biofizica examen

Upload: igor-casapciuc

Post on 01-Jun-2018

397 views

Category:

Documents


10 download

TRANSCRIPT

  • 8/9/2019 biofizica examen

    1/27

    1.Lichide reale.Vscozitatea.Formula lui Newton.Sensul fzic al

    coefcientului de vscozitate i unitile de msur (n S i !ractica

    "edicala#.

    n lichidele i gazele reale forele de atracie intermoleculare se opun deplasriirelative a moleculelor vecine,determinnd apariia unei frecri interne numitvscozitate o proprietate caracteristic uidelor n timpul curgerii.Expresia forei defrecare este dat de formula lui e!ton "F$ %S &v'&) unde #$forta de frecare% &$suprafata de contact% &v'& *gradientul de viteza% %+coe,icientul de viscozitatea-soluta) o constanta caracteristica uidului.

    'oe(cientul de viscozitate a)soluta este numeric egal cu forta de frecare pe care oexercita un strat mono$molecular din interiorul uni uid asupra altui strat mono$molecular cind gradientul vitezei relative este unitar. *nitatea de viscozitate in &+

    este a

    .

    s, iar in '-& in /poise//, de o)icei folosindu$se, centipoise 01c23,314../eterminarea coefcientului de vscozitate 0rin metoda lui

    stwald./educerea ,ormulei de lucru)utiliznd le2ea lui !oiseuille.

    oiseuille a sta)ilit c volumul de lichid 5 scurs ntr$un interval de timp t este dat derelaia "

    3r4&0'5%l 6 t.

    #ie t timpul de curgere al lichidului cercetat si t7 de curgere al apei distillate.6eoarece lungimea si raza capilarului precum si volumele scurse V si V7are loc

    relatia" 3r4&0'5%l 6 t$ 3r4&0'5%7l 6 t7

    &impli(cind, o)tinem" &0 t'%$&07t7' %7

    'urgerea lichidului se face su) presiunea exercitata de greutatea proprie a coloaneide lichid, deci rezulta" &!$02h &!7$072h unde heste inaltimea coloanei.

    +nlocuind, o)tinem" 0 2 h t' % $ 072 h t7' %7) de unde %' %7$ 0'07.t't7

    5aloarea lui % poate ( usor calculata dupa formula " %$ %7 . 0t' 07t7

    8.Le2ea lui Stoc9es./eterminarea coefcientului de vscozitate 0rin metoda

    lui Stoc9es./educerea ,ormulei de lucru.

    umai pentru corpuri sau particule de forma sferica, care se misca cu vitezaconstanta printr$un uid, este vala)ila le2ea lui Sto9es, care are urmatorul enunt "7#orta de rezistenta Fopusa miscarii corpului este proportionala cu coe(cientul devascozitate al uidului, raza corpului si viteza miscarii "Fr$:3 %rv;

  • 8/9/2019 biofizica examen

    2/27

    8supra particulei actioneaza 9 forte" #orta de greutate" m2% forta lui 8rhimede Fa

  • 8/9/2019 biofizica examen

    3/27

    6in efectele mecanice fac parte" cavitatia, dispersia, precipitarea, degazarealichidelor, coagularea.

    Cavitatiaeste un fenomen complex urmat de efecte secundare importante, aparela propagarea ultrasunetelor cu energii mari in lichide. &ursele de ultrasunete pot

    emite oscilatii de energii considera)ile si cu presiuni de zeci de atmosfere. +n asacaz apar ruperi locale ale lichidului cu aparitia unor cavitati initial vidate, dar seumplu rapid cu gaze rare(ate sau cu vaporii lichidului.+n )ulele formate presiuneavariaza cu zeci de atmosfere in ritmul impus de frecventa ultrasunetelor. #iecarezona a lichidului e supusa unor comprimari si dilatari excesive. Culele gazoase mici,umplute cu vapori, care se dilate rapid, apoi revin la un volum extrem de micformeaza im0lozia.Ele provoaca unde de soc cu presiuni mari si produc ruperi delegaturi chimice, provoaca ionizari si duc la distrugerea microstructurii su)stantei.

    /is0ersiaare loc la intensitati si frecvente relative mari. +radierea cu ultrasunetepermite formarea unor sisteme de dispersie. Efectul are loc (indca particulele

    su)stantei oscileaza cu amplitudini diferite, iar in lichide$datorita cavitatiei.

    !reci0itarea este fenomenul invers dispersiei si apare la intensitati mici aleultrasunetelor. &u) inuenta presiunii acustice se ampli(ca miscarea particulelor siduce la cresterea pro)a)ilitatii ciocnirilor si la formarea unor aggregate moleculare.

    /e2azarea lichidului are loc atunci cind cavitati relative sta)ile se unesc si seridica la suprafata lichidului, emitind gaze dizolvate.

    B,ectele termice se datoreaza energiei a)sor)ite de catre su)stanta, depinzindde intensitatea si frecventa ultrasunetelor si de coe(cientul de a)sor)tie alsu)stantei.

    B,ectele electrice constau in aparitia de tensiuni alternative in lichid ca urmarea oscilatiei particulelor purtatoare de sarcini electrice. +n cavitati apar diferente depotential electric intre peretii lor si pot produce descarcari electrice in gazellerare(ate.

    B,ectele o0tice constau in modicarea indicelui de refractie al su)stantei carezultat al comprimarii si dilatarii succesive a mediului in care se propaga undeleultrasonore. 6istrugerea )ulelor in timpul cavitatiei e insotita uneori de emisia deradiatii ultraviolete.

    B,ectele chimice depend de temperatura mediului si de concentratia su)stantei.&unt legate de cavitatie, constind in declansarea sau accelerarea unor reactiichimice.

    D.B,ecte -iolo2ice ale ultrasunetelor.

    Efectele )iologice depend de caracteristicile undei ultrasonore" intensitate,frecventa, doza.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    4/27

    6in punct de vedere al efectelor )iologice ultrasunetele au fost clasate in 9grupe" de intensitate mica 03,D$1,D Acm;4, de intensitate medie 01,D$9Acm;4, deintensitate mare 09$13 Acm;4.

    Fa intensitati mici, tesuturile nu sufera schim)ari morfologice, doar functionale.

    8pare un current citoplasmatic ce stimuleaza procesele (ziologice. Fa intensitati medii curentii citoplasmatici devin puternici si impiedicadesfasurarea normala a mecanismelor celulare. &e modi(ca permea)ilitateacelulara.

    Fa intensitati mari se produc modi(cari structurale ireversi)ile. ?esuturileem)rionare si in general celulele tinere sunt mai sensi)ile la iradierea cuultrasunete decit celulele mature.

    t un )iosistem viu cavitatia e ft periculoasa datorita temperaturilor si presiunilormar ice insotesc unda de soc a imploziei. Fa nivel molecular se produc oxidari si

    polimerizari, apar radicali li)eri. Fa nivel cellular se produce hemoliza, rupture siluxatii ale unor cili, se modi(ca permea)ilitatea mem)ranei, creste volumulmitocondriilor.

