bolile graului

31
BOLILE, DAUNATORII GRAULUI SI COMBATEREA LOR 1. BOLILE GRAULUI SI COMBATEREA LOR Productia plantelor agricole, inclusiv a graului, inregistreaza pagube datorita diferitelor boli infectioase si neinfectioase. Bolile infectioase sunt produse de agenti patogeni, indeosebi de ciuperci. Bolile neinfectioase (neparazitare, fiziologice) suntproduse de factorii nefavorabili ai mediului ambiant (factori climatici, pedologiei, de nutritie, agenti poluanti etc.). Agentii patogeni ai bolilor infectioase ale graului sunt virusurile, microplasmele, bacteriile si ciupercile. Cele mai mari pagube sunt produse de ciuperci, dupa care urmeaza cele cauzate de virusuri, bacterii si micoplasme. 1.1. BOLI PRODUSE DE VIRUSURI Se cunosc pana in prezent peste 30 de viroze la grau. Acestea se deosebesc intre ele prin insusirile morfologice, biochimice si serologice ale virusurilor, prin vectorii care transmit virusurile, prin specificitatea gazdei, prin simptomele bolii de planta-gazda. Transmiterea bolii de la plantele bolnave la cele sanatoase se face de regula prin insecte (indeosebi afide), care sunt principalii vectori ai virusurilor care ataca graul. Virozele pot fi, de asemenea transmise prin lastari, seva, seminte si polen. Metoda cea mai economica si mai eficace de combatere a virozelor graului este cultivarea soiurilor rezistente. Principalele viroze specifice graului sunt: Piticirea graului (Wheat dworf) Prezinta o mare asemanare cu mozaicul graului de toamna.

Upload: florentina-jianu

Post on 13-Sep-2015

379 views

Category:

Documents


9 download

DESCRIPTION

Bolile graului si combaterea lor

TRANSCRIPT

BOLILE,DAUNATORIIGRAULUISI COMBATEREA LOR1.BOLILEGRAULUISICOMBATEREALORProductia plantelor agricole, inclusiv a graului, inregistreazapagube datorita diferitelor boli infectioase si neinfectioase.Bolile infectioase sunt produse de agenti patogeni, indeosebide ciuperci. Bolile neinfectioase (neparazitare, fiziologice) suntproduse de factorii nefavorabili ai mediului ambiant (factoriclimatici, pedologiei, de nutritie, agenti poluanti etc.).Agentii patogeni ai bolilor infectioase ale graului suntvirusurile, microplasmele, bacteriile si ciupercile.Cele mai maripagube sunt produse de ciuperci, dupa care urmeaza cele cauzatede virusuri, bacterii si micoplasme.1.1.BOLIPRODUSEDEVIRUSURISe cunosc pana in prezent peste 30 de viroze la grau. Acestea se deosebesc intre ele prin insusirile morfologice, biochimice siserologice ale virusurilor, prin vectorii care transmit virusurile, prinspecificitatea gazdei, prin simptomele bolii de planta-gazda.Transmiterea bolii de la plantele bolnave la cele sanatoase se face de regula prin insecte (indeosebi afide), care sunt principaliivectori ai virusurilor care ataca graul. Virozele pot fi, de asemeneatransmise prin lastari, seva, seminte si polen.Metoda cea mai economica si mai eficace de combatere avirozelor graului este cultivarea soiurilor rezistente.Principalele viroze specifice graului sunt:Piticirea graului(Wheat dworf)Prezinta o mare asemanare cu mozaicul graului de toamna.Simptomele bolii.Caracteristica principala a planteloratacate este talia pitica provocata de actiunea fitotoxica a virusuluisi de actiunea de suctiune a sevei de catre vectori.Atacul este maipronuntat cand se produce la plantele tinere si mai putin accentuatcand are loc in faze de vegetatie mai avansate. In primul cazplantele nu inspica, in al doilea caz pot inspica, dar boabele sunt nedezvoltate si sistave. Pe frunzele plantelor atacate apar pete deculoare verde deschis, care mai tarziu devin galben-brune. Cutimpul petele se unesc, determinand ingalbenirea si necrozareafrunzelor.Combaterea boliise efectueaza prin cultivarea soiurilorrezistente.Mozaicul striat al graului(Wheart streak mosaic,yellow mosaic)Simptomele bolii.Plantele atacate raman mici, iar pefrunzele acestora apar striatii discontinui, de culoare verde-galbuie,dispuse paralel cu nervurile frunzei. Atacul este mai intensprimavara, cand temperatura creste, determinand piticirea siingalbenirea plantelor. Frunzele devin de culoare galbena,necrotice si se rasucesc, spicele raman sterile.Prevenirea si combaterea bolii.Cultivarea soiurilor de graurezistente la atacul virusului constituie metoda cea mai sigura. Prinutilizarea liniilor de substitutie cromozomiale si de translocatieintercromozomiala cu speciile de Agropyron si Aegilops, se vorputea crea soiuri rezistente.Mozaicul patat al graului(Wheat spot mosaic, Wheatspot, Wheat spot chlorosis)Simptomele bolii.Sunt vizibile incepand din faza deplantula, cand pe frunze apar pete mici de culoare verde deschis.Pe masura ce plantele inainteaza in vegetatie plantele seinmultesc, devin necrotice , se maresc si se unesc intre ele siimprima frunzelor o culoare galbena aurie, de unde si denumireade cloroza patata. In afara acestui fenomen poate apare sifenomenul de piticire , determinand chiar moartea plantelor, maiales cand mozaicul este asociat cu mozaicul striat al graului.Prevenireasicombaterea bolii.Se efectueaza prin aceleasimetode ca si in cazul mozaicului striat al graului.1.2.BOLIPRODUSEDEBACTERIIPutrezirea bazala a glumelorSimptomele bolii.Boala debuteaza prin aparitia culoriiinchise sau a unor striatii de culoare inchisa pe jumatatea inferioaraa glumelor. Tesuturile din dreptul zonelor colorate incep sa seinmoaie, proces care se extinde si asupra rahisului si bazeiboabelor. Concomitent, la baza glumelor apare exudatul bacterian.Boabele raman mici, nedezvoltate, avand baza embrionului usorcolorata in brun sau negru. Boala se manifesta rar pe frunze.Agentul patogeneste bacteria Pseudomonas atrofaciens (McCull).Prevenirea si combaterea bolii.Desi nu s-a stabilit daca bacterioza se transmite prin seminte, tratarea acestora cu substante bactericide este necesara.Innegrirea glumelor.Este o boala foarte raspandita.Simptomele bolii.Constau in aparitia unor pete si striatiilongitudinale de culoare bruna sau neagra pe glume, frunze siariste. Boabele, in caz ca se formeaza, au partea bazalanedezvoltata si-si pierd capacitatea germinativa.Agentul patogeneste Xanthomonas translucens.Prevenirea si combaterea bolii.Deoarece bacteriile persista6 luni este necesara dezinfectia semintelor. Aplicarea unei rotatii incare graul sa revina mai rar pe aceeasi sola si distrugerea ierburilor-gazda dau rezultate bune. Metoda cea mai indicata este utilizarea soiurilor rezistente la boala.Arsura spicului.Simptomele bolii.Se manifesta prin aparitia pe spic a unorexudate de culoare galbena. De cele mai multe ori spicele afectate de boala se deformeaza si devin cleioase.Agentul patogen.Este bacteria Corynebacterium tritici(Hutch) Burk. Vectorul acestei boli este Anquina tritici.Prevenirea si combaterea bolii.Metodele folosite pentrucombaterea nematodului Anquina tritici sunt valabile si pentru combaterea arsurii spicului. Trebuie evitata cultivarea graului pesolurile umede, deoarece daunele produse de boala se micsoreaza.1.BOLIPRODUSEDECIUPERCIMajoritatea bolilor graului sunt produse de ciuperci.Ciupercile, ca si insectele, poseda cea mai mare capacitate deinmultire si de adaptare la conditiile de mediu.Datorita mecanismelor lor multiple de a forma noi rasefiziologice, ele prezinta un permanent pericol pentru grau chiar siatunci cand dispunem de soiuri rezistente.Fainarea graului(Erysiphe graminis).Fainarea este una dintre cele mai importante boli ale graului.Simptomele graului.Fainarea apare pe toate organeleaeriene ale plantei, cel mai frecvent pe frunze si pentru care esteconsiderata o boala foliara. Boala apare in special pe parteasuperioara a frunzelor din etajele inferioare ale