Boss- lucrare licenta

Download Boss- lucrare licenta

Post on 29-Jun-2015

1.090 views

Category:

Documents

2 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

<p>Colectarea si transportul deseurilor urbane</p> <p>Deseurile menajere rezultate din locuinte, institutii si comert, industrie sunt precolectate n recipie 838h78i nti de diferite capacitati, amplasati n spatii special amenajate n acest scop.</p> <p>Deseurile menajere sunt transportate la locurile de depozitare cu utilaje specifice. In 1999 firmele de salubritate erau dotate cu peste 1900 de vehicule transportoare, precum: autogunoiere compactoare, autransportoare de container, tractoare, autobasculante, autocamioane.</p> <p>Deseurile stradale sunt colectate si transportate tot de firmele specializate n salubrizarea oraselor, cu ajutorul unor utilaje specifice (automaturatori colectoare, autostropitori cu plug si maturi pentru carosabil). Cea mai mare parte a deseurilor stradale este nsa colectata manual, cu mijloace rudimentare. In marile orase curatenia stradala este ntretinuta doar pe arterele principale</p> <p>O alta problema a salubrizarii strazilor n orase este lipsa sau numarul insuficient de cosuri de gunoi stradale n locurile aglomerate. Valorificarea deseurilor urbane</p> <p>Deseurile menajere partea cea mai semnificativa a deseurilor urbane nu sunt colectate selectiv n vederea valorificarii materialelor reciclabile (hrtie, carton, sticla, metale, materiale plastice). Se apreciaza ca doar 1-2% din aceste materiale sunt valorificate prin sortarea efectuata dupa depozitare de catre asa-numitii recuperatori, care activeaza pe gropile de gunoi. Acest fenomen este ntlnit n toate zonele unde exista depuneri de deseuri menajere, constituind o problema sociala.</p> <p>In cazul namolului de la epurarea apelor uzate orasenesti, 3% din cantitatea produsa anual este valorificat n agricultura. Eliminarea deseurilor urbane</p> <p>Peste 90% din deseurile urbane sunt depozitate pe depozitele orasenesti. In fiecare centru urban exista cel putin un depozit pentru deseurile urbane.</p> <p>Dintre depozitele urbane de deseuri, 7% se gasesc n interiorul localitatilor, 87% sunt amplasate n afara oraselor, iar 6% se afla pe malul apelor.</p> <p>Aproximativ 80% din depozite ocupa suprafete relativ mici (intre 0,5 si 5 ha), restul de 20% fiind depozite orasenesti mari, care ocupa suprafete de la 5 la peste 20 ha. In ceea ce priveste gradul de amenajare a depozitelor orasenesti, peste 40% nu beneficiaza de nici un fel de facilitati pentru protectia mediului. Mai mult de 45% dintre depozite au doar mprejmuire cu gard.</p> <p>Desfasurarea activitatii pe depozite este, de asemenea, deficitara. Pe lnga deseurile menajere, stradale, comerciale, pe depozitele municipale sunt acceptate, mai mult sau mai putin legal, si deseuri industriale periculoase. Amestecul acestor tipuri de deseuri poate conduce la producerea unui levigat ncarcat cu substante nocive care, prin infiltrare, polueaza apele de suprafata si subterane sau solul si implicit afecteaza starea de sanatate a populatiei din zona.</p> <p>Incinerarea nu reprezinta o practica obisnuita pentru eliminarea deseurilor n Romnia. Desi n ultima perioada ponderea partii combustibile a crescut, datorita continutului ridicat de apa, puterea calorica a deseurilor este nca scazuta, facnd ineficient procesul de incinerare cu recuperare de energie.