    5.m0ortana ultrasunetelor 0entru 0ractica medical.nhalatorul

    ultrasonor./eterminarea vitezei sn2elui (,olosind relaia /o00ler#.

    roprietile pe care le posed ultrasunetele i efectele produse de acestea lainteraciunea cu su)stana favorizeaz la maxim utilizarea ultrasunetelor n diversiidomenii,inclusiv n medicin i farmacie.8plicaiile n medicin pot ( grupate n

    8plicaii pasive care utilizeaz ultrasunete de intensitate relativ mic,cenu produce modi(cri de structur a materialului )iologic.rintre cele maicunoscute sunt " diagnosticul prin ecogra(e ,explorarea sistemului arterial ,terapiacu ultrasunete.

    8plicaii active n care energia ultrasunetelor produce modi(cri nstructura mediului prin care se propag.6in ele fac parte " formareaemulsiilor,curirea diferitor piese,frmiarea su)stanelor medicamentoase.

    +nhalatorul ultrasonor e destinat pentru pro(laxia si tratamentul sistemuluirespirator. 'onstructiv, aparatul include 9 elemente principale"

    $)locul electronic

    $camera de pulverizare

    $ transductorul piezoelectric.

    +n camera de pulverizare se toarna solutia unei su)st. medicamentoase pina lanivelul reperului de sus. 'apacul cu tu)ul de respiratie se plaseaza astfel ca cea mai

  • 8/9/2019 biofizica examen

    5/27

    ingusta fanta sa coincide cu ori(ciul in pahar. 'amera se conecteaza la )loculelectronic, apoi inhalatorul la priza curentului in retea. +n camera se o)servaformarea aerosolii, iar peste citeva sec. prin tu)ul de respiratie apare un get vizi)ilde aerosol.

    :etoda ultrasonora )azata pe efectul 6oppler se explica prin faptul ca daca undaincidenta intilneste un mediu in miscare, unda reectata are o alta frecventa decitunda incidenta. 8stfel, se poate determina viteza de miscare a mediului, analizindfrecventa undei reectate de pe hematii.

    :odi(carea frecventei ultrasunetului se poate calcula dupa relatia data de6oppler" &, $ , v'c .cos 6 unde",+frecventa cristalului emitator%

    &, * variatia de frecventa suferita de unda incidenta%

    v+ viteza singelui%

    c+viteza ultrasunetului in mediul dat%

    6+ unghiul format intre directia fasciculului ultrasonor si directia de deplasare asingelui.

    8stfel viteza sangelui se poate calcula dupa relatia"

    v$ c' cos 6 .&,' ,

    E.ensiunea su0erfcial.Coefcient de tensiune su0erfcial.Anitile de

    msur a coefcientului de tensiune su0erfcial n S i n 0ractica

    medical.

    #ortele de tensiune super(ciala iau nastere ca urmare a interactiunii moleculelor lafrontiera dintre ; faze, tinzind sa micsoreze suprafata interfetei. e (ecare portiunea conturului suprafetei li)ere, aceste forte actioneaza perpendicular pe contur sitangential la suprafata lichidului.:arimea fortei de tensiune super(ciala, ce revine la o unitate de lungime aconturului suprafetei li)ere a lichidului este numita coefcient de tensiune

    su0erfciala G H G2#Al 'oe(cientul de tensiune super(ciala se poate de(ni si prin relatia"

    G$&w'&s) unde &w+ este variatia energiei li)ere%

    &s+ variatia suprafetei stratului interfazic.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    6/27

    @ezulta ca valoarea coe(cientului de tensiune super(ciala este egala cu valoarealucrului mechanic consumat pentru marirea suprafetei li)ere a lichidului cu ounitate.

    *nitatea de masura pentru coe(cientul de tensiune super(ciala este"

    $+n &+" HGI&+ 2 Am2JAm;

    $+n sistemul tolerat 0'-&4 HGI'-& 2dKnAcm

    17.Fenomene ca0ilare.Formula lui La0lace.Bm-olia 2azoas.

    @idicarea lichidului aderent si co)orarea lichidului neaderent intr$un tu) capilarare loc su) actiunea presiunii suplimentare create de suprafata cur)a a meniscului.5aloarea acestei presiuni depinde de raza de cur)ura r a meniscului si de tensiuneasuper(ciala a lichidului, conform ,ormulei lui La0laceH

    &!$ G ' r6aca in lichidul din capilar se aa o )ula de gaz si presiunile la capetele

    capilarului sunt egale, atunci sunt egale si razele celor ; cur)uri. rin urmare sipresiunile suplimentare sunt egale. 'ind o presiune din exterior pune lichidul inmiscare are loc modi(carea am)elor meniscuri. @ezultanta acestor presiuni seopune presiunii din exterior. Fa un numar n de )ule de gaz aceasta presiune poatedeveni egala cu valoarea presiunii din exterior sint in rezultat curgerea prin capilarese va stopa. 'ind mai multe )ule de gaz nimeresc in capilarele sistemului vascularsangvin se formeaza em-olia 2azoasa.

    11."etode de determinare a coefcientului de tensiune su0erfcial.

    Exist cteva metode de determinare a coe(cientului de tensiune super(cial,dintrecare cele mai frecvent folosite sunt " metoda ruperii picturilor 0 metoda relativ 4 imetoda desprinderii inelului 0metoda direct4.

    1."etoda des0rinderii inelului * deducerea ,ormulei de lucru. #ie un inel de metal pentru care lichidul cercetat este aderent. +nelul se aduce incontact cu suprafata li)era a lichidului% la inel adera un strat su)tire de lichid,asupra caruia actioneaza fortele super(ciale, care se compun intr$o rezultanta # t

    Fuind in consideratie faptul ca stratul mentionat are ; suprafete, forta rezultanta atensiunii super(ciale se determina din relatia" Ft $ 3 r1G = 3 rG $ 3 G(r1=r# unde"

  • 8/9/2019 biofizica examen

    7/27

    G$coe(cientul de tensiune super(ciala%

    r1 raza interioara a inelului%

    r; raza exterioara a inelului%

    entru ca sa desprindem inelul de pe suprafata lichidului, tre)uie sa actionam cuforta #" #2#t

    6eterminind aceasta forta, cu a>utorul unei )alante de torsiune si tinind cont derelatia de mai sus, o)tinem formula" G $ F' 3 (d1=d# unde d1 si d; suntdiametrele respective ale inelului.

    18."etoda ru0erii 0icturilor ( metoda stala2mometric#+deducerea

    ,ormulei de lucru.

    L picatura de lichid de masam se va desprinde de gura capilarului daca

    greutatea picaturii devine egala cu forta de tensiune super(ciala" -2# sau mg2G l mg2;3 r G ) unde r$raza raza capilarului, l2;3 r lungimeaconturului gurii capilarului.

