billie green - intoarce-te iubito (baby, come back)

8/18/2019 Billie Green - Intoarce-te Iubito (Baby, Come Back)

1/86

INTOARCE-TE IUBITO

Baby, Come Back

Billie Green

PROLOG

Ţinând-o pe mijlocul potecii strâmte, cunoscute, David mai dădu un colţ. În acea reţeaîntortocheată de poteci apărea mereu o altă cotitură, o altă trecere care-i intersecta drumul,

făcându-l să se întoarcă întruna de unde venise. Picioarele parcă-i erau încălţate cu bocancidin fier, încât fiecare pas pe care-l făcea era încet, micându-se cu mare !reutate. Privirea,încordată, bănuitoare, i se mica neîncetat dintr-o parte în alta. "ufele dese care măr!ineaulaturile labirintului păreau uneori că învie, întin#ându-se să-i smul!ă carnea de pe trup, iar

el nu reuea niciodată să se mite destul de repede ca să scape nevătămat. Doamne, era obosit. $bosit să-i tot târască picioarele înainte, obosit să tot lupte cu !himpii care-l atacau. Dar nu se putea opri. %u avea timp să se odihnească. &eva dininteriorul lui îl forţa să continue să mear!ă ,îl forţa să mai facă un pas obosit. 'poi încă unul

i încă unul. După ce dădu colţul următor ajunse la un loc pe care-l recunoscu. (ai trecuse pe acest drum i altădată. De multe ori.

De data aceasta însă, era ceva diferit. &hiar în faţă, era o deschi#ătură în !ardul viu. )umina soarelui strălucea prin breă, lăsând să se strecoare în întuneric o pată de luminăînceţoată. *ra o altă înelătorie+ Dacă se apropia mai mult de deschi#ătură, ramurile ostilear fi putut folosi împrejurarea ca să smul!ă din nou din ei+David trebuia să încerce. )umina

era ire#istibilă. "rebuia să se apropie mai mult. "ârându-i picioarele, făcu câţiva pai !răbiţi, nerăbdător să ajun!ă la brea din nesfâritul #id verde, iar în cele din urmă ajunse.

Privi în jur, cu toate simţurile încordate în ateptarea ivirii cursei. &ând vă#u că nu seîntâmpla nimic, se apropie mai mult, încet, cu !riji i privi prin deschi#ătură. De cealaltă

parte a !ardului viu era o lume de vis. 'colo,verdele era diferit. erdele primăverii, verdelereînnoirii. De cealaltă parte erau flori minunate, un cer strălucitor i păsărele cântând. Decealaltă parte a !ardului viu era viaţa. De cealaltă parte era ath. *a stătea într-un câmpdeschis, cu trupul scăldat într-o lumină diafană i cum o privea David ea întoarse capul i seuită direct către el. /nima lui începu să bată nebunete pe când se împin!ea să se strecoare

prin mica deschi#ătură, nepăsător la !himpii care i se înfi!eau adânc în piept i în braţe,nedând atenţie spinilor care-i sfâiau faţa, transformând-o într-o masă sân!erândă.

(icându-se cu disperare, se lupta cu !ardul viu. "rebuia să ajun!ă la ea. "rebuia să o facă să tie...

− Îşi revine... Ajută-mă să-l ţin jos! Gabriella, pregăteşte acul hipodermic. Următoareleminute vor i ngro"itoare.

Dei !lasul venea de la mare depărtare, pre#enţa lui era sâcâitoare ,deranjantă.0trân!ând din dinţi, se înţepeni. %u putea să lase să i se distra!ă atenţia. %u reuea să le!evocile de realitate. "rebuia să-i concentre#e toate forţele i atenţia în lupta cu ramurile

chinuitoare.

1


2/86

1euise să se strecoare pe jumătate. Dacă i-ar putea elibera i picioarele, ar fi decealaltă parte. 'r fi în lumea în care ath...

ai,Doamne, s-a întâmplat ceva2 Privind înnebunit împrejur ,!emu în timp ce întunericul se lăsa peste el. 1amurile îl trăseseră înapoi. 3ardul viu începuse să se strân!ă în jurul lui,blocând soarele, închi#ându-i posibilitatea de întoarcere la ath. $ mai putea vedea încă

prin restul de breă rămas, dar ea era acum în umbră, faţa i se strâmba de teamă, în timp ce făcea un pas înapoi.

/suse Dumne#eule, ea nu îl mai putea vedea. 0e întorsese, ath pleca2 %u o putea pierde din nou. %u putea. "rebuia să !ăsească o modalitate să o oprească, să

o facă să înţelea!ă că era aici, că el făcea tot ce putea ca să ajun!ă la ea. Împin!ând ramurile de pe faţă ,o stri!ă pe nume. 0tri!ă iar i iar. 0unetele nu ieeau cum trebuie.

%umele ei se pierdea, deformat de !ardul viu ca un comar, iar din !âtul lui nu ieeau decât sunete ră!uite i hârâite.

'poi, ca i cum o frântură din slabul sunet ar fi ajuns până la ea, ath se uită înapoi,

clătinând uor din cap ,încordându-se să vadă. $ clipă după aceea, ochii ei priveau arecunoatere. )-a vă#ut2 0e întoarce.

Dar era prea târ#iu. erdele întunecat se închisese deja, împiedicându-l să mai vadă. Închi#ând ochii, David !emu de înfrân!ere i durere. 'r fi trebuit să se lupte cu mai multă putere, dacă ar fi putut să-i vorbească, dacă... ath dispăruse. /ar David era din nou sin!ur în labirint.

− În ine, te-ai tre"it, spuse vocea din realitate, pe c#nd $avid deschidea ochii.

CAPITOLUL 1

− %ergi chiar p#nă la $allas&

'ocul de l#ngă $avid %oore era gol, aşa că el se uită mai departe să găsească sursantrebării. $incolo de culoarul de trecere era o t#nără care se suise n maşină la staţia trecută.(ucle roşii-arămii ncadrau un chip care ar i putut i atrăgător, dacă nu s-ar i ascuns sub unstrat gros de ard. )tătea pie"iş, cu picioarele proptite de scaunul de l#ngă ea, privindu-l pe$avid cu nedisimulat interes. În ultima jumătate de oră el usese captivat de mo"aicul verdeţiicare mărginea drumul, dar nu-l supăra ntreruperea. Accentul acela te*an era tot at#t de plăcut

pentru el, ca o primăvară n +e*as.

hiar p#nă n $allas, conirmă el. a şi cum ar i intrigat-o ceva n vocea lui, emeianclină capul ntr-o parte şi "#mbi.

− aci o vi"ită n marele oraş& auţi de lucru&

− %erg acasă, răspunse el calm.

− )pui asta cu tristeţe. mult timp de c#nd nu ţi-ai vă"ut amilia&

l dădu ncet din cap.

− $e şase ani. uvintele abia se au"iră. $a, de mult timp.

$acă cineva spune aceasta repede, dacă cineva nu-i acordă prea mare importanţă, şase aninu par a i at#t de mult timp. $ar c#nd omul a numărat iecare minut interminabil din acei şase

ani, este mult timp. %ult, mult timp.

2


3/86

Acum şase ani timpul nu avea at#ta importanţă pentru $avid. 'a trei"eci şi doi de ani, era proesor de ştiinţe economice la o mică universitate prestigioasă din $allas. Avea o soţierumoasă şi-un nemaipomenit băieţel, n v#rstă de "ece luni. /iaţa lui personală era perectă,viaţa proesională asigurată.

ra plin de el pe atunci, inatuat, sigur că avea tot timpul din lume. $ar asta era acumşase ani. $oamne sinte , ase ani.

$avid nchise ochii, cu trupul ncordat, lupt#nd cu urmele ricii ndepărtate, cu ecouriledisperării, cu amintirile singurătăţii inimii "drobite. )e terminase. +rebuia să lase să disparăaceastă stare. 0entru că at#ta timp c#t dăinuia ncă cea mai mică urmă de coşmar, at#ta timpc#t acesta mai avea puterea să-l impresione"e, nu era liber.

− )per că $ee$ee nu a uitat că trebuie să mă aştepte.

$upă ce mai aruncă o privire către capul roşu de peste culoarul de trecere, $avid sendreptă n scaun şi se uită n jur. %aşina se apropiase de staţie. usese pierdut n g#nduri de

peste o oră.

− 0rietena mea, $ee$ee, vine să mă ia ,i e*plică emeia, sau cel puţin, aşa cred că vaace. 1-am spus să nu se ducă la vreo petrecere cu o noapte nainte, pentru că, atuncic#nd bea, creierul ei este aiurea c#teva "ile.

#nd maşina se opri complet, ea se ridică n picioare şi se uită n ochii lui.

− $ee$ee este o adevărată pacoste ca prietenă, i mărturisi ea, dar ce poţi să aci c#ndare cineva nevoie de tine&

Arunc#ndu-i un "#mbet plin de nţelegere, $avid şi luă mica traistă de dril şi urmă ceic#ţiva pasageri care coborau din maşină. În timp ce ceilalţi se nghesuiau aştept#ndu-şi

bagajele, el rămase deoparte, privind n jur, ncerc#nd să tragă cu urechea.

− /ine cineva să te ia& ra din nou ata cu părul roşu. /enise l#ngă el, cu o trusăcosmetică ntr-o m#nă şi cu o taşcă de vinilin aruncată neglijent pe umăr.

− 2u,clătină el ncet din cap. u... 2imeni nu ştie că am venit.

a "#mbi, ochii ei ncercănaţi lirtau n mod evident.

− $eci ai venit doar să aci act de pre"enţă şi să-i surprin"i& e caraghios. $ar lor o să le

placă asta& Ai nevoie de o maşină& $ee$ee nu se supără. 2u te superi, nu-i aşa,$ee$ee& se adresă ea tinerei blonde care se apropia c#t de repede i permitea ustastr#mtă din piele.

− 3err4, proasto, adormito, proastă ce eşti. 2-o să-mi spui că este un traic at#t de mare

n partea asta a oraşului. 2ou-venita se certa cu glas răstit de se au"ea n toată "ona. 5iştii, radioul din maşina veche a lui 6ohn, critica a"i sinuciderea. u nu pot să conducără mu"ică. u adevărat nu pot. red că este ceva genetic. 2u mint. %-am născut cuasta. %ama mi spunea ntotdeauna, c#nd eram mică, cum pot...

− $ee$ee, măcar o dată n viaţa ta poţi să taci măcar at#ta c#t sa mă asculţi& Încerc să te

ntreb...

− -n regulă, spuse $avid cu vocea lui scă"ută şi răguşită. %ă pot duce şi singur acasă.

$ar aprecie" oerta, spuse el n timp ce ncepu să se retragă.

− 3err4, 3err4, 3err4, cine era& $avid, care parcursese deja jumătate de cameră, r#se de

graba din vocea ridicată a blondei.

3


4/86

− '-ai găsit la autobu"& continuă ea. 7chii ăia adormiţi ai lui. /ocea aceea. 8his94 şi

se*. 2u-ţi suna vocea lui a :his94 şi se*& %-a ăcut să mă treacă iorii. /reau să spuncă era o sen"aţie reală, i"ică. $e ce nu i-ai propus o cursă cu maşina&

− ap sec, spuse cea cu părul roşu, cu un glas plin de de"gust. +rebuia să...

;estul ameninţării ei se pierdu, n timp ce $avid mpinse uşa şi ieşi la aer curat.1ndrept#ndu-se spre trotuar, ncepu să absoarbă atmosera oraşului. $avid trecuse prin multelocuri n drumul lui de ntoarcere, dar $allas-ul era casa lui.

În timp ce era asaltat de sunete şi mirosuri, mintea lui hoinărea prin amintiri mult maindepărtate dec#t cei şase ani. Amintiri rumoase. Amintiri păstrate cu grijă.

a "iua n care o cunoscuse pe 3ath4. a de obicei, $avid era n nt#r"iere la ore.0reocupat de hărţile şi graicele pe care trebuia să le olosească la cursul de dimineaţă, dăduse

peste ea.ărţile şi h#rtiile i "buraseră n toate direcţiile, iar c#nd at#t el, c#t şi victima lui se

lăsaseră pe vine, ncerc#nd să iasă din ncurcătură, ascultase o clipă vocea ei tristă şicatielată, nainte de a-i ntrerupe avalanşa de scu"e<

− A ost vina mea. 2u mă uitam pe unde merg. 2iciodată nu mă uit, adăugase el ără

părere de rău. #nd ea ridicase ochii spre el, tresărise simţind un şoc.0ărul blond-cenuşiu, care se ondula uşor n jurul eţei, era tăiat scurt şi era moale ca al

unui bebeluş, ncadr#nd nişte trăsături de o rară delicateţe. ra nconjurată de o aură deeleganţă şi inteligenţă calmă, amintind de emeile care trăiseră n )ud la nceputul secolului.Uit#ndu-se la el, bu"ele ei schiţară un "#mbet.

