:

)rotestante. Cu aftr acestor obiecte de

rania, Statele Unite

d in mare parte de

mvaanumeacestei

olorati a primelor

himia industriali a

feriti colorafie, este

e aparate menajere,

ricare, primele tele-

automobiie etc. (ca

xoduse in cantitiliregru-cafeniu-cenu-

: il permitea chimia

rli (dupe cum va fi

). Exemplul cel mai

nt gi cromofob este

irmei de automobile

id de etici in toate

r pofida vehiculelor

sii, el va refuza Pinie, sd vindd alffel de

BOIAI{GIII MEDIEVALI

Istoria sociald a unei meserii reprobate

in rvu Mediu, meseria de boiangiu este o meserie artizanari,diferiti de cea a vinzdtorului de postavuri sau de materii colorante.ln plus, este puternic compartimentati gi reglementatr sever: ince-ptnd cu secolul al X[I-lea, sintfrecvente textele cepreazeazd orga-nizarea acesteia, iin fazele ei succesive, localizarea in oraq, drepturileqi obligafiite, lista coloranfilor licifi gi a coioranfilor interzigil. Dinnefericire, aceste texte stnt in cea mai mare parte inedite, iar boian-giii, contrar postivarilor sau fesrtorilor, inci nu au refinut cu ade-virat atenfia istoricilot'. voga istoriilor economice intre anii 1930gi1970 a permis in mod cert sd inlelegem mai bine locur vopseleiin langul producfiei textile, precum gi relagiile de dependenfi ce-ileagi pe boiangii de vinzitorii de postavuri3; dar lipsegte inci olucrare de sintezi care si fie consacratd in mod special acesteiprofesii, mereu suspecti qi fnai mult sau mai pugingeprobat5.

Aceastd neincredere suscitati de ansamblul activitdfiior rievopsiie este comuni numeroaselor societifi incepind cu epocileskivechia. Doar ci in Europa medievali cregtini, ea pare gi maiputernicr decit oriunde aiurea gi se manifesti la fel de bine inpracticile adevdrate, cit gi in domeniul legenderor gi al irnagi-narului- Abundd sursele, scrise sau figurative, care pun tn valoarecaracterul ingrijorntor, daci nu chiar diabolic, al acestei meseriiinterzise clericilor gi nerecomandati oamenilor cinsti gis.

t97

Artizani impd$ili Ei certdre{i

Aceasti abundenfi de surse se explici din mai multe motive.

Principatul fine de locul important pe careJ ocupd activitifile de

vopsire in viala economici. industria textilS este singura mare

industrie a Occidentului medieval, iar toate oragele care fabrici

postavuri sint orage in care boiangiii sint in numir mare 9i foarte

bine organizafi. Or, sint frecvente conflictele care ii opun altor

corpusuri de meserii, in special postivarilor, lesitorilor 9i tibica-

rilor. Fretutindeni, extrema divizare a muncii 9i rigidele reglemen-

t5.ri profesionaie le rezervd troiangiilor monopoiui practicilor cie

ltr vopsire. Doar ci fesitorii.care, cu anu.rnite excep$., nu au dreptul:

si-si vopseasci marfa. o fac cu toate acestea. De unde 9i numeroase

litit"li, procese si deci arhive, acieseori cogate in iniormadi pentru

istoricul culorilor. Astfel aflim cd in Evul Mediu se vopsegte

aproape mereu postavul tesui, mai rar firui (cu excepfia firuiui cie

miiase) sau lina nescirminatdo.

Uneori, lesdtorii obgin cie Ia autoritaliie murucipale sau senio-

riaie dreptui cie a vopsi postavurile cie lind intr-o cuioare abia

iegita la modd sau porninci de ia o materie coioranti pini de

curinci pulin foiositi, ciaci nu chiar ignoraii cie boianeii. Acest

prir.ilegiu al noutdtii, ce permite ocolirea statutelor 9i ieglemen-

tiriior vechi, 9i care uneori ne prezintd corpusui cie gesltori mai

putrn conservator decit cel ai boiangiilor, provoaci firegte minia

acestora din urmd. Asuel ia Pans, pe ia i230, regina-mamd Bianca

de Castilia i-a autorizat pe lesatori sd vopseascd in albastru, in

doud din oficinele lor, foiosind in moci exciusiv drobugoi. Misura

in cauzd., ce rispundea unei noi cereri a ciienteiei penfru aceastd

culoare mult timp deldsatd, iar de-acum inainte foarte cdutati

(sintem agadar in plind Promovare a culorii albastre), va Provoca

un conflict acut intre boiangii, fesdtori, autoritatea regald 9i

Lg8

autorititile municipmeseriilor (Liares des

Parisului, compilatipentru a consemna

meserii pariziene, se

Oricine estt

cuioare. De

iucml acesr.

. ci regina B,':

- Ie perriu,.

llcrt sa prac:

;ti: r

Cit ciespre tdbdca.i,'i!i

pornind cie Ia cadal;: :

la lesut, ci line deji:, .

nevole \']tala de arnumerogi artizani. Icmo Prmul o muroa'

nu o mai pot folosi p

rnvers/ atunct cino :argisire, boiangiii nr-

conflicte, procese sit!oln ufina, atestam F

rale, regiementdri s;

parizieni sd se stabiitde periferiiie acestu.

sine atita infeclie sa

mitoare corpuiui ur:

in alegerea locurilorninle sinitatea pub-

rnai multe motive.

:upi, activitiflle de

este singura mare

ragele care fabrici.mdr mare gi foarte

care ii opun altor

isatoruor fl taDaca-

. rigidele reglemen-

:oiui practicilor de

:r!ii, nu au dreptul

unde qi numeroase

r iniormafi pentru

"lediu se vopsegte

r exceplia iirului de

:nicipale sau senio-'intr-o culoare abia

coiorantS. pini de

Je boiangii. Acest

uteior gi regiemen-

sul ,le lesatori mai

voacd firegte minia

:gina-mamd Blanca

rscd in albastru, in

z drobugor. Misura

:eiei pentru aceasta

inte foarte ciutatibastre), va Provoca

autoritilile municipaie pe durata mai muitor decenii. Cartea

meseiilor (Liores des mestiers) a lui Eti"nn" Boileau, magistrat al

parisului, compilati la cererea lui Ludovic IX cel Sfint in 1258

a in scris statutble diferitelor corpusuri depenfru a consefirn

meserii pariziene, se vrea o replici la aceie evenimente:

I' Oricine este lesitor Ia Paris nu poate vopsi la el in nici o

culoare. Decit in (aibastru) folosinci drobugor. In tot cazul,

lucrui acesta nu se poate iace decit in cioui ateliere, dat fiind

ci regina Blanca (de Castilia) - Dumnezeu s-o aibd in pazd

- le permiie fesitoriior sd delind doud hoteluri in care este

licit sd practice atit fesdtoria, cit 9i vopsitui cu drobugor '"')7'

Cit despre tdbdcari - aiti artizani suspecfi, cieoarece lucreazd

pomind de la caciavreie unor animaie -, conflictui nu se reierd

ia lesut, cr line de apa d.e riu. Atit boiangiii, cit ;i tdbdcarii au o

nevoie vitali cie apd pentru a-;i practica meseria, ca 9i alli

numeroqi artizani. Doar ci au ne,zoie de api curatd. Cr, atuncl

cinci primii o murciiresc cu materiiie ior colorante, cei din urrnd

nu o mai pot iolosi pentru a iisa :a macerat pieiie animalelor. $i

invers, atunci cinci tibacarii aruncd in riu apeie murciare ,iupa

argisire, boiangii nu mai au ce face cu ele. De unde 9i numeroase

coni-iicte, procese 9i deci documente de arhive. Prinlre acestea

,iin urmd, atestdm pind in secolui ai XVIII-lea numeroase pasto-

rale, reglementdri sau decizii ale poiigrei care le cer boiangrilor

rlui 9i chiar cit rnai deParteparizieni sd se stabileasci in afara oragt

,le periferiile acestuia, deoarece "meseriile in cauzd atrag dupd

sine atita infeclie sau se folosesc de ingrediente atii de viti-mdtoare corpului uman, incit ar trebui luate numeroase mdsuri

in alegerea locurilor in care ar Putea fi suportate iird ca sd ame-

ninge sinitatea publici"s.toritatea regali qi

199

La Paris, ca gi in toate marile orage, aceste interdiclii de exerci-

tare a meseriei ir zonele dens populate sint repetate iarigi gi iarigilncepind cu secolul al XIVJea ptni in secolul al XV[I-lea. Iati, cu

titlu de exemplu, textul unui regulament parizian din 1533:

Se interzice tuturor blinarilor, tdbicarilor gi boiangiilor si-giexercite meseriiie in casele lor din ora$ sau de la periferie; sint

somafl sd nu-gi duci la spilat lina in riui Sena mai sus de

Tuijeries; (...) li se interzice totodati si-gi verse apa pentrutibicit, vopselele sau alte asemlnitoare infecfii in riu; Ii se

permite doar si se retragi pentru munca lor, daci li se pare

buni, mai sus de Paris, spre ChailloL ia o depirtare de periferie

de cei pufin doui trageri cu arcul, sub ameninlarea confisciriibunurilor gi mirfurilor lor gi a surghiunirii din regaf.