    6aca notam cu"masa lichidului si cu nnumarul picaturilor de masa mputemscrie" "$m.n. :asa unei picaturi se poate exprima in functie de densitatea p sivolumul Val lichidului"

    :2p 5m n2 p 5, deci m2 p 5An

    +nlocuind pe mdin ultima relatie, o)tinem"

    p 5An .g 2 ; M r G

    entru solutia de referinta vom avea"

    p 35An3. g 2 ; M r G3 , unde G7 $ coe(cientul de tensiunesuper(ciala al apei distilate% 5$volumul lichidului% p 3 $ densitatea apei distillate%

    n3 nr. picaturilor de apa distilata.

    +mpartind ultimele ; relatii, o)tinem" p n3 A p 3 n 2 GA G3

    @elatia din care se poate exprima coe(cientul de tensiune super(ciala asolutiei" G2 G3 . n3p A np3

    Stala2mometrul rau-e reprezinta un capilar (xat vertical intr$un stativ.ortiunea de mi>loc a capilarului reprezinta un rezervor cu volumul 5, delimitat cuun reper superior 8 si unul inferior C. Fa extremitatea superioara se gaseste atasatun tu) de cauciuc, cu a>utorul caruia se aspira lichid in stalagmometru.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    8/27

    14.m0ortana ,enomenelor de tensiune su0erfcial n 0ractica medical.

    Fichidele )iologice reprezint soluii apoase saline , ce au coe(cient de tensiunesuper(cial mai mic dect al apei distilate.'oe(cientul de tensiune super(cial alserului sanguin la temperatura corpului este n >urul valorii de BN dKnAcm.5aloarea

    normal este modi(cat de prezena unor su)stane sau procese patologice.Lmetod rapid de punere n eviden a prezenei srurilor i acizilor )iliari n urineste pro)a =aK.6eterminarea se face presurnd pe suprafaa urinei dintr$un paharCerzelius un vrf de cuit de oare de sulf.6ac oarea de sulf se umizete i cade lafund , prezena unor constitueni tensioactivi este nendoielnic.@mnerea lasuprafa a orii de sulf indic a)sena acestora.

    1?.smoza.!resiunea osmotic.Le2ile osmozei.

    6ifuzia solventului din compartimentul cu solutie mai diluata catre cel cu solutiamai concentrata se numeste fenomenul de osmoza.resiunea necesara pentru a

    impiedica transportul solventului catre solutie se numeste 0resiune osmotica asolutiei.

    Fegea concentratiei"

    resiunea osmotica a unei solutii diluate la temperature constanta este directproportionala cu concentratia molara" os2O?': , O?$constanta exprimata in .mAmol

    Fegea temperaturii"

    resiunea osmotica a unei solutii diluate la concentratie constanta este directproportionala cu temperature a)soluta" os2 Oc ?, unde Oc" . m$;A 3O

    Fegea lui 5an/t =oP"

    resiunea osmotica nu depinde nici de natura solventului, nici de natura su)stanteidizolvate, ci doar de nr. de particule intr$o unitate de volum.

    resiunea osmotica poate ( calculata dupa Fegea lui :endeleev$'lapeKron" os52niu @?, unde 5$volumul ocupat de solutie%

    @$constanta universala a gazelor%

    iu$numarul de moli%

    ?$temperatura a)soluta.

    Fegea lui 6alton" 0pt amestec de solutii4

    resiunea osmotica totala este egala cu suma presiunilor osmotice a (ecarei solutiiin parte.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    9/27

    1:."surarea 0resiunii osmotice.smometrul /utrochet.Criosco0ul

    Iec9man.

    Este confectionat dintr$un vas de sticla, al carui fund este inlocuit cu o mem)ranasemipermea)ila. +n parte superioara vasul se prelungeste cu un tu) cu diametrul

    mic, situate pe un cadran gradat in milimetri. +n osmometru se introduce o solutiede zahar pina la nivelul inferior al tu)ului vertical si se scufunda intr$un vas cu apadistilata, care tre)uie sa (e la acelasi nivel cu al solutiei din interior. Fichidul dinvasul interior va urca incet in tu)ul capilar. +naltimea maxima a coloanei determinapresiunea osmotica a solutiei.06utrochet4

    Exista o serie de metode indirecte de masurare a presiunii osmotice , )azate peprocedee de determinare a concentratiei molare a solutiilor, dupa care secalculeaza presiunea osmotica, insa cea mai utilizata metoda este crioscopia0concentratia molara se determina dupa puntul de solidi(care al solutiei4 'rioscopulCecQman este prevazut cu un vas confectionat din sticla, in care se introduce

    amestecul racitor. +n acest amestec se introduce ; epru)ete din sticla, coaxiale.Epru)eta interioara e prevazuta cu ; )rate laterale si pe axa cu un dop perforat princare se introduce in interior termometrul CecQman. &tratul de aer dintre cele ;epru)ete permite o racire lenta a solutiei. &tarea de suprafuziune se realizeazaagitind cu o )ara magnetica pusa in miscare de rotatie cu a>utorul unui magnet informa de potcoava. :agnetul e (xat pe axa unui motor electric, alimentat lareteaua de curent. El este prevazut in partea superioara cu un rezervor suplimentarcu mercur, care comunica cu rezervorul inferior. :ercurul din acest rezervor sefoloseste pentru a regla cantitatea de mercur din rezervorul inferior, ceea ce estenecesar pentru a face posi)ila masurarea variatiei de temperatura in intervaluldorit.0CecQman4

    1D.Soluii izotonice)hi0otonice)hi0ertonice.Fenomene de

    tur2escen)0lasmoliz i hemoliz

    15."etode fzice de cercetare a 0ermia-ilitii mem-ranelor.

    $ :etoda osmotica, care consta in evidentierea vitezei de variatie a volumuluicelulelor introduse in solutiile hipotonice sau hipertonice.

    $:etoda indicatorilor, care se )azeaza pe nivelul de variatie a culorii continutuluiintracellular la patrunderea in celula a anumitor su)stante.

    $:etoda conducti)ilitatii electrice a mem)ranei. 'ind masurarile se efectueaza lafrecvente >oase a curentului alternativ, conducti)ilitatea electrica este masurapermea)ilitatii mem)ranei. 8ceasta metoda e utilizata numai in studiulpermea)ilitatii mem)ranei pt ioni.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    10/27

    $:etoda atomilor marcati, care se )azeaza pe folosirea izotopilor radioactivi.atrunderea su)stantei in celula sau iesirea din celula poate ( inregistrata cua>utorul controlului de radiatii ionizante.

    8cest studio are o mare importanta mai ales pt farmacologie si toxicologie.

    Efectivitatea preparatelor farmaceutice deoinde in mare masura de permea)ilitateamem)ranelor celulare pentru ele.

    1E.m0ortana osmozei 0entru medicin.!rinci0iul de ,uncionare a

    a0aratului J @inichiul artifcial J.

    resiunea osmotic este factorul important,care asigur meninerea volumului i nconsecin arhitectura celular,integritatea morfologic i funcional acelulelor.Lsmoza intervine n schim)ul de su)stane dintre organisme i mediulam)iant,dintre celule i mediul extracelular.'alculul presiunii osmotice permitestudiul funcionrii diferitor sisteme (ziologice.5olumul celulei variaz n

    dependen de concentraia mediului extracelular.8ceasta variaie ofer un modelpentru studiul fenomenelor de permea)ilitate a mem)ranelor celulare.

