brassica oleracea acephala - usamv cluj- · pdf file( ). ... antiinflamatoare, antiseptică,...

ȘCOALA DOCTORALĂ

Ing. BALCĂU V. SIMINA LAURA

REZUMAT AL TEZEI DE DOCTORAT

ABSTRACT OF THE PhD THESIS

STUDIUL UNOR PARTICULARITĂȚI AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE

ALE VERZEI DE FRUNZE

(Brassica oleracea L. var. acephala)

THE STUDY OF SOME AGROBIOLOGICAL AND TECHNOLOGICAL

FEATURES OF KALE


Conducător ştiinţific:

Prof. univ. Dr. Maria APAHIDEAN

Cluj-Napoca

2014

2

Vă invităm la susţinerea publică a tezei de doctorat intitulată:

„STUDIUL UNOR PARTICULARITĂȚI AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE

VERZEI DE FRUNZE

(Brassica oleracea L. var. acephala)”

elaborată de Ing. BALCĂU V. SIMINA LAURA, în vederea obţinerii titlului de doctor în

domeniul Horticultură.

Susţinerea publică a tezei de doctorat va avea loc în data de 07 Martie 2014, la ora

10:00, în Amfiteatrul Verde din clădirea Institutului Ştiinţele Vieţii, din cadrul

Universităţii de Ştiinţe Agricole şi Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.

Comisia de doctorat a fost aprobată în următoarea componenţă:

Preşedinte:

Prof. univ. dr. Mitre VIOREL – USAMV Cluj-Napoca

Conducător ştiinţific:

Prof. univ. dr. Maria APAHIDEAN - USAMV Cluj-Napoca

Referenţi oficiali:

Prof. univ. dr. Viorel BERAR – USAMVB Timişoara

Prof. univ. dr. Măniuţiu DĂNUŢ-NICOLAE – USAMV Cluj-Napoca

Conf. dr. Gheorghe POȘTA – USAMVB Timişoara

Aprecierile, observaţiile şi sugestiile dumneavoastră, vă rugăm să le trimiteţi

Prof. univ. dr. Maria Apahidean, sau la Ing. drd. Simina Balcău, [email protected]

Simina-Laura BALCĂU REZUMAT Teză de doctorat

3

CUPRINS

INTRODUCERE ………………………………………………….…..............………………............... 4

CAP. I IMPORTANȚA, ORIGINEA ȘI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A VERZEI DE FRUNZE

(Brassica oleracea L. var. acephala).................................................................................... 5

1.1. Importanța culturii verzei de frunze........................................................................... 5

1.1.1. Importanța alimentară................................................................................. 5

1.1.2. Importanța terapeutică................................................................................. 6

1.2. Origine și răspândire................................................................................................... 7

1.3. Cultura verzei de frunze pe plan mondial și național................................................. 8

CAP. II STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND PARTICULARITǍȚILE

AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE............................. 9

2.1. Particularități morfologice și biologice...................................................................... 9

2.1.1. Sistematica și morfologia speciei Brassica oleracea L. var. acephala. 9

2.2. Particularitățile ecofiziologice ale speciei.................................................................. 11

CAP. III CERCETĂRI PROPRII PRIVIND PARTICULARITĂȚILE AGROBIOLOGICE ȘI

TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE................................................................... 12

3.1. Importanța, scopul și obiectivele cercetării................................................................ 12

3.2. Materialul biologic folosit în experiență..................................................................... 13

3.3. Organizarea experiențelor........................................................................................... 14

3.4. Metode de interpretări statistice.................................................................................. 14

CAP. IV CONDIȚIILE NATURALE SPECIFICE ZONEI JUDEȚULUI CLUJ.............................. 15

CAP. V

INFLUENȚA EPOCII DE PLANTARE, A CULTIVARULUI ȘI A TEHNOLOGIEI DE

OBȚINERE A RĂSADULUI ASUPRA CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI

CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA VARZA DE FRUNZE.................................................... 16

5.1. Metoda de lucru.......................................................................................................... 16

5.2. Observații, analize și determinări............................................................................... 18

5.3. Condițiile climatice specifice perioadei de vegetație................................................. 19

5.4. Rezultate privind producția obținută la varza de frunze ............................................ 22

5.5. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra compoziției chimice a

frunzelor la varza de frunze........................................................................................ 27

5.5.1. Conținutul în substanță uscată..................................................................... 27

5.5.1.1. Rezistența la ger a verzei de frunze..................................... 28

5.5.2. Conținutul în vitamina C și zaharuri........................................................... 30

CAP. VI INFLUENȚA FERTILIZĂRILOR FAZIALE ȘI A CULTIVARULUI ASUPRA

CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA

VARZA DE FRUNZE.......................................................................................................... 32

6.1. Metoda de lucru.......................................................................................................... 32

6.2. Observații, analize și determinări............................................................................... 34

6.3. Rezultate medii obținute în cei doi ani experimentali (2012-2013)........................... 35

6.3.1. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra producției

obținute la varza de frunze.......................................................................... 35

6.3.2. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra compoziției

chimice a frunzelor la varza de frunze........................................................ 37

6.3.2.1. Conținutul în substanță uscată................................................... 37

6.3.2.2. Conținutul în vitamina C și zaharuri......................................... 38

6.3.2.3. Conținutul în nitrați și nitriți..................................................... 39

CAP.VII. RECOMANDĂRI ................................................................................................................ 41

BIBLIOGRAFIE ...................................................................................................................................... 42


4

INTRODUCERE

Varza de frunze sub denumirea de Brassica oleracea L. var. acephala, este puțin

cunoscută și cultivată la noi în țară, motiv pentru care poate fi considerată o legumă rară sau

nouă.

Din grupa Brassicaceae, varza de frunze este cea mai valoroasă din punct de vedere

nutritiv. Dacă se realizează o comparație, în ceea ce privește conținutul în vitamina C și în

minerale, între varza de frunze și cea de căpățână, care este cultivată și consumată peste tot

în țara noastră, se observă faptul că varza de frunze este mult mai bogată în elemente

nutritive.

Un alt avantaj al verzei de frunze este faptul că se cultivă foarte ușor, nu prezintă

cerințe mari în ceea ce privește solul, este rezistentă la temperaturi scăzute motiv pentru

care este foarte apreciată, deoarece asigură necesarul de vitamine și minerale în sezonul

rece. Este, de asemenea și foarte rezistentă la boli și dăunători.

Trebuie, de asemenea, amintit faptul că această legumă prezintă și valoare

decorativă, datorită caracteristicilor sale: portul înalt, culoarea și dispunerea frunzelor.

Varza de frunze este foarte des utilizată în arhitectura peisageră, în punerea în

practică a sistemului ”edible landscape”, deoarece varietatea enormă de soiuri și hibrizi

existentă pe piață oferă posibilitatea de a crea jocuri și contraste de culori deosebit de

frumoase.

Datorită faptului că datele științifice concrete și cercetările asupra acestei legume

extrem de valoroase, lipsesc la noi în țară, teza de doctorat cu titlul „Studiul unor

particularități agrobiologice și tehnologice ale verzei de frunze (Brassica oleracea L. var.

acephala)” își propune o corectare, măcar într-o mică măsură al acestui neajuns. Scopul

organizării acestei cercetări este de a aduce noi informații cu privire la unele particularități

agrobiologice a soiurilor de varză de frunze cu valoare decorativă în condițiile pedo-

climatice din Podișul Transilvaniei și utilizarea acestora ȋn arhitectura peisagerǎ.


5

CAPITOLUL I

IMPORTANŢA, ORIGINEA ŞI ARIA DE RĂSPÂNDIRE A

VERZEI DE FRUNZE


1.1. IMPORTANŢA CULTURII VERZEI DE FRUNZE

1.1.1. Importanţa alimentară

Legumele vărzoase participă în hrana oamenilor tot timpul anului, atât în stare

proaspătă cât şi conservată. Cercetătorii estimează pentru persoanele cu o alimentaţie

echilibrată, un consum de legume vărzoase de 75g/zi, respectiv 27 kg anual, din care 80%

consum în timpul iernii (BERAR şi colab., 2012).

Varza de frunze, mai puţin cunoscută în ţara noastră, are o valoare alimentară

ridicată, datorită conţinutului bogat în vitamine şi săruri minerale deosebit de utile

organismului uman, în special în perioada de toamnă-iarnă, când datorită factorilor naturali,

sortimentul de legume ce pot fi consumate în stare proaspătă este mai redus. Partea

comestibilă o reprezintă frunzele, din care se pregătesc diferite preparate culinare

(CEAUŞESCU şi colab., 1984).

Legumele au un conţinut bogat în numeroase elemente minerale, cum sunt: Ca, Fe,

Cu, P, Zn, Cl, Na etc. Aceste elemente au un efect alcalinizant, neutralizând aciditatea altor

alimente, în special a celor de origine animală (GENDERS & HALE, 1994). Cantitatea de

minerale existentă în legume este mai mare decât în fructe şi are valori cuprinse între 0,6 şi

1,8%. În această cantitate fiind cuprinse mai mult de 60 de elemente. Cele mai bogate

legume în aceste elemente sunt: spanacul, morcovii, varza şi tomatele (www.fao.org).

În tabelul 1.1 este prezentată compoziţia chimică a verzei de frunze în comparaţie cu

cea a verzei de căpăţână (Brassica oleracea convar. capitata), varza creaţă (Brassica

oleracea convar. capitata, Alef var. sabauda L.), varza de Bruxelles (Brassica oleracea L.,

convar. oleracea D.C., var. gemmifera DC), varza chinezească (Brassica campestris L. var.

pekinensis sau chinensis) şi conopida (Brassica oleracea, convar. botrytis), cei mai populari

reprezentanţi ai grupei vărzoaselor.

http://www.fao.org/


6

Tabelul (Table) 1.1.

Compoziţia chimică a verzei de frunze în comparaţie cu ceilalţi

reprezentanţi ai grupei vărzoaselor

The chemical composition of kale compared with other representatives

of the Brassicas group

Substanţe nutritive/

Nutrients

U.M. Varza

de

frunze/

Kale

Varza de

căpăţână/

White

Cabbage

Varza

creaţă/

Savoy

cabbage

Varza de

Bruxelle/

Brussels

sprouts

Varza

chinezescă/

Chinese

cabbage

Conopida

/ Cauliflower

Su

bst

anţe

cu

ro

l

pla

stic

şi

ener

get

ic/

En

erg

etic

su

bst

an

ces Apă/ Water g 84,04 92,18 91 86 95,32 92,07

Val.Energetică

Energy

Kcal 49 25 27 43 13 25

Proteine/

Protein g 4,28 1,28 2 3,38 1,5 1,92

Lipide/ Lipid g 0,93 0,10 0,10 0,30 0,20 0,28

Carbohidraţi/

Carbohydrate g 8,75 5,8 6,10 8,95 2,18 4,97

Min

eral

e /

Min

era

ls

Calciu/ Ca mg 150 40 35 42 105 22

Fier/ Fe mg 1,47 0,47 0,40 1,40 0,8 0,42

Magneziu/ Mg mg 47 12 28 23 19 15

Fosfor/ P mg 92 26 42 69 37 44

Potasiu/ K mg 491 170 230 389 252 299

Sodium/ Na mg 38 18 28 25 65 30

Zinc/ Zn mg 0,56 0,18 0,27 0,42 0,19 0,27

Vit

amin

e /

Vit

am

ins

Vitamina C mg 120 36,6 31 85 45 48,2

Vitamina B2 mg 0,13 0,04 0,03 0,09 0,07 0,06

Vitamina B6 mg 0,27 0,12 0,19 0,21 0,19 0,18

Vitamina A μg 500 5 50 38 223 0

Vitamina K μg 704,8 76,0 68,8 177 45,5 15,5

(Sursa/Source: USDA – United State Department of Agriculture – National Nutrient Database for

Standard Reference, www.usda.gov)

Analizând datele prezentate în tabel se poate observa că varza de frunze conţine o

cantitate mult superioară în elemente nutritive faţă de celelalte vărzoase prezentate.

