri posibile." Trebuie
sa fim cu totii mandrii de arta noastra, o meritam . " a
mai spus soke.
RTE M RTI LE
ingea
de
er
Adrian Dejanu
Mingea de fier - cunoscuta ca una din cele 3 comori
din Baoding (China) este un produs traditional, foarte
popular In tara de origine, dar In strainatate .
Inceputul
producerii
sale
se situeaza
In timpul
dinastiei Ming
(1368 -1644)
a fost realizata
me
ticulos
de
mae§tri Baoding
de
-a lung ul veacurilor.
La origine, a fost o minge solida §i a poi s-a hotarat
ca aceasta sa fie goala. intr-o pereche de mingi , una sun a
inalt §i una jos. E un obiect valoros pentru cei in virsta;
l§i construiesc puterea fizica lndeparteaza bolile cu
ajutorul bilelor. Potrivit traditiei chineze§ti a teoriei
medicale a lui Jingluo (care se refera Ia canalele principale
§i
colateral
e-
considera te a
fi
o retea de pasaje prin care
circula energia vitala §i de-a lungul dirora s-<m distribuit
punctele In acupunctura) cele 10 degete sunt legate cu
inima, cu nervul cervical §i cu organele vitale ale corpului,
inclu
za
nd: ini
ma
, ficatul,
splina
, plamani i, rinichii,
stomacul §i intestinele, etc. Prin mi§car
ea
bilelor de fier
cu
deg
etele, acestea
pot
stimula dife rite puncte de
acupunctura de pe mana, realizand deblocarea circulatiei
energiei vitale
§i
a sangelui in organism. Poate duce Ia
deblocarea
ca
nalelor Uingluo) iar prin ele, energia vi tala
§i sangeJe Sa funqion
eze J n
armonie, mU§Chii Sa fie vio i
oasele puternice, mint
ea
iute, se revigoreaza circulatia
sangelui §i se pot preveni §i vindeca diferite boli cronice.
Da
ca faci exercitii zilnice timp de luni sau ani, iti poti
mentine creierul sanatos, cu o inteligenta inalta
§i
o buna
memorie
,
indepartand oboseala,
grijile
§i
prelungind
viata. Mingile de fier se folosesc astfel: se a§eaza in
pereche (2) In
palma
§i se indoaie §i lntind cele 5 degete
pe
rand pentru a face bilele sa se rotesca
§i
sa se lntoarca
fie In sensu acelor
de
ceas, fie invers. In felul acesta,
toata lncheietura mainii este mereu in mi§care - iar astfel
mu§chii
antebratului se contracta §i se
relaxea
za
armonios. La lnceput poti seleqiona mingi
de
fier de
marime mica, iar cand te-ai perfeqionat, poti alege bile
tot mai mari. Poti exersa cu ambele maini alternativ .
Bilele
de
metal se pastreaza la loc uscat
§i
curat
§i
se va evita o lovire violenta .
Daca
se pastreaza pentru
mai mult timp, inveliti-le cu ceara sau grasime pentru
pastrare §i sigilati-le. ·
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 24/76
'
RTE M RTI LE
J t iJ
BUDO
KUNG FU MAGAZIN
Nr 26
prof antr Mihai Ionescu Leonard
A§a cum probabil ati observat
. . . ~ c a a s ~ ~
~ ~ ; r ~ = e ~ ~ ~ ~ ~ t = ~ ~ r i s t e i
com petitional Korokai, pomind de Ia
elementele de regulament §i incheind,
chiar in numarul trecut, cu 0
retrospectiva a competitiilor ce s-au
desfa§urat anul trecut.
· Cu toate acestea, se pare ca unii
. · colegi de-ai no§tri nu au inteles
. tocmai exact ce este §i ce obiective i§i
propune Korokai-ul. In numele
) Consiliului de Conducere al Korokai,
voi incerca sa prezint §i sa detaliez
acele puncte din demersul nostru care
se pare ca nu au fost foarte clar
intelese:
Ce este Korokai?
Korokai este o asociatie
sportiva de arte martiale care i§i
desfa§oara activitatea conform legilor
in vigoare, avand hotarare
judecatoreasca §i avizul Ministerului
Tineretului §i Sportului.
Trebuie precizat faptul ca este o
asociatie independenta, nefiind
afiliata
Ia nici una din cele cinci
federatii de arte martiale existente in
acest moment Ia noi in tara.
De
ce? Au existat doua motive
determinante pentru care conducerea
Korokai a hotarat ca asociatia sa
ramana independenta:
• nu promovam un stil anume,
cum ar
fi
de exemplu qwankido,
karate, etc.
• ne-am dorit sa nu facem parte
din acele structuri care se framanta §i
sunt angrenate intr-o lupta nevazuta
pentru conducerea unei federatii sau
a alteia
§i
a§a mai departe
..
Ce reprezinta denumirea
Korokai?
o vine
de Ia kobudo,
insa trebuie
precizat ca
prin kobudo
noi nu ne
referim doar
Ia artele
martiale
originare din
Okinawa, ci
Ia arte
martiale in
general,
indiferent de
tara de
origine.
Totu§i a fast
aleasa
denumirea
japoneza
intrucat este mai sonora, avand §i semnificatia de arte
martiale vechi , un concept promovat de asociatia
noastra. Un alt motiv a fast acela ca foarte multa lume
asociaza denumirea de kobudo cu practicile de lupta cu
armele traditionale
cares-au
dezvoltat in Okinawa,
insula aflata pe rand atat sub dominatie chineza cat §i
japoneza, lucru care a permis jonqiunea celor doua
culturi, inclusiv a stilurilor de arte martiale.
Ro este silaba care desemneaza tara noastra,
Romania.
ai reprezinta denumireajaponeza pentru
asociatie.
Ce obiective propune Korokai?
In cadrul Korokai sunt promovate doua direqi i
competitionalemajore:
• amatorismul, care vizeaza o masa larga de
practicanti, care doresc participarea Ia activitatile
(competitiile, stagiile, demonstratiile) organizate de
Korokai;
• profesionismul, care se adreseaza doar celor cu
aptitudini deosebite, varfuri lor , celor ce doresc sa-§i
faca o profesie din practicarea artelor martiale cu
caracter sportiv, promovarea sportivilor romani pe
arenele intemationale, in cadrul competitiilor de
renume.
Care este ideologia proprie a acestei as0ciatii?
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 25/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
Imi voi permite ca la aceasta lntrebare sa va
raspund cu un citat din viitoarea me carte ce va apare
In
cadrul Coleqiei Budo: "Korokai, concept lluptei
integrale".
In
artele martiale ce au §i caracter sportiv, lupta
este imitata de anumite reguli al caror rol este de a
proteja combatantii care sunt direqionati sa lupte
lntr-un mod sportiv, qiunile tehnice nefiind finalizate
c in cazul unei lupte de tip militar de exemplu,
In
care
victoria este reprezentata de eliminarea totala sau
partiala a inamicului.
Cele doua sisteme, militar §i sportiv, au fost create
in urma unei comenzi sociale moderne, pe baza artelor
martiale traditional e.
Multitudinea stilurilor existente
In
artele martiale
este rezultanta
exprimarii
variatelor tipuri de
personali tati In
concordanta cu
diferite conditii
geo-psiho-sociale §i
chiar politice In
care fiinta umana a
trebuit sa se
dezvolte.
Elaborarea
RTE M RTI LE
unitatile de lnvatamant §i chiar
In
structurile mili tare;
c. crearea unui departament pentru sportivii §i
antrenorii profesioni§ti
In
domeniul artelor martiale ;
d. chiar §i pe plan mondial se manifesta din ce
In
ce mai mult aceasta noua tendinta a competitiei care sa
cuprinda numita "lupta integrala".
A§adar, plecand de la aceste premise, am creat
sistemul competitional denumit Korokai. De§i Ia nivel
mondial exista mai multe variante, eel mai mediatizat
fiind UFC, dezvoltat
In
SUA, sau Free Fight, care a
ajuns §i
Ia
noi
In
tara, putem afirma ca sistemul Korokai
ofera mult mai mult decat organizarea unor competitii
In
care au acces sportivi ce au sau nu o anumita valoare,
obiectivele Korokai fiind mult mai ample decat acelea
ale unei afaceri profitabile.
Astfel,
conceptul de arte
martiale este
structurat pe mai
multe probe, adaptate
pentru toate varstele
promovand conceptul
de "lupta integrala".
sistemelor
competitionale a
fost consecinta In
egala masura atat a
evolutiei societatii,
dar §i a necesitatii
popularizarii unei
Una din principala caracteristicii a meciurilor fn sistem Korokai este
spectaculozitatea
Acest concept se
refera la posibilitatea
practicantului de arte
martiale de a nu fi
strans in limitele
stilului pe care
il
practica, deoarece
pregatirea pentru
viata trebuie sa fie
multilaterala,
situatiile neobi§nuite
astfel de activitati de maxima importanta In domeniul
bio-psiho-social, c r e ~ t e r e performantei psihice §i
fizice, a disciplinei interioare prin cea mai veche §i mai
complexa activitate: lupta.
Sistemul competitional Korokai are rolul de a
interveni
In
dubla relatie sportiv-public. De fapt,
Korokai reprezinta scena neutra pe care se pot lntalni
toate stilurile din artele martiale, lntr-o singura
competitie, caci lupta este unica, doar metodele de
abordare pot fi diferite. Crearea acestui sistem
competitional s-a realizat plecandu-se de la urmatoarele
premise:
a. campionii erau liderii diferitelor sisteme pe care
le practicau, izolati ca lntr-un turn de filde§, fiind, mai
mult sau mai putin, corelati cu realitatea cotidiana a
eficientei pure a luptei reale;
b.
concretizarea conceptului de arte martiale prin
crearea sistemului Korokai, care presupune unitate prin
diversitate, rezultand astfel o activitate cu maxima
eficienta
In
domeniul educationa
l
putand fi introdusa
In
aparand In orice moment.
Nivelul de rezolvare a acestor probleme depinde
atat de multilateralitatea educatiei, dar §ide capacitatea
individului de a adapta la cerintele practice cuno§tintele
acumulate. Acesta este rolul principal
al
Korokai,
fiindca eel ce se integreaza acestui sistem se instruie§te
atat In lupta cu mainile goale cat §i
In
cea cu nne
traditionale, studiind §i anumite concepte filosofice pe
care Korokai este fundamentat.
A§adar, Korokai nu este un stil ci
un
sistem
competitional, chiar §i un sistem de evaluare, care
masoara
CUnO§tintele
generale, creand
un
fel de numitor
comun pentru toate stilurile de arte martiale.
Esenta Korokai este unitate prin diversitat
e
de
aceea competitiile sunt foarte spectaculoase, sportivii
provenind din diferite stiluri.
In speranta ca micile nelamuriri au
fast
clarificate,
lnchei cu speranta ca, daca mai exista unele nelamuriri,
aceste vor fi risipite la aparitia manualului
nunt t-
Korokai
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 26/76
ARTE MARTIALE
Jl t
if BUDO KUNG FU
MAGAZIN Nr.
6
noua ~ c o a l a
de
arte m a r ~ i a l e
t r a d i ~ i o n a l e in
Romania
Ryogen
Ryu
Heiho
ugei
8
{§ Cristian Ozon
I Ryogen yu
Ryogen Ryu este o
~ c o a l a
de arte maqiale fondata de
soke Hayashi Sansei 1914-
1995), maestru de bujutsu
kendo-kenjutsu, iaido-iaijutsu,
yarijutsu, suijutsu,
naginatajutsu, jujutsu, s.a.)
profesorullui soke Ono
Takashi.
Sensei Ono a fost elevul
lui Ryuso fondatorul ~ c o l i i
Hayashi
in
tinerete ca ceilalti
elevi mai vechi ai lui soke
Hayashi a fost interesat numai
de kendo-kenjutsu, singurul
elev llui soke Hayashi care a
invatat iaido-iaijutsu fiind un
alt elev vechi pe nume Ueda.
In 1995, soke Hayashi
moare fara sa numeasca un
Subsemnatul, in 1995, impreunii
u
unul din elevii lui soke Hayashi,
Tsujita Hiroyuki sensei
Demonstra[ie
de
Ryogen Ryu Iaikenpo fn Fran[a
soke Ono Takas hi subsemnatul)
succesor, deci nelasfmd nici un densho document)
al
~ c o l i i , totul devenind astfel numai kuden traditie
orala).
Elevii vechi apropiati ai lui soke Hayashi,
sensei Ono, Tsujita, Ueda, au primit cate o
scrisoare de la soke Hayashi in care scria ca atunci
cand va muri, sa se intalneasca sa stea de vorba,
a c e ~ t i a fiind o perioada despartiti, fiecare urman
d u - ~ i propria cale.
In timpul reuniunii au discutat printre altele
problema succesiunii ~ c o l i i . Atunci, fiecare 1-a
numit pe celalalt soke in acest fel nu au ajuns la
nici o concluzie, luand decizia ca
~ c o a l a
lui soke
Hayashi s a - ~ i inchida portile, lucru neacceptat de
sensei Ono, care in cele din urma, dupa lungi
discutii cu subsemnatul a acceptat ca
~ c o a l a
Ryogen
Ryu sa nu moara, devenind Ryogen Ryu Heiho
Bugei, sensei Ono scriind pentru Ryogen Ryu
Heiho Bugei un densho de Ryogen Ryu Iaikenpo §i
doua caligrafii.
II
Takashi
Ono
Sensei Takashi Ono s-a nascut la 30
decembrie 1957. In cepe sa practice artele martiale
de la
0
varsta foarte frageda, fapt ce i-;;t adus 7 dan
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 27/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
Takashi Ono Cristian Ozon Saiki Takaharu
titlul de Kyoshi in kendo la numai 30 de ani,
fiind eel mai tanar posesor al gradului 7 dan
Kyoshi, din Japonia la acea vreme.
Sensei Takas hi Ono a terminat faimoasa
Universitate Waseda ca profesor de sport cu
specializarea kendo. In timpul facultatii a studiat pe
langa Ryogen Ryu cu soke Hayashi
~ c o a l a
de
kenjutsu Ono-Ha Itto Ryu cu penultimul soke
al
~ c o l i i tatal actualului soke.
Soke Ono a fost, de asemenea, elevul
maestrului Yasuhiko Okada, fiul celebrului mare
maestru de arte martiale caligrafie (shodo),
fondatorul dojo-ului Shodokan, Okada Morihiro
(1893-1984) 8 dan Hanshi in trei discipline: kendo,
iaido jodo, unul dintre cei mai apropiati discipoli
ai
celui de-al 16-lea soke Muso Shinden Ryu,
Nakayama Hakudo
1869-1958 -
vezi nr. 12
Arte Martiale - articolul Hayashizaki Muso Ryu
Batto Jutsu.
RTE M RTI LE
Ill Ryogen yu Heiho
Bugei
Ryogen Ryu inseamna intelegerea prin
practica martiala a tuturor principiilor artelor
martial
e
Sensei Ono imi spunea ca Ryo era tradus de
soke Hayashi prin
corect
iar Gen, folosind
intelesul unui alt kanji
gen }
prin
origine.
In viziunea lui soke Hayashi importanta este
originea artelor martiale intr-o epoca in care totul
este in schimbare.
Ryogen Ryu
d o r e ~ t e
sa reliefeze esenta artelor
martiale
Ryogen Ryu Heiho Bugei reprezinta pasarea
Phoenix a
~ c o l i i
Ryogen Ryu a fost creaHi pe
fundamentul ~ c o l i i lui soke Hayashi, fiind o
continuare a acesteia ·pe linie directa prin soke Ono
Takashi.
Ryogen Ryu Heiho Bugei se
n u m ~ t
astfel
pentru a se demarca de alte tendinte care au existat
in Japonia in trecut cand Ryogen Ryu era cunoscut
ca fiind Ryogen Ryu Kendo.
Noul concept Ryogen Ryu Heiho Bugei
imbina vechea traditie razboinica prin aportullui
soke Ono cu elemente noi propuse de subsemnatul.
Ryogen Ryu Heiho Bugei are
un
alt sistem
-
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 28/76
RTE M RTI LE
,
t if
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
Sensei Ono executand o tehnici'i articuladi
de organizare, diferit de forma originaHi. Gradele
sunt atribuite in sistemul modern japonez - kyu
dan;
pentru
kyu
in ordine desGrescatoare
6-1
kyu,
pentru
dan
in ordine cresditoare 1-5
dan
(nivel
maxim), intre
kyu dan
existand gradul
shodan
ho,
sau aspirant la centura neagra
(shodan),
dar
in sistemul traditional japonez prin folosirea
menkyo-urilor
pentru fiecare nivel in parte:
Shoden,
Chuden, Okuden, Kaiden.
Ryogen Ryu Heiho Bugei este compusa din
doua parti:
omote ura.
Partea de
omote
este format din urmatoarele
discipline:
Disciplina principala:
• Iai Kenpo- metoda de lupta cu sabia
japoneza care imbina elemente de iaido-iaijutsu
kendo-kenjutsu:
Discipline anexe:
• Joho - disciplina care cuprinde tehnici de:
jodo-jojutsu (baston mijlociu) tanjojutsu (baston
scurt);
• Karate Ju
Kempo-
forma de lupta tara arme.
In ura intra o alta disciplina anexa:
• Shinobi Bujutsu.
....
.A.
{
,
>0
~
..:.
_ >.
, -...
/.1-
'
'
->·
/.;
_,t,
1
-
a:.
•A
-- :
li
P i ~
it :
:'1:
ill
'' -
•
.;,
i:R
;t
,,,._
t
1:
~
g
7J
7.J
JJ
l:
11
JJ
}
?1
...+.-
A .
~ · I
.\
f.
l
A r-
't
t
i'&
.....
.,_
'j
~
-iJ.
Densho-ul
de
Ryogen Ryu lai Kenpo, caligrafiat
de
sensei Ono
IV
Budo
un
In continuare va voi prezenta unul din
kuden
urile lui sensei Ono, invatamintele de arte martiale
scrise de Kiichi Hogan.
INVATAHINTE
r;:
E
ART£ ARJlAlE
twu1
un
om a.r
ven;,
rl lnto.mpin.
Dc.tcO: pl.:ac5. , stl p eee
.
Zece
,
ctd;cO..
ci rl t.i c u cinci.
Zece
J
ad; ca.
do;
cu.
cpt
Ze.c.e
,
ad rut
W l ~
w
TlOUll.
tfJ.t
•tiP.
) _ ~ :
,C;?_
Qt >"•fr·
f
1
·I ·'
• '· r '
·''J:
l t l
ell .
f"lt:re
o rapt locw i
;;;
d ; n : c ~ i i ';
i
rrt
nisip
nu
iflcape lli.m iC.
V t · c ~ r $1
m o r ~ i S(.lnt dipe
Vremj
aw:a,ptit .$i
o.cceptd
schun
bO.ri.
Attmci C5.hd ln.l.dmp;no.1i
lucrurile
nu ~ o v O : i rj'
- ..__ ----
-·
--
-
------
-
......
-·
--
-
... __
-
........
-
...
- ...
...
-
........
.
-
...__
-
---
Budo kun aparJinand lui Kiichi Hogan caligrafiat
In
limba romanii de sake Takashi Ono
c e l a ~ i
budo kun aparJinand
lui
Kiichi Hogan
caligrafiat
In
limba japoneza
de
sake Takashi Ono
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 29/76
{
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
ARTE
M RTI LE
Nihon
no
kurasu
Sc:r,
ierea
.
Jap,oneza
Mihai Dimofti Adrian Dejanu
Yom incepe acest curs cu o
leqie
introductiva
In
care va
fi
descris sistemul
japonez de
scriere.
Pe
parcursul leqiei vor
fi
prezentate semnele de
baza care vor trebui invatate pana la
leqia
urmatoare pentru a p_utea continua cu studiul
deoarece incepand cu
leqia
urmatoare toate
exercitiile, exemplele textele de studiat vor fi
scrise folosind doar acest sistem de scriere.