plantei, in oricefaza de vegetatie a graului.Atacul se caracterizeaza prin aparitiaunor pete de culoare alba cenusie la suprafata organelor plantei,care reprezinta miceliul ciupercii.Agentul patogen.Este ciuperca Erysiphe graminis f. sp.tritici March.Prevenirea si combaterea bolii.Metoda cea mai indicataeste combaterea pe cale chimica a bolii cu fungicide sistemiceselective.O alta metoda este cultivarea soiurilor rezistente la fainare.Pentru diminuarea pagubelor produse de fainare un rol importantil detin masurile agrofitotehnice: utilizarea unei rotatiicorespunzatoare a culturilor, distrugerea samulastrei si a resturilorvegetale ramase dupa recoltare, respectarea epocii optime desemanat, a densitatii normale, aplicarea corecta a ingrasamintelorcu azot, fosfor si potasiu.Rugina galbena a graului(Puccinia striiformis).Cele mai pagubitoare epitifii sunt cele care apar inainte sauin timpul infloritului. Ca si fainarea, atacul de rugina galbenaintensifica procesele de transpiratie si respiratie si diminueazafotosinteza, stanjenind astfel functiile de nutritie.Astfel, suntafectate negativ dezvoltarea si vigoarea plantelor si umplereaboabelor, facand sa scada productia.Simptomele bolii.Acestea sunt forma liniara a pustulelor cuuredospori de pe frunzele plantelor adulte de grau si culoareagalbena stralucitoare a uredosporilor, de unde si numele de 'ruginastriata' sau 'rugina galbena'. Striurile se afla intre nervurile frunzeicare limiteaza raspandirea lor laterala. Cand sunt conditii favorabile pentru dezvoltarea ciupercii, striurile conflueaza si pot sa acopereintreaga suprafata a frunzei.Agentul patogen.Acesta este ciuperca Puccinia striiformisWest f. sp. tritici Erikss.Prevenirea si combaterea bolii.Cel mai eficace mijloc decombatere a ruginii galbene a graului este cultivarea de soiurirezistente. Metoda cea mai eficace este combaterea chimica prinfolosirea fungicidelor sistemice cu actiune curativa si eradicativa. Casi la fainare se recomanda si aplicarea masurilor culturale.Rugina bruna a graului(Puccinia recondita Rob)Se mai numeste si rugina frunzei si este cea mai raspanditadintre cele trei rugini.Simptomele bolii.Atacul se manifesta in special pe limbulfrunzelor si mai rar pe teci si tulpini. Cand atacul este puternic,frunza se acopera in intregime de pustule, care nu se unesc insa.Pustulele sunt acoperite de epiderma, care mai tarziu se exfoliazapunand in libertate uredosporii.Agentul patogeneste ciuperca Puccinia recondita Rob.Prevenirea si combaterea bolii.Cultivarea de soiurirezistente constituie cel mai eficient mijloc de prevenire a bolii.Celelalte metode sunt asemanatoare cu cele mentionate la ruginagalbena.Rugina neagra a graului(Puccinia graminis Pers.)Este denumita si rugina tulpinii. La noi, rugina neagra agraului constituie o problema numai pentru soiurile de grau detoamna tardive.Simptomele bolii.Denumirea de rugina neagra provine dela culoarea bruna inchis a uredosporilor si a teleutosporilor. Semanifesta pe toate organele plantei: tulpina, frunze (teci si limb), glume si ariste prin aparitia de pustule.Datorita vatamarii epidermei pe suprafete intinse, procesul detranspiratie al plantei se mareste foarte mult, ceea ce are dreptconsecinta o sistavire accentuata a boabelor de grau.Agentul patogeneste ciuperca Puccinia graminis Pers.).Prevenirea si combaterea bolii.Cea mai buna si sigurametoda de evitare a bolii este cultivarea soiurilor rezistente si asoiurilor precoce care scapa de atac. Dintre masurileagrofitotehnice este indicata rotatia corespunzatoare a culturilor,precum si celelalte masuri prevazute la celelalte doua rugini.Fusarioza spicelor de grau(Fusarium spp.)Boala mai este cunoscuta sub denumirea de arsura spicelor,inrosirea spicelor sau albirea spicelor de grau.Pierderile de recolta se reflecta in sterilitatea florilor si slabaumplere a boabelor. Toxinele secretate de agentii patogeni careproduc boala si care se acumuleaza in boabe sunt toxice atatpentru animale cat si pentru om.Simptomele bolii.Partile afectate sunt spicele si portiuneade tulpina imediat sub spic. Spicele infectate devin moi si isi pierdclorofila, se albesc treptat si se usuca. Ele raman mici si erectecomparativ cu cele neinfectate. Atacul poate cuprinde catevaspiculete, jumatate sau chiar spicul intreg.Daca atacul se produceinainte de inflorire, spicele raman seci, daca se produce dupainflorire are loc sistavirea boabelor. La baza spiculetelor, pe rahis,apar miceliul si conidiile ciupercii sub forma unor pernite, deculoare roz-portocaliu.Agentul patogen.Principalii agenti patogeni sunt: Fusariumgraminearum, Fusarium avenaceum, Fusarium culmorum siFusarium nivale.Prevenirea si combaterea bolii.Metodele cele maiimportante sunt: aplicarea fungicidelor in timpul perioadei devegetatie, in fazele de inspicare si inflorire, folosirea soiurilor rezistente, aplicarea unei rotatii corespunzatoare si ingroparearesturilor de plante infectate.Fusarioza radacinilor, coletului si plantulelor de grau(Fusarium sp.)Speciile de Fusarium care produc fusarioza spicelor de grau ataca si celelalte organe ale plantei.Pagubele produse de aceasta boala se reflecta in numarul scazut de plante si de frati la m2, precum si in numarul, marimeasi greutatea mai mica a boabelor.Simptomele boliise manifesta prin brunificarea radacinilorsi a coletului si prin putrezirea plantulelor.Agentul patogen.Speciile de Fusarium care producfusarioza spicelor de grau sunt si agenti patogeni ai acestei boli.Prevenirea si combaterea bolii.Putrezirea plantulelor degrau poate fi combatuta prin folosirea de samanta sanatoasa sauprin dezinfectarea semintei cu produse fungicide. Semanatul mai tarziu micsoreaza perioada de expunere a plantulelor in sol latemperatura optima de dezvoltare a speciilor de Fusarium. Serecomanda o fertilizare adecvata care sa contribuie la dezvoltareaunor radacini si tulpini viguroase.Trebuie evitata ingrasareaexcesiva cu azot, care indirect, prin cresterea abundenta aaparatului foliar duce la pierderi mari de apa din sol, favorizandevolutia bolii.Mucegaiul de zapada(Fusarium nivale).