0rivirea din ochii ei ver"i era rătăcită, ca şi cum g#ndurile i erau oarte departe.ra rumoasă. ategoric rumoasă. $ar nu rumuseţea ei i captivase atenţia at#t de

puternic. rau nenumărate emei rumoase n campus şi iind bărbat, $avid le remarcase petoate. $ar ca şi operele de artă, ele erau destinate să ie admirate de la distanţă. $ar aceastăemeie era deosebită. ra ca o "i de primăvară, era o nc#ntare din toate punctele de vedere.Un enomen. Un eveniment care trebuia studiat ndeaproape. 5i asemenea unei "ilenc#ntătoare de primăvară, ea l ăcea pe un bărbat să vrea să lase lucrul şi să-şi petreacătimpul ntr-o rivolă, delirantă, nc#ntare. $#ndu-şi capul pe spate, $avid ncruntase dinspr#ncene concentr#ndu-se.

− +e cunosc de undeva& )unt sigur că te-am mai vă"ut. şti una dintre studentele mele&

− Am ost, pentru scurt timp.

− 5i ai părăsit clasa mea& 0entru ce& ntrebase el cu sinceritatea caracteristică. e aimpotriva ştiinţelor economice&

− 2imic... dar... 5i "#mbetul acela ugar luturase din nou pe bu"ele ei. Am trecut la

clasa proesorului =ates.

− 'a =ates& Glumeşti& $avid str#nsese repede restul de h#rtii mprăştiate şi se ridicase

n picioare, privind-o surprins. um,l-ai preerat pe (oo =ates, n locul meu& $ar ce,te duci n clasa aia ca să dormi&

ra ciudat. $eşi $avid o beştelea, ea r#dea, lumina care-i dansa n ochii ei ver"i iindsingurul semn detectabil că se amu"a.

− %ă surprin"i, domnişoară, spusese el, olosind cea mai clară şi pompoasă, voce de proesor. $acă aş avea mai mult timp, categoric că aş da de capul acestei probleme.

4


5/86

$ar $avid nu mai avea timp, aşa că se ndepărtase cu părere de rău de ea. +ot restul"ilei, chipul ei drăgălaş plutise prin g#ndurile lui cu cea mai mare claritate, n cele maineaşteptate momente, răvăşindu-i g#ndurile şi ăc#ndu-i pra concentrarea. În searaaceleiaşi "ile c#nd sunase la uşa lui din aţă, el tocmai stătea la birou, cu ochii pierduţi

pe ereastră, g#ndindu-se la ea.#nd descoperi obiectul g#ndurilor lui la el n prag, $avid ncruntase din spr#ncene,

scărpin#ndu-se n barbă. Apoi, ără să o salute sau ără alt preambul, spusese<

− ra de neconceput să-ţi nchipui că =ates este mai bun educator dec#t mine, probabil

că ţi-ai schimbat planurile. Ai ncercat cu disperare să intri n altă clasă de a mea, dar datorită aptului că mă bucur de mare popularitate, sunt toate pline. Aşa s-a nt#mplat&$eşi nici nu-i conirmase,nici nu-i inirmase teoria, din nou juca n ochii ei aceasc#nteiere de veselie. l se re"emase cu umărul de uşă, dispus să se lase ascinat de ea.

− 5i acum de ce r#"i&

− 2u r#d.

− 2u vădit, dar n interiorul tău r#"i ca o nebună. 0e seama mea, mă tem. $e ce&

− şti ng#mat, i spusese ea, cu bu"a de jos tremur#ndu-i de amu"ament reţinut.

− 7ricine, care are o minte isteaţă, este ng#mat. Asta vine odată cu nsuşirea

cunoştinţelor. $acă ai bătut tot drumul ăsta ca să-mi spui asta, ţi-ai pierdut timpul de pomană. 5tiam deja. $e data aceasta a trebuit să-şi muşte bu"a ca să-şi poată stăp#nir#sul. $upă ce şi dresese glasul, spuse<

− Am venit să văd dacă nu cumva s-a amestecat printre lucrurile pe care le-am cules de

pe jos şi lucrarea mea la literatura engle"ă. ăc#nd un pas napoi o lăsase să intre

năuntru.− $a, am găsit-o. 5i datorită acestei lucrări, cred că ţi-ai putea permite să ii şi tu puţin

m#ndră de tine.

− Ai citit... )e oprise din mers şi se uitase la el. $oar puţin&

− şti ncă t#nără. %ai trebuie să treacă timpul. )e ncruntase n timp ce-i trecuse un

g#nd prin minte. #t de t#nără eşti&

− Am două"eci şi unu.

− (un, spusese el scurt, apoi şe ntorsese să o conducă spre biroul lui.

0e $avid l-ar i mustrat puţin conştiinţa dacă ar i ost at#t de t#nără pe c#t părea.

+inereţea ei nu l-ar i oprit, dar ar i trebuit să-şi nr#ngă c#teva scrupule. 0entru că, din clipan care deschisese uşa şi o găsise acolo n prag, totul usese clar pentru el. $avid şi vă"useviitorul.

a traversase camera şi privise pe aceeaşi ereastră pe care se uitase el mai nainte. lvă"use soarele scăld#nd-o n lumina lui şi aprin"#nd r#nturi de platină n părul ei. )entrebase dacă va ajunge să ştie vreodată ce g#nduri "ac n spatele acestor ochi ver"i, visătoriai ei, dacă o va mai iubi tot at#t de mult cum o iubea n acel moment. Acum, străbăt#nd ostradă aglomerată din $allas, $avid şi aminti de "iua aceea şi ştiu că nu o iubise pe 3ath4 totat#t, ci mult mai mult. %ai mult dec#t şi-ar i imaginat vreodată că era posibil.

(ăg#nd m#na n bu"unar, scoase un pumn de mărunţiş şi se uită o vreme la el. $estinaţialui era n cel mai ndepărtat colţ nordic al oraşului. ra mult de mers p#nă acolo. um trecea

5


6/86

pe l#ngă o librărie, aruncă o privire spre imaginea lui proilată n vitrină. )e opri şi ncepu să-şi e*amine"e imaginea.

0ielea arsă de soare. 0ărul des, castaniu, destul de lung ca să-i acopere gulerul cămăşii de bumbac. 7chii căprui-aurii lăsaţi uşor n jos la colţurile e*terioare. Umerii laţi care nu preaerau n concordanţă cu silueta lui naltă şi subţire.

Unde usese $avid, oglin"ile nu prea erau un lucru obişnuit. ;areori avusese oca"ia să-şi privească chipul, să studie"e urmele pe care le lăsaseră cei şase ani. $upă ce se privi o vreme,trecu v#rurile a două degete peste oasele proeminente ale obrajilor, cobor#ndu-le n jos peconturul ălcilor puternice, privind cum relectarea lui din vitrină i imita gesturile.

7 clipă după aceea o transpiraţie rece i năpădi bu"a superioară şi runtea.%#inile i tremurau şi inima i bătea cu bunituri puternice, nnebunite. 0anica puse

stăp#nire pe el şi l apucă de g#t aproape ridic#ndu-l n sus. 0uternicul atac de an*ietate nu erao noutate. ;evenea adesea şi pe nepregătite.

Într-o clipă, $avid şi va reveni, după ce va trebui să re"iste tentaţiei de a o lua la ugă şi

a o ţine tot aşa. Întorc#ndu-se brusc din aţa erestrei, str#nse din dinţi şi şi trecu m#naaspră peste aţă. +rase ad#nc aer n piept,ncerc#nd să se calme"e. ;espiră iar şi iar ad#nc,

p#nă c#nd ră"meriţa din el ncepu să se potolească.#nd porni din nou, paşii lui $avid erau mai rari, mai puţin ncre"ători. Avea nevoie de

nişte haine decente. $e un mijloc de transport. $e ceva bani n bu"unar. +rebuia să... Unautocamion de transport mară opri brusc l#ngă el.

5oerul deschise uşa şi şuieră printre dinţi, n timp ce el ocolea maşina prin spate.Apropiindu-se cu ncă un pas, $avid studia literele şterse de pe uşa autocamionului.727%1)1>1 %A1 %U'+ U )U+; &asa de livrări cu rabat 1alph 0euter.

0roprietarul a vreo trei"eci de asemenea maşini de livrare de mară *conomisire cu0euter , răsp#ndite prin tot +e*as-ul de nord, era un bătr#n cu toane, care avea bani c#ţi iepurin biserică. l era cel mai bun prieten pe care-l avusese $avid vreodată. ;alph avea onclinaţie specială aţă de lucrurile e*centrice, care nu se schimbase de trei"eci de ani. Îşi

părăsea enorma casă din vestul $allas-ului la ora einci dimineaţa, se oprea vreo trei ore la ostaţie de camioane, n timp ce-şi bea caeaua mpreună cu alţi bătr#ni ciuuţi ca şi el, toţimbrăcaţi la el de prost ca şi el. $e acolo se ducea la biroul său de la centrala *conomisire.'a ora unspre"ece şi jumătate, nici un minut mai devreme sau mai t#r"iu, părăsea biroul,ndrept#ndu-se spre 4lora5s Diner, o caenea care servea pui la capac cu sos gras, n aceeaşiclădire de pe vremea %arii $epresiuni. ;estul "ilei lui de lucru, ;alph şi-o petrecea hărţuindmanagerii celor cinci *conomisiţi (ai (ult Dallas - 4ort 6orth.

4lora5s Diner era doar la două stră"i de unde se ala acum $avid. $acă se grăbea, puteasă-l prindă pe ;alph tocmai la momentul potrivit, după ce bătr#nul şi potolise oamea şi nuncepuse ncă indigestia. otind după primul colţ la dreapta, $avid "#mbi, reconstituind nminte imaginea omului care usese primul lui patron.

$avid avea abia şaispre"ece ani c#nd şi-a luat un serviciu, ca "ilier la una dintre unităţile *conomisiţi (ai mult , de la marginea oraşului, ca să o mai ajute pe bunica lui la ntreţinereagospodăriei. '-a cunoscut şi l-a ndrăgit pe bătr#nul ;alph cu oca"ia uneia dintre vi"itele lui"ilnice la depo"itul de cherestea.

În anul următor,după ce a murit bunica lui şi ;alph i-a oerit un cămin t#nărului salariat,$avid a nceput să-l iubească. ;alph a ost cel care a deinitivat educarea lui $avid. l i-a

6


7/86

cumpărat prima maşină, pun#ndu-l să muncească din greu după aceea ca să-şi plătească biletul de vite"ă. )-a lăudat la toţi prietenii c#nd $avid a obţinut o bursă mult dorită şi tot el lt#ra de guler aară p#nă n campusul universitar c#nd petrecea seara prea mult şi nu se puteatre"i la timp de dimineaţă, pentru vreun e*amen important.

;ecompens#ndu-l şi cen"ur#ndu-l cu aceeaşi vigoare urtunoasă, ;alph l nvăţase pe$avid să ie bărbat. În noaptea dinaintea nunţii lui $avid, c#nd acesta pleca să se distre"e cu

prietenii, ;alph i dăduse protejatului lui ultimul sat părintesc.

− red că eşti pentru mine ca un iu pe care nu m-am nvrednicit să-l am, i-a spus ;alph.

5tiu că ai două"eci şi nouă de ani şi cre"i că, din moment ce ţi-ai petrecut cea maimare parte din viaţă prin şcoli, eşti al dracului de isteţ, dar să ştii că mai ai c#te ceva denvăţat, lucruri care nu se nvaţă la colegiu.

− Asta-i o discuţie de la tată la iu& ntrebase r#njind $avid. /rei să-mi spui acum cum

se ac copiii& (ătr#nul i"bucnise n r#s.

− 'a dracu?, băiete, tu ştii mai multe despre se* dec#t mine sau dec#t am vrut vreodată să

ştiu n acest domeniu. Unele lucruri trebuie să ie ăcute din instinct. 2u, vreau să-ţivorbesc despre viaţă. 5i eu ştiu mult mai mult despre viaţă dec#t tine, pentru că eu acasta al dracului de mult timp.

;alph se oprise, rec#ndu-şi alca lată, pătrăţoasă.

− Ai trecut prin multe n viaţa ta, ţi-ai pierdut părinţii c#nd erai doar un ţ#nc, a urmat

moartea bunicii tale nainte de a i destul de mare. $upă c#te mi se pare mie nimic dintoate astea nu a lăsat urme ad#nci n tine. +u ţi-ai păstrat acelaşi el de a i. $avid,obişnuit cu modul direct de a vorbi al lui ;alph, r#sese.