Majoritatea acestor elemente nutritive se găsesc în conţinutul de substanţă uscată.

Aceasta indică cantitatea de: carbohidraţi, grăsimi, proteine, vitamine, minerale şi substanţe

antioxidante conţinute, adică suma substanţelor necesare organismului uman

(www.wikipedia.org). Acest conţinut este direct influenţat de cultivarul utilizat, condiţiile

de mediu, dar şi de fertilizanţii aplicaţi culturii (FIOL et. al., 2013).

1.1.2. Importanţa terapeutică

Brasicaceele sunt cele mai cultivate legume în întreaga lume (AYAZ et. al., 2006), iar

varza de frunze este considerată una dintre cele mai valoroase legume, din punct de vedere

nutritiv (DROST & JOHNSON, 2010a).


7

Calităţile terapeutice ale verzei de frunze sunt recunoscute încă din antichitate de

către Hipocrate, Plinius cel Bătrân, Cato cel Bătrân, Galen. Romanii considerau varza un

adevărat panaceu (PÂRVU, 2005).

Romanii, timp de 6 secole, au folosit varza intern şi extern în tratamentul tuturor

bolilor. O foloseau ca purgativ, depurativ şi în cataplasme. Soldaţii pansau rănile cu frunze

de varză. Rembert Duodens (medicul lui Maximilian al II-lea şi al lui Rudolf, împăraţi ai

Germaniei) menţiona în Istoria Plantelor (1557), că zeama de varză are rol purgativ; sucul

proaspăt de varză vindecă ulcerele vechi. Gaspard Bahuin din Bale (1550-1624) scria, în

Istoria Plantelor, că varza are acţiune binefăcătoare asupra tremurăturilor nervoase ale

membrelor, curăţă organismul de toxine. Uşor fiartă şi ingerată ca o ciorbă, te destinde, iar

fiartă îndelung, te întăreşte, măreşte diureza (PÂRVU, 2005).

Din anul 1700 încoace, medicii Dr. Mérat, Dr. Lens, Dr. Rogues, Dr. Blanc, pun

mare bază pe această plantă în tratarea multor afecţiuni, deoarece prezintă următoarele

proprietăţi: anticanceroasă, analgezică, antianemică, antiinflamatoare, antiseptică,

cicatrizantă, digestivă, emolientă. Recomandată intern în adenite, afecţiuni pulmonare,

tiroidiene, vasculare, alcoolism, ciroză, îmbătrânire etc., iar extern în acnee, afecţiuni

dermatologice, arsuri, eczeme, flegmoane, furuncule, cangrene, insolaţie, înţepături de

insecte, muşcături de animale, ulcer cutanat, ulcer varicos, zona zoster ş.a. (PÂRVU, 2005).

MESSÉGUÉ 1998, în carte sa „Varza – regina sănătăţii” îl citează pe doctorul Blanc,

medic la azilul din Drôme, care spunea în lucrarea sa „Însemnări despre proprietăţile

medicinale ale frunzelor de varză şi despre felul în care poate fi folosită” că: „ Varza ar

putea să fie, în terapeutică, ceea ce este pâinea în alimentaţie. Este doctorul săracilor, un

doctor providenţial”.

1.2. ORIGINE ŞI RĂSPÂNDIRE

Cei mai mulţi cercetători pun varza sălbatică la baza clasificării evolutive a genului

Brassica. Din varza sălbatică au fost obţinute peste 400 de varietăţi de Brassica oleracea.

Există încă dezacorduri considerabile în rândul oamenilor de ştiinţă cu privire la modul

exact prin care au apărut toate legumele Brassicaceae moderne, mai ales că există referiri la

aceste legume în scrieri datând de mai multe secole. Taxonomia lor, de asemenea, este un

subiect mult dezbătut deoarece este într-o continuă schimbare. Genul, specia, soiul,


8

subvarietatea, subspeciile, grupul botanic, precum şi denumirile cultivarelor sunt frecvent

schimbate între ele în literatura de specialitate descriptivă (FAHEY & HOPKINS, 2003).

Varza sălbatică ancestrală a fost, aproape sigur, o plantă întâlnită pe litoralul Europei

Nordice şi a Mării Mediterane. Toate Brassicaceae-le sălbatice de astăzi apar pe stânci şi

insuliţe stâncoase în locuri destul de izolate. Soiurile sălbatice de Brassica oleracea cresc

încă ca plante perene de-a lungul coastelor din nordul Spaniei, Franţei de vest, sud, sud-vest

şi Marea Britanie.

Varza de frunze (Brassica oleracea var. acephala) este unul dintre cei mai vechi

reprezentanţi ai familiei vărzoaselor. Ea îşi are originile în estul Mării Mediterane şi a fost

cultivată încă din anul 2000 î.Hr.. Theophrastus aminteşte de o formă de varză în anul 350

î.Hr. Această legumă verde a fost răspândită, în întreaga lume, de călători şi imigranţi

(NIEUWHOF, 1969; BALKAYA & YANMAZ, 2005).

1.3. CULTURA VERZEI DE FRUNZE PE PLAN MONDIAL ŞI NAŢIONAL

Varza de frunze se cultivă şi se consumă mult în ţările din vestul Europei, în America

de Nord şi Orientul Îndepărtat. În ţara noastră, este cunoscută mai mult ca plantă decorativă,

iar ca legumă se cultivă cu totul izolat, mai mult în grădinile familiale (BUTNARIU şi colab.,

1992).

Pentru consum, varza de frunze, este cultivată doar pe arii restrânse, motiv pentru

care nu există date statistice, în literatura de specialitate, cu privire la suprafaţa cultivată şi

producţia obţinută. Însă, se vor analiza datele referitoare la legumele vărzoase, exceptând

conopida şi broccoli.


9

CAPITOLUL II

STADIUL ACTUAL AL CERCETĂRILOR PRIVIND

PARTICULARITǍŢILE AGROBIOLOGICE ŞI TEHNOLOGICE ALE

VERZEI DE FRUNZE

2.1. PARTICULARITĂŢI MORFOLOGICE ŞI BIOLOGICE

2.1.1. Sistematica și morfologia speciei Brassica oleracea L. var. acephala

Denumirea ştiinţifică a verzei de frunze este: Brassica oleracea L. var. Acephala

(Fig. 2.1.).

Regnul vegetal: Plantae;

Subregnul vegetal: Cormobionta;

Încrengătura: Angiospermatophyta (Magnoliophyta);

Clasa: Dicotyledonatae (Magnoliopsida);

Subclasa: Dilleniidae;

Ordinu: Brassicales (Capparales);

Familia: Brassicaceae (Cruciferae);

Genul: Brassica;

Specia: oleracea;

Varietatea: acephala;

(CSOK, 2009; STANA, 2007; INDREA şi colab., 2009; www.wikipedia.org)

(sursa/source: www. youronlinebookshelf.com)

Fig. 2.1. Varza de frunze (stânga); flori (A), fructificaţie (D, C) şi seminţe (E) (dreapta)

Fig. 2.1. Kale (left); flowers (A), fructification (D, C) and seeds (E) (right)


10

Varza de frunze este o plantă erbacee, alogamă şi bianuală; în primul an formează o

tulpină înaltă pe care sunt prinse frunzele lung peţiolate, iar în al doilea an produce seminţe.

Se disting două subspecii: Brassica oleracea ssp. planifolia – cu limbul foliar neted, plan;

Brassica oleracea ssp. crispifolia – cu limbul frunzelor puternic gofrat (BĂLAŞA, 1973,

CEAUŞESCU şi colab., 1980; BUTNARIU şi colab., 1992; INDREA şi colab., 2009). Plantele

ating înălţimi de până la 150 de cm, iar diametrul plantei poate sa ajungă până la 70 cm.

Rădăcina este bine dezvoltată, dar nu pătrunde adânc în sol, ci exploatează mai mult

stratul superficial al solului, motiv pentru care este des cultivată în jardiniere, ghivece etc.

(PÂRVU, 2005; BUTNARIU şi colab., 1992)

Tulpina este dreaptă, groasă, semilemnificată, fibroasă, glabră, glaucă, înaltă până la

150 cm înălţime. Înălţimea este unul dintre criteriile de grupare a soiurilor, deoarece poate

varia între 20 şi 150 cm. Pe suprafaţa tulpinii, mai ales în partea bazală se observă

cicatricele de la frunzele căzute (CEAUŞESCU şi colab., 1980).

Frunzele sunt dispuse spiralat pe tulpină, sunt lung peţiolate, gofrate, acoperite de un

strat ceros, marginea dinţată şi puternic vălurată. Limbul foliar este ovat-lanceolat sau

lanceolat şi ajunge până la 25 - 30 cm lungime şi 15 -20 cm lăţime. Frunzele din partea

bazală a plantei au poziţie orizontală şi cu vârful răsfrânt spre exterior, în schimb cele tinere

din partea superioară au poziţie erectă. Culoarea frunzelor este variată, de la verde crud la

verde închis sau verde albăstrui.

Frunzele cotiledonate sunt cordiforme, netede, cu marginea întreagă, lung peţiolate şi

dispuse opus, iar primele frunze adevărate sunt subrotunde, netede, iar marginea este

neregulat-serată.

Aceste caractere ale frunzelor diferă în funcţie de soiul sau hibridul luat în discuţie.

Florile apar pe lăstarii floriferi care se formează în anul al doilea, din mugurii

existenţi pe tulpină. Aceştia sunt puternic ramificaţi. Inflorescenţele sunt galbene sulfurii, pe

tipul 4, actinomorfe, hermafrodite, dispuse în raceme erecte, lungi şi laxe.

Fructele sunt silicve mici, 7 - 11 cm lungime, subţiri, cilindrice, dehiscente,

conţinând în interior seminţele mici, sferice, maro închis, netede sau fin striate.Un fruct

conţine până la 10 -15 seminţe (BĂLAŞA, 1973, CEAUŞESCU şi colab., 1980; BUTNARIU şi

colab., 1992; INDREA şi colab., 2009; CSOK, 2009).


11

Seminţele la varza de frunze prezintă un MMB (masa a 1000 de boabe) cuprins între

2,9 şi 3,1 g, iar germinarea se produce pe parcursul a 5-7 zile (BALCĂU şi colab., 2012a).

2.2. PARTICULARITĂȚILE ECOFIZIOLOGICE AL SPECIEI

Varza de frunze prezintă o plasticitate ecologică foarte mare, deoarece are cerinţe

modeste faţă de factorii de vegetaţie. Se poate cultiva de la câmpie până la altitudini de

1200-1500 m (VOINEA şi colab., 1977).

Varza de frunze rezistă la temperaturi scăzute până la -10oC, dacă temperaturile scad

treptat, plantele pot rezista şi până la -15oC, altfel la scăderea bruscă a temperaturii suferă

(HLUBIK, 2008). Temperatura optimă de vegetaţie este de 15-17oC, dar poate vegeta şi la 5 –

10oC, însă creşterea şi dezvoltarea este mult mai lentă (PÂRVU, 2005). Nu suportă

temperaturile ridicate deoarece emite repede tije florale, producându-se vernalizarea

plantelor (BĂLAŞA, 1973).

Rezistenţa la temperaturile scăzute ridică mult valoarea acestei legume, deoarece

asigură aportul de legume în sezonul rece. Devine mai gustoasă în momentul în care este

supusă la temperaturi negative, vara fiind uşor amară. Apoi, varza de frunze fiind

considerată şi decorativă, temperaturile scăzute nu numai că o îndulcesc, ci o fac şi mai

frumoasă şi decorativă, intensificându-i culoarea. La anumiţi hibrizi care impresionează prin

culoare, aceasta nu apare decât dacă plantele sunt supuse la temperaturi mai mici de 10°C pe

o perioadă de 2-3 săptămâni (JEANIN ROSE, 2012; WHIPKER et. al., 1998).

