broszura - budownictwo ro

Reduceţi efortulInformatii pentru lucratori in sectorul constructii

Campania europeană de informare şi control

Manipularea Manuală a Maselor 2008

www.handlingloads.eu

C A M PA N I A E U R O P E A N Ă D E I N F O R M A R E Ş I C O N T R O L2

C U P R I N S

Cuprins

1. De ce trebuie să ne preocupe manipularea manuală? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 3

2. Obiectivele campaniei şi publicul-ţintă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 5

3. Cerinţe legale . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 8

4. Ce părţi ale corpului pot fi afectate în urma manipulării

manuale a maselor? . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . .10

5. Riscuri legate de manipularea manuală a maselor (MMM) . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 13

5.1 Factori de risc generaţi de modul de îndeplinire a sarcinilor de muncă . . . . . . . . . . . . . . 14

5.2 Factori de risc legaţi de tipul masei manipulate . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 17

5.3 Factori de risc legaţi de caracterul mediului de muncă . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 19

5.4 Factori de risc legaţi de caracteristicile individuale ale fiecărui lucrător . . . . . . . . . . . . . . 20

6. Activităţi de prevenire . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

6.1 Eliminarea riscului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 21

6.2 Reducerea riscului . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 23

6.3 Evaluarea periodică a riscurilor . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 27

7. Evaluarea riscurilor profesionale – rezumat . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . . 28

8. Ministry of Labour, Family and Equal Opportunites Labour Inspection . . . . . . . 29

www.inspectmun.ro

3M A N I P U L A R E A M A N U A L Ă A M A S E L O R 2 0 0 8

1 . D E C E T R E B U I E S Ă N E P R E O C U P E M A N I P U L A R E A M A N U A L Ă ?

1. De ce trebuie să ne preocupe manipularea manuală?

Nu vă împovăraţi spatele!

În Uniunea Europeană, 24% dintre lucrători au declarat că suferă de dureri de spate iar

22% acuză dureri musculare. În noile State Membre ponderea acestor afecţiuni este chiar

mai mare, ajungând la 39% şi respectiv 36%. În UE, jumătate din pensionările anticipate

sunt cauzate de modificări patologice ale coloanei vertebrale. În plus, 15% dintre cazurile

de incapacitate temporară de muncă au legătură cu afecţiunile spatelui. Aceste afecţiuni

reprezintă una dintre principalele cauze ale absenţei de la lucru în mai toate Statele

Membre ale UE. Pe lângă faptul că ele pot provoca lucrătorilor suferinţe, incapacitate

temporară de muncă şi pierderi financiare, aceste afecţiuni pot genera şi costuri ridicate

pentru angajatori şi pentru economia naţională1.

Potrivit statisticilor europene, 62% din lucrătorii din UE27 (cele 27 de state

membre ale Uniunii Europene) sunt expuşi la mişcări repetitive ale mâinilor şi

braţelor timp de un sfert sau mai mult din durata programului de lucru, 46%

sunt expuşi la poziţii de lucru dureroase sau obositoare şi 35% la purtarea sau

deplasarea maselor (greutăţilor) mari.

Costuri pentru lucrător:

înrăutăţirea stării de sănătate,

eficienţă mai scăzută şi o calitate mai slabă a muncii – posibilitatea pierderii

locului de muncă,

o ameninţare pentru situaţia materială a lucrătorului şi a familiei sale,

suferinţă – durerile permanente reduc pofta de viaţă,

invaliditate – stigmatizare şi sentimentul de a fi o povară pentru angajator, familie şi societate,

izolare socială.

1 Studiu european privind condiţiile de muncă, Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi

de muncă, 2005

4

1 . D E C E T R E B U I E S Ă N E P R E O C U P E M A N I P U L A R E A M A N U A L Ă ?

Costuri pentru angajator:

eficienţă mai scăzută şi o calitate mai slabă a muncii lucrătorilor afectaţi,

absenţa lucrătorilor de la muncă,

concedii medicale,

probleme organizatorice – lipsa personalului calificat,

instruirea noului personal,

accidente de muncă,

pierderea timpului = pierderea profiturilor.

Costuri pentru economia naţională (costuri sociale):

îngrijire medicală suplimentară pentru lucrătorii afectaţi,

compensaţii pentru accidente de muncă,

pensii sau alte ajutoare sociale ca urmare a invalidităţii şi a bolilor profesionale,

pierderea lucrătorilor capabili, calificaţi

– pierderea potenţialului acestora, a cunoştinţelor, a abilităţilor profesionale

– aşa-numita întrerupere a coeziunii sociale,

reabilitarea profesională a persoanelor invalide.

Se estimează că, pentru economia naţională, costul total se ridică la 0,5% - 2% din PIB.

C A M PA N I A E U R O P E A N Ă D E I N F O R M A R E Ş I C O N T R O L

5

2 . O B I E C T I V E L E C A M PA N I E I Ş I P U B L I C U L Ţ I N TĂ

2. Obiectivele campaniei şi publicul ţintă

Încurajarea schimbărilor în comportamentul lucrătorilor şi stimularea angajatorilor

de a întreprinde acţiuni care să protejeze sănătatea lucrătorilor, adică promovarea

cu succes a securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) poate avea o importanţă covârşitoare

asupra rezultatelor economice ale întreprinderilor, precum şi pentru dezvoltarea

societăţii. Modalitatea de bază de a preveni cu succes riscul profesional este de

a implementa soluţii în vederea îmbunătăţirii SSM prin reglementări juridice eficace,

coerente şi cuprinzătoare. În concordanţă cu priorităţile Comisiei Europene incluse

în Strategia comunitară 2007-2012 privind securitatea şi sănătatea în muncă, soluţiile

se concentrează, în acest caz, asupra prevenirii afecţiunilor musculo-scheletice (AMS)

şi a vătămărilor care apar în procesul de muncă. Comitetul Înalţilor Responsabili cu

Inspecţia Muncii (en.: SLIC) promovează implementarea corectă şi consecventă

a legislaţiei comunitare referitoare la SSM şi, de asemenea, analizează aspectele practice

care ies la iveală când este monitorizată aplicarea legislaţiei în domeniu.