A propos de aceeagi apd de riu, certuri aseminitoare - adeseori

vioiente - ii opun pe boiangii inhe ei. int-adevar, in majoritatea

oragelor in care se fabricd posrav meseriile boiangiiior sint strictcompartimentate in runcgie cie materiile textile (lina, in, mitase,eventual bumbac in citeva orage italiene) gi de culoriie sau grupuriiede culori. Regulamentele ie interzic si vopseasci o stofd sau siopereze intr-o gama de culori pentru care nu au iicenfi. Pentru

lini, de exempiu, incepind cu secolul al XII-lea, daci egti boiangiuin culoare rogie, nu ai dreptul sd vopsegti in aibastru , gi aice aersa.

in schimb, boiangiii in aibastru igi iau adeseori in sarcind tonalitd-

lile verzi gi negre, pe cind boiangiii in rogu, gama galbenului. Daciagadar, intr-un orag anune, boiangiii in rogu au Eecut primii, apele

riului vor fi foarte rogii gi boiangiii in albastu nu se vor mai putea

servi de acestea decit la scurgerea unui anumit timp. De unde gi

certurile repetate gi ranchiunele ce trec din secol in secol. Uneori,

crun ar fi la Rouen la inceputul secolului ai XVI-lea, autoritdfile

municipaie incearci

care-l inverseazi sa

sd se poati benefici:

In anumite orag

9i mai accentuati: p

in tuncfle de mater:

La Ntirnberg gi la lv

XV-lea, printre boia

materie colorantd p:

rezonabil, gi cei ca

importate din Euroi

costi foarte scunp.

aceiuiagi control, n

substanfi corosivi, :

din Germania fivlagNtirnberg), se distir

ordinari care produ.

de iux (Schdnfiirberi

biie 9i gtiu si impn:

sint "boiangiii ale c

\hnctores cuTus color

Int.

Aceasti speciaii

citugi de pufin pe is

aversiune penfru ;

impregneazi intrea

stnt numeroase, at

viaga cotidiani gi ircontopi, a amalgar

rterdicgii de exerci-

eEre lara$r 9r raragl

r XVI[-lea.Iati, cu

:ian din 1533:

cr gi boiangiilor si-gi

ru de la periferie; sint

iul Sena mai sus de

-9i verse apa pentru

e inlectii in riu; li se

:a lot daci Ii se pare

iepirare de periferie

reninlarea confiscirii

tuii din regaP.

ni.toare - adeseori

lvir, in majoritatea

iangiilor stnt strict

e (lini, in, mitase,

iorile sau gnrpr:rile

ISCa O Stota SaU sa

au licenli. Pentm

daci egti boiangiu

:astru, gi oice nersa,

in sarcini tonaliti-

a galbenului. Daci

trecutprimii, apele

.u se vormaiputeat timp. De undegi

cl in secol- UneorfVl-lea, autoritiitile

r{

municipale tncearci sd stabileasci'un calendar de lcces 'i i"

Oq

care_r ir,r"rru*a sau ir modifici in fiecare siptimind, astfel incit

si se poatS' beneficia rtnd pe rtnd de apele curatelo'

in anumite oraqe din Germania 9i din Italia' specializarea este

gimaiaccentuatl:pentruaceeagicttloate,boiangiiisedeosebesc

infrrnclied.emateriacolorantiPecuueaudreptuls-ofoloseasci.li La Ntirnberg gi la Milano, de exemplu, in secolele aI XIV-lea 9i ai

XV-lea,printreboiangiiiinroqusedistingceicarefolosescgaranta'

materie colorantd produsi din abundenfi in Occident 9i la un pret

rezonabil, 9i cei care utilizeazi cirmizul sau coqeniia' mdrluri

importatedinEuropaorientalisaudinorientulApropiatgicarecostafoartescump.giuniigialFlnusintsupugiaceioraqitaxe,nici

aceiuiaqi control, nu recurg ia aceleagi **t 9i ruci la aceeaqi

substanldcorosiviIllLvweaz:iaceeagiciienteld.inmaimuiteorage

din Germania (Magdeburg' Erfurtll' Constanla 9L mai cu seamd'

Niirnberg),sedisting,pentrutonaiitililerogiigialbastre'boiangiii

".**."*" p.od.*c vopseie de calitate curentd (Fiirber)qi boiang:'ii

d.e iux (SchAnfirber)' Aceqtia ciin urmd intrebuinfef'T""T t:.

biie gi gtiu si imprime culoarea in profunzime in fibrele stofei' Ei

stnt "boiangrli ui" ciror culori sint foumoase' deschise 9i soiide"

(tinctores cujus colores ophmi atque durabiles sunt)tz'

Int erdicl ia dffi est e curil or

riizare ingusti a activitdlilor de vopsire nu-l miri

; cttuqi de pulin pe istoriculculorilor' Ea trebuie apropiati de acea

aversiune pentru amestecuri' moqtenire a culturii biblice' care

impregneazi intreaga sensibilitate medievalil3' Repercusitrnile sale

sint numeroase, atlt in domeniile ideologic ai simbolic, cit 9i in

viafa cotidiani qi tn cultr:ra medievalila' A amesteca' a fuziona' a

contopi, a amalgama sint adeseori nigte operatiuni considerate

zol

r lucnrrilordoritiice in cali' ,te de

:igtii, alchimiqtii)

:ze cu materia. Ei

i operafiuni, cum

oui culori pentru

rapun, dar nu se

Lici o cuiegere de

: domeniui vopsi-

:abrica un verd.e,

ifle verzi se obgin

:oloranfii in mod

sau cenugii unuircare- Altminteri,despre spectru gi

ibenui sint doud

plasezi pe aceeagi

f avea, ar.aciar, un

r pius, la boiangii,

astru gi cuvele cu

rr interzis, dar qi

produsui acestor

agi dificultdli sau

lete: sint arareori

ici din garanfi gi

: asociazS. o mor-

ale, rare pe stofe,

>oritai practicilor

ngeri de mordan-

sare, alffel spus, acgiunii unor mordanfi' Acestea se pot defini drept

substan!" urt iog""t" ce se adaugi biiior de vopsea in scoP.ul de a

d.ebarasa lina a" impuritilile sale 9i u P"Tt: T3t:n-"] coiorante

sd pitrundi in profunzime in fibrele lesutului' FIri r:n loraanl

vopsireaesteimposibilisaunulinesuficrenj^demult(exceplief acma vopseiele albastre bogate in ina€linall ;

i,Alaunuiesteprincipaiuimordantfolositd'evopsitoriamedi-evaii pentru postavurile de iux' Este o sare

fe mina tutt -.ttt"

naturali,seprezinticaunsuifatd'ubiud'ealuminiugipotasiu.InEvul ltediu, se intrebuingeazd in diferite scopuri: pentru purifi-

carea 9i limpezrea apei, Dentru intdrirea tencuietl' 1"^:*

.i:,.,buea

pieilor, pentra d"gr"'*tu linii 9i' mai cu seamd' Pentm fixarea

voPseielor. Esie un procius cdutat care' ilceP-i": :"

secolul ai

' XUj-iea, face obiecrul unui comer! pe scard iargd Acesta se

1la in

miinile genovezilor care importi ln Occicient alaun acius din EsPt,

din Siria 9r, ;:nai aies, oin Asia \iicd' ""1" t:S"nea Phocde oro-

ciuceaiaunuijeceai:aaibundcaiitate.DarinsecolulaiXV.iea,dupd ci'derea Constanirnopoiului' trebuil t",

l:::1:"izronezi cu

i aiaun chiar in Occident' Asdel ci sint exploataie,mineie cie aiaun

din Spania, apoi, in specai' ceie ciin mungii Toi'1' n.l::O il ilTl:

pe teritoriile aparlinind papaliidfii' care teritorii ii vor aduce

acesteia mai.'oogilii tn secolul urmdtoris' ,:

Alaunulesteunmordantcostisitor,rezervatvopsitorieidelux.

ir;;;i ""psitoriei.

orciinare, este inlocuit adeseori cu produse mai

ieftine.Bund'oard,cutarfru'depuneresaiinilisatddevlnPe.tunful

tt O"r"* butoaielorle' Sau incd' mai simplu' I"Tt: oletui' urina

umani, cenuqa anumitorcopaci (nucul' castanul)' Cfare saucu:aT

mordant convine cutdrei sau cutirei vopseie' t:*T"t sau cuti'rei

' fibre textile 9i, in funqlie de proporgiile 9i reletele de mordansare'

se obqine - in g?ma unei culori date - cutare sau cutare tonalitate'