Varza de frunze la fel ca şi celelalte Brassicaceae, necesită multă lumină şi este o

plantă de zi lungă. Preferă zonele însorite, însă suportă şi o uşoară umbrire.

În ceea ce privește consumul de apă, varza de frunze având un foliaj bogat, este o

mare consumatoare de apă şi sensibilă la secetă. Suprafaţa limbului foliar fiind foarte mare

şi gofrată pierderile de apă, mai ales în zilele cu temperaturi foarte ridicate, sunt foarte mari.

Din acest motiv sunt necesare udările suplimentare în perioadele secetoase, astfel

influenţând favorabil creşterea şi dezvoltarea plantelor, precum şi producţia de frunze.

Varza de frunze preferă solul fertil bine drenat şi cu o umiditate constantă (DROST et. al.,

2010b).


12

CAPITOLUL III

CERCETĂRI PROPRII PRIVIND PARTICULARITĂȚILE

AGROBIOLOGICE ȘI TEHNOLOGICE ALE VERZEI DE FRUNZE

3.1. IMPORTANȚA, SCOPUL ȘI OBIECTIVELE CERCETǍRII

Numeroase studii au arătat de-a lungul timpului, efectul benefic pe care consumul de

legume ȋl poate avea în alimentația oamenilor. Pe de-o parte, pentru cǎ reprezintǎ o sursǎ de

hranǎ importantǎ și cu un efect terapeutic care menține și îmbunătățește starea de sănătate a

consumatorilor. Pe de altă parte, cultura legumelor este și un sector economic de producție

profitabil. Astfel că importanța social economică a producției și consumului de legume este

de necontestat. Mai mult decât atât utilitatea legumelor poate fi dusă mai departe, deoarece

sistemul „edible landscape” permite amenajarea grădinilor conform principiilor arhitecturii

peisagere cu ajutorul legumelor clasice sau ornamentale.

Varza de frunze este o legumă cu o mare valoare nutritivă, decorativă, dar și

economică, așa cum s-a arătat în capitolele anterioare, dar care este foarte puțin cunoscută și

cultivată la noi în țară. Aceste aspecte au stat la baza alegerii temei de cercetare prezentate

în lucrarea de față.

Scopul studiului de față este de a aduce noi informații cu privire la unele

particularitățile agrobiologice și tehnologice, ale unor hibrizi de varză de frunze cu valoare

decorativă, cultivați în condițiile pedo-climatice din Podișul Transilvaniei, în vederea

promovării acestora în cultură și în rândul consumatorilor, precum și utilizarea în arhitectura

peisageră.

Obiectivele stabilite pentru atingerea scopului propus sunt următoarele:

Studiul a doi hibrizi de varză de frunze, Winterbor F1 și Redbor F1, sub aspectul

particularităților agrobiologice și tehnologice ale acestora;

Stabilirea unei tehnologii de cultură adecvate și a epocii optime de plantare,

adaptate condițiilor pedo-climatice din Podișul Transilvanei;

Stabilirea influenței tehnologiei de producere a răsadului asupra dezvoltării

plantelor la varză de frunze și asupra producției de frunze;


13

Stabilirea influenței epocii de plantare, hibridului utilizat și a metodei de

producere a răsadului asupra compoziției chimice;

Stabilirea influenței fertilizărilor organice și chimice asupra dezvoltării plantelor

la varză de frunze și asupra producției de frunze;

Stabilirea influenței hibridului utilizat și a fertilizantului administrat asupra

compoziției chimice a frunzelor, la varza de frunze;

Posibilități de utilizare în arhitectura peisageră a verzei de frunze.

3.2. MATERIALUL BIOLOGIC FOLOSIT ÎN EXPERIENȚĂ

Pentru înființarea experiențelor s-au utilizat doi hibrizi, semințele fiind procurate

din Marea Britanie, de la Compania Nick’s Nursery.

Astfel, s-au folosit hibrizii: Winterbor F1 și Redbor F1 pentru înființarea experienței

I – Epoci de plantare și a experienței II – Fertilizări faziale.

Winterbor F1 - este unul dintre cei mai rezistenți hibrizi ai verzei de frunze atât în

ceea ce privește temperaturile scăzute cât și în ceea ce privește bolile și dăunătorii; frunzele

sunt groase, cărnoase și crețe, lung pețiolate, de culoare verde-albăstrui, sunt dispuse

spiralat de-a lungul tulpinii, au poziție oblic ascendentă și sunt răsfrânte spre exterior;

prezintă un foliaj bogat; plantele pot atinge înălțimi între 45 și 60 cm, iar diametrul plantelor

poate fi cuprins între 30 și 45 cm. Este o plantă bienală, însă este cultivată ca plantă anuală.

Perioada de vegetație diferă în funcție de metoda de înființare a culturii: 70 de zile, dacă s-a

obținut prin semănat direct și 55 de zile dacă s-a înființat prin răsaduri repicate. Producția de

frunze realizată de acest hibrid este de aproximativ 0,5 kg/plantă (McCLURG, 1999). Acest

hibrid rezistă în grădină peste iarnă, ba mai mult gustul devine mai intens după trecerea

primelor înghețuri de toamnă (sursa/source: www.myfolia.com). Este foarte apreciat pentru

valoarea decorativă, motiv pentru care acest hibrid este cultivat și ca plantă ornamentală

împreuna cu diferite specii floricole sau este cultivat chiar în jardiniere (Fig. 3.1).

Redbor F1 – Acest hibrid prezintă aceleași caracteristici ca cel prezentat anterior,

cu excepția culorii frunzelor și a tulpinii, acestea fiind roșii purpurii. Foliajul acestui hibrid

este mai sărac. La început se colorează doar nervurile frunzelor și tulpina, iar ulterior și

limbul foliar devine purpuriu. Redbor F1 este, de asemenea, foarte apreciat din punct de

vedre ornamental datorită coloritului frunzelor și a tulpinilor (Fig. 3.1)


14

(Original)

Fig. 3.1. Winterbor F1 (stânga/left) și Redbor F1 (dreapta/right)

3.3. ORGANIZAREA EXPERIENȚELOR

Experiențele privind studiul unor particularități agrobiologice și tehnologice la varza

de frunze (Brassica oleracea L. var. acephala) s-au desfășurat în câmpul experimental al

Disciplinei de Legumicultură, din cadrul Facultății de Horticultură, a Universității de Științe

Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.

În cadrul acestui studiu, pentru atingerea obiectivelor propuse, s-au organizat două

experiențe comparative de câmp. Astfel, s-a organizat: Experiența I – Epoci de plantare și

Experiența II – Fertilizări faziale. Prima experiență a fost organizată cu scopul de a stabili

epoca optimă de plantat a verzei de frunze în condițiile climatice specifice Podișului

Transilvaniei, iar cea de-a doua experiență a avut la bază scopul de a urmări influența

fertilizanților organici și chimici asupra dezvoltării plantelor, producției și compoziției

chimice la varza de frunze.

3.4. METODE DE INTERPRETĂRI STATISTICE

Rezultatele obținute în urma realizării experiențelor mai sus amintite, au fost

prelucrate și interpretate statistic cu ajutorul programului ANOVA, utilizând Analiza

Varianței, în acest caz semnificația diferențelor obținute între variante stabilindu-se cu

ajutorul diferenţelor limită (DL) pentru probabilitatea de transgresiune P = 5%, 1% şi 0,1%

și testul Duncan, care permite compararea variantelor între ele, iar cu ajutorul valorilor DS


15

(diferențele semnificative teoretice) s-a realizat aprecierea semnificației diferențelor

(ARDELEAN și colab, 2007).

CAPITOLUL IV

CONDIŢIILE NATURALE SPECIFICE ZONEI JUDEŢULUI CLUJ

Municipiul Cluj-Napoca este aşezat la contactul a trei mari unităţi geografice:

Câmpia Transilvaniei, Podişul Someşan şi Munţii Apuseni, la altitudinea medie de 360 m,

fiind intersectat de paralela de 46046 latitudine nordică şi meridianul 23

036 longitudine

estică (CSÓK, 2009) şi este reşedinţa judeţului Cluj.

Judeţul Cluj ocupă o suprafaţă de 6 674,4 km2 şi este poziţionat în partea central

nord-vestică a ţării, limitat de judeţele Maramureş la nord, Bistriţa-Năsăud la nord-est şi est,

Mureş la est şi sud-est, Alba la sud, Bihor la vest şi sud-vest şi Sălaj la nord vest (GHINEA,

2002) (Fig. 4.1). Judeţul se caracterizează printr-o orografie şi un potenţial climatic şi

hidrografic în general favorabil pentru cultura plantelor (Fig. 4.1). În acelaşi timp, unitatea

analizată se înscrie, alături de alte nouă judeţe ale ţării, în provincia geografico-istorică

Transilvania (POP, 2007).

(sursa/source: www.pe-harta.ro)

Fig. 4.1. Harta judeţului Cluj

Fig. 4.1. Map of Cluj county


16

CAPITOLUL V

INFLUENȚA EPOCII DE PLANTARE, A CULTIVARULUI ȘI A

TEHNOLOGIEI DE OBȚINERE A RĂSADULUI ASUPRA CREȘTERII,

DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI LA VARZA DE

FRUNZE

5.1. METODA DE LUCRU

Această experiență a fost organizată în anul 2012, în câmpul experimental al

Disciplinei de Legumicultură, Facultatea de Horticultură a Universității de Științe Agricole

și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca. Experiența a fost trifactorială, după cum urmează:

Factorul A – epoca de plantare: a1 - a II-a decadă a lunii mai (Mai II)

a2 - a II-a decadă a lunii iunie (Iunie II)

Factorul B – hibridul: b1 - Winterbor F1

b2 - Redbor F1

Factorul C – tehnologia de producere a răsadului: c1 - nerepicat

c2 - repicat

Prin combinația celor 3 factori, fiecare cu două graduări, s-au obținut 8 variante

experimentale (Tabelul 5.1). Dispunerea lor în câmpul experimental s-a făcut după metoda

blocurilor randomizate, fiecare variantă fiind în 3 repetiții (Fig. 5.1).

Tabelul (Table) 5.1

Variante experimentale pentru Experiența I – Epoci de plantare

Experimental variants for Experience I – Planting period

Simbol Variantă

Variant symbol

Epoca de plantare

Planting period

Hibridul studiat

Studied hybrids

Tipul răsadului

Type of seedling

V1 I-W-R

Ep

oca

I

Ist

pla

nti

ng

da

te

a II-a decadă a lunii mai

2nd decade of May Winterbor F1

repicat

transplanted

V2 I-W-NR a II-a decadă a lunii mai

2nd decade of May Winterbor F1

nerepicat

untransplanted

V3 I-R-R a II-a decadă a lunii mai

2nd decade of May Redbor F1

repicat

transplanted

V4 I-R-NR a II-a decadă a lunii mai

2nd decade of May Redbor F1

nerepicat

untransplanted

V5 II-W-R

Ep

oca

II

2n

d p

lan

tin

g d

ate

a II-a decadă a lunii iunie

3rd decade of June Winterbor F1

repicat

transplanted

V6 II-W-NR a II-a decadă a lunii iunie

3rd decade of June Winterbor F1

nerepicat

untransplanted

V7 II-R-R a II-a decadă a lunii iunie

3rd decade of June Redbor F1

repicat

transplanted

V8 II-R-NR a II-a decadă a lunii iunie

3rd decade of June Redbor F1

nerepicat

untransplanted


17

Ep

oca

II

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R1 V7 V8 V5 V6

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R2 V6 V7 V8 V5


x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R3 V5 V6 V7 V8


Ep

oca

I

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R1 V3 V4 V1 V2


x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R2 V2 V3 V4 V1


x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

x x x x x x

R3 V1 V2 V3 V4

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x *suprafața parcelei experimentale a fost de 10,5 m

*distanța între plante pe rând a fost de 0,35 m

*distanța între rânduri a fost de 0,8 m

Fig. 5.1. Amplasarea variantelor experimentale în câmp

Fig. 5.1. The location of experimental variants in the field


18

Descrierea metodei de lucru. Producerea răsadului, pentru înființarea experienței, s-a

efectuat în sera încălzită a Disciplinei de Legumicultură, Facultatea de Horticultură a

Universității de Științe Agricole și Medicină Veterinară, Cluj-Napoca.