Pagubele produse de aceasta boala constau in distrugereafrunzelor care uneori poate fi totala.Simptomele bolii.Caracteristica cea mai importanta esteaparitia unei pasle miceliene si a sporodochiilor de culoare roz pefrunzele plantelor de grau de toamna, dupa topirea stratului dezapada. Frunzele pot fi partial sau total atacate. Acestea se brunificasi apoi se usuca.Agentul patogeneste Fusarium nivale.Prevenirea si combaterea bolii.Nu sunt cunoscute soiuride grau rezistente. Se recomanda tratarea semintelor cu fungicide pentru a proteja plantele de infectiile din sol. Dintre masurileagrofitotehnice, rotatia corespunzatoare a culturilor si semanatul graului mai tarziu toamna, la sfarsitul epocii, dau rezultate bune.Septorioza graului(Septoria sp.)Boala apare in zonele cu clima mai rece si umeda.Sunt afectate mai mult boabele, care raman sistave si se pierdcu pleava, la recoltare. Pagubele sunt mai mari cand vremea esteumeda timp mai indelungat in perioada cuprinsa intre inspicare si coacerea in lapte (Nelson, 1980).Simptomele bolii.Boala se manifesta pe toate organeleplantei si in tot cursul perioadei de vegetatie. La inceput apar peteclorotice, care cu timpul se necrozeaza, pe frunzele de la baza,apoi pe cele din etajele mijlocii si in cele din urma pe frunzele superioare, pe teci si pe spic.Agentul patogeneste Septoria tritici cu forma perfectaMycosphaerella graminicola.Prevenirea si combaterea bolii.Metoda cea mai eficace esteutilizarea soiurilor de grau rezistente. O importanta deosebita incombatereoaumasurileagrofitotehnice.TratareaseminteicuCriptodin reduce cantitatea de inocul prevenind ofilirea plantulelor.Malura comuna a graului(Tilletia sp.)Este una dintre cele mai raspandite si mai pagubitoare boliale graului, diminuand atat productia de boabe cat si calitateaacestora.Datorita tratamentelor facute cu substante chimice, boala semai semnaleaza decat cu totul izolat unde tratamentul facut lasamanta este necorespunzator.Simptomele bolii.Plantele atacate sunt de obicei maiscunde, iar sistemul radicular al plantelor este slab dezvoltat.Simptomele caracteristice apar odata cu inspicarea, candculoarea spicelor si frunzelor devine verde-albastruie. Spiceleatacate sunt mai subtiri, glumele mai rasfirate. Boabele infectatesunt mai scurte, mai groase si au o culoare bruna-cenusie.In urmastrivirii, boabele elibereaza o pulbere fina de culoare neagra cumiros de peste alterat. La treierat, boabele malurate sunt distruse,contaminand astfel boabele sanatoase.Agentul patogen.Principalele specii care produc maluracomuna sunt Tilletia caries si Tilletia foetida.Prevenirea si combaterea bolii.Cultivarea soiurilorrezistente si folosirea unei seminte lipsite de germeni constituiemijloacele cele mai eficace. Dintre masurile agrofitotehnice serecomanda semanatul la epoca optima.Malura pitica(Tilletia controversa)Simptomele boliisunt asemanatoare cu cele produse de malura comuna, deosebindu-se prin faptul ca plantele atacateprezinta o piticire accentuata, nu depasesc 1/3 din inaltimeaplantelor sanatoase. Plantele atacate infratesc mai puternic, iar fratiiau o rigiditate mai caracteristica.Spicele au aspect foarte rasfirat.Boabele sunt mai mici si rotunde decat cele sanatoase, sunt tari, iarcontinutul lor este constituit dintr-o masa compacta, negricioasa sicu acelasi miros caracteristic de peste alterat, ca la malura comuna.Agentul patogeneste ciuperca Tilletia controversa.Prevenirea si combaterea boliise face prin cultivarea unorsoiuri rezistente si respectarea masurilor agrofitotehnice.Taciunele zburator al graului(Ustilago tritici)Simptomele bolii.Taciunele zburator devine vizibil odata cuinspicarea plantelor de grau. Spicele atacate inspica mai devremedecat cele sanatoase si se observa de la distanta, avand o culoareneagra, contrastand cu spicele sanatoase care au culoarea verde.Spicele infectate sunt transformate in intregime intr-o masapulverulenta uscata de culoare neagra, care reprezinta fructificatiileciupercii.Agentul patogeneste ciuperca Ustilago tritici.Prevenirea si combaterea boliise bazeaza pe cultivarea de soiuri rezistente, tratarea semintei cu fungicide sistemice de tipul Carboxinei, masuri culturalesi certificarea semintei.Helmintosporioza graului(Helminthosporium tritici)Pagubele produse de aceasta boala variaza in functie de fazade vegetatie a plantelor si de conditiile climatice.Simptomele bolii.Primavara apar primele simptome alebolii, pe frunzele de la baza, sub forma de pete ovale, eliptice,fusiforme, de culoare galben-bruna, conturate marginal de odunga bruna-cenusiu. Centrul petelor se coloreaza in brun inchisdatorita fructificatiilor ciupercii.Boala devine evidenta in cursullunii mai cand petele conflueaza, ocupand suprafete mari dinfrunze care se usuca de la varf spre baza. Dupa inspicat, boalaevolueaza pe frunzele etajului superior, determinand ,datoritaevolutieirapide,uscareaprematurasisfasiereafrunzelor.Deoarece frunzele se usuca prematur, umplerea si maturareaboabelor sunt stanjenite, asa incat raman sistave si productia scade.Agentul patogen.Forma perfecta este ciuperca Pyrenophora trichostoma, cu stadiu imperfect Helminthosporium tritici repentis.Prevenirea si combaterea bolii.Cel mai economic mijloc decombatere este cultivarea se soiuri rezistente. Alte masuri sunt:folosirea de samanta libera de parazit, distrugerea miristii sisamulastrei infestate, precum si combaterea chimica.2.DAUNATORIIGRAULUIDiferitele specii de daunatori pot produce pagube atat dinpunct de vedere cantitativ, cat si calitativ, graului aflat in orice fazade vegetatie.Sunt specii de daunatori al caror ciclu de dezvoltare sedesfasoara in intregime in culturile de cereale paioase, ca:nematodul graului, gandacul ghebos, mustele cerealelor, unelespecii de afide, viermele rosu al paiului, tripsii cerealelor, viespeagraului, carabuseii cerealelor.Graul reprezinta gazda si implicithrana preferata pentru cele mai multe specii de daunatori specificicerealelor paioase.Evolutia daunatorilor graului este influentata de conditiileecologice din lanurile de grau.Vom prezenta daunatorii graului care se intalnesc maifrecvent si care determina pagube mai mari.Tripsul graului(Haplothrips tritici).Plante atacate si daune.Plantele gazda pe care a fost semnalat tripsul graului apartin la 10 familii, predominand insa speciile din familia graminee: grau, orz, ovaz, secara, orez, golomat, pir, obsiga (Banita si colab., 1982).In urma atacului adultilor pe rahis si spiculet, se produceatrofierea organelor florale si deci, sterilitatea partiala sau totala aspicului, aparand astfel simptomul caracteristic de 'albeataspicului'. In locurile intepate apar puncte brune, necrotice, iarspicele sunt deformate, cu aristele rasucite, indoite si zbarcite.Larvele ataca indeosebi boabele in formare pana la faza de coacerein ceara. Boabele atacate in faza de lapte nu se mai dezvolta sidevin sistave. Pe boabe apar portiuni decolorate, tegumentul este putin incretit, iar santul ventral se adanceste si se largeste.Tripsii,pe langa faptul ca determina scaderea productiei pana la 10 % ,provoaca deprecierea calitatii glutenului si a insusirilor biologiceale semintelor (Banita, 1976).Din boabele atacate rasar plante cu oslaba capacitate de vegetatie.Prevenire si