bilet_807 - cadrul legislativ-normativ si sutdiu de caz privind contabilitatea si fiscalitatea...
TRANSCRIPT
BARBU I LUMINITA
1
Bilet nr. 807 Cadrul legislativ-normativ şi studiu de caz privind contabilitatea şi fiscalitatea contractelor de
lohn.
1. Prezentarea generală a societăţii
S.C. MODA S.A., cu sediul social în municipiul Arad, str. Liviu Rebreanu, nr.86 are forma juridică de
societate pe acţiuni, fiind înmatriculată la Registrul Comerţului cu numărul J04/1991 şi având codul
fiscal RO 1689052. Societatea îsi desfăşoară activitatea în conformitate cu legile române si cu Statutul
societăţii, fiind constituită în baza legii nr.15/1990.
Societatea are un capital social de 10 000 RON, fiind integral privată, toţii asociaţii având acţiuni la
această societate.
Obiectul de activitate al societăţii constă în următoarele: fabricarea de confecţii pentru femei (rochii,
compleuri, fuste, pardesie, cămăşi, jachete, pantaloni). Aceste activităţi principale sunt realizate
începând cu anul 1991.
Referitor la numărul de angajaţi al societăţii, situaţia a evoluat în felul următor:
în anul 2000, întreprinderea avea 1200 angajaţi;
în anul 2012, întreprinderea are 850 angajaţi.
Pentru buna desfăşurare a activităţii, la sfârşitul anului 2011 firma achiziţionează de pe piaţa externă
următoarele utilaje moderne:
85 maşini de cusut;
3 utilaje pentru tăierea şi plierea tesaturilor;
1 utilaj pentru lipit căptuseală pe ţesătură;
2 sisteme de executat tipare.
Referitor la activitatea financiară societatea a înregistrat în ultimii doi ani următoarele rezultate:
în anul 2011 în urma activităţii desfăşurate firma a avut un profit brut în valoare de 1
600 000 euro;
în anul 2012 firma obţine un profit brut total de aproximativ de 950 000 euro .
Perspectivele firmei pentru următorii ani, previzionate de conducere, sunt următoarele:
până la sfârşitul anului se doreşte construirea unei săli noi de croit;
în decursul acestui an se vrea începută modernizarea depozitelor de produse
cu dispozitive moderne de încărcare.
BARBU I LUMINITA
2
Punctul forte al firmei îl reprezintă faptul că firma nu are litigii semnificative pe rol şi
nu are datorii către stat sau partenerii de afaceri, societatea lucrează calitativ şi cantitativ foarte
bine şi respectă contractele.
Punctul slab il reprezintă faptul că firma are o fluctuaţie medie de personal.
Structura organizatorică actuală ţine seama de natura activităţilor ce se desfăşoară şi
este prezentată în organigrama funcţională, în care sunt prezentate subordonările ierarhic
funcţionale.
Conducerea firmei este asigurată de directorul general şi directorul economic.
Directorul general, pe lângă faptul că reprezintă firma în relaţiile cu partenerii de afaceri,
asigură exercitarea controlului specific al utilizării resurselor materiale şi financiare, precum
şi al gestiunii.
Managementul de mijloc este constituit din şefii compartimentelor funcţionale.
Atribuţiile şi zonele de autoritate ale acestora sunt stabilite prin Regulamentul de Organizare
şi Funcţionare şi fişele postului, care se actualizează periodic.
În privinţa salariaţilor, aceştia sunt organizaţi în sindicat. Drepturile şi obligaţiile cu
privire la stabilirea condiţiilor generale de muncă sunt cuprinse în contractele individuale de
muncă. Contractele individuale de muncă s-au întocmit în urma negocierilor individuale, cu
fiecare salariat în parte. La angajare, salariaţilor li se completează contractul individual de
muncă primind fişa postului pe care urmează să-l ocupe. Ori de câte ori, intervin modificări,
acestea sunt operate în contractul de muncă.
Pentru realizarea obiectivelor de producţie societatea dispune de personal calificat.
Producţia obţinută în cadrul firmei este destinată atât pieţei interne, dar mai ales exportului,
firma lucrând pe baza de contracte ferme incheiate cu diverşi parteneri din străinatate (în
special, în sistem lohn).
Exportul propriu-zis al mărfurilor fabricate se derulează dupa cum urmează:
beneficiarul extern deţine contracte cu societăţi de transport extern de
marfă, societăţi care la solicitare, prin comandă scrisă din partea
BARBU I LUMINITA
3
producătorului, se obligă să pună la dispoziţie mijloacele de transport, cu
care se expediază produsele finite;
documentaţia privind exportul se întocmeşte de către societatea de
expeditii S.C. Agrispedition S.R.L. Arad, iar contravaloarea comisioanelor
de expediţie sunt suportate de către beneficiar.
2. Analiza activităţii comerciale a S.C. Moda S.A.
2.1 Prezentarea produselor
În cadrul activităţii pe care o desfăşoara S.C. Moda S.A. produce şi exportă un
sortiment variat de produse de confecţii pentru femei.