− 2u i at#t de subtil. @ai, "i-i, sunt supericial.

$ar ;alph nu se lăsase păgubaş datorită băşcăliei lui $avid. l avea de spus ceva şi nu selăsa p#nă c#nd nu spunea.

− 2u vreau să "ic că nu ai simţit toate astea, continuase el. ram acolo c#nd a murit bunica ta şi ştiu c#t te-a aectat. $ar tinerii şi revin repede. /reau doar să ştii că nuntotdeauna se vor petrece lucrurile aşa. Într-o bună "i se va nt#mpla ceva care va lăsaurme pe chipul tău şi-ţi va pune ire albe n păr.

$avid grăbit să ajungă mai repede la petrecerea celibatarilor, i dăduse lui ;alph un pumnaectuos peste braţ.

− Uite ce, bătr#ne, tu mi-ai ost tată, mamă, şe şi conştiinţă de c#nd am şaptespre"ece

ani. $acă nu am ceea ce-mi trebuie ca să supravieţuiesc n lumea asta, cu siguranţă căasta nu este din vina ta. (ătr#nul studiase o clipă aţa lui $avid.

− Îţi aminteşti de "eul roman despre care mi-ai povestit tu, cel care prelucra metalul&

%i-a plăcut ntotdeauna tipul acela.0 entru că el repre"enta viaţa. /iaţa adevărată. %aidevreme sau mai t#r"iu tipul ăla ne prinde pe toţi din urmă. Asta se va nt#mpla şi cutine, băiete. 0oţi pune prinsoare că va i aşa. 5i c#nd treci prin ocul lui, sau ieşi ogrămadă de cenuşă neolositoare sau oţel călit, mai puternic ca niciodată. /reau doar să ii pregătit pentru asta. )ă nu te laşi dobor#t, băiete.

oloseşte-te de acea oca"ie. Acum, n timp ce repera mica şi sumbra caenea de pe stradă,

$avid se ntreba dacă ;alph şi mai amintea acele vorbe,dar se g#ndise la ironia lor. hiar c#nd să intre n caenea, uşa se deschise larg şi un bărbat mare, purt#nd un costum ponosit,

7


8/86

caeniu, ieşi aară. l trecu pe l#ngă $avid, ără să-i arunce nici o privire, ndrept#ndu-se spreun ord ?B hodorogit.

− ;alph& (ătr#nul se ntoarse şi se uită la el, cu vădită plictiseală ntipărită pe trăsăturile

eţei.

−

)-a nt#mplat e*act cum mi-ai spus tu, spuse $avid cu vocea lui răguşită ca o şoaptă./ulcanul m-a prins. (u"ele lui se str#mbară ntr-un "#mbet jalnic. ram pregătit pentru orţă, dar nu mi-ai spus că trebuia să trag şi la nicovală.

+ot s#ngele dispăru din obrajii bătr#nului, care deveniră vlăguiţi şi cenuşii, n timp ceăcea un pas nendem#natec napoi lovindu-se de portiera maşinii.

1ntorc#nd capul n direcţia lui, l privi pe $avid printre gene.

− &ine dracu eti tu+

CAPITOLUL 2

um l privea pe bătr#n, $avid l vă"u cum ridică o m#nă nehotăr#tă să-şi şteargă aţa.#nd genunchii lui ;alph se nmuiară, $avid nainta şi-l apucă de talie, susţin#ndu-l,deschi"#nd portiera maşinii şi băg#ndu-l năuntru.

7colind maşina, $avid se strecură pe locul pasagerului şi se aplecă să-i slăbească nodulde la cravată şi să-i descheie gulerul cămăşii.

− i, bătr#ne, l dojeni el răguşit n timp ce meşterea. almea"ă-te. 2u e ca"ul să te

nelinişteşti. 2u spuneai tu ntotdeauna aşa& +rebuie să te oloseşti uneori de propriulsat. ;alph gemu, mişc#ndu-şi cu greutate capul.

− $ă-te la o parte. 2u te ndesa n mine.

Glasul bătr#nului era mai puternic acum şi morocănos ca de obicei, dar tot palid era.$eschi"#nd ochii, clipi de c#teva ori, ca şi cum ncerca să-i prindă privirea.

− $e unde ştii lucrurile astea& scr#şni el. ă obişnuia să-mi spună bătr#ne şi că eu i

spuneam că nu e ca"ul să se neliniştească. 5i chestia aia pe care ai spus-o despre orţalui /ulcan. um ai... l se ntrerupse şi brusc se ridică n sus, cu ochii plini dentrebări. Unde l-ai nt#lnit pe $avid& Ai ost cu băiatul meu c#nd a murit& 7ăiatul meu. $avid şi nghiţi nodul din g#t. (ătr#nul l iubise cu adevărat.

0ărea că lucrurile erau mai diicile dec#t şi nchipuise el. 0rivind ntr-o parte, dădu ncetaerul aară din piept şi-şi drese glasul.

− l nu a murit, ;alph, spuse $avid, ntr-o şoaptă răguşită.Airmaţia lui u urmată de o clipă de tăcere ncordată, apoi ;alph se ntoarse n scaun şi

ncepu să se lupte cu m#nerul portierei.

− 2u ştiu ce ncerci să obţii, m#r#i el, dar ai greşit, raierule. +rebuia să veriici nt#i

aptele. $avid %oore a plecat acum şase ani... Întin"#ndu-se peste el, $avid i luăm#inile de pe m#nerul clanţei.

− A plecat la o conerinţă la Gamarra, termină el ra"a ncepută de bătr#n, unde seadunau c#teva creiere ca să re"olve problemele acelei mici ţări nenorocite.

#nd $avid usese solicitat să participe la conerinţa de o săptăm#nă din mica ţară din

America entrală, at#t el, c#t şi 3ath4 useseră plini de entu"iasm. ra o mare onoare căusese invitat. $eşi nu-i ăcea plăcere să stea departe de soţia şi de copilul lui, ie chiar şi o

8


9/86


10/86

− 2icovala. +u... $avid& uvintele erau slabe, abia murmurate.

− $a, eu sunt.

− $ar aţa ta... vocea ta. 7 altă avalanşă de amintiri. 7 ci"mă grea, caenie apropiindu-se

de aţa lui $avid şi lovind-o cu sete. $urerea părea că nu se va s#rşi niciodată.

)tr#ng#nd din pumni, respiră scurt de c#teva ori. +rebuia să oprească asta. 2u aveatimp să se lupte cu vechea panică.

− %i-a ost vătămat laringele. /ătămat pentru totdeauna. l ridică din umeri. Ai să te

obişnuieşti cu asta. În timpul ultimei bătăi i usese vătămat laringele, dar tot datorităultimei bătăi usese eliberat. ei care-l capturaseră, presupun#nd că era prea slăbit casă se mişte l lăsaseră mult timp nepă"it. $avid se t#r#se n junglă şi continuase să set#rască p#nă c#nd scăpase.

#nd şi-a revenit n ire se ala ntr-o căsuţă ntunecoasă, ngrijit de un doctor de ţară şide amilia lui. 7 vreme, $avid nu-şi amintise cum de ajunsese acolo. 2u ştia de ce l dureau

toate şi pentru ce nu putea vorbi. $ar pe măsură ce treceau "ilele şi el se vindeca, şi amintisetotul. Absolut totul.5i atunci, ncepuse $avid să-şi acă planuri să se ntoarcă acasă c#t se putea de repede şi

cu c#t mai puţin tărăboi.

− 2u voiam să vă spună străinii, ţie şi lui 3ath4, despre mine, i spuse el lui ;alph. $eaceea nu m-am dus la ambasada americană. A trebuit să mă strecor de-a lungulc#torva graniţe, dar cred şi acum că aşa trebuia să procede". $upă şase ani nu puteamadmite să iu introdus acolo cu tipi siniştri din guvern care să-mi dea ordinul de gradultrei. +rebuia să vin acasă. $upă o scurtă pau"ă ncordată, se uită la omul de l#ngă el.

− )pune-mi ce s-a nt#mplat cu 3ath4. ;alph se ntoarse n scaun şi-şi trecu o m#nă

tremur#ndă prin părul rar.

− 1 se "ice 3ate, acum.

− Asta nu-mi spune nimic... e*clamă el. $e ce a ăcut asta&

− 0entru că tu ai ost singurul care i-a spus 3ath4. 0entru toţi ceilalţi ea usese

3atherine, dar a "is că dacă a intrat n aaceri, avea nevoie de un nume care să aibă ore"onanţă mai puternică, mai practică.

$avid clătină din cap, ncrunt#ndu-se nedumerit.

− 2u nţeleg. e aaceri& ;alph ridică din umeri.

−

(anii pe asigurare nu durea"ă o veşnicie.− $ar părinţii ei...

− i au ajutat-o. 5i eu la el. $ar ea nu a ost de acord cu asta. A "is că totul s-a

schimbat, aşa că trebuia să se schimbe şi ea. +rebuia să se maturi"e"e şi să-şi acă propriul ei drum n lume. 5i trebuie să recunosc că a ăcut un lucru nemaipomenit.$avid se simţi deodată claustroob. 2u putea nţelege ce-i spunea ;alph. 2u aveasens. 3ath4, dulcea, vulnerabila 3ath4, om de aaceri&

#nd vă"u că ;alph l privea cu atenţie, şi controla trăsăturile, ascun"#nd tulburarea care punea din nou stăp#nire pe el.

−

/orbeşte-mi despre iul meu, ;alph. 1mediat, aţa bătr#nului se lumină, gura schiţ#ndun "#mbet larg.

10


11/86

− (en este-n regulă. 7 adevărată orţă. C#mbetul i pieri brusc şi ochii i se nceţoşară de

tristeţe. Îmi pare rău că n-ai ost aici să ai grijă de ei, băiete. 7amenii aceia au ăcut...$avid clătină din cap cu hotăr#re.

− Astea toate sunt de domeniul trecutului, nu merită să mai vorbim. +rebuie să mă

g#ndesc la viitor acum.− 'a dracu?, băiete. 2u poţi să apari aşa, arăt#nd ca altul, cu vocea schimbată şi să spui

că nu merită să vorbim despre asta. $acă nu vrei să-mi spui ce ţi-au ăcut, cel puţine*plică-mi pentru ce te-au ţinut acolo. Am au"it despre soldaţi rance"i care s-au ntorsdin ambodgia după două"eci de ani, iar ruşii au ţinut, după marele ră"boi mondial,doi pri"onieri chiar şi mai mult timp. 5tiu că s-a nt#mplat, dar de ce&

− )ă mă ia dracu? dacă ştiu. (u"ele lui $avid schitară un "#mbet chinuit. 0oate că nuştiau cum să mă elibere"e. 0oate c#nd vechiul regim a pus din nou m#na pe putere şisensul obiectivului lor s-a pierdut, au continuat din puterea obişnuinţei. $e ce m-au

ţinut n viaţă, m-au c#rpit, ca apoi să ncerce să mă ucidă& l dădu din cap. 2u ştiu şisincer să iu, nici nu-mi pasă. i bine, o să mă ajuţi sau nu&

− Asta-i o ntrebare t#mpită. (inenţeles că am să te ajut. $e ce ai nevoie&

− $e ce are nevoie orice iu de la tatăl lui, chiar dacă este un tată de ultimă oră.

C#mbind, ntinse m#na. 0ot avea, tată, nişte bani şi o cheie la maşină&#nd ;alph r#se, $avid se ntinse n scaun şi scoase un uşor otat. )e ăcuse, n ine.

$upă şase ani n care tot visase la asta, se reali"a n s#rşit.

− %ă duc acasă, ;alph, şopti el. %ă duc n ine acasă.

CAPITOLUL 3

3ate %oore stătea la mica masă de lemn din bucătărie, cu bărbia proptită ntr-o m#nă,i*#nd darea de seamă din aţa ei. 'a c#ţiva paşi de ea, la tejgheaua de bucătărie, o emeie,cam la cinci"eci de ani, stătea cu spatele spre cameră şi bătea, ca să răge"ească, o bucată decarne. /eda 6ohnson era menajera, bucătăreasa şi criticul lui 3ath4 din ultimii trei ani.

− ...erneală peste tot pe masă, clame pentru h#rtie mprăştiate peste tot pe jos. ine o să

curate toate astea& )pune-mi, cine. Ai un birou rumos la capătul holului. omputeruleste acolo. 5i dosarele şi hărţile şi dispo"itivele inanciare. 0entru ce lucre"i tot timpulnumai aici, ca să aci mi"erie şi să-mi stai n drum&

− ste casa mea, spuse 3ate. 0ot să lucre" unde-mi place. a ridică capul n sus,

arunc#ndu-i bătr#nei emei o privire plictisită. 2u s-a răge"it carnea aia ncă&

− Îmi place să o bat, răspunse /eda ără să se oprească din acţiune. Îmi nchipui că este

ostul meu soţ. 3ate i"bucni n r#s.

