Constantin Brncui

Urmeaz coala de meserii din Craiova (1894-1998), apoi coala naionala de arte frumoase din Bucureti (1898-1902), unde pentru scurta vreme l-a avut profesor pe Ion Georgescu, apoi pe Vladimir C. Hegel. n timpul studiilor realizeaz bustul Gheorge Chitu, un Cap de expresie, ca si o serie de copii - Ecorseul (mpreun cu Dr. Gerota), Vitellius, Capul lui Laocoon. Mai realizeaz busturile Georgescu-Gorjan (1902) si General Dr. Carol Davila (1903), aezat mai trziu (1912) n curtea Spitalului militar din Bucureti.

In 1904 pornete spre Paris, trecnd prin Budapesta, Viena, Munchen (aici sta un timp), prin Elveia. Obinnd o bursa in Frana n 1905, se nscrie la coala de arte frumoase, in clasa lui Antonin Mercie. In 1907 este acceptat practician n atelierul lui Rodin, pe care l va prsi, orgolios si plin de ncredere, comparndu-l pe maestrul sau cu un arbore la umbra cruia iarba nu creste. Brncui creeaz acum Portretul lui Nicolae Darascu, Bust de biat, Cap de biat, Dupliciu (1906) apoi Rugciunea si Portretul lui Petre Stanescu, ce constituie un ansamblu funerar comandat pentru Buzu (1907).

Artistul ncepe sa fie tot mai sigur de drumul pe care merge. Modelajul fin, sensibil la efectele luminoase se ndeprteaz acum de incidentele de tip impresionist (Rodin) pentru a ncepe, in condiiile afirmrii unor tendine raionaliste, intre care cubismul, o lunga lupta pentru surprinderea esenei, a ceea ce este durabil, sustras clipei. Cuminenia pmntului, o prima versiune a Srutului (1907), Somnul (1908), Muza adormita (1909-1910), Pasrea miastr (1910), Prometeu (1911), Domnisoara Pogany (serie 1912-1933), Primul pas (1913) sunt lucrri ce marcheaz aplecarea spre valorile artelor arhaice, ale etniilor negre sau oceanice. In aceasta perioada se mprietenete cu Modigliani. Un alt prieten al sau, pictorul Henri Rousseanu, ii spune lui Brncui profeticele cuvinte: "...Tu ai transformat anticul in modern". Sculptorul - din ce in ce mai cunoscut - se bucura de succes si in S.U.A., la New York, unde, in 1913, participa la Expoziia internaional de arta moderna i deschide prima sa expoziie personala. Expune la manifestrile

gruprilor "Tinerimea artistica", "Arta Romna,", "Contimporanul" etc. In atelierul sau vor veni sa lucreze mai muli tineri artiti: Irina Codreanu, Milita Petrascu, Constantin Antonovici, Isamu Noguchi, George Teodorescu s.a.

Sculptorul caut principiile fundamentale ale formei, degajnd-o tot mai puternic de aspectele efemere. Reducerea la structura a formelor organice are loc odat cu aplecarea spre formele primare, spre orizontul genezei vieii (Principesa X, 1916; Primul strigat, 1917; Nou nascutul, 1920; Domnisoara Pogany, Leda, 1920; Inceputul lumii, 1924). Seria de "Pasri n vzduh" aduce ideea ridicrii in spaiu, posibilitatea transcenderii cadrului concret de existenta. Brncui reuete sa anuleze efectele gravitaionale, dematerializnd, printr-o lefuire ndelunga, volumele. Alteori - cazul Coloanelor fr sfrit dintre 1918-1928 - ideea de nlare este asigurata de creterea pe verticala a unor modului geometrici. Este o perioada cnd sculptorul face schite si pentru comanda - nerealizat - a maharajahului Yeswart Rao Holkar Bahadur, pentru un Templu al meditaiei (1933).

Brncui vine in Romnia dnd curs chemrii Ligii naionale a femeilor din Trgu Jiu, care dorea sa nchine un monument eroilor patriei cazuri in timpul primului rzboi mondial. Realizeaz tripticul Masa tcerii, Poarta srutului si Coloana fr sfrit (1937-1938) - capodopera a marelui artist. Aici, ca si in alte opere, Brncui regsete dimensiunile artei populare, ale ntregului patrimoniu cultural romnesc, pe care le-a introdus in atmosfera agitata a artei moderne. Atitudinea constructiva, pozitiva, ce se degaja din aceasta abordare a fenomenelor vieii face din Brncui unul din creatorii ce au marcat decisiv evoluia sculpturii moderne

Revelaia strvechii culturi i ofer nu att o sum de morfologii reale firete, dar reduse la un pitoresc invocat de unii exegei ai si - ci mai ales o structura morala si filosofica. Prelund elemente de limbaj din zcmntul culturii populare, Brncui ncarc opera sa de forte miraculoase. Iluminat de cultul pmntului patriei i al strmoilor si, sculptorul, "Genius loci al Romaniei", cum l numea Giulio Carlo Argon, este fascinat de zorii naterii omului, descoperind, in fluxul imemorial al vremii,

momentele cruciale ale vieii - naterea, iubirea, munca, creaia, moartea. Spaiul nchis, circular, al marilor sanctuare dacice din Munii Ortie , msurnd scurgerea vremii i meninnd treaz spiritul, este reluat de Brncui cu dorina de a sacraliza un loc, un punct evocator, unde timpurile trecut, prezent i viitor se unific. Crescnd impetuos pe verticala, Coloana ascunde in simplitatea sa efortul constructiv, pentru a pstra pur i rezistent, sensul nlrii umane, aspiraia spre lumin, spre raiune.

Leucutia Paul Codrut