203

cutare sau cutare nuanfi. Anumili coloranli cer o mordansare

accentuati pentru a obline culori fmmoase: este cazul garanlei

(tonaiitililerogii)gialrezedei(tonalitdlilegalbene)'Altele'inschimb,nucerdecitomordansareugoarisauchiarsepotlipsidemordanl este cazul d.robugorului 9i, mai tirziu, al indigoului,

importatdinAsia,apoidinAmerica(tonatitigilealbastre,dargiverzi, cenugii, negre). De unde 9i aceasti seParare recurent5 in toate

reglementirile europene intre boiangiii "de rogu" carl reculS Ia

mordansare, 9i boiangiii "de aibastru" care nu recurg (niciodati)

Ia acest procecieu. in Franla, incepind cu sfirqitul Evului Meciiu,

penfru a face aceasti distincgie, se sPune mai rrecvent boiangii "cie

fierbere" (care, intr-o primi baie, trebuie si fiarbd impre.uni mor-

ciantul, vopseaua 9i stofa) 9i boiangii "de cuvi" sau "de drobugor"

(care se iipsesc de aceasti operalie 9i chiar pot vopsi' in anumite

cazttti,la rece). Pretutincieni, boiangiiior ii se amintegte ci nu poti

fi in acelagi timp 9i "cie rogu" 9i "cie albasku"'

Altefapteciesocietategiciesensibilitateasuplaciroramese-

riiie cie vopsitorie atrag atengia cercetitoruiui vizeazi ciensitatea

gi saturalia cuiorilor. intr-adevir, studiere a proce ciee I or tehruce'

a costului maieriilor coiorante 9i a presti.giuiui ierarhic ai diferiie-

lorstofedemonsfreazd'cApreluriiegisistemeledevallaresecon-

struiesc atit in jurul ciensitilii 9i luminozitilii culoriior, cit 9i ai

coioraliei lor prooriu-zise. o cuioare frumoasi, o culoare scumpi

givalorizantieste_ammaispus-o_ocuioaredensi,vie,Iumi-noasi, ce penetreazi in profunzime fibreie lesaturii qi care rezistd

efectelor decoiorante ale soareiui,legiei 9i timpului. Aceste siste-

medevalori,caredauprioritatedensitaliiasuPranuanleisautonaiitaEi, se regisesc in numeroase alte domenii in care culoarea

este Ia loc de cinste: in faptele de limbaj (iocuf prefixelor gi sufi-

xelor), in preocupirile morale, in mizele artistice, tn legile conlra

204

luxului. De unde 9i ac

gi conceplia moderne e

gi clientela lor, o cui

aproape de alti culoar

aceasta din urmi este :

de lind, un albastru '

fiind mai aProaPe de

albastru Paiid, tern, "

Aceasti ciutare a '

ce rezistd (color stabilis

destinate boiangiilor.

morciansare: fiecare :

cutare mordanU fieca'

sale. indeminarea (sn

orali decit in scris.

Cule:

Cuiegeriie de rete'

referire Ia sfirgitul Er'

Sint doc'rmente greu

sint recopiate, fiecarl

textuiui, adiugind sa

alteie, transformind :

acelagi termenProciu,

practrce gl oPerapori

deralii alegorice sau

privitoare la simboli

pimintul, focul gi ae

care trebuie umpluiiasupra cantitiitii gi p

er o mord.ansare

te cazul g*un1uiibene). Altele, iniar se pot lipsi de

.u, al indigoului,le albastrg dar gi

recurentS.in toate

u" care recurg la'ecurg (niciodata)

ul Evuiui Mediu,

ventboiangii"de:dimpreundmor-,au "de drobugor"

vopsi, in anumite

rintegte ci nu pofi

rpra cirora mese-'izeaz6. densitatea

rced.eelor tehnice,

erarhic al diferite-de valoare se con-

culorilor, cit gi al

o culoare scumpi: densi, vie, iumi-rurL 9l care rez$ra

ului. Aceste siste-

upra nuanfei sau

rii i:n care culoarea

prefixelor 9i sufi-ce, tn legile contra

luxului. De unde gi aceastd constatare ce se izbeqte de perceplia

gi concepfla moderne ale culorii: pentru boiangiii din Evul Mediu

gi clienteia lor, o culoare densi este adeseori perceputd mai

aproape de alti cuioare densd decit de aceeaEi culoare atunci cind

aceasta din urmd este spdlicitd sau slab concentrati' Pe un Postav

de lind, un albasfru dens gi luminos este mereu considerat ca

fiind mai aproape de roqu, el insuqi dens gi luminos, decit de un

albastru palid, tern, "pigat".

Aceasti ciutare a cuiorii dense, a culorii concentrate, a culorii

ce rezistd (color stabilis et durabili.s) este revendicati de toate reletele

destinate boiangiilor. o datd in pius, operalia esengiaid este cea cie

mordansare: fiecare tibrd textili, liecare coiorant cere cutare sau

cutare mordant; fiecare atelier are in plus obignuinlele 9i secreteie

sale. indemin atea (saaoir-.faire) se transmite mai degrabi pe cale

orali decit in scris.

Culegeile de re{ete

Culegeriie de relete scrise s-au pistrat totugi in numdr mare cu

referire Ia sftrgihrl E\rului Vlediu 9i inceputul secoluiui al XVI-lea.

Sint documente greu de datat gi de cercetat. Nu doar fiindci toate

sint recopiate, fiecare copie uiterioard constituind o noui stare a

textului, adiugind sau retracti:nd anumite refete, modificindu-le pe

alteie, kansformind numeie aceiuiagi produs sau desemnind p.in

acelagi termen produse d.iferite. Dar mai cu seamd deoarece sfaturile

practice gi operalionale se invecineazi in mod constant cu consi-

deragi.i aiegorice sau simbolice. in aceeagi trazd, coabiteazi giose

privitoare la simbolica gi "proprie6!ile" ceior Patru elemente (apa,

p6.rnintul, focul gi aerui) gi autentice sfaturi practice despre felul in

care trebuie umpluti o oali sau curifatd o cuvi. in plus, menfiunile

asupra cantitilii gi propodiei stnt de fiecare dati foarte imprecise:

20s

'h se lua obuttdporliune de garanli 9i a se scufunda intr-o anumitd

mntitatede api; se adaugi unpicde o$et gimulttarlnr...". Mai mult

d,edt afit, timpul fierberii, al decoctului sau al macerafiei sint ara-

reori ind.icate sau sint totalmente derutante. Asffel, un text de Ia

sfirgitul secolului al )CI-lea expiicd, bunioari, ci pentru a fabrica o

vopsea verde trebuie se Hsem h macerat piiituri de cupru tn ofet

fie timp de trei zile, fie timp de noud luni20! cum se inttmpli adeseori

ln Evul Mediu, ritualul pare mai important decit rezultatul pro-

priu-zis, iar misurile se referi mai mult la caiitate decit la cantitate.

Pentru cultum medievali, trei zile sau noud luni reprezinti aproape

aceeagi idee, cea a unei gestalii, apoi a unei naqteri (sau renagteri),

dupi imaginea morlii, apoi a invierii iui Christ, in primui ca7, a

venirii pe lume a copiiului, in cel de-al doilea.

in general, toate culegeriie cie relete se adreseaza boiangiilor,

pictorilor, mediciior, farmacigtilor, bucitaril or sau aichimig til or 9i

se prezinti atit in calitate de texte alegorice, cit 9i ca iucrS.ri Prac-

tice. Ele posedi un iexic Ai structuri de fraze comune, inspecial

verbe: a ciuta, a lua, a pili, a micina, a scufunda, a da in fiert, a

lisa ia macerat, a dilua, a Pune in migcare, a adiuga, a filn'a. Toate

subliniazi importanla acliunii lente a tifnpuiui (a wea sd accelerezi

operaliile se dovedegte de fiecare dati o intreprindere ineficienti

gi piguboasi) gi a alegerii meticuloase a recipien$ilor: cie lut, de

fier, de cositot deschise sau inchise, mari sau mici, de cutare sau

cutare forrtil, fiecare desemnat printr-un cuvlnt specific. Ceea ce

se intimpii in interiorul acestor recipiente fine de metamorfozi,

operafie plriculoasi, daci nu chiar diabolici, ce necesiti muitd

precaulie in selectarea gi utilizarea acestui recipient. In sfirgit,

culegerile de relete sint deosebit de atente, o dati in plus, fali de

problema amestecurilor gi a folosirii diferitelor materii: mineralul

nu este plantii gi planta nu este animal. Nu se face orice din orice:

206

planta este puri, p

clnd plantagi anim:

coloranti - tinctu

in a face ca o mater.

materii reputate ca

pln 62 rze AC€SI

merita studiate im:

lacunelor 9i a insur.

gilor de datare, de g.

texte bogate in tot fe

nici mdcarnu strtrtfiind catalogatdl. C

nu doar noi inforrrdomeniiie tinchlrii,

ne-ar permite si co.

- evident, acest ter

in Europa intre AnrIn ceea ce Pnves

ia sfirgituJ secoiulu:

reletele lor culoriircla albastru devin dirsecoiului al XVIIJe:

pnn a le devansa P

culegerile derefete g

domini de departe p

rogului gi in cele dirAceste culegeri

buinSareleputeau c

speo:lative dec{t prsms aI cuvlntului? -

mdaintr-o mumitii

tartu...".Ivlai multnaceragiei sint ara-

sffel, un text de la

i pentnr afabricao

ri de cupru in olet

einfrrpliadeseoririt rezultatul pro-

e decit ia cantitate.