− +rebuia să-mi dau seama. 5i pe care dintre mulţii tăi bărbaţi o să-i servim astă"i la

masă. el pe care l-ai prins rostogolindu-se prin spălătoria murdară cu lepădătura deverişoară-ta, sau cel care ţi-a golit contul din bancă şi s-a mutat n 2oua Ceelandă&

− 2ici unul dintre ei. /eda ţinea bucata de carne bătută, cu o e*presie de satisacţie pe

aţă. Acesta este +rip. +rip era prescurtarea de la triplu, pentru că '. $. 'a)alle era al

11


12/86

treilea din amilia lui. /eda se căsătorise cu el n "iua aniversării a cincispre"ece ani şil părăsise nainte de a mplini şaispre"ece ani.

− +rip 'a)alle avea două laturi n el, spuse /eda, i*#nd cu privirea bucata de muşchi de

porc pe care o ţinea n sus. 7 latură mai bună dec#t tot ceea ce poate i bun şi alta mai

rea dec#t tot ceea ce poate i rău, dar l-am iubit mai mult dec#t pe toţi ceilalţi la un loc.$e aceea l mai urăsc ncă după toţi aceşti ani. 2u este bine să iubeşti un om at#t demult. )ustrăg#ndu-şi atenţia de la ceea ce ăcea, 3ate murmură<

− $acă simţi aşa pentru ce mă mai tot pise"i să mă mărit&

− 0entru că ai o viaţă plicticoasă. /eda se apropie mai mult de ea, clătin#nd din bătătorul

de lemn ca să-şi ntărească punctul de vedere. el mai palpitant lucru care s-a petrecutaici de luni de "ile a ost c#nd ţi s-a stricat computerul şi a trebuit să te hotărăşti ce elde computer să cumperi ca să-l nlocuieşti. Îşi dădu ochii peste cap. $oamne, dă-mi

putere. 0lictiseală. 2-are nici un sens. )unt cel puţin o jumătate de du"ină de bărbaţicare s-ar căsători cu tine n orice clipă ai spune că vrei.

− $ar i urăşti pe prietenii mei, i aminti 3ate, n timp ce ncepu să despartă paginile n

trei grămăjoare.

− 7 grămadă de neisprăviţi, murmură /eda. %ă şi ntreb cum de reuşeşti ntotdeauna săte ncurci doar cu neputincioşi din ăştia. ca şi cum ai avea un semn n runte< D2umă interesea"ă bărbaţii adevăraţiE, scoase ea un sunet dispreţuitor. $upă aceea m-amg#ndit că aşa vrei. 0rostănaci, prostănaci şi iar prostănaci. 0un prinsoare că ţi-ai muşcalimba dacă ar ncerca vreunul să se apropie n mod serios de tine.

− red că toţi bărbaţii cu care ai ost tu căsătorită erau bărbaţi adevăraţi. )cu"ă-mă dacă

nu sunt atrasă. $ar dacă eşti at#t de interesată de o nuntă, de ce nu mai aci tu una.Împing#nd scaunul n lături, se duse la rigider şi scoase o sticlă cu apă minerală. Aiăcut-o at#t de des, nc#t mă surprinde că n-au instituit o licenţă de ;ecord %agic ncăsătorii. Ar i scutit autorităţile de o grămadă de acte de căsătorie.

− oarte amu"ant, spuse /eda, arunc#nd carnea bătută ntr-o oală cu marinată, apoi se

ntoarse către 3ate cu m#inile-n şolduri. $ec#t să ne certăm, mai bine mi-ai spune ceai ăcut cu omul pe care era vorba să-l angaje"i, ca să monte"e raturile din cămară&Unde este, ai& 7 să-ţi pară rău dacă o să-mi cadă n cap un borcan cu murături şi o sămă omoare.

− 2u, nu o să-mi pară rău, spuse calm 3ate. Aş sărbători asta. 5i sunt sigură că te-ar

nmorm#nta cu rochia asta verde care te ace să semeni cu o conopidă italieneascăuitată prea mult timp n rigider. Aşe"#ndu-se la loc pe scaunul de la masă, adăugă<

− Agenţia mi trimite astă"i doi oameni ca să discut cu ei. 0oţi să ţi-l alegi pe care vrei...

pentru că ştim am#ndouă oarte bine că nu de raturi este vorba. Ai pur şi simplu un elde pasiune perversă pentru bărbaţii cu o cutie de unelte pe spinare, tatuaje şi cudespicătura dintre buci vi"ibilă.

− el puţin eu ştiu ce vreau şi pentru ce vreau asta. 0un prinsoare că nici nu-ţi mai

aminteşti de c#nd nu ai mai vă"ut un bărbat n curu gol. (ătr#na ridică dintr-ospr#nceană interogativ. )au şi-a lăsat 6unior să-i cadă pantalonii pentru tine&

12


13/86

G#ndul că 6unior +hibideau*, un bărbat care probabil şi c#nd dormea era mbrăcat ntr-uncostum din trei piese, şi-ar i e*pus posteriorul, o ăcu pe 3ate să i"bucnească n r#s.

− Un cur elegant, spuse ea, d#nd din cap.

− +#ro, o apostroă menajera, "#mbind mpotriva voinţei ei n timp ce-şi scotea şorţul

de bucătărie. %ă duc la maga"in să cumpăr "ar"avaturi proaspete. 0robabil că nu ausalată de lu* cum ţi place ţie. >ie şi musairului tău care seamănă cu un aisberg.

− ;ăm#ne de vă"ut.

− ară-te de aici, 3ate %oore, mormăi /eda n timp ce-şi lua portmoneul şi ieşea din

cameră.hicotind, 3ate se ntoarse să arunce o privire pe ereastră. $eşi i ăcea plăcere să o

necăjească pe /eda, adevăratul motiv nsă pentru care lucra n bucătărie era ca să poată ţinesub observaţie, n mod discret, pe iul ei n v#rstă de şapte ani. 3ate avea mare grijă să-şimenţină atitudinea de mamă calmă şi eicientă. 2u voia ca (en sa ie suocat de teama ei

ascunsă. $ar n realitate, era mereu cu inima sărită, era tipul de mamă care intra n panică deiecare dată c#nd copilul nu era sub supravegherea ei. 3ate pierduse prea mult. 2u puteasuporta g#ndul de a-l pierde şi pe (en. Acum, căut#nd cu privirea prin curtea din spate, simţicum este cuprinsă iar de vechea nelinişte. Unde era copilul&

0ărăsindu-şi lucrul, ieşi pe uşa din dos şi i observă aproape imediat cămaşa roşie printreramurile joase ale unui bătr#n pin. $oar uit#ndu-se către pin şi simţea cum o apucăm#ncărimea, dar acele lui ţepoase nu părea să-l supere pe (en. 0robabil că intenţiona să acănişte modiicări la căsuţa din copac pe care şi planiicase să o construiască de vreo şase luni.

$e cum i se mai potoli neliniştea, r#se uşor, amu"#ndu-se acum de prostia ei. (en era bine. %ai mult dec#t bine. ra cel mai bun puşti din lume. )uperstarul iilor.

3ate se minuna ntr-una cum de putuse ace şi creşte ea singură o asemenea minune decopil. 2u că nu ar i ăcut greşeli. ăcuse o grămadă de greşeli, mai ales la nceput, dar, dinericire, (en părea nepăsător la toate răm#ntările ei. 2ici o traumă. 2ici cea mai micănevro"ă. Un puşti de prima calitate, perect n tot ceea ce ăcea. În loc să se ntoarcă n

bucătărie, se duse să se aşe"e n leagănul de lemn at#rnat de crengile unui stejar uriaş şincepu să se legene uşor ncoace şi n colo.

3ate era văduvă de patru ani şi singură de şase. 5ase ani. 7 viaţă de om./eda i spusese de nenumărate ori că-i ăcea o nedreptate lui (en priv#ndu-l de un tată.

0ărinţii ei presupuneau că orice bărbat cu care se nt#lnea ea era un candidat la căsătorie.

hiar şi ;alph ncepuse să acă alu"ii la aptul că ar i trebuit să se g#ndească să-şi acă unnou cămin. $ar 3ate nu ştia dacă se va mai căsători vreodată. 2u era posibil să mai găseascăun bărbat ca $avid. 2u va mai putea iubi niciodată pe cineva cum l iubise pe $avid. 5i chiar dacă ar i ost posibil, 3ate nu ar i ost de acord. Încăpăţ#nata ei menajeră avea dreptate ntr-o privinţă. 7 astel de dragoste te ace să sueri prea mult c#nd o pier"i.

um se uita către casa ei, rumoasa ei casă renovată cu bani mulţi, o vă"u deodată aşacum arăta cu opt ani n urmă.

0e atunci era o ată de două"eci şi doi de ani, lipsită de e*perienţă, nerăbdătoare să placă,dornică de ericire, ndrăgostită de $avid. l avea două"eci şi nouă de ani. ra mai n v#rstă şimai nţelept. 0lin de ncredere şi total ndrăgostit.

13


14/86

În acea "i deosebită, la două săptăm#ni nainte de nuntă, se pierduseră unul de altul.$avid se rătăcea mereu, dar ntotdeauna nega cu vehemenţă că s-a rătăcit. +ot e*plor#ndlocurile pe unde treceau au dat de ea. ;emarcaseră n acelaşi timp casa. %ica tăbliţă cu Ddev#n"areE, bătută n cuie pe gardul din aţă năpădit de buruieni părea tot at#t de veche ca şicasa nsăşi.

0entru 3ate casa repre"enta un lăcaş al unei poveşti cu antome sau un c#ntec trist dedragoste. $ar $avid nu o vedea n acelaşi el. l privea dincolo de poarta lăsată ntr-o r#nă şide erestrele că"uteF el vedea o casă. asa lor. eva deosebit. eva numai al lor. #nd s-auntors din luna de miere, deşi reparaţiile erau ncă n curs de eectuare, casa era bună de locuit.5i au locuit n ea, s-au iubit şi au ncercat să-şi continue căsnicia n mijlocul "ugravilor,instalatorilor şi al t#mplarilor. Într-o seară, cum stăteau lungiţi unul l#ngă altul pe podea naţa căminului din camera care a devenit mai t#r"iu dormitorul lor, $avid s-a ridicat brusc şis-a uitat la ea.

− 5tii ce este asta& a ntrebat el, arăt#ndu-i un obiect pe care-l ţinea n m#na dreaptă.

3ath4 i e*amina chipul lui drag, un chip care o ăcea să "#mbească numai uit#ndu-sela el. $eşi soţul ei nu se putea spune că era rumos, atrăgea oamenii doar prin"#mbetul lui semeţ şi prin licărirea din ochi.

7chii lui $avid o ascinaseră ncă de la nceput. i ar i trebuit să ie căprui. el puţinasta era teoria lui 3ath4. $umne"eu pornise să-i acă să ie căprui, dar atent pentru o clipă laaltceva, n loc de căprui, ochii lui ieşiseră aurii. 2u galbeni ca la pisică, aurii ca mierea, ca:his94ul vechiF ca ra"a de soare vă"ută prin ceaţă.

În acel moment ochii lui de aur-aburit nu mai sc#nteiau. i erau ntunecaţi, iar runtea iera ncreţită de concentrare. 3ath4 simţi că va urma o prelegere. În asemenea momente soţul

ei nu numai că arăta ca un proesor de ştiinţe economice, dar şi vorbea ca el.− 5tii ce este& repetă el. 0lec#ndu-şi privirea, ea studie obiectul din m#na lui. Un dop de

şampanie&

− Greşit. ste un dop de şampanie. Un proesor de ştiinţe economice care era mai puţin

sobru.

− $ar trebuie să g#ndeşti dincolo de ceea ce ve"i, continuă el. l repre"intă seara

aceasta. +otul despre seara aceasta. riptura rece de pui pe care am m#ncat-o cudegetele, şampania băută ără paharele aburite n care ne era servită de obicei,dragostea pe care am ăcut-o pe p#n"a de dril care miroase a rumeguş şi a vopsele. a

se ntinsese privind mai de aproape.− +oate astea sunt n acest micuţ dop&

− 0un pariu pe esele tale dulci că aşa este. (a chiar şi mai mult, mult mai mult. Această

bucată de dop este amintirea acestei nopţi. 5i cum amintirile durea"ă at#t c#t doreşti sădure"e, ridică m#na ţin#nd dopul sus, este veşnicia. Întoarse ochii către ea. %ăurme"i&

− 7riunde, murmură ea cu un "#mbet drăgăstos.