Cele mai reprezentative sunt jachetele, rochiile, fustele si paltoanele, realizate fiecare
într-o sortimentaţie destul de variată. Acestea sunt redate in Tabelele 1.,2., impreună cu
consumurile de materiale şi cu preţurile de producţie şi de export.
Tabelul 1.
Sortimente de produse destinate exportului direct
Nr.
Crt.
Tipul
produsului
Consum de materiale Preţ de
producţie
(eur)
Preţ de
export (eur) Ţesătură Captuşeală Auxiliare
1 Jachete 15.25 3.12 4.92 28.29 30.77
2 Fuste 8 1.5 1 10.5 13.65
3 Paltoane 14 4.8 2 20.8 17.04
4 Rochii 7.8 0.9 0.5 9.2 11.96
Tabelul 2.
Sortimente de produse obtinuţe prin prelucrare în lohn
Nr.crt. Tipul produsului Pret de productie (eur) Pret de export (eur)
1 Jachete 9.9 11.38
2 Fuste 10.5 6.03
3 Paltoane 20.8 17.82
BARBU I LUMINITA
4
4 Rochii 9.2 20.7
2.2 Furnizorii de materiale
S.C. Moda S.A. are ca furnizori de bază pentru materiile prime şi materialele utilizate ,
firmele cu care are relaţii contractuale de perfecţionare activă (lohn).
Firmele care furnizează materia prima de bază sunt : Montana Gil Bret Gmbh, Germania ;
Karpelle Limited, Marea Britanie.
Acest lucru se datorează mai multor factori, dintre care cei mai importanţi sunt:
· furnizorii externi sunt mult mai serioşi decât cei interni şi livrează materialele cu
promtitudine;
· calitatea materialelor livrate de catre furnizorii externi este mult superioară decât
calitatea mărfurilor livrate de către furnizorii interni;
· majoritatea materialelor necesare firmei provin, în baza contractului de lohn, de la
partenerii externi.
Pe lângă partenerii externi firma mai are ca furnizori de materie primă firme autohtone.
O situaţie a achiziţiilor, în ultimii doi ani, executate de societate de la furnizorii externi,
în paralel cu cele executate de la furnizorii interni, este prezentată în Tabelul 3.
Tabelul 3.
Evoluţia achiziţiilor de materiale în perioada 2011-2012
Achiziţii 2011 2012
Furnizori externi (eur) 1500000 2200000
Furnizori interni (eur) 143000 144000
Total achiziţii 1643000 2344000
Dupa cum se poate observa din tabel societatea are un program de achiziţii care a
evoluat în cei 2 ani, datorită creşterii productiei şi implicit a cererii de materiale.
Furnizorii de materiale de pe piaţa internă sunt:
Pobac Bacau;
BARBU I LUMINITA
5
Laficio Lanieri Iaşi.
2.3 Clienţii
S.C. Moda S.A. are ca şi clienţi externi cele trei firme cu care are încheiate contracte
de lohn: Karpelle Limites din Marea Britanie; Montana Gmbh din Germania; Marc Cain din
Germania si QUI din Germania.
Dintre clienţii interni cei mai importanţi cu care firma colaborează sunt Metro şi
Selgros din Arad.
2.4 Concurenţa
În acest domeniu de activitate operează o multitudine de producători atât pe plan intern,
cât şi pe plan extern.
Prin urmare se poate afirma ca S.C. Moda S.A. are un număr simţitor de mare de
concurenţi mai ales pe piata internă.
Cu toate acestea datorită seriozităţii de care dă dovadă şi a profesionalismului
conducerii şi a angajaţilor firma reuşeşte să reziste pe piaţa şi chiar să surclaseze alte firme de
renume din domeniu.
Cei mai importanţi şi mai puternici concurenţi ai S.C. Moda S.A. sunt:
a) concurenţa internă:
· S.C. Arcom S.A. Arad - este unul dintre principalii concurenţi pe piata specifică a
confecţiilor de femei, atât datorită pieţelor pe care le deţine, dar şi a unei ponderi ridicate a
exporturilor de confecţii pentru femei în cifra de afaceri a S.C. Arcom S.A. Arad.
Conform rapoartelor de vânzări ale S.C. Arcom S.A. situaţia exporturilor pe tipuri de
confecţii în 2011 se prezintă în modul următor (Tabelul 4.):
Tabelul 4.
Situaţia exporturilor pe tipuri de confecţii pentru femei a S.C. Arcom S.A. in anul 2012
Tip confecţii Export (eur) Procentual (%)
BARBU I LUMINITA
6
Jachete 384359 35,22
Fuste 102364 9,38
Paltoane 183558 16,82
Rochii 285741 17,02
Camasi 235285 21,56
Total 1191307 100
· S.C. Mondiala S.A. este o întreprindere privată din Satu Mare cares-a profilat in
producerea si exportarea confecţiilor pentru femei în diferite sortimente;
· S.C. Mureş S.A. din Târgu Mureş este unul dintre cei mai mari producători de confecţii
pentru femei din ţară;
· S.C. Modatim S.A. din Timisoara.
b) concurenta externă este foarte numeroasă, principalii concurenţi direcţi fiind
evidentiaţi in Tabelul 5.