'eprezinti aproape

eri (sau renagteri),

t, in primul caz, a

:seazi. boiangiilor,

au alchimigtiiorgigi ca lucriri prac-

cmune, in special

Ja, a da in fiert, a

uga, a filtra. Toate

r vrea si accelerezi

indere ineficientiengilor: de lut, de

rici, de cutare sau

t specific. Ceea ce

de metamorfozd,

:e necesiti multiiipienl ln sfirSit,

ti, in plus, fafl de

naterii: mineralul:e orice din orice:

planta este puri, pe cind animalul, nu; mineralul este mort, pe

ctnd planta gi animalul sitrt vii. Adeseori, perntru a obtine o materie

coloranti - tincturi sau voPsea -, esenlialul operaliilor consti

in aface ca o materie reputatd ca fiind vie si aclioneze asupra unei

materii reputate ca fiind moartd.

Din cagza acestor caracteristici comune, culegerile de relete ar

merita studiate impreuni, ca trn gen literar irn sine. Ceci in ciuda

lacunelor gi a irsuficienplor pe care le pteand,,in ciuda dificuite-

flor de datare, de gisire a autorilor gi de stabilire a genealogiei, sint

texte bogate in tot felui de inforsrafi. Multe ?ncd-gi agteapti editorul;

nici mdcar nu sint reperate toate textele de gen, qi mai PuFn acestea

fiind catalogatdi. O cunoagtere mai bund a textelor date ar aduce

nu d.oar noi informafiii in ceea ce privegte cunogtinlele noastre in

domeniile tinchxii, picturii, bucitiiriei 9i medicinei medievale, dar

ne-ar perrrite si contr:rtm mai bine istoria priceperilor "practice"

- evid.ent, acest termen tebuie minuit tn cazui dat cu prudenp -in Europa intre Antichitatea greaci qi secolui al XVli-leaa'

in ceea ce privegte vopseleie, este frapant sd constatim cd, pind

la sfirgitul secoiului ai XfV-lea, culegerile consacri trei sferturi din

refeteie ior cuiorii roqii, pe cind dupi aceasti datd reletele privitoare

la albastru devin din ce in ce mai numeroase. Asffel incit la inceputul

secoluiui al xvll-lea, in manualeie de vopsitorie, ultimeie sfirgesc

prin a le devansa pe primetes. o evolugie identicd se regisegte in

cuiegerile de relete gi in tratateie destinate pictorilor: refetele de roqu

domini de departe pind la Renagtere, apoi albastr.rl ii face concr:renp

roguiui gi in cele din urrln il devanseazi.

Aceste orlegeri de relete pun, toate, aceleaEi intrebdri: ce intre-

buinpre le puteau da boiangiii medievali acestor texte, maidegnbi

speculative dedt practice, alegorice decit operatorii in adevirahrl

sens ai cuvintului? Autorii acestora sint oare nigte practicieni? Cui

247

-lr

sint destinate aceste culegeri de refete? unele sint lungi, alteledeosebit de succinte: trebuie sd conchidem ci eie vizeazi in fiecarecaz aparte un public diferit, ci unele sint cu adevdrat citite in oficine

- dar cine gtie si citeascr? -, iar altele au o existenfi indepen-denti de orice munci artizanali? Care este, in cele din urmi, rolulscribilor in definitivarea lor? in starea actuali a cunostinfeiornoasfre, ne *ine greu si rispundem. Dar aceste intrebin se punaproape in aceiasi fel I propos cie picturi, ciomeniu in care a\rernnorocui si se fi pistrat, in cazui citon,a ariish. atii scrieriie ce conti:ianumite ielete, cii si iuciiriie ior piciate:-. ih. aieseori .or.,r,uta*:i nu exisii ciecii putine ieeiiuri intre nrimeie si ceie cirn urrni.Cazul cei mai cunoscui este ai iui Leonarcio cia Yinci, auto: al unu::rata: cie picturi ineterm:nat). in aceiasj nml compiiator s: fiiozofic,si al uno: tabioul: care nu renrezin;i :itus: ie pufin punerea ir.aplica:re a ceea :r afi:mi sau presc:i€ aces: iiaia::i.

Dificui;itiie uoosttorte: nieiie!eie

ir- ciuia. acesre- iistanre enorme d:n;e =ansmisia oraia. s: ceas:rrsi a :unosiintei c;. r' o:siioiia :redie...ali stie si iie :eroirnanti ;

::rui: maj perfo;rr,anti iecii vcpsitolia antici. .au .u." tirer. incie-iun_gai nu a siiu: sE YoDseasci bine deci: in lcsu. Ch:l: daci

"'opsitoria meciievald a pierdu: secreru- aciei'iraruiui nu-uriu2".;ea a facu: progrese consiierabiie ie-a iungui secoieior (in speciaihcepinc cu secciui a: XII-iea), cu prediiec:ie ir, gama culoriioralbasrre, galbene si negre. Doar albuj s: r,ercieie coniinui si punrorobleme cieiicatd;.

A vopsi intr-un alb cu acievdrat alb nu este citugi de pulin posibijdecit in cazul inuiui, gi chiar gi aga se doveciegte a ii o operatiecomplexi. Cit orivegte lina, boiangiii se multumesc adeseorj cie\"culoarea naturaj "albit6" pe cimr, cu api cie kand.afiri puternic

208

oxigenatd gi suh

cauza este lent $i

timp de iarni. in:gi redevine cenus:

cie ce, in societitiiintr-un alb cu acier

(sdpunirife), a ie--.:

(magneziu, creti.cenugii, verzui sau

Toli acei birbar :embiematice, ar 3-gi nici in totajitaie.

incepinc cu sfirsi:..

Xi \,-lea, au obice::-

orizon: reoretic; al:eie il ''spars" asc.

cazul pieotilol s. _

necesara in timrru_

iViaria. Epifania, Si:este acieseori asoc::

gi de voositorie. i:aibi" care in realita:

teri, ca gi rrafit ior d--

sint arareori imbri:lind vopsitd intr-u:operafie deiicatd g:

minte). Chiar daci s

- nu in toate, depa,

cieni sint adeseor.

ministirile gi paror

ie sint l*gr, altelef..\evrzeaza rn necare

vdrat citite in oficine

existenli indepen-

:eie din urmd, rolul

ald a cunogtinlelor

ste intrebdri se Pun

inenlu ln care avem

.rit scrierile ce congin

-rcieseori constatim

,:e ;i ceie jin urmi.vinci., autor ai unut

mpiiator si iilozoiic.

ie.ouftn cunerea in

^ '^ rl-<-rLdL

tieuaie

insirusla orala il i3a

e sd:ie periormanii;

, cea iere lmp Ince-

n rogu. Chiar daci

;raruiui :urpuriu:s,

;ecoieior iin spec:ai

.e in gama culonlor

tle contlnua sa Puna

:itugi de pulin posibii

CeqteafiooPeralieigmesc adeseori de

r trandafiri Puternic

oxigenatd gi sub acliunea razelot de soare' Doar ci procesui h

cauzi este lent gi de duratd., cere muit spa{iu 9i este imposibil pe

procesui in

timp de iarnd. in pius, aibui astfei oblinut nu es.te cu acievirat aib

gi redevine cenugiu, galben sau ecru peste un timp oarecare' Iaid

,i.e ce, in soci.etiliie medievaie, constituie o raritate sd fii imbrdcat

intr-un aib cu acievdrat aibs. Foiosirea iinctoriaii a anumitor planie

(sipundrife), a legiilor ae oazitde cenugd sau cie pdmini 9i mineraie

imagneziu, cretd, ceruzd) conterd inrr-acevdr :uiorii aibe ieilexe

cenuqri, -rerzui sau aibdsr,,ri, asifel lipsrnu-o in carte 'je sirdluc:re::''

Toti acei bdrbaii ;i lemer .are, r.lin ratiuni noraie, -iiursice -'au

embiemarice, ar :ebui :i -'ie :mbraca;i in aib' ilu 'ror :i aqa =fec:'r

gi :rici in :oialitare. E :azul :es:neior iin rranta si jin -r-nqiia care,

incepinci cu sfir;irui secciuiui ai.\lll-iea sau .r'lcepurui ;ecciuiul :i

xI!--iea, au obiceiu.i sd :oarie cioiiui ln aib: -;intenn;ic:. inir-un :ur

cdzont ;eoreiic; iibui :inucrm :iinc :mposibii':e obginut ;i ldstrat'

eje il lsparg'' .isccincu-, ::r :leqr::, :enu;iu ;au "'ioier' -; :ei' :

;azui trec;iicr ,'i :i :iaccniior. :n :iieie in :ire :uicarea aiba :