Unul dintre factorii acestei experiențe a fost metoda de obținere a răsadului, astfel

jumătate din semințe au fost semănate în lădițe (Fig. 5.2), iar în momentul apariției primelor

frunzulițe adevărate, plăntuțele au fost repicate în cuburi nutritive de 5x5 cm. Cealaltă

jumătate de semințe au fost semănate în palete alveolare umplute cu turbă, fiecare alveolă

de 5x5 cm (Fig. 5.3).

Pe tot parcursul perioadei de producere a răsadului s-a avut grijă să se păstreze o

umiditate constantă. Apoi răsadurile, ajunse la vârsta și mărimea adecvată au fost plantate

în câmp. Distanțele de plantare au fost de 35 cm între plante pe rând și 80 cm între rânduri.

După o săptămână de la plantare, în cazul fiecărei epoci s-a efectuat lucrarea de completare

a golurilor.

5.2. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI

Pentru a urmării modul de comportare, creștere și dezvoltare al plantelor la varza de

frunze în condițiile climatice ale Podișului Transilvaniei și sub influența factorilor

experimentali, pe parcursul desfășurării experienței s-au efectuat numeroase măsurători

morfologice la intervale diferite de timp. Astfel, s-a măsurat:

înălțimea plantei

numărul de frunze pe plantă

indicele foliar

(original)

Fig. 5.2. Semănarea semințelor în lădițe

Fig. 5.2. Sowing seeds in boxes

(original)

Fig. 5.3. Semănarea semințelor în alveole

Fig. 5.3. Sowing seeds in the alveoli


19

diametrul plantei.

Pentru a urmări dinamica de creștere a acestor caractere morfologice, măsurătorile au

fost efectuate la: 30, 45, 60 de zile de la plantare și la maturitate (75 zile de la plantare/la

recoltare).

Pe parcursul experiențelor s-au realizat mai mult analize chimice asupra conținutului

în substanțe nutritive a frunzelor, la varza de frunze. Astfel s-a determinat conținutul în

substanță uscată solubilă, totală și insolubilă, vitamina C și zaharuri.

5.3. CONDIȚIILE CLIMATICE SPECIFICE PERIOADEI DE VEGETAȚIE

Culturile de legume sunt agroecosisteme specifice în care, productivitatea biologică,

foarte ridicată, este dependentă de măsura în care omul cunoaște, promovează și conduce

prin mijloace biologice, tehnice și economice interacțiunile dintre plantele legumicole și

mediul lor de cultură (INDREA și colab., 2012).

Mediul de cultură al plantelor legumicole este determinat de factorii ecologici:

abiotici (geografici, orografici, climatici, edafici), biotici și antropici (acțiunea omului).

Factorii abiotici, de cea mai mare însemnătate, de care depinde „optimul ecologic”

sunt cei climatici (INDREA și colab., 2012).

Astfel, figurile 5.4 și 5.5 prezintă variația indicatorilor climatici (temperatura medie,

minimă și maximă, precipitațiile și umiditatea atmosferică) din timpul perioadei de vegetație

a plantelor din câmpul experimental. Înregistrarea acestor date a început în momentul

plantării răsadurilor în câmp și a durat până în momentul ajungerii plantelor la maturitate.

Valorile indicatorilor climatici au fost citite zilnic, pe parcursul perioadei de vegetație, după

care s-a realizat media din 5 în 5 zile.

Graficele prezentate mai jos prezintă valorile indicatorilor climatici în comparație

pentru cele două epoci de plantare. Este lesne de observat faptul că aceste valori diferă

foarte mult în prima parte a perioadei de vegetație, mai precis în prima lună de la plantare.

În această perioadă pentru prima epocă de plantare temperatura medie a avut valori cuprinse

între 12 și 20°C, în timp ce pentru a doua epocă, temperatura media a variat între 19 și

22°C. Valorile minime ale temperaturii au variat între 7 și 15°C pentru prima epocă, iar

pentru cea de-a doua au oscilat între 12,5 și 17,5°C. Temperatura maximă înregistrată pentru

prima epocă nu a depășit 27°C, în timp ce în a doua epocă a ajuns și la 35°C (Fig. 5.4).


20

Cluj-Napoca, 2012

(sursa/source: http://www.tutiempo.net)

Fig. 5.4. Temperatura minimă, maximă și medie în anul 2012 din timpul perioadei de vegetație(15

V – 30 IX – Prima epocă de plantare; 27 VI – 30 IX – A doua epocă de plantare)

Fig. 5.4. Minimum, Maximum and Average Temperatre in 2012 in the active periods (15 V – 30 IX

– 1st planting date; 27 VI – 30 IX – 2nd planting date)

0

5

10

15

20

25

30

0

5

10

15

20

25

30

1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5

Va

loa

rea

tem

per

atu

rilo

r/

Va

lues

of

tem

per

atu

res

Numărul de zile de la plantarea /Number of days after planting

Temperatura medie/Average temperature

Mai II/May II Iunie II/June II

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5 V

alo

are

a t

emp

era

turi

lor/

Va

lues

of

tem

per

atu

res


Temperatura minimă/Minimum temperature


0

5

10

15

20

25

30

35

40

0

5

10

15

20

25

30

35

40

1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5

Va

loa

rea

tem

pera

turil

or/

Va

lues

of

tem

pera

ture

s

Numărul de zile de la plantarea/Number of days after planting

Temperatura maximă/Maximum Temperature



21

Astfel, temperaturile au fost mult mai ridicate în a doua epocă de plantare, iar

precipitațiile și umiditatea atmosferică au înregistrat valori mai scăzute în această epocă în

comparație cu prima epocă de plantare (Fig. 5.5).

Cluj-Napoca, 2012

(sursa/source: http://www.tutiempo.net)

Fig. 5.5. Precipitațiile atmosferice și umiditatea relativă în anul 2012 din timpul perioadei de

vegetație (15 V – 30 IX – Prima epocă de plantare; 27 VI – 30 IX – A doua epocă de plantare)

Fig. 5.5. Atmospheric Precipitation and Relative Air Humidity in 2012 in the active periods (15 V –

30 IX – 1st planting date; 27 VI – 30 IX – 2nd planting date)

Cantitatea de precipitații înregistrată în prima epocă de plantare a fost cuprinsă între

0,20 și 5,38 mm, iar în a doua epocă acest indicator a avut valori care au variat între 0 și

2,38 mm. Umiditatea atmosferică a înregistrat valori cuprinse între 66,40 și 82,60%, în

prima epocă de plantare, în prima lună de la înființarea culturii în câmp. Același indicator

climatic, în epoca doi de plantare a înregistrat valori cuprinse între 50,20 și 64,40%.

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5

Ca

nti

tate

a d

e p

recip

ita

ții/

Pre

cip

ita

tio

n r

ate


Precipitațiile atmosferice/Atmospheric Precipitation


0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

0.00

10.00

20.00

30.00

40.00

50.00

60.00

70.00

80.00

90.00

1

5

10

15

20

25

30

35

40

45

50

55

60

65

70

75

80

85

90

95

10

0

10

5

11

0

11

5

12

0

12

5

13

0

13

5

Um

idit

ate

a r

ela

tiv

ă a

aer

ulu

i/

Th

e re

lati

ve a

ir h

um

idit

y


Umiditatea relativă a aerului/The relative air humidity


http://www.tutiempo.net/


22

5.4. REZULTATE PRIVIND PRODUCȚIA OBȚINUTĂ LA VARZA DE FRUNZE

În conformitate cu informațiile din literatura de specialitate, producția obținută la

varza de frunze poate să varieze foarte mult. Acest fapt se datorează unui număr foarte mare

de factori, cum ar fi: epoca de plantare, hibridul utilizat, condițiile climatice specifice zonei,

fertilizanții administrați, etc. Astfel, DROST și JOHNSON, 2010a, BĂLAȘA, 1973; PÂRVU,

2005; INDREA, 2009, MOTES et. al., arată faptul că producția la varza de frunze poate varia

între 4,6 t/ha și chiar 25 t/ha.

În cercetările care fac obiectul prezentei teze de doctorat, producția obținută a variat

foarte mult sub influența factorilor experimentali, și a fost cuprinsă între 0,60 și 2,85 kg/mp.

Varza de frunze ajunge relativ repede la maturitatea de recoltare. Dacă frunzele de la

bază nu sunt recoltate la timp se uscă și cad, înregistrându-se astfel pierderi. Recoltarea

eșalonată împiedică apariția pierderilor și mai mult decât atât oferă timpul necesar frunzelor

tinere din vârful tulpinii să se dezvolte, ducând astfel la creșterea producției obținute.

Tabelul 5.2 prezintă influența unilaterală a epocii de plantare asupra producției

obținute. Analiza acestor date arată faptul că producția obținută în cea de-a doua epocă de

plantare reprezintă doar 41% din producția obținută în prima epocă de plantare, considerată

martor, astfel că diferența înregistrată este egală cu 1,63 kg/mp, este o diferență negativă și

foarte semnificativă.

Dacă media experienței este considerată martor, atunci diferențele înregistrate de cele

două epoci de plantare, față de martor sunt egale cu 0,82 kg/mp. Astfel că, prima epocă de

plantare obține un spor de producție de 0,82 kg/mp, în timp ce epoca doi de plantare obține

o producție mult inferioară. Diferențele înregistrate fiind, astfel, asigurate statistic ca fiind

foarte semnificative.

Tabelul (Table) 5.2

Influența unilateral a epocii de plantare asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)

Unilateral influence of planting date on kale yield (kg/sqm)

Cluj-Napoca, 2012 Varianta

Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative yield(%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Kg/mp %

Mai II/May II (Mt.) 2,80 100,0 - - 141,1 0,82 *** Iunie II/June II 1,17 41,7 -1,63 ooo 58,9 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)

DL/ LSD (p 1%) DL/ LSD (p 0.1%)

0,02

0,06 0,18

0,02

0,06 0,18


23

Influența hibridului asupra producției obținute a fost distinct semnificativă, după cum

reiese din tabelul 5.3. Datele din acest tabel arată faptul că hibridul Redbor F1 a obținut o

producție cu 0,07 kg/mp mai mică decât hibridul Winterbor F1, care a fost considerat

martor. Această diferență se datorează faptului că Winterbor F1 prezintă un foliaj mai bogat,

decât Redbor F1.

Tabelul (Table) 5.3

Influența unilaterală a hibridului asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)

Unilateral influence of hybrid on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative yield

(%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Kg/mp %

Winterbor F1 (Mt.) 2,02 100,0 - - 101,7 0,03 * Redbor F1 1,95 96,7 -0,07 oo 98,3 -0,03 o Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)

DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,03

0,04

0,08

0,03

0,04

0,08

Tabelul 5.4 prezintă influența unilaterală a metodei de obținere a răsadului asupra

producției obținute. Analiza acestor date scoate în evidență faptul că lucrarea de repicare a

răsadurilor a dus la obținerea unei producții medii de 2,01 kg/mp, în timp ce plantele

obținute din răsad nerepicat au obținut o producție de 1,97 kg/mp. Diferența înregistrată

dintre cele două metode, este foarte semnificativ pozitivă, dacă variantele înființate cu răsad

nerepicat sunt considerate ca martor. Dacă media experienței este considerată martor atunci

varianta înființată prin răsad nerepicat înregistrează o diferență foarte semnificativ negativă,

iar varianta înființată prin răsad repicat obține o diferență foarte semnificativ pozitivă.