    @inichiul este unica gland cu secreie hipertonic din organism.El concentreazsurplusul de sruri n urin pe care o elimin n scopul meninerii apei necesare norganism , asigurnd reglarea presiunii osmotice.n cazul de insu(cien renal ,apare starea toxic numit uremie.Ea se datoreaz acumulrii n snge a ureei ialtor produi toxici ai meta)olismului protidic,deoarece rinichiul )olnav nu le poateelimina.n aceste cazuri ,dezintoxicarea sngelui de uree se poate face cu rinichiularti(cial.6epurarea sngelui se realizeaz printr$un proces de dializ.Fa )azafuncionrii rinichiului arti(cial st principiul dializei i parial ultra(ltrarea.

    8paratul rinichiului arti(cial este alctuit din "

    1.6ializator.

    ;.6ispozitiv pentru pregtirea i ndreptarea n dializator a soluiei pregtite pentrudializ hipertonic.

    9.&istemul perfuz ce asigura circulaia sngelui prin dializator.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    11/27

    R'ata)olism proces )iologic de transformare a unor su)stane complexe speci(ceorganismului n alte su)stane mai simple i nespeci(ce , pe care organismul leelimin proces echivalent dezasimilrii.

    R6ializa proces de separare a unei su)stane cu dispersie coloidal de particulele

    cu dispersie molecular , )azat pe proprietatea unor mem)rane de a reine numaiparticule coloidale.

    Rerfuzie ntroducerea lent i continu , pictur cu pictur a sngelui sau a uneisu)stane medicamentoas n ven sau esutul su)cutanat n scopuri terapeutice.

    7.Blectro,oreza.Forele care acioneaz asu0ra unei 0articule ncrcate n

    micare ntr+un mediu su- aciunea unui cm0 electric.

    Fenomenul elctrocinetic, in care are loc miscarea orientate intr-un anumit

    mediu a perticulelor incarcate electric, independent de provinienta lor(ioni,

    prticule coloidale, alte particule si bule de gaz in suspensie), sub actiunea

    cimpului electric exterior, se numeste electroforeza.

    In dependenta de natura mediului in care are loc migrarea particulelor,

    purtatoare de sarcina, sub actiunea cimpului electric se difera:

    - Electroforeza in coloane de lichid

    - Electroforeza in corpuri poroase

    - Electroforeza in gel

    1."o-ilitatea ionilor.Anitile de msur a mo-ilitii n S i 0ractica

    medical.

    arimea, care se exprima prin raportul dintre viteza miscarii orientate a unei

    particule incarcate intr-un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se

    numeste mobilitatea particulei.

    !nitatile de masura in cadrul electroforezei:

    "#$I%m&'-s-

    "#pract%cm&'-s-

    ./eterminarea mo-ilitii ionilor 0rin metoda electro,oretic./educerea

    ,ormulei de lucru.

    arimea, care se exprima prin raportul dintre viteza miscarii orientate a unei

    particule incarcate intr-un cimp electric si intensitatea acestui cimp, se

    numeste mobilitatea particulei.

    aca E%, atunci sensul fizic al mobilitatii se determina de expresia %',

    adica mobilitatea mobilitatea particulei este o marime numeric egala cu viteza

    miscarii ei uniforme, sub influenta cimpului electric a carui intensitate este

    unitara.

    *supra unei particule de masa m si sarcina +%e, intr-un cimp electric omogen

    cu intensitatea E , se exercita o forta Fe data de relatia:

    e- sarcina elementara

    - numarul sarcinilor elementare din particular

    irectia acestei forte corespunde directiei cimpului electric, cind particular

    poseda sarcina pozitiva, in caz contrar, directia cimpului si cea a fortei

    sunt de sens opus. $ub influenta acestei forte, particular, conform legii de

    baza a dinamicii, obtine o miscare accelerate. oncomitant creste si forta de

  • 8/9/2019 biofizica examen

    12/27

    frecare pe care o exercita mediul inconurator asupra particulei. 'aloarea

    fortei de frecare poate fi determinate conform legii lui $to/es:

    r- este raza prticulei

    '- viteza particulei

    - coeficientul de viscozitate a mediului in care se misca particula.

    upa un scurt timp forta de frecare compenseaza forta electrica. in acest

    moment, miscarea accelerate se transforma in miscare uniforma. In acest caz e

    adevarata relatia:

    obilitatea particulei incarcate depinde numai de natura particulei, natura

    mediului, temperatura.

    8.>0aratul de electro,orez.rdinea e,ecturii lucrrii.

    4.Atilizarea metodelor electro,oretice n -iolo2ie i medicin.

    etoda electroforetica este folosita pentru separarea si analiza proteinelor

    individuale si a altor biopolimeri, a virusilor a structurilor celulare

    supramoleculare, precum si a celulelor intregi.

    -Imunoelectroforeza- este una dintre metodele frecvent utilizate in imunologie

    care consta in separarea electroforetica a unui amestec de anticorpi sau

    antigeni.

    - Fizioterapie- cu scop curative, care consta in utilizarea curentului

    electric continuu pentru a introduce substante medicamentoase(de obicei sub

    forma ioni).

    - Electroforeza este o metoda maora pentru separarea fractiunilor proteice

    din serul sanguin.

    ?.Bmiterea i a-sor-ia radiaiei electroma2netice de ctre atom.S0ectre

    de emisie i s0ectre de a-sor-ie.

    ?otalitatea radiatiilor de diferite lungimi de unda pe care un atom 0sau o molecula 4este capa)il sa le emita , atunci cind li se furnizeaza energie din exterior,poartedenumirea de spectrul de emisie al atomului.

    ?otalitatea radiatiilor de diferite lungimi de unda a)sor)ite de un anumit atom 0 sauo molecula 4 atunci cind se examineaza intr$un spectru continuu poarta denumireade spectre de a)sor)tie.

    &pectrele de emisie,cit si cele de a)sor)tie pot ( su) forma de linii,)enzi saucontinue , avind o structura particulara,care depinde de compozitia chimica sistarea (zica a su)stantei cercetate.*n spectru de emisie se caracterizeaza prinprezenta unor linii luminoase plasate pe fond intunecat.*n spectru de a)sor)tie secaracterizeaza prin existenta unor linii sau )enzi intunecate,plasate pe fondul unuispectru de emisie continuu.+ntre spectru de emisie si a)sor)tie ale uneisu)stante,exista o corespondenta directa.

    :./i0ersia luminii."ersul razelor 0rin 0rism.Formula 0entru un2hiul de

    deviaie a razei monocromatice.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    13/27

    6ispersia luminii$este fenomenul prin care e!ton a demonstrate ca indicele dedifractia al sticlei depinde de frecventa undei luminoase.

    risma optica $ 6ispozitiv la care deviatia cit si dispersia sunt inverse in raport culungimea de unda.