combatere.Pentru prevenirea aparitiei ataculuide tripsi se recomanda masuri agrofitotehnice ca: rotatia culturilorla 3-4 ani, arderea miristei, discuitul miristei, aratura de toamna sisemanatul la epoca optima si folosirea soiurilor precoce.Paduchele verde al cerealelor(Schizaphis graminum)Paduchele verde al cerealelor, ca insecta migratoare, se dezvolta numai pe cereale si ierburi spontane. Cele mai atacatesunt: graul, orzul si sorgul. Insecta poate ataca graul atat toamna in primele faze de vegetatie cat si primavara si vara, mai ales in ultimele faze de vegetatie.Atacurile puternice toamna determina uscarea plantelor, iar in perioada formarii boabelor determina reducerea productiei, atat cantitativ cat si calitativ.In afara de sugerea sevei, caracteristica tuturor afidelor, aceasta specie injecteaza un lichid salivar care este foarte daunator, distrugand clorofila si vatamand structura celulara a plantei.Prevenire si combatere. Populatiile de afide pot fi mentinute la densitati numerice coborate prin semanatul graului la epoca optima, precum si prin distrugerea samulastrei care constituie principalul rezervor de populare a culturilor cu afide.Se foloseste si combaterea chimica, fiind recomandate tratamentelecuSinoratox R35 sau Carbetox 37 in doza de 1,5 l/ha.Plosnitele cerealelor(Eurygaster sp.)Plante atacate si daune.Plosnitele cerealelor ataca cerealelepaioase, indeosebi graul, precum si diferite graminee spontane.Adultii, pentru a se hrani, ca si larvele inteapa toate organele aeriene ale plantei (frunze, tulpini, spice, boabe).Vatamate,tesuturile plantei din zona atacata se distrug. Din cauza atacului,planta intreaga poate pieri sau infrati abundent. Atacul pe tulpina,cand spicul este in burduf produce avortarea spicului.Ovareleintepate inainte sau la scurt timp dupa fecundare se usuca, iarboabele nu se mai formeaza, Boabele intepate in faza avansata decoacere prezinta un punct mic negru in centru unei pete dedecolorare.Atacul plosnitelor hibernante, desi se manifesta petoate organele aeriene ale plantei, predomina totusi pe frunze situlpini. Atacul larvelor si adultilor noii generatii are loc aproape inexclusivitate pe boabe, care determina pierderi cantitative cat sicalitative.Degradarea boabelor de catre plosnite are ca urmarereducerea greutatii hectolitrice si a celei absolute, a energiei si afacultatii germinative, precum si a calitatii de panificatie.Prevenire si combatere.Metoda cea mai eficienta si cea maiutilizata este combaterea chimica . Prognoza atacului si planul decombatere se elaboreaza pe baza cunoasterii rezervei biologice apopulatiei de plosnite in locurile de diapauza, rezerva stabilita prinefectuarea de sondaje toamna si primavara inainte de emigrareadin paduri.In vederea avertizarii aplicarii tratamentelor chimice, atatimpotriva adultilor hibernanti cat si a populatiei noii generatii, estenecesara determinarea densitatii plosnitelor hibernante care auemigrat in culturile de grau, precum si a densitatii de larve carealcatuiesc noua generatie de plosnite.Cercetarile efectuate au dus la stabilirea momentelor optime de aplicare a tratamentelor si a pragurilor economice de la care trebuie aplicate tratamentele (Popov si colab., 1982, 1983).Pentru o cultura de grau cu o vegetatie si densitate normala , tratamentul chimic impotriva adultilor hibernanti se aplica numai in cazul in care densitatea de plosnite este de minimum 5 exemplare/m2sinumai dupa ce, cel putin 80 % din populatia de plosnite a parasit padurea.Referitor la populatia noii generatii se considera justificata economic aplicarea tratamentului chimic atunci cand se inregistreaza o densitate de peste 3 exemplare/m2, iar majoritatea dintre acestea au trecut de varsta a 2-a. In solele in care dupa aplicarea tratamentului se gasesc densitati mai mari de 3 larve/m2se efectueaza un nou tratament. Alaturi de tratamentele chimice se recomanda si masuri agrofitotehnice.Gandacul ghebos(Zabrus tenebrioides)Larvele gandacului ghebos sunt oligofage, hranindu-se cu diferite graminee cultivate si spontane. Hrana adultilor o constituie boabele de grau, secara, iar pagubele produse de ei sunt mai mici decat cele produse de larve.Larvele gandacului ghebos se hranesc numai cu partile aeriene ale plantelor si niciodata cu radacini. Ele trag frunzele in galerii, consuma parenchimul, ramanand doar nervurile care uscandu-se iau aspectul unor ghemotoace fibroase.Plantele atacate sunt distruse treptat in intregime. Atacul se poate prezenta sub forma de vetre sau generalizat. In conditiile unei monoculturi pronuntate, a unui regim de precipitatii favorabil speciei si in lipsa tratamentelor chimice s-au semnalat pana la 90 % plante distruse.Preveniresicombatere.Dupacercetariefectuates-aelaborat un sistem de prevenire a atacului, bazat pe tratamentulsemintei cu insecticide. Tratamentele chimice se pot imbina curotatia culturilor.Viermi sarma(Agriotes sp.)Plante atacate si daune.Larvele sunt extrem de vatamatoare. Culturile de grau sunt atacate, mai ales in toamnele calde si cu umiditate suficienta in sol. Frunzele planuitelor atacate manifesta o tendinta de ofilire si ingalbenire de la varf spre baza si de cele mai multe ori se usuca.La planuitele infratite atacul poate determina uneori o infratire suplimentara, care duce insa la o diminuare a productiei. Culturile de grau raman rarite, iar plantele care nu pier dau o productie scazuta.Prevenire si combatere.Pentru prevenirea atacului sicombaterea viermilor sarma, o mare insemnatate o au masurile profilactice si tratamentele semintei cu substante chimice.Viespea graului(Cephus pygmaeus)Plante atacate si daune.Viespea are o preferinta pentrugrau. Larva se hraneste in interiorul tulpinii cu tesutulparenchimatic, rozand galerii neregulate, care se umplu curumegus si excrementele sale.Ca urmare a atacului, greutatea absoluta a boabelor scade. Se poate produce ruperea paiului sicaderea spicului la pamant.Prevenire si combatere.Tratamentele foliare nu sunt eficace. Dintre masurile agrofitotehnice, dezmiristirea, aratura adanca si rotatia culturilor pot avea un anumit rol in prevenireainmultiriiinmasaadaunatorului.Metodaceamaieficaceo reprezinta folosirea soiurilor rezistente.Nematodul boabelor de grau(Anguina tritici)Plante atacate si daune.Este un parazit monofag, cresterea si dezvoltarea sa fiind asigurata numai pe plantele de grau.Nematodul provoaca la plantele de grau modificari morfologice importante si perturbari profunde ale principalelor procese fiziologice si biochimice.Tulpinile plantelor infestate au internoduri scurte, talia plantelor micsorandu-se de 2-3 ori comparativ cu plantele neinfestate. Spicele sunt deformate, laxe, de doua ori mai scurte decat spicele sanatoase , iar pe anumite portiuni sunt stirbe din cauza florilor avortate si a lipsei boabelor.Boabele sunt transformate in gale si se diferentiaza de boabele sanatoase atat prin culoare cat si forma, confundandu-se ca aspect exterior cu boabele malurate.Prevenire si combatere.Samanta din lanurile infestate sa nuse foloseasca la semanat. Se recomanda distrugerea gozurilor, iarpe terenul respectiv sa nu se semene grau timp de 2 ani.Analiza senzoriala si fizico-chimica a materiilor prime si a covrigilor1 Analiza senzoriala a materiilor prime