1
Un sistem de
scriere mixt
Limba japoneza este scrisa folosindu-se o
combinatie de
kanji
(caractere
h i n e z e ~ t i
sau
ideograme) doua seturi de silabe fonetice numite
kan
a,
cunoscute sub numele de hiragana
katakana. In afara de cateva exceptii cum ar
fi
cartile de copii (scrise in hiragana), alfabetul
Braille japonez (bazat pe hiragana) sau telegramele
(traditional scrise in katakana) aceste componente
ale scrierii japoneze sunt rareori folosite indepen
dent in text.
Kanji, hiragana katakana nu sunt deci
sisteme separate
de
scriere ci doar trei parti diferite
dar complementare folosite in conjunctie cu
sistemul de scriere japonez. Folosirea lor poate
fi
definita pe larg dupa cum urmeaza:
1) Kanji. Folosit pentru elemente ce au un
inteles de sine statator (sau continut) cum ar fi
substantivele, radacinile verbelor adjectivele.
2) Katakana (sau kana angular) folosit
similar cu utilizarea caracterelor italice
ghilimelelor in scrierea romaneasca anume:
pentru neologisme, pentru anumiti termeni
~ t i i n t i f i i tehnici (cum ar
fi
nume de specii),
pentru scoaterea in evidenta anumitor cuvinte sau
fraze in cadrul unui text.
3) Hiragana Kana cursiva) folosita pentru
elemente functionale ce exprima relatii gramaticale
(particule , conjunqii, etc.) terminatii
inflexional
e.
Deci , kanji katakana pot fi grupate ca
exprimand unitati cu continut (de multe ori sunt
comparate cu caramizile), iar hiragana este folosiUi
pentru a tine unitatile impreuna (caramizile) in
propozitie, ca un liant (mortar) .
Kono kaisha no chokoreeto ha taihen oishii desu.
r.J
U.
.J : •
=z
--- kl ::.
,
k :¥:: n;;
L ' • --;
Cioco
lata
acestei
lirm
este
toarte
gustoasa
Aici, substantivul
kaisha
firma
radacina
adjectivului oishii gustos sunt scrise in kanji.
Cuvantul strain chokoreeto ciocolata este scris In
katakana iar elementele gramaticale cum ar
fi:
determinantul kono acesta , adverbul taihen
foarte , particula ha verbul desu a fi sunt
scrise in hiragana.
In aceasta prima
leqie
vor
fi
expuse cele
doua seturi de silabare vor
fi
date indicatiile
necesare in legatura cu citirea lor pentru ca
incepand cu
leqiile
urmatoare, dupa cum am
amintit mai sus, toate exercitiile vor implica scriere
cu caractere japoneze.
In tabelele cu silabe anexate veti observa ca
sunt dispuse pe coloane marcate cu consoane
linii marcate cu vocale. Fiecare semn se cite§te In
ordinea urmatoare: consoana
+
vocala.
Exemplu: /]) =K (coloana) +A (linia)
= KA
Semnele cu citiri Speciale sunt marcate cu
e n u ~ i u
sunt urmatoarele:
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 30/76
RTE M RTI LE
JEt iJ BUDO KUNG
FU
MAGAZIN Nr. 26
l =SHI
B
=CHI
~
=TSU
k=FU
Conventia fonetica folosita pentru a traduce
citirile semnelor japoneze in
Romaji
(caractere
I
a ine) este urmatoarea:
SH
=
S
TS = T
CHI= CI
JI = DGI
GI
=
GHI
GE = GHE
U
=
A (de fapt mai corect este sa se
formeze buzele pentru
A
sa se scoata sunetul U,
astfel rezultatul va
fi
o combinatie intre
A U)
Toate aceste semne sunete speciale sunt
comune atat pentru
hiragana
cat pentru
katakana
Tabelele anexate pot
fi
folosite drept
dictionar de caractere. La fiecare numar
al
revistei
va
fi
anexat pe langa cursul propriu-zis din cadrul
publicatiei o pagina de
c e l ~ i
format care va
contine caracterele folosite in lectie. Aceste foi,
este recomandabil, a
fi
tinute toate impreuna (de
exemplu intr-un caiet mecanic) putand fi folosite
ca dictionar de caractere -
desu
are o multitudine
de sensuri poate
fi
folosit intr-o multitudine de
feluri - se scrie totdeauna in hiragana. Aici -
a
fi,.
HIRAGANA
K G S
~
t r ~
iJ
I
~
u 'J
~ _ , ~ ~ ~ ~ ~ - ~ ~
E
o j : ) ~ _
I
u
E
K G S Z
KAT AKANA
D N
y
-..
l j
--
.......
J_
R
w
(}
,
;b
t
fi
;t
~ ~
R
w
-....-
7
.fJ
'7
:- Y
v
t
9
-T
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 31/76
BUDO -KUNG FU
MAGAZIN
Nr. 26
ARTE MARTIALE
Cinematograful artelor m a r ~ i a l e
·. ·
·:.
· ·.
·
g·: ~ ~ . ~ _ 0 ; ~ v n · · ~
.. .
- / . :
·n
, · ·:.: ..
··
: -I ,,
:
-- L ; --
l:- :
· ~ ; ; :
>
. .
. - , ·:if:;_. · · .-
> '
Gaby
Oancea
Sarno Hung este probabil unul dintre cei mai
iubiti apreciati actori regizori, mai ales
de
cei
ce inddigesc filmele
de aqiune
filme al
diror
ubiect includ
d e s f a ~ u r a r e a
de
lupte utilizand
elemente de arte martiale.
Sarno s-a nascut in anul
1950,
in Hong Kong
~ i s a
pregatit sub indrumarea maestrului Yu Jim
uen , avandu-1 coleg
pe
la fel
de
celebrul Jackie
Chan.
Sarno Hang (in mandarina
Hong Jinbao,
in
antoneza
Hung Kam-bo ,
a aparut in filme pana
in
nii
'70
sub numele
de Zhu Yanlong.
Pe langa un foarte bun regizor actor, este
ecunoscut ca un mare coregraf al scenelor
de
un simt deosebit al detaliilor,
dar
o
nventivitate extraordinara.
In cinema a debutat la frageda varsta de
11
ani
filmul
Education
of
Love.
In tinerete a urmat cursurile Operei Peking,
semenea lui Yuen Biao Jackie Chan, acolo
o prietenie ce dureaza
de
o viata.
In anul
1971,
putem vedea inclinatia sa
de
lupta,
se
numea
The Fast
De asemenea, in
1973,
apare alaturi
de
Bruce
Enter The Dragon.
Continuand
de
atunci sa lucreze
lao
de
filme, fie in calitate
de
actor,
de
sau de coregraf, Sarno Hung a dovedit ca
de
americana (in general o casta ce
ccepta cu greu actorii asiatici ca
pe
i ~ t e
parteneri
gali).
Nu cu foarte mult timp in
urma
incheiatul
erial Specialistul a confirmat spectatorilor
omani, daca mai era nevoie, ca Sarno Hung mai
are foarte multe
de
spus in domeniul filmului
de
aqiune.
lata in continuare o filmografie a peliculelor
de care Sarno
~ i a
legat numele:
Swno Hung fn 1975,
filmul Hand of Death
I. Filrne In care Sarno a fost actor
(seleqie):
A Touch of Zen (
I970
), Enter The Dragon (I973),
Hand ofDeath (1975), Enter The Fat Dragon
(1978), Incredible Kung
Fu
Master (1979), Project
A (1983 ), First Mission 1 985 ), Dragons Forever
(1988), China s
Last
Eunuch (1988) , Spooky, Eight
Taels of
Gold (I989), Shanghai, Shanghai (1990),
Skiny Tiger
and
Fatty Dragon (
I990
), Slicker VS
Killer (199I ), Ghost Punting (1992), The Moon
Warriors (1992), Blade ofFury (1993), The Kung
Fu Master (I993 ), Don t Give a Damn (I995 ),
Somebody
Up
There Likes Me (1996).
II. Filrne regizate de Sarno
Hung
(seleqie):
The Iron Fisted Monk (I977), Warriors Two
(
I978
),
My
Lucky Stars (
I985
),
Eastern Condors
(I987), Ghost Punting ( I992), The Moon Warriors
(1992), Blade
Of
Fury (1993), Don t Give A Damn
( I995).
II. Coregraf al scenelor de lupta
(seleqie
:
Hap-Ki-Do (1972), When Taekwondo Strikes
(1973), The Manchu Boxer (1974), The Dragon
Tamers (1975), Game OfDeath 1978- coautor),
Dirty Tiger,
Grazy
Frog ( I978), Drunken Master
1978-
coautor), The Kung Fu Cult Master (1993 ),
Dongcheng Xiju (1993), Ashes
OfTime
(1994).
Hand of Death 1975)
Titlul filmului in mandarina este
Shaolin Men
(in
cantoneza
Siu
Lam
Moon),
traducerea literara fiind
Scoala Shaolin.
Studioul care a realizat acest film este
Golden
Harvest
producator fiind renumitul Raymond Chow.
Durata filmului este
de
98
de
minute.
lata cativa din actorii care au jucat in
Hand of
Death
alaturi
de
Sarno Hung: Dorian Tan, James Tien
Chun, Jackie Chan,
Chu
Ching, Yang Wei, Kao
Chiang, Chin Chi-chu, John Woo, Cheng Feng-chen
Yuen Biao.
Subiectul filmului:
Un grup
de
luptatori din Shaolin sunt alungati
din templu incearca
s a ~ i
recucereasca onoarea. ·
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 32/76
RTEM RTI LE
t if
BUDO KUNG FU
M G ZIN Nr. 26
Kyokushin
Claudiu Sgandar
ORGANIZATIA INTERNATIONALA DE
K R TE
I.K.0.1)
Denumirea de Organizatia IntemationaHi de
Karate I.K.O.) Kyokushin Kkaikan sunt
sinonime, deoarece amfmdoua organizatiile au
l
"
Karate
a c e l a ~ i
scop, acela de a populariza Kyokushin
Karate-Do.
Fondatorul IKO Kyokushin Kaikan
al
Kyokushin Karate-Do a fost £osai Masutatsu
Oyama 1923 - 1994).
Dupa trista disparitie din aprilie 1994 a
fondatorului I.K.O., Sosai Masutatsu Oyama,
succesorullui, Kancho Shokei Matsui - 8 Dan, a
fost contestat de o parte din branch chief, mai ales
in Japonia.
e ~ i Sosai 1-a desemnat personal pentru a
conduce I.K.O., a duce mai departe numele de
Kyokushin, nu toti conducatorii de ramuri
au
agreat
aceasta decizie drept urmare a aparut sub a c e e a ~ i
denumire de I.K.O. numita generic I.K.0.2 , dupa
ordinea aparitiei) o a doua organizatie, condusa de
shihan Yukio Nishida. Dupa o perioada de timp a
aparut o a treia organizatie denumita tot I.K.O.
I.K.0 .3). Astazi, toate cele trei organizatii
I.K.0.1, I.K.0.2, I.K .0 .
3
folosesc a c e l e a ~ i semne
ale
~ c o l i i
de Kyokushin Karate organizeaza stagii
de pregatire, examene de grad, concursuri
campionate nationale intemationale, ducand mai
departe spiritul Kyokushin.
P r e ~ e d i n t e l e I.K.O.l p r e ~ e d i n t e l e
Kyokushin Kaikan sunt una
a c e e a ~ i
persoana, iar
in prezent, succesorul desemnat de Sosai este
Kancho Shokei Matsui.
Kancho Matsui s-a nascut in anul 1963
~ i a
inceput faimoasa cariera in karate la varsta de 13
ani. Foarte repede ~ i a construit o r e p ~ t a t i e de
luptator cu exceptionale calitati abilitati,
cu
un
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 33/76
BUDO -
KUNG
FUMAGAZIN Nr. 6
.stil personal
de lupta
extrem de
tehnic. El a
luat
tehnicile de
baza
invatate in
dojo
printr-un
antrenament
intens le-a
adaptat
aducandu-le
lao forma
de executie
specifica.
astazi,
practicantii
din intreaga
lume incearca sa ajunga in antrenamentele proprii la
esenta stilului de lupta allui Kancho.
Rezultatele exceptionale obtinute in cariera de
luptator, in special pe parcursul celor trei ani
consecutivi (1985,1986,1987) 1 au racut pe Sosai
Oyama sa-l numeasca un campion adevarat .
Astfel, in 1985, la varsta de 22 de ani, a c a ~ t i g a t
al
12-lea Campionat Open al Japoniei,
in 1986 a
c a ~ t i g a t
al 13-lea
Campionat Open
al
J aponiei, iar in
1987 a c a ~ t i g a t
al
4-lea Campionat
Mondial de Karate Open.
In
plus,
in 1986 a trecut Testul eel or 100 de
kumite (Hyakunin kumite),
obtinand eel mai mare numar de
victorii prin knock-down.
Prin aceste rezultate, Shokei
Matsui s-a impus ca eel mai bun
produs
al
~ c o l i i de Kyokushin
Karate prin desemnarea lui de
catre Sosai Oyama ca succesor,
conduce in prezent cea mai mare
organizatie de Karate din lume.
Cartierul general (Honbu)
al
I K 0 1 este situat in Tokyo,
J aponia la urmatoarea adresa:
2-38-1, Nishi-Ikebukuro,
Toshima-ku, Tokyo 171-0021,
Japan;
Tel: 813-5579-7733
Fax: 813-5579-9600
. .
RTE M RTI LE
- ,
1
E-mail: [email protected],
iar pentru informatii suplimentare puteti vizita
Website-ul: http://www.kyokushin.eo .jp/
Scopul propus al
I K 0 1
este dublu, anume
de a participa la formarea unor caractere putemice,
la dezvoltarea fizica mentala a membrilor
societatii prin practicarea caii Kyokushin Karate
de a contribui la pacea mondiala prin promovarea
relatiilor de prietenie dintre tari.
De aceea, in Kyokushin Karate-Do nu exista
prejudecati nu se practica nici un fel de
discriminari etnice, rasiale, politice, religioase,
sexuale sau de varsta se
r e c u n o a ~ t e
faptul
l
toti oamenii au
a c e l e a ~ i drepturi.
Spiritul Kyokushin imprimat
de Sosai Masutatsu Oyama este
urmatorul: Pastreaza Ji capul
plecat (sa fii intotdeauna modest) ,
privirea ridicata (sa fii ambitios),
rezervat
n
vorbire
f o l o s e ~ t e cu
precadere limbajul mintii), inima
deschisa
(trateaza pe oricine cu
respect fii intotdeauna politicos).
Organizatia lnternationaHi de
Karate are in Japonia:
• Ramuri: 67;
•
Dojo-uri: 363;
• Grupe speciale: 43;
Total membri: 500.000 iar
in toata lumea:
·
Tari
12o;
•
Ramuri: 114;
Total membri: 12.000.000.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 34/76
RTE M RTI LE
t if BUDO
-KUNG FU
MAGAZIN Nr. 26
udo Internet
Cs_
Cristian
Laiber
m pliicerea sa continui pentru moment excelenta
rubrica initiata de dl. Bogdan ~ o v r am sa tree
in revista cateva site-uri de pe Internet, foarte bine
realizate, dedicate artelor martiale.
ALMA A Little about Martial Arts)
http://www.spheral.com/alma/
Este unul dintre cele mai interesante mai complexe site
uri des pre arte martiale traditionale realizat in franceza engleza.
Site-ul a fost initiat de Fabien Sena, un francez stabilit in Japonia
pasionat de arte martiale
c h i n e z e ~ t i
Site-ul a debutat ca o
imensa arhiva de text imagine legata de artele martiale din
Shaolin, dar acum aceasta baza de date s-a imbogatit cu diferite
kata de karate, forme vietnameze de arte interne precum
numeroase articole istorice tehnice despre artele martiale
traditionale. In prezent site-ul con tine peste 130 de forme (tao,
kata, quyen) chiar aplicapi frumos prezentate ca animatii (GIF
uri animate); are colaboratori in intreaga lume. 0 parte din site
a devenit accesi bila acum doar membrilor, pe baza unui
abonament lunar.
Adaugam numeroaselor premii cu care acest site a fost
dis tins, sincerele noastre felicitari echipei conduse de Fabien
Sena.
r ~
tllu
IWAMA RYU
AIKIDO
T
AKEMUSU AIKI- Iwama Ryu
Aikido
http ://www multimania.com/iraf/
Acesta este considerat de multi ca stilul autentic practicat
de 0 Sensei Ueshiba pastrat inca
Ia
Dojo-ul din lwama de
catre maestrul Saito sub denumirea utilizata chiar de Ueshiba :
Takemusu Aiki. Site-ul prezinta in detaliu particulariilitile acestei
~ c o l i de aikido precum link-uri catre alte site-uri similare ce
cuprind serii tehnice de Aikido, Aikijo Aikiken.
TUKONG MOOSOL -
sistemul
trupelor
speciale
coreene
http://www.tukong.com
La adresa aceasta se pot gasi date despre un sistem de
lupta destinat fortelor speciale sud coreeene, numit Tukong
Moosul. Sistemul a fost creat in anii "70, de 6 experti coreeni in
taekyon, hapkido, kuksool, hoshinsool, tangsoo soobak care
au pus
Ia
punct un sistem complet de lupta adaptat unitatilor
speciale de lupta ale armatei coreene. Sistemul a inceput de putin
timp sa fie partial dezvaluit civililor; mai multe puteti afla
vizitand acest site inedit.
ALL OKINAWA
SHORIN
RYU KARATE &
KOBUDO FEDERATION
http://www kenshin-kan.com/
La aceasta adresa se afla site-ul oficial
a
federatiei
AOSKKF condusa de Maestrul Fusei Kise - 10 d n Shorin
Ryu,
u r m ~
al liniei traditionale okinawaiene initiata de
Matsumura. Forma de karate studiata este Kenshinkan Shorin
Ryu evident se studiaza forme traditionale de arme (Okinawa
Kobudo). Site-ul contine informatie bine structurata despre
tehnicile de baza din karate kobudo, adrese de dojo-uri precum
o programa tehnica detaliata. Grafica este variata de
Ia
aspecte
de Ia stagii demonstratii piina
Ia
clipuri multimedia de serii
tehnice.
m sa prezint acum
cii
teva site-uri tot de arte martiale,
realizate in limba romiina, ce cuprind numeroase articole
tehnice, istorice, noutati de ultima ora privind stagii nationale
internationale :
http://www geocities .com/takedaryu - pagina dedicata
artelor marpale Takeda Ryu(aikijutsu, iaido, jodo, jukenpo, etc.)
http://members.xoom.com/shinken- paginacentrului de
studii Tengukan Budo Kenkyukai
http://bujinkan.xrs.net - pagina oficiala a Bujinkan
Romania, dedicata traditiilor autentice ninpo/ninjutsu.
Ca noutate, am sa anunt prima lista de discutii de arte
martiale in limba romiina. Aceste liste de discutii sunt
un
alt
avantaj
a
Internet-ului, mai ales
a
celor ce
nu au
acces decat
la e-mail. Pe aceasta lista se discuta diverse subiecte legate de
arte marpale, antrenamente, tehnica, istoric, publicatii, stagii,
toate pastriind o eticheta specifica unei slili de arte martiale, unde
respectul este dincolo de spiritul polemic . Abonamente (gratuite)
se fac trimitand un mail din contul dumneavoastra de e-mail pe
adresa [email protected] cu subiectul Martia Ro
Propuneri §i sugestii despre aceasta rubrica puteti trimite
mai departe pe adresele: [email protected], [email protected] sau
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 35/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr 26
ARTE M RTI LE
Pagini
de jurnal
II)
c818torie
I
cs _
Florian Frazzei
Casajaponeza
Patrundem in
casa
japoneza.
Primul pas ne introduce
intr-o camera nejaponeza, cu
scaune §i cu peretele exterior
din sticla, in cat
tot
interiorul
poate
i
vazut din afara, ca
intr-o vitrina.