    @eteaua de difractie $ este un sistem format dintr$un numr mare de fante realizatentr$un plan opac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate Si egal deprtate ntreele. ractic reTeaua dedifracTie se o)Tine prin trasarea unui mare numr dezgUrieturi pe o plac de sticl, sau alt material transparent, pe metale, etc

    #iecare raza monocromatica la trecearea prin prisma este deviata de la directiainitiala cu ununghi 6, a carui valoare pentru unghiuri de incidenta mici se calculeazadin relatia" 620n;$n148

    n1$indicele de refractie a mediului % n;$indicele de refractie a materialului din careeste confectionata prisma% 8$unghiul prismei%

    D.Blemente constructive ale unui s0ectrosco0 cu dou tu-uri.

    &pectroscopul cu ; tu)uri este format dintr$o prisma optica si ; tu)uri $colimatorul O si luneta F%

    risma optica serveste pentru o)tinerea dispersiei luminii.'olimatorul O esteconstruit dintr$o lentila convergenta F1 si o fanta regla)ila # , asezata in focarullentilei.'olimatorul trimete pe fata de incidenta a prismei un fascicul ingust de raze

    paralele , pe care le receptioneaza fanta care asigura o (nete liniilor spectraleo)servate si o luminozitate su(cienta.Funetul este format dintr$un sistem o)iectivF; orientat spre prisma , si un ocular F9,prin care priveste o)servatorul.

    5.Btalonarea s0ectrosco0ului."odul de lucru.

    Etalonarea spectroscopului consta in sta)ilirea unei dependente intre diviziunelescarii gradate si lungimele de unda ale radiatiilor.#iecare linie spectrala se (xeaza

  • 8/9/2019 biofizica examen

    14/27

    succesiv in dreptul indicatorului , inregistrind de (ecare data unghiul respectiv depe scara gradata a spectroscopului.retul unei diviziuni pe scara orizontala este de10grad4 , iar pe scara tam)urului $ 3,3;0grad4.8poi se construieste cur)a deetalonare pe hirtie milimetrica,plasind pe a)scisa unui sistem de axe rectangularediviziunele scarii gradate , iar pe ordonata $ lungimele de unda respective.#iecarei

    perechi de valori ii corespunde un punct de pe gra(c.

    E.>naliza s0ectral calitativ i cantitativ.m0ortana analizei s0ectrale

    n 0ractica medical.

    :etoda (zic de analiz,utilizat pentru determinarea compoziiei chimice adiferitelor su)stane,cu a>utorul spectrelor se numete analiz spectral calitativ.

    8naliza spectral cantitativ se )azeaz pe faptul c intensitatea liniilor spectraleeste proporional cu concentraia elementului respectiv.entru efectuarea uneianalize spectrale se utilizeaz aparate numite spectroscoape , dac spectrul se

    studiaz direct cu ochiul li)er sau spectrografe , dac spectrul se nregistreaz pe oplac fotogra(c sau pe un inscriptor.

    8paratele de analiz spectral sunt frecvent utilizate la cercetarea medico$)iologicpentru studiul structurii chimice a diverselor molecule organice.8naliza spectralcalitativ este larg folosit n domeniul medicinii pentru identi(carea urmelor desnge i sta)ilirea cauzelor diverselor intoxicaii.

    L variant a analizei spectrale cantitative de emisie este metoda de dozareamfotometric a unor ioni alcalini din produsele )iologice.

    87.Bmisie s0ontan i stimulat.nversiunea 0o0ulaiilor.

    'onform legilor mecanicii cuantince , energia electronului poate lua numai anumitevalori discrete E1%E;%E9%... numite nivele energetice.*n atom sau o molecula inanumite conditii poate sa a)soar)a sau sa emita o anumita cantitatea deenergie,fapt care poate cauza excitarea lui si respectiv trecerea de pe un nivelenergetic inferior pe unul superior.8tomul sta in stare excitat aproximativ 13V$Ns.+ncazul atomilor cu mai multi electroni au fost identi(cate stari excitate in careelectronul poate ramine un timp mai indelungat 13V$9s.8ceste stari se numesc starimetasta)ile si >oaca un rol in producerea fenomenului F8&E@$ului.6in cauze internesau externe,atomul dezexcita electronul,revenind pe nivelul intial,emite un foton acarui energie este egala cu cea a fotonului a)sor)it.6ezexcitarea este un procesaleator si are caracter statistic.6aca electronul revine de la sine,spontan,pe nivelulenergetic initial , fenomenul se numeste emisie spontana.*n alt electron aat pe unnivel metasta)il va reveni pe nivelul E , dupa un timp mai indelungat.6aca un astfelde electron este o)ligat,su) actiunea unei cauze externe,sa revina pe nivelul E ,dupa un timp mai scurt,atunci fenomenul se numeste emisie stimulata.rocesul deampli(care a radiatiei prin emisie stimulata se numeste fenomen Faser,iar

  • 8/9/2019 biofizica examen

    15/27

    su)stanta carrei atomi permit producerea,acestui fenomen,se numeste mediu activlaser,care poate ( solid,lichid sau gazos.

    +nversiunea populatiilor reprezinta fenomenul prin care marea ma>oritatea aatomilor mediului activ laser se aa in stare energetica superioara.Ea presupune

    depopularea cu electroni a nivelelor energetice inferioare ale atomilor mediului activlaser si cresterea numarului de electroni pe nivele energetice superioare.

    81.!om0aKul ,otonic.Volumul su-stanei active ca rezonator."ecanismul de

    ,uncionare a laserului cu 2az.

    ompa>ul fotonic reprezinta procesul prin care are loc trasmiterea de energienecesara pentru realizarea inversiunii populatiilor.@ealizarea pompa>ului fotonic sepoate face pe diferite cai"fotonica,electrica sau chimica.&ursa de energie carepermite excitarea atomilor se numeste sursa de pompa>.6upa o)tinerea inversiuneii

    populatiilor,drept initiator al procesului de emisie stimulata poate servi chiar unuldin fotonii emisi de un atom excitat al mediului activ laser,care stimuleazaproducerea altor fotoni.entru a evita pierderea spre exteriorul mediului activ aprimilor fotoni stimulati si totodata pentru a lungi traiectoria acestora prin mediulactiv,se impune existenta unei cavitati rezonante,care o)liga fotonii sa ramina untimp mai indelungat in multimea de atomi excitati ,asigurind astfel o ampli(care aradiatiei.

    entru a o)tine inversiunea populatiilor , deseori in calitate de mediu activlaser,este folosit un amestec a doua gaze.ompa>ul fotonic se realizeaza prindescarcarea electrica in amestec.+n laserul cu heliu$neon rolul gazului de )azaapartine atomilor de neon , iar rolul gazului adaugat atomilor de heliu.rin ciocnireare loc transferul de energie de la atomi de heliu la atomii de neon.?ranzitiilestimulate in cavitatea rezonanta produc fasciculul laser.#erestrele Cre!ster >oaca unrol deose)it in constructia laserelor cu gaz , asigurind " R evitarea pierderilorenergetice ale radiatiei la iesirea si intrarea in tu)ul de descarcare electrica%Rpolarizarea fasciculului laser intr$un anumit plan%Rschim)area tu)ului de descarcareelectrica%

    8.!ro0rietile i caracteristicele 0rinci0ale ale radiaiei laser.>0licaia

    radiaiei laser n cercetrile -iofzice i 0ractica medical.