1.1 Analiza senzoriala a fainiiPrincipiul metodei: Metoda are la baza determinarea cu ajutorul simturilor (vazului, mirosului, gustului, tactil) a urmatorilor indici de calitate: culoare, gust, miros si infestare.Materiale necesare:Culoare - lopatica de lemnspaclu sau placa de sticlabalanta tehnicavas cu apa rece Miros- pahar Berzeliustermometrusticla de ceasbalanta tehnica Gustbalanta tehnicaInfestarelupa cu putere de marire de minimum 5xsita de matase sau de tesatura din fibre sintetice nr. 4xxMod de lucru: Culoarese cantaresc 50g faina si 50g faina etalonse intind pe o lopatica de lemn (straturi dreptunghiulare egale)- se preseaza straturile cu o placa de sticla- se compara cele doua straturi- se introduce lopatica intr-un vas cu apa rece circa 1 minut- se scoate lopatica si se lasa sa se zvante la temperatura camerei- se compara cele doua straturi Miros:Varianta I:Se cantaresc 10g fainaSe pune faina intr-un pahar si se adauga 25 cm apa cu temperatura de 60 - 70CSe acopera paharul cu o sticla de ceas si se lasa circa 4 5 minuteSe agita, apoi se lasa in repaus pana se depune fainaSe ridica sticla si se miroase lichidulSe decanteaza lichidul si se miroase fainaVarianta IISe cantaresc 5 g fainaSe freaca in palme fainaSe miroase faina Gust:Se mesteca 1g de faina. Se stabileste si prezenta impuritatilor minerale Infestarea:Se cantaresc 0,5 kg fainaSe cerne faina ,se examineaza restul de pe sita cu lupta pentru a constata prezenta insectelor sau acarienilor vii1.2 Analiza senzoriala a drojdieiPrincipiul metodeiMetoda are la baza determinarea cu ajutorul simturilor (aspect, gust ,miros,vaz, pipait) a indicilor de calitate.Conform STAS: aspectul - drojdiatrebuie sa se prezinte ca o masa solida cu suprafata neteda; consistenta drojdia in calupuri trebuie sa fia densa, sa se rupa usor, sa nu fie lipicioasa sau vascoasa; culoarea trebuie sa fie cenusiu-deschis, cu nuanta galbuie uniforma in masa; gustul trebuie sa fie corespunzator drojdiei proaspete. Nu se admite gustul ranced sau amar. mirosul trebuie sa fie caracteristic drojdiei .Nu se admite miros de mucegai saualte mirosuri straine.1.3 Analiza senzoriala a covrigilorPrincipiul metodeiMetoda are la baza determinarea cu ajutorul simturilor (aspect, gust ,miros,vaz, pipait) a indicilor de calitate.Aspectul exterior: forma caracteristica produsului fara deformari, cu sectiunea fitilului cat mai uniforma,Starea si culoarea cojii: suprafata neteda si lucioasa, in afara de portiunea presarata cu condimente, fara arsuri, zbarcituri, lipituri, etc.; culoare galbena aurie uniforma ;Aspectul miezului: Poros, fara goluri mari, bine copt gust dulceag specific, miros placut2 Analiza fizico-chimica2.1 Determinarea aciditatii fainiiAciditatease poate determina prin: metoda cu alcool etilic 67% vol.; metoda cualcool etilic 90% vol.; metoda suspensiei in apa.Principiul metodei:Extractul apos al probei de analizat se filtreaza cu solutie de NaOH 0,1 n in prezenta fenolftaleinei ca indicator.Reactivi:NaOH 0,1 nfenolftaleina-solutie 1% in alcool etilic 70% vol.Mod de lucru1.se cantaresc 5 g de faina pe o sticla de ceas2.se pune faina intr-un pahar curatse pun 50 cm3 apa si se agita permanent pentru a evita formarea cocoloaselor4.se pun 3 picaturi de fenolftaleina5.se filtreaza cu solutie NaOH 0,1 n pana la aparitia culorii roz, care persista un minutCalcul:

V - volumul solutiei de NaOH 0,1 n folosit la titrare,in cm3M - masa probei luata pentru determinare ( 5 grame)0,1 - normalitatea solutiei de NaOHSe efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.Ca rezultat se ia media celor doua determinari:Repetabilitate:Diferenta dintre rezultatele a doua determinari paralele efectuate de acelasi operator, in cadrul aceluiasi laborator trebuie sa nu depaseasca 0,2 g de aciditate.STAS - aciditate maximum Faina alba(tip 480)-2,2 Faina semialba (tip 780)-3 Faina neagra(tip 1300)-4Rezultate personale:V1=1,2 ml NaOH 0,1 nm=5gD1:gradeD2:gradegrade aciditateConcluzie:Am obtinut valoarea 2,6 deci faina este semialba.2.2 Determinarea glutenului umedPrincipiul metodei:Separarea substantelor proteice dintr-un aluat obtinut din 25g de faina de grau si din 15,5 cm3solutie NaOH 2% prin spalarea manuala a aluatului cu solutie de NaCl sau apa curenta.Reactivi necesari: NaCl 2% cu apa curenta solutie de iod ca indicatorMod de lucru1. se prepara o solutie de sare 2%2. se cantaresc 25 grame de faina si se pun intr-un vasse pune peste faina 15,5 cm3 solutie de NaCl 2%4. se framanta aluatul 3-4 min5. se lasa la odihna aluatul 5 minute6. se spala aluatul 30 de minute cu NaCl 2% sau cu apa curenta la 20C7. la sfarsitul spalarii se determina:a) proba cu iod-sa nu colorezeb) proba cu apa-sa nu produca opalescenta8se zvanta glutenul-prin manevrarea lui in palmele uscate9 se cantareste glutenul (M)Calcul:sauGu-gluten umedM - masa glutenului cantarit in grameM - masa de faina luata in analiza(25 grame)STAS: Faina alba:26 Faina semialba:25 Faina neagra:24Rezultate personale:D1: m1=6g