− (un. ;idic#ndu-se, o trase şi pe ea.

− Unde mergem&

− %ergem să ngropăm veşnicia noastră ca să nu ne-o poată ura nimeni.

14


15/86

a mergea n urma lui prin grădină, de"brăcaţi ca n "iua c#nd se născuseră, n timp ce eltropăia primprejur n căutarea unui locşor ascuns pe aleea pietruită a noii lor case vechi. Încele din urmă, se opri n aţa stejarului. $upă ce l ocoli de c#teva ori, ntinse braţele şi ncepusă dea la o parte crengile din jurul scorburii care era la c#ţiva centimetri deasupra capului ei.

−

Asta este perectă. l se ntoarse către ea şi ntinse dopul. ste n regulă, acum trebuiesă-l săruţi. a r#se şi o ăcu "ic#nd<

− 5i acum tu trebuie să mă săruţi pe mine... dar de data asta olosim limba.

5i din nou ea ăcu ceea ce spusese. ;espiraţia lui $avid era sacadată şi m#inile i rătăceaunencetat pe spatele ei, str#ng#nd-o mai tare.

− $e ce nu am lua noi şi o pătură& şopti el răguşit cu gura lipită de bu"ele ei. )ă aci

dragoste n grădină este o idee ormidabilă, ca toate ideile mele de altel, dar trebuia săi luat o pătură.

− $ar nu am venit aici ca să acem dragoste, se lipi ea de el, ăc#ndu-l să geamă

pround. Am venit aici ca să ne ascundem veşnicia.− Asta nu este o scu"ă. $upă ce i-a mai dat un ultim sărut şi o ultimă palmă drăgăstoasă,

el se retrase şi se uită la scorbură. Apoi sărută dopul e*act n acelaşi loc n care puseseea bu"ele mai nainte. 5i cum se uita la el, vă"u cum e*presia i se schimbă, devenindserioasă, concentrată.

− Asta este pentru veşnicie, 3ath4, şopti ei, cu vocea sugrumată de emoţie privind-o n

ochi. u şi cu tine, veşnic.

− /eşnic, repetase 3ath4 atunci.

− /eşnic, şopti 3ath4 acum.

$ar nu usese veşnic. 'a nici doi ani după aceea el plecase. 5i apoi murise. 3ate sentoarse ncet n leagăn şi ridică n sus capul ca să vadă scorbura, plină din nou cu run"emoarte. run"e moarte de ani şi ani. u străbătută de un ior şi nchise ochii,lupt#nd n tăcerecu tristeţea "drobitoare,cu ad#ncă singurătate.

2u o mai pot ace din nou, şi spuse ea. 2u putea să se lase copleşită de sentimente. $acăse ntoarce /eda şi o găseşte n leagăn, pl#ng#nd după trecut, o să-i acă scandal. (ătr#na o s-o

bată la cap, o s-o cicălească şi o să-i pre"ică lui 3ate că dacă nu-şi găsea un bărbat, toatăeminitatea din ea se va usca şi va cădea ca o run"ă moartă. /eda reuşise cu dăscăleala ei.

− $oamne dă-mi un bărbat, spuse 3ate cu glas tare, balans#ndu-se napoi cu leagănul.

#nd deschise ochii, un bărbat stătea chiar n spatele ei. 0entru o clipă 3ate rămasencremenită, privind la el, ntreb#ndu-se dacă era real. #nd şi dădu seama ce ăcuse, seridică n grabă şi se ntoarse către el.

(ărbatul din curtea ei era ciudat. Un străin cu o aţă de parcă era cioplită ntr-un munte.ra puternic şi atrăgător cu toată sărăcia lui, intimid#nd prin virilitate. ra nalt, cu umeri laţi.$ar ca şi cum s-ar i sculat după o boală grea, nălţimea şi lăţimea umerilor lui contrastau cuslăbiciunea trupului. Avea părul lung cum era la modă şi purta o cămaşă albastră, simplă, din

bumbac. Ambele m#ini erau nundate n bu"unarele de la spate ale blugilor ajustaţi pe el. 2u se mişca şi nu vorbea. )tătea pur şi simplu de cealaltă parte a leagănului şi se uita i*

la ea. 2u era o privire obişnuită. ra o privire pătrun"ătoare şi aproape pătimaşă prin

intensitatea ei, ăc#nd-o pe 3ate să dea, n mod involuntar,un pas napoi. $upă o clipă, c#nd privirea lui ncepu să alunece pe chipul ei, 3ate avu impresia că el se uita după ceva, ceva

15


16/86

care nu era acolo. 5i apoi el ăcu cel mai neaşteptat lucru. $upă ce nclină uşor din cap, sentoarse să plece.

− Aşteaptă, strigă 3ate după el. #nd se opri, ea se grăbi să-l prindă din urmă.

− )cu"ă-mă dacă am ost nepoliticoasă. Am uitat că te-a trimis agenţia. a str#mbă din

nas. red că am ost puţin ncurcată cre"#nd că vise" cu ochii deschişi. $acă intrinăuntru, putem bea o ceaşcă de caea... şi ţi promit că voi i mult mai cooperantăc#nd vom discuta.

ără să mai aştepte vreun răspuns, se ndreptă spre uşa din spate.

− Aveam o disperată nevoie de ajutor, spuse ea deschi"#nd uşa cu "ăbrele. %enajera mea

mi ace viaţa insuportabilă. 2u că ar i o noutate asta, dar ea este chiar mai rea dec#tcele obişnuite, pentru că am rămas de săptăm#ni ntregi ără un om de ajutor. oloseade obicei vreo doi puşti din vecini, dar "ilnic o au"eam pl#ng#ndu-se de mu"ica pecare o c#ntau n timp ce lucrau şi că nu ăceau niciodată treaba cum ar i vrut ea. Aşacă dacă o vom putea scoate la capăt, nseamnă că-mi salve"i viaţa. 3ate nu vorbea deobicei at#t de mult cu un om absolut străin, dar de data aceasta era puţin speriată demodul n care continua el s-o privească. 7 privire tăcută, intensă.

+urnă caea n două ceşti, le puse pe masă şi ăcu semn din cap către un scaun.

− +e rog... stai jos. $upă cum ţi-ai nchipuit probabil, eu sunt 3ate %oore şidumneata...& l nu răspunse imediat. ;idic#nd o m#nă, şi şterse broboanele desudoare de pe runte şi respiră de c#teva ori scurt.

$upă o clipă, ocolindu-i privirea el spuse<

− )mith, %c3inse4 )mith. Avea cea mai neobişnuită voce pe care o au"ise vreodată.

)că"ută, moale şi răguşită. Un sunet ciudat, aproape erotic, care ăcea să-i treacă unior prin şira spinării şi să i se ridice părul măciucă pe ceaă.

5tia că era o reacţie personală şi şi spuse că aceasta se datora aptului că acest bărbat osurprinsese ntr-un moment de slăbiciune, un moment la care 3ate ar i preerat să nu aibămartori. )cutur#nd uşor din cap, şi trase un scaun de cealaltă parte a celui pe care stătea el şise aşe"ă.

− 2u vrei să-mi spui c#te ceva despre slujbele pe care le-ai mai avut şi ce ştii e*act să

aci... Înainte de a termina de ormulat ntrebarea, sună teleonul.)cu"#ndu-se, 3ate se ridică şi luă receptorul derivaţiei din bucătărie.

− $ouglas! e*clamă ea cu plăcere după o clipă. #nd te ntorci&

În timp ce asculta vocea proundă din teleon, atenţia ei era aţintită asupra bărbatului carese ala la c#ţiva paşi de ea, şi care continua să o privească insistent, ascult#nd nedisimulatconvorbirea ei teleonică.

− %ă bucur că ai călătorit bine. hiar... mi pare rău, nu pot astă-seară. Am un musair la

masă. 0rimul soţ al lui /eda, de apt. ;#se. o glumă. /ine 6unior +hibideau* lamasă, nu, nu poţi veni şi tu. 5tii că l enerve"i pe 6unior. 7 aci intenţionat şi pot să-ţispun că este o copilărie din partea ta.

#nd %c3inse4 )mith se oi n scaun, ea aruncă din nou o privire n direcţia lui. *presiai se schimbase, era buimăcită, nervoasă şi usese nlocuită cu ceva pe care nu ştia cum să-l

interprete"e. %#nie& $urere&− 0oţi să mă suni mai t#r"iu, $ouglas& %-ai ntrerupt de la o treabă.

16


17/86

At#rn#nd receptorul, 3ate se ntoarse către bărbatul de la masă.

− )-a nt#mplat ceva& 2u te simţi bine& u un eort vi"ibil, trăsăturile lui se rela*ară şiclătină din cap.

− 2u, mă simt bine, spuse el. 3ate nu mai insistă, ştiind că unor bărbaţi nu le place să

recunoască aptul că sunt bolnavi, vă"#nd n asta un semn de slăbiciune.#nd se aşe"ă din nou pe scaunul ei, observă curio"itatea maniestată de el c#nd dădu cuochii de grăme"ile de h#rtii de pe masa ei.

− 'ucre" uneori aici, i e*plică ea. $eşi /eda mi ace mi"erii că stau la ea n bucătărie.

− e el de lucru& a sorbi din caea.

− Ai vă"ut entrele de intervenţie rapidă pentru maşini&

l se ncruntă de concentrare.

− %aşinile de spălat roşu cu alb& red că am trecut pe l#ngă o jumătate de du"inăvenind ncoace.

− 2u chiar. Am doar şase pentru toată "ona $ailas-ort 8orth. C#mbi, c#nd constatăuimirea lui. $a, sunt ale mele. Am nceput acum patru ani, av#nd una singură. Acumam "ece n toată ţara, la care am să mai adaug, cam ntr-o lună, ncă două pentru "ona@ouston. Anul viitor plănuiesc să...

În clipa aceea, uşa din spate u tr#ntită cu "gomot.

− n regulă, spuse (en oprindu-se n aţa ei. n regulă. Am reuşit de data asta. Am

pus nt#i "idurile, apoi am tăiat erestrele şi o uşă. În elul ăsta...)e ntrerupse şi aruncă o privire către bărbatul care se ridicase ncet n picioare. amera

se umplu deodată de un el de energie electri"antă, o energie care părea a emana dinspre

%c3inse4 )mith. +endoanele g#tului său se ncordară n timp ce nghiţi de două ori,nepier"#ndu-l din ochi pe (en. )e uita vădit la iul ei, tot aşa cum se uitase mai nainte la3ate. $ar de data aceasta era ceva deosebit n ochii lui, era un amestec de insistenţă şi bucuriede nes#rşită tristeţe, şi ea se ntrebă dacă nu cumva iul ei i evoca nişte amintiri dureroase.

− Acesta este iul meu, spuse liniştit 3ate. (en, d#nsul este domnul )mith. )-a pre"entat pentru postul de ajutor n gospodărie.

− #t eşti de priceput& l ntrebă (en, măsur#ndu-l cu privirea. 5tii cum să construieşti o

casă din copac& %c3inse4 )mith dădu din cap airmativ.

− şti angajat, spuse băiatul, apoi se ntoarse să ia un măr dintr-un lighean de pe

tejgheaua de pregătit m#ncare.− (en! l se uită către mama lui.

− /reau să-l angaje"i permanent. Ai să-l poţi olosi şi tu.

ocoţ#ndu-se pe taburet, băiatul se aşe"ă pe tejgheaua de pregătit m#ncarea şi ncepu sărece mărul de abdomenul lui ca să-l lustruiască.

− hiuveta din baia cea mică scoate un "gomot ur#t c#nd se goleşte de apă. 0entru

e*empliicare, scoase un sunet vulgar. %ă ace să r#d, dar mami "ice că unii oameninu găsesc asta at#t de caraghios. red că se reeră la domnul Allbright şi la grădinarul1r:4n (ennett. i cred că nimic nu este...

− $estul! spuse 3ate, reuşind cu greu să-şi nghită r#sul. 2oi vrem să discutăm despreaaceri şi nu-i nevoie să ii tu aici c#nd acem asta.

17


18/86

(en sări jos şi-i aruncă străinului o ultimă privire apreciativă.

− red că o să te descurci bine. 2u ai unghiile date cu lac.

− 5i tu cre"i că unghiile ără manichiură sunt un semn de bărbat adevărat& l ntrebă

%c3inse4 cu glasul lui moale, răguşit,ridic#nd ntrebător dintr-o spr#nceană.