Admiram cateva articole
de sport care
dovedesc o
practica in
cadrul amato-
rismului: patine, manu§i de
box, mingi, etc.
De acum incolo
in
fiecare incapere ne incadram
in atmosfera de locuire
a
japonezului. In primul rand
facem o baie.
Cada este sub nivelul
solului, iar conform obice
iului lor, prosopul care ni se
of
era este ud, deci nu uscat ca
la noi. Ne imbracam intr-un
kimono de casa denumit
yukata
Mancam intr-o camera
fara nici o mobila, astfel
cain
incaperile japoneze este foarte
mult spatiu liber.
Ni se aduce o mas a mica
inaltimea este
decca.
20-30
em) cu picioarele pliabile,
astfel in cat sa se poata strange
p
on1
Gazda japonezii
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 36/76
RTE
M RTI LE
Jit
if
BUDO KUNG
FU
MAGAZIN Nr.
6
OaspeJii romiini fmpreunii cu gazdele nipone
§i
depozita lipita de un perete. Japonezii nu folosesc
scaune, ramanand Ill pozitia pe genunchi. Imi
marturisise un gimnast de-al nostru ca, de§i era
antrenat, nu a putut rezista n aceasta pozitie mai
mult de 10 minvte. Noua ni s-au dat ni§te spatare
de sprijin, iar picioarele
nile
1ntindeam pe sub masa.
Toata camera era acoperita cu tatami
termen
intraductibil deoarece nu i se poate spune nici
rogojina
§i
nici saltea. Este o bucata de 1mpletituri
din paie de orez de dimensiunea aproximativa de
2xl
m
2
.
Daca 111ntrebi pe un japonez ce suprafata are
came
ra sa, el va indica o cifra care reprezinta
numarul de tatami §i nu este exprimata
n
metri
patrati.
Atat de mult s-a raspandit aceasta notiune neat
a aparut
§i
o aplicatie practica. Sa ne gandim ca la
noi pe bulevard, cand s-a construit metroul, s-a sapat
o groapa a§a de mare neat i s-a spus
n
glum a "Sant,
Elisee".
In schimb japonezii, cand au lucrat pentru
metroul din Tokyo au aldituit un fel de pod,
compus din placi defier de marimea unui tatami
legate 1ntre ele la colturi prin ni§te inele. Astfel, se
putea circula pe deasupra privind printre despicaturi
pe muncitorii care sapau dedesubt.
Ma pregatisem inca de acasa sa dorm pe jos,
1nsa la noi era curent ("trage pe sub u§i"). In Japonia
este placut de dormit pe tatami, peste care se a§eaza
o mica saltea, deci nu ca la noi pe pat.
Astfel, mi-am dat seama mai bine de ce n
competitiile de judo se folosesc aceste elemente de
origine japoneza. Bine1nteles ca astazi, pentru sport,
au fost in rod use tatami mai moderne (din material
plastic) care sunt
§i
lavabile.
0
problema ne-a creat-o perna- makura care
are n sectiune forma unei aripi de avion §i a§ezand
capul pe ea aluneca precum un sambure de pruna
strans 1ntre doua degete. Practic nu am putut dormi
cu capul pe perna
a§a
ca
mi
spuneam: "asta
ai
vrut,
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 37/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
itm
RTE
M RTI LE
asta
ai
avut . Ion Timu§ ne relata despre femeile
japoneze care i§i a§eaza capul pe un fel de
jug
din
lemn § dorm pe spate pentru a nu-§i strica coafura.
Apoi ele se intreaba mirate cum or fi dormind
europencele pe o perna din fulgi, intrucat li se
infunda capul §i §i indoaie gatul.
Casa japoneza se sprijina pe ni§te stalpi de
lemn din esenta tare, iar peretii sunt din materiale
U§Oare.
Remarcabil este faptul ca ei gliseaza (nu
exista clante)
§
se pot scoate complet, incat din
incaperi mai mici se formeaza una mai mare (sau
invers). Peretii exteriori sunt din mai multe placi,
principalul fiind unul
din
lemn care
sa
apere
impotriva ploii § vantului.
De obicei, peretele casei japoneze -
mado -
este
format
dintr-un schelet
de
lemn mici
dreptunghiuri) pe care
se
aplica
o
hartie
tip
pergament, translucid.
Din curiozitate am apasat cu degetul o astfel
de fereastra § hartia s-a rupt, dar japonezii m-au
asigurat ca nu este nici o paguba; au lipit-o imediat
cu un fel de pap.
,
urtea casei japoneze
Curtea este deosebit de interesanta. Pamantul,
la ei, este foarte scump. Pentru a mari suprafata
teritoriului, japonezii folosesc o draga care ridica
mal din ocean
§i 1
arunca pe tarm. Cu toate aces tea.
spatiul curtiijaponeze este bogat
§i
divers in forme.
in
primul rand trebuie sa reproduca elemente din
natura tarii, arbori §i animale (exista conifere pitice
§i
statuete reprezentand animale).
Drumul spre closet trece peste un podet (vezi
jato 1 sub care exista un mic lac in care inoata
pe§ti (un fel de crapi colorati, denumiti koi).
Closetul propriu-zis se aseamana cu eel turcesc
de la noi, dar are forma cifrei 8 . Pe pereti sunt
atarnate deodorante asemanatoare unor flori ca
forma § culoare. Acolo exista
§i
trei robinete
cu
apa, la diferite nivele: sus, jos
§i
la mijloc.
Nu
l ipsqte
in gradina nici ikebana
aranjamentul floral specific japonez, cu ramuri
indreptate in trei direqii: spre cer, spre pamant §
calea de mijloc, cea a omului , intr-un unghi de
45 °.
va urma)
Curtea casei japoneze
n
care am locuit
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 38/76
RTEM RTI LE
I
it if BUDO - KUNG FU MAGAZIN
Nr .
26
Oferta Budo Best
NTI· A,GGRESSION FOR
CHiitJRE N AND WOMEN
ANTI
•
A64t)te SSION
FOR
Cf ILDIIEH
AND WOMEN
Caseta video:Autoaparare
pentru copii
femei
Autor: Gur ERTS
•
dan GENBUK N NtNPo-NtNJursu
1 USD
Unexceptional roman despre
Japonia medievaHi, al carui
tiraj s-a epuizat intr-o
singura saptamana.
Daca doriti un exemplar din
noul tiraj, grabiti-va
Doua volume - 1000 pagini
160.000 lei
C
asete KOROKAI
\'DitiiC.WSQ ~ ~ \ W t ' f " i M N I , ) ~
f a f l n l d d . ~ b l . . , . , . , . , . f i t J . M M :
Caseta tehnica Korokai
120 000 lei
DOMffRU GARLEANU
Leot// Jetttra.
' f
PREG TIRE
TLETIC A
SPORTIVILOR
'•
l : o < ~ G-}.sd o u IN i \ ~ ~
Primul stagiu de
Close Combat
organizat de Korokai
cu maestrul Guy Aerts
10 USD
Pregatirea
atletica
a
sportivilor
de
D. Garleanu
Un manual de pregatire
fizica absolut necesar
tuturor sportivilor care
doresc obtinerea
performantei
30 000 lei
C a r ~ i
care s gasesc in stoc
Kyokushin Kala
- Claudiu
Sgandar-
35 000 lei
Takeda Ryu
- Roland Maroteaux - 35 000 l i
Tehnici Secrete
voU -
Liviu Tilica - 20 000 lei
Tehnici Secrete
voUI - Liviu
Tilica-
28 000 lei
laido- Roland Maroteaux - 20 000 lei
Sanda- Sanshou
-
Mihai Ionescu Leonard - 35 000 lei
Xing Yi-
Liviu Tilica --25 000 lei
JuJutsu Antic Japonez
- Roland Maroteaux - 30 000 lei
Nanquan
-
Gabriela Libiu - 25 000 lei
Karate- Aspecte metodice ale antrenamentului pentru
competitia de kata - 30 000 lei
Manual Complet
de
Lupta
cu
Cu[itul
-
William Cassidy - 35 000
l i
Judo
-
De Ia
centura alba
Ia
centura
neagra
- Florian Frazzei -
30 000 lei
Manualul Uciga ului Profesionist-
Jefferson Harris - 25 000 lei
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 39/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
RTE M RTI LE
Scrisoare de
multumire
Ciitre IJJudo IJJest
domnului Eaby
Oancea
Secfia -Ylibrom 9Lachiai a judetului 9Lunedoara,
din cadrul 3ederafiei :Romiine de -Ylibdo dore e
sii
vii
mulfumeascii
?i
pe aceastii
cale pentru
cadourile
minunate
pe care le-a# oferit elevilor no#ri in cadrul emisiunii
Surprize, Surprize
din 08 04 2000 de la W:J<..I.
'Vii rugiim sii primifi
din
par
iea noastrii a copiilor
uriirile
noastre
de bine,
siiniitate
?i
tot ce vii dorifi cu ocazia
sfintelor siirbiitori de 'Ya?te.
'Yentru a vii aduce aminte mereu
de bine
le Jiicut
unor
copii
?i
de Jericirea imensii
pe
care le-afi adus-o lor
instrudorilor lor, vii trimitem ciiteva Jotografii
de-al
e lor
echipati
cu
echipamentele '13udo 'Best.
'Vii mulfumim,
Secfia 9Lachiai,
:Jnstructori: -Ylurel
Eugen
h i ~ :Ruxandra Chi?
25 04
2
La TVR cu doamna
And
reea Marin
Acasii, purtand echipamentul Budo Best
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 40/76
RTEM RTI LE
J t ifi
BUDO KUNG
FU M G ZIN Nr. 26
Wushu
A
lmbunititirea
tehnicilor de picior
Liviu Tilidi
um
trebuie executate
loviturile de
picior pentru
a avea
e f i c i e n ~ a
Mai
intai trebuie
sa
practicati bine metodele
elementare care dezvolta viteza
§i
forta picioarelor, apoi
sa stapaniti fiecare
tehnica de
lovire cu picioarele,
dezvoltandu-va
totodata
capacitatea
de mentinere
a
efortului. Abia dupa aceea invatati sa aplicati in lupta
fiecare mi§care in parte sau combinat brat-picior, picior
ptctor.
Dupa ce depa§iti nivelul de exersare conventionala
cu
partener, puteti sa treceti
§i
a lupta libera, cautati
ocazia pentru a lovi rapid, cu forta, dar mai ales la
momentul potrivit. Cautati golurile sau locurile slab
aparate, unde puteti intra cu atacul de picior, executat pe
nea§teptate. Este
foarte important sa
fiti deci§i
in
efectuarea tehnicilor §i
mai
ales sa
retrageti rapid
picioarele dupa fiecare mi§care pentru a nu-i da timp
adversarului sa va apuce de picior.
Un alt aspect in efectuarea mi§carilor ofensive de
picior este apararea simultana cu loviturile pentru a evita
o contra devastatoare. Cand loviti cu piciorul trebuie sa
fiti foarte atenti la mentinerea pozitiei stabile a piciorului
de sprijin, revenind cat mai rapid in pozitie de garda.
Daca nu tineti cont de aceste sfaturi elementare
§i
loviti lent sau nu va retrageti rapid, atunci riscati sa fiti
prin§i pe picior
§i
sa primiti
0
riposta dura.
ateva
e x e r i ~ i i pentru
dezvoltarea
f o r ~ e i
picioarelor
In antrenamentele specifice
artelor
martiale
chineze§ti exista foarte multe tipuri de exercitii ce au ca
scop marirea fortei picioarelor. In continuare va voi
prezenta cateva dintre acestea:
1 Genuflexiuni fntr un picior
Sprijiniti-va cu o mana de un perete sau de un copac,
intindeti un picior in fata, a orizontala, §i ghemuiti-va
pe celalalt picior pana ce atingeti solul cu piciorulintins
in fata, apoi ridicati-va in pozitia de plecare.
Efectuati 3-5 serii a cate 5-10 repetari
pe
fiecare
picior altemativ.
2 Genuflexiuni cu fngreuieri
Rugati
un
coleg de antrenament sa urce calare pe
umerii
dumeavoastra §i
mentineti bustul in pozitie
verticala, ghemuiti-va
§i
ridicati-va de 3-10 ori. Efectuati
2-3 serii.
3. Sarituri ca broasca
Departati-va
U§Or
picioarele, ghemuiti-va genunchii
§i
odata cu balansarea bratelor spre lnainte, lmpingeti
putemic In sol cu picioarele pentru a sari cat mai mult
n
sus
§i n
fata.
Imediat dupa aterizarea
pe
sol in pozitia ghemuita .
sariti din nou. Efectuati 2-5 serii a cate 10-20 de sarituri.
4. Sarituri din semighemuit
Sariturile se efectueaza
cu
genunchii
U§Or
lndoiti ,
iar la aterizare , genunchii nu se indoaie mult. Balansarea
bratelor este la fel ca la saritura broa§tei. Efectuati 2-4
serii a cate 20-30 de sarituri.
5. Sarituri
n
lateral
Stati
pe
piciorul stang
§i
lansati piciorul drept in
lateral. Imediat lmpingeti cu piciorul stang in sol §i
aterizati lateral
pe
piciorul drept lntr-o pozitie echilibrata.
Dupa aceea balansati piciorul stang
n
lateral
§i
sariti cu
dreptul. Efectuati 3-6 serii a cate 10-20 de sarituri .
Dupa ce ati lncheiat exercitiile de sarituri, trebuie
sa va
relaxati
mu sculatura scuturand
picioarele
Exercitiile de mai sus au fost combinate dupa principiul
lmbinarii fortei brute primele doua exercitii), cu forta
exploziva ultimele trei exercitii). Prin efectuarea acestor
exercitii in felulin care au fost prezentate va veti dezvolta
foqa
§i
viteza picioarelor, putand executa cat mai eficient
loviturile de picioare §i deplasarile din wushu.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 41/76
BUDO
KUNG FU M G ZIN
Nr. 26 RTE M RTI LE
sau
•
mag a
Penchak
Silat
~ ~ = = ~
Cristian
Laiber
Dupa ultimele
antrenamente de
Penchak Silat cu
maestrul Tuan
Raban 7 dan am
avut ocazia
deosebita sa
urmaresc un docu
ment rar filmat in
Malaiezia in urma u
peste 40 de ani cu
practicanti de Silat
care intr-
un
ritm
hipnotic spalau
tot trupul cu ulei
incins cu acid .
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 42/76
RTE M RTI LE
Jit if
BUDO
KUNG FU M G ZIN Nr. 26
nitric, se aruncau peste cioburi de
sticHi
se taiau
cu
lame ascutite fara ca pielea sa aiba de suferit,
dupa care incepea o lupta unde, daca maestrul nu
ar
fi
intervenit, combatantii ar
fi
continuat cu
siguranta pana la moarte.
"Nimic mai natural" a spus apoi maestrul
Tuan Raban, zimbind, "nu este altceva decit Ilmu
In
Malaiezia aceste demonstratii inca mai sunt ceva
normal se fac anual de catre ~ c o l i l e de Silat cu
traditie."
Ilmu este o notiune greu de tradus in limbajul
occidental pentru ca exprima ceva foarte complex.
Poate o explicatie mai corecta
ar fi "stare de
c o n ~ t i i n t a
alterata" (ca sa imprumut un
termen introdus de Castaneda
in lucrarile sale). Ilmu se
refera in limbajul malaiezian
atat la partea energetica a
practicii martiale dar mai ales
la trairile experientele de
natura spirituala ce
transforma radical
practicantul de arte martiale
in general sau de Silat in acest
caz particular. Statutul pe care
il
au m a e ~ t r i
de Penchak Silat
in Malaiezia este de multe ori
aproape religios, ei sunt considerati ca foarte
aproape de
perfeqiune
fac parte integranta din
viata comunitatii malaieziene fiind invitati la toate
evenimentele de seama: casatorie, n a ~ t e r e moarte.
etc ... Multi pot afirma ca acestea sunt doar resturi
aie unei civilizatii arhaice uitate de timp de
"progresul" occidental,
t o t u ~ i
este extrem de
dificil cum, corpul fragil de altfel
al
practicantilor ,
rezista deodata la
~ o c u r i
de neimaginat aplicate
cu
blocuri de granit de exemplu, sau cum o tanara
practicanta poate sa indoaie cu dintii 0 bara de
metal incins la
r o ~ u ... Enigme bizare pentru noi,
lucruri normale pentru ei, totul este atat de
relativ ...
Relativitatea, un concept extrem de important
in Penchak Silat dupa cum subliniaza mereu
maestrul Raban. Tehnicile de Penchak Silat par sa
fie extrem de clare pana la un punct unde deja o
forma de
m i ~ c r e
foarte apropiata de dans
hipnotizeaza practic adversarul pentru cateva
fraqiuni de secunde, timp mai mult decat suficient
pentru
a 1
anihila total. .. Dansul face parte din
Penchak Silat, este un ritual necesar, iar
eficacitatea este strans legata de acest ritual. Este
important de subliniat
c in
Penchak Silat, ca in
toate disciplinele martiale traditionale, eficacitatea
nu este ceva haotic, care tine de hazard sau care
tine exclusiv de pregatirea fizica tehnica a cuiva.
Eficacitatea vine dintr-o strategie o tactica ce nu
sunt inventate ci constituie esenta unei ~ c o l i de arte
martiale.
Dansul ritual ofera numeroase posibilitati de a
exersa, pe un ritm dat (aspect foarte important)
bine sincronizat cu respiratia, numeroase
m i ~ c a r i
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 43/76
BUDO
KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
care invaluie intr-o estetica deosebita tehnici de o
eficienta mortala.
R i t m u ~
este de obicei dirijat de
elevi avansati sau chiar de maestru
treptat,
viteza c r e ~ t e p a s t r a n d u ~ i armonia naturaletea.
Incordarea musculara, tensiunea psihica sunt mari
d u ~ m a n i i
unei practici r e u ~ i t e mai ales prin
incetinirea
m i ~ c a r i l o r
In Penchak Silat-ul practicat in Malaiezia,
aceasta forma de antrenament in ritm de muzica se
n u m e ~ t e Pulut Contine atat
m i ~ c a r i
rara partener
cat seturi executate cu partener, pana ce se
ajunge la nivele mari ca tehnicile sa se execute cu
viteza foarte mare mai ales ~ o c a n t de exploziv.
De multe ori Pulut a reprezentat o metoda de
practica oarecum de masa, exoterica, deschisa, ce a
permis trierea viitorilor luptatori de valoare sau a
viitorilor experti. Aceasta in opozitie cu Buah sau
·
cu
practica luptei propriu-zise care era rezervata
unei minoritati de discipoli ce aspirau sa fie initiati
ale caror antrenamente se
d e s f a ~ u r a u
in trecut
mai ales noaptea. Dupa Pulut, in cadrul Buah se
studiau toate aplicatiile m i ~ c a r i l o r deja cunoscute,
se rafinau interpretarile tehnice, se perfectionau
atacurile direqionate pe puncte vitale, se invata
lupta cu mai multi adversari toate acestea faceau
ca apoi practica Ilmu sa fie deja naturala pentru
practicant. Starea de spirit era mereu vigilenta, nu
exista modele de arme de lemn in Silat, toate
armele sunt reale evident ca accidente grave sunt
oricand posibile.
Inceputul in Ilmu il constituie chiar aceasta
stare de vigilenta prelungita dincolo de
antrenament, realizata de unele
~ c o l i
de Silat prin
RTE M RTI LE
t m • • •
perioade de post meditatii departe de lume. Apoi
are loc initierea propriu zisa care consta printre
altele in transmiterea puterii spirituale de la
maestru la elev, iar elevul trebuie sa fie perfect
pregatit pentru asta. Daca nu este pregatit este ca
cum
i
pune la priza un bee de lanterna -
filamentul sau va ceda Elevului insuficient
pregatit, Calea ii ofera caderi
cu
cat ajungi mai
sus caderea e mai dura Astfel de caderi pot
fi
de
la simple probleme de circulatie energetica dar se
pot extinde pana la devieri de personalitate,
exacerbari ale ego-ului etc.