:recesard ln rin.cui ;iuiber sarbdicnie 'ui ilhi:st -ti :ie ]ecloa::l

}/lana, Fpifania, sEr'rdicarea rururcr SiinuicrJ): h :ceste zlie aicui

esie -lr,ieseori ascc:ar :u lui-ti, 'iin ncir"'e nu ioar simboiice' :;r

;i iie voositorie. in siirgii, : cazui ci.stercieniior, aceqri ";dlugin

ilbi" ;are in reaiitate nu :cartd 'regndnie cu acie'rarat iibe' Aifmrn-

ieri, ca;i raqii .cr ju;maru, benedicrnii, '":iiugaii negn": ;i ace;aa

sint arareori imbricafi inlr-,.m adevarat negru, deoarece a obgine o

iind vopsitd inu-i:n negru 'rnifor:n, iiescnis ;i soiici constituie o

operalie delicati;i costisitoare (ceea ce e mai uqor Pentru incalf .

minte). Chiar dacd sint aibi 9i negri de-a bineiea in anumite imag:ni

- nu in toate; departe cie aceasta -, cilugirii benedictini 9i cister-

cieni sint acieseori imbricali in cateniu, cenuqiu 9i albastru h

ministiriie 9i Parohiiie ioril'

I

I

II

109

' Cit despre verde, este gi mai dificil de fabricat gi fixat decit

culorile albi sau neagri. Pe stofe gi vegminte, tonalitifle verzi sintadeseori spilicite, cenugii, puFn rezistente Ia lumini gi la legii. Aimpregna in profunzime culoarea verde in fibrele jesiturii, a oface deschisi gi luminoasi, a evita decolorarea ei rapidE a constituitdintotdeauna un exerciflu dificil penEu vopsitoria europeani, de

ia Antichitatea romani pind in secolul al XV-IIIJea. Motivele sint

cie ordin chimic, tehnic Ai culturai. Pentru a vopsi in verde - duplcuun run mai spus-o - inci nu se amesteci in aceeagi baie un coio-

rant albastru cu unul galben. Sintem intr'-o epoci ce nu cunoagte

spectrui gi, pe scara cuioriior, galbenui se situeazd cieparte de vercie

si cie albastru, mai ciegrab5 intre alb Ei roqu, el trecini uneori cirept

un amestec al acestora, ciupi cum afirmi. la sfirgiiui secoluiui ai

)J--iea, poef.ri iean Roberret, inff-o cieiicati epistolE consacratl

simboiicii fiecirei crri ori :

lautne

De rouge e: de bianc enlremesiez ensembie.

lvla couiie,.u est ressembianc ) soucie;

Qui iovra 1'amours ne se soussie.

Ca: ii me:euit r:orte: se bor. iuv sembig:.

Cinc es; boianslu, nu-ti vlne asada: ir: :ar icieea ci ar t'rebui

si amestec: galbenui cu albastru pentu a obtine vercieie. Boiangiii

snu sd iabnce cuioarea vercie, ciar proceiinci aitfel. Pencu cuioarea

cea mai orciinari, se foiosesc prociuse vegetaie: ierburi curr ar fi

feriga gi patiagrna, flori cum ai fi ceie cie ciegeiei, ramuri cum ar ficete cie grozamd,, frunze cum ar fi ceie cie rrasin sau de mesteacin,

scoarle ctun ar fi cea de arin. Dar nici una dinfre aceste materil

coiorante nu dd un verde dens gi stabil. Vopseaua nu fine, se cieco-/loreazd,, ba ciriar dispare pe anumite fesdturi. in pit,s, necesitatea

27a

de mordans;lre puiverdele este de reg

adeseori - ca de a

Uneori se recurge .

tonalitate mai sust

acestea sint corosi'|?

vopsea uniformisDificultifile tei

rata secolului ai X-

XV-lea la Ntirnber'

Turingia -, anum-

s5-gi conjuge eforr'-

litili verzi inmu::(aibastrd), apoi inrtecui cie albastru s:

ce se apropie cie pr:

de pictoriy, apoi va

cacirui orciinii cuicgalben. Pentru acea

secoiului ai XV[-iisecoiuiui al XVil-,cuiori3s). Ciriar daciatenfia asupra pos:galbenuiui cu albaspentru a se impunXV[I-iea, ]ean-Bande pictur5 gi scuiptrcu gaibenul pentru

In societiflle ve:tecul de materii coir

'abricat gi fixat decit

lonalitigile verzi sintt.

r iumind 9i la legii. Aibrele fesdturii, a oeirapidi a constituit

itoria europeand, de

.Il-lea. Motivele sint

osiinvercie - dupd

lceeagi baie un coio-

ioca ce nu cunoa$te

zd deparle cie'rercie

reclnc uneon dreptstirgitui secoiului ai

epistoiS consacrati

rmbie.

,id?.

p ideea cd ar frebui

e verdele. Boiangiii

fei. Pentru cuioarea

e: ierburi cum ar fi:1, ramuri cum ar fir sau de mesteacin,

ntre aceste materii

ua nu fine, se deco-

n plus, necesitatea

de mordansare puternici are tendinla sd ucidd culoarea. Iati cie ce

verciele este <ie reguld rezewat hainelor de lucm, pe care capdtd

adeseori - ca de altfel gi albastrul ordinar - un aspect cenu5iu.

Uneori se recurge la materii colorante mineraie pentru a obgine o

ionalitate mai suslinutd (argile 'terzi, piatrd-acrd, cocieaid), dar

acestea sint corosive - respectiv pericuioase - 9i nu pot ia o

vopsea ,rniformd$.

Dificultitiie tehnice cie vopsire in'zercie expiicd 'je ce, pe du-

:ara secoiului ai XVI-iea - orobabii, de ia sfirgitui secoiuiui ai

,(V-iea ia Nrirnberg, resoectiv la Erturt 9i in aite citeva orase iinTuringia -, anumrti coiangii, hstaiagi in oficine iiferite, aiuns

sd-si coniuge :fortur:ie sau curiozitatea ;i incel si ,'abrice :cna-

litaii verzi inmuinci ;toia mai lntii inir-,: 'caie 'ie irobu;or(aibastrd), apoi intr-una cie rezecid igalbend). \u este inci am.es-

tecui de aibasrru 9i gaiben, ciar avern '-ieia o oceragie in .ioi :impi

:e se apropie'je oracSc:ie rtocierne. Puii.n cite ruqin va ii lrn:.ratd

ie :icton:{, apoi '/a ccnouce ia ieqindirea ,ocu-tui cu.ior:i ','er::. -n

cacirui orciinii :uioriicr: ia jumdtaie ie caie iinrre aibastru :i

3aiben. ?entru aceasta va irebui sa agteptam;umdtatea a .ioua a

secoiului al )(V[-iea iciescopeririie iui Newton) sau inceruiui

secoiuiui ai,(''iiil-iea;inventarea tie citre Le Blon a grav':rii in

cuiori35). Cluar dacd, incepinci cu io00, clliva arti"ri ;i savanli;ragri,

atenfia asuDra cosibiliiiiii de a iabrica verde prin amestecsrea

gaibenuiui cu aibastru;6, aceasta Practicd va avea nevoie de rimp

penfru a se impune ia pictori. incd pe ia mijlocul secolului al

XViil-lea, Jean-Baptiste Oudry regreta in iala Academiei regale

cie picturd gi scuiptura cd anumifi coiegi ai sdi amestecd albaslrui

cu gaibenul pentru a exprima pe pinza verdeie unor peisajeiT'

in societifle vechi, tecerea de la practicd (in cazul dat, ames-

tecui d.e materii colorante) la ieorie (vecindtatea verdeiui cu galbe-

./

{

2L7

nul in organizarea concePtuaii a culoriior) este intotdeauna de

lungi durati, dat fiind ci ponderea "autoritdlilor", traditiilor,

obis-nuintelor de gindire gi sistemelor de credinti r5'mine conside-

rabiii. in Evul Mediu, ba chiar gi in secoiul al XVI-lea, reglemen-

tirite profesionale impiedici in mod vidit rispindirea acestor

practici de vopsire recente (deja descrise in citeva manuale de vop-

sitorie din anii 1500). in toate orageie Europei Occicientale, artizanii

boiangii slnt gi rimin mereu specializa$ intr-o srngyi Same d1

cuioare, respectiv inr-o singuri materie coloranti' .In

interiorul

aceiuiagi atelier, nu este absolut posibii. ciecit in caz cie fraudi sau

intr-o manieri pui experimentala (deci fransgresivi), si inmoi

succesir, o stofi. int-o baie albastri, apoi intr-o baie gaiixni. opera-

ha inrrersa,. in schimb, pare a fi toierati: se poate incerca si salrrez:

cu aiutorul cuiorii aibastre un posta! prost vopsii in galben. Dai

Denfru a o face, febuie si schimbi ateiierui, ieoarece cuveie cu

ai'oastru si :u gaiben nu se gisesc in Senerai |n aceieagi iocaiur;,

Poate ci proceciinc in acest fei boianSiii au inr'aiai'Puiu?1 cite puitn

si iabrice verdeie. mai intii suprapuninci galbenul 9i albastrui pe

aceeagl stofi., apoi amestecini gaibenui cu aibasirui in aceeaSi cuvi"

cricun. a; fi, aceasta neputinti a ooiangiiior ie a fabrica ur,

vercie irJmos. un vercie solic, ciescnis Si iuminos, expiici ciezinte-

resuj rrestimentatiei pent-.ri aceasii :uioare incecinq.cu secoiul ai

)Oi-iea, atunci cinc tonaiitdliie aibastre cievtn ia mocia. Cel puUn'

in vestimentatia piturilor superioare aje societitil' I-a tdrani' uncie

se practicE "mica vopsitorie", altfei Spus, o vopSitorie empirici' pe

Dazd. de piante inciigene (feriga. oitiapna si grozama pretutin-

cieni3s, florile de mesteacin in Europa cie Nordi si morcianli cie

proasti calitate (vinul, urina), verciele se intilnegie irecvent, mat

frecvent decit la curte sau ia orag. Ei poate fi deschis (oert gai\ sau

inchis (aert brun), dar are adeseori un aspect tern, paiid, spilicit'