</p> <p>In cteva orase mari (Bucuresti, Craiova, Iasi, Timisoara, Constanta) au existat instalatii pilot pentru incinerarea deseurilor urbane, de capacitati reduse, realizate n anii 80 n scopul experimentarii unor solutii tehnologice de incinerare a deseurilor. Cu</p> <p>exceptia instalatiei Militari din municipiul Bucuresti, care functioneaza intermitent arznd produse cu valabilitate depasita devenite deseuri, celelalte incineratoare-pilot sunt scoase din functiune. Starea de confort si de sanatate a populatiei n raport cu starea de calitate a mediului n zonele locuite</p> <p>Poluarea atmosferei se defineste ca: prezenta n atmosfera a unor substante care n functie de natura, concentratie si timp de actiune afecteaza sanatatea, genereaza disconfort si/sau altereaza mediul. Actiunea factorilor de mediu asupra organismului uman si sanatatii populatiei poate mbraca mai multe forme. Astfel niveluri foarte ridicate sau de mare intensitate dau nastere la actiune acuta sau imediata n care reactiile organismului apar rapid.</p> <p>Cel mai frecvent actiunea factorilor de mediu se desfasoara la niveluri de intensitate redusa, ceea ce determina o actiune cronica sau de lunga durata, ce necesita perioade lungi de timp pentru a produce n starea de sanatate modificari decelabile si uneori poate scapa si vigilentei cadrelor sanitare.</p> <p>In fine, actiunea factorilor de mediu poate sa se exercite nu asupra populatiei expuse, ci asupra descendentilor acesteia determinnd fie mutatii ereditare transmisibile, fie malformatii congenitale.</p> <p>Principalii poluanti atmosferici din tara noastra se ncadreaza n trei grupe:</p> <p>* iritanti; * cancerigeni; * toxici sistemici.</p> <p>Poluantii toxici sistemici de tipul metalelor grele, si exercita actiunea asupra diferitelor organe si sisteme ale organismului uman, efectul fiind specific substantei n cauza. Raspndirea lor n mediu este din ce n ce mai mare si foarte important este faptul ca se cumuleaza n mediu si organismul uman cu posibilitatea de a produce n mod insidios alterari patologice grave.</p> <p>Poluantii cancerigeni organici si anorganici prezinta un mecanism de actiune insuficient descifrat. Exista nsa suficiente elemente de certitudine pentru unii dintre ei pentru ai considera substante cu pericol mare pentru sanatate, substante fara prag (care n orice cantitate sunt pericol cancerigen).</p> <p>In cazul poluarii aerului, aparatul respirator este primul (dar nu singurul) care este afectat.</p> <p>Este de mentionat faptul ca morbiditatea prin afectiuni ale aparatului respirator la copii ridica n prezent o serie de aspecte epidemiologice particulare cu consecinte importante asupra capacitatii lor biologice.</p> <p>Depasirea valorilor de limitare legala a imisiei de CO prezinta un risc asupra sanatatii populatiei.</p> <p>Un obiectiv important n vederea asigurarii unui mediu curat si sanatos, n care siguranta fiecarui cetatean trebuie sa fie o certitudine, l constituie realizarea unui cadru legislativ si institutional modern n domeniul controlului activitatilor nucleare si al realizarii unui sistem sigur de gestiune a deseurilor radioactive si de securitate a instalatiilor nucleare dezafectate. si n aceasta directie, un rol esential va reveni cooperarii internationale cu organismele similare de control nuclear din alte tari si dezvoltarii bazei de acorduri bilaterale, multilaterale si a conventiilor internationale.</p> <p>Ceva despre impact</p> <p>Impactul depozitelor de deseuri industriale si urbane asupra mediului In general, ca urmare a lipsei de amenajari si a exploatarii deficitare, depozitele de deseuri se numara printre obiectivele recunoscute ca generatoare de impact si risc pentru mediu si sanatatea publica. Principalele forme de impact si risc determinate de depozitele de deseuri orasenesti si industriale, in ordinea in care sunt percepute de populatie, sunt: </p> <p>modificari de peisaj si disconfort vizual; poluarea aerului; poluarea apelor de suprafata; modificari ale fertilitatii solurilor si ale compozitiei biocenozelor pe terenurile invecinate.