CLIPA, ANUL XIVMarch 25, 2004 No. 643

"Odessa în fl¶c¶ri" de Gh. Br¶tescu

Cinematografia româneasca a primit un dar nesperat. De curând,presa italiana a scris despre un fapt cu totul inedit, anume descoperireaîntâmpl¶toare în arhivele studiourilor Cinecita din Roma a peliculeifilmului "Odessa în fl¶c¶ri", considerat definitiv pierdut. "Odessa înfl¶c¶ri", realizat în anul 1942, într-o coproducie româno-italian¶ esteconsemnat în istoria cinematografiei europene §i nu numai, o capodo-pera a genului. Despre el au r¶mas doar cronici, unele consemnari,fotografii §i afi§e. Având ca subiect drama refugiailor din Basarabia, în timpul celuide-al Doilea R¶zboi Mondial, ca §i a ororilor comise de trupeleNKVD-ului, predecesoarea KGB-ului, filmul a fost interzis dup¶ocuparea ¶rii de c¶tre Uniunea Sovietic¶, iar protagoni§tii acestuiaaruncai în închisori. Depus în arhivele cinematografiei, la fondulpeliculelor cenzurate, deci total oprite nu numai de a fi difuzate, darnici vizionate într-un cadru restrâns, muli ani "Odessa în fl¶c¶ri" afigurat doar în registrul de eviden¶ al arhivelor, apoi a disp¶rut dinscripte. Dupa decembrie 1989, unii cercetatori în istoria filmului auc¶utat zadarnic s¶ dea de urma peliculei, investigaiile ducând laconcluzia ca ea a fost confiscat¶ "de consilierii sovietici" din perioadaocupaiei, dupa care a fost scoas¶ din evidene, de c¶tre Direcia presei§i tip¶riturilor, fosta cenzura. S-a mai descoperit ca Securitatea a datun ordin prin care s-a dispus distrugerea unor filme de r¶zboi dinperioada 1940-1944, considerate fasciste §i "imperialiste",du§m¶noase "orânduirii socialiste". Printre acestea figura §i filmul"Escadrila alba", "Noi" §i altele. Capodoper¶ cinematografic¶ recunoscut¶, ea aparinea regizo-rului italian Carmine Gallone, unul dintre cei mai renumii ai vremii.Filmul s-a datorat cineastului Ion Cantacuzino, o personalitate aculturii romanesti din perioada interbelic¶, component al grupuluiKriterion. Ion Cantacuzino f¶cea parte din generatia lui E.M. Cioran, MirceaEliade §i Eugen Ionescu. Studiase Literele la Universitatea parizian¶Sorbona §i era doctor în psihologie. Personalitate enciclopedic¶ erapasionat de literatur¶ §i de medicin¶, studiind deopotriva istoria înanturajul lui George Bratianu, urma§ al lui Nicolae Iorga. De§i bogat§i nobil de obâr§ie, Ion Cantacuzino se comporta extrem de modest,fiind uimitor de comunicativ. Spre deosebire de ruda sa apropiat¶,generalul Zizi Cantacuzino-Granicerul, nu-l pasiona lupta politic¶,având mai curând apetene pentru competiie în general §i pentru sport