272

In plus,lumina lumj

cenugie sau neagri,

La aceste diferen-..+

geogranc.In (Jerlna

fi4atpulinconsen;.decit oriunde in aita

noteazd savuros in r

revenirea de la un --

om de caiitate imbrii.'.

zgiobtu; Pe crno Il-

imbriciminte Pare

ca de altel Pentru t.manti, Pe care oric.

in mod cert, rogui s

sd-i preferim negru.

doar vercieie natun

Ct

Si revenim ia b:

albash'e), dificulti::subliniat. La acesi:nici o cujoare, pen:-

riior ro-.ii gi albastr:

cu precizie din tim

9i oblini (in specia.

fi gratuit si afirma:cd ar exista o ade:trebuie si agtepti:industriale a vopsisi fabrici cu certit'-

-l-

ste intotcieauna de

:dfilor", raditiilor,rtd rdmine conside-

)(Vl-lea, reglemen-'dspinciirea acestor

va manuaie de vop-

cci.dentaie, artizanii

o singurd gamd de

rantd. in nterioruin caz Ce iraudi sau

isresivd), sa inmoiraie galbend. Opera-

te tncerca sd salvezi

)DSlt rn galDen. L/ar

ieoarece currele cu

n aceieagi localuri.

iat, pu,Ln crte pulin,

enul9i aibastrui pe

tml in aceeagi cuvd.

Ior de a iabrica un

os, expiici dezinte-

:epind cu secolul al

la modi. Cel pufin,

efli. La Frani, uncie

rsitorie empirici pe

grozama pretutin-

rd) 9i mordangi de

negte frgcvent, mai

eschis (oot gai) sau

ern, palid, spiticit.

indiilor 9i a limpilor cu ulei ii adaugd o nuanldin plus' lumina lum

: o culoare pulin cdutatd'cenugie sau neagrd, care face ciin verci<

le orciinLa aceste diferenfe cie orciin socia] se adaugi diferenlele c

geografic. in Germania, bundoard, unde practicile cie vof;1e Par a

neserie ieuaiorizttitu' i1

Si re.zenj,m ia coians:i, eie caror reusite ; ionaiitdtiie roqii' :coi

iibasrre), .iificuitdli lverzi, negre) 5i'eqec''rri iaibe) iocrtai ie-am

subiiniai.Laacestbiiant:emperatariicazuisdadiugamcdpenru

nici o cuioare, pentru ruc: .Jn colcrant -- nicr nrdcar in -{ama;uio-

dlor rosii qi aibasire -, ei nu gtiu sd oblini la sigur o nuanli aieasd

." O**t" tiin Cmp. tsoiangiii pot sii se apropie l1e ea' 'rneon s-c

;i oblina (in speciai atunci cind vopsesc in roqu cu garanfi)'dat=*

ti $aiuit si riirmim cu certituciine inainte de sfirgiiul operaflilor

ce"ar exista o adecvare i-ntre inten[ie ;i rezultat. Pentru aceasta'

trebuiesXagteptimsecolulalXVlll.leaqidezvoltareachimieiindustriale a vopselelor, apoi aparilia coloran|ilor sintetici. A gti

si fabrici cu certitud.ine gi in mare cantitate o nuanli de culoare

213

-I'F

aieasi din timp dink-un catalog de nuanle constituie o turnantemajori in istoria culorilor. Aceastd hrrnantd, care trebuie situatiin Europa pela1760-1780, transformi rapid gi in profunzime rapor-furile pe care societatea le intrefine cu culoarea. De-acum inainteaceasta ii apare drept in stare de a fi stipiniti gi misurati gi, o daticu aceste doui operafii, igi pierde natura ei rebeld gi o parte dinmister: este inceputui unei noi relafii intre om gi culoare.

inainte de aceasti ciati, boiangiii rimin niste artizani misterioqigi ingrijoratori, cu atii mai cie temut cu cit sint turbuienF, sfaciaiagii,

chigibugari gi secreli. in plus, ei manipuieazi nigte substanfe pericu-ioase, strici aerui, murdiresc apeje riurijor, sint mirEavi, poarti straie

oitate, au unghiiie, iala gi pdrui maculate. Pini si i:r acarenle ei!' .incaici orciinea sociala: mizgiiili ciin cap pini-n picioare, seamini

cu nigte i'ristrioni iesin ciin cuveie infemuiur. La inceputuisecoiuiuiai Xlii-iea, iean cie Gariancie, gramanaar, ooiig:ra: care precid iaTouiouse. apoi ia Pans. a ccmpiialar. )tcionana-. in care-i ciescrie

cu urnoi oe acegti boiangii cu ungiriiie rricrare. disoret_uifi ie femeiiermmoase; ara;a cie cazui cinc posedi puns cu monecie lisunitoaregi care au reutare iegati, anevote igi :o: gisi o sorie:

Bo:angiii cie postavtrr:. vopses. fl: saranE. rezedi si coaii cie

nuc. iati ie ce au ungiriile piciate, ,rnii in cuioare rosie, aiti:in g:albena. aifli in neagia. $i ciur acesi moijr-iemeije trumoaseii ciisorefuiesc, atari de cazui cinc ii accepti. pentru canii ior{,.

Anumili boiangii, inrr-acievii, po: iace a'eri. Dal ei vor rdminemereu nisre aitizam, ciisoreguiti cie ciasa negusroriior, ia care nuvor avea niciociati acces. Pentr.: icieoiogia meiievaii, acestea sintcioud iumi ciiferite, strict compartimentare. Ariizanii muncesc cubragul ior, nu gi negustorii care, in toate orageie - cu atii mai muitin oragele inciustriei textiie -, cauti in moci constant si se distingi

214

deoammiiderind,et gntsmesdtaniques

postiivari pentru fes

a acestora din urm

aprovizioneaoi cu

clun u aProvrzrone:

Cit despre boiar

sociali. Doar la Ven

tuturor aprovizioni

respectaF: regrupar

arie maggtore a1. Pre::

in secolul al XV-lea

orage Dolangru apa:

La Florenfa, bun5oa

sint exciugi ciin viari

cireptui si se organ::

de arte cie Calimaia

mordantis; asffel in

a inova sau a se asog.

cieschise cu Dostiva

ceie din urm5,, o ciai.

dmea lor cu aoevdra

care se a]efuri aprei

Aceasti comirnitate

alffel decit o viafi fo.

cu 1382, dupd cicier,

nirea la conducerea

reseie negustorilor :

Din toate acesri

Brindisi, Trani), spa:

rre o turnanti:buie situatinzimerapor-

rcum inainte'atd qi, o datd

io parte din

are.

ni misterioqi

(i, staciaiagii,

tanle pericu-poartd straie

r acarenle ei

re, seamdnd

ilrl secolu-lul

are precii ia:

are-i descne

.!i i.e leme:.ie

rdsunitoare

oa sl coara oe

ue iogie, aifiieile rnrmoase

rrr baniilc'r{.

i vorriminer, la care nu

acestea stnt

muncesc cu

titmaimuiti se distingi

-/

nenii rii (ailains' b esoigneorsde oamenii de rind, de nevoiaEi 9i de oar

etgensmeschantques).Deundeqidisoretulconstantainegustoriioritori 9i boiangii' Dar 9i indelungata dependenla

postivari Pentru les spileri (pigmmtaii)' care ii

a acestora din urmi.f*t o":ITi: r), ia iei

aprovizioneazi cu cirogun 9i materii colorantl Y'y:"cum ii aprovizion eazd'9e pictori' pe medici':i chiar,le oucitan'

Citciespreboiangrldcestoraievinegreus6sericiiceinierariria

sociaii. Doar ia lleneiia, "capitala" vopsitoriei occi'cientaie 9i sursa a

ruturor aproviziondrilcr ;i a luturol tncieminani:" ::tinii -=mt

respec|.afi: regnroali intr-un corpus cie orofesionigti' ei formeazdun

rtenaggiore{.?:efuiinieniaiureatmai?u!inorobabiliaNtirn'cergln secoiui ai XV-ieai, :uc'rriie se rrtimpii axact hvers; n anur''tre

rrage boiangii aoa4in cniar ciasei cie artizani ceier mai "O:t-"i:"^

La Florenta, bundoard, ccnstituf;iie municipai e prxizeazi cd acesaa

sint exclugl din viala poiitici si.je la obiigaeiie oubiicej;.i ci nu.lu

dreptui sd se organrzeze:nc-o "corcoraiie"' fi iecrnd;n intreg;ne

a.e)rrrde Ceiimaia' :are le ci ie 'ucru ;i 'e :urmzeazd';cPseie it

morcianli$;asteirrctsintiipsiliceori'ceiibertate'ieahtrepr"nce'a inova sau a se ascia' De uncie 9i agrtada ior Termanenti' :ontliceie

ceschisecupostivariisicuaifmeseriagiarn]uslei.text.rie;i.inceiedinurmd,o'i'atdcu:nareare'zoltda;ionoi-lordinL3l844'aitu-,l,inea lor cu aoevirat insureciionaii 9i crearea unul drfs di

.Tintar ila

;;" aieture apretorii gi lesatoriil reciamat de-a lungul ciecenijior.