− )igur, dădu scurt din cap (en. 1ar noi avem nevoie de un bărbat adevărat, nu-i aşa,mami& /eda "ice...

− 1eşi... aară, spuse 3ate rar şi răspicat. Au"ise destul despre bărbaţi adevăraţi pentru o

singură "i.7 clipă după aceea, cu o mişcare precipitată şi tr#ntind uşa, (en plecase.

− Îmi pare rău de ntrerupere, se scu"ă ea. 2-am ost niciodată n stare să-l lămuresc pe

(en că eu sunt adultul şi el copilul. Aşe"#ndu-se din nou la locul ei la masă, i ăcusemn lui %c3inse4 )mith să acă şi el la el.

− eea ce este de ăcut aici nu este complicat, l lămuri ea. )imple reparaţii, t#mplărie

elementară. )unt convinsă că te-ai descurca. )e uită către el, nt#lnindu-i privirea. Aiadus reerinţe& 0robabil că ţi-au spus cei de la Agenţie că sunt pretenţioasă aţă de ceice lucrea"ă pentru mine, dar adevărul este că cel ce va i angajat va locui deasupragarajului, aşa că va avea permanent contact cu iul meu, indierent dacă vor vrea saunu asta, adăugă ea contractată, aşa că reerinţele bune sunt esenţiale.

− ;alph )euter, mi va da o recomandare. a clipi de două ori.

− Îl cunoşti pe ;alph& ;alph )euter era cel mai bun prieten şi mentor al răposatului ei

soţ, omul care-l ţinuse pe $avid după moartea bunicii lui. $ar ;alph era şi prietenullui 3ate. ără ;alph nu era sigură că ar i putut supravieţui după moartea soţului ei.

− ;alph m-a trimis aici, i "ise %c3inse4 )mith, nu agenţia de plasare.C#mbind, 3ate scoase un otat de uşurare.

− +rebuie să ii un s#nt dacă te recomandă ;alph. l ne protejea"ă pe mine şi pe...

− %-am ntors, spuse /eda, conirm#nd evidenţa, n timp ce intra n bucătărie, ţin#nd nm#na st#ngă punga din p#n"ă cu t#rguieli. 3ate dădu ochii peste cap.

*act n momentul acela nu avea nevoie de ncă o ntrerupere.

− /eda, d#nsul este domnul )mith, spuse ără să ncerce să ascundă enervarea din glasul

ei. A venit pentru slujba de ngrijitor şi tocmai ncercam sa am o discuţie cu el.$upă ce puse punga din p#n"ă pe tejghea, menajera lui 3ate se ntoarse să se uite la

%c3inse4 )mith, care se ridicase n picioare c#nd intrase ea. /eda l cercetă ncet cu privirea.− e este aceea& spuse ea deodată, arăt#nd cu degetul spre un punct din spatele lui. #nd

el se răsuci ca să se uite, /eda proită de moment ca să e*amine"e partea posterioară aanatomiei lui, partea acoperită de blugii bine ajustaţi pe el. C#mbind satisăcută,

bătr#na se uită către 3ate, ridic#nd toate cele "ece degete de la m#ini. %c3inse4 serăsuci napoi privind de la /eda la 3ate.

− u nu văd nimic.

− 0robabil că iar mi-a jucat ochii o estă, spuse bătr#na ridic#nd din umeri. Ai şi o cutie

cu unelte& l o privi i* o clipă, apoi un "#mbet slab i nlori pe bu"ele sen"uale.

− Am să aduc una. ele doua emei rămăseseră pur şi simplu nmărmurite, surprinse şiascinate am#ndouă de "#mbetul care-l transormase dintr-o dată ntr-un alt om.

18


19/86

− Ai s-o aci, "ise /eda, lirt#nd deschis acum. Îi aruncă o privire lui 3ate. Angajea"ă-l.

Amu"ată şi e*asperată, 3ate se ntoarse către %c3inse4 )mith.

− Am să iau legătura cu ;alph, dar după c#te se pare poţi considera că ai obţinut slujba.Acum am să-ţi arăt apartamentul şi vom discuta despre salariu. 0oţi să ncepi lucrul de

m#ine& ăcu o pau"ă. Asta, n ca"ul n care vrei slujba.− 7 vreau, o asigură el. $ar dacă nu te deranjea"ă, voi veni m#ine de dimineaţă devreme

şi voi vedea atunci apartamentul. #t despre salariu, o să mă plăteşti cu c#t cre"i căeste cinstit. Un loc liniştit unde să dorm, mese regulate, asta este mai mult dec#t amavut de mult timp. $e mult timp, repetă el cu glasul şoptit, răguşit, deschi"#nd uşa dinspate şi plec#nd ără să mai spună altceva.

− iudat om, murmură 3ate, i*nd uşa.

− 1nteresantă igură, remarcă /eda ndrept#ndu-se către tejghea, ncep#nd să

despachete"e "ar"avaturile. %ie,personal, mi place năţişarea colţuroasă a bărbatului

ăsta ca un munte. Ai observat ochii lui& 2eobişnuiţi.− 2u erau neobişnuiţi. $avid avea ochii de culoarea asta. 3ate observase imediat ochii

lui aurii-umurii. orma era dierită, dar culoarea era aceeaşi.

− 2u vorbeam de culoare. +recutul omului ăsta este ntipărit n ochii lui. 2u ai oasemenea privire culeg#nd margarete. red că noul nostru ngrijitor a trecut prin marincercări.

CAPITOLUL

−

0uteai cel puţin să mă previi, l mustră ;alph. #nd mi-a teleonat 3ate şi a nceput sămă interoghe"e despre %c3inse4 )mith, era gata să nu-mi dau seama despre ce eravorba. $avid traversă camera cu teleonul portabil după el şi se aşe"ă l#ngă ereastră

privind n curtea interioară.ra n seara primei lui "ile de lucru. #t timp usese (en la şcoală, iar mama lui să

supraveghe"e aacerea cu maşinile de ntreţinere, $avid o urmase pe /eda care-i arătase cetrebuia să acă prin casă şi prin grădină, nregistr#nd mental tot ce spunea despre 3ate şidespre (en, şi despre viaţa lor n general. În timpul pau"ei de muncă, şi mutase cele c#tevalucruri, pe care le avea, n apartamentul de deasupra garajului. Acum şase ani, apartamentulera olosit pentru ca"area musairilor. Un loc destul de ndepărtat de restul casei, unde să

poată sta părinţii soţiei lui, n timpul deselor lor vi"ite.Apartamentul era mai bine amenajat acum, mobila şi culorile de cameră de hotel iind

neutre. 7 ncercare, bănui el, să-i lase pe cei care se ocupau să-şi pună amprenta personalităţiilor. $avid nu adăugase nimic. ele trei camere ale apartamentului erau ngrijite şi curate, şiavea o ncuietoare bună la uşă. Asta era tot de care avea ei nevoie.

− %eşter la toate& continuă ;alph cu nencredere. 'a ce dracu? te g#ndeşti& 1ţi aminteşti

veio"a aia pe care ai ăcut-o la maga"in& Al dracului lucru, aproape că m-aelectrocutat. 2u vreau să-ţi jignesc amorul propriu, iule, dar adevărul este că ai ostntotdeauna nepriceput la meşterit.

19


20/86

− Acum nu mai sunt. (u"ele lui $avid schiţară un "#mbet jalnic. $escoperi că poţi ace

multe lucruri, atunci c#nd viaţa ta depinde de asta. Am o e*perienţă de şase ani demuncă manuală. ;alph njură printre dinţi.

− Unde ai ost noaptea trecută& ntrebă bătr#nul, nemaiput#nd să-şi ascundă ngrijorarea.

#nd am descoperit că nu i-ai spus cine eşti şi că nu te-ai ntors aici, am ostnspăim#ntat.

− Îmi pare rău, mi-am petrecut noaptea hoinărind cu maşina prin mprejurimi. +rebuia să

am timp să mă g#ndesc. Înclină capul şi şi trecu o m#nă prin păr. 2-am putut să-ispun, ;alph. Am vrut n c#teva r#nduri, dar după aceea m-am g#ndit la... Întrerup#ndu-se,clătină din cap. hiar nu puteam.

− %ă tem ca schimbarea să nu-ţi acă rău, spuse ;alph liniştit. $avid răsulă ncet.

− 5tiam că va i dierit. 5tiam că viaţa nu s-a oprit n loc doar pentru că nu eram eu aici

ca să văd. $ar credeam că mă voi descurca. Am greşit, admise el abia şoptit. %i-am

dat seama că nu pot intra şi să spun< 1ată-mă! Arăt altel, am altă voce, dar cu toateastea sunt eu. ăceţi-mi loc! În cei şase ani care trecuseră, $avid petrecuse mult timpg#ndindu-se la ce va ace c#nd se va ntoarce n cele din urmă la $allas, dar nu-itrecuse niciodată prin cap ce probleme va ridica nvierea lui.

− 2u mi-ai spus că este ;egina maşinilor de ntreţinere. ste unul dintre acele lucruri blestemate de care dai pretutindeni, iar ea este proprietara lor. ăcu o pau"ă, degetelelui ncleşt#ndu-se n mod rele*, pe teleon. $ă impresia că s-a distrat de minune c#tam ost eu plecat. um poate conduce ea at#ţia bărbaţi&

3ath4 era ecioară c#nd se căsătorise cu $avid. Încre"ătoare, degajată, dulce şi ruşinoasăla pat. emeia care-l angajase pe el nu era ruşinoasă.

1eri, după ce plecase de acolo, $avid se dusese la biblioteca publică să cercete"earticolele vechi din presa locală, ăc#ndu-şi nsemnări din iecare articol care menţionanumele ei. $upă aceea parcase pe marginea drumului şi şi concentrase atenţia asupransemnărilor din anii de după aşa-"isa lui moarte, descoperind că articolele conţineau maimult despre viaţa ei personală, dec#t despre aacerile ei. ăcea impresia că această 3ateolosea bărbaţii ca pe şervete.

− 2u este numai asta, i spuse ;alph morocănos. +u nu te-ai ră"g#ndit să-i spui cine eşti

doar pentru că este o emeie de aaceri care se bucură de succes, iar ca văduvă, că arec#ţiva prieteni bărbaţi.

1eri, c#nd $avid a au"it-o vorbind la teleon cu unul dintre bărbaţii ei şi şi-a dat seama că bărbatul acela, ca şi alţii, se atinseseră de ea, ăc#nd dragoste cu ea, ar i vrut să-i apostroe"e pe ea şi pe ei. Îi venise să-şi răsp#ndească n jur durerea, să o mpartă cu ei toţi. $ar ;alphavea dreptate. 2u ăsta este motivul pentru care nu-i spusese cine era.

− 2u o pot regăsi pe 3ath4 n ea,spuse el ncet, răguşit. 2u cunosc emeia asta. ste

rumoasă, este nnebunitor de se*4. $ar nu o cunosc.$elicata, vulnerabila 3ath4 a lui dispăruse. Îi luase locul 3ate. 2evoia de t#nără lui soţie

nu pierise şi nu se diminuase niciodată. În timpul celor şase ani, c#t usese ostatec, singurullucru care-l ţinuse n viaţă usese nevoia lui disperată de a se ntoarce la 3ath4. $ar e*act ca

n vis, 3ath4 dispăruse. 5i $avid rămăsese din nou singur n labirint.− 2u, sigur că nu, spuse el brusc.

20


21/86

− e&

− 2u sunt sigur de oarte multe lucruri, ;alph. Încerc ncă să-mi lămuresc totul n minte,

dar un lucru este categoric şi nu poate i schimbat. Am un iu.usese ceva ntr-unul dintre ultimele "iare, la rubrica din viaţa mondenă, pe care $avid

nu şi-l putea scoate din cap. ;eporterul ăcea alu"ie la aptul că era iminentă căsătoria lui 3ate%oore şi se pare că toţi din oraş ăceau pariuri n legătură cu persoana care va i aleasă să-idevină soţ.

− Am luat slujba asta, ără să-mi dau seama ce ac, spuse $avid ncet. red că ar i

trebuit să mă rela*e" o vreme, să cumpănesc lucrurile ca să văd ce trebuie să ac. $ar sunt bucuros că am procedat aşa. +rebuie să iu mai aproape de (en, să văd ce eect au

planurile de viitor ale mamei lui asupra lui. +rebuie să iu cu el, ;alph. +rebuie să iusigur că băiatul meu este sănătos şi ericit.

− 5i dacă nu& $avid clătină din cap.