anunta Aliaii despre lovitura de stat de la Bucure§ti, cerând ajutorulaviatiei americane pentru izgonirea trupelor hitleriste ce înconjuraser¶capitala ¶rii. Ion Cantacuzino s-a lansat în mass-media, obinând un post decronicar cinematografic la Radio Bucure§ti, inaugurând astfel emisiu-nile de acest fel din Romania si printre primele în Europa. De altfel, înanul 1931 publicase primul volum de estetica cinematografic¶, înlimba român¶ §i primul din Europa, intitulat "Uzina de basme".Datorita acestor preocup¶ri, a fost numit director al Oficiului NationalCinematografic, în plin¶ perioad¶ de r¶zboi. Exuberant §i bun organi-zator, a avut o extraordinar¶ iniiativ¶, în momentul în care aparatul depropaganda hitlerist încerca s¶-§i extind¶ tentaculele §i asupra cinema-tografiei europene, bineînteles §i asupra celei române. El a realizat unacord de asociere cu cinematografia italiana, foarte aproape de spiritul§i de cultura romana, infiinând societatea "Cineromit". Mai mult, peaceast¶ baz¶ a realizat un vast proiect de construcie, pe malul laculuiFundeni din Bucuresti, a unui mare studio cinematografic, planurileaparinând arhitectului Octav Doicescu, urmând ca acesta sa fie dotatcu aparataj italian, d¶ruit de Guvernul de la Roma. Din p¶cate, proiec-tul a fost abandonat, datorit¶ evenimentelor militare. Aflând despreacordurile româno-italiene, Joseph Goebbels, colaborator al lui Hitler§i ministru al Propagandei §i Informaiilor în guvernul nazist, nota înînsemnarile sale zilnice: "Italienii ar vrea sa se înfrupte din cozonaculcinematografului românesc, care ar fi trebuit s¶ ne revin¶ nou¶". Pe fondul acestei lupte surde între nemi §i italieni pentrusupremaia în domeniul cinematografic, Ion Cantacuzino a avut ideearealiz¶rii unei coproducii splendide §i operative cu Cinecita de laRoma, intitulata "Odessa in fl¶c¶ri". Filmul a fost turnat dup¶scenariul dramaturgului Nicolae Kiriescu. "Odessa în fl¶c¶ri" urmatradiia inaugurat¶ de primul mare film romanesc din 1912, careomagia victoria trupelor române în R¶zboiul de Independen¶ din1877. Noul film românesc omagia îns¶ victoria trupelor romane înlupta pentru eliberarea Basarabiei, ocupat¶ de armata sovietic¶ în1940, fiind prezentat în premiera la Roma §i la Bucure§ti, simultan,având un succes de cas¶ impresionant §i cronici elogioase, inclusiv laBerlin, cu toat¶ invidia lui Goebbels. Nici nu se putea altfel, deoarecedincolo de aspectele realismului istoric, pelicula era o superba reali-zare artistic¶. Nu a fost îns¶ un exemplu singular, deoarece industriacinematografic¶ româneasc¶ se afla în plin¶ ascensiune, ceea cecontrazice afirmaia politrucilor comuni§ti, r¶u-voitori, anume ca pân¶în anii '60 ea nu a existat. "Odessa în fl¶c¶ri" este o pagin¶ vibrant¶ de istorie, ar¶tînd lumii,în 1942, la Festivalul de la Veneia - unde de altfel a câ§tigat MarelePremiu - ce înseamn¶ ocupaia bol§evic¶ §i teroarea stalinist¶. Timp demai bine de o jum¶tate de secol, despre filmul respectiv nici nu s-apomenit. Nici nu putea fi vorba s¶ se dea în vileag drama Basarabiei si