Tabelul 5.
Concurenţa externă directă
Compania Tara in care activeaza Cifra de afaceri (mii Euro)
Karpelle Lituania 800-1000
Karpelle Bulgaria 800-1000
Gil Bret Montana China 300-400
2.5 Analiza vânzărilor produselor, în ultimii ani, la S.C. Moda S.A.
S.C. Moda S.A. realizează în baza contractului de lohn pe care îl are cu Karpelle din
Marea Britanie. Mai multe modele de jachete, fuste paltoane şi rochii. Acestea se
comercializează în cea mai mare parte la export, cu unele mici excepţii societatea colaborând
pe plan intern cu diferite firme, care se ocupă de vânzarea cu amănuntul de confecţii pentru
femei.
Volumul vânzcrilor pe plan extern şi pe plan intern sunt reliefate în Tablelul 6.
Tabelul 6.
Volumul vânzărilor pe piaţa internc şi externă a S.C. Moda S.A.
BARBU I LUMINITA
7
Valoarea vânzărilor Unitate de măsura 2011 2012
Extern Euro 3500000 3600000
Intern Euro 1000000 1200000
Total Euro 4500000 4800000
Procent intern % 11,2 11,2
Procent extern % 88,8 88,8
Din analiza tabelului mai sus prezentat reiese clar ca exportul deţine ponderea cea mai
mare din totalul vanzarilor firmei, peste 88% din produsele fabricate fiind exportate.
2.6 Analiza indicatorilor economico - financiari ai S.C. Moda S.A.
Principalii indicatori economico-financiari de caracterizare a activităţii societăţii sunt
prezentaţi în Tabelul 7.
Tabelul 7.
Principalii indicatori economico-financiari de caracterizare a activitatii S.C. Moda S.A.
in perioada 2006-2007
Nr. crt. Denumire indicator 2011 2012
1 Venituri totale (euro) 12400000 11800000
2 Cifra de afaceri (euro) 12300000 10730000
3 Cheltuieli totale (euro) 10800000 11100000
4 Profit brut (euro) 1600000 700000
5 Impozit pe profit (euro) 465000 145000
6 Profit net (euro) 1135000 555000
7 Numar de angajati 1100 950
8 Angajati direct productivi 1085 935
9 Angajati TESA 15 15
10 Productivitatea muncii/angajat(euro) 11182 11295
11 Rata profitului (%) 10,5
5
3. Derularea unei operaţiuni de prelucrare activă
În acest subcapitol vom analiza derularea unei operaţiuni de prelucrare activă în sistem
lohn, pe care S.C. Moda S.A. o va realiza în colaborare cu un partener din Marea Britanie,
Karpelle.
BARBU I LUMINITA
8
3.1 Etapele derulării operaţiunii de prelucrare activă în lohn
3.1.1 Negociere şi contract
Negocierea poate fi definită ca un complex de procese, de activităţi constând în,
contracte, întâlniri, consultări, tratative desfăşurare între noi sau mai mulţi parteneri, în scopul
realizării unor acorduri, convenţii şi alte întelegeri la nivelul unor afaceri economice.
Negocierea contemporană presupune o pregătire temeinică, improvizaţiile neputând să ducă
decât la succese întamplătoare. Pregătirea presupune şi exigente specifice privind comnicarea,
argumentarea intereselor proprii, combaterea obiecţiilor partenerilor străini, competenţa şi
discernământ în luarea deciziei. În zilele noastre s-au dezvoltat şi perfecţionat numeroase
strategii,tactici şi tehnici de negociere ce presupun un înalt profesionalism care, dacă este
dublat de talent şi intuiţie, asigură premise puternice pentru obţinerea unor înalte performanţe
în afacerile economice internaţionale.
Caracteristicile de bază ale negocierii sunt urmatoarele:
· este un fenomen social ce constituie un instrument/o metoda de colaborare ce implică
consensul de voinţă;
· este un proces competitiv, partenerii urmărind satisfacerea unor interese comune, dar şi
a unor interese contradictorii care reclamă eforturi spre compromis;
· evită confruntarea, şi vizează ajungerea la soluţii reciproc avantajoase;
· presupune comunicarea, deci o cunoaştere în profunzime a comportamentului uman.
Clasificarea negocierii:
având în vedere domeniile în care se realizează, negocierea poate fi:
diplomatică, economică, socială;
ţinând cont de nivelul juridico-politic al părtilor, negocierile pot fi:
interguvernamentale(interstatale) si neguvernamentale (între unităţi
economice);
având în vedere numărul participanţilor, negocierile sunt: bilaterale şi
multilaterale.
3.1.2 Etapele negocierii
BARBU I LUMINITA
9
Etapele negocierii, utilizate in contractele încheiate cu partenerii externi de catre S.C.