Pentru a sprijini campania SLIC de anul acesta, am elaborat o broşură pe problema

manipulării manuale a maselor.

Ea se adresează atât lucrătorilor, cât şi angajatorilor din sectorul construcţii şi conţine

exemple de bune practici care vor înlesni crearea unei culturi de prevenire.

Obiectivele sunt următoarele:

realizarea unei mai bune aplicări a Directivei europene 90/269/CEE, pentru

a reduce problemele legate de AMS în diversele ţări membre ale UE;

conştientizarea angajatorilor şi lucrătorilor cu privire la riscurile legate de

manipularea manuală a maselor şi la măsurile de prevenire corespunzătoare;

promovarea unui schimb cultural în ceea ce priveşte abordarea riscurilor legate

de manipularea manuală mai degrabă prin tratarea problemelor la sursă decât

prin concentrarea asupra modului în care muncesc oamenii.

M A N I P U L A R E A M A N U A L Ă A M A S E L O R 2 0 0 8

6


Rezultatele campaniei trebuie să includă nu numai conştientizarea lucrătorilor şi

a angajatorilor cu privire la pericolele legate de manipularea manuală a maselor, ci şi

o schimbare pe termen lung în deprinderile de muncă ale acestora, respectiv în modul

în care munca este planificată, organizată şi realizată. Manipularea manuală a maselor

trebuie eliminată oriunde acest lucru este posibil. Ea poate şi trebuie să fie eliminată, de

ex., prin utilizarea de dispozitive mecanice, prin recurgerea la soluţii organizatorice pentru

depozitarea bunurilor etc. Dacă este absolut necesar ca masele/sarcinile să fie manipulate

manual, munca trebuie realizată în condiţii de siguranţă pentru sănătatea lucrătorului,

în conformitate cu cerinţele ergonomice.

Evitaţi, reduceţi, reorganizaţi

În 2008, campania europeană de informare şi control se va concentra asupra sectoarelor

comerţ şi construcţii şi continuă campania de anul trecut. Lărgirea orizontului campaniei

la mai multe întreprinderi va permite cu siguranţă o mai bună implementare a celor mai

bune practici. Activităţile campaniei sunt coordonate cu Campania europeană de evaluare a

riscurilor condusă de Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă de la Bilbao.2.

Sectorul construcţii a fost ales drept ţintă a campaniei din mai multe motive:

cele mai multe dintre problemele de sănătate pe care le acuză lucrătorii sunt asociate

cu durerile de spate şi durerile musculare,

prezintă cel mai scăzut nivel posibil de autonomie în muncă (lucrătorul nu poate

influenţa organizarea muncii, alegerea sau schimbarea sarcinilor îndeplinite, ritmul

muncii şi intervalele, precum şi metodele de lucru).3

2 Agenţia Europeană pentru Securitate şi Sănătate în Muncă (EU-OSHA) a elaborat o campanie de informare menită să sporească

gradul de conştientizare asupra importanţei evaluării riscurilor în toate statele membre ale UE şi nu numai. Campania Locuri de

Muncă Sănătoase arată că evaluarea riscurilor reprezintă cheia pentru reducerea numărului de accidente de muncă şi îmbolnăviri

profesionale. Campania încurajează întreprinderile să-şi realizeze propria evaluare, implicând pe toată lumea de la locul de muncă

şi promovează bune practici care pot fi adaptate la alte locuri de muncă. Susţinută de Preşedinţia, Parlamentul, Comisia UE şi de

partenerii sociali, campania se desfăşoară pentru prima dată pe o perioadă de doi ani (2008/2009).

Mai multe informaţii legate de campanie găsiţi la http://hw.osha.europa.eu

Mai multe informaţii legate de evaluarea riscurilor găsiţi la http://osha.europa.eu/topics/riskassessment

3 Studiu european privind condiţiile de muncă, Fundaţia europeană pentru îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă şi de muncă, 2005


7


Tema campaniei este „manipularea manuală a maselor” (MMM), iar prin aceasta

se înţelege orice tip de transport sau susţinere a unei mase (sarcini, greutăţi,

încărcături) de către unul ori mai mulţi lucrători, inclusiv ridicarea, aşezarea,

împingerea, tragerea, purtarea sau deplasarea unei mase, care, datorită

caracteristicilor acesteia sau condiţiilor ergonomice necorespunzătoare,

prezintă riscuri pentru lucrători, în special de afecţiuni dorsolombare4.

4 Defi niţia derivă din Directiva Consiliului 90/269/CEE privind cerinţele minime de securitate şi sănătate pentru mani-

pularea manuală a maselor care prezintă riscuri pentru lucrători, în special dorsolombare (JOCE L156, 21.6.1990, p.9).

Directiva a fost transpusă prin HG nr. 1051/2006,(v. art.4).


8

3 . C E R I N Ţ E L E G A L E

3. Cerinţe legale

Această frecvenţă a AMS poate fi redusă prin organizarea şi îndeplinirea sarcinilor de

muncă potrivit legii. Principalele direcţii de îmbunătăţire a securităţii şi protecţiei sănătăţii

lucrătorilor în muncă sunt cuprinse în Directiva cadru 89/391/CEE5.