</p> <p>Poluarea aerului cu mirosuri neplacute si cu suspensii antrenate de vant este deosebit de evidenta in zona depozitelor orasenesti actuale, in care nu se practica exploatarea pe celule si acoperirea cu materiale inerte. Scurgerile de pe versantii depozitelor aflate in apropierea apelor de suprafata contribuie la poluarea acestora cu substante organice si suspensii. Depozitele neimpermeabilizate de deseuri urbane sunt deseori sursa infestarii apelor subterane cu nitrati si nitriti, dar si cu alte elemente poluante. Atat exfiltratiile din depozite, cat si apele scurse pe versanti influenteaza calitatea solurilor inconjuratoare, fapt ce se repercuteaza asupra folosintei acestora.</p> <p>Scoaterea din circuitul natural sau economic a terenurilor pentru depozitele de deseuri este un proces ce poate fi considerat temporar, dar care in termenii conceptului de dezvoltare durabila, se intinde pe durata a cel putin doua generatii daca se insumeaza perioadele de amenajare (1-3 ani), exploatare (15-30 ani), refacere ecologica si postmonitorizare (15-20 ani). In termeni de biodiversitate, un depozit de deseuri inseamna eliminarea de pe suprafata afectata acestei folosinte a unui numar de 30-300 specii/ha, fara a considera si populatia microbiologica a solului. In plus, biocenozele din vecinatatea depozitului se modifica in sensul ca: </p> <p>in asociatiile vegetale devin dominante speciile ruderale specifice zonelor poluate; unele mamifere, pasari, insecte parasesc zona, in avantajul celor care isi gasesc hrana in gunoaie (sobolani, ciori).</p> <p>Desi efectele asupra florei si faunei sunt teoretic limitate in timp la durata exploatarii depozitului, reconstructia ecologica realizata dupa eliberarea zonei de sarcini tehnologice nu va mai putea restabili echilibrul biologic initial, evolutia biosistemului fiind ireversibil modificata. Actualele practici de colectare transport /depozitare a deseurilor urbane faciliteaza inmultirea si diseminarea agentilor patogeni si a vectorilor acestora: insecte, sobolani, ciori, caini vagabonzi. Deseurile, dar mai ales cele industriale, constituie surse de risc pentru sanatate datorita continutului lor in : substante toxice precum metale grele (plumb, cadmiu) pesticide solventi uleiuri uzate. Problema cea mai dificila o constituie materialele periculoase : namolurile toxice</p> <p> produse petroliere reziduuri de la vopsitorii zguri metalurgice care sunt depozitate in comun cu deseuri solide orasenesti. Aceasta situatie poate genera aparitia unor amestecuri si combinatii inflamabile, explozive sau corozive; pe de alta parte, prezenta reziduurilor menajere usor degradabile poate facilita descompunerea componentelor periculoase complexe si reduce poluarea mediului. Un aspect negativ este acela ca multe materiale reciclabile si utile sunt depozitate impreuna cu cele nereciclabile; fiind amestecate si contaminate din punct de vedere chimic si biologic, recuperarea lor este dificila. Problemele cu care se confrunta gestionarea deseurilor in Romania pot fi sintetizate astfel: </p> <p>depozitarea pe teren descoperit este cea mai importanta cale pentru eliminarea finala a acestora; depozitele existente sunt uneori amplasate in locuri sensibile (in apropierea locuintelor, a apelor de suprafata sau subterane, a zonelor de agrement); depozitele de deseuri nu sunt amenajate corespunzator pentru protectia mediului, conducand la poluarea apelor si solului din zonele respective; depozitele actuale de deseuri, in special cele orasenesti, nu sunt operate corespunzator: nu se compacteaza si nu se acopera periodic cu materiale inerte in vederea prevenirii incendiilor, a raspandirii mirosurilor neplacute; nu exista un control strict al calitatii si cantitatii de deseuri care intra pe depozit; nu exista facilitati pentru controlul biogazului produs; drumurile principale si secundare pe care circula utilajele de transport deseuri nu sunt intretinute, mijloacele de transport nu sunt spalate la iesirea de pe depozite; multe depozite nu sunt