Moda S.A. sunt:
· Prenegocierea începe cu momentul pregătirii pentru angajarea afacerii economice,
continuă cu primele discuţii purtate direct sau prin intermediul diferitelor mijloace de
comunicare, terminându-se odată cu începerea tratativelor;
· Negocierea propriu-zisă este, în fond, etapa desfăşurării tratativelor, a expunerii şi
argumentării, a combaterii obiecţiilor şi se încheie odată cu luarea deciziei care, în cazul
finalizării favorabile, se concretizează într-un contract;
· Postnegocierea începe din momentul adoptării deciziei şi presupune o serie de activităţi
menite să asigure aplicarea corectă a acesteia, precum şi controlul în vederea identificării unor
eventuale abateri şi erori faţă de cele convenite;
· Protonegocierea este o activitate care se desfăşoară în paralel cu celelalte etape şi în
special cu primele două, având rolul de a influenţa partenerii în direcţia dorită. Se poate spune
că protonegocierea este o activitate de public - relations, orientată către un scop bine definit şi
anume acela al creării unui anumit climat pentru iniţierea şi desfşurarea tratativelor.
În cazul S.C. Moda S.A. nu există o echipă specială de negociatori. Când sunt purtate
negocieri directorul general, împreună cu directorul economic negociază cu reprezentanţii
firmei din ţară sau din străinătate.
Prenegocierea, sau pregătirea negocierii, presupune unele componente ca:
definirea şi delimitarea cât mai exactă a obiectivelor proprii;
identificarea obiectivelor partenerilor;
alegerea tehnicilor de conducere pentru viitoarea afacere ce urmează a fi
negociată.
Motivaţiile pregătirii temeinice a unei negocieri sunt reprezentate de:
concurenţa accentuată care caracterizează piaţa contemporană;
diversificarea considerabilă a tehnicilor manageriale de afaceri economice
internaţionale.
BARBU I LUMINITA
10
Pregătirea temeinică a negocierii presupune o largă informare cu privire la evoluţiile
din economia internă şi de pe piaţa internaţională, studierea partenerilor, a situaţiei economice
a acestora şi chiar a unor trăsături şi obiceiuri personale ale lor:
perspectivele economiilor lor;
legislaţia şi uzanţele comerciale, reglementările de politică comercială,
monetară;
starea economică si financiară a partenerului;
identificarea surselor de finanţare;
documentarea asupra concurenţei;
aspecte etnice, politice, juridice, sociale, tradiţii, preferinţe, interdicţii în
consum.
3.1.3 Cererea de ofertă şi ofertă
Cererea de ofertă reprezintă manifestarea de voinţă a unei firme de a cumpăra o marfă
sau de a solicita prestarea unui serviciu. Cererea de ofertă se poate transforma în comandă,
importatorul indicănd marfa sau tipul de serviciu de prestat, cantitatea şi un nivel limita al
preţului.
Principala funcţie a cererii de ofertă este deci de a iniţia tratativele cu partenerii externi
în vederea încheierii unor tranzacţii comerciale. Ea poate avea însă, şi alte funcţii, printre care
aceea de informare şi cercetare asupra pieţelor externe.
Cererea de ofertă trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de conţinut şi forma, iar
elementele sale sunt:
· adresele partenerilor;
· formula de adresare introductivă;
· marfa sau serviciul de prestat, cantitatea pe care o solicită;
· data până la care oferta este aşteptată;
· semnătura solicitantului.
Un model de cerere de ofertă, în relaţia comercială pe care S.C. Moda S.A. o are cu
partenerii externi, este cererea de ofertă întocmită de reprezentantul Firmei Karpelle din Marea
Britanie, pe care o vom analiza în lucrare.
BARBU I LUMINITA
11
Analizandu-se cererea de ofertă a firmei britanice, se constată urmatoarele:
· S.C. Moda S.A. dispune de necesarul de personal pentru realizarea comenzii;
· exista necesarul de spatiu de productţe, de maşini şi utilaje pentru producerea produselor
solicitate;
· există spaţiile de depozitare necesare pentru materiile prime şi produsele finite;
· conform legislaţiei vamale în vigoare, România permite prelucrarea activă de produse.
Transmiterea ofertei
Oferta reprezintă propunerea pentru încheierea unei afaceri, care poate să pornească din
iniţiativa exportatorului sau să fie un răspuns la o cerere de ofertă.
Oferta trebuie sa indeplinească o serie de condiţii de formă şi conţinut.
Oferta poate fi:
· fermă - exportatorul se obligă să păstreze mărfurile pentru clientul căruia i-a oferit-o, în
anumit termen de optiune, care diferă în funcţie de felul mărfii, conjunctura pieţei;
· facultativă- vânzătorul are posibilitatea de a accepta comanda transmisă, de a nu o lua în considerare
sau de a modifica oferta iniţială.
Oferta are următoarele caracteristici:
· absenţa formalismului (nu este impusă o anumită redactare);
· obligatorie precizarea cantitătii şi a preţului;
· intrarea în vigoare din momentul în care a ajuns la destinatar;
· revocarea trebuie să fie loială şi făcută înainte de acceptare;
· oferta este irevocabilă atunci cand este rezonabil să fie considerată ca atare (conţine o
menţiune expresă în acest sens, în termen de acceptare);
· încetarea ofertei are loc atunci cand este respinsă de beneficiar;
· acceptarea se face potrivit dreptului national, fără formalism;
· acceptarea intra în vigoare atunci cand parvine la ofertant sau se traduce prin acte în
sensul acceptării.