Aceasta atrage atenţia asupra faptului că o mai bună securitate, îmbunătăţirea igienei şi

protecţia sănătăţii lucrătorilor în muncă reprezintă un obiectiv care nu ar trebui abordat

doar din considerente economice. Angajatorii trebuie să fie informaţi cu privire la cele

mai recente progrese ştiinţifice şi tehnologice despre proiectarea locurilor de muncă,

echipamentele şi sistemele de muncă, în funcţie de nivelurile riscurilor aferente.

Directiva implementează 9 principii de prevenire a riscurilor profesionale:

evitarea riscurilor,

evaluarea riscurilor care nu pot fi evitate,

combaterea riscurilor la sursă,

adaptarea muncii la om,

adaptarea la progresul tehnic,

înlocuirea pericolelor cu non-pericole sau cu pericole mai mici,

dezvoltarea unei politici de prevenire coerente care să cuprindă tehnologiile,

organizarea muncii, condiţiile de muncă, relaţiile sociale şi influenţa factorilor din

mediul de muncă,

adoptarea prioritară a măsurilor de protecţie colectivă faţă de cele de protecţie

individuală,

furnizarea de instrucţiuni corespunzătoare lucrătorilor.

4 Directiva Consiliului 89/391/CEE privind introducerea de măsuri pentru promovarea îmbunătăţirii securităţii şi sănătăţii

lucrătorilor la locul de muncă (JOCE L183, 29.6.1989): a fost transpusă în Legea 319/2006.


9

3 . C E R I N Ţ E L E G A L E

Cerinţele minime legate de manipularea manuală a maselor sunt specificate în Directiva

90/269/CEE. Potrivit acesteia, angajatorul trebuie să evite necesitatea manipulării manuale

a maselor de către lucrători (art. 3). În cazurile în care nu se poate evita activitatea de

manipulare manuală a maselor de către lucrători, angajatorul este obligat:

– să evalueze riscul,

– să întreprindă acţiuni de remediere pentru a reduce riscul,

– să asigure măsuri tehnice specifice locului de muncă,

– să îi informeze şi să îi instruiască pe lucrători cu privire la metodele de muncă sigure.


1 0

4 . CE PĂRŢI ALE CORPULUI POT FI AFECTATE ÎN URMA MANIPULĂRII MANUALE A MASELOR?

4. Ce părţi ale corpului pot fi afectate în urma manipulării manuale a maselor?

AMS care apar în urma manipulării manuale a maselor pot afecta spatele, membrele

superioare şi inferioare. Totuşi, această broşură se va concentra asupra coloanei vertebrale,

în concordanţă cu prevederile Directivei 90/269/CEE.

Îndeplinirea sarcinilor de muncă legate de manipularea manuală a maselor,

cum ar fi ridicare, împingere sau tragere poate avea drept rezultat vătămarea

dureroasă a coloanei vertebrale, pentru care sunt responsabili următorii factori:

factori umani – de ex. vârsta, sexul, condiţia fizică,

factori legaţi de încordarea fizică pe care o presupune munca – de ex. frecvenţa

activităţilor repetate de ridicare, purtare ş.a.m.d., manipulare statică,

factori organizatorici – de ex. managementul sistemelor de muncă,

cum ar fi ridicarea în echipă.

Din ce este compusă coloana vertebrală?

Coloana vertebrală este alcătuită din 33 de vertebre (7 vertebre cervicale, 12 vertebre

toracice, 5 vertebre lombare, 5 vertebre sacrale, 4 coccigiene) şi 24 de discuri

intervertebrale. Ea formează un fel de schelărie pentru corp şi locul unde se fixează

muşchii, tendoanele şi ligamentele. De asemenea, coloana asigură o flexibilitate

adecvată, înlesnind mobilitatea. Măduva spinării (adăpostită în canalul vertebral) şi

nervii măduvei, care sunt parte a sistemului nervos, permit mobilitatea şi transferul de

informaţii înspre şi dinspre creier.


11


Discurile intervertebrale au o mare importanţă, datorită funcţiilor lor:

amortizează şocurile: un disc, care poate fi comparat cu o anvelopă umflată,

absoarbe variaţiile de presiune,

asigură mobilitatea: discul permite aplecarea, întoarcerea, îndoirea spatelui.


1 2


Discul intervertebral poate îndeplini toate aceste funcţii datorită construcţiei sale specifice.

El constă dintr-un nucleu, care este o substanţă gelatinoasă, înconjurat de un inel. Acest inel

este format dintr-o reţea de fibre care se intersectează şi menţine nucleul în poziţie centrală

sau îi schimbă unghiul rezultat din contractarea şi dilatarea părţilor lui înspre măduva

spinării.

Discul intervertebral are foarte puţine celule nervoase şi nu are vase de sânge.

Acesta este motivul pentru care hrănirea lui (furnizarea de substanţe vitale şi eliminarea

toxinelor) se realizează prin mişcare.


1 3

5 . R I S C U R I L E G AT E D E M A N I P U L A R E A M A N U A L Ă A M A S E L O R

5. Riscuri legate de manipularea manuală a maselor

Afecţiunile dorsolombare sunt o consecinţă a modului necorespunzător de îndeplinire

a sarcinilor de muncă. Aceste afecţiuni sunt rezultatul manipulării unor mase grele şi foarte

grele şi al neutilizării dispozitivelor mecanice pentru a evita şi reduce la minim riscurile

legate de manipularea manuală a maselor. Conştientizarea acestor pericole reprezintă

o primă condiţie pentru adoptarea unor atitudini, comportamente şi acţiuni adecvate.