prevazute cu imprejmuire, cu intrare corespunzatoare si panouri de avertizare. terenurile ocupate de depozitele de deseuri sunt considerate terenuri degradate, care nu mai pot fi utilizate in scopuri agricole; la ora</p> <p>actuala, in Romania, peste 12000 ha de teren sunt afectate de depozitarea deseurilor menajere sau industriale; colectarea deseurilor menajere de la populatie se efectueaza neselectiv; ele ajung pe depozite ca atare, amestecate, astfel pierzandu-se o mare parte a potentialului lor util (hartie, sticla, metale, materiale plastice);</p> <p>Toate aceste considerente conduc la concluzia ca gestiunea deseurilor necesita adoptarea unor masuri specifice, adecvate fiecarei faze de eliminare a deseurilor in mediu. Respectarea acestor masuri trebuie sa faca obiectul activitatii de monitoring a factorilor de mediu afectati de prezenta deseurilor. Pretul la produsele ale caror ambalaje vor fi reciclate de producator va creste! Punerea n practica a Planului National de Gestionare a Deseurilor elaborat de MAPM va avea ca efect secundar o crestere a pretului la produsele ale caror ambalaje vor fi reciclate de producator. Minimizarea cantitatilor generate de deseuri reciclate, recuperarea energetica si depozitarea sunt obiectivele prioritare ale Planului National de Gestionare a Deseurilor, conceput conform Strategiei Uniunii Europene privind gestionarea deseurilor. Pentru perioada 2003-2007, Planul National de Gestionare a Deseurilor va avea o sustinere financiara ISPA de aproximativ 600 milioane euro. Conform datelor MAPM cantitatile totale de deseuri generate anual au scazut de la 353 milioane tone in 1995, la 55 milioane tone in 2000. In structura lor, deseurile menajere au cea mai mare pondere - 77 %, dintre acestea, 39 la suta fiind deseuri alimentare. Cantitatea de deseuri urbane a inregistrat o crestere de 19 % in ultimii sase ani, pentru anul 2000 raportandu-se generarea a circa 8,15 milioane tone, fata de 6,84 milioane tone in 1995.</p> <p>In prezent, depozitarea reprezinta modalitatea cea mai utilizata pentru eliminarea deseurilor de productie in Romania, circa 70% din cantitatea generata fiind astfel eliminata in fiecare an. Astfel, in 2000, existau peste 950 depozite pentru deseuri de productie care ocupa 12.000 hectare, iar peste 90% din deseurile urbane sunt eliminate de depozite orasenesti. Astfel, cantitatea de deseuri de productie prelucrate termic (arse ca inlocuitor de combustibil in instalatii termice altele decat incineratoarele) a reprezentat circa unu la suta din totalul deseurilor generate in 2000. In cadrul Planului National de Gestionare a Deseurilor au fost identificate 286 de proiecte privind gestiunea acestora, dintre care 177 se refera la deseurile de tip urban, 93 la cele de productie si 16 la cele rezultate din activitatea medicala. Uniunea Europeana acorda Romaniei expertiza si sprijin financiar in vederea pregatirii pentru aderare, prin programe specifice: Phare, Ispa si Sapard. Sectoarele beneficiare variaza de la dezvoltare regionala si sprijin pentru IMM-uri, pana la investitii in infrastructura de mediu si transport si dezvoltare rurala. Suma anuala totala a fondurilor nerambursabile acordate Romaniei prin cele trei programe este in crestere, de la circa 660 milioane euro in 2003, la peste un miliard de euro in 2006 Gestionarea acestor fonduri este realizata de autoritatile romane de resort, sub coordonarea Ministerului Finantelor Publice. ROMANIA, OBLIGATA SA INCHIDA 251 DE GROPI DE GUNOI Romania este obligata sa inchida 251 de depozite de deseuri, adica gropi de gunoi, care nu sunt conforme cu cerintele legislatiei europene.</p> <p>Deoarece intre 30 si 40% din teritoriul Romaniei este reprezentat de zona montana, sunt dificile atat construirea depozitelor in aceste zone, cat si colectarea</p> <p>si transportul d...</p>