Un model de ofertă pe care îl analizez în lucrare este cea transmisă de S.C. Moda S.A.
firmei britanice, Karpelle.
3.1.4 Programul de negociere
BARBU I LUMINITA
12
Obiectivele negocierii cu firma Karpelle din Marea Britanie este atragerea noului
partener (S.C. Moda S.A. avand deja un contract de prelucrare activa incheiat cu firma Gil Bret
Montana din Germania), deoarece firma dispune de personal, spatiu si dotare tehnica pentru a
face fata unui nou contract, un alt obiectiv major al societatii este obtinerea unui pret al
manoperei convenabil.
In urma stabilirii obiectivelor si dupa confirmarea primirii si acceptarii ofertei,
managerul general al S.C. Moda S.A., incepe pregatirile pentru intalnirea cu reprezentantul
firmei Karpelle din Marea Britanie.
Desi S.C. Moda S.A. a intocmit doar o singura varianta de oferta de negociere, cea
transmisa prin scrisoarea de oferta, in cazul in care nu reuşea să obţină preţul propus managerul
general şi-a întocmit şi alte liste de preţuri de compromis.
Datorită faptului ca negocierea a fost pregatită foarte bine nu a fost nevoie sa recurgă
la soluţia de compromis, managerul general S.C. Moda S.A. reuşind să-şi convingă
partenerul de negocieri că oferta este convenabilă ambelor părţi implicate în negociere.
Negocierile s-au purtat in Marea Britanie la sediul firmei Karpelle şi s-au finalizat prin
încheierea unui contract de prelucrare activă în sistem lohn.
3.1.5 Contractul de vânzare internaţională de bunuri materiale
Aspecte juridice fundamentale
Contractul extern de vânzare cumpărare este un acord de voinţă bilateral prin care una din
părţi, denumită vânzător, dintr-o anumită ţară, se angajează să livreze celeilalte părţi,
denumită cumpărător, dintr-o altă ţară, un bun material al sau, determinat cantitativ şi cali-
tativ, într-un anumit loc şi la o anumită dată, în condiţiile convenite, contra unui preţ.
În contractul de vânzare internaţională apare ca particularitate, elementul de extraneitate
care le oferc părţilor dreptul de a stabili legea care să le cârmuiască contractul. Prin prezenta
elementului de extraneitate, raporturile juridice civile de comerx exterior depăsesc sfera dreptului
civil intern şi ies de sub cârmuirea exclusivă a acestui drept spre a cadea sub influenta principiilor
de drept international privat. Contractul de vanzare internatională poate sa aiba unul sau mai
multe elemente de extraneitate printre care: partenerul este străin, obiectul contractului poate fi
străin, locul unde se execută contractul este străin.
Operatiuni precontractuale
BARBU I LUMINITA
13
Înaintea încheierii contractului de vânzare internaţională, atat exportatorul cât şi
importatorul vor trebui să efectueze unele operaţiuni precontractuale, a căror complexitate
depinde de obiectul tranzacţiei avute în vedere. Se porneşte de la premisa ca şi unul şi altul sunt
la curent cu prospectarea pieţei în cadrul politicii de marketing pe care o promovează.
Exportatorul va trebui să pregătească şi să lanseze oferta sau să analizeze şi să reacţioneze la
cererea de ofertă, adoptand una dintre variantele: acceptare, respingere, acceptare condiţionată,
invitare la negocieri.
Importatorul va trebui sa pregatească cererile de ofertă în lipsă de oferte, să analizeze ofertele
primite şi să le accepte sau să lanseze contraoferte. În cazuri bine determinate, el poate acţiona
pe calea dării de comenzi ferme sau condiţionate, pe baza relaţiilor tradiţionale.
Operaţiunile precontractuale sunt: oferta, factura pro-forma, cererea de ofertă şi comandă.
Acceptarea ofertei produce efecte juridice din momentul în care a ajuns la ofertant sau din
momentul în care, deşi nu a ajuns la ofertant, destinatarul ofertei a trecut la îndeplinirea unor
obligaţăţii contractuale.
Factura pro-forma. Oferta uneori este însoţită sau chiar substituită de factura pro-forma emisă de
exportator. Factura pro-forma este necesară în avans, înainte de expedierea mărfii, pentru unul
sau mai multe din următoarele scopuri:
• pentru ca importatorul să poată obţine de la bancă valuta necesară importului;
• pentru ca importatorul să poată obţine licenţa de import de la organele guvernamentale
abilitate;
• banca importatorului cere o factura pro-forma pentru a perfecta un credit documentar;
• vămile din unele ţări cer importatorului o factura pro-forma consulară (vizată de consulatul
ţării importatorului) pentru certificarea originii, chiar dacă se prezintă şi certificatul de origine.