Elevul ce
p r i m e ~ t e
corect c u n o a ~ t e r e a acestui
Ilmu, intelege cum sa practice Ilmu sa transmita
mai departe cum sa
i ~ i
faca trupul
0
arma
invincibila. Este mai mult ceea ce asiaticii numesc
energie (ki, qi, prana, etc.), este o stare de spirit
in care exista capacitatea de a simJi de a
contra/a
A simti adversarul a controla timpul
spatiul din jurul sau nu sunt ideal uri de neatins, ci
sunt chiar foarte tangibile prin practica asidua
d e t a ~ a t a (un alt concept important asupra caruia voi
reveni). Expertul de Silat poate eschiva atacurile
adverse ca intr-un dans plin de gratie iar riposta
apoi este pe cat de n e a ~ t e p t a t a pe atat de rapida
orientata catre anihilarea totala imediata a
adversarului care este deja dominat psihologic.
Dupa un timp de practica se poate intra brusc intr-o
stare de transa in timp'lllluptei ce face ca loviturile
adverse sa nu mai conteze sau chiar sa se intoarca
impotriva agresorului ajungandu-se
astfella acea·
victorie fara de lupta . . .
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 44/76
RTEMARTIALE
t it
BUDO KUNG FU.MAGAZIN
Nr 26
abia japoneza
Nihon t
C§ _
Tudor Stanciu
abia in
mitologia
japoneza
Ati simtit vreodata luciul rece, vestitor de moarte
al unei sabii japoneze?
Ati cantarit in mana povara grea de suflete in
toata splendoarea ei?
Majoritatea oamenilor au vazut o sabie japoneza.
Fie in vitrina unui muzeu, fie manuita cu dexteritate
de eroul unui film de actiune mai putini au avut
ocazia sa puna mana pe o astfel de sabie.
Indiferent daca au avut sau nu
c u n o ~ t i n t e
in
domeniul artelor maqiale, cei ce au vazut fulgerul
de lumina al unei tehnici de iaijutsu (arta de a scoate
sabia a lovi) au ramas, cu siguranta, inmarmuriti
profund impresionati de acel fulger insotit de
~ u i e r a t u l aproape imperceptibil; ambele fenomene
fiind produse de sabia in
m i ~ c a r e .
Totul se produce
cu
o viteza uimitoare. Cand spectatorul
r e u ~ e ~ t e
sa
realizeze conexiunile logice a ceea ce a vazut, sabia
se afla de mult timp in teaca ~ t e p t a n d urmatorul asalt.
Chiar daca maestrul de iaijutsu ar repeta de zeci
de ori
a c e e a ~ i
tehnica, privitorul nu va putea decat sa
constate ca: a privit, dar nu a vazut nimic .
Multi oameni incearca sa inteleaga de ce sabiile
japoneze sunt atat de diferite de cele faurite in alte
culturi (celebrele spade de Toledo, spre exemplu).
Diferite nu numai datorita tehnologiei particulare de
faurire, dar datorita produsului finit, a efectelor
acestuia: forma, liniile elegante, reflexele luminii
umbrelor metalului.
Sabia ocupa un loc aparte in cultura, civilizatia
istoria japoneza, ea fiind de-a lungul secolelor cea
care a exercitat o influenta majora in dezvoltarea
societatii nipone.
Ca
suport
al
afirmatiei de
mai sus
trebuie
cunoscut ca, in patrimoniul cultural japonez, alaturi
de oglinda
(Yata
no
Kami)
piatra pretioasa
(Yasakami no Magatama), sabia (Arne ·no
Murakumono Tsurugi) reprezinta cele trei simboluri
imperiale
Cele mai vechi documentejaponeze: Kojiki (712
e.n) Nihon Shoki (720 e.n.) contin legende mitice
despre aparitia acestei sabii, cat a celorlalte doua
simboluri imperiale.
Din haosul primordial au aparut zeii.
A c e ~ t i a
au luat in stapanire cele trei lumi:
Takamagahara-
lumea cerurilor, Toyoashihara - lumea pamanteasca
Y omi no Kuni - lumea adancurilor .
Dupa o serie de intamplari prefaceri, legenda
mentioneaza aparitia a doi zei importanti: Izanagi
(barbatul) Izanami (femeia). Se spune ca
c e ~ t i
zei
au creat marea tara a celor opt insule - Oyashima .
Mai tarziu, zeita Izanami da n a ~ t e r e unui n u m a ~ ; de
35 de zei zeite. Dupa n a ~ t e r e a zeului focului ,
Izanami moare coboara in infern.
Din cauza supararii, zeul Izanagi il ucide pe zeul
focului apoi coboara in infern pentru a o ruga pe
zeita Izanami sa revina in lumea lui. e r e u ~ i n d sao
convinga, chiar mai mult, zeita incearca sail omoare,
zeul revine la suprafata scufundandu-se intr-un
parau,
se
purifica. In timpul scaldatului, spune
legenda, Izanagi da
n a ~ t e r e
unui mare numar de zei,
dintre care cei mai importanti sunt: zeita Amaterasu
- zeita soarelui, zeul Tsukuyomi - zeullunii zeul
Susano-o - zeul marilor.
Legenda urmeaza firul p o v e ~ t i i in care
Amaterasu se ascunde intr-o e ~ t e r a ca urmare a unor
neintelegeri diritre frati, lasand lumea in intuneric.
Zeii panteonului nipon
r e u ~ e s c
sao scoata la
p e ~ t e r i i cu ajutorul unui pinjaponez, in care
a ~ e a z a
o
oglinda un colier de perle, obiecte ce vor deveni
mai tarziu primele doua simboluri ale imparatului.
Dupa aceasta intamplare, zeul Susano-o este
izgonit din lumea cerurilor (asemanator lui Prometeu,
din Olimp) trimis sa lupte impotriva balaurilor din
a pus.
Odata cu izgonirea zeului Susano-o, scena
legendelor se muta in tara Izumo, aflata in lumea
pamanteana.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 45/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
Aici, Susano-o se lupta cu un balaur cu opt
capete opt cozi, pe care il omoara taindu-i capetele
cozile. Dintr-una din cozi el ia o sabie pe care o
trimite surorii sale Amaterasu, ca semn de impacare.
Sabia
se
numea Arne
no
Murakumono
Tsurugi a devenit mai tarziu eel de-al treilea
simbol alimparatului.
Intr-o prezentare lapidara, aceasta este legenda
sabiei japoneze. Sabie care, dincolo de scopul ei
practic de arma, dincolo de statutul de simbol impe
rial, reprezinta
n s u ~
esenta sufletului japonez.
II Sabia in Japonia medievala
tehnici
constructive
Sabia japoneza, pe care o
c u n o ~ t e m
astazi, a
fost introdusa relativ tarziu in Japonia. La inceputuri
aceasta sabie era de fapt o copie de slaba calitate,
preluata dupa cele coreene.
Patrunsa in
J
aponia odata cu alte elemente de
civilizatie (elemente importate de la statele conti
nentale), prima sabie japoneza avea forma dreapta
(numita choku-to
,
lung
a,
fiind folosita in specialla
impungeri spintecari.
Nu
se
u n o ~ t e
cu exactitate cand a aparut
nihon
to
-
sabiajaponeza -
u ~ o r
curba, atat de cunoscuta
astazi.
Primele atestari
documentare mentioneaza
existenta ei la mijlocul secolului al XII-lea, insa
batranii m e ~ t e r i spun ca transformarea sabiei lungi
drepte-
choku-to
a avut loc in secolul
al
IV-lea d. Cr.,
luand forma curbata (ca element de noutate)
§i
ca
din acest secol a fost
folosita
in special
pentru
spintecare, mod de folosire care, se pare, a determinat
curbarea lamei realizarea acesteia din oteluri
speciale, mai ales in zona de contact.
Astazi, dupa mai mult de 1200 de ani de exis
tenta a
nihon-to
structura metalului
§i
procesul de
faurire
al
ei au ramas practic neschimbate (pastrand
astfel traditia). In schimb in productia sabiilor de serie
s-au 1mbunatatit radical, in special dupa anul 1867
(inceputul epocii Meiji), procedeele de lucru
§i
chiar
compozitia unora dintre elementele integrate otelului.
Incepand cu secolul
al
VIII-lea, materialul folosit
pentru faurirea unei sabiieraobtinut prin prelucrarea
repetata a minereului defier, pana la realizarea unui
otel special (cu un anumit continut de carbon un
anumit grad de duritate), fiecare din micile lingouri
obtinute fiind folosite apoi la realizarea diferitelor
parti ale lamei.
RTE M RTI LE
Pregiitirea lamei fncepe
n
foe
Urmatoarea etapa consta in forjarea, la cald, a
lingourilor de otel pana se obtineau lamele subtiri
(cat o foita de tigara). Lamelele obtinute erau la randul
lor prelucrate prin plieri repetate, reu§indu-se astfel
controlarea continutului de carbon.
Procesul de fotjare era foarte complex, astfel ca
de multe ori se ajungea la structuri laminate continand
pana la 10.000 de structuri de otel de diferite calitati
continuturi de carbon (un otel mai tare sau mai
Secfiune prin lama sabiei - se
p t
observa straturile suprapuse
moale la corpullamei, sau o structura cristalina pentru
tai§). Toate aceste procese erau urmate de alte
§i
alte
operatii complexe, unice §i caracteristice pentru
nihon-to.
De exemplu pentru ca lama sa nu fie casanta,
era nevoie de un otel flexibil, care insa nu era foarte
dur. In acela§i timp era nevoie de duritate in zona
tai§ului.
Se imbinau cele doua necesitati prin confectio
narea lamei din otel elastic
§i
apoi calirea tai§ului.
Duritatea la
tai§
se obtinea prin aplicarea unui
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 46/76
RTE M RTI LE
t if
UDO
-
KUNG FU
MAGAZIN
Nr.
26
Aplicarea lutului
pe
lama
lut special, care apoi se prelucra la cald.
Astfel, la tih§ sabia avea o duritate maxima, in
timp ce partea opusa era din otel moale. In urma
acestui proces apareau acele "valuri" de pe tai§.
Apoi, lama forjata de me§terii faurari, trecea in
mana me§terilor §lefuitori.
Procesul de §lefuire, in sine, era
§i
este
§i
astazi
extrem de pretentios §i migalos.
Un §lefuitor expert realiza pana la trei sabii pe
an.
Maestrul §lefuitor prelua lama §i o supunea unei
atente examinari pentru a recunoa§te tipurile de
materiale folosite de catre me§terul faurar; apoi, urma
o a doua examinare sub aspect estetic, dupa care
stabilea tehnologia §lefuirii ei. ·
Slefuirea propriu-zisa contine §ase etape:
1 Shitaji-tsuya - prepararea lamei pentru
§lefuire;
2. Ageji-tsuya
- alegerea metodei de lustruire;
3.
Nugui
modelarea ornamentelor;
4.
Hadori
ondularea;
5.
Migaki
lustruirea tai§ului;
6. Narume -
lustruirea varfului sabiei.
In primele doua etape, lama bruta este lustruita
cu un anumit tip de piatra (un fel de gresie), sectionata
atat de subtire neat devine transparenta. Lustruirea
muchiei §i a partii superioare a lamei se face prin
frecare U§oara , cu bucati mici de pietre umezite
§i
apasate cu degetul.
Urmeaza etapa a treia, foarte dificila, pentru ca
trebuie realizate modelele ornamentale de la punctul
de 'intalnire a tai§ului lamei cu partea de mijloc a
Realizarea modele/or
pe
lama
acesteia.
Etapa a patra este strans legata de reu§ita celel
de-a treia, pentru ca ea consta in realizarea luciullll
conturului modelului ondulat. Obtinerea stralucirii
ornamentelor ondulate este, de asemenea, extrem de
migaloasa.
Orice mi§care
grqita poate
duce la
distrugerea desenului
§i
reluarea 'intregului proces de
§lefuire. Cu atat mai migaloasa este munca de §lefuire
a lamelor ce au imprimate ondulatii duble.
Continuand in acela§i regim, munca efectuata
in cea de a cincea etapa este infinit mai pretentioasa.
Tai§ul sabiei este mai subtire decat firul de par, ceea
ce face ca, uneori, §lefuirea acestuia sa se execute
cu
respiratia oprita.
Realizarea vt irfului
Ultima etapa, a §asea, da forma varfului sabiei .
§i armonizeaza estetic 'intreaga lucrare.
Iata de ce se poate spune fara team a ca, faurirea
unei sabii japoneze, este o arta §i totodata o lupt
a.
Arta faurarului de a uni otelul cu focul
§i
cu apa. Arta
§lefuitorului de a modela lama bruta- otelul devenind
o arma plina de armonie §i frumusete.
Lupta
data
de
cei doi mae§tri
i
mpotriva
fierului. Lupta in care "armele" lor sunt pasiunea §i
§tiinta de a manui fierul, apa, focul §i pamantul.
Acest proces creativ se incheie odata
cu
trecerea
sabiei §lefuite prin mainile me§terului care, atent §i
grijuliu realizeaza garda, manerul
§i
teaca. Elemente
la fel de importante in crearea ansamblului nihon-to
Ill abia japoneza intre t r d i ~ i i i
lumea
moderna
A§a cum am vazut, sabiajaponeza este cu totul
deosebita, fiecare exemplar in parte avand propria
sa expres1e.
Originalitatea formei exterioare, expresivitatea
unica a formei interioare, sunt elemente care o fac
inconfundabila
§i
care ii confera totodata un sens spi
ritual
§i
filosofic.
Dincolo de procesele, etapele
§i
mijloacele fizice
de realizare a unei sabii japoneze, me§terii pun in ea
o parte din sufletullor.
Tocmai aceasta 'incarcatura spiritualaii leaga pe
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 47/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
RTE M RTI LE
ama
ci iliti:i
fauritori §i §lefuitori, uneori la distante in timp, de
secole, unindu-i in aceea§i dorinta de pastrare a
traditiei, a frumusetii sabieijaponeze §i a perfectiunii
acesteia.
Studiata din mai multe unghiuri de vedere,
structura interna a nihon-to capata multe sensuri sub
aspect religios §i filosofic.
Astfel, sabia japoneza capata sensuri spirituale
din mai multe motive.
Primul tine de sufletul me§terului fauritor/§lefu
itor, de spiritualitatea acestora transferata in interiorul
sabiei.
In acela§i timp, spiritualitatea sabiei japoneze
este conferita de religia traditionalista - shinto. Sabia
face parte din simbolurile sacre ale tezaurului impe
rial, insa semnificatiile din acest unghi, sunt mai
multe.
De asemenea, samuraiul conferea o anumita
spiritualitate sabiei . Un prim aspect se refera la
stralucirea sabiei. Cu cat stralucirea lamei era mai
mare, cu atat se remarca mai buna calitate a otelului
din care era faurita, insa mult mai importanta era
semnificatia stralucirii, atunci· cand era apreciat
caracterul posesorului ei.
Despre nihon-to se poate spune ca a avut un sens
§i o ratiune proprie de existenta, fiind perceputa diferit
in fiecare epoca.
Candva, sabia era folosita exclusiv pentru lupta,
singura ratiune de a fi a unui samurai fiind aceea de a
se pregati permanent pentru momentul in care trebuia
sa scoata sabia din teaca §i sa o foloseasca, iar acest
lucru insemna
a
trai sau
a
muri . Samuraiul i§i
traia viata sub semnul filosofiei mortii.
Epoca moderna a adus schimbarea sensului
sabiei japoneze,
ceea
ce
de
altfel a
dus
§i la
schimbarea culturii in general.
In societatea gentilica, samuraii §i chiar familiile
lor mureau din cauza sabiei.
Astazi, ea nu mai provoaca moartea nimanui,
insa exprima un sens estetic propriu
§i
amintirea unei
estetici a mortii.
In zilele noastre, simbolul reprezentat de sabia
japoneza §i-a pierdut din interes pentru ca, bineinteles
cu anumite exceptii, japonezii nu mai sunt interesati
sa se ingrijeasca de sabie pentru a-i pastra stralucirea.
Astazi, barbatii japonezi, preluand standardele
§i metodele occidentale, §i-au creat alte sisteme §i
mijloace de perfeqionare a propriei imagini.
Ca rezultat firesc l schimburilor inter-culturale
dintre Japonia §i alte tari occidentale, dupa eel de-al
doilea razboi mondial,
nihon-to
alaturi de multe alte
simboluri emblematice nipone, patrund in societatea
occidentala.
La inceput timid, indirect, prin intermediul
practicantilor de kendo, cu timpul sabiajaponeza
i§i
regase§te semnificatia de simbol l unei culturi, l
unui mod de viata, a§ezata de acum pe panopliile a
tot mai multor colectionari de arta asiatica.
Ace§ti colectionari au reu§it sa achizitioneze o
parte infima din sabiile koto sau shin-to un lucru
pozitiv pana la un anumit punct, pentru ca cei mai
multi dintre colectionarii occidentali, odata ce au
achizitionat o astfel de capodopera nu se mai gandesc
la intretinerea ei - §i nu ne referim aici lao intretinere
empirica, ci la o lustruire
§i
reconditionare executata
de un me§ter §lefuitor expert.
In plus, sabiajaponeza a devenit astazi, datorita
cererii mari, un simplu articol comercial.
Multe companii, japoneze sau nu, produc nihon
to industrial, tocmai pentru a acoperi cererea cat §i
pentru a d.§tiga piata de desfacere prin intermediul
preturilor mici.
Insa, ceea ce este important in privinta sabiilor
japoneze este initiativa guvernului japonez de a con
serva
§i proteja un numar de peste 20.000 de exem
plare, prin declararea acestora tezaur national .
Intre aceste exemplare protejate de lege se afla
sabii faurite acum 1000 de ani, acum 800 de ani, acum
500 sau 300 de ani.
Mai mult, guvernul japonez a acordat statutul
de tezaur national viu unui numar de mae§tri faurari
§i/sau §lefuitori (din cei aproximativ 180 cati mai sunt
in viata), de asemenea ca o incercare de a conserva
traditia §i semnificatiile sabiei japoneze - nihon-to
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 48/76
RTEM RTI LE
J t
if
BUDO KUNG FU
M G ZIN Nr. 26
Uchi
eshi Ia
arotokan
ojo
experienti uni i
Cristian Laiber
T
raditia elevilor interni (uchi deshi) era in trecut
una din cele mai importante traditii legate de
practica serioasa a artelor martiale
de relatia
ce se stabilea intre maestru discipol, relatie diferita de
ceea ce exis ta astaz
i
relatia intre profesor elev. Exista
lntr-adevar
In
lumea occidentala actuala o mare confuzie ntre
aceste doua tipuri de relatii, ele
tinct
sa fie echivalate de cei
mai multi fie din ignoranta, fie din exces de zelln etalarea
n o ~ t i n t e l o r despre Orient (extremism
in
ambele cazuri) .
Mai exista tendinta minimizarii valorii practicilor
u hi
deshi
ele fiind vazute doar ca
un
anacronism al unei epoci
japoneze demult trecute, un simplu moft din dorinta de a
parea ceea ce nu e ~ t i ...
Am sa incerc sa prezint In acest articol ce inseamna in
realitate aceasta practica, inca
In
vigoare in extrem de putine
dojo traditionale din Japonia, cu atat mai putin
in
Europa.
Am avut ocazia deosebita onoarea totodata
de
a
fi
invitat de catre sensei Maroteaux, Takeda Ryu Shihan, 8
dan aikijutsu, 5 dan iaido, 5 dan jodo pentru a studia
aprofunda disciplinele Takeda Ryu in dojo-ul sau personal
timp de o saptamlna. Ocazie deosebita pentru ca sensei
Maroteaux este un om foarte oc upat, conduce stagii de
perfeqionare
In
aproape fiecare weekend in Franta In multe
alte tari; onoare deosebita pentru ca odata ce cineva devine
elev serios (centura neagra - yudansha) doar maestrul este
eel ce poate lua initiativa unei aq i uni sau invitatii , iar elevul
nu poate sa se autoinvite de exemplu ca uchi deshi, sau sa se
autopropuna pentru teste de grad.