;; comr:nitate mgiobinci r:etlnti mrnui.ssimi :" l':.u""u.d:aittel.]ecitovialifoarteSc.urte,dattirndcivafisuprimatiincepind

*rr, ciupa cicierea guvernului revolu!io'''tt.1 cionrpi-\ot 9i reve-

nirea la conciucerea cetilii a vechilor corporalii reprezentind urte-

resele negustorilor bogeF 9i ale bancherilod'

Dintoateacestemotive'inanumiteoraqeitaliene(Saierno'S.in;i, Trani), spaniole (Sevilla' Saragosa)' din Languedoc ai Pro-

21s

' .e

vence (Montpellier, Avignon), meseria de boiangiu a remas timpindelungat o indeleEricire a artizaniior e\Tei, care la dispreful ce-lsusciti activitatea in cauzi adaugi pronria lor marginalizare so-

ciali gi religioasi*. Aceastd situalie se resiseste la Praga in secolulaI XVII-lea, precumgi in farile Islamuiui, unde vopsitoria constituieo ocupalie prea pulin valorizanti, acieseori lisata pe seama

erreilor+7 sau a minoritifilor indigene.

Pd aceste d.iscriminiri socioprofesionale s-a ggefat, probabil, o

iciee mai veche, contorrn cireia ioate acuvitdlile in reiatie cu firulcie fesut, stoia sau imbricamtntea ar fi rezen'ate in esenti femeiior{..Pentru birbatii din F'ul Mediu, mocieiu- E'e!torcincl ciupa expui-zarea ciin Paraciisui rerestru este unui pregnan:: este insusi simboiuliucmiui feminin ciupi Ciciere. Nu-i excius ca in cazulacestei socie-ia!: mal mul: sau mai culin misogine, care rrecje uneori in femeie o

fiinia iruerioari si pericuioasi. acesi mociel si fi contribuit ia

cievaiorizarea actir-itEiiic: arrizane iesaie ie rexriie. in ciomeniuivo'irseieioi. c raciiiie atesiate in epoca :aroiingiani voia ca cioarferneiie - rrln insi.sl naruia iol impure sl intr-o misuld oarecarevriiitoare - si stie a rese eficrent; barbari: rrec cirept rnabiii sau ca

aoucatorr oe gniruor: ir, ceea ce privesre resurui. Pe ia 75C, \iitcsiinrului Ciaran, episccn iriandez drn se:ciu. ai \.i-iea, ne Doves-

ieste curri, pe :inc era copii, maici-sa ii cdcea arara ciin casa cri cie

cite ori rebuia sd teasi o srofi sau c ha:.ni; prezenia bdiaiu.iui inpieajma ei a: fi putu: aitera sau srrica vo:seaua, oai firni ca voDsi-

tul consiituie aiacerea femeii, si cioar a femeii{!. o traciitie asemini-ioare se regisegte inca in Arrica neaggd in care vopsitul este acieseori

o activitate ieminini: birbatii nu au ce se amesteca. )oar ci incazul dat nu ei au recutalia cje a altera \ropseaua, ci insegi femeiieatunci cind au cicluil.

l,_

Faptele de lexi.

sau disprefuitoar,

lndeiungat, fafi c

ooua cuvlnte Pen:Ambeie supravier:

se va intilni mai re.

infector - prove:

acoperi, a rropsi"

neaza nu pe Irl€si.-

care curdti cuveli

mult prea peiora

inficerc nu mai se:

corupe: iat oarii-puturos. bcinar', _

in iaii.na ciasici nu

exprimi icieea cie

1nfli a sutletululmdiestrie apropii:aie termenuiui r:care ocmneste iiprezenia cuveio:cieruieazi aici, toa

acest ioc o antica;:

Aceasti evoiur

a activitifiior de vicuvintul infecturr

desemna in acelas

tton, e atestatd in s

specializeazd,,ir. s

276

. a dmas timP

r disrrelui ce-i

:ginalizare so-

raga in secolui

:oria constituie

ati pe seama

iat, probabii, o

relali'e cu iiruI:n!iiemeiiod.rci dupd expui-

nsusi simboiui

il acesiei soci.e-

rori t't iemeie o

i connibuit ia

:. in iomeniui

d voia ca cioar

iisura oarecere

,t inabrii sau ca

?e ia 160, 'iiia-iea, ne Poves-.lin casa ori d.e

rta b;iiaruiui in

:tlrnd. ca voPsl-

rdrfie asemana-

ul este adeseori

:ca. Doar ci ini insegi temeile

Mizele lexicului

Fapte!.edeiexiccontirmiin,arteaceastdprivireneinciezdioaret -. .,

sau dispreluitoare Pe care societdfile euroPene * 1"lt:o'

*11

incielungat, fald <ie areseria ie aoiangiu' in latina clasici' existd

ioua cuilnte pentra desenrnarea acestei profesii: inctor $infbctor.

Ambeiesuprar,'ietuiesciniatinaneoierialX'ciiarciacdceidinurma

se.zaintilnimaiiardecitprj.mui':nrr-a<ievar,<ie.aiung,rlsecoieior,

217

adjectivul infect, ale cirui cele mai vechi menliuni par si dateze de

la inceputul secolului al XIV-lea, acesta califici la inceput tot ce

are un miros sau un gust mirgav, apoi capitd sensul de putres-

cent, gi in ceie din urmi de dlundtorst.

Insugi verbul teindre nu a scdpat neatins. Deja in latina ciasici

era scoasi in prim-plan inrudirea dintre fingere (a vopsi),fngne (a

giefui, a scuipta, a crea) gi pingere (a picia)5r. in cazul PirinFlorBisericii folosirea lui tingere intr-un sens litursic face din acesta un

verb vaiorizant gi valorizat: ei ciesemneazi aciiunea de scufunoare

ln apeie botezului gi, prin extindere, acliunea botezuiuiss, Dar

incepind cu epoca feudaii, cuoiul tingere/fingerg incepe si capete

o semnificatie negativ d:.fingerenui:rseamni cioar a crea sau a ;ieruicu miestrie- ciar si a farcia, a scorni, a minf; rar nngere, probabii

gragie atracliei fonice, capdii aceeasi semnificatie: a maciria, a

disimula. a lriga. Aceastd inruciire ciintre ceie cioui verbe se

regi.segte in rance:i: ie ia teintirela.fe:narcciisianta este mici s: se

piaseazi sub semnul frauciei gi ai minciunil. Cronicarii Cin secoieie

ai Xl\,'-iea gi al X\-iea foiosesc astfei expresia teinart sc couieur a

propos ie cinerra care simui eazd., care mrnte. care-si ciisimuieazi

rntengiiie sau care-si sciumba pirereat. Asii,zi spLrnem "tourner sa

Jesrc'. Asemeni haine: sau opiniei, cuicarea poarE f: hroarsi; :a 9l

CUlrInfUj, Se Orslmulez7a, 3a fela SaU evaoeaza.a ..in limbiie germanice, asemenea jocuri cie cuvinte sint mai

ciificiie. Cu roaie acesrea, in engiezi, omonimia ciinrre tc tiue ita

vopsi) si to riie (a murir - cioud verbe De care ortografia ie conJundi

acieseon pina in secoiui ai XV[i-iea - Dare si fi desciris in cimpui

semantic ai primuiui rugie perspective aiarmanre, aproape morti-

fere. in timp ce cupiul francez.teindre/.feindre igi afli ecirivalentul

in cupiui englez to dye (a vopsi)/ to iie (a minti). O ciati tn pius,

vopseaua minte, trigeazi 9i ingali.