    'oerenta $ proprietatea colectiva a radiatiei, aceasta proprietate permiteinteractiunea intre pachetele de unde si conduce la aparitia fenomenelor deinterferenta si difractie.

    :onocromaticitate $ proprietatea de a avea o singura lungime de unda pentru totifotonii constituenti.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    16/27

    6irectionalitate$ proprietatea de a avea o directie )ine sta)ilita, pentru (ecarefascicule laser dupa o anumita distanta.

    &tralucirea $ proprietatea de a avea o densitate electrica mult superioara unei surseclasice de lumina.+nteractiunea radiatiei laser cu su)stanta poate produce o serie de

    efecte care depind de frecventa si intensitatea energetica a radiatiei laser.+nca de la inceputul aparitiei sale laserul si$a gasit numeroase aplicatii care an de ancuprind noi domenii de activitate 0meteorologie, prelucrarea si transmitereainformatiei, hologra(e,ci)ernetica etc.4. totodata se o)serva o crestere tot maiinsemnata a aplicatiilor laserului in in domeniul medico$)iologic.

    +n medicina introducerea laserului permite dezvoltarea unor tehnici medicale caresa inlocuiasca mai eWcient tehnicile conventionale sau sa creeze noi modalitati deinvestigatie si tratament. 8stfel, cu a>utorul unui dispozitiv laser care emite ininfrarosu se pot face determinariale diferitor su)stante din singe fara sa se apeleze

    la recoltarea pro)elor sanguine.+n chirurgie si microchirurgielaserul este folosit pentru tratarea glioamelor, la desprinderea unor tumori de laprincipalele vase de singe, la vaporizarea unor tumori din ventricule, la extirpareaunor tumori cere)rale vascularizate intens, la excizia nevroamelor, la detasareamuschilor de os. @aza laser este folosita drept )isturiul classic, doar ca interventiilechirurgicale sunt nesingeroase si nu apar complicatii postoperatorii.+n oftalmologielaserul este folosit in retinopatia dia)etica ,la ocluzia vaselor retiniene, la prevenireahemoragiilor, in chirurgia tumorilor pleoapei , la forme de cataracta si glaucom .8ltedomenii in care se foloseste radiatia laser sunt, otorinolaringologia , dermatologia ,ortopedia , traumatologie si terapie..

    88./i,racia luminiii.@eeaua de di,racie.

    6ifractia luminii reprezinta fenomenul de ocolire aparenta a unui o)stacol de catre ounda,cind dimensiunea o)staculului are acelasi ordin de marime cu lungimea deunda a undei incidente.R6irectia printr$o fanta$o unda incidenta cu viteza v ,frecventa niu , si lungimea de unda 0lam)da4 , da nastere dupa trecere printr$ofanta,unei unde difractate,cu anumite proprietati.otrivit principiului lui=Kugens,(ecare portiune a fantei se comporta ca un izvor de lumina.+n acestfel,lumina dintr$o pozitie a fantei va interfera cu lumina dintr$o alta portiune afantei,iar rezultatul va ( dependent doar de unghiul format. Este un fenomen

    complex, de compunere coerent a radiaTiei provenit de la mai multe surse dinspaTiu. n esenT ea reprezint ansam)lul fenomenelor datorate naturii ondulatorii aluminii, fenomene care apar la propagarea sa ntr$un mediu cu caracteristicieterogene foarte pronunTate.

    @eteaua de difractie cuprinde un numar mare de fante paralele situate la distanteegale. Este un sistem format dintr$un numr mare de fante realizate ntr$un planopac, fante ce sunt identice, paralele, apropiate Si egal deprtate ntre ele. ractic

  • 8/9/2019 biofizica examen

    17/27

    reTeaua dedifracTie se o)Tine prin trasarea unui mare numr de zgUrieturi pe o placde sticl, sau alt material transparent, pe metale.

    @eeaua de difracie este format din fante nguste, rectilinii, paralele, echidistantefoarte apropiate.

    Diferen a de drum optic se scrie:

    Determinarea maximelor, respectiv minimelorse face similar ca la interferen impunnd

    condi iile:

    84./eterminarea lun2imii de und ) ,recvenei i ener2iei unei cuante de

    radiaie laser.

    $e )ancul optic , n suporturi speciale se instaleaz laserul,reeaua de difracie iecranul.6up introducerea laserului se pune la punct sistemul optic.6istana dintrereea i ecran se sta)ilete astfel , ncit pe ecran s se o)serve ta)loul deinterferen ce conine maximile de ordinele 1,;,9.

    $'u a>utorul riglei se msoar distana F de reea pn la ecran i distana & de lamaximul central0n234 pna la maximul de ordinul +

    $@aportul &AF reprezint valoarea numeric a tg.*nde X este unghiul de difraciepentru maximul de ordinul ++.#olosind ta)ela funciilor trigonometrice se determinvaloarea respectiva a sin X%

    $6in formula reelei de difracie " =d/n*sin se determin lungimea de und aradiaiei laser 1=d*sin unde d este constanta reelei de difracie.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    18/27

    $'unoscnd lungimea de und s viteza luminii 0c29R13VY mAs4 se determinfrecvena radiaiei laser din relaia " v12cA 1.

    $Energia unei cuante a radiaiei laser cu =e$e se determin din relaiaE12hRv10niu4 , unde h$constanta lui lancQ 0h2B,B;R13V$9< JRs4%

    $:asurrile menionate mai sus se repet pentru maximele de ordinal ++ i de ordinal+++.

    $@ezultatele o)inute trec n ta)elZZ

    [email protected] de dezinte2rari nucleare.@adiaiile nucleare.

    @adioactivitatea este un fenomen rezultat din dezintegrarea radioactiva aatomilor.Este un proces prin care nucleul unui atom se transforma spontan in altaspecie de nucleu atomic.

    6ezintegrarea alfa $ produce un nucleu al atomului cu numar de ordine cu ; mai micsi numar de masa cu < mai mic,conform expresie generale a reactiei "

    Energia particulelor alfa este )ine determinata.

    6ezintegrarea Ceta $ produce un nucleu cu numar atomic cu 1 mai mare si cuacelasi numar de masa.Fa dezintegrarea C are loc transformarea unui neutron intr$unproton si un electron,ultimul (ind expulzat ca particula Ceta.Expresia generala areactiei este "

    6ezintegrarea Ceta[0pozitroni4 $ se produce cind nucleul are un exces de protoni inraport cu numarul neutronilor.Expresia generala a reactie "

    'ind pozitroni vine in contact cu electronii dintr$un mediu se produce o reactie deanihilare cu eli)erarea a doua cuante de radiatie gama.