−

2u ştiu. Am să mă g#ndesc la asta c#nd va veni vremea. +ermină convorbirea şi seduse să se aşe"e ntr-un otoliu ncăpător de l#ngă ereastră.;alph era prăbuşit. )urescitat şi speriat. l ar i vrut ca $avid să-l i asigurat că totul este

n regulă. Ar i vrut ca $avid să se destăinuie n aţa lui. $ar erau lucruri despre care $avid nu putea vorbi. 2u ncă. 2u p#nă c#nd nu le clocea mai nt#i n mintea lui. 0entru nceput,trebuia să ale care era motivul care stătea n spatele m#niei şi resentimentului aţă de emeiacare usese,nu pentru mult timp ce-i drept, soţia mult iubită.

(u"ele lui $avid schiţară un "#mbet crispat. )ă te acomode"i cu libertatea nu este unlucru at#t de uşor precum şi nchipuise el. #t din de"orientarea lui actuală se datorainsomniilor& se ntrebă el. /a mai veni oare vremea c#nd să poată petrece o noapte ntreagăără să se tre"ească scăldat ntr-o sudoare rece& #nd va nceta să se simtă nervos că mergeaunde voia şi ăcea ceea ce dorea& #nd şi va căpăta cuv#ntul DlibertateE adevăratul lui sens&

#nd se deschise uşa, $avid se uită scrutător. )e ridicase n picioare, ntr-o atitudinedeensivă nainte ca (en să păşească n cameră.

− Am bătut, spuse băiatul, ca o e*plicaţie, dar nu m-ai au"it. 5tiam că eşti aici, iindcă

te-am vă"ut c#nd eram sus n pin. ;ăsul#nd uşor, $avid se aşe"ă la loc pe scaun şi, ntimp ce-l studia pe băiatul care era iul lui, se străduia să-şi rela*e"e muşchii. 5apte!iul lui avea şapte ani. 2u-i venea a crede. Ultima dată c#nd l vă"use, (en era ogăgălice. Un prunc. 1ar acum se ăcuse mare.

$avid trebui să-şi adune toate orţele ca să nu-l nşace şi să-l str#ngă n braţe. $oamnesinte, ura aptul că trebuia să acă pe străinul cu propriul lui iu. $ar asta se va schimba, selinişti el. +rebuia doar să aibă răbdare. u toţi anii care se scurseseră de c#nd plecase el, eranevoie de timp.

− %-am ascuns, i spuse (en. $avid ridică dintr-o spr#nceană.

− hiar aşa& 0ăi atunci n-ai ăcut-o prea bine. u te văd. 0uştiul chicoti.

− 2u de tine, prostule. $e unchiul 6ulian. l "ice să-i spun unchi, dar nu este unchiul

meu, aşa că nu văd de ce trebuie să-i spun aşa.În timp ce vorbea, (en se răsucea, uit#ndu-se pe pereţi, inspect#ndu-i.

21


22/86

− 2-ai nici o otograie& ntrebă el, privind peste umăr. u am otograii prin toată casa.

%ătuşi şi unchi... unchi adevăraţi, nu ca unchiul 6ulian. #ţiva veri şi pe bunicul mortşi un bunic viu şi una cu ;alph. 5i o grămadă de otograii cu tăticul meu. )e opri dinmers şi se răsuci.

−

/rei să ve"i o otograie cu tatăl meu& red că mă pot strecura ără să mă vadă el şi să-ţi aduc una să ţi-o arăt. Îmi place una unde călăreşte un cal gro"av. 2u arată ca unco:bo4, totuşi. Arată mai cur#nd ca un poliţist care călăreşte n jurul parcului. $ar nicie*act ca el. %ama "ice că era proesor la un colegiu şi nvăţa ?conomia, adică desprecumpărări şi v#n"ări. mort acum.

l pronunţă ultimele cuvinte degajat, ca şi cum povestea despre ceva ce vă"use latelevi"or, ca şi cum moartea tatălui lui nu avea nici o legătură cu realitatea.

$avid se ridică de pe scaun, se ndreptă spre ereastră, st#nd cu spatele către puşti, şi lntrebă ncet<

− >i-e dor de el&

− )igur că da. l a murit c#nd eu eram mic, aşa că nu mi-l amintesc, dar eu mă ac că-mi

amintesc. %ă uit la otograie şi mi nchipui că mi amintesc cum călăream mpreunăcu el sau cum jucam baseball mpreună, chestii din astea. )igur că mi-e dor de el.

#nd $avid se ntoarse din nou cu aţa spre el, (en se uită scrutător la el.

− $ar asta nu nseamnă că mama mea trebuie să se mărite cu vreunul dintre prietenii eidoar ca să-mi dea mie un tătic. 2ici unul dintre ei nu se potriveşte, oricum.

− $e ce& lătin#nd din cap, (en şi dădu ochii peste cap cu un gest e*presiv.

− )unt de"gustători cu toţii. (ine, 6uniors este n regulă, dar nu...nu este sportiv. 0oartă

costum. 2u poţi să aci sport n costum,s puse el pe un ton plin de dispreţ. 7ricine ştieasta. $acă trebuie să am un tată, cum "ice /eda, nu văd de ce nu mi-aş alege unul cummi place mie. u pot găsi unu? de un milion de ori mai bun dec#t 6unior sau domnulAllbright sau dec#t unchiul 6ulian. $avid "#mbi.

− Aşa cre"i&

− )igur. a domnul )her:ood, tatăl lui (obb4 )her:ood. osta lui soţie l-a părăsit

plec#nd cu un el de netrebnic de co:bo4, aşa că acum nu are o nevastă şi de aceea l-am adus acasă să o vadă pe mami. 5i lui i-a plăcut oarte mult. Aşa mi-a spus. l a vrutsă o ducă undeva unde se ăcea un concurs care poate să bea mai multă bere şi sămăn#nce mai mult ardei, ără să i se acă rău. $ar ea nu s-a dus.

$avid şi nghiţi r#sul.

− $omnul )her:ood mi se pare un om cumsecade. e a avut ea mpotriva lui&

− leacuri emeieşti, spuse el, d#ndu-şi din nou ochii peste cap. A "is că oloseşte prea

mult cuvinte ur#te şi că scuipă. %ă tot bate la cap că nu este cinstit să nu-ţi placă decineva doar iindcă se deosebeşte de tine, dar ei nu-i place de domnul )her:ood doar in?că e dierit aţă de ea. a a "is că nu-i acelaşi lucru, că o să-i susţină dreptul de ascuipa p#nă la moarte, dar a "is că are şi ea dreptul şi că e dreptul ei să-şi aleagă

prieteni care nu scuipă.$e data asta $avid nu se putu abţine să nu r#dă. lătin#nd din cap, el spuse<

− $esigur, tu ştii multe lucruri pentru un băiat de şapte ani. (en ncuviinţă din cap.

22


23/86

− %i-am testat creierul acum un an.

− $aaa& 5i cum a ieşit&

− Au "is că am unul cu adevărat bun. /oiau să mă mute n clasa a treia, dar eu nu am

vrut, aşa că mama le-a spus că nu. 'a lecţiile particulare pot i deştept, dar la şcoală

pot i la el de prost ca şi ceilalţi copii.− Asta pare un plan bun, spuse $avid, ntorc#ndu-se brusc cu spatele.

Începuse să se plimbe cu paşi mici ără să-şi dea seama ce ăcea. 'a dracu?, se comportaca un nătărău de prima clasă. Îşi ieşise din ire, deoarece această 3ate l ndrumase pe (en pecalea cea bună. +răg#nd ncet aer n piept, recunoscu cu părere de rău aţă de el nsuşi că nuvoia să ie de acord cu nimic din ceea ce ăcea ea. Ar i ost mult mai uşor dacă i-ar i găsitdoar deecte.

ăc#nd un eort să-şi rela*e"e muşchii umărului, desleştă degetele. +rebuia să aibă grijăde asta. $acă voia să ia hotăr#rile cele mai bune, hotăr#ri care să aibă inluenţă asupra

viitorului ui (en, $avid trebuia să găsească un mod de a i obiectiv.3ate ieşi pe uşa din spate şi se opri pe verandă, arunc#nd o privire rapidă prin curte. #ndau"i r#sul care străbătea prin ereastra deschisă a apartamentului de deasupra garajului, sendreptă imediat ntr-acolo. 'a capătul scării de lemn găsi uşa deschisă. $eşi l vedea pe iul eiclar, %c3inse4 )mith era n aara ra"ei ei vi"uale.

(en, aşe"at ntr-un otoliu de cealaltă parte a camerei, hohotea de r#s strig#nd<

− %ai ă o dată, %ac, hai mai ă o dată! $upă o clipă băiatul deveni brusc serios, r#sul

pierindu-i.

− $e ce ţi pui cămaşa pe tine& /reau să mai văd cum ţi joacă muşchii.

5i apoi %ac u n aţa uşii deschise, nrunt#nd-o n timp ce-şi ndesa cu v#rul degetelor cămaşa n blugi.

− (en, spuse el ără să-şi ia ochii de pe ea, ai ost descoperit.

+rec#nd de el, 3ate şi puse m#inile n şolduri, uit#ndu-se către iul ei.

− 1-am cerut scu"e lui 6ulian din partea ta şi el a ost destul de amabil să le primească,

dar ar i bine să nu se mai repete. /reau să-ţi spun, (en, că data viitoare, c#nd te veimai purta grosolan cu el, am să-l las să-ţi citească o altă poveste nainte de culcare.

− 2-ai să aci asta, spuse (en, uit#ndu-se la ea cu nedisimulată groa"ă.

− (a da, am s-o ac.

− %ai bine m-ai lăsa să mor de oame. )au m-ai ncuia n iridă cu o grămadă de păienjeni negri. )au mai bine mi-ai tăia nişte degete. l se uită către %ac. Îmi citeşte poveşti pentru bebeluşi. Ultima dată mi-a citit 2uieluşa "gomotoasă... şi imită vocile... parcă ar putea să vorbească asemenea prinţesei. $a, aşa e şi dădu din nou ochii pestecap.

− +aci din gură, astea-s prostii, spuse 3ate,lupt#ndu-se să răm#nă serioasă. Întoarce-te n

casă, treci prin suragerie şi spune-i lui 6ulian noapte bună. $upă aceea suie scările,du-te n baie, dă drumul la apă şi bagă-te n cadă. Ai nţeles& )ă aci ntocmai. 5i să-ţi

pui lenjerie curată. (en ieşi bombănind.

−

0ăi, nu vreau să-i spun unchi, pentru că nu este unchiul meu şi nu văd de ce...a se uită către %ac, "#mbind drept scu"ă.

23


24/86

− ste mai bine să te pun n gardă. 7 să-ţi măn#nce suletul dacă-l laşi. )e ncruntă. /ai,

$oamne, am uitat să-i spun să se spele cu săpun. Găseşte el ntotdeauna a portiţă descăpare. e-or i av#nd copiii ăştia cu baia&

0e c#nd se ntorcea să iasă adăugă<

−

Îmi pare rău că te-a plictisit. Ai tot dreptul să-i spui să te lase n pace. 2u-ţi garante"că vei reuşi, dar eşti liber să ncerci.

− $ar el nu mă plictiseşte.

eva din vocea lui, orţa cu care spusese sau hotăr#rea, ceva care nu usese n vocea lui"iua trecută, o ăcu să se ntoarcă ncet spre el.

− l s-a ascuns de prietenul tău, continuă el. 5i după cum mi-a spus el, trebuie sămărturisesc că a procedat oarte judicios. Unchiu? 6ulian pare un tip de care orice

persoană sănătoasă s-ar ascunde.a clipi buimăcită şi după o clipă simţi cum i se nierb#ntă obrajii de m#nie.

−

e te interesea"ă pe tine& ntrebă ea cu ermitate. $acă iul meu ţi-a invadatintimitatea nu-i un motiv să pătrun"i n intimităţile mele. Aşa vorbeşti de obicei cu patronii& $acă aşa este, nu-i de mirare că-ţi cauţi de lucru.

#nd termină se lăsă o tăcere ad#ncă n cameră, tăcere care părea că o deranja mai mult pe ea dec#t pe %c3inse4 )mith.

− Asta nu s-a nt#mplat c#nd am discutat ieri, spuse el n cele din urmă, rostind cuvintele

agale, scr#şnit, aşa că nu mă poţi nvinui că nu respect regulile. Ar trebui să mă prosterne" c#nd treci pe l#ngă mine sau să e*ult de bucurie& 0oate preeri ceva mairainat. Ai vrea să recunosc prin comportarea mea supusă dierenţa dintre statutulnostru social şi inanciar&

1ncredibil, n vocea răguşită şi n ochii lui ca mierea ntunecată, era o notă de amu"ament.1diotul r#dea de ea. ine era bărbatul ăsta& e era el& u iecare vorbă pe care o spunea, sevedea că era inteligent şi educat. $ar atunci de ce acceptase slujba de om la toate&

+rebuia să aibă o discuţie mai ndelungată cu ;alph, se hotăr ea ncrunt#ndu-se.