Evaluarea riscurilor profesionale trebuie să identifice pericolele şi să conducă la dezvoltarea

şi implementarea de măsuri de prevenire. Realizarea adecvată a evaluării de risc poate

reduce semnificativ riscul profesional şi poate conduce la scăderea numărului de accidente

de muncă şi a efectelor negative asupra sănătăţii lucrătorilor pe termen lung. Evaluarea

periodică a riscurilor trebuie să garanteze o îmbunătăţire permanentă a condiţiilor

de muncă. Deoarece evaluarea riscurilor profesionale constituie un element-cheie al

managementului muncii sigure şi sănătoase, în procesul evaluării trebuie implicaţi

lucrătorii şi angajatorii, precum şi coordonatorii în materie de SSM.

Evaluarea riscurilor este un proces cu mai multe etape, ilustrat în schema

de mai jos:

A. identificarea riscurilor asociate manipulării manuale a maselor, prin:

monitorizarea procesului de muncă,

colectarea de informaţii privind modul în care se efectuează sarcinile de

muncă, echipamentul disponibil la postul de lucru etc.

B. activităţi de prevenire în vederea eliminării operaţiunilor de manipulare

manuală a maselor sau a reducerii riscurilor asociate lor

C. evaluare periodică a riscurilor


1 4


Un element-cheie în procesul evaluării riscurilor îl constituie identificarea pericolelor,

şi anume a acelor factori de risc care pot provoca AMS. O definire corectă şi

cuprinzătoare a riscurilor va conduce la stabilirea nivelului de protecţie a sănătăţii

şi securităţii lucrătorilor.

Mai jos veţi găsi câteva exemple de factori de risc, grupaţi în funcţie de caracteristicile lor,

la care sunt (de obicei) expuşi lucrătorii din sectorul construcţii.

5.1 Factori de risc generaţi de modul de îndeplinire a sarcinilor de muncă

Din perspectiva suprasolicitării discurilor intervertebrale şi a ligamentelor, poziţia cel mai

puţin periculoasă a corpului este cea în picioare, pentru că astfel discurile şi ligamentele

sunt solicitate în mod egal. Fiecare dintre activităţile prezentate mai jos, când sunt repetate

de prea multe ori sau pe perioade lungi de timp (o poziţie ortostatică), poate fi periculoasă

pentru sănătate, în special pentru zona dorsolombară a coloanei vertebrale.


1 5


Aplecarea înainte (cu spatele încovoiat)

Lucrul în această poziţie determină contractarea părţii din faţă a discului intervertebral

şi dilatarea părţii din spate (mai subţire) a discului, putând conduce la vătămarea lui.

Un ritm excesiv în activităţile care presupun aplecare implică expunerea la acelaşi tip

de riscuri, ca urmare a întinderii ligamentelor posterioare.

Răsucirea într-o parte concomitent cu aplecarea înainte

Cel mai mare risc pentru discuri şi ligamente este determinat de executarea muncii prin

răsucirea şi aplecarea simultană a corpului. Această mişcare poate provoca vătămarea

discului, ca urmare a contractării simultane a discului în faţă şi lateral, precum şi a dilatării

părţilor opuse.


1 6


Purtarea masei pe umăr şi aplecarea, în acelaşi timp, a corpului în spate sau înapoi

Un pericol pentru discurile intervertebrale în timpul executării muncii în acest fel constă

în contractarea părţilor posterioare, precum şi în solicitarea, în cadrul acestui proces, a

articulaţiilor din spatele discurilor. Mai mult, la fel ca la cele două poziţii ilustrate mai sus,

aceasta implică aşa-numitul „efect al mecanismului cu pârghii”. Aceste poziţii determină

creşterea presiunii asupra discului intervertebral în timp ce se măreşte distanţa dintre corp

şi sarcina manipulată (purtată). Cu cât este mai mare distanţa dintre corp şi masa/sarcina

purtată (având aceeaşi greutate), cu atât mai lung este braţul forţei de contractare, ceea ce

conduce la o creştere a presiunii asupra discurilor.

Poziţia ghemuit (cu spatele încovoiat)

În timpul executării sarcinii de muncă în această poziţie, mai cu seamă pentru o

perioadă mai lungă de timp, fără un echipament de protecţie adecvat, şi alternat cu

perioade de odihnă într-o altă poziţie, o greutate considerabilă este plasată nu numai

pe articulaţii, dar şi pe muşchi şi piept. Este de preferat ca masa/greutatea să fie ridicată

din poziţia în genunchi/ghemuit prin sprijinire pe muşchii femurali; totuşi, trebuie să

nu uităm să îndoim genunchii la un unghi mai mic de 900.


1 7


5.2 Factori de risc legaţi de tipul masei manipulate

Greutatea prea mare a masei/sarcinii

Greutatea prea mare a unei mase şi care depăşeşte capacitatea umană poate

reprezenta un risc grav pentru sănătate. Prevederile europene nu stipulează în mod

explicit valorile admise ale greutăţii maselor care pot fi transportate în siguranţă.

Un bun indicator se poate dovedi a fi modelul elaborat de organismul de inspecţia

muncii din Marea Britanie (HSE). Pentru a determina greutatea masei care poate

fi transportată fără ca aceasta să provoace efecte nedorite asupra sănătăţii, este

recomandabil să se ia în considerare nu numai greutatea, ci şi frecvenţa sarcinilor,

distanţa la care urmează să fie transportată o masă, volumul ei, deoarece toate

acestea pot influenţa decizia privind riscul acţiunii. Poate că este necesară

o diminuare a greutăţilor, de exemplu prin divizarea masei/încărcăturii în mai

multe părţi, acolo unde acest lucru este posibil, ori prin utilizarea de echipamente

mecanice pentru a uşura povara. (Informaţii suplimentare sunt disponibile pe:

www.handlingloads.eu).


1 8


(In)stabilitatea masei

O masă/sarcină instabilă poate provoca răsucirea corpului unui lucrător sau aplecarea

(într-o parte): ea poate, de asemenea, determina brusc nevoia lucrătorului de a-şi schimba

poziţia corpului sau de a se mişca, pentru a-şi păstra echilibrul. Consecinţele, legate de pericolul

de cădere, de exemplu, sunt evidente. Mai mult, instabilitatea masei/încărcăturii poate avea

efecte negative atât asupra sistemului muscular, cât şi asupra celui osos, conducând la o degradare

considerabilă şi inegală a muşchilor şi oaselor. Discurile şi ligamentele pot fi expuse vătămărilor

mai ales atunci când distanţa dintre sarcina de ridicat şi trunchiul operatorului este mare.

În funcţie de poziţia încărcăturii faţă de corp, se schimbă sarcina la

care este supus sistemul muscularo-osos. Acest lucru este influenţat

şi de condiţiile exterioare (de exemplu rezultate din caracteristicile

mediului de lucru sau ale încărcăturii), de frecvenţa deplasării şi de

predispoziţia lucrătorului. De aceea, poate va fi necesar să se reducă

greutatea încărcăturii faţă de cea indicată aici ca optimă – 25 kg.

Elaborat pe baza datelor HSE.

10 kg 5 kg

20 kg 10 kg

25 kg 20 kg

20 kg 10 kg

10 kg 5 kg


Dacă masa este prea mare

Dacă masa/sarcina este prea mare pentru a fi transportată corespunzător (adică, pe cât

posibil, cât mai aproape de corp) pot apărea AMS şi acestea pot determina în special

deformarea gravă a discurilor şi a ligamentelor intervertebrale. De asemenea, aceasta

poate necesita o forţă mai mare. În cazul în care mărimea sarcinii nu este adecvată

lăţimii sau înălţimii spaţiilor prin care se transportă şi dacă aceasta împiedică

vizibilitatea, apare un risc suplimentar de coliziune sau de cădere.

1 9


Masa voluminoasă

Absenţa mânerelor de prindere se poate dovedi periculoasă, întrucât încărcătura poate

aluneca din mâini, iar după aceea, dacă marginile sunt ascuţite şi conţinutul periculos,

acest lucru poate determina vătămări grave.

5.3 Factori de risc legaţi de caracterul mediului de muncă

Lipsa spaţiului suficient pentru realizarea activităţilor

(pe verticală şi pe orizontală)

Structura spaţială a locului de muncă determină poziţia aleasă de lucrător.

Dacă nu există spaţiu suficient pentru deplasarea masei, pentru a-şi realiza sarcina

de muncă, lucrătorul va adopta o poziţie forţată care poate afecta zona lombară

a spatelui.

Suprafaţă alunecoasă, denivelată

Deplasarea masei/încărcăturii pe o suprafaţă denivelată, precum şi pe una alunecoasă

(în special pe şantierele de construcţii), poate determina riscul de accidentare.

Distanţă de transport prea lungă

Dacă distanţa pe care trebuie transportată sarcina/greutatea este prea lungă, oboseala

poate apărea mai devreme, în special ca urmare lucrului de durată într-o anumită poziţie

atunci când se manipulează sarcini/încărcături.

Temperatură prea ridicată sau prea scăzută a mediului de muncă, iluminat şi

alte condiţii de mediu necorespunzătoare

Temperatura mediului de muncă poate influenţa producerea de situaţii periculoase.

O temperatură prea ridicată poate determina transpiraţia abundentă a palmelor care, la

rândul ei, creează dificultăţi la prinderea masei/încărcăturii, fiind necesară o forţă mai mare

pentru susţinerea acesteia.


2 0


Totuşi, o temperatură prea scăzută duce la rigidizarea (amorţirea) mâinilor, care determină,

de asemenea, dificultăţi la prinderea încărcăturii.

Un iluminat insuficient poate determina dificultăţi în vizualizarea traseului de transport al

greutăţii, ceea ce poate provoca accidente. Printre alţi factori se numără vibraţiile mecanice,

nivelurile mari de praf şi zgomot.

5.4 Factori de risc legaţi de caracteristicile individuale ale fiecărui lucrător

Acest grup de factori creşte riscul afecţiunilor musculo-scheletice (AMS)

şi cuprinde:

a) capacitate fizică redusă a lucrătorilor ca urmare a stării lor de sănătate, incluzând,

de exemplu, afecţiuni deja instalate ale sistemului de mobilitate, condiţie fizică

precară din lipsă de activitate fizică, vârsta – capacitatea de a ridica mase/greutăţi

este mai mică atât în cazul tinerilor, cât şi în cel al persoanelor în vârstă;

b) lipsa unei pregătiri adecvate pentru realizarea activităţilor de manipulare

manuală – care rezultă din faptul că lucrătorii nu au fost instruiţi cu privire

la tehnicile de manipulare în siguranţă a sarcinilor/greutăţilor, nu se utilizează

dispozitive pentru manipulare, organizarea muncii se dovedeşte a fi

necorespunzătoare;

c) efort care determină tensiune musculară permanentă – creşterea presiunii pe

discurile intervertebrale care afectează funcţionarea corespunzătoare a acestora,

conducând, în consecinţă, la vătămări.