Tabelul (Table) 5.4

Influența unilaterală a modului de producere a răsadului asupra producției obținute

la varza de frunze (kg/mp)

Unilateral influence of seedling type on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția relativă

Relative yield (%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Kg/mp %

Nerepicat (Mt.)

Untransplanted 1,97 100,0 - - 98,9 -0,02 ooo

Repicat Transplanted

2,01 102,2 0,04 *** 101,1 0,02 ***

Media/Average (Mt.) 1,99 - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%) DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,01 0,01

0,02

0,01 0,01

0,02


24

Influența combinată a epocii de plantare și a hibridului asupra producției la varza de

frunze, prezentată în tabelul 5.5, evidențiază faptul că în epoca II, hibridul Winterbor F1 a

obținut o producție mult mai mică decât în prima epocă. Aceasta fiind cu 57,6% mai mică,

decât producția obținută în prima epocă. În ceea ce privește hibridul Redbor F1, se poate

observa că nici acesta nu s-a comportat mai bine la temperaturile ridicate și seceta din

timpul celei de-a doua epoci, ceea ce a dus la obținerea unei producții cu 59% mai mică

decât cea obținută în prima epocă.

Considerând ca martor media experienței, diferențele obținute față de acesta sunt de

0,82 kg/mp, pozitivă pentru prima epocă de plantare și negativă pentru epoca doi de

plantare, iar din punct de vedere statistic, diferențele sunt foarte semnificative.

Tabelul (Table) 5.5

Influența combinată a epoci de plantare și a hibridului asupra producției obținute la varza de frunze

(kg/mp)

The combined influence of planting date and hybrid on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția relativă

Relative yield

(%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Epoca

Planting date

Hibrid

Hybrid

Kg/mp %

Mai II/May II (Mt.) Winterbor F1 2,84 100,

0

- - 140,4 0,82 ***

Iunie II/June II Winterbor F1 1,20 42,4 -1,63 ooo 59,6 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - -

Mai II/May II (Mt.) Redbor F1 2,77 100,

0

- - 141,8 0,82 ***

Iunie II/June II Redbor F1 1,14 41,0 -1,63 ooo 58,2 -0,82 ooo Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - -

DL/ LSD (p 5%) DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,04 0,07

0,16

0,04 0,07

0,16

Datele prezentate în tabelul 5.6 arată influența combinată a epocii de plantare și a

metodei de obținere a răsadului asupra producției. Analizând aceste date se poate observa

faptul că în epoca doi se obține o producție mult mai mică decât în prima epocă, indiferent

de metoda aplicată pentru producerea răsadului.

Astfel, dacă este considerată martor prima epocă de plantare, ce-a de-a doua obține o

diferență de 1,64 kg/mp, diferență foarte semnificativ negativă. Dacă media experienței este

considerată martor atunci diferențele înregistrate sunt foarte semnificativ pozitive pentru

prima epocă de plantare și negative pentru cea de-a doua epocă de plantare.


25

Tabelul (Table) 5.6

Influenta combinată a epocii de plantare și a răsadului asupra producției obținute

la varza de frunze (kg/mp)

The combined influence of the planting date and seedling type on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative yield

(%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Epoca

Planting date

Hibrid

Hybrid

Kg/mp %

Mai II/May II Repicat (Mt.) Transplanted

2,83 100,0 - - 140,7 0,82 ***

Iunie II/June

II

Repicat

Transplanted 1,19 42,1 -1,64 ooo 59,3 -0,82 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/May II Nerepicat (Mt.)

Untransplanted 2,78 100,0 - - 141,5 0,82 ***

Iunie II/June II

Nerepicat Untransplanted

1,15 41,4 -1,63 ooo 58,5 -0,81 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)

DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,03

0,05

0,16

0,03

0,05

0,16

Influența combinată a metodei de obținere a răsadului și a hibridului, este prezentată

în tabelul 5.7. Datele prezentate în acest tabel arată faptul că hibridul Winterbor F1 obține o

producție mai ridicată cu 0,05 kg/mp la variantele obținute prin răsad repicat, față de martor,

care sunt variantele obținute prin răsad nerepicat. Această diferență, din punct de vedere

statistic, este foarte semnificativ pozitivă. În cazul hibridului Redbor F1, repicarea răsadului

a dus la obținerea unui spor de producție de 0,04 kg/mp. Această diferență, conform

interpretării statistice este foarte semnificativ pozitivă.

Tabelul (Table) 5.7

Influența combinată a modului de producere a răsadului și a hibridului asupra

producției obținute la varza de frunze (kg/mp)

The combined influence of seedling type and hybrid on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative

yield (%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Tipul

răsadului

Seedling type

Hibrid

Hybrid

Kg/mp %

Nerepicat Untrasplanted

Winterbor F1

(Mt.) 2,00 100,0 - - 98,8 -0,02 oo

Repicat

Transplanted

Winterbor F1 2,04 102,4 0,05 *** 101,2 0,02 **

Media/Average (Mt.) - - - 100,0 - - Nerepicat Untrasplanted

Redbor F1 (Mt.) 1,94 100,0 - - 99,1 -0,02 o

Repicat

Transplanted

Redbor F1 1,97 101,9 0,04 *** 100,9 0,02 *

Media/Average (Mt.) - - - 100,0 - - DL/ LSD (p 5%)

DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,01

0,02

0,03

0,01

0,02

0,03


26

Dacă este considerată martor media experienței, atunci în cazul hibridului Winterbor

F1 diferența înregistrată este de 0,02 kg/mp, pozitivă pentru varianta cu răsad repicat și

negativă pentru cea cu răsad nerepicat. Această diferență este distinct semnificativă,

conform interpretării statistice. În cazul hibridului Redbor F1, variantele repicate au

înregistrat un spor de producție de 0,02 kg/mp. Această diferență înregistrată față de martor

este semnificativ pozitivă.

Producția de toamnă obținută la varza de frunze este direct influențată de cei trei

factori experimentali, dar în special de epoca de plantare. Acest fapt reiese din analiza

datelor prezentate în tabelul 5.8.

Tabelul (Table) 5.8

Influența combinată a factorilor experimentali asupra producției obținute la varza de frunze (kg/mp)

The combined influence of experimental factors on kale yield (kg/sqm)


Variant

Producția medie

Average yield

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative

yield (%)

Diferența

Differences

Semnificația

Significance

Epoca

Planting

date

Hibridul

Hybrid

Tipul

răsadului

Seedling type

kg/mp

%

Mai II/

May II

Winterbor

F1

Repicat (Mt.)

Transplanted 2,86 100,0 - - 140,0 0,82 ***

Iunie II/ June II

Winterbor F1

Repicat Transplanted

1,23 42,9 -1,63 ooo 60,0 -0,82 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/

May II

Winterbor

F1

Nerepicat (Mt.)

Untrasplanted 2,81 100,0 - - 140,9 0,82 ***

Iunie II/

June II

Winterbor

F1

Nerepicat

Untrasplanted 1,18 42,0 -1,63 ooo 59,1 -0,82 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/ May II

Redbor F1 Repicat (Mt.) Transplanted

2,79 100,0 - - 141,5 0,82 ***

Iunie II/

June II

Redbor F1 Repicat

Transplanted 1,15 41,3 -1,64 ooo 58,5 -0,82 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - Mai II/ May II

Redbor F1 Nerepicat (Mt.) Untrasplanted

2,75 100,0 - - 142,1 0,82 ***

Iunie II/

June II

Redbor F1 Nerepicat

Untrasplanted 1,12 40,7 -1,63 ooo 57,- -0,81 ooo

Media/Average (Mt.) - - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%)

DL/ LSD (p 1%)

DL/ LSD (p 0,1%)

0,04

0,07

0,16

0,04

0,07

0,16

Astfel, se poate observa că indiferent de hibridul utilizat sau metoda de obținere a

răsadului aplicată, epoca doi de plantare obține rezultate inferioare față de martor care este

considerat prima epocă de plantare. Diferențele obținute sunt egale 1,63 – 1,64 kg/mp, sunt

diferențe foarte semnificativ negative.

Dacă media experienței este considerată martor, variantele din prima epocă de

plantare au obținut un spor de producție de 0,82 kg/mp, pe când cea de-a doua epocă a

înregistrat producții cu 0,82 kg/mp mai puțin față de martor. Aceste diferențe sunt, din punct


27

de vedere statistic, foarte semnificative pozitive pentru epoca I de plantare și negative

pentru epoca II de plantare.

5.5. REZULTATE PRIVIND INFLUENȚA FACTORILOR EXPERIMENTALI ASUPRA

COMPOZIȚIEI CHIMICE A FRUNZELOR LA VARZA DE FRUNZE

5.5.1. Conținutul în substanță uscată.

Conform literaturii de specialitate conținutul în substanță uscată la varza de frunze

diferă foarte mult în funcție de cultivarul folosit și de condițiile de mediu. O influență

puternică are și fertilizantul administrat.

În experiența de față, în ceea ce privește conținutul în substanță uscată totală, nu au

fost semnalate diferențe foarte mari. Interpretarea statistică realizată cu ajutorul testului

Duncan, prezentată în tabelul 5.9, scoate în evidentă acest fapt. Valorile variază între

22,33% și 27,13%. Hibridul Winterbor F1, repicat și plantat în prima epocă a înregistra

valoarea cea mai ridicată.

Tabelul (Table) 5.9

Influența factorilor experimentali asupra conținutului de substanță uscată

The influence of experimental factors on dry matter content


Variant

S.U.T.

Total dry matter

(%)

S.U.S.

Soluble dry matter

(%)

S.U.I.

Insoluble dry matter

(%) Epoca de plantare

Planting date

Hibrid

Hybrid

Metodă de obținere a

răsadului

Seedling type

Mai II/May II Winterbor F1 Repicat Transplanted

27,13 c 10,73 e 14,42 a

Mai II/May II Winterbor F1 Nerepicat

Untransplanted 25,14 b 10,05 d 17,08 b

Mai II/May II Redbor F1 Repicat Transplanted

24,65 b 9,85 d 14,80 a

Mai II/May II Redbor F1 Nerepicat

Untransplanted 24,46 b 9,19 c 15,27 a

Iunie II/June II Winterbor F1 Repicat

Transplanted 24,96 b 9,01 c 15,95 ab

Iunie II/June II Winterbor F1 Nerepicat

Untransplanted 23,87 b 8,70 b 15,17 a

Iunie II/June II Redbor F1 Repicat

Transplanted 22,53 a 8,06 a 14,47 a

Iunie II/June II Redbor F1 Nerepicat Untransplanted

22,33 a 7,91 a 14,42 a

DS5% 1,26 - 1,39 0,29 - 0,32 1,45 - 1,59 Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p<0.05)

Different letters between variants denote significant differences (Duncan test, p<0.05)

Conținutul în substanță uscată solubilă (Tabelul 5.9) a variat de la 7,91% la hibridul

Redbor F1, nerepicat și plantat în epoca II și 10,73% înregistrat de hibridul Winterbor F1,


28

repicat și plantat în prima epocă. Diferențele înregistrate între variante sunt statistic

asigurate și se poate observa că valorile obținute la plantele din prima epocă de plantare sunt

superioare celor obținute la epoca II de plantare.

În ceea ce privește conținutul în substanță uscată insolubilă, valorile înregistrate au

fost cuprinse între 14,42% și 17,08%. Valoarea ce-a mai mare a fost înregistrată de hibridul

Winterbor F1, nerepicat plantat în prima epocă.

În figura 5.6 este reprezentată corelația dintre conținutul în substanță uscată totală și

solubilă. Coeficientul de corelație este egal cu 0,94 și este foarte semnificativ. Acest fapt

denotă o strânsă legătură între conținutul de substanța uscată totală cu cel de substanța

uscată solubilă.