    @adioactivitatea gama $ nu prezinta o emisie de materie provenita din nucleu, ci oemisie de energie su) forma de radiatie electromagnetica.

    @86+8\++FE"1 $ *'FE8@E $ emise de nuclee insta)ile 0radioactive4, la care numrulde neutroni e mai mare decUt numrul de protoni. rin comparaTie, cel mai sta)ilnucleu este cel de =e, cu ;p Si ; n.; $

    $ EFE'?@L:8-E?+'E $ cUmp electromagnetic generat prinsuprapunerea unuicUmp electric peste unul magnetic, care oscileaz n planeperpendiculare Si care sepropag mpreun su) form de

    *6] EFE'?@L:8-E?+'].

    8:.Le2ea dezinte2rrii radioactive.Constanta de dezinte2rare.!erioada de

    nKumtire.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    19/27

    6ezintegrarea radioactiva este un fenomen spontan , deoarece nu poate (manevrat din exterior.e de alta parte , este un fenomen aleator , deoarece nu sepoate prezice cind se va dezintegra un anumit nucleu nesta)il. Expresia matematica

    a acestei legi este " .umarul de nuclee nesta)ile descreste in

    timp dupa legea exponentiala,unde" $ numarul initial de atomi radioactivi% 0t4$numarul de atomi radioactivi ramasi% t$timpul scurs de la inceputul experimentului%^ $constanta de dezintegrare caracteristica (ecarei su)stante radioactive%

    erioada de in>umatatire reprezinta timpul dupa care se dezintegreaza o >umatatedin cantitatea de su)stanta radioactiva initiala.?impul de n>umtire al uneisu)stane este o caracteristic invaria)il, intrinsec a acesteia. 'a valoarea)solut, timpii de n>umtire ai diferitelor su)stane sunt extrem de diferii,

    ncepUnd de la trilionimi de secund i a>ungUnd pUn la cuadrilioane de ani i maimult.

    'onstanta de dezintegrare $ _________

    8D.>ctivitatea su-stanelor radioactive.Anitile de msur.Fondul

    radioactiv.

    Fucrind cu surse radioactive , este important sa cunoastem numarul de dezintegrariintr$o unitate de timp,produse in sursa data.8cest numar reprezinta o caracteristicaimportanta a preparatului radioactiv,numita activitate radioactiva084.

    *nitatea de masura a unei surse radioactive in &+ este )ec`uerel0C 4.L unitate mai

    frecvent utilizata in practica,ce corespunde activitatii unui gram de radiu,estenumita curie0'i4" 1'i29,NR13V13C`.

    #ond radioactiv $ __________________________

    85./etectoare de radiaii nucleare.Conturul Mei2er+"uller.

    @adiatiile ionizante utilizate in diferite scopuri sunt puse in evidenta sau masuratecu a>utorul detectoarelor cuplate in sisteme auxiliare,ce permit inregistrarea siprezentarea lor su) forma de cur)e sau de impulsuri.+n dependenta de principiul defunctionare sunt cunoscute mai multe tipuri de detectoare , printre care cele maiutilizate sunt detectoare care se )azeaza pe fenomenul de ionizare in gaze.*n astfelde detector este camera de ionizare si conturul lui -eiger$:uller.e linga acesteasint si detectoare )azate pe aparitia scintilatiilor si pe fenomenul de formare aperechilor electron$gol in cristale semiconductoare.

    'onturul -eiger$:uller.

    'onturul este format dintr$un condensator cilindric inchis intr$un tu) de sticla.8noduleste (r foarte su)tire,catodul este un cilindru metalic sau o pelicula metalica,

  • 8/9/2019 biofizica examen

    20/27

    depusa pe peretele interior a tu)ului.Electrozii sunt legati la o diferenta de potentialde citeva sute de volti.6in cauza constructiei sale,cimpul electric in vecinatateaanodului este foarte intens.Fa trecerea particulei nucleare incarcate,in gazul dininteriorul conturului,se produc perechi ion$electron.Electronii sunt puternicaccelerati in cimpul intens al (rului central si produc la rindul lor ionizari

    secundare.+n acest fel se formeaza o avalansa de ioni si electroni.+n circuit apare uncurent de descarcare de scurta durata.'urentul care trece prin circuite produce la)ornele rezistorului @ o cadere de tensiune care se o)tine la trecerea unei particuleincarcate prin contor.

    8E./eterminarea ,ondului radioactiv i a activitii unei su-stane

    radioactive utiliznd instalaia I+4.

    +nstalatia de tipul C$< este confectionata din ; )locuri")locul de )aza si )loculcontoarelor.Clocul de )aza include dispozitivul pentru alimentarea contorului-eiger$:uller cu tensiune inalta si circuitele electronice,prevazute pentru

    numararea si inregistrarea impulsurilor.e panoul din fata sunt situate )utoanele decomanda cu inscriptie respective si comutatorul polaritatii.?ot pe acest panou pot (citite indicatiile celor sase decatroane,ce servesc pentru inregistrarea impulsurilor.

    :odul de lucru"

    Rdupa conectarea in circuit electric se veri(ca calitatea functionarii dispozitivului denumarare.

    Rdupa un interval de

  • 8/9/2019 biofizica examen

    21/27

    umina nepolari(ata% lumina in care oscilatia si directia vectorului + se afla intr%un planperpendicular pe planul de propagare.umina planpolari(ata% lumina in care oscilatiile tuturor vectorilor de lumina au loc numai inplane paralele.

    41.Fenomene fzice n care are loc 0olarizarea luminii./icroismul.

    umina naturala poate fi polari(ata prin refleie, refractia, dula refractie,interferenta.-efleia luminii este fenomenul de sc'imare a directiei de propagare a luminii la suprafata deseparare a dou medii, lumina intorcindu%se in mediul din care a venit. pare la suprafata deseparare intre doua medii optice.-efractia luminii este sc'imarea directiei luminii la trecerea dintr%un mediu transparent in altul.0irefringenta este dula refractieDicroismul este proprietatea unor sustante irefringente de a asori o ra(a mai mult decitalta.

    4./is0ozitive de 0olarizare.!risma Nicol.!olaroidul.

    +risma icol% 2ristal de spat de 3slanda. 2ristalul se taie dupa diagonala mica, si fetele selipesc cu alsam de 2anada. +rin difractie apar doua ra(e polari(ate cu planele de viratie.%-a(a ordinara se supune legii refractiei%-a(a etraordinara nu se supune legii refractiei

    0al(amul 2anadian are pentru ra(a etraordinara un indice de refractie apropiat cu spatul de3slanda, si ea va trece putin sc'imata prin icol. -a(a ordinara sufera refleie totala in +rismaicol.+olaroidul% pelicula transparenta de celuloid cu un numar mare de cristale mici orientate desustanta ani(omorfadicroica care polari(ea(a lumina si asoare ra(a ordinara.