De cativa ani shihan Maroteaux inaugurat un mi c
dojo, la parterullocuintei personale, numit Marotokan Doj
o.
dupa numele japonez care 1-a primit de la soke Nakamura.
Acest dojo este destinat In exclusivitate centurilor negre
avansate, gradelor superioare ce vin sa se specializeze
in
disciplinele Takeda Ryu . Marotokan Dojo este
un
spatiu
mic, tipic pentru dojo-urile traditionale nipone unde fiecare
lucru respira emana un viu sentiment budo ... Fiecare lucru
din Marotokan Dojo aduce cu sine o lunga istorie multe
sentimente .. to ate sunt obiecte vechi chiar rare, japoneze,
aduse de sensei Maroteaux din cele 17 calatorii ale sale In
Japonia, sau primite de Ia experti de renume
In
arte maqiale.
Este ca un mic muzeu al unei lntregi vieti , cu toate peripetiile
lntamplarile ei ...
De
foarte scurt timp, sensei Maroteaux a adaugat
acestui dojo, o mica incapere, transformata de ingenioasa sa
sotie Myriam Desveaud, lntr-o camera cu o extrem de placuta
ambiantajaponeza destinata primirii elevilor uchi deshi. Este
camera pe care am avut din nou onoarea de a o inaugura
pentru ca am fost primul uchi deshi ce a studiat aici timp de
o saptamana.
Antrenamentele erau in general de doua ori
pe
zi, dar
practic traiam permanent In spiritul artelor martiale prin
discutiile permanente pe care le aveam cu sensei Maroteaux
prin unele antrenamente spontane, la care nu rna ~ t e p t m
Seara am avut ocazia sa parcurg o parte din biblioteca aflata
in posesia lui sensei Maroteaux, lucrari rare
~ ~ ~ = c ~ ~ ~ ~
de arte martiale, unicate in Europa, iar
altele cu siguranta rare in Japonia: carti
de
Aikijutsu Takeda Ryu, Daito Ryu ,
Onoha Itto Ryu Iaido, carti despre istoria
clanului Takeda despre faimosul general
Takeda Shingen (ce a inspirat celebrul
film
Kagemusha )
.
La
antrenam ente,
sensei Maroteaux a pus accentul mai ales
pe numeroasele detalii, atat de importante
pentru o tehnica cu adevarat
japon
eza,
estetica, economica nu In ultimul rand
extrem de eficace. m aprofundat In spe
cial iaido, mai ales ca trecusem deja testul
Shodan Iaido Takeda Ryu Maroto Ha la
stagiul de la Cagnes-sur-Mer (Coasta de
Azur) . L-am lnsotit pe sensei Maroteaux
la acest stagiu de weekend am avut
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 49/76
BUDO
KUNG
FU MAGAZIN Nr.
6
prilejul sa vizitez putin Coasta de Azur sa cunosc u m r o ~ i
alti practicanti pasionati
de
Takeda Ryu . La sfar§itul stagiu
lui, dupa testul de shodan iaido am fost solicitat, spre sur
prinderea mea, sa fac o demonstratie de yonnin randori
(lupta Iibera cu 4 adversari ).
Antrenamentele de iaido au fost zilnice a Marotokan
Dojo, §i nu rareori am executat o ora intreaga aceea§i mi§care
in cautarea "gestului perfect" .. . Profit de aceasta ocazie
pentru a multumi §i lui sensei Christian Barnavol alaturi de
care am studiat metodele de aikijutsu pentru yondan , mai
ales secretele extrem de dureroaselor gakuun (apasari pe
puncte vitale) . Antrenamentul a fost tipic
japonez §i
am
studiat sub indrumarea atenta a lui shihan Maroteaux mai
ales intrarea in tehnica, de fapt partea cea mai importanta
...
Ulterior shihan Maroteaux mi-a explicat modul in care a
s
tudiat
aceste
tehnici prima data
cu
shihan Mimurodo
(Hakko Ryu) §i mi a explicat diferentele dintre tehnica
martiala
de
Gakuun Takeda
Ryu fata de
aplicatiile
preponderent terapeutice din Hakko Ryu. Nu este vorba de
tehnici mai bune sau mai rele ci doar de finalitati diferite.
Apoi In ultima zi am vizitat cu sensei Maroteaux,
regiunile magnifice din sudul Frantei de pe inga A vignon
§i
ne am
In
to r
s mult
dupa prinz
.. . In scurt
timp
antrenamentul a lnceput din nou in Marotokan Dojo
§i
chiar
daca eram destul de obosit am practicat singur iaido. Dupa
o ora §ijumatate de iaido a sosit
§i
sensei Claude Chantegrel
5 dan Takeda Ryu am lnceput un nou antrenament de
aikijutsu .. .
Dupa
acest antrenament sensei Maroteaux mi-a
'
RTE M RTI LE
cerut brusc toata programa de yondan ... Mi-am reveni t din
uimire
...
toata oboseala trecuse .. . exista doar adversa ru l
asupra caruia trebuia sa
rn
a concentrez. Test
ul
a durat peste
o ora dar eu am avut senzatia ca nu se mai ... Intr-un
final, sensei Maroteaux a intins rapid o
masajapo
neza rn-
a anuntat ca am trecut testul. Inca nu lmi reveneam din
uimire
...
Demonstratia cu 4 adversari fusese parte din tes t,
plimbarea prelungita de dimineata i ~ i avusese rostul ei, sa
fiu obosit fizic sa mai pot depune efort. . . astfel ramlne
doar ki-ul ca unica speranta .. . Dupa sake-ul traditional sensei
mi-a spus ca ceva similar i se inUimplase
§i
dansului in
Japonia in urma cu multi ani cand trecuse testul de 4 dan
0 extrem
de
frumoasa amintire care lmi va ramine mereu In
suflet. ... Am fost a poi numit instructor pentru Romania,
autorizat sa testez elevi inclusiv pana la shodan
1 dan In
aikijutsu
§i
sa decernez diplomele semnate
de s
hihan
Maroteaux .
Voi
continua
cu
impresii
detalii
despre
ace ste
experiente unice traite In Marotokan Dojo.
Am sa lnchei nu inainte
de
a anunta ca
§i In
acest an
se va organiza In luna iulie, Stagiul de
Takeda
Ryu de
Ia
Constanta.
Pentru informatii contactati-ne la numarul de telefon
din pag. 72.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 50/76
RTE M RTI LE
:lf:t if
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr.
26
WING
CHUN
INTRE
LEGEND
Sl
ADEV
AR
II)
r a g o ~ Chiric
La s f a r ~ i t u l povestirii, Leung Bok Lao il intreba
pe Yee Yim daca c u n o a ~ t e sistemul daca
1 a
vazut
vreodata) .
Yee Yim raspunse ca el invatase acest sistem
pe vremea cand era foarte tanar, profesorul sau
spunandu i
ca nu
mai
predase
nimanui
stilul
respectiv de asemenea, ii transmisese sa nu invete
pe nimeni altcineva. Statea de mult timp in acest
o r a ~ nu vorbise cu nimeni despre
u n o ~ t i n t e l e
sale
martiale, deci nimeni nu
c u n o ~ t e a
faptul ca el este
practicant de arte martiale.
Yee ii explica lui Leung ca invatase sistemul
de la Mui Sun care invatase Stilul Cocorului Alb de
la Ng Mui, apoi l combinase cu propiile metode,
iar forma
pe
care tocmai o vazuse in
timpul
reprezentatiei lui Leung
·e
ste Siu Lin Tao Micile
ginduri/ideii) care este forma de baza a stilului.
V azand ca Y ee Yim r e c u n o a ~ t e ca ~ t i e ace=
sistem, Leung Bok Lao spuse ca probabil omul di -
vis este Mui Sun ca el este bucuros ca a gasit
t-
cele din urma un profesor. II intreba pe batran da
d o r e ~ t e sa l primeasca ca elev. Acesta a fost de
acord astfel Leung Bok Lao pornit sa invete.
Din acel moment Leung Bok Lao incepu sa
studieze cu Yim Y ee cu fata acestuia. Ziua munce
;
din greu la magazinul de branza iar noaptea
se
antrena. Cum el avea deja o baza cu privire la artele
martiale, evolutia sa era foarte rapida, iar Yim
:
aprecia foarte mult.
Yim Y ee se gandea ca este foarte batran,
ca
fiica sa este la varsta
a r i t i ~ u l u i
iar Leung Bok La
i se parea o alegere buna pentru ea .
Intr-o zi, Yim Yee o chema pe Wing Chun l2
el ii spuse ca este foarte batran ca i ~ i simt
s f a r ~ i t u l aproape, iar din acest motiv ar vrea ca e2
sa se casatoreasca inainte de moartea sa. Ii mai spu
se
ca Leung Bok i se parea o alegere buna pentru e a.
chiar daca este sarac m u n c e ~ t e la ei, t o t u ~ i estc
un
om
bun foarte ambitios. Cum fata avea
parere identica 11 pHicea pe Leung, a fost de acorci
cu tatalsau.
A doua zi Yim Y ee il chema pe Leung Bok
ii explica faptul ca el fiica lui l plac foarte mult.
De asemenea, de cand venisera in o r a ~ nimeni in
afara de el nu
c u n o ~ t e a
faptul ca sunt practicanti
de
arte martiale. Ii mai marturisi ca el fiica lui erau
singuri de 10 ani , de cand murise sotia lui, nu ar
vrea saW lase fiica fara nici un sprijin dupa moartea
sa. Din acest motiv, el ar vrea sa ii gaseasca un sol
inainte de disparitia sa il intreba pe Leung Bok
daca nu ar vrea sa fie sotul fiicei sale. Leung ramase
uimit de aceasta discutie spuse ca este foarte fericit
ca ~ i - a gasit un profesor adevarat ca este mai
fericit ca profesorul lui ii ofera de sotie chiar pe
fiica sa. Atunci, Y ee o chema pe Wing Chun la
discutie toate lucrurile devenira oficiale.
La doua saptamani de la casatoria celor doi ,
Yim
Yee
trecu in
nefiinta. Funeraliile au fost
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 51/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr.
6
aranjate de cei doi proaspeti soti, care formau un
cuplu foarte r e u ~ i t .
Deoarece erau foarte
p o l i t i o ~ i
cu oamenil, iar
to u
facuta de ei
era
de o calitate foarte buna,
afacerea mergea excelent. Cum viata lor era foarte
l i n i ~ t i t a
din punct
de
vedere financiar, aveau foarte
mult timp pentru antrenamentul de arte martiale .
Inainte de moarte, Yim Y ee ii explica lui Wing
Chun ca nu a r e u ~ i t sa-l invete totul pe Leung Bok
ca o roaga pe ea sa aiba grija ca Leung Bok sa
completeze invatatura. Wing Chun promisese atunci
tatalui ei ca
0
sa-i arate tot sistemul sotului ca nu
o sa-i ascunda nimic.
Antrenamentele se
d e s f a ~ u r a u
in continuare
noaptea, iar Leung Bok progresa foarte repede.
T o t u ~ i ceru sotiei sa ii arate forma la manechinul
de lemn inainte ca el sa termine de aprofundat Siu
Lin Tao. Yim Wing Chun ii explica faptul
c
nu
are cum sa ii arate forma la manechin pana ce el nu
va stapani perfect prima forma, care este fundatia
sistemului.
Leung Bok Lao avu senzatia ca sotia sa vrea
sa ii ascunda ceva se supara spunand ca nu vrea
sa pateasca cu ea cum patise cu maestrul de Choy
Ga, mai ales ca ei erau soti tatal ei o rugase inainte
de moarte sa ii arate tot sistemul. Wing Chun rase
~ i i i
spuse
c
nu vrea sa
i
ascunda nimic, dar ca este
necesar sa invete sistemul pas cu pas, altfel nu va
putea sa ajunga un bun maestru. Atunci ei au hotarat
sa faca 0 lupta
de
studiu.
Lupta a fost interesanta deoarece cu cat Leung
Bok Lao incerca mai mult sa o atinga cu atat el
obosea mai mult nici nu atingea tinta. Intr-un
tarziu, Leung Bok Lao a realizat ca ing Chun avea
dreptate s-a hotarat sa invete treptat. Dupa multi
ani de practica insa, nivelul tehnic allui Leung Bok
Lao ajunsese sa fie superior celui
allui
Yim Wing
Chun.
In semn de multumire ca Yim Wing Chun avut
incredere in el 1 a invatat tot stilul tara sa ascunda
nici o tehnica, Leung Bok Lao a numit stilul dupa
numele sotiei sale Wing Chun
De la Leung Bok Lao stilul Wing Chun a ajuns
la Leung Jan, care la randul sau a avut mai multi
elevi, dar doi sunt
de
o mare importanta pentru
evolutia stilului Wing Chun cum este el cunoscut
de noi astazi.
c e ~ t i a
sunt Chan
ah
Leung Bik,
amandoi fiind profesorii lui Yip Man - considerat
ca fiind ultimul mare maestru al stilului Wing Chun.
RTE M RTI LE
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 52/76
ARTE
M RTI LE
I
t if
BUDO KUNG FU M G ZIN Nr. 26
endo
yu arate -
lnteleger
ea
artelor
martiale
' .
Emeric Arus
-
---------------------------
Cand oamenii de rand vorbesc despre artele
martiale, de obicei se gandesc la stiluri metode de
lupta, dar putini se gandesc ca fiecare stil sau metoda de
lupta are doua laturi foarte importante: primul, planul
fi
zic sau tehnic al doilea disciplinar (incluzand partea
spirituala morala).
Partea fizica inseamna pregatirea corpului uman
pentru lupta, invatand cum sa fo1osim diferite parti ale
corpului diferite tehnici specifice ale artei martiale
practicate. Unele arte folosesc cu precadere proiectarile
adversarului, altele folosesc mai mult loviturile cu
mainile cu picioarele, iar altele folosesc imobilizari
ale incheieturilor articulare presiuni asupra punctelor
nervoase specifice.
Aceste tehnici au fost dezvoltate folosite de lup
tatori (samurai)
pe
campul de lupta pastrate pana in
zilele noastre fiind adaptate la cerintele vietii modeme.
Partea
disciplinara
include mai
mult
mintea
luptatorului pentru a 1 face sa fie disciplinat, pentru a
intelege mai bine tehnicile procedurile de lupta pe
parcursul procesului
de
invatare. Cand discutam despre
disciplina in artele martiale, nu trebuie sa intelegem
numai aspectul de a
fi
disciplinat catre sensei (profesor),
ci
catre obiectivele tehnicile pe care practicantul
d o r e ~ t e sale invete §i sale perfeqioneze la un nivel mai
avansat. Practicantul trebuie sa se disciplineze
peel
n s u ~ i
prin concentrare. Concentrarea asupra tehnicii va
fi
invatata pe parcursul practicarii artei martiale.
Oamenii ar trebui sa cunoasca diferenta dintre artele
martiale calea/metoda artelor martiale. In timpurile
noastre se practica mai mult metoda/calea artelor budo.
u =martial
do
calea, metoda care include mai mult
aspectele naturii umane, unitatea intelectului, corpului
spiritului In antrenamentele riguroase continue. Do
totodata inseamna autocontrol, dedicatie, loialitate, o
morala corecta
t ~ m e n t
fata de profesor, de club,
etc. Cand vorbim in general despre artele martiale, noi
trebuie sa lntelegem ca partea disciplinara este evidenta
prin practicarea lor, formand t.in caracter puternic al
practicantului; practicand sporadic, nu vom reu§i sa
dobandim cum spun mae§trii artelor martiale, o
necesitate, sau mai bine zis un drum al vietii.
Multe sisteme socio-culturale au avut in trecut, dar
In prezent sisteme de educatie fizica; spre exemplu,
Grecia a avut un sistem numit ,pankration . Acesta a
fost preluat mai tarziu de romani imbunatatit. Intre
800 - 1200, era cavalerilor In Europa, existau sisteme
de lupta pregatire cum ar
fi:
scrima, folosirea buzdu
ganului a altor arme utilizate de cavaleri .
In
India exista
acum sisteme yoga, iar in Japonia budo.
Toate aceste metode se bazau pe teorie practica,
dar pe ideologii, orientari sociale §i erau invatate dupa
o anumita metodologie.
Toate sistemele de lupta (chiar cele practicate
doar ca sisteme de educatie fizica) au in comun cateva
aspecte:
A . Aspectele fizice:
L artele martiale ca exercitii fizice: In practica
artelor martiale, toate partile corpului sunt folosite;
exercitiile la care sunt folosite pot
fi
dinamice (izotonice),
statice (izometrice) . Practicarea continua a artelor
martiale duce la bune rezultate fizice dar lao mai buna
respiratie sau circulatie a sangelui, un bun control
al
sistemului nervos. Iar toate acestea pe langa rezultatele
fizice ajuta la formarea unei personalitati puternice.
£.
artele martiale ca autoaparare: toate formele
de arte martiale sunt excelente metode de autoaparare,
prin i n s ~ i definitia lor. Practicarea acestora constant
timp indelungat dezvolta reflexe ce sunt o baza solida
In situatiile reale de lupta
.1. artele martiale ca sport: abordarea acestora
ca sport a starnit vii controverse, dar In ciuda aces tor a in
ultimii ani multe discipline au devenit sporturi cum ar fi
judo, karate, mai recent au inceput sa se organizeze
concursuri de aikido (promotorul acestora fiind Kenji
Continuare fn pag 5
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 53/76
BUDO KUNG FU M G ZIN
Nr. 26
RTE M RTI LE
Tehnica Sendo
yu Karate Do
tanto
kata ipponme}
Tori
ata ca
cu
lovitura m
punsa
contra
abdomenului, Uke se apara printr-un blocaj
n
cruce
numit f uji osae), cu palmele deschise .
rin
alunecarea braJelor se
face
un ura kate
gaeshi cu fntoa rcere mult spre dreapta. Se pastreaza
controlullovind
cu piciorul
mae n
abdomen.
Prin pastrarea prizei numita ura ude osae kyo)
se apasa
pe mana
dreapta
pe
cot
pana cand
acesta
ajunge la sol, fiind pastrat controlul cu ajutorul
cuJitului.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 54/76
RTEMARTIALE
c ,
it
i
BUDO - KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
Tomiki), dar eel mai mare succes
1 a
avut taekwondo
ul , fiind admis ca sport olimpic.
In ceea ce prive§te transformarea artelor martiale
in sporturi, unul din argumentele
budo
este: nu este im
portant sa di§tigi cu orice pret ci mai degraba sa gande§ti
sa nu pierzi niciodata. Ce inseamna aceasta de fapt, este
sa nu pierzi niciodata loialitatea fata de artele martiale
practicate (faptul ca pierzi un meci, inseamna
de
fapt ca
nu pierzi nimic, deoarece e§ti sanatos §i fericit). Conti
nuand sa practici artele martiale in viitor vei reu§i sa
descoperi §i
sa-ti
imbunatate§ti
EUL
B
Aspectele mentale §i spirituale:
impreuna sau
separat, artele martiale ca exercitii fizice sau ca sport au
o mare valoare mentala de
nedescris.
Orice antrenament al unei arte martiale are trei parti
importante :
• kihon
antrenamentul de baza, acesta fiind cheia
dezvolta
ri
i
a
utodisciplinei §i se poate spune ca este
motorul practicii artelor martiale .
•
kata
-
exercitii
de
forme, este considerat de
aproape to
ti
expertii ca fiind sufletul artelor martiale.
. Kata dezvolta autodisciplina, increderea, dar §i dezvol
tarea unor calitati motrice deosebite (precizie, viteza,
indemanare, etc.).
•
kumite
- lupta, ce poate fi stabilita dupa ni§te
reguli sau poate fi libera, rara restriqii, va dezvolta spiritul
de lupta, simtul distantei, curajul, dar §i increderea in
sme.