Cluj-Napoca, 2012

Fig. 5.6. Corelație între conținutul de S.U.T. și S.U.S (%)

Fig. 5.6. Correlation between the content of total solids and soluble solids content (%)

5.5.1.1. Rezistența la ger a verzei de frunze

Rezistența la ger a verzei de frunze se datorează concentrației sucului celular.

THOMPSON et. al. (2009), atestă strânsa corelație dintre concentrația sucului celular și

rezistența la temperaturi scăzute, iar valorile conținutului de substanță uscată solubilă se

corelează în mod pozitiv și semnificativ cu valorile obținute la determinarea substanței

uscate totale.

Acest fapt fiind cunoscut, în experiența de față s-a dorit urmărirea influenței

factorilor experimentali asupra rezistenței la ger a verzei de frunze.

y = 1.474x + 10.841

R² = 0.94***,n=8

19

20

21

22

23

24

25

26

27

28

7.5 8 8.5 9 9.5 10 10.5 11 11.5 12

S.U

.T./

Dry

matt

er c

on

ten

t

S.U.S./ Soluble dry matter content


29

Figura 5.7 prezintă variația conținutului în substanță uscată solubilă (S.U.S.) pe

parcursul perioadei de vegetație. Analizând această figură se poate observa faptul că la

prima determinare a conținutului în S.U.S. valorile nu diferă foarte mult, chiar interpretarea

statistică realizată cu ajutorul testului Duncan, evidențiază acest fapt. La cea de-a doua

determinare, situația s-a schimbat ușor, valorile înregistrate la variantele din prima epocă de

plantare sunt ușor superioare celor din a doua epocă de plantare.

La ultima determinare, care s-a realizat în luna februarie, situația s-a schimbat

complet. Dacă la prima determinare valorile erau cuprinse între 4,89% și 6,93%, la ultima

determinare valorile au ajuns și la 20% pentru hibridul Winterbor F1, repicat, plantat în a

doua epocă. Valorile cele mai mari au fost înregistrate la variantele din a doua epocă de

plantare și au fost cuprinse între 17,02% și 20%, în timp ce variantele din prima epocă de

plantare au avut un conținut în S.U.S. cuprins între 12,4% și 15,07%.

Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p<0.05)


Cluj-Napoca, 2012

Fig. 5.7. Variația conținutului în S.U.S. a verzei de frunze pe parcursul perioadei de vegetație (%)

Fig. 5.7. Changes in soluble solids content of kale during the growing season (%)

Se poate observa că factorii experimentali au avut o influență puternică asupra

conținutului de substanță uscată și implicit asupra rezistenței la ger a plantelor. Epoca doi de

plantare a dus la obținerea unor plante mai puțin dezvoltate, dar mai rezistente la ger. Dintre

cei doi hibrizi, Winterbor F1 s-a dovedit a fi cel cu conținut mai mare în substanță uscată

0

2

4

6

8

10

12

14

16

18

20

V1 V2 V3 V4 V5 V6 V7 V8

Analiza I (DS5% - 1.04-1.14) 6.93 6.67 6.22 5.78 5.82 5.09 5.22 4.89

Analiza II (DS5% - 0.29-0.32) 10.73 10.05 9.85 9.19 9.01 8.7 8.06 7.91

Analiza III (DS5% - 1.86-2.04) 15.07 12.87 12.67 12.4 20 19.27 17.61 17.02

D CD BCD ABC ABCD A AB A

E D D

C C B A A

B

A A A

E DE

CD C Analiza I (DS5% - 1.04-

1.14)

Analiza II (DS5% - 0.29-

0.32)

Analiza III (DS5% - 1.86-

2.04)


30

solubilă, adică cu o rezistență mai mare la temperaturi scăzute, dar prin plantare mai târziu

în câmp se poate sporii rezistența la temperaturi negative și a hibridului Redbor F1.

Fig. 5.8. Aspecte din cultura de varză de frunze iarna

Fig. 5.8. Kale crop in winter

5.5.2. Conținutul în Vitamina C și zaharuri.

LEE & KADER, (2000) susțin faptul că maturitatea este printre principalii factori care

definesc calitatea compozițională a fructelor și legumelor. Conform rezultatelor obținute de

KORUS (2010), nivelul de vitamina C din compoziția chimică a verzei de frunze, variază

între 77 - 133 mg/100g s.p., fapt ce se datorează condițiilor climatic specific anului de

cercetare, cultivarului utilizat, precum și de gradul de maturitate a plantelor. SINGH et. al.

(2007), în cercetările sale a obținut un conținut de vitamina C la varza de frunze, cuprins

între 9.66 - 52.9 mg/100g s.p. și a ajuns la concluzia că această variație se poate datora și

momentului recoltării probelor. PODSEDEK (2007) afirmă că și condițiile de mediu pot de

asemenea altera conținutul în vitamina C al legumelor. LEE et. al., (2000), și WESTON et. al.

(1997) au ajuns de comun acord la concluzia că intensitatea luminii influențează în mod

direct conținutul în vitamina C a plantelor, cu cât intensitatea luminii este mai slabă cu atât

conținutul vitaminei C în țesuturile plantei este mai scăzut.

Tabelul 5.10 prezintă conținutul în vitamina C a verzei de frunze cultivată în

condițiile pedo-climatice specifice Județului Cluj. Analizând aceste date se poate evidenția

faptul că cel mai mare conținut în vitamina C a fost obținut în prima epocă de plantare,

valoarea maximă fiind obținută de hibridul Winterbor F1, repicat.


31

Tabelul (Table) 5.10

Influența factorilor experimentali asupra conținutului în Vitamina C

The influence of experimental factors on Vitamin C content


Variant

Vitamina C

Vitamin C

mg/100g s.p.

Zaharuri

Sugars

mg/100g s.p. Epoca de plantare

Planting date

Hibrid

Hybrid

Metodă de obținere a

răsadului

Seedling type

Mai II/May II Winterbor F1 Repicat

Transplanted 88,30 e 61,00 g

Mai II/May II Winterbor F1 Nerepicat

Untransplanted 81,23 d 56,99 f

Mai II/May II Redbor F1 Repicat

Transplanted 79,07 d 48,12 e

Mai II/May II Redbor F1 Nerepicat

Untransplanted 71,97 c 44,26 d

Iunie II/June II Winterbor F1 Repicat

Transplanted 70,23 c 38,80 b

Iunie II/June II Winterbor F1 Nerepicat

Untransplanted 66,70 b 33,46 a

Iunie II/June II Redbor F1 Repicat

Transplanted 59,97 a 41,85 c

Iunie II/June II Redbor F1 Nerepicat

Untransplanted 58,53 a 38,68 b

DS5% 2,09 – 2,30 2,93-3,22



Valorile variantelor din epoca doi de plantare fiind mai scăzute, au variat între 58,53

mg/100g s.p. și 70,23 mg/100g s.p.

În ceea ce privește conținutul în zaharuri situația este asemănătoare cu cea prezentată

anterior. Valorile au oscilat între 33,46 mg/100g s.p. la hibridul Winterbor F1, nerepicat din

epoca doi de plantare și 61,00 mg/100g s.p. la același hibrid, dar repicat și plantat în prima

epocă.

Figura 5.9 prezintă corelația dintre conținutul în vitamina C și S.U.S. Coeficientul de

corelație între aceste valori este egal cu 0,95. Acest coeficient este pozitiv și foarte

semnificativ, ceea ce scoate în evidență strânsa legătură dintre cele două substanțe

determinate.

Cluj-Napoca, 2012

Fig. 5.9. Corelația dintre conținutul în vitamina C (mg/100g s.p.) și S.U.S (%)

Fig. 5.9. Correlation between Vitamin C (mg/100g s.p.) content and S.D.M (%)

y = 0.0992x + 4.6833

R = 0.95***, n=8

0.00

2.00

4.00

6.00

8.00

10.00

12.00

0.00 10.00 20.00 30.00 40.00 50.00 60.00 70.00 S.U

.S./

S.D

.M. C

on

ten

t

Conținutul în vitamina C/Vitamin C conten


32

CAPITOLUL VI

INFLUENȚA FERTILIZĂRILOR FAZIALE ȘI A CULTIVARULUI ASUPRA

CREȘTERII, DEZVOLTĂRII, COMPOZIȚIEI CHIMICE ȘI PRODUCȚIEI

LA VARZA DE FRUNZE

6.1. METODA DE LUCRU

Scopul înființării acestei experiențe a fost urmărirea influenței diferiților fertilizanți

asupra creșterii și dezvoltării plantelor la Brassica oleracea var. acephala. Această

experiență a fost înființată în anul 2012 și repetată în anul 2013.

Experiența a fost organizată ca o experiență bifactorială, iar factorii experimentali au fost:

Factorul A – Fertilizantul: a1 – nefertilizat

a2 - dejecții bovine

a3 - gunoi de păsări

a4 - complex NPK (15:15:15)

Factorul B – hibrid : b1 - Winterbor F1

b2 - Redbor F1

Prin combinarea celor doi factori au rezultat 8 variante experimentale (Tabelul 6.1),

amplasate în câmpul experimental după metoda blocurilor randomizate, în 3 repetiții (Fig.

6.1).

Tabelul (Table) 6.1

Variante experimentale

Experimental variants

Simbol Variantă

Variant symbol

Hibridul studiat

Studied hybrid

Tip Fertilizant

Type of fertilizer

V1 W-N Winterbor F1 Nefertilizat / Unfertilized

V2 R-N Redbor F1 Nefertilizat / Unfertilized

V3 W-B Winterbor F1 Dejecții bovine / Cattel Dung

V4 R-B Redbor F1 Dejecții bovine / Cattel Dung

V5 W-P Winterbor F1 Gunoi de păsări / Poultry manure

V6 R-P Redbor F1 Gunoi de păsări / Poultry manure

V7 W-C Winterbor F1 Fertilizant chimic / Chemical fertilizer

V8 R-C Redbor F1 Fertilizant chimic / Chemical fertilizer


33

R1

x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

V1 V2


R2


V2 V1


R3


V1 V2


R1


V3 V4


R2


V4 V3


R3


V3 V4


R1


V5 V6


R2


V6 V5


R3


V5 V6


R1


V7 V8


R2


V8 V7


R3 x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x x

V7 V8


Fig. 6.1. Amplasarea variantelor experimentale în câmp

Fig.6.1. The location of experimental variants in the field

7.5 m 3.5 m 3.5 m

0.8 m 0.35 m


34

Descrierea metodei de lucru. Experiența a fost înființată prin răsad repicat, produs în

sera caldă din cadrul Disciplinei de Legumicultură, USAMV Cluj-Napoca. După o

săptămână de la înființarea culturii s-au completat golurile. Fertilizările faziale au constat în

administrarea de gunoi de păsări, dejecții de bovine și fertilizant chimic (complex NPK

15:15:15). Gunoiul de păsări înainte de a fi administrat a fost diluat cu apă în raport de 1:15

și lăsat la macerat 7 zile, iar dejecțiile de bovine au fost diluate cu apă în raport de 1:10 și

lăsat la macerat 2 zile.

Prima aplicare a fertilizărilor a fost la o lună de la plantare (Fig. 6.2.), iar următoarea

aplicare a fost la un interval de două săptămâni.

Fertilizanții organici au fost administrați prin fertirigare și s-a administrat o cantitate

de 0,5 l/plantă. Fertilizantul chimic a fost administrat prin împrăștiere, în cantitate de 20

g/mp, după care a fost încorporat în sol la adâncime mică și s-a aplicat o udare suplimentară

pentru a grăbi dizolvarea acestuia și pentru a fi accesibil plantelor.

Plantele au fost urmărite pe întreaga perioadă de vegetaţie.