218

Vocabularui c

nomiiie sociale gi

de valori antice gi

care se crede ca ar

pe de o parte, gi

neindoielnic, ac

regulamentare or:

zeazd.,cu o minut-gi etaoeie acesteia

orarul muncii,locgi cie ucenici, ciur.

cuiorile gi stofeie'

zise, mordaniii ca

vizionare in cazur

oe meseru sau cu

in mod cert, tc

frecvente in aces:

meserii aie incius:

In Frania, caieieie

ie iucuri. Doa:

numeroase si m;

meseri:, ca gi. cuiaproape ai activr;

ciai leciura interco exfremi divrza.

in aceiagi timp sicea care constd. in.care nu este astfe.

calificati in secoi:

en peinture' -, f ,

l-

saie terestre, ci imbricat ln gloria divind: "fa1a Lui a st'iiucit ca

soarele, gi hainele i s-au ficut albe ca neaua"61. Boiangiii au vrut sd

vadi in aceasti mutafie a culorilor o justificare a activitigii ior gi

s-au plasat adeseori sub protectia sau sub patronajul lui Christ ai

Schimbirii la Fati. Nici micar nu au a$teptat ca aceastd sirbitoaresi fie inciu sd,,in1,457,in rindul si.rbitoriior universale ale Bisericii

romane pentru a o ceiebra: inceplnd cu mijiocui secoluiui ai XIIIJea,

ei comandi retabie sau vitraiii cu scene aie iui Christ scirimbat ia

fati, imbricai in alb, cu fala pictati in galben6?.

Altminteri, mecenatui boiangiilor nu se iimiteazi ia aceasti

imagine giorioasi a iui Ciuist. Uneor:. ei ciecid si-i aciuci in scend

pe micului iisus, aga cur. apare infr-un episoci ciin evaneheiiiie

apocrife ce reiateazi copiiiria Mintuitoruiui: ucenicia iui ia un

boiangiu din Tiberiacia. Chiar ciaci este transmis de nrsie iexte

necanonice, acest episoci este pe inteiesul ior si mai usor cie repre-

zeniai in comparape cu scena Schimbaril la Fati gi se qrefeazi

ciirec: pe orofesia lor.

-A,ceasti istorie ne-a Darverul in ma: multe versiun: iatine si

vemacuiare (in speciai an gi o-n ormanci e), nn ostenire a e'"'an gheiiii or

araire sl armenesi aie Copiliriei. ir. :,ius, acesie ciiverse versiuru

au dar nastere. incepind cu secoiul ai )l[-iea, une: iconoglafii asre:-

nute pe ceie mai variate suDorfuri: min:aiurl brneingeies, ciar si

rritraiii, re:abie, caide cie ceramicd53. in ciuda unor varianie uneori

imnortante, texteie iatine si vernacuiare. in parte inedire, articu-

ieazi reiatarea uceruciei lui Iisus ia boiansiui iin Tiberiada in rurul

aceleiagi trame. O voi rezuma mai jos ciupd citeva versiuni iatrne

cieja pubiicate, precum gi dupd versiuniie in Vuigata inci inediten.

iisus, in virsti de gapte sau opt ani, int'i ca ucenic ia un boiangiu

ciin Tiberiacia. Patronul siu, numit cind Israei, cind Saiem, ii araticuvele cu vopsea gi-l invali particuiarititile fiecarei culori. Apoi ii

z?2

di mai multe stc

explici feiul in ca

cifici. Dupi ce i-:

tirgugoarele din iacest timp,Iisus.regaseasca Dann:

intoarce acasd. E-

galbeni, in functi

stofeie sint vopsi

Cade pradi une:

pe Iisus. se decia;

te nelinigti, stipinAtunci le scufunc.

dotati cu culoare.

In uneie versi

in cuvi pentru a

altele, miracoiui .

se graDesc sa-I la

Fiulsiu.Oatreiaci iisus nu a intiaOfici.na boiangiu

pitruncie pe furi.s

ruia si printr-un

cuvd stofeie Si v

diferite. Dar ei is-

cea mai temeinic.

intr-o alti versiu;

vizite a mamei s.

care u cere sa rertudinea fiului si.

-Y-

strilucit ca

ii au vrutsdvititii lor 9i

ui Christ ai

I saroatoare

aie tsisericii

ri al )ff-lea,sci'rimbat la

i ia aceastd

lca in scena

'zangheiiiieia iui la un

nigte texte

;r cie iepre-

;e grefeazi

mi .afine ;i/angheLiiior

'se versiuni

grarii agter-

:eies, dar gi

ante uneori

iite. articu-

ada in juruisiuni latine

ci inediten.

rnboiangiu

.em, ii aratilori. Apoiii

di mai muite stote somptuoase aduse cie patricienii bogafi 9i-i

explicd feiui in care iiece stofd trebuie vopsiii cu o cuioare spe-

cificd. Dupd ce i-a increciin;at aceastd muncd, megterui pleacd in

frgugoareie din imprejurimi pentru o colectd de noi lesdtun. tn

acest timp, Iisus, uitinci sfaturile boiangiului gi gribindu-se sd-gi

regdseascd pdrinfii, scuiuncii toate stofeie in aceeasi cuvd :i se

i:rtoarce acasi. Era o cu.zd. cu cuioare aibastrd (sau neagrd, sau

gaibend, in firnc;ie (ie -zersrune). Cino se intoarce'ooiangrui, :oate

stofeie sint vopsite unifonn in aibastr'.r isau negru, sau gaiben).

Cacie pracii unei iurii','iciente. aieargd la llaria 9i iosif, il ceartd

pe iisus, se ieciard ruinar si dezonorai. .\tunci iisus ii spune: '\iu:e neiinir.ti, stdoine, :u :.i','or:ecia;iecarer stoie cuioarea cuvenjid.".

-\tunci le scrruncid ce ioare rr crvd 9i ie sccate, irna cite una, iecare

ciotatd cu cuioarea ,.iorita.

in uneie versiuni, Iisus nici ru are ne'zoie sd scuiuncie stoieie

in cuvd rentra a ie reda :uioriie pe care ar :i ;rebuit sd ie aiba. in

titeie, niracciu.i se intimoii in iaia ':ne: :ruitimi'ie.:urlosi, :are

;e grdbesc sa-i iaude :e lumnezeu ;i s6:-ecunoasci ln iisus ce

Fiui sdu. O a reia categcie, probabii pnntre ceie inai vechi, ar-r^n.i

cd iisus nu a ;ntrat la boian$.u ca ucenic, ci ca un ade.rdrat *qnaDan.

Cficina boiangiuiui -.e afld eidturi ,le casa ;drintilor siii: lisus

pdfruncie pe iung, insoni J.e iovardgii sdi oe joaci, in buricui aces-!v \ ,tuia gi prinfr-un soi tie giumd proastd scuiuncid intr-o sinerrrd

cuvd stofeie ;i vesminteie ce aEteotau sd fie vopsite in c'elori

diferite. Dar ei igi renard rapici gregeala gi-i conterd iiecarei store

cea mai temeinici gi mai frumoasd culoare cu outinfd. in stirgit,

infr-o alti versiune, iisus comite riapta rea in cursul unei simpie

vizite a mamei sale ia boiangiui ,lin Tiberiada, llaria fiinc cea

care ii cere sd repare prostia comisi, ca gi cum deja cunogtea apti-

tudinea fiului sdu pentru miracole.

?J3

Oricare ar fi versiunea cercetati, acest episod ia boiangiul din

Tiberiada nu diferi citugi de pulin de alte miracole infipfuite de

Iisus in timpul primei copilirii, ci ar fi vorba de fuga in Egipt, cis-ar referi ia revenirea sa in Nazareth6s. Evangheliile canonice

nu sufli un cuvint, in schimb evangheliile apocrife sint cit se poate

de prolixe vis-i-r.is de'acest.subiect. in cazul acestora din urmd,

se pune probiema de a umple goiuriie primelor, cie a satisface

curiozitatea credinciogilor gi a frapa spiriteie prin intermediulunor nirabiiia.Doarci acieseori anecciota invinge paraboia, astfei

incit'este dificil si extragem din aceste povestioare o invitituripastorali sau teoiogic5. De uncie si exciuderea ior precoce ciin

corpusui canonic si neincrecierea exrremd cu care Pirintii Bisericii

ie-au rrrivi: ciintotcieauna.

Ar f: posibile mai muite giose penru a expjica sensuj istoriei

iui Iisus ia boianeiui din Tiberiacia. Torugi, pentru coiangiii dinErrul \{sdiu, esendaiui consii in a amrna ci. in copiiina sa. jvlintui-

iorui a frecventai oficina unuia ciintre nreciecesorii lo; inciepirtafi,

Je uncie s: imensa iericire ce se revarsi asupra tuturor cejor care

practici aceasti meserie, pe nedrep: ciepreciaii: ea i-a permis

ccpiiuiu: iisus si;aci miraccieto.

C

Ico

Asemeni tufuro:a devenit astfel tre'

imaginiie datind <ie

scrise tncepind cu st

mic grur de migei s

alteau obiceiul si-i c

Daliia, Saul, Ganeic

intr-adevir, \'r(culorile saie. sau ma

cie caie dintre rogu :t

ai aminciurora gi car:

ne simbolicd nu cio:

amestec ai rogului rinostru - altminter;

noscut sensibilititilnecati si saturati a a

a rpocrrlet, a mrrlc:

mereu mai multrogicl om contra, pteztn'.

Infernuiui, care ari