Cererea de ofertă este propunerea făcută de cumpărător prin care îsi manifestă voinţa de a
cumpăra o anumită marfă, în condiţii determinate de calitate, preţ, termen de livrare, plată.
Aceasta poate fi făcută în scris sau verbal, urmată de confirmarea scrisă. Cererea de ofertă
poate fi adresată sub formă de circulară către ofertanţii potenţiali sau adresată individual.
Cererile de ofertă pot fi generate, cu scopul de obţinere de informaţii în vederea cunoaşterii
dinamicii preţurilor şi nivelului tehnic şi de calitate al concurenşei caracteristice.
Comanda este documentul comercial emis de cumpărător prin care acesta se angajează să
cumpere, în condiţii determinate un bun material sau serviciu. Comanda poate să fie emisă din
proprie iniţiativă a cumpărătorului său în baza unei oferte de principiu. În ambele cazuri se vor
preciza condiţiile de calitate, cantitate, preţ, termen de livrare, modalitatea de plată, condiţia de
livrare şi alte elemente esenţiale ale contractului, în funcţie de natura mărfii şi a tranzacţiei.
BARBU I LUMINITA
14
Comanda poate să fie fermă sau condiţionată. Confirmarea comenzii ferme de către vânzător
echivalează cu încheierea contractului, iar confirmarea condiţionată duce la intrarea în
negocieri sau la retragerea comenzii.
Oferta, confirmarea ofertei, factura pro-forma, cererea de ofertă, comandă şi confirmarea
comenzii în relaţia dintre exportator şi importator, se elaborează în limbi de uz internaţional
accesibile celor implicaţi.
Elementele contractului
Elementele contractului comercial de vânzare cumpărare sunt: părţile contractante,
obiectul contractului, nivelul tehnic şi calitativ, ambalajul şi marcarea, termenul de livrare,
preţul mărfii, condiţiile de livrare (termenii, clauzele sau sistemele de livrare bazate pe reguli
publicate în diferite etape, de Camera Internatională de Comert de la Paris şi grupaţi în patru
categorii: E (EXW), F (FCA, FAS, FOB), C (CFR, CIF, CPT, CIP) si D (DAF, DES, DEQ,
DDU, DDP).
Recomandările pentru alegerea condiţiei: se împart recomandări generale, pe care le face statul,
în dorinţa sa de a economisi valută şi de a stimula dezvoltarea propriilor companii de transport
maritim sau aerian, recomandări în funcţie de modul de transport, de locul livrării, precum şi în
funcţie de modurile de utilizare optimă, privind transportul combinat (multimodal) şi cel
convenţional (din port în port).
Alte clauze ale contractului comercial internaţional sunt: garanţiile cu privire la calitatea mărfii,
controlul şi recepţia mărfii, respingerea mărfii, întocmirea şi transmiterea documentelor, modul
de efectuare a transportului, condiţiile şi modalitaţile de plată, reclamaţiile, penalităţile şi
daunele, instrucţiuni privind expedierea mărfii, forţa majoră şi cazurile fortuite, soluţionarea
litigiilor, dispozitiile finale.
3.2 Prezentarea contractului de prelucrare activă în lohn
Contractul de prelucrare activă în lohn cuprinde următoarele elemente:
A. Părţile contractante:
· Karpelle Limited, cu sediul in Marea Britanie, Bengal Mill, Upper Helena Street,
Manchester, M40 7EQ, C.F. 125905-2-19, reprezentată legal de Dl.Sthephen Cooper, în
calitate de beneficiar;
· S.C. Moda S.A., cu sediul in România, Loc.Arad, Str.Liviu Rebreanu, Nr.86, înregistrată
la O.R.C. sub nr. J04/1991, C.F. RO 1698052, reprezentată legal de D-na. Fufezan Monica, în
calitate de producător în sistem Lohn.
BARBU I LUMINITA
15
a) Obiectul contractului - beneficiarul pune la dispoziţia producătorului, materia primă,
materialele, ambalajele, mai precis tot ceea ce e necesar pentru execuţia, etichetarea, ambalarea
şi exportarea produselor comandate de beneficiar şi realizate în sistem lohn, respectiv: jachete,
rochii, fuste, paltoane.
Producătorul va realiza produsele la preţul negociat, utilizand echipamente şi utilaje
importante, cu personalul de execuţie propriu.
b) Valorarea contractului - beneficiarul se obligă să asigure şi desfacere pentru întreaga
cantitate produsă de către producător. Articolele, modelele şi preţurile la manoperă vor fi
stabilite ulterior, în mod periodic, întelegerea devenind parte integrantă a prezentului contract.
B. Materia primă, materiale, accesorii şi ambalaje - vor fi furnizate de către beneficiar,
ţinând cont de consumuri şi pierderi tehnologice specifice.