    48.Su-stane o0tic active.An2hiul de rotire s0ecifc.

    nele sustante, datorita pre(entei unuia sau a mai multor atomi de 2 asimetrici, posedaproprietatea de a roti planul de polari(are a luminii incidente. stfel de sustante se numescsustante optic active.

    Dava planul se roteste spre dreapta sustanta se numeste detrogira, daca roteste spre stingase numeste levogira. 45este ung'iul de rotire specifica a sustantei optic active, care sedetermina conventional la temperatura de 6! !2 si pentru lungimea de unda 7=89.$ nm;liniagalena D a flacarii de sodiu) si se notea(a astfel4 5 . ng'iul de rotire specifica 475 a sustantei

    optic active depinde de natura sustantei, de temperatura ei si de lungimea de unda a luminii cetrece prin ea.

    44.Construcia 0olarimetrului.!olarimetria.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    22/27

  • 8/9/2019 biofizica examen

    23/27

    4D.Le2eau lui Ieer.Le2ea lui Iou2er+Lam-ert+Ieer.

    Ceer a sta)ilit ca a)sor)tia luminii monocromatice in solutiile colorate are locconform legii luiCouguer$Fam)ert, si ca coe(cientul monocromatic de a)sor)tie al

    solutiilor colorate depindedirect proportional de concentratie.

    &u)stituind formula Fegii lui Ceer in formula Fegii lui Couguer$Fam)ert o)tinem

    formula ce exprima Fegea lui Couguer$Fam)ert$Ceer"

    45.Coefcientul de transmisie o0tic i etincia soluiei.

    @aportul dintre intensitatea luminii care a trecut prin su)stanta sau solutia data siintensitatealuminii incidente ce numeste coe(cient de transmisie optica0transmisiesau transparenta4 a su)stantei.

    'oe(cientul de transmisie optica 0transparenta4 al su)stantei determina ce partedin uxul delumina trece prin su)stanta data si se exprima in b.

    Fogaritmul natural al marimii inverse coe(cientului de transmisie optica se numeste

    extinctia 0densitatea optica4 su)stantei.

    Extinctia este o marime fotometrica ce caracterizeaza masura in care lumina estea)sor)ita desu)stantele prin care ea trece.

    4E.Schema i 0rinci0iul de lucru al colorimetrului ,otoelectric."odul de

    lucru.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    24/27

    ?7."etoda ,otocolorimetric i a0licarea ei n medicin.

    'olorimetria de concentratie reprezinta un caz particular al fotometriei si se aplicaladeterminarea concentratiei solutiilor colorate.:etoda fotocolorimetrica are odeose)ita importanta in studierea microelementelor0su)stantecare se contin incantitati foarte mici in componenta singelui si in diferite tesuturi aleorganismuluiuman4. 'u a>utorul colorimetrului fotoelectric se poate determinaconcentratiamicroelementelor cu o exactitate cuprinsa in limitele013V

  • 8/9/2019 biofizica examen

    25/27

    @adiatiile ionizante sunt radiatii emise de su)stantele radioactive.@adiaTiileionizante sunt de dou tipuri"a4 radiaTii corpusculare",, neutroni, protoni,deuteroni)4 )4radiaTii electromagnetice" x,%

    a4 @adiaTiile reprezint nuclee de heliu, alctuite din ; protoni Si ; neutroni, au

    sarcina[; Si masa < u.a.m. @adiaTiile sunt electroni 0$4sau pozitroni 0[4care provin dinnucleu n urma dezintregrrii acestuia. rotonii, neutronii Sideuteronii sunt particule careapar prin dezintegrarea nucleului sau n urmaunor reacTii nucleare.

    )4 @adiaTiile x 0@oentgen4 se pot produce n tu)urile 'oolidge prin frUnarea unorelectroni acceleraTi 0dar ele exist Si n radiaTiile cosmice4. @adiaTiile apar

    n urma unor dezintegrri radioactive sau se pot produce prin frUnarea unorelectroni acceleraTi n sincrotroane.6eci, radiaTiile ionizante apar, n general, atunci cUnd este prezent o sursde radiaTiioarecare, (e dispozitiv tehnic, (e su)stanT radioactiv.

    ?8./oza de a-sor-ie.Aniile de msur.!uterea(de-itul# dozei dea-sor-ie i unitile de msur.

    entru a putea msura radiaia ionizrii s$a introdus noiunea de doz de a)sor)ie.

    6oza de a)sor)ie cantitatea de energie a)sor)it de o mas n rezultatulionizrii.Este mrimea fundamental a sistemului radio)iologic.

    62!Am % m$masa de su)stan sau esut iradiat % !$energia a)sor)it n aceastmas %

    -reu de msurat energia de intrare i de ieire.

    *nitatea de msur n &+ a dozei a)sor)ite este -raK$ul 0JAQg4

    ?4./oza de e0unere(doza de ioni#.Anitile de

    msur.!uterea(de-itul#dozei de e0unere.Aniti de msur.

    entru a putea mai uor a determina mrimea radiaiilor ionizante , s$a introdusnoiunea de doz de expunere .@ezultatul noiunii radiaiei ionizante este formarea

    n su)stan a ionilor.6eoarece (ecare ion are o anumit sarcin electric nsu)stan se formeaz o anumit cantitate de electricitate egal ci suma cantitilorelementare a ionilor formai.6oza de expunere este egal cu cantitatea de

    electricitate care se formeaz n rezultatul ionizrii ntr$o unitate de mas "6e2Am.n &+ se msoar n @oentgen0@4 , 1@2;,,DYR13V< 'AQg.6e)itul dozei esteraportul dintre doza de radiaie0expunere4 i timpul de iradiere t " 26eAt. 6e)ituldozei se exprim n @As,respective @Amin i @Ah.

    ??.Le2tura dintre doz de a-sor-ie i doza de e0unere.Coefcient de

    le2tur.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    26/27

    ntre doza de a)sor)ie i cea de expunere exist urmtoarea relaie " 6a2fR6e ,6a$doza de a)sor)ie%6e$doza de expunere% f$ coeWcient de proporionalitate0depinde de tipul radiaiei4

    ?:.Coefcientul de e,ectivitate -iolo2ic relativ./oza -iolo2ic.Anitile

    de msur.!uterea(de-itul# dozei -iolo2ice.Anitile de msur.'oe(cientul de efectivitate )iologic relativ arat de cite ori efectivitatea aciunii)iologice a tipului dat de radiaie este mai mare dect a radiaiei sau -ama ,pentru una i aceeai doz a)sor)it.

    6oza )iologic se de(nete prin relaia " C2nR6

    *nitatea de msur a dozei )iologice n &+ este &ievert$ul , dar se mai folosete irem$ul.@em$ul reprezint doza )iologic primit de 1 g de esut iradiat,cnd aceastaa)soar)e ,prin intermediul particulelor ionizante , energia de 133 ergi.6e)itul dozei)iologice este dat de relaia ")2CAt , unitatea de msur este &vAs 0@emAs4%

    ?D./ozimetria radiaiilor ionizante./eterminarea dozei -iolo2ice.

  • 8/9/2019 biofizica examen

    27/27