(original)

Fig. 6.2. Plantele în momentul aplicării primei fertilizări

Fig. 6.2. Plants at the time of the first fertilization

6.2. OBSERVAȚII, ANALIZE ȘI DETERMINĂRI

Pentru a urmării modul de comportare, creștere și dezvoltare al plantelor la varza de

frunze în condițiile climatice ale Podișului Transilvaniei și sub influența factorilor

experimentali, pe parcursul desfășurării experiențelor s-au efectuat măsurători biometrice la

intervale diferite de timp. Astfel, s-a măsurat:


35

înălțimea plantelor;

numărul de frunze pe plantă;

diametrul rozetei;

Pentru a urmări dinamica de creștere a acestor caractere morfologice, măsurătorile au

fost efectuate la: 30, 45, 60 și 80 de zile de la plantare.

Pe parcursul experienței s-au efectuat mai multe analize chimice. S-a determinat

conținutul de substanță uscată (S.U.S., S.U.T., S.U.I.), conținutul în vitamina C și conținutul

în zaharuri. Determinările chimice s-au efectuat conform protocolului de lucru recomandat

de literatura de specialitate, prezentat în capitolul anterior. In cadrul acestei experiențe s-a

mai determinat conținutul de nitrați și nitriți.

6.3. REZULTATE MEDII OBȚINUTE ÎN CEI DOI ANI EXPERIMENTALI (2012-2013)

6.3.1. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra producției obținute

la varza de frunze

Influența unilaterală a fertilizantului administrat asupra producția de frunze obținută

este prezentată în tabelul 6.2. Datele din acest tabel și interpretarea statistică a acestora, scot

în evidență faptul că dacă este considerat martor varianta nefertilizată atunci celelalte

variante fertilizate obțin un spor de producție cuprins între 0,36 kg/mp (varianta fertilizată

cu dejecții bovine) și 1,85 kg/mp (varianta fertilizată chimic). Aceste sporuri de producție

conform interpretării statistice sunt foarte semnificative pozitive.

Tabelul (Table) 6.2

Influența unilaterală a fertilizantului asupra producției de frunze

Unilateral influence of fertilizer on leaves yield of kale plants

Cluj-Napoca, 2012 - 2013

Varianta/Variant Producția medie

Average yield

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative

yield

(%)

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Fertilizant

Fertilizer

kg/mp

%

Nefertilizat/Unfertilized (Mt.) 2,49 100,0 - - 76,9 -0,75 ooo

Dejecții bovine/Cattle dung 2,85 114,7 0,36 *** 88,2 -0,38 ooo

Gunoi de păsări/Poultry manure 3,27 131,4 0,78 *** 101,0 0,03 -

Chimic/Chemical fertilizer 4,33 174,3 1,85 *** 134,0 1,10 ***

Media/Average (Mt.) 3,23 - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%) DL/LSD (p 1%)

DL/LSD (p 0,1%)

0,10 0,16

0,25

0,10 0,16

0,25


36

Dacă media experienței este considerată martor, atunci doar varianta fertilizată

chimic obține o diferență foarte semnificativ pozitivă. Variantele fertilizate organic, cu

dejecții de bovine și cele nefertilizate realizează diferențe de producție foarte semnificativ

negative față de martor.

Influența unilaterală a hibridului asupra producției se poate desprinde prin analiza

datelor din tabelul 6.3. Aceste date și interpretarea lor statistică, în special, scot în evidență

faptul că, hibridul Redbor F1, față de martor, care este considerat Winterbor F1, a obținut o

producție cu 0,69 kg/mp mai puțin decât varianta martor. Această diferență este foarte

semnificativ negativă.

Față de media experienței, cei doi hibrizi obțin o diferență de 0,35 kg/mp. Această

diferență este foarte semnificativ pozitivă pentru hibridul Winterbor F1 și foarte semnificativ

negativă pentru Redbor F1.

Tabelul (Table) 6.3

Influența unilaterală a hibridului asupra producției de frunze

Unilateral influence of hybrid on yield on kale plants



Average yield

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative

yield

(%)

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Hibrid

Hybrid

kg/mp

%

Winterbor F1 (Mt.) 3,58 100,0 - - 110,7 0,35 ***

Redbor F1 2,89 80,7 -0,69 ooo 89,3 -0,35 ooo

Media/Average (Mt.) 3,23 - - - 100,0 - - DL/LSD (p 5%) DL/LSD (p 1%)

DL/LSD (p 0,1%)

0,10 0,15

0,23

0,10 0,15

0,23

În ceea ce privește influența combinată a celor doi factori experimentali asupra

producției obținute la varza de frunze datele sunt prezentate în tabelul 6.4. Se poate observa,

că atât în cazul hibridului Winterbor F1, cât și la Redbor F1, variantele fertilizate (față de

varianta nefertilizată considerată martor) au obținut sporuri de producție care conform

interpretării statistice sunt distinct și foarte semnificativ pozitive. La ambii hibrizi,

variantele fertilizate cu dejecții bovine au obținut o diferență distinct semnificativ pozitivă,

iar la variantele fertilizate cu gunoi de păsări, diferența este foarte semnificativ pozitivă.


37

Dacă se consideră media experienței ca martor, se poate observa că variantele

nefertilizate au obținut diferențe foarte semnificativ negative, iar variantele fertilizate cu

dejecții de bovine, au obținut o diferență distinct semnificativ negativă. Varianta fertilizată

chimic a înregistrat un spor de producție de 1,11 kg/mp, foarte semnificativ pozitiv, din

punct de vedere statistic.

Tabelul (Table) 6.4

Influența combinată a fertilizantului și a hibridului asupra producției de frunze

The combined influence of fertilizer and hybrid on kale yield



Average yield

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Producția

relativă

Relative

yield

(%)

Diferența

Difference

Semnificația

Significance

Fertilizant

Fertilizer

Hibrid

Hybrid

kg/mp

%

Nefertilizat/ Unfertelized

Winterbor F1

(Mt.) 2,84 100,0 - - 79,3 -0,74 ooo

Dejecții bovine/

Cattle dung

Winterbor F1 3,20 112,8 0,36 ** 89,4 -0,38 oo

Gunoi de păsări/

Poultry manure

Winterbor F1 3,59 126,6 0,75 *** 100,3 0,01 -

Chimic/Chemical Winterbor F1 4,69 165,3 1,85 *** 131,0 1,11 ***

Media/Average (Mt.) 3,58 - - - 100,0 - -

Nefertilizat/

Unfertelized

Redbor F1

(Mt.) 2,13 100,0 - - 73,9 -0,75 ooo

Dejecții bovine/ Cattle dung

Redbor F1 2,50 117,2 0,37 ** 86,6 -0,39 oo

Gunoi de păsări/

Poultry manure

Redbor F1 2,94 137,8 0,81 *** 101,8 0,05 -

Chimic/Chemical Redbor F1 3,97 186,3 1,84 *** 137,6 1,09 ***

Media/Average (Mt.) 2,89 - - - 100,0 - -

DL/LSD (p 5%)

DL/LSD (p 1%)

DL/LSD (p 0,1%)

0,18

0,27

0,41

0,18

0,27

0,41

6.3.2. Rezultate privind influența factorilor experimentali asupra compoziției chimice

a frunzelor la varza de frunze

6.3.2.1. Conținutul în substanță uscată

Influența factorilor experimentali asupra conținutului în substanță uscată este

prezentată în tabelul 6.5. Valorile cele mai ridicate au fost obținute la variantele

nefertilizate, urmate de variantele fertilizate organic, iar cu cele mai mici valori sunt

variantele fertilizate chimic.

În ceea ce privește conținutul în substanță uscată totală valorile au fost cuprinse între

18,88% la hibridul Winterbor F1 fertilizat chimic și 25,78% la același hibrid, nefertilizat. În

cazul conținutului de substanță uscată solubilă, cele mai mari valori au fost obținute de


38

variantele nefertilizate și anume: hibridul Winterbor F1 a avut o concentrație a sucului

celular de 7,64%, iar Redbor F1 de 7,48%.

Substanța uscată insolubilă a fost în cea mai mare cantitate la hibridul Redbor F1

fertilizat cu dejecții de bovine și a fost de 21,23%.

Tabelul (Table) 6.5

Influența combinată a factorilor experimentali asupra conținutului în substanță uscată

The combined influence of experimental variants on the content of dry matter


Variantele experimentale


S.U.T (%) S.U.S. (%) S.U.I. (%)

Nefertilizat/Unfertilized Winterbor F1 25,78 g 7,64 d 17,14 d

Nefertilizat/Unfertilized Redbor F1 25,30 f 7,48 d 17,82 d

Dejecții bovine/Cattle dung Winterbor F1 23,32 e 6,00 c 17,32 cd

Dejecții bovine/Cattle dung Redbor F1 26,47 h 5,24 b 21,23 e

Gunoi de păsări/Poultry manure Winterbor F1 22,29 d 5,33 b 16,96 c

Gunoi de păsări/Poultry manure Redbor F1 21,49 c 4,12 a 17,38 cd

Chimic/Chemical fertilizer Winterbor F1 18,88 a 6,15 c 12,73 a

Chimic/Chemical fertilizer Redbor F1 20,11 b 5,32 b 14,90 b

DS5% 0,48-0,53 0,36 – 0,40 0,78-0,86

Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p<0.05) Different letters between variants denote significant differences (Duncan test, p<0.05)

6.3.2.2. Conținutul în vitamina C și zaharuri

Conținutul de vitamina C, conform datelor prezentate în tabelul 6.6 și a interpretării

statistice a acestora, nu a fost influențat în mod direct de hibridul utilizat, ci de fertilizantul

administrat.

Tabelul (Table) 6.6

Influența factorilor experimentali asupra conținutului în vitamina C și zaharuri totale

The influence of experimental factors on Vitamin C and total sugars content




Vitamina C/Vitamin C

(mg/100g s.p.)

Zaharuri/Sugars

(mg/100g s.p.)

Nefertilizat/Unfertilized Winterbor F1 33,95 a 56,22 d

Nefertilizat/Unfertilized Redbor F1 35,16 ab 53,93 d

Dejecții bovine/Cattle dung Winterbor F1 54,04 d 38,38 c

Dejecții bovine/Cattle dung Redbor F1 54,03 d 30,22 b

Gunoi de păsări/Poultry manure Winterbor F1 44,12 c 31,10 b

Gunoi de păsări/Poultry manure Redbor F1 43,87 c 18,17 a

Chimic/Chemical fertilizer Winterbor F1 35,73 ab 39,78 c

Chimic/Chemical fertilizer Redbor F1 36,08 b 31,27 b

DS5% 1,96 – 2,15 3,50-3,84




39

Astfel se poate observa foarte clar că variantele fertilizate cu dejecții de bovine au

înregistrat cel mai ridicat conținut de vitamina C, urmat de variantele fertilizate cu gunoi de

păsări, iar variantele nefertilizate și cele fertilizate chimic au avut cel mai scăzut conținut în

vitamina C, cuprins între 33,95 mg/100g s.p. și 36,08 mg/100g s.p.

Conținutul de zaharuri a variat între 18,17 mg/100g s.p. (Redbor F1 fertilizat cu gunoi

de păsări) și 56,22 mg/100g s.p. (Winterbor F1 nefertilizat). Conținutul în zaharuri este

direct influențat atât de hibridul utilizat, cât și de fertilizantul administrat. Astfel, analizând

datele din tabelul 6.28 se poate observa că cele mai mici valori au fost determinate la

hibridul Redbor F1, indiferent de fertilizantul administrat, iar dintre fertilizanții administrați

gunoiul de păsări a dus la acumularea celei mai reduse cantități de zaharuri.

6.3.2.3. Conținutul în nitrați și nitriți

Conținutul de nitrați și nitriți obținut sub influența factorilor experimentali este

prezentat în tabelul 6.7. În urma analizării acestor date se poate desprinde faptul că cele mai

mari cantități de nitrați și nitriți conținute sunt la variantele fertilizate chimic, iar cele mai

mici la variantele nefertilizate. Se poate observa că în ceea ce privește nitrații, conținutul a

fost cuprins între 386,82 mg/100g s.p. (Winterbor F1 nefertilizat) și 650,68 mg/100g s.p.