C. Furnizarea, recepţia şi transportul
furnizarea- beneficiarul se obligă să furnizeze producătorului toate materialele
necesare, în asa fel încat să-i fie acoperită capacitatea de producţie cu o rezervă
de 15 zile lucrătoare şi să preia produsele finite ori de câte ori este cazul.
recepţia -în termen de 10 zile de la data primirii materiei prime, a materialelor,
accesoriilor şi ambalajelor, producătorul va confirma telefonic cu privire la
eventualele nereguli constatate şi, la fel şi beneficiarul cu privire la produsele
finite.
transportul - toate cheltuielile ce decurg cu ocazia transporturilor de la
beneficiar la producător şi a produselor finite de la producător la adresele de
destinaţie convenite, vor fi suportate de către beneficiar şi sunt în sarcina
exclusivă a acestuia.
D. Calitate, preţuri - producătorul va executa produsele finite de o calitate acceptabilă,
corespunzătoare, iar preţul manoperei se va negocia ori de câte ori este cazul, ţinând cont de
cheltuielile ce se vor ivi.
E. Condiţii de plată - plata se va efectua prin virament bancar în contul indicat de
producător în factura emisă. Pentru ultima furnizare, producătorul va trimite factura proformă
la beneficiar, iar produsele finite se vor livra numai după confirmarea plăţii cu document
bancar şi după ce valută se va afla în contul producătorului.
BARBU I LUMINITA
16
F. Cazuri de forţa majoră - sunt acele evenimente independente de voinţa părţilor pe
care acestea le invocă, fie că sunt imprevizibile sau previzibile, dar inevitabile şi care impiedică
realizarea obligaţiilor contractuale. Aceste situaţii se vor rezolva de comun acord între părti
(cu motivaţiile de rigoare).
G. Durata contractului - prezentul contract este valabil pe o perioada de 10 ani începand
cu 13.06.2006, cu posibilitatea prelungirii pe aceeaşi perioadă. Dacă una dintre părţi doreşte
rezilierea contractului, aceasta trebuie să anunţe în scris intenţia sa cu minim 90 de zile înainte.
H. Clauza de arbitraj - eventualele neînţelegeri între parteneri vor fi rezolvate de către
aceştia pe cale amiabilă, în baza regulilor de corectitudine între partenerii de afaceri, iar în caz
de nerezolvare a litigiului se va putea apela la organele competente din România.
Contractul se încheie în două exemplare originale, având ştampila şi semnăturile părţilor
implicate în contract.
3.3 Mecanismul derularii operaţiunii de lohn.
Operaţiunea de lohn presupune desfaşurarea mai multor faze:
importul de materie primă;
producţia propriu-zisă;
exportul de produse finite.
Importul de materie primă.
Materia primă şi materialele care se vor folosi pentru producerea de produse finite
(jachete, rochii, fuste, paltoane) sunt asigurate conform contractului încheiat de firma Karpelle
Limited. Factura proforma care însoţeşte materia primă este redată în Anexa..
Factura proformă este un document solicitat de importator exportatorului pentru a-i
servi la realizarea unor formalităţi prealabile. Adică poate servi pentru obţinerea licenţei de
import sau pentru deschiderea acreditivului.
Producţia.
Prin semnarea contractului de prelucrare activă cu firma Karpelle Limited, S.C. Moda
S.A. va trebui să livreze la termenele stabilite prin contract următoarele produse : jachete,
rochii, fuste, paltoane.
BARBU I LUMINITA
17
În continuare vom analiza procesul tehnologic ce se desfăşoara în cadrul S.C. Moda S.A.
Procesul tehnologic în cadrul producţiei de lohn se referă la următoarele operaţiuni:
prelucrarea materiei prime şi auxiliare aferente;
verificarea cantitativă şi calitativă a materiei prime şi auxiliare;
lansarea în producţie a modelelor conform fişei de lansare;
încadrare şi croire conform tiparelor şi şabloanelor;
cusut, etichetat, ambalat, verificat produs finit conform mostră;
predare la magazia produse finite;
sortarea pe mărime, culoare şi lot de produse;
livrarea la partenerul extern, conform contractului.
Derularea operaţiunii de export cuprinde ansamblul activităţilor prin intermediul cărora
are loc livrarea mărfii de la vânzător la cumpărător, pe de o parte şi efectuarea plăţii de către
cumpărător în beneficiul vânzătorului, pe de altă parte.
În cadrul operaţiunii de livrare internaţională a mărfii principalele activităţi sunt:
pregătirea mărfii în vederea exportului şi facturarea la extern;
expediţia şi transportul internaţional;
asigurarea mărfurilor;
vămuirea.
Conform contractului încheiat între cele două firme plata se efectuează prin acreditiv
documentar irevocabil la Banca Romana de Dezvoltare, BRD, cu sediul in Arad.
Facturarea la extern este operaţiunea esentială în tranzacţiile comerciale internaţionale,
iar factura comercială numită în comerţul exterior factura externă reprezintă documentul cel
mai important în operaţiunea de comert exterior.
Factura externă (engl.export invoice) este un înscris întocmit de exportator prin care se
arată condiţiile în care are loc vânzarea de bunuri şi servicii. Ea cuprinde în detaliu mărfurile
comercializate şi condiţiile de comercilizare aferente acestora.
BARBU I LUMINITA
18
În cazul operaţiunii de prelucrare activă analizată, factura externă nr.5.2011 întocmită
de S.C. Moda S.A. în data de 29.04.2011 este însoţită de o notă de consum nr.