− 2u i ridicol, spuse ea n cele din urmă. )ingurul lucru care-l aştept de la tine, n aara

ndeplinirii slujbei, este să ii politicos. u maniere nvechite, ără echivoc.

− (inenţeles...

Întrerup#ndu-se, ea clipi de două ori. #nd se mişcase din loc& %c3inse4 )mith era maiaproape dec#t usese mai nainte. 0rea aproape.

)tăp#nindu-şi respiraţia, 3ate ridică capul, re"ist#nd impulsului de a ace un pas napoichiar c#nd el se mai apropie cu un pas. +rebuia să nţeleagă aptul că ea nu era genul de

persoană care se intimidea"ă uşor.5i apoi, nrunt#nd-o incredibil de jignitor, privirea lui alunecă pe trupul ei oprindu-se pe

/-ul ad#nc al răscroielii blu"ei albastre, de mătase. ără să ncerce măcar să ascundă ceea ceăcea. Atitudinea lui era evident insultătoare şi tot at#t de sen"uală. $acă ar i protestat n aţae*aminării lui, ar i ost o dovadă de slăbiciune, aşa că ea rămase pur şi simplu acolo,nemişcată, n timp ce el continua să o i*e"e, "ăbovind cu privirea destul de mult ca să o acăsă simtă ca şi cum era arsă de limbi de oc pe pielea e*pusă dintre s#ni.

24


25/86

u un r#s uşor, el rătăci cu privirea pe cureaua lată de la mijlocul ei,apoi peste pantaloniinegri,pala""o,mulaţi pe coapse. 5i pe iecare loc pe care-şi oprea el privirea, 3ate simţeaacelaşi curent ierbinte.

7 clipă după aceea, ntr-o străulgerare de conştientă, ea şi dădu seama ce ăcea.%c3inse4 )mith o testa. )timul#nd-o, el căuta punctul vulnerabil, stăruind ntruna ca să-idescopere călc#iul lui Achile. 2-o să-l descopere, se linişti ea. 0unctul slab al lui 3ate era prea

bine ascuns.Învăţase de mult să-şi ascundă adevăratele sentimente aţă de lume. 5i ceea ce era

culmea, chiar se transormase. $acă simule"i mult timp că eşti puternic, devii cu adevărat puternic. $ar chiar şi aşa, se hotăr să pună capăt situaţiei. 2u avea timp de jocuri, chiar dacăerau rainate.

− %ă ntorc acum la oaspetele meu, spuse ea,schiţ#nd un "#mbet politicos.

− )igur că da. Glasul lui nu avea nici o inle*iune, dar acei ochi voluptuoşi, incredibil de

cunoscuţi ei, străluciră de r#s. a şi cum ar i c#ştigat. $ar nu a c#ştigat, şi spuse ea ntimp ce cobora treptele. 2ici vorbă că ea, 3ate, c#ştigase. )e opri brusc n mijloculcurţii. e să c#ştige&

$oamne sinte, şi ieşise din minţi. 5i numai din vina lui %c3inse4 )mith. 6ocul lui oăcuse să roşească toată şi să devină neliniştită, mpiedic#nd-o să mai reacţione"e. Ar i trebuitsă-l concedie"e pentru asta. Ar i trebuit să se ntoarcă chiar acum şi să...

3ate nu-l putea concedia. Ar i omor#t-o /eda. 5i ceea ce era şi mai rău, dacă l-ar iconcediat, el şi-ar i nchipuit că a ăcut-o doar ca să-l mpiedice să c#ştige. 5i, categoric, el nuc#ştigase. 1"bucnind n r#s, 3ate porni din nou către casă.

2oul ei ajutor, deşi era cel mai deconcertant, cel mai s#c#itor, cel mai arogant salariat, din

c#ţi avusese vreodată,era, sincer vorbind, un tip ce o ăcuse să se simtă mai nviorată dec#tusese ea de mult, mult timp. CAPITOLUL !

>in#ndu-şi poalele ustei cu o m#nă, 3ate ieşi din baie şi se ntoarse n dormitor. ustalungă p#nă n păm#nt oşnea uşor c#nd se mişca.

− $acă ai avea o coroană şi o baghetă cu un diamant la capăt, ai arăta ca o regină, dar hainele tale ar trebui să ie albe nu negre, pen?că nu eşti regina cea rea. ;eginele rele

nu au niciodată păr blond, ci negru. 5i unghiile lor...− )uie-te, te rog, pe scaunul acela şi trage-mi ermoarul.

− ...+rebuie să ie lungi şi roşii, şi termină (en ideea n timp ce-i trăgea ermoarul.

Uneori unghiile lor sunt ver"i, dar asta doar c#nd transormă oamenii n şoprle şi păsări mari şi ur#te. %i-a venit o idee... $e ce nu mergi tu cu noi& /eda mă duce săvăd noul ilm cu >estoase %utanţi şi c#nd ne ntoarcem acasă, %ac o să ne nveţe să

jucăm 'as /egas pe plătite. sta-i un joc de cărţi.

− >estoase %utanţi şi 'as /egas pe plătite, repetă ea ncet. 0are oarte tentant. Îmi pare

rău, dar i-am promis deja domnului Allbright să mă duc cu el la petrecere.

(en şi ăcuse mari speranţe.

25


26/86

− $ar "iceai că nu este o petrecere la care să te distre"i. ă este o nt#lnire de aaceri.

0oţi să te distre"i şi tu uneori. Aplec#ndu-se să-l mbrăţişe"e, ea spuse<

− şti un scump şi te iubesc pentru că te g#ndeşti la mine. $ar ţi promit că prima datăc#nd voi mai ieşi n oraş va i ca să mă distre".

− $a, s-a ăcut, e simplu. 2u trebuie să ieşi n oraş. ;ăm#i acasă şi ţi petreci timpul cumine şi cu %ac. 7 să-ţi placă. Cău, o să-ţi placă, ără discuţie. 5i el nici nu scuipă,ncheie el triumător, ca şi cum dacă prietenul lui %ac nu scuipa, descoperise cum

poate i adusă pacea n lume. $upă părerea lui (en, noul lor ngrijitor putea ace orice.$eşi casa din copac era aproape gata, %ac nu-i luase lui (en plăcerea de a participa.(en era mereu pre"ent, tăind cu erăstrăul mpreună cu %ac, băt#nd cuie mpreună cuel. 7 construiseră mpreună, ceea ce-i permisese lui (en să ie plin de m#ndrie c#nd eausese terminată.

/eda adesea spunea că aptul că se ataşase at#t de repede şi at#t de pround de %c3inse4)mith era dovada subconştientă şi nemărturisită a nevoii copilului de tată. 3ate spunea, totat#t de des, că dacă /eda ar petrece mai puţin timp ca să se uite la 7prah şi mai mult timp casă-şi re"olve treburile ei, ar i ost mult mai bine pentru toţi. 5i n aară de asta, i spunea

bătr#nei că, pentru un copil care avea ne-i voie disperată de un tată, (en părea a i puţin cam prea selectiv. 2u se ataşase de nici unul dintre prietenii mamei lui.

;eplica lui /eda la aceasta era ntotdeauna scurtă, brutală şi strigată cu glas tare.%c3inse4 era de două săptăm#ni şi jumătate cu ei şi 3ate nu-i putea contesta nici diligenta,nici competenţa. useseră instalate raturile n cămară şi erau bine ăcute. hiuveta din toaletade la parter nu mai scotea "gomote neplăcute. urtea era ngrijită şi repara lucrurile chiar nainte de a şti ea că trebuiau reparate.

'a o săptăm#nă după ce se mutase n apartamentul lui de deasupra garajului, ncepuse sănu mai aibă năţişarea aceea srijită, lucru pe care /eda l socotea satisăcător. aptul că %acavea bunul-simţ să-i placă bucatele ăcute de ea, o ăcea pe bătr#nă să-l ndrăgească oartemult.

$upă nruntarea din prima "i, 3ate şi %ac trecuseră la o relaţie relativ normală de patron-salariat. )e vedeau rareori şi c#nd se nt#mpla acest lucru, nu vorbeau dec#t despremunca lui. Asta nu nsemna că ea nu era ntotdeauna conştientă de pre"enţa lui. um şi

pusese %c3inse4 )mith amprenta asupra casei. nergia lui, această ciudată orţă electri"antă, părea să răm#nă n tot ceea ce atingea el.

/eda şi (en l vedeau mai des. u ei, el se comporta dierit. u /eda şi (en, %ac nu se purta ca un salariat, nici ei nu-i tratau astel. Am#ndoi apelau la el pentru saturi şi companie.Uneori, c#nd 3ate era prost dispusă pentru că lucrase prea mult sau pentru că nu dormise

bine, i ăcea impresia că %c3inse4 )mith, cu vocea lui răguşită şi ochi pătrun"ător, ncercasă-i ure amilia, sentiment pe care-l socotea nedemn, şi preera să-l ignore.

)coţ#ndu-şi-l pe noul salariat din minte parcurse dormitorul, aşe"#ndu-se n aţa uneioglin"i de toaletă, cu o ramă de lemn, veriic#ndu-şi ncă o dată ţinuta, asigur#ndu-se cărochia cade e*act aşa cum trebuie şi că nu-i iese nici o şuviţă de păr din ileul de modă veche,n care-şi str#nsese părul pe ceaă.

− -n regulă, i spuse ea lui (en, l-am str#ns.

− /ine să te ia& a clătină din cap.

26


27/86

− 2u, mă nt#lnesc cu el n oraş. În elul acesta pot pleca atunci c#nd vreau.

(en dădu din cap nţelegător.

− Adică atunci c#nd va ncepe să povestească despre timpul c#t a locuit la 'ondra şi l-a

cunoscut pe ministru. iul ei era puţin cam prea perspicace, se g#ndi ea, ascun"#ndu-şi

un "#mbet, n timp ce ieşeau mpreună din cameră.0eter Allbright, un om călătorit, vestit agent de schimb, putea adormi şi un ucigaş psihopat c#nd se apuca să povestească despre cei doi ani petrecuţi la 'ondra.

7 nt#lniră pe /eda la capătul scărilor. În seara asta bătr#na purta blugi proaspăt scrobiţi,o cămaşă care spunea lumii că trecuse prin multe, şi pantoi como"i.

− Gata pentru ilm, campionule& ntrebă /eda. Atunci, să mergem. @ai s-o ntindem.

− 0rin noroi& u replica obişnuită a lui (en. 3ate r#se.

− /ă distraţi bine am#ndoi. Îi aruncă o privire prevenitoare iului ei. /e"i, ţi-o repet, să

nu te apuci să o convingi pe /eda să-ţi cumpere una dintre cutiile alea de trei tone cu

bomboane. Ai nţeles& 0oţi să-ţi iei o pungă cu loricele şi o oranjadă, asta-i tot.− $a, doam?ă. Aplec#ndu-se ntr-o parte, băiatul se uită n spatele ei. 0a, %ac. 2e vedem

c#nd ne ntoarcem. /e"i, ţine cărţile calde p#nă atunci.;ăsucindu-se, 3ate l vă"u pe %ac st#nd n arcada ce dădea spre suragerie. 0robabil că

venise n urma lui /eda, din spatele casei. )tătea nemişcat, cu aţa ine*presivă, dar ea simţeatotuşi acea energie deosebită pe care o răsp#ndea n jurul lui prin cameră. Întotdeauna se

petrecea la el. $e c#te ori se ala 3ate undeva n preajma lui, era cuprinsă de aceeaşi nelinişteneobişnuită, ca şi cum tocmai ar i luat o do"ă puternică de coeină. 'u#ndu-şi ochii de la3ate, %ac le "#mbi celor doi.

−

#nd o să vă ntoarceţi, cărţile vor i numai bune, i spuse el lui (en. /ă ure" distracţie plăcută la am#ndoi. #nd uşa se nchise n urma lor, 3ate aruncă o privire ntrebătoaren direcţia lui %ac.

− )-a nchis banca! l "#mbi şi, clătin#nd din cap, ăcu drumul napoi de unde venise.+ocmai atunci sună teleonul. 3ate ridică receptorul şi l vă"u pe %ac oprindu-se şi

privind napoi, trăg#nd cu urechea, ără jenă, la convorbirea ei. 2u că ar i avut preamulte de au"it, poate răspunsurile ei din care se deducea că 0eter Allbright şi cereascu"e că n cele din urmă am#nase pe altă dată nt#lnirea.

$upă o clipă 3ate

billie green - intoarce-te iubito (baby, come back)

Documents