D2:m=6,2

Concluzie:Conform STAS faina este de culoare neagra.2.3 Determinarea aciditatii covrigilorPrincipiul metodei:Extractul apos al probei de analizat se titreaza cu solutie de NaOH 0,1n in prezenta fenolftaleinei ca indicator.Reactivi : NaOH 0,1n FenolftaleinaMod de lucru:1.Din proba de analizat se cantaresc 25g miez, si se introduc intr-un vas de sticla de 500 cm cu dop slefuit.2.Se masoara 250 cm de apa ,se adauga peste paine la inceput 30 cm se amesteca pana la obtinerea unei paste omogene. Se adauga si restul de apa pana la 250 cm.Se lasa in repaus 5 minute.4.Se filtreaza prin hartie de filtru.5. Din solutia decantata se iau 50 cm(corespunzatori la 5g de proba) si se pun intr-un pahar curat.6.Se pun 3 picaturi de fenolftaleina.7.Se titreaza cu solutie de NaOH 0,1n pana la aparitia culorii roz care persista 30 secunde.Calcul :Aciditatea se exprima in grade de aciditate.1 grad aciditate reprezinta aciditatea din 100g proba care se neutralizeaza cu 1 cm NaOH,solutie n.[grade de aciditate la 100g produs]V - volumul solutiei de NaOH 0,1n folosit la titrare,in cmm - masa probei corespunzatoare volumul de filtrat luat pentru determinarea in grame(5 grame)Rezultatele se calculeaza cu o zecimala.STAS: 3 gradeRezultate personale:V=1,5cmM=5ggrade aciditateV2=1,6

Concluzie:Aciditate =3,1 grade aciditate2.4Determinarea sarii din covrigiMod de lucru1.Se cantaresc 5 grame proba pe o sticla de ceas2.Se pun intr-un balon cotat de 200 mlSe pun 170 cm apa distilata calda(40-50C)4.Se amesteca pana se obtine o suspensie5.Se completeaza pana la semn cu apa distilata6.Se filtreaza prin hartie defiltru7.Se iau 25 cm filtrat si se pun intr-un pahar curat8.Se pun 3-4 picaturi de fenolftaleina9.Se titreaza cu NaOH 0,1n(hidroxid de sodiu) pana la roz pal10.Se pun 0,5 cm K2CrO4 10%(cromat de potasiu)11.Se titreaza cu AgNO3 0,1 n ( azotat de argint) pana la rosu caramiziu12.Se noteaza volumul de AgNO3 si se introduce in formulaCalcul:

0,005845 - reprezinta grame NaCl corespunzator la 1 cm AgNO3 0,1 nV - cm AgNO3 0,1n folositi la titrareV1 - volumul balonului cotat(200 cm)V2 - volumul de proba folosita la titrare(25 cm)M - masa probei luata in analiza(5 grame)STAS: % NaClPaine si produse de patiserie 1,2-1,3% NaClRezultate personale:V1=1,5 ml AgNO3 0,1 n

2.5 Determinarea capacitatii de hidratare a fainiiPrincipiul metodei:Determinarea cantitatii de faina,corespunzatoare unei cantitati cunoscute de apa necesara pentru formarea unui aluat, in conditii stabilite.Mod de lucru: Se umple un mojar cu faina din proba de analiza si se niveleaza suprafata fainii cu o rigla de lemn. Se face o adancitura in faina din mojar, prin apasare cu un pistil. Se masoara cu pipeta 10 cm apa curenta, cu temperatura de 18-20C,si se introduce in adancitura formata in faina. Se amesteca apa cu faina ,la inceput cu o spatula ,apoi prin framantareaaluatuluicu mana , urmarindu-se o cat mai bunaomogenizare. Se continua framantarea ,inglobandu-se treptat cate o putina faina. Aluatul se considera de consistenta normala cand la atingerea acestuia cu o bucata de sticla nu se lipeste de aceasta.Aluatul obtinut se cantareste.Se efectueaza in paralel doua determinari din aceeasi proba pentru analiza.Calcul si exprimarea rezultatelor:Capacitatea de hidratare se exprima in % apaCapacitatea de hidratare =[%]m1 - masa apei folosita la determinare , in grame(10g)m - masa aluatului rezultat dupa framantare,in grameCa rezultat se ia media celor doua determinariRepetabilitate:Diferenta dintre rezultatele a doua determinari paralele efectuate de acelasi operator, in cadrul aceluiasi laborator trebuie sa nu depaseasca 1,2g la 100g proba.Stas fainaCalitatea fainiiFoarte bunaBunaSatisfacatoare

Faina albaPeste 58%Peste 60%Peste 64%

Faina semialba54-58%58-60%60-64%

Faina neagraSub 54%Sub 58%Sub 60%

Rezultate personale:D1m=26gM1=10gCapacitatea de hidratare =D2m=25gM1=10gCapacitatea de hidratare =Concluzie:Conform STAS-ului faina analizata este faina alba satisfacatoare.2.6 Determinarea umiditatii fainiiPrincipiul metodei:Se determina pierderea de masa prin incalzire la 130 + sau -2C.Aparatura: Etuva Fiola de cantarire cu capacMod de lucru:Intr-o fiola de cantarire cu capac se cantaresc 5g faina. Fiola cu proba intinsa in strat uniform se introduce descoperita cu capacul alaturi in etuva incalzita la 140 -145C. Se regleaza etuva la 130+ sau -2C si se mentine 1 ora la aceasta temperatura. Apoi se acopera fiola cu capacul, se scoate din etuva, se introduce in exticator, care contine clorura de calciu anhidra (bulgari-pentru a absorbi umiditatea). Dupa racire se cantareste din nou cu o precizie de 0,01g.Calcul :Umiditate =[%]M1 - masa fiolei cu proba de faina inainte de uscare ,in grameM2 - masa fiolei cu proba de faina ,dupa uscare ,in grameM0 - masa fiolei in grameRezultatele se exprima cu o zecimala.Repetabilitate: Ca rezultat se ia imediat aritmeticacelor doua determinari efectuate in paralel nu trebuie sa depaseasca 0,5g apa la 100g proba.STAS: 14,5%