5.2..006/29.04.2011, în baza căreia se încheie operaţiunea.
În factura externă / invoice se specifică următoarele:
tipul de jachete care se exportă :
tipul de fuste care se exportă:
tipul de pantaloni care îi exportă:
tipul de paltoane care le exportă:.
tipul de bluze pe care le exportă:.
valoarea totală ce se facturează este de:
Din aceasta factură externă rezultă faptul că firma S.C. Moda S.A. are de încasat de la
firma Carpelle Limited suma de .euro reprezentand valoarea manoperei celor.kg confecţii
femei.
CONCLUZII
Lucrarea intitulată, ''Cadrul legislativ-normativ şi studiu de caz privind
contabilitatea şi fiscalitatea contractelor de lohn'' este structurata pe trei capitole,fiecare
continand problematica specifica.
În cadrul capitolului I am abordat problema relaţiei dintre comerţul exterior şi dezvoltarea
economică sub aspectele : mediului de afaceri şi internaţionalizarea lui ; trăsăturile comerţului
international.
Problema rolului firmelor în desfăşurarea tranzacţiilor internaţionale constituie obiectul
analizei efectuate în cadrul capitolului II unde am subliniat aspecte privitoare la :
internaţionalizarea firmei ; operatiunile comerciale internationale; implantarea in strainatate ;
aliante si cooperari internaţionale ; obiectivele internaţionalizării firme; motivaţii şi avantaje
ale internaţionalizării ; activitatea de export a firmei pe piaţa internaţională ; exportul direct ;
exportul indirect; formele principale ale operaţiunilor combinate; particularitţile operaţiunilor
comerciale combinate ; operaţiunile în contrapartidă ; operaţiuni de prelucrare activă ;
BARBU I LUMINITA
19
avantajele şi limitele activităţii de lohn ; contractul de prelucrare activă în lohn ; regimul vamal
al operaţiunilor de prelucrare activă .
Studiul de caz efectuat in cadrul SC MODA SA constituie segmentul de bază a lucrării şi
este tratat în cadrul celui de-al III-lea capitol . Aici am tratat aspecte legate de prezentarea societăţii
; adresa şi numărul de înregistrare la Registrul Comerţului , capitalul social şi asociaţii , obiectul de
activitate, numărul de angajaţi, achiziţii de utilaje, activitatea financiară , perspectivele firmei ,
previzionate de conducere.
Punctul forte al firmei il reprezinta faptul ca nu are litigii si nu are datorii catre stat sau
parteneri de afaceri .
Pentru realizarea obiectivelor de producţie societatea dispune de personal
calificat.Contractele individuale de munca s-au întocmit în urma negocierilor individuale cu
fiecare salariat , apoi întocmindu-se fişa postului. Orice modificare se operează in cartea de
muncă .
Exportul se derulează astfel : beneficiarul extern deţine contracte cu societăţi de
transport , cu care se expediază produsele finite , iar contravaloarea comisioanelor de expediţie
sunt suportate de beneficiar .
Analiza activităţi comerciale , constă în prezentarea produselor cum ar fi : jachete,
rochii, fuste şi paltoane .
Furnizorii de materiale sunt furnizori externi şi interni . Aceste materiale provin în baza
contractului de lohn de la parteneri externi , care sunt şi mai promţi în livrări cât şi calitatea
mărfurilor fiind superioară.
Clienţii sunt şi ei externi şi interni .
Concurenţa , în acest domeniu operează cu o multitudine de producători , atât pe plan
intern cât şi pe plan extern .
BARBU I LUMINITA
20
SC MODA SA are un număr mare de concurenţi mai ales pe piata internă , dar datorită
seriozitătii şi profesionalismului conducerii şi angajaţilor firmei reuşeşte să reziste pe piaţă şi
chiar să surclaseze alte firme din domeniu .
Analiza vanzarilor produselor se realizeaza in baza contractului de lohn pentru
partenerii externi , iar pentru cei interni pe baza vanzarii cu amanuntul .
Exportul deţine ponderea cea mai mare din totalul vânzărilor firmei , peste 88% din
produsele fabricate fiind exportate.
Etapele derularii operaţiunii de prelucrare activă în lohn sunt :
a) negociere şi contract - care poate fi definită ca un complex de procese , de activităţi
, constând în contracte , întâlniri , consultări , tratative , în scopul realizării unor acorduri ,
convenţii şi alte înţelegeri la nivelul unor afaceri economice .
Caracteristicile de bază ale negocierii : este un fenomen social , este un proces
competitiv , evită confruntarea , presupune comunicare .
Clasificarea negocierii: - negocierea poate fi diplomatica, economica, sociala,
interguvernamemtala , neguvernamentala , bilaterala si multilaterala .
Etapele negocierii: - prenegocierea - începe cu momentul pregătirii pentru angajarea
afacerii economice , continuarea cu primele discuţii purtate direct ; - negocierea- etapa
desfăşurării tratativelor , a expunerii şi argumentării , a combaterii obiecţiilor şi