2O D E S S AïNF L " C " R I

în faa pericolului de moarte al trupelor NKVD. Emoia publicului eracu atât mai mare, cu cât fuseser¶ descoperite dou¶ uria§e gropicomune, în care z¶ceau peste cincizeci de mii de mori, s¶teniromâni împu§cai de NKVD. Peste acest îngrozitor m¶cel, care af¶cut la vremea lui obiectul unei anchete a Crucii RosiiInternaionale §i a stârnit un val de proteste împotrivaatrocit¶ilor sovietice, s-a a§ternut o tacere deplin¶ dupa 1944. £i, întimp ce Moscova a recunoscut, prin glasul lui Gorbaciov, ca NKVD-ul a fost asasinul celor 10.000 de ofieri polonezi în padurea Katin,despre oribilul genocid basarabean înc¶ nu se pomene§te nimic. Ba, înplus, regimul domnului Iliescu a g¶sit normal sa semneze un Tratatpolitic cu Rusia, în care Romania se recunoa§te vinovat¶ de crime pecare nu le-a comis. Interesant este ca, nu cu mult timp înainte, ca pelicula pierdut¶ s¶fie reg¶sit¶ miraculos la Roma, a ap¶rut la Bucuresti un volum intitu-lat Istoria secreta a filmului romanesc, scris de criticul ViorelDomenico, în care se amintea de "Odessa în fl¶c¶ri", pentru primaoara, dupa 62 de ani de tacere. Astfel se nota ca protagonistafilmului a fost Maria Cebotari, basarabeanc¶ de origine, una dinmarile actrie lirice mondiale, dar §i vedet¶ de cinematograf, totatât de celebr¶ în timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial, precumAlida Valli. De altfel, Ion Cantacuzino începuse tratativele de a reali-za o alta pelicula în coproducie romano-italian¶ despre viaa lui £tefancel Mare, având ca eroin¶ principal¶ pe Alida Valli, iar ca interpret almarelui voievod moldovean, pe Amedeo Nazzari. Scenariul fusesescris de Camil Petrescu. Din nefericire, istoria a hotarât altfel soartaproiectului respectiv. Invazia în Bucure§ti a trupelor sovietice din 1944a produs confiscarea arhivelor cinematografice naionale, unele pro-ductii fiind socotite printre primele din lume. Totul se afla acum laMoscova, parte a Tezaurului Naional pe care îl revendic¶ România. ïn aceeasi arhiv¶ confiscat¶ de ocupanii sovietici se mai afla sipelicula "Escadrila alba", film consacrat aviatoarelor românce care, întimpul razboiului au evacuat peste o mie de r¶nii grav, de pe liniafrontului, inclusiv de la Stalingrad, fara a suferi pierderi în avioane."Escadrila alba", cum era numit acest corp de aviaie feminin, esteastazi considerat¶ prima formaiune de acest gen din lume, aflându-seînscrisa în istoria mondial¶ a aviaiei 1). Filmul "Odessa în fl¶c¶ri" preluat în copie din Italia, a fost recon-diionat cu atenie, acum fiind oferit spectatorilor români. Se desco-pera pagini de istorie ascunse, groaznicul masacru suferit de basara-beni din partea trupelor sovietice, pentru singura vin¶ ca erau români.Din p¶cate, despre "holocaustul" basarabenilor, bucovinenilor §itransilvanenilor, autorit¶ile de la Bucure§ti manifest¶ înc¶ o condam-nabil¶ t¶cere. Nu se vorbe§te nimic nici despre asasinarea, de c¶treNKVD, a 17.000 de prizonieri romani, ca represalii la lichidarea dec¶tre jandarmii romani a grupelor de partizani sovietici care acionau

3O D E S S AïNF L " C " R I

socotii terori§ti. Dar cine inea cont de legislaia internaional¶ laMoscova, unde conducerea statului era alc¶tuita din criminali? Oficiul National Cinematografic a prezentat la vremea respectivaimagini ale acestor atrocit¶i, care au zguduit lumea. Tot atunci au fostfacute filmele de montaj "România lupt¶ contra bol§evicilor","Razboiul nostru sfânt" §i "Noi", cu care umanitatea a descoperit faaatroce a celui de-al Doilea Razboi Mondial, înainte ca Aliaii s¶g¶seasc¶ §i s¶ filmeze lag¶rele morii naziste. Gropile comune dinBasarabia §i din Bucovina, cu zeci de mii de b¶rbai, femei §i copiiromâni, dezbr¶cati §i împu§cai în ceaf¶ de NKVD, peste care searuncase var, au fost confirmate de experi ai Crucii Ro§ii de la Berna,concluziile fiind semnate §i de medicul sovietic Sapo§nikov.Documentul se afl¶ §i ast¶zi în arhivele acestei organizaii mondiale.Nu exista nici m¶car un monument în România consacrat victimelornevinovate ale atrocitatilor sovietice. Dar se ridic¶ altele care nu aunici o leg¶tur¶ cu istoria românilor.

1) ïntre 1958 §i 1963 am fost cons¶tean în domiciliu obligatoriu,în satul-nou L¶te§ti §i cu Nadia Rusu, aviatoare - §i ea basarabeanc¶. F¶cusemult¶ închisoare, (întâi la Moscova), dar era înc¶ luminoas¶; §i frumoas¶.Dealtfel, noi, studenii îi spuneam - cu mult respect §i cu, desigur, iubire:Madam-Doamna. Nota mea, Paul Goma

4O D E S S AïNF L " C " R I