C)
Artele martiale ca drum al vietii .
In esenta, orice arta martiala este un set larg de
tehnici §i atitudini mentale, sistematizate §i codificate,
care prin antrenamente dure §i continue dezvolta min tea
§i corpul uman pentru a culege cuno§tinte despre sine §i
univers.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 55/76
BUDO KUNG FU
MAGAZIN
Nr 26
RTE M RTI LE
Scoala romaneasca de
oju
Kensha
i n a l i t a ~ i
e d u c ~ i o n l e
idee,
scop) in Goju
Kensha
13 Prof. dr. Florin Gheorghe Mageriu
7
dan Goju Kensha
Era in mai 1991, rna aflam de trei
saptamani in Tokyo, unde pe toata aceasta
perioada adoptasem un program epuizant (cu 2-3
ore in medie, de odihna zilnica) din dorinta de a
acumula cat mai multe informatii, atat din
domeniul artelor maqiale, cat din eel
al
vietii
cotidiene japoneze, aceasta din urma mai ales,
constituind o continua insolita provocare pentru
formatia mea de sociolog.
0 consecinta directa a acestui program, a fost
faptul ca slabisem vizibil, ceea ce nu a ramas
neobservat de catre Tadahiko Ohtsuka sensei. a
un
moment dat, dupa un antrenament de patru ore,
acesta rna intreba: "Furourin-san, tu intelegi
importanta echilibrului in Goju Kensha?" Am
ezitat putin cu raspunsul, ruland in minte filmul
antrenamentului (studiasem Supairunpai Kata),
incercand sa imi dau seama ce nu mersese cum
trebuie.
Apoi, mi-am dat drumul "turuind" despre
importanta echilibrului in tehnica (waza),
inlantuirile de tehnici (renzoku waza), respiratie
(ibuki), spirit (kokoro - tsuki no kokoro, mizu no
kokoro), etc.
Tadahiko Ohtsuka sensei rn-a ascultat cu
rabdare
un
timp, apoi rn-a intrerupt, spunand: "Nu,
nu
la asta m-am referit, asta merge; este vorba de
echilibrul tau specific, de individ uman. Incearca sa
meditezi la asta "
Vorbele maestrului mi s-au infipt in minte, dar
rostul lor l-am inteles abia peste cateva luni, cand,
acasa (in Romania) fiind, imi reluasem studiul de
elaborare a unei teorii interpretative asupra
metafizicii chineze antice (la care lucram din
1982).
Eram in momentul in care tocmai terminasem
o demonstratie logico-matematica prin care in
raport cu ipotezele interpretative luate in
considerare, de (virtute) aparea ca derivata de
ordinul intai, a unei funqii speciale exprimand pe
dao (calea).
In acel moment mi-am dat seama ca de fapt
prin de toku in limba japoneza) se exprima tocmai
vocatia abaterii de la echilibrul specific
al
unei
i n d i v i d u l i t ~ t i (universal quasi-inchise) in cadrul
procesualitatii de realizare intema a identitatii
acesteia dao in limba chineza, do in limba
japoneza).
i
imediat, intrebarea lui Tadahiko Ohtsuka
sensei mi-a izbucnit in minte, relevandu-mi-se
raspunsul: scopul educational-esential
al
Scolii
Goju Kensha este tocmai acela de a forma la
fiecare dintre elevii sai un simt special anume
simtul abaterii de la echilibrul specific, in procesul
vietii proprii, adica tocmai acel "simt allui de, care
a ajuns la un anumit nivel de perfeqionare, face
posibila actiunea concordanta a individului uman,
cu situatia concreta data, in orice domeniu
al
interaqiunilor acestuia cu mediul sau natural sau
special.
Corespunzator acestui scop educational,
finalitatea cu gradul eel mai mare de generalitate
- idealul educational - specifica
~ c o l i i
Goju
Kensha, apare ca fiind definita prin conceptul de
"om capabil de un control optim asupra realizarii
identitatii sale in conditiile unor interaqiuni diverse
probabilist-variabile, cu mediul".
Astfel, in cadrul procesului educational spe
cific ~ c o l i i Goju Kensha, exercitiile psiho-fizico
motrice din domeniile wu shu (qi gong, taijiquan ,
etc.) budo (Goju Ryu Karate Do, Tai Jutsu,
Goshin Jutsu, etc.) sunt doar mijloace prin care,
treptat, in etape trepte educationale riguros
planificate, se realizeaza scopul educational
mentionat mai sus.
Desigur cain acest fel educatia realizata in
cadrul
~ c o l i i
Goju Kensha, influenteaza direct
formarea unei capacitati de aqiune psiho-fizico
motrica a elevului, in conformitate
cu
finalitatile
educationale (ideal, scop) definite mai sus
doa·r
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 56/76
RTE
M RTI LE
t
i i
UDO
KUNG FU
MAGAZIN
Nr 26
Un grup de membri ai AGRK din stagiul de a Amara august 1999
indirect, prin interconditionarile interne ale
personalitatii elevului, tendinta
a
actiune
adecvata in orice alt gen de activitate a acestuia.
Dar, cadrul formarii dezvoltarii personalitatii
elevului traitor in Europa, respectiv in Romania,
este constituit de modelul cultural occidental,
diferit esentialmente de modelul cultural extrem
oriental (chino-japonez, mai precis).
Prin urmare, pentru ca realizarea finalitatilor
educationale specifice ~ c o l i i Goju Kensha, intr-un
proces educational d e s a ~ u r a t in Romania, pentru
romani, sa nu ramana 0 dorinta utopica, 0
promis'iune neonorata (sau mai rau, o simpla
reel
am
a comerciala n ~ e l a t o a r e ) era in mod evident
necesar ca procesul educational
al
~ c o l i i
j p o n ~ z e
de referinta sa fie reconceptualizat interpretativ in
cadrullimbajului european
al
teoriei educatiei.
Din aceste,
sale
zicem revelatii , a incoltit
ideea de a elabora o lucrare de doctorat asupra
procesului educational propriu unei reale
~ c o l i
r o m n e ~ t i de Goju Kensha, particularizand
a
tema
respectiva intreaga teorie interpretativa (in limbajul
modelului cultural occidental) asupra metafizicii
chineze antice - Teoria campului structural
functional - teorie pe care in liniile sale esentiale
o definitivasem in 1991.
n februarie 1992, in cadrul Colectivului de
admitere la doctorat, la Facultatea de Sociologie,
Psihologie, Pedagogie a Universitatii (de stat) din
B u c u r e ~ t i , am fost acceptat ca doctorand
cu
tema
propusa de mine - Fundamentele procesului
educational in artele martiale. Scoala romaneasca
de Goju Kensha .
Acum, dupa ~ a s e ani de lucru, pot spune ca
faptul eel mai important nu este titlul de doctor n
pedagogie obtinut in urma sustinerii publice a tezei
de referinta confirmat de catre M.E.N. in
octombrie 1999),
ci
faptul ca aceasta lucrare se
constituie ca
un
real indrumar teoretic pentru
activitatea mea practica de instructor de arte
martiale de asemenea pentru cea a celorlalti
instructori ai Asociatiei Goju Romania Karate pe
care o conduc probabil a altor instructori
indiferent de stilul practicat, atunci cand a c e ~ t i a
di
n
urma sunt interesati de a intelege fundamentele
educatiei in artele martiale.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 57/76
BUDO
KUNG FU MAGAZIN Nr 26
RTE
MARTIALE
PREGATIREA E
SPECIALITATE
LUPTATORILOR DIN
SERVICIUL
PRIVAT E
v
PAZA
S
PROTECTIE
Claudiu Sgandar
In numarul trecut al revistei de arte martiale am
prezentat cateva elemente de identificare urmand ca
acum sa va prezentam alte elemente de identificare
utile activitatii de paza §i protectie, cum ar fi
ldentificarea
dupa
fotografie
Finalitatile acestui tip de identificare sunt
diferite. Fixarea in memorie a caracteristicilor
persoanei pentru a
fi
identificata intr-o anumita
misiune presupune:
• stabilirea daca
• mirosuri profesionale de la locul de munca;
• mirosuri de tutun;
• mirosuri de alcool;
• mirosuri de parfum;
• mirosuri de sapun;
• mirosuri de alimente consumate.
n general, urmele de miros nu pot
fi
ilnpiedicate sa apara; secretia unor substante chiar
cre§te n perioada premergatoare sau in cursu unei
aqiuni periculoase cand starea psihica deosebita
(emotie, spaima, incordare nervoasa) § fizica (efort)
duce la ridicarea temperaturii corpului.
Stabilirea mirosului persoanei poate fi realizata
pe calea simtului
persoana dintr-o fotografie
este cea presupusa;
~ t i i l i l l l i i i i i ~
= U ~
olfactiv ,
cu
ajutorul
• determinarea daca
doua fotografii reprezinta
aceea§i persoana.
De mentionat ca sunt
dificultati in identificarea
dupa fotografie deoarece
proportiile sunt miC§orate,
persoana este prezentata
static, exista jocuri de
lumina §i
umbra ce pot
denatura realitatea astfel
incat persoane vazute numai o data
§
fugar, sunt greu
de recunoscut. Identificarea poate
fi
asociata
cu
masuratori
§
proiectii. Este util sa verificam in
acela§i timp daca nu s-a operat un trucaj fotografic.
ldentificarea dupa miros
fiecarui individ ii este caracteristic un miros
rezultat dintr-un amestec ce poate proveni din:
transpiratia diverselor zone ale corpului (palme,
picioare, zone piloase);
• mirosuri produse de imbolnaviri (aparatul
bucal
§
dentar);
• mirosul medicamentelor sau drogurilor
ingerate;
cainilor special dresati a
caror acuitate este de
10.000 de ori mai mare
dedit a omului (de aceea
sunt folositi la deteqia
stupefiantelor sau a
explozibililor), sau prin
expertiza odorologica
(analize de laborator).
ldentificarea
persoanei dupa
voce
i
vorbire
Prin limbaj, oamenii se disting net intre ei.
Anatomo-fiziologia vorbirii, cu alte cuvinte vocea, se
mentine relativ constanta de la preadolescenta pana la
sfar§itul vietii daca nu intervin boli deformante ale
aparatului fonator.
Caracteristicile acustice esentiale utile
identificarii sunt:
• viteza producerii sunetelor §i cuvintelor;
• intensitatea vocii; timbrul vocii.
n
atentia limbajului se
m i
iau in considerare:
• stilul exprimarii;
• pronuntia;
• particularitatile lexicale, gramaticale §i
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 58/76
RTE M RTI LE
Jit if . BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr 26
fonetice intonatia, accentul, pauzele
.
Problema prezentata prezinta interes
§i
pentru
cazurile de anunturi verbale inregistrate, a apelurilor
telefonice in care se profereaza injurii, amenintari,
impunerea unor conditii
§i
pretentii, etc.
ldentificarea persoanei dupa
scris:
Scrierea constituie o deprindere ce consta in
producerea unor seml)e grafice care redau structura
fonetica a limbajului.
Particularitatile scrisului sunt date de:
• temperament;
• influente culturale; .
• influente tehnice;
- • influente familiale.
Acestea se materializeaza in modalitati grafice
extrem de diverse care ii confera un caracter indi
vidual
§i
se reflecta in caracteristicile de ansamblu
dominate grafice)
§i
in cele de detaliu morfologia
semnelor grafice).
Scriptorul poate fi identificat dupa combinatia
literelor, chiar cand se procedeaza intentionat la
deghizarea scrierea CU mana Stanga, utilizarea
majusculelor de tipar, etc).
ldentificarea
persoanelor
dupa
anumite obisnuinte
de
viata
s u
dupa
ticuri:
Fiecare om are un fel de a fi, dispune de
anumite deprinderi §i obi§nuinte, care deseori l
deconspira fara drept de apel. Gama obi§nuintelor
este extrem de diversificata, de la modul de a saluta
§i
vorbi pana la anumite manierisme
comportamentale.
Este semnificativa, eel putin ca legenda,
modalitatea identificarii criminalului de razboi Adolf
Eichman, expatriat in Argentina
§i
condamnat la
moarte in contumacie de Tribunalul International de
la Ntirenberg. Eichman i§i schimbase fizionomia prin
repetate interventii chirurgicale estetice
§i
se
antrenase pentru schimbarea unor manifestari de
personalitate. Pastrase totu§i o obi§nuinta tipic
germana, de a numara intotdeauna marunti§ul primit
drept rest la efectuarea unor cumparaturi §i pe care
l
piasa intr-un buzunara§ special al hainei. A fost un
indiciu minor, neinsemnat la prima vedere, dar care a
orientat investigatiile ulterioare, care i-au precizat
identitatea.
Ticurile pot fi un indiciu extrem de valoros de
identificare deoarece apar involuntar, sunt greu de
ascuns
§i
nu pot fi suprimate prin control voluntar.
Dintre acestea putem mentiona:
• grimase ale fetei;
• anumite mi§cari corporale
§i
atitudinale, care
se exacerbeaza in momentele de tensiune emotionala
sau incordare nervoasa.
Subliniind importanta identificarii persoanelor
pentru misiunile specifice de paza
§i
protectie,
trebuie sa spunem cain receptia senzoriala a
persoanelor, in prelucrarea
informatiiloqi
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 59/76
BUDO
KUNG
FU MAGAZIN
Nr.
6
verbalizarea acestora pot interveni anumite
denaturari . In principal acestea sunt:
• adaugarea a ceva la realitate spontan si
involuntar);
• omiterea unor elemente importante prin uitare;
• substituirea unor persoane altora,
transformarea in plan mental a persoanei de
identificat.
Aceste distorsionari apar datorita faptului ca
situatiile primejdioase, constienta pericolului imediat
I . Agresorul ataca cu
pumnull
nivelul capului. Agentul stopeaza
atacul
cu
lovitura
de
picior fmpinsa
in
lateral /a nivelul abdomenului.
2 Agentul executa priza pe brafu[ gulerul agresorului simultan
RTE M RTI LE
si a eventualelor urmari indue de regula distorsiuni in
percepere
si
in redare.
In incheierea articolului , amintim sportivilor si
sportivelor ce vor sa practice meseria de agent de
paza si proteqie, adresa sponsorului acestei rubrici:
S.C. SSP GUARD SERV S.R.L.
Str.Blajel nr.2, Bl. V4,
Sc.l Ap.l
Sector
3
U C U R E ~ T I
TELEFON: 321.48.77
ii
blocheaza genunchiul.
3 Agentul executa fncarcarea proiectia peste §old a agresorului.
4
Imobilizarea agresorului
Ia
sol.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 60/76
•
RTE M RTI LE
Jit if BUDO KUNG FU M G ZIN
Nr. 26
- - - - -
\ : . ~ ~
Genbukan
Ninpo Bugei
~ G y o k k o
Ryu
Ninpo
Cea mai
veche
scoala
de
Kosshi Jutsu
Arta
secreta
de lovire
a punctelor vitale
~ Cristian Ozon
I lstoric
ake hoto Tanemura n
jumonji no kamae
Gyokko Ryu Ninpo era cunoscuta in Japonia ca fiind cea mai veche ~ c o a l a
de shitojutsu sau kosshijutsu (arta secreta de lovire a punctelor vitale), aceasta
~ c o a l a (ryu-ha)
a v a n d u ~ i
originea in faimoasa
§Coala
Hakuun Ryu Ninpo, §Coala
mama
a altar
§Coli
de
ninjutsu ca Togakure Ryu, Kumogakure Ryu, Gikan
Ryu, Kasumi Ryu.
Tot ceea ce se cunoa§te in
K prezent despre Gyokko Ryu i se
datoreaza kuden-u ui
(traditia
orala) lui soke Toshitsugu
Takamatsu. Tehnicile au fost aduse
y
in
Japonia
de
Ikai,
un general
chinez exilat
§i
Cho Gyokko.
Ikai
a predat arta
sa
mai
departe lui Gamon Doshi, care a
transmis-o lui Garyu Doshi, pro
fesorullui Hachiryu Nyudo.
Hachiryu N yudo este eel care
a inventat o arma secreta a ninpo
ului - kyoketsu-shoge (in tra
ducere
a alerga peste munti
§i
vai ). Kyoketsu-shoge este o
combinatie de yari (sulita) cu kama
(secera), aceasta fiind legata cu o
sfoara de 2,5-3 m facuta din par
de femeie sau de cal, la capat avand
un inel de fier. Cu timpul, inelul
de fier a fost inlocuit cu o bila de
metal, iar sfoara cu
un
ant, deve
nind ceea ce cunoa§tem astazi ca
fiind kusari gama (secera cu ant).
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 61/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr
26
Hachiryu Nyudo a transmis
~ c o a l a
mai departe lui
Tozawa Hakuunsai, mare maestru genjutsu (tehnici de
iluzionism, magie), celebru pentru
inki doki fuki kaki
waza
(tehnici demonice).
Gyokko Ryu a trecut din generatie In generatie, pana
la Sakagami Taro Kunishige care a organizat
~ c o a l a
a
fost soke din 1532 pana In 1555.
Sakagami a fondat In 1542 ~ c o a l a de Koppo Jutsu
Koto Ryu a transmis
~ c o a l a Gyokko
Ryu familiei
Momochi, faimosului ninja Sandayu Momochi, d u ~ m n u l
lui Oda Nobunaga In timpul rebeliunii Tensho (1572).
De la familia Momochi , Gyokko Ryu a fost transmisa
clanului Toda.
In era Meiji marele maestru Toda Shinryuken
Masamitsu li lasa conducerea ~ c o l i i lui soke Toshitsugu
Takamatsu .
Actualmente
Gyokko
Ryu Ninpo Kosshi Jutsu a
ajuns Ia a 28-lea soke - Shoto Tanemura sensei.
II Structura
i concepte
Gyokko Ryu se lmparte In trei sectiuni principale
(Koppo Saryaku Hiden): tehnici de lupta cu mana goala
lmpotriva atacului fara arme, lmpotriva atacului cu cutit
cu sabie.
Joryaku no Maki se u m e ~ t e primul nivel de 12 kata
lmpotriva atacului cu mana goala acestea fiind
urmatoarele :
1) Koku
2) Renyo
3) Dan Shu
4) Dan Shi
5) Saka Nagare (Gyaku Nagare)
6) Keoh
7) Hanebi
8) Keto
9) Yubi Kudaki
10) Ketsu
Miyaku
11) Taiken
12) Sakke tsu (Satei)
Al doilea set, de lupta lmpotriva atacului cu cutitul
(tanto) sau sabia scurta (kodachi) are In componenta 8
kata poarta numele Churyaku no Maki:
.
1
U Jaku
2) Seito
3) Da Shin
4) Ko Rai (Koraku)
5) Ko (Hanetsurube)
6) Shien
7) Hosen
8) Horaku
Ultim
ul
nivel se
n u m e ~ t e
Geryaku
no Maki este
m elul cu tehnicile cele mai dificile mai avansate din
Gyokko Ryu , deo arece sun tehnici de aparare cu mainile
goale lmpotriva atacului cu sabie (katana) sau lance (yari).
RTE MARTIALE
Geryaku no Maki are In componenta 8 kata:
1) Shun U
2) Shun Soku
3) Ichi Geki
4) Kai Soku
5) _Ko Ryaku
6) Iai Fuji (lai Tsui)
7) Chingan
8) Fu U (Furno)
De asemenea mai exista In structura ~ c o l i i Gyokko
Ryu Shoshin Gokei Gogyo no Kata cu 5 kata Chi, Sui ,
Ka, Fu, Ku precum Jumonji no Kata, Hicho no Kata.
Bazele taijutsu-lui sunt lchimonji, Hicho Jumonji. Sunt
prezente nenumarate tehnici articulare ca omote kote
gyaku, ura kote gyaku, goja (musha) dori, ganseki nage,
jigoku dori, o gyaku,
Datorita
faptului ca In Gyokko Ryu deplasarea
picioarelor este foarte dificil de lnvatat aplicat in Iupta,
se folosesc inainte in timpul luptei lovituri asupra
centrilor
n e r v o ~ i
Dintre tehnicile speciale de lovire a centrilor e r v o
putem remarca boshi-ken sau shito-ken (lovitura prezenta
in kata, spre exemplu, Jumonji no Kata §i nu numai) .