2 1

6 . A C T I V I TĂŢ I D E P R E V E N I R E

6. Activităţi de prevenire

După ce au fost identificate cu atenţie riscurile, este foarte important să se decidă şi să se

aducă îmbunătăţiri pentru a evita sau reduce la minim aceste riscuri. Aplicarea unor măsuri

eficace va reduce afecţiunile dorsolombare ale lucrătorilor.

Măsurile de prevenire pot fi grupate potrivit obiectivelor stabilite de Directiva cadru şi de cele

9 principii de prevenire a riscurilor profesionale (pag 8 de mai jos), ori potrivit domeniilor

de activitate legate de planificarea, organizarea locurilor de muncă şi a muncii, precum şi de

promovarea sănătăţii în muncă.

6.1 Eliminarea risculuiCea mai eficientă metodă de reducere a AMS este evitarea manipulării manuale a maselor.

Astfel de activităţi necesită mecanizarea sau automatizarea sarcinilor care pot să implice

activităţi de manipulare manuală, deoarece necesitatea de a utiliza echipament de muncă,

de exemplu utilaje de ridicare (macarale), poate creşte costul organizării locului de muncă.

Totuşi, acest cost crescut poate fi compensat prin reducerea timpului necesar, scăderea

costurilor salariale aferente perioadelor de concedii medicale ale lucrătorilor, iar condiţiile

de muncă şi imaginea întreprinderii vor fi îmbunătăţite. Utilizarea utilajelor de ridicare

constituie un exemplu de bună practică.

Pentru deplasarea

materialelor de

construcţie (de exemplu

a bordurilor şi pavajului

trotuarului) se pot folosi

alternativ dispozitive de

prindere sau hidraulice

montate pe macara.


2 2


Executarea unor săpături pe suprafeţe mari cu ajutorul excavatorului

grăbeşte realizarea investiţiei. În anumite condiţii (de exemplu în

apropierea unor instalaţii subterane) acest lucru nu este posibil. În aceste

situaţii trebuie avute în vedere principiile ergonomice care diminuează

dificultăţile datorate spaţiului restrâns sau repetabilităţii aruncării

materialului săpat.

Pentru deplasarea încărcăturilor cu o greutate mare sau la o înălţime mare utile sunt utilajele

de ridicat prevăzute cu capete în formă de furcă.

Pentru transportul pe verticală

a persoanelor, materialelor de

construcţie sau a echipamentului

auxiliar poate fi folosit liftul electric

montat pe peretele exterior al clădirii

aflate în construcţie sau reparaţie.

Nu presupune un efort financiar

considerabil, în schimb elimină total

necesitatea de a urca materialele pe

scări la etajele superioare.


2 3


6.2 Reducerea riscului

Anumite activităţi de MMM nu pot fi evitate. În aceste condiţii, pentru a reduce riscul de

vătămare, trebuie aplicate măsuri tehnice sau/şi organizatorice. Măsurile tehnice includ

utilizarea de benzi transportoare, cărucioare, elevatoare, sisteme de ridicare pe bază

de vacuum, unelte (dispozitive de prindere). Măsurile organizatorice pot să cuprindă

modificarea metodelor de lucru sau a succesiunii activităţilor, distribuirea bunurilor în

ambalaje mai uşor de mânuit, o alternanţă optimă între perioadele de lucru şi cele de

repaus. În continuare sunt prezentate câteva soluţii tehnice şi organizatorice.

Reducerea surselor de pericol

O nouă abordare a securităţii în muncă presupune eliminarea pericolului încă din faza

de planificare şi proiectare a locului de muncă. Ca exemplu, se poate menţiona

distribuirea unor produse în ambalaje uşor de mânuit, de pildă de cca. 25 kg (ciment,

plăci) sau punerea lor în ambalaje comune, adaptate la dimensiunea mijloacelor

de transport disponibile.

50 kg25 kg

25 kg

kg00 k0 k


2 4


Adaptarea locului de muncă la necesităţile lucrătorului

Locurile de muncă trebuie echipate cu unelte şi echipamente proiectate ergonomic.

Amenajarea unui loc de muncă trebuie adaptată la sarcinile de muncă pe care le are de

îndeplinit lucrătorul. În cazul în care măsurile de protecţie colectivă sunt imposibil de aplicat,

se va recurge la măsuri de protecţie individuală.

Aplicarea de soluţii şi tehnologii noi

Graba şi efortul conduc la utilizarea unor metode şi tehnologii de lucru periculoase care nu

respectă reglementările în vigoare şi pot provoca vătămări.

Utilizarea de dispozitive ajutătoare pentru manipulare în cadrul operaţiunilor de transportare

a bunurilor/produselor grele sau foarte grele (de ex.: panouri de geam, dale de piatră) reduce

riscul de îmbolnăvire sau de producere a accidentului. Astfel de activităţi de muncă pot

implica utilizarea de sisteme de ridicare pe bază de vid, dispozitive speciale de prindere.

Protecţia genunchilor în timpul

lucrărilor de pavare.

Pentru deplasarea unor

materiale mai mici se pot

folosi dispozitive manuale de

prindere şi ventuze.


2 5


Înlocuirea aspectelor periculoase ale muncii cu unele mai sigure

Apariţia şi acumularea oboselii la un lucrător fac parte din aspectele periculoase ale

muncii. O metodă de bază pentru prevenirea acestui fenomen este prevederea unor

pauze adecvate la locul de muncă. Situaţia optimă este când lucrătorul îşi poate stabili

singur ritmul de lucru şi poate lua pauză atunci când se simte obosit. Totuşi, acest lucru

nu este întotdeauna posibil, de exemplu, în timpul operaţiunii de ridicare cu ajutorul

dispozitivelor speciale. Atunci când se determină mărimea pauzelor de lucru, trebuie

avute în vedere următoarele:

se recomandă prevederea unor pauze de lucru suplimentare, dacă există un factor de

încordare de o intensitate ce depăşeşte media,

cu cât activitatea este mai solicitantă şi mai stresantă, cu atât mai devreme ar trebui

prevăzută prima pauză,

Folosirea dispozitivelor auxiliare (graifăre)

pentru deplasarea în comun a materialelor

de construcţie degrevează sistemul

muscularo-osos al lucrătorilor. Totuşi nu

se va uita că trebuie menţinută o poziţie

corectă a corpului.


2 6


în schimbul de după-amiază şi în cel de noapte vor trebui prevăzute mai multe

pauze decât în schimbul de dimineaţă,

un ritm intens de lucru trebuie prevăzut cu pauze mai dese6.

Politică globală şi coerentă

Angajatorul este obligat să considere aspectele de securitate în muncă la fel de importante

ca şi activitatea de bază de pe un şantier. Acest lucru necesită o politică de prevenire

globală şi coerentă. Manipularea manuală a maselor (MMM) trebuie eliminată oriunde acest

lucru este posibil. Dacă este absolut necesar ca masele/greutăţile/sarcinile să fie manipulate

manual, activitatea trebuie realizată cu respectarea cerinţelor ergonomice. Eliminarea sau

reducerea riscului nu presupune întotdeauna o creştere a costurilor angajatorului.

În continuare este prezentat ca exemplu un model de măsuri de prevenire.

Limitarea operaţiunilor manuale de transport.

Lucrătorul sănătos este mulţumit şi eficient

Profitul angajatorului – scurtarea timpului

de realizare a investiţiei


6 Ed. J. Indulski. Higiena pracy. Tom I. Wydawnictwo IMP 1999. Łódź

2 7


Instruirea lucrătorilor

Cel mai slab dar în acelaşi timp cel mai important element în procesul de muncă este omul.

Instruirea unui lucrător cu privire la folosirea corespunzătoare a dispozitivelor mecanice

de ridicare şi la tehnicile de manipulare manuală conduce la îmbunătăţirea cunoştinţelor

acestuia, îl ajută să identifice pericolul şi să dezvolte o atitudine corespunzătoare în timpul

lucrului. Mai mult, lucrătorul trebuie informat cu privire la caracteristicile materialelor ce

urmează să fie manipulate (de ex.: greutate, centru de greutate), la cerinţele ergonomice,

la rezultatele evaluării riscurilor profesionale şi la măsurile de securitate împotriva

vătămărilor. Procesele de instruire trebuie să fie utile.

Promovarea sănătăţii la locul de muncă

Pentru a promova sănătatea, angajatorii trebuie să aibă ca obiectiv modificarea

comportamentului lucrătorilor care manipulează greutăţi/sarcini/încărcături. Mai mult,

ei trebuie să îi încurajeze pe lucrători să se lase de fumat şi să reducă excesul de greutate

corporală. Mediul de muncă nu trebuie să fie discriminatoriu, procedurile adoptate trebuie

să elimine intimidările, iar munca în sine nu trebuie să provoace stres. Promovarea sănătăţii

trebuie să aibă ca rezultat ceea ce este poate cel mai bine descris de acest slogan:

„Minte sănătoasă în corp sănătos”.

6.3 Evaluarea periodică a riscurilor

Scopul evaluării periodice a riscurilor este îmbunătăţirea permanentă a condiţiilor de

muncă. Verificările periodice ale securităţii şi sănătăţii în muncă (SSM) se realizează pentru

a identifica noi pericole şi pentru a elabora metode de a le gestiona.

Un avantaj suplimentar al acestei activităţi este un grad crescut de conştientizare a

securităţii printre lucrători, precum şi crearea unei culturi de prevenire. Implementarea celor

menţionate mai sus este posibilă prin introducerea unor schimbări în procesele de muncă,

în echipamentele şi modurile de realizare a sarcinilor de lucru, precedate de evaluarea

eficienţei acestora, şi în vederea evitării unor riscuri viitoare.


2 8

7. E V A L U A R E A R I S C U R I L O R P R O F E S I O N A L E R E Z U M AT

7. Evaluarea riscurilor profesionale - rezumat

A. Identificarea şi evaluarea riscurilorPentru a identifica toate riscurile şi pentru a evalua influenţa lor asupra sănătăţii

lucrătorilor este necesară:

instruirea persoanelor astfel încât acestea să poată realiza evaluări ale riscurilor

profesionale (cunoaşterea riscurilor în domeniu, caracteristicile lucrului, metode

de evaluare a riscurilor în activităţile de manipulare manuală),

respectarea procesului de muncă (metodele de lucru, mediul de muncă,

sarcina/masa de manipulat, lucrătorul),

identificarea riscurilor, a cauzelor şi efectelor acestora.

B. Măsuri de prevenireScopul este eliminarea riscurilor şi, dacă acest lucru nu este posibil, reducerea lor prin:

introducerea de utilaje mecanice,

asigurarea echipamentului de sprijin adecvat pentru activităţile de manipulare

manuală (dispozitive de ridicare şi manipulare),

organizarea procesului de muncă, astfel încât să fie asigurate perioade optime

de lucru şi perioade de repaus,

integrarea securităţii şi sănătăţii în managementul general al întreprinderii,

instruirea lucrătorilor cu privire la utilizarea adecvată a dispozitivelor de ridicare

şi în tehnicile de manipulare manuală,

informarea lucrătorilor cu privire la caracteristicile masei/sarcinii de manipulat,

creşterea conştientizării lucrătorilor cu privire la riscurile asociate MMM.