(Redbor F1 fertilizat chimic). Dintre cei doi fertilizanți organici utilizați, gunoiul de păsări a

dus la obținerea unui conținut mai ridicat în nitrați decât dejecțiile de bovine.

Tabelul (Table) 6.7

Influența combinată a factorilor experimentali asupra conținutului în nitrați și nitriți

The combined influence of experimental factors on nitrates and nitrites content Cluj-Napoca, 2012 - 2013



Nitraţi/Nitrates

(mg/kg)

Nitriţi/Nitrites

(mg/kg)

Nefertilizat/Unfertilized Winterbor F1 386,82 a 1,80 a

Nefertilizat/Unfertilized Redbor F1 449,84 b 1,71 a

Dejecții bovine/Cattle dung Winterbor F1 511,99 c 2,88 bc

Dejecții bovine/Cattle dung Redbor F1 554,18 d 2,64 b

Gunoi de păsări/Poultry manure Winterbor F1 555,79 d 3,45 c

Gunoi de păsări/Poultry manure Redbor F1 598,00 e 3,20 bc

Chimic/Chemical fertilizer Winterbor F1 638,04 f 6,87 e

Chimic/Chemical fertilizer Redbor F1 650,68 g 5,66 d

DS5% 4,62-5,08 0,57-0,62

Note: Literele diferite alăturate cifrelor denotă diferențe semnificative între varianate (Duncan test, p<0.05) Different letters between variants denote significant differences (Duncan test, p<0.05)


40

Făcând o comparație între hibrizii utilizați și cantitatea de nitrați conținută, din datele

prezentate în tabelul 6.7 reiese faptul că hibridul Redbor F1 prezintă un conținut

semnificativ mai ridicat în nitrați față de Winterbor F1.

Cantitatea de nitriți determinată în frunzele de varză de frunze a variat între 1,71

mg/kg. (Redbor F1 - nefertilizat) și 6,87 mg/kg (Winterbor F1 – fertilizat chimic). Deși în

ceea ce privește cantitatea de nitrați conținută, este mai mare la Redbor F1, în cazul nitriților

Redborul F1 este cel care acumulează o cantitate mai redusă. Influența fertilizanților utilizați,

se poate de asemenea observa foarte clar, deoarece variantele nefertilizate au înregistrat

cantitatea cea mai redusă de nitrați și nitriți, iar cele fertilizate chimic au acumulat cea mai

mare cantitate.

Dintre cei doi fertilizanți organici utilizați, la variantele fertilizate cu gunoi de păsări

s-au înregistrat cantitățile cele mai mari de nitriți, dar cantitățile acumulate sunt cu mult sub

valorile admise de legislația europeana privind conținutul în nitriți a legumelor pentru

frunze.


41

CAPITOLUL VII

RECOMANDĂRI

Epoca optimă de plantare a verzei de frunze în zona Podișului Transilvaniei, este în a

doua decadă a lunii mai.

Pentru obținerea unor plante mai viguroase, mai uniforme și mai valoroase din punct de

vedere decorativ, se recomandă repicarea răsadului.

Pentru obținerea unor producții ridicate de frunze se recomandă utilizarea hibridului

Winterbor F1 deoarece prezintă un foliaj mai bogat, însă pentru obținerea unui efect

decorativ mai ridicat, se recomandă utilizarea hibridului Redbor F1, care impresionează

prin habitus, având o talie înaltă, zveltă și un foliaj care ii oferă un aspect ordonat,

elegant, dar și prin culoarea purpurie a frunzelor și a tulpinii.

Hibridul Redbor F1 prezintă o rezistență mai bună la temperaturi scăzute dacă este

plantat în câmp mai târziu (a doua decadă a lunii Iunie).

Fertilizările suplimentare duc la obținerea sporurilor de producție. Dacă se dorește

realizarea unei culturi ecologice, dar în același timp și obținerea unor producții ridicate

se recomandă aplicarea fertilizărilor cu gunoi de păsări (în diluție de 1:15, lăsat la

macerat 7 zile și administrat în cantitate de 0,5l/plantă).

Fertilizarea plantelor cu dejecții de bovine (în diluție de 1:10, lăsat la macerat 2 zile și

administrat în cantitate de 0,5l/plantă) a dus la acumularea unei cantități mai mari de

vitamina C în frunze la varza de frunze.

În ceea ce privește introducerea în arhitectura peisageră a verzei de frunze, se

recomandă plantarea acesteia atât în grădină cât și în jardiniere sau ghivece; se

recomandă utilizarea verzei de frunze atât pentru a aduce un plus estetic grădinii de

legume deja existente, cât și pentru completarea amenajărilor peisagere cu o pată de

culoare în timpul sezonului rece sau o sursă complementară pentru salatele asortate de

verdețuri pe tot parcursul anului.


42

BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ

1. APAHIDEAN AL. I., 2011, Cercetări privind cultura protejată de conopidă și broccoli în

condițiile pedoclimatice ale Podișului Transilvaniei, Teză de Doctorat, USAMV, Cluj-

Napoca.

2. APAHIDEAN S. AL., 2009, Cap. XII – Legumele din grupa verzei, din „Cultura

Legumelor”, INDREA D. și colab., 2009, Editura Ceres, București.

3. APAHIDEAN AL. S., MARIA APAHIDEAN, 2004, Cultura Legumelor și a ciupercilor,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca, p: 9 - 22.

4. ARDELEAN M., R.SESTRAȘ, MIRELA CORDEA, 2007, Tehnică experimentală horticolă,

Editura AcademicPres, Cluj-Napoca.

5. AYAZ A. F., H. R. GLEW, M. MILLSON, H. S. HUUANG., L. T. CHUANG, C. SANZ, S.

HAYIRLIOGLU-AYAZ, 2006, Nutrient contents of kale (Brassica oleraceae L. var.

acephala D.C.), Food Chemistry Journal, Vol. 96: 572 - 579.

6. BALCĂU SIMINA LAURA, MARIA APAHIDEAN, A. ZAHARIA, IULIA BĂRBUŢĂ, DELIA

MUNTEAN, 2012a, Research concerning the germination capacity for Brassica oleracea

var. acephala seeds under the influence of certain technological factors, Simpozionul

Științific Internațional „Horticultura - Știință, Calitate, Diversitate și Armonie”,USAMV

„Ion Ionescu de la Brad” Iași, România, Vol. 55: 151 - 156.

7.

BALKAYA A., R. YANMAZ, 2005, Promising kale (Brassica oleracea var. acephala)

populations from Black Sea region, Turkey. New Zealand Journal, Crop Horticult. Sci.,

Vol. 33: 1 - 7.

8. BĂLAȘA M., 1973, Legumicultură, Editura Didactică și Pedagogică, București.

9. BERAR V., MARIA BĂLA, A. DOBREI, OLIMPIA ALINA IORDĂNESCU, GH. POȘTA, ALINA

GHIȚĂ, DANIELA SABINA POȘTA, 2012, Horticultură practică, Editura de Vest,

Timișoara.

10. BERAR V., 1998, Legumicultură, Editura Mirton, Timișoara.

11. BUTNARIU H., D. INDREA, C. PETRESCU, P. SAVIȚCHI, PELAGHIA CHILOM, RUXANDRA

CIOFU, V. POPESCU, GR. RADU, N. STAN, 1992, Legumicultură, Editura Didactică și

Pedagogică, București.

12. CEAUȘESCU I., M. BĂLAȘA, V. VOICAN, P. SAVIȚCHI, G. RADU, N. STAN, 1984,

Legumicultură general și special, Editura Didactică și Pedagogică, București.

13. CSÓK B. ERSZEBET, 2009, Cercetări privind posibilitatea sporirii timpurietății producției

de varză, în condițiile specifice Podișului Transilvaniei, Teză de Doctorat, USAMV,

Cluj-Napoca.

14. DROST D., M. JOHNSON, 2010a, Kale in the Garden, Home Gardening, Cooperative

Extension, UtahState University, USA.

15. DROST D., M. JOHNSON, 2010b, Home Gardening, Cooperative Extension, UtahState

University, USA.

16. European Safety Authority (EFSA), 2008, Nitrate in vegetables Scientific Opinion of


43

the Panel on Contaminants in the Food chain, The EFSA Journal 689: 1 - 79

17. FIOL MICHAELA, ANNIKA WECKMÜLLER, SUSANNE NEUGART, MONIKA SCHREINER,

SASCHA ROHN, ANGELIKA KRUMBEIN, L. W. KROH, 2013, Thermal-induced changes of

kale’s antioxidant activity analyzed by HPLC-UV/Vis-online-TEAC detection,

Germany, Food Chemistry Journal, Vol. 138: 857 - 865.

18. GENDERS. R., R. HALE, 1994, Scented Flora of the World. London.

19. GHINEA D., Enciclopedia geografică a României, Editura Enciclopedica, București.

20. INDREA D., S. AL. APAHIDEAN, D. MĂNIUȚIU, MARIA APAHIDEAN, RODICA SIMA,

2009, Cultura Legumelor – Ediția a III-a revizuită, Editura Ceres, București.

21. INDREA D., S. AL. APAHIDEAN, D. MĂNIUȚIU, MARIA APAHIDEAN, RODICA SIMA,

2012, Cultura Legumelor, Editura Ceres, București.

22. JEANIE ROSE, 2012, in Profiles, Vegetables, www.traditional-foods.com.

JUDSON H. G., G. R. EDWARDS, 2008, Survey of management practices of dairy cows

grazing kale in Canterbury, Proceedings of the New Zealand Grassland Association,

Vol. 70: 249 – 254.

23. KORUS ANNA, Z. LISIEWSKA, 2009, Effect of Cultivar and Harvest Date of Kale

(Brassica oleracea var. acephala) on Content of Nitrogen Compounds, Polish J. of

Environ. Stud., Vol. 18(2): 235 - 241.

24. MCCLURG A. CH., 1999, Growing Kale, Collards and Turnips, Natural Resource

Science and Landscape Architecture, Maryland Cooperative Extension, University of

Maryland, U.S.A.

25. MOTES J. E., B. CARTWRIGHT, J. P. DAMICONE, Greens Production (Spinach, Turnip,

Mustard, Collards and Kale), Division of Agricultural Sciences and Natural Resources,

Oklahoma State University.

26. NIEUWHOF M., 1969, Cole Crops. Leonard Hill, London, Oser BL (1979). Hawk’s

Physiological Chemistry (14th Ed.). Mc Graw Hill. NY. USA, p: 102-104.

27. PÂRVU C., 2005, Enciclopedia plantelor, plante din flora României, Vol. IV, Editura

Tehnică, București.

28. POP P. G., 2007, Județul Cluj, Județele României, Editura Academiei Române,

București.

29. POȘTA GH., 2008, Legumicultură, Editura Mirton, Timișoara, p: 102 - 143

30. STANA DOINA, 2007, Botanică Sistematică și Geobotanică, Editura AcademicPres, Cluj-

Napoca.

31. VOINEA M., D. ANDRONICESCU, G. PERCIALI, 1977, Criterii pentru zonarea

legumiculturii: influenta factorilor naturali asupra dezvoltării producției de legume,

Editura Ceres, București.

32. WHIPKER B. E., J. L. GIBSON, R. A. CLOYD, C. R. CAMPBELL, R. JONES, 1998, Succes

with Oramental Cabbage and Kale, Horticulture Information Leaflet 507, New 12/98

33. *** www.myfolia.com

34. *** www.fao.org

35. *** www.wikipedia.org

http://www.traditional-foods.com/author/jeanierose/

http://www.traditional-foods.com/category/profiles/

http://www.traditional-foods.com/category/profiles/vegetables/

http://www.myfolia.com/

http://www.fao.org/

http://www.wikipedia.org/


44

36. *** www. youronlinebookshelf.com

37. *** www.pe-harta.ro

38. *** www.usda.gov

brassica oleracea acephala - usamv cluj- · pdf file( ). ... antiinflamatoare, antiseptică,...

Documents