In Gyokko Ryu exista diverse moduri de intarire
a
degetelor
(prin
lovirea degetelor
de copaci, stanci,
makiwara), astfel un pr'acticant specializat in Gyokko Ryu
poate sparge cu boshi-ken, lovitura cu degetul mare, chiar
0 piatra foarte dura ca cea de rau.
Intr-un
menkyo
de Gyokko Ryu scrie
c
pentru
intarirea mainilor se pot folosi nuci sau pietre ce pot
fi
ascunse in palma, acestea fiind ratite ca bilele energetice
c h i n e z e ~ t i Ia nevoie putand fi folosite pentru distragerea
atentiei adversarului in situatii extreme. Strategia §Colii
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 62/76
RTE
M RTI LE
it
if
BUDO
KUNG FU M G ZIN Nr. 26
urmare a
Jutsu
Gyokko spune caIn prezenta unui d u ~ m a n trebuie sa fi in
armonie cu el niciodata nu trebuie provocat sau intam
pinat cu o expresie incruntata a fetei
ci cu un
zambet
foarte
larg. Daca lupta este inevitabila, atunci trebuie folosita
cea mai eficienta tehnica pentru a-1 anihila.
Cu un an
inainte sa moara
(1971) sensei Toshitsugu
Takamatsu
i-a spus lui sensei
Shoto Tanemu
ra urmatorul
kuden:
In
Gyo
k
ko
Ry u exista 9 reguli acestea sunt:
1) Nin inseamna sa-ti ape ri t ara cu pretul vietii.
2) Into
tdeauna
sa fi
ca
lm , sa nu-ti fie frica
de mo
arte .
3)
Cand
e ~ t i
in
pericol tre
buie
sa nu spui nimic , sa
nu ara
ti
nimic.
4)
lndiferent
de cat
de put
ernic
este
d u ~ m a n u l
pastreaza i
ntotde
auna un
spir
it de neclintit.
5) Sa-ti
s e r v e
sa -ti protejezi maestru l p
ar
intii.
6) Viciile
iti
pot
d is trug e eficienta .
7)
Bautura Jti poate
afecta gandirea .
8) Distruge puterea d u ~ m a n u l u i dar lasa-1 in viata.
9) Sa nu ·ii inveti pe altii rara permisiunea maestrului.
Ill.
Semantica
Termenul Gyokko Ryu poate
avea mai
multe
intelesuri atunci cand este tractus .
Forma
cea
mai
folosita
este
Gyokko Ryu
(;Eft ;f.u)
unde Gyoku
(;£)
inseamna
j
d
Ko sau Tora (jfu)
tigru Ryu
( ~ f u )
§Coala
adica
Scoala Tigrului
de Jad .
In
vechea
China, tigrul ca simbol taoist este simbol
yin.
Cum
in
limba
j a
poneza
un
cuvant
poate fi scris cu
diferi te kanji, voi ara ta o alta varianta : Gyo
( ~ 1 ,
Ko (;;_.
Ryu ( ~ f u ) In acest context, Gyo inseamna austeritate
(religioasa) sau practica adevarata, corecta. Caracterul Gyo
11) poate fi gasit in Gyoja (preotii sectei buddhisre
Tendai). Interesant de
remarcat
este faptul ca soke
o s ~ i t s u g u
Takamatsu a fost Gyoja. Ko
C;m
inseamna a
merita, onoare sau in extenso intelepciunea varstei. Astfel.
in
a
doilea caz, Gyokko Ryu poate fi tractus ca fiind
~ c o a
prin
care cineva atinge
prin
austeritate intelepciunea
.
merite
sau
onoare.
0 alta forma prin care se poate scrie
Gyokko
Ryu
este
Gyo
~ 1 ) , Ko (jfu) Ryu
~ ) ·
Gyo
de la Gyoja Ko
- tigru au fost explicate mai sus. Ryu este scris in acest
caz cu un alt kanji, care
inseamna dragon
~ ) . in taoism
dragonul fiind considerat simbol yang. Deci poate fi tractus
ca practica adevarata, corecta a tigrului dragonului .
Pentru un taoist
inseamna
aplicarea corecta a teoriei
yin
(tigru)
y ng
(dragon) .
In Gyokko
Ryu se
f o l o s e ~ t e , de asemenea
Ten
Ryaku Uchu
Gassho (Ruga catre
Cer
Univers). Cerul
se afla intr-o continua schimbare, ceea ce este natural.
Dragonul
da mana
cu tigrul. Intr-o lupta reala, strategia
Tenchijin
(Cer-Pamant-Om)
este des folosita. Exista
Ga
ssho Kuji-Kiri, Kongo (metal), Suirin (apa) Kafu
Gassho (foe vant). Acestea sunt cele trei comori sau
Sanpo Gassho .
Kosshi Taihen Jutsu are tot trei forme : Ryuhen (sau
transformarile dragonului), Kohen (transformarile tigrului)
Hyohen (transformarile leopardului) .
IV. matsu Tatara
Soke
Shoto Ta
nemur
a spune ca in opinia dansulu i,
ninpo-ninjutsu este strans le
ga
t de traditia Amatsu Tatara.
Tex
tele secrete ale milenarei traditii Amats u Tatara
contin cele ma i i
mportante invataminte de
spre Bumon
(poarta martiala) Shuman (poarta spirituala).
Bumon reprezinta cele 36 de cai martiale esentiale
pentru Ninpo Sanjurokkei formate din Bugei Juhappan
( cele 18 arte martiale principale practicate de samurai)
Ninj a
Juha
kk
ei
(cele 18 tehnici secrete, spe ciale , practicate
de ninja) .
Shuman se refera Ia toa te aspectele spirituale prin
care practicantul invata sa in teleaga sa fie tolerant cu
diferitel e religii ale lumii.
Den
sho-urile (documentele) Amatsu Tatara au
ap artinut fam iliilor Nakatomi, Otomo, Monobe Abe.
Cl
anu l A
be
num
ea
aceste
documente
secrete
Abe
(Ohhikonaga) Amats u Tata
ra Rinpo
Hiden No Maki .
Famili ile
Naka
tomi , Otomo
Monobe
le numeau Kuki
Amatsu Tatara Nakat
om
i Hibumi ,
Otomo
Amatsu Tatara
Kishin No
Hibumi Monobe
Amatsu
Tatara
Hissin
Mokuroku.
Sensei Shoto Tanemura este al 58-lea soke Amatsu
Tatara Bumon Shuman.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 63/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26 RTE M RTI LE
G E N B U K A N NINPO BUGEI
yokko Ryu
Ninpo
Kosshi
Jutsu
Jumonji no Kata
Cristian Ozon
6. B
atacii din nou cu shikan ken, A face
sabaki, blocheazii cu jodan uke ...
Executa: Cristian Ozon Alexandru Cafe
4. Dupii atac, A fntinde m n spre fa{a lui B.
astfel fncat degetele sii vizeze ochii lui B.
7 ...
l o v ~ t
cu boshi-ken tsuki, la coaste
butsumetsu).
8. Dupii arae A fntinde mana spre fa{ a lui
B
astfel
fncat degetele sii vizeze ochii lui B.
in final se revine fn pozi[iile ini[iale
de
plecare.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 64/76
ARTE
MARTIALE
I
Jit i { BUDO KUNG
FU
M G ZIN
Nr. 26
se rie t : : e h . . . i c a ca. ie t : : t : :eh. . . ic a :rt::e m a . : r l; ia . l e
K Y O K U S H I N K R T E
Cornb ina t i e
d e
lupt
s en
no
sen)
Claudiu Sgandar
1 Tori Uke J nju kamae
3
Uke impinge piciorul exterior
p ~ e ~ t e in fata
Executa: Nicoleta Cheoseaua Marian f ~ n o v e a n u
2
Tori ataca gedan
m w shi
geri; Uke blocheaza
cu sune uke
4
Uke contraatacajodan
m w shi
geri pe partea
opus
a
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 65/76
BUDO KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
ARTE MARTIALE
se rie t : e h . - . i c a
ca ie t :
t :eh . - . ic
a:r t :e
m a r ~ i a i e
hi te i Tor i
W
a z a
Tudor Stanciu
1
Jodan mawashi tsuki
Hidari teisho uke I hidari shotei mawashi uchi
3
Surui nage pozifie intermediarii)
Executa Tudor Stanciu Vasile Ganea
2 Gyaku eri te dori
Migi shita tsuki
4. Surui nage jinalizare)
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 66/76
ARTE M RTI LE
BUDO KUNG FU
MAGAZIN
Nr 26
I
se:rie t:eh. .ica c a . i e t : t : e h . . i c a. : r t :e m a . : r l; ia . l e
•
AIKIJUTSU
TAKE
D R Y U
an to or i
a_
Cristian Laiber
Executa Pascal Lagouche Cristian Laiber
at ace
potrivitc.
Cel
care
se apara
este intr o
garda relaxata, zanshin.
3. Se apasa putemic pe bratul adversarului determinand
dezechilibrarea acestuia kuzushi). Se observa
c
uke este
inca in picioare se f o l o s e ~ t e
de
o ~ c r e din bazin - hara ,
a
controlul adversarului .
2.Atacul este de tip chudan
rsuki este deviar folo sind o eschiva
ex terioara circulara
tenkan
irimi tai.
Este
momentul cand deja incepe
aq i unea de control osae) prin presiune
4.
Se ~ e z un
genunchi pe sol pentru a putea controla
mai bine advesarulla sol osae jime waza) presi unea extrem E-
de durer::;asii detenninand atat
controlul
adversarului
pennitand
.. .
5 .preluarea armei tanto) adversarului in conditii
de
deplina siguran[a. Bratul se ridica in semn ca adversarul
este
total
controlat
, atitudine specifica
Takeda
Ryu.
Zanshin.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 67/76
BUDO
- KUNG FU MAGAZIN
Nr.26
300/ 3002 3003
301/
L 301
2 30/3L
3021 3022 3023
3
151 31 52 3153 3/ 6
/L 3/62L
31631.
317/C
3/72C 3173C
RTE M RTI LE
0
multitudine de medalii
cupe,
specifice
artelor martiale. Pentru
federatii comenzi
mai mari
de
100
de
buditi se face reducere 20%.
3033 3032 3031
3043 3042 3041 3052L 3052L 305 1L
3/2/L 3/22L 3/23L
3/3/L
31
32L 3/ 33L 3 /41 3142 3143
2
0561 12; 205611/ 20561
1
2054412;
2054411
; 20544
20575
1
2052912; 2052911; 20529 20566 1 2052412; 20 52411; 20524 1 2050312; 20503/1; 20503
0
lO
mm o70 mm 070 mm 070 mm 060 mm 050 mm mm 050 mm 000 mm 050 mm 050 mm MO mm 050 mm 070 mm 050 mm o50 mm 040 mm 040 mm
e ~
Trofee compuse
K L I K L t SJL
\YI mm 045 mm 050 mm
1-
51
84 h-37 em I
2
5185 h-53 em
3- 5187 h-1
JO
em
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 68/76
RTE M RTI LE
t
itt BUDO KUNG J U M G ZIN
Nr. 26
Din artele
martiale
10
II
12 13
Orizontal:
1. Intemeietorul §Colii de ju jutsu
Jikishin Ryu, un bushi de rang inferior, fmmat la §coala
Kito Ryu (2 cuv.). 2. Samurai care a aplicat conceptul
de ken-no-shinzui
§i
a preconizat un spirit calm, nepasator
(fudoshin) in lupta (1489-1571; Tsukahara Bokuden).
3.
Maestru care a creat disciplina ne-militara kyudo,
divizand studiul ei in §ase parti (2 cuv.). 4. In cont"- Cu
multa sare- Diminutiv feminin.
5.
Plati e§alonate- Marne
(inv.) "...X a" . Procedeu tehnic efectuat cu "sabia mainii",
orizontal, pe o
parte
a capului (qwankido). 6.
Intemeietorul stilului de kenjutsu Itto
Ryu
(Ittosai
Kagehisa) - A trage in fire - In hamei
7.
Fondatorul
§Colii traditionale de so-jutsu, Shinden Fudo Ryu (no
Kanja Yoshiteru) - "Culoare", in limba japoneza. 8.
"Shobu-... "Comanda a arbitrului pentru oprirea luptei
(kendo)- Alene- Respect, morala. 9. "... -waza". Tehnici
de
studiere
a mi§carilor,
executate
din pozitia "in
genunchi" (judo)- Spada cu lama flexibila, (kalaripayat).
10 . Expert in arta sabiei de la Jikishin Kage Ryu (1789-
1844); Shimosa no Kami Seiichiro) -In gluma - " ... -
Jiao" . Lovitura de picior spre inapoi, foarte sus (wushu).
11. "China", dupa numele japonez al dinastiei Tang -
"Furi-Undo" . Exercitiu de m1adiere, constand in
efectuarea cu intreg corpul a unui gen de rasucire pe loc,
bratele intinse ajungand la echilibrarea mi§carii /aikido)
- Miri
..
. incurcati
12.
Lovitura de pumn, ascendenta,
spre inainte (karate) - Leqie . 13. Blocaj executat cu mana
(karate) - "Hatsu-... ". Antrenament in primele zile ale
unui nou an, continuat timp de doua-trei zile in
§ir, care
prilejuie§te, in general, inlantuiri § competitii intercluburi
§i
intemationale.
Vertical:
1. Masa de tesut nou format, care se
dezvolta intr-un organism prin inmultirea exagerata a
unor celulre (pl.)- " .. Guruma". "Marea roata exterioara"
(judo) . 2. Gre§iti- "Sabie la dreapta"; mi§care din Omori
Ryu (iaido) .
3.
Distantat- Maestru de la Tenjin-shin-yo
ryu, care 1-a avut, pentru un timp ca elev
§
pe Uyeshiba
Morihei (Tokusaburo)- Akashi Kiyama. 4. " ... -Taoshi
.
Tehnica de presiune din fata, asupra
pieptului
adversarului, bratele lui tori inconjurand umerii lui uke
(sumo) - "Proiectarea opusa" (judo). 5. Rau afluent al
fluviului Zambezi - printul de§ertului (pl.) - Incete 6.
Una din cele 12 mi§cari de baza din Omori Ryu (iaido)
"... -Gaeshi". Invingator
al
unei lupte, prin superioritate
tehnica (judo). 7. Metoda de "lupta dura" §ide exercitii
intensive, bazate pe forta pura, creata de Ichikawa
Mondaiyu - Diminutiv feminin. 8. Kami feminin al
soarelui ce detine un loc important in religia shinto .
Electrocardiograma (abr.).
9.
"A rupe", in limbajaponeza
- Bluza rustica. 10.
In beton -
" ...Uke". Evitarea oblica
a unei lovituri, spre exterior (karate).
11.
Numele (in
dialectul cantonez) al manechinului de lemn, folosit
foarte mult in antrenamentul de Wing Chun (Yan Jing
Fat). 12. Maestru de kendo (8
dan),
iaido (8
dan)
§ijodo
(1893-1984; 2 cuv.). 13. "Jodan... Uke". Blocaj diago
nal amplu, executat cu nunchaku (kobudo)- " . .Zuki".
Lovitura de pumn asemanatoare unui upercut (karate) .
Dictionar:
IMIR, DEKA, NOKI.
Costin
V
Trifan, clubul Kumade , Campina
N V Z 0 V M V
v v
l
o
w
o
l
a s v M
n,
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 69/76
BUDO
- KUNG FU MAGAZIN Nr. 6
RTE M RTI LE
R O N N
POVESTIRI DIN LUMEA ARTELOR MARJIALE
i
pagini realizate de Gaby Oancea
Drumul regasirii
Uceniculin arte martiale Su Kong era in ochii
profesorilor sai
un
neispravit.
Sau, cum spunea biitranul Jinn o nestemaHi a coroanei
lnvaluita in rahat de urs".
Un
copil plin de talente, dar care nu ducea nimic pana
Ia capat care era pornit impotriva tuturor. Dacii tatal sau nu
ar fi fericit ~ c o a l a - m a n a s t i r e cu toate cele necesare pentru trei
ani de existenta, de mult portile s-ar
fi
deschis larg tanarul
ar fi plonjat in colbul ce desena drumul pana Ia conacul tatalui
sau.
Insa
manastirea
era saraca avea
mare
nevoie de
darurile primite.
Preotii aveau insa o nemultumire. Pentru darurile
primite,
trebuiau sa
modifice caracterul
tanarului, sa-l
~ l e f u i a s c i i sa-l transforme intr-un tanar senior.
Trecuse un an
§i
nici gand de vreo schimbare.
Preotul Dai, eel care se ocupa direct de educatia lui Su
Kong facea tot ce ii statea in putinta, pentru a invinge cerbicia
tanarului . Dar orice ar fi facut, nu r e u ~ e a .
Incerca cu binele: ii arata tehnici secrete prezentate pana
atunci doar elevilor speciali, in vat a cum sa reziste in
salbiiticie, II instruia in manuirea armelor. ..
In van. Odata ce prindea tehnica sau invatatura
respectiva, Kong se scufunda in somnolenta sau apatie, nu
mai exersa, nu-l mai interesa nimic.
A
incercat
§i cu raul: 1-a
infometat
timp
de doua
saptamani, Ia pus Ia cele mai grele ru§inoase munci, ba
chiar
1 a
biitut. Kong primea totul cu d e t a ~ a r e . Daca era de
munca nu muncea, dacii era infometat rabda, dacii era biitut
nu scotea nici un sunet.
Se parea
ca
tot raul din lume se ascunsese in sufletul
acela de taniir.
Oare ce provocase acea ruptura? Ce prapastie surpase o
inima de copil.
Era cert insa ca nu o minte de preot era rae uta sa deferece
o inima impietrita.
Disperarea preotilor era mare. Trecuse eel de-al doilea
an e nu r e u ~ i s e r a nimic.
Singura speranta era sihastrul din provincia Fukien. Cel
atat de aproape de Tao.
Cand in cea de-a opta zi de a ~ t e p t a r e Dai a fost primit,
aproape ca renuntase sa mai spere. Da, biitranul
~ t i a
care este
problema sa:
"Ai
un
fiu", a spus eel atat de aproape de Tao. "Este
fiul tau pentru cii t r a i e ~ t e langa tine. Nu il conduce pe drumul
tau. Lasa-1 sa gaseasca drumul pe care ii este sortit sa mearga."
Apoi i-a fiicut semn sa iasa. Dais-a retras cu spatele,
1 a
salutat
pe sihastru, apoi a plecat spre casa.
Tot drumul s-a gandit ce a vrut sa spuna biitranul: La-
sa l sa gaseasca drumul pe care i este sortit sa mearga.
Arta razboaielor nu i se p o t r i v e ~ t e Nici in randul
ciirturarilor nu cred sa intre, ciici nu
i u b e ~ t e
caligrafia, iar
des pre preotie nici vorbii ...
Pe drumul de intoarcere a vazut Ia campie femeile
lucrand Ia campurile de orez. Doamne cum ii salta inima la
vederea acelor trupuri tinere.
a inteles. Nu un biirbat avea sa-l schimbe pe Kong ...
Cand a ajuns Ia manastire, Dai a zabovit doar o eli pita.
A maruntit vorbele in ~ o a p t a cu staretul manastirii apoi a
disparut spre satul din apropiere. De intors s-a intors cand
luna mangaia de mult matasea calda a noptii de vara.
Ce-au vorbit cei doi, ce-a fiicut Dai in sat, nimeni n-a
~ t i u t
Arata doar ca de a doua zi,
Ia
manastire a avut de lucru
o tanara r u m u ~ i c a ce-i ajuta pe preoti Ia pregatirea bucatelor.
dacii am sa
vii
spun ca toti ucenicii se ingramiideau sa fie
pedepsiti Ia corvoada serviciului la bucatarie, sunt convins ca
rna veti crede. printre ei Kong ..
Da, preotul Dai gasise calea. In mai putin de 0 saptamana
inima de piatra devenise mai umana. in
~ a s e
luni Kong era
un
flacau normal, ba observau preotii cu ingrijorare, devenise
cam moale suspina cam des. Dumnezeule, ce era de facut ,
fierul era acum o turta de orez.
De a doua zi, fata a disparut de Ia manastire. Se spunea
cii
fusese rapita de
un
grup de calareti din tinutul Kwe,
un
tinut salbatic, la mai mult de 20 de zile de mers calare. Un
tinut din care, cei ce se
aventurasera
acolo, nu se mai
intorsesera.
- Pe unde sa o iau iubiti parinti, pentru a o gasi, i-a
intrebat Kong pe preoti.
-la-o peste camp, treci peste valea Tsu
§i
vei ajunge In
pad urea de mesteceni. Acolo cred ca o vei gasi. Vocea lui Dai
era grava, insa ochii aveau o stralucire ciudata. Zambeau ochii
lui Dai ..
Tot drumul, preotii -au insotit pe Kong, supunandu-1
Ia diverse incercari. El nu §tia nimic. Credea ca este o frun za
purtata pe aripile sortii. Era impacat cu destinul.
La capatul drumului nu a gasit nimic. A pornit spre casa
manat de un singur gand. Sii-§i ia ramas bun de Ia calugari
apoi sa se desparta de viata.
Cand in poarta rrtanastirii 1 a intampinat o zeita cu chipul
cunoscut, Kong a inteles.
Acesta era drumul regasirii. Ce pierduse
el
inainte de
manastire nu era dorinta de a trai. El
n u - ~ i
gasise sufletul, iar
acum, cand avea aliituri un suflet pereche, realiza ca era
implinit atat ca luptator dar ca om. Era Ying Yang, in-
tr-un tot contopit, divers dar unitar. ·
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 70/76
RTE M RTI LE
t
if
BUDO
-
KUNG FU MAGAZIN
Nr. 26
•••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••••
- L-ai vazut pe eel care face antrenament dupa
- - _ _.__ noi, eel de la Tsu Tsu Maki Ryu. Are doua pnetene ...
© Un practicant de Tsu Tsu Maki Ryu este dus
de sotie la doctor, dupa ce fusese "zdrobit" intr-un
meci de full contact.
Doctorul cu privirea pierduta spune:
- Domnule, trebuie sa vorbesc cu sotia dumnea
voastra ...
lese luptfuorul, abia tarandu-se pe holul spitalului,
ii spune sotiei:
- Draaa cred ca am fost lovit foarte grav. Docto-
O
rul nu a vrut sa discute cu mine, dar vrea sa vorbeasca
cu tine.
Nevasta, distrusa ea, intra in cabinet.
-Stimata doamna, sotul dumneavoastra este grav
bolnav, aproape pe moarte, ii spune doctorul. Dar
exista unele sperante .. Trebuie sa-i faceti masaj din
ora in ora, nu trebuie sa piarda nici un meci de fotbal
care intereseaza. Mancarea este ea foarte impor
tanta. Doar cotlete m u ~ c h i de caprioara are voie. Iar
prietenii nu trebuie sa ii lipseasca din preajma ..
Cu o fata schimbata, nevasta llintreabl'i pe doc-
tor:
-Dar de baut nu are voie sa bea alcool, nu-i
a ~ a ?
- Ba are, cum sa nu. Doar sa nu exagereze foarte
tare. sa fie baturi fine,
a ~ a
cum ar fi trebuit sa-mi
aduceti mie ...
Nevasta iese bietul om intreabl'i:
- Ce-a zis doctorul. ..
-A zis c-o sa mori
© Doi luptatori discutau intre ei:
CONCURS NR 25
- Nu zau. Poti sa i u b e ~ t i doua femei deodata?
- Sigur. Pan a afla una -despre cealalta ..
© -
Mai baiatule, aceasta este cea mai fericita
zi din viata ta, e ~ t i campion de Tsu Tsu Maki Ryu, ii
spune tatal, cu lacrimi in ochi, fiului sau Dionisie.
- Dar tata, maine rna insor. ..
- Da fiule, tocmai de aceea, aceasta este cea mai
fericita zi din viata ta.
©
In satul Cucuieti din Deal, pentru ca Ion se
intorcea tot timpul de la antrenamentul de Tsu Tsu
Maki Ryu pe inserat satul nu era electrificat, Maria
trimite barbatul sa cumpere
0
sticla de lampa, sa
poata a ~ e z a ea masa cumsecade.
a
a ~ t e p t a t
o ora a a ~ t e p t a t doua
..
.in cele
din
unna
se intoarce Ion, cam afumat" rara sticla
de lampa.
- Bine rna Ioane, unde-i sticla?
-No,
tu Marie, nu te supara, da' la birt o spus
c
nu tin sticle de lampa, ci doar de palinca ... daca
n-o avut, am luat io ce mi-or dat.
© La cei 180 de ani ai sl ii, fondatorul stilului
Tsu Tsu Maki Ryu statea pe o banca intr-un pare se
uita dupa femeile frumoase ce se perindau prin fata
lui. Langa el se a ~ e a z a un tanar care llintreba: .
- Bine domnule, dar la varsta dumneavoastra va
mai preocupa femeile?
- Da, de preocupat rna preocupa, chestia este ca
nu mai tin minte de ce ..
CONCURS
N R
6
Daimyo-ul
a hotarat ca
daca
samuraiul nu ar fi fost destul
de bun,
seniorul 1-ar fi alungat de la inceput. Din
moment ce 1-a acceptat timp de zece ani in
serviciul sau, acum era momentul sa-l
plateasca.
In
sala de antrenament sudoarea curgea pe fruntile celor doi
prieteni
In
mod egal.
C a ~ t i g a t o r :
u r e ~ a n
Viorel Carol
Craiova
Un volum - Taiko - de Eiji Yoshikawa.
Erau aproape ca
doi
frati.
Se
pregateau pentru campionat inca
din prima zi cand
p a ~ i s e r a
in dojo.
t o t u ~ i acest ultim meci era eel mai greu.
Cei doi prieteni se infruntau in finala.
A veau aproape acelea§i ganduri. Ar fi dorit sa abandoneze,
pentru a
nu-§i
lovi prietenul, dar totodata ar
fi
dorit
sa
lupte pentru
a-§i incununa munca de atatia
ani
cu titlul de campion.
intrebare Dumneavoastra ce ati face daca ati
fi
in situatia
unuia dintre cei
doi
prieteni?
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 71/76
BUDO -
KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
•Taran Florin, e b r i ~ o a r a - Cfu-tile
solicitate
nu sunt in stoc.
• Sigartau Dan, r a ~ o v - Revista noastdi, la
nivel
national
se
difuzeaza prin Rodipet.
In
B u c u r e ~ t i o mai puteti gasi la raionul de materiale
sportive al magazinului Unirea la magazinul
Olimpic de pe strada Lipscani.
Din pacate nu avem reviste de Muay Thai.
Cred ca cea mai autorizata persoana care ·sa poate
statui in acest domeniu este dornnul Mircea Boldea,
secretarul FRAMC.
• Luca
Marins
Constantin, Piatra Neamt -
A ~ t e p t a m
comanda dumneavoastdi la telefonul
nostru (01) 780
71
54.
• Chilom Lucian, Cetate,
Nu mai avem in
stoc cartea solicitata.
• Puf Ciprian Arad - Multumim pentru
aprecieri pentru fidelitate. Din pacate numerele
din revista pe care le solicitati nu le mai avem,
tirajul respectivelor reviste fiind epuizat.
• a i t o ~ Emanuel, Baia Mare -
N u expediem
colete in sistem ramburs. Manualul solicitat nu se
mai afla in stoc.
• Schwaitzer Tiberiu, Cluj-Napoca-
Idem.
• Tamas Cristian Dorin- Idem.
•
Codreanu
Mihai
Hunedoara
-
Nu
expediem echipament in sistem ramburs.
• Vlad Nicuta, Craiova -
Idem.
• Mut Daniel, Oradea -
Multumim pentru
aprecieri. Din pacate titlurile solicitate nu mai le
avem in stoc. Bineinteles ca puteti face abonament
la revista noastra.
•
Bucur
Emil Sorin,
Constanta
-
Foarte bun
raspunsul dumneavoastra, insa la tragerea la sorti
a
i ~ i t
altcineva.
Va
mai
a ~ t e p t a m
la alte con
cursun.
• B o g l e ~ Catalin Narcis
I a ~ i
- Revista
continua sa apara, capitolul difuzare continuand
RTE
M RTI LE
insa sa fie deficitar. Toate informatiile solicitate
le gasiti in paginile revistei .
• Albu Sm.-in B r a ~ o v - 0 parte din
titlurile solicitate s-au epuizat. Cele
disponibile v-au fost expediate prin
p o ~ t a .
• Nedelea Ionut Cristian
Mioveni - lata
explicatiile solicitate:
shanzhang baihui laogong huiyin sunt
puncte meridiane vitale ale corpului uman, care
prin apasare sau lovire pot produce moartea sau
vindecarea.
Mai multe amanunte gasiti in cele doua
vo
lume publicate de domnul Liviu Tilica in
Colectia
udo
Tehnici
secrete din haolin vol. 1 11.
•
Viorel
Daneliuc Suceava
-
Stiluri
c h i n e z e ~ t i se practica in cadrul Federatiei Romane
de Arte
Martiale-
Asociatia Romana de Wushu.
Pentru informatii puteti lua legatura
cu
domnul
Petru Grindeanu, secretarul general FRAM.
• Florin Mihailescu, Sighet - Cartile epuizate
se vor retipari, in
funqie
de solicitarile sosite la
redactie. Putem sa va comunicam ca in curand se
vor reedita volumele Taekwondo de Constantin
Dimciu
Arta Razboiului
de Sun Tsu.
Volumele solicitate de dumneavoastra
nu
sunt
in planul imediat de retiparire.
• Calinciuc Dorel, B u c u r e ~ t i -
Idem.
• Dragan Florin, B u c u r e ~ t i - Ma bucur ca
v-a placut foarte mult revista noastra. Spuneti ca
este prea greu sa ajungeti la noi.
Eu sunt convins ca daca doriti cu adevarat sa
vedeti ce contine magazinul, merita sa faceti
efortul de a veni.
• Sorin Miu, a r n e ~ t i
Nu
~ t i m
daca in
o r a ~ u l
dumneavoastra se practica arte martiale
h i n e z e ~ t i
deci nici stilul betivului.
La revista va puteti bineinteles abona, daca
doriti.
• Miclea Dorin, u c u r e ~ t i -
Artele martiale
europene (boxul englezesc, boxul francez, scrima,
etc.),
au
o larga dezvoltare, dar in zilele noastre
s-au transformat efectiv in sporturi.
Artele martiale orientale, d e ~ i au
a c e e a ~ i
ten
dinta de transformare in sporturi
inca
mai
pastreaza caracterul de lupta efectiva. Exista chiar
~ c o l i
traditionale
care practica
efectiv artele
razboinice, in adevaratul sens
al
cuvantuhii.
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 72/76
ARTE-MARTIALE
.
:1ft
if
BUDO -KUNG FU MAGAZIN Nr. 26
Agenda
cu adrese
• Doriti sa practicati adevaratul
NINPO-NINJUTSU?
•
Sunteti interesati
de ~ c o l i l e
traditionale japoneze
de
JUJUTSU?
• Doriti seriozitate
profesionalism?
KARvu DoJO vine in
lntampinarea
dorintelor
dumneavoastra
prin
dojo-cho
CRISTIAN
OzoN
sub directa
coordonare a lui soke
SHOTO TANEMURA.
Relat i i Ia te lefon
92 368 76
t
I
1111111111111111
1
11111111
1111111111111111
R y o g e n R y u
H e i h o
uge i
Descoperit i frurnusetea bujutsu- lu i
j aponez
apa r t inand ~ c o l i i Ryogen Ryu
cu prornotoru l acesteia
CRIS I IAN
O Z O N
Cursuri
,
stagii
de
preg3tire,
formiiri instructori,
afilieri, examene
de
grad
in
disciplina principaliiRyogen
Ryu
Heiho
Bugei
Ia i
~ e n p o
Fonna
de luptl(cu sabia japoneza,
ce imbina clemente de
i ~ i d o - a i j u t s u
kendo-kcnjutsu.
in diScip'Uncle anexe:
JOHO (metoda de lupta cu bastonul mijlociu scurt);
KARATE
JU
KEMPO
(lllpta fara
anne);
SHIN
OBI
BUJUTSU.
SHODO (caligrafie, c ~ ~ i executare caligrafii).
K RYUK I
Te L 9 ~ 3 6 8 76
e-mail: [email protected]
IMPORTANT
....
RECLA l V I A
Orice club sau instructor de arte
martiale i ~ i pot face reclama in
paginile revistei noastre.
Incepand cu nr. 25, pentru
aparitia intr-un numar al revistei
trebuie sa
cumparati
10 reviste
(plata se face anticipat), ce vii vor fi
expediate la publicarea reclamei.
Textul publicat este in limita a
25
de
cuvinte.
Pentru spatii mai mari se platesc
tarife suplimentare 1 U S D ~ m
Introducerea de imagini este taxata
separat (5 USD o fotogratie).
Pentru informatii ne puteti contacta la
telefon (01) 780 71 54.
TAKEDARYU
MAROTO-HA
TAKEDA-RYU
TeL
4204639; 643877 6;
048646428;041679215,
Asociatia
Romana
Ashihara
Karate
Sabaki
Dojo
Practicand Asijiha,ra Karate veti
cunoa§te cel1pai c ~ m p J e x sistem
de a p a r a r ~ cu
m na
goala.
Antrenaqtentele au loc in:
B u c u r e ~ t i
•
Sc.
Gen. nr.
197 D ~ p m u l
Taberei
35) str. ObcinaMare
nr.
2
•
Sc.
Gen. 155 Sfanta Fecioara
Maria
B r a ~ o v
• Lie. LSN, str. Armoniei
nr.
6,
Grupa de initiere performanta in
sistemul competitional KOROKAI.
P l o i ~ ~ i
• Sc. Gen hr. 6
•
Gen nr. 20
B u ~ b e ~ t i J i u
•
Clubulcopiilor
§1 elevilor
~ f i { l n c h
cl}ief
A d r ~ a f i ' l : : > e j a n u - 1 dan
Pentru s t g } i ~ i i ~ r i § ll,JSCrieri ne puteti
· "l:ontacta la: ·
Tel.
u 9 ~ 2 3 p,769,
sau
E-mail:
acl.ic:[email protected]
7
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 73/76
BUDO
KUNG
FU MAGAZIN Nr. 26 t m
RTE M RTI LE
~
w ~ ~ ~ ~ h a ~ ~ c ~ ~ a r ~ u
1;
./.,I \
Antrenor
international
de
wushu
kung-fu ~ .
Director tehnic FRAM J
KOROKAI Ji,
entura neagra
Korokai
,
Pentru
informatii,
· o ~ a n i z a r e
stagii
f s,
~
Telefon: 093 306 653
v >
T EKWONDO WTF
r te mart ia le
coreene
E
,
• Initiere
performanta -1(
pentru toate varstele . .
•
Autoaparare
K O R O K A I ~
~ ~
R l ~
~ r
• Lupta in
sis tern
full contact
• u p t ~ cu
arme
• Forme pe
t ~ h
muzidi I
Constantin
Dimciu teL
94
375
798
:>
Asociatia Sportiva
RONIN
BUDOlUN
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 74/76
RTE M RTI LE
JEt
if BUDO
- KUNG FU MAGAZIN Nr 26
Ralden BUCURESTI 092-349704
Yamabush i PITESTI 4 8 ~ 2 8
Makoto
TlRGOVISTE
045-210694
Ryusuikan CONSTANTA 041·252314
S
ui
shin GALATI 036-444122
Tench
CLUJ
064448851
Y ~ m a t o k a n
C-LUNG
Mold.
030-313$07
Hagakure TIMISOARA 056·214029
Salori TR. SEVERIN 052-338261
Kotora SLATINA 0 4 9 - 4 2 ~ 9 3 3
Tetsuzan BACAU
T O U R I S M ~
MAta
1
SIA
Stagiu
de initiere
cu RABAN 7
Dan
detalii, antrenamente : tel. 092-349704
Kosho
Shorei Ryu
KENPO
Karate & Kobudo
• vechile KATA din Okinawa cu aplicatii
- eficadta.te prin rafinament tehnic
- tehnici
de amle - KOOUOO
stagii, formari instructori
1
afiHeri
C. Laiber, 2 Dan
. vechilc traditH martlaln ale unoi
scoli autentice
- o intoarcere Ia sursa AIKIDO-ului
si JUJUTSU-lui
-fonnari instructor[. $\agli.
afilleri
lnstr. $ef
pl
ROMANIA :
Sensei
Cristian Laiber
4 Dan Aikijutsu, 1
Dan
aida
T KED RYU
KYOKUSHIN
KARATE
Sa/a de sport a
colii
nr. 123, comuna Jilava, oseaua Giurgiului
nr.
266 (luni,
miercuri, vineri - orele 19-22).
Antrenor: FLORIAN TOADER- 2 Dan Kyokushin
INTERNATIONAL SENDO
RYv KARATE
Do
FEDERATION
Sake Emeric
Arus-
tel: (718)
721
7598; Pentru Romania: Bartis
Emoke-
comuna
Baciu nr. 266, jud Cluj, tel. 064 260 140 sau 064 135 741.
YAMATOKAI
Instructor Popescu Adrian - 3 dan jujutsu. lnitiere, performan{a, competifii
copii
i adulti
Sa/a Flaros (Timpuri noi) tel. 330 5037
KYOKUSHIN KARATE
SALA
vESPORTLux-
Calea Victoriei nr. 52, sector
I. Program: mar{i, jo i - ore/e 19'
0
-21
°
Samb{Jffj -
Orefe 1; 3°
-
14
30
Antrenor Mircea Marin - 1
dan
Kyokushin Tel. 780 40 00
TAEKWONDO WTF
fnscrieri
Ia
sala Km. 0 (zona PiaJa Unirii)
In
zilele de marfi
orele 18:00
sau
sala de sport a c/ubului UMEB
In
zi/ele de
Zuni
vineri- 16:30
Antreno
r:
Vlad Voicu 3
dan
WTF
lNSTRl . JCTOR:
SOV I \R BOGDi
\N
2 01\N)
· ~
1 ~ 6 4 3 ·
87 7
Cristian Ozo
n
centurii neagrii Korokai
Stagii
de
pregatire perfeqionare
- tel. 092 368 176
MIRCI A UNGURI AN 5 DAN SHOTOKA N
C : L U B
CURSURI
Luni, Vineri - 18:00 . 19:30
•
U N I V E R S I T A T ~ ~
.
ECOLOGICA
BUCURESTI
FACULTATEA DE EDUC: TIE ~ sc Gen nr 100 - B-dul
nneretului
B d u / : ~ : ~ : . : : : ~ ~ ~ 2 · ~ K R TE
E ~ ~ : ; : ~
~
A S ELECTRIC
admitere
(verificarea apti
tudinilor motrice)
In
perioada
15-17
iulie 2000,
inclusiv Ia
disciplina
arte marJiale
Organizeaza cursuri de
Kyokushin Karate
Kyokushin Budo Kai ,
initiere performanta Ia:
C.S.S. Nr. 2
B-dul Ferdinand nr. 128.
Program:
1uni miercuri, vineri
orele 19:00-21:00
Instructor:
Daniel Constantinescu
Telefon: 094 23.0 818
7/23/2019 Budo Arte Martiale Nr.26
http://slidepdf.com/reader/full/budo-arte-martiale-nr26 75/76
. .
Garell PoliGraphis -
. . •. _ - _. · .. • .
:
- --- = · ... __ - • . :::. -- . .
·
- · - . . . - . -