C. Evaluarea periodică a riscurilorRealizarea o singură dată a evaluării riscurilor nu este suficientă. Pentru a preveni creşterea

riscurilor, este necesară realizarea de evaluări periodice ale SSM. În plus, este recomandabil

ca lucrătorii să fie încurajaţi să se implice în activităţi fizice care le-ar îmbunătăţi condiţia

fizică şi starea de bine.


2 9

8 . M I N IS T RY O F L A B O U R , FA M I LY A N D E Q UA L O PP O R T U N I T E S L A B O U R I NSPE C T I O N


8. Ministry of Labour, Family and Equal Opportunities Labour Inspection

Address: Leadership of the institution:

14 Matei Voievod Str., General Inspector of State

Sector 2, Bucharest, Romania Mariana Basuc

Tel. : 0040-21-252.00.55, 0040-21-302.70.30 Deputy General Inspector of State

Fax : 0040-21 252.00.97 Dantes Nicolae Bratu

www.inspectmun.ro

The Labour Inspection is a special body of the central public administration,

subordinated to the Ministry of Labour, Family and Equal Opportunities. It is a legal entity,

seated in Bucharest.

The institution has been established and works on the basis of:

– Law no. 108/1999 - republished.

– Government Decision no. 767/1999 – amended and modified.

The Labour Inspection has as subordinated bodies:

– Territorial Labour Inspectorates - in each of the 41 counties of the country and

in the municipality of Bucharest.

– Professional Training Centre of the Labour Inspection - in Botoşani.

The Labour Inspection’s main objective is to check on the fulfillment of the legal

obligations assumed by the employers in the work relation field, as well as of those

referring to working conditions, protection of life, corporal integrity and health of the

employees and of other participants in the work activity.

Functions of the Labour Inspection:

– Controls the application of the legal provisions in the field of labour relations,

occupational safety and health, protection of employees working in special conditions

and of the legal provisions on social insurances.

3 0


– Informs the relevant authorities on the deficiencies related to the proper

application of the legal provisions in force.\

– Provides information on the most efficient ways to observe the labour legislation.

– Provides assistance to employers and employees so as to prevent professional risks

and social conflicts.

– Initiates proposals to the Ministry of Labour, Family and Equal Opportunities, to

improving the legislation in force and to elaborating new legislative acts in the field.

In order to fulfill its objectives provided in Art 5, the Labour Inspection

has the following tasks, in the field of occupational health and safety:

– grants technical assistance to legal persons in drafting programmes for preventing

occupational risks and controls their application;

– performs or requires tests or measuring, investigates samples of materials or

products from enterprises or from their outer spaces in order to prevent hazardous

situations;

– takes measures in order to stop any working activity or to cease the running of the

work equipment, in case they might constitute an immediate threat to the health

and safety of the workers and notifies, where needed, the legal authorities;

– grants the employers the authorisation to operate in terms of safety at work;

– withdraws the authorisation to operate in terms of safety at work when the

conditions on basis of which it has been issued are no longer in conformity with

the legislation in force;

– investigates accidents at work according to the provisions of the Methodological

Norms on the reporting, investigation, registration and record keeping of the

accidents at work;

– co-ordinates the activity of awareness raining and informing of the employees in

the field of safety and health at work and monitors the training of those in charge

with the safety and health at work;

– ensures market surveillance for industrial for several New Approach Directives;

– controls the observance of the legal provisions regarding health at work and the

prevention of the risk of occupational diseases.


3 1


„Manipularea Manuală a Maselor” este o campanie europeană de informare şi control de doi

ani (2007-2008), iniţiată de Comitetul Înalţilor Inspectori de Muncă. În anul 2008, acţiunile în

cadrul campaniei sunt coordonate de Inspecţia de Stat a Muncii din Polonia.

Autorii textului: Karolina Główczyńska-Woelke un Roman Wzorek

Autorul fotografiilor: Maciej Biernacki / RTC Agencja Wydawnicza

În cadrul publicaţiei au fost folosite, de asemenea, materiale ilustrative şi imagini din publicaţiile campaniei

„Manipularea Manuală a Maselor 2007” ale firmei Prevent.

Grafica şi culegerea: Studio 27 (www.studio27.pl) & RTC Agencja Wydawnicza (www.rtcaw.pl).

© Copyright Główny Inspektorat Pracy, Państwowa Inspekcja Pracy 2008

Inspectoratul Central de Muncă

Inspecţia de Stat a Muncii din Polonia

Varşovia 2008


As regards the manual handling of loads, 2 main legal acts regulate

the working activity in this field:

– The Law nr. 319/2006 of health and safety at work, transposing the Framework

European Directive;

– The Governmental Decision nr. 1051/2006, transposing the Specific European Directive

nr. 90/269/CEE regarding manual handling of loads.

www.handlingloads.eu

Această publicaţie a fost susţinută fi nanciar de Comunitatea Europeană.

Întreaga răspundere pentru conţinutul ei aparţine în exclusivitate Inspecţiei de

Stat a Muncii din Polonia. Comisia Comunităţilor Europene sub nici o formă nu

este răspunzătoare de orice utilizare a conţinuturilor de mai sus.

Exemplar gratuit

rtcaw.pl

Studio 27

broszura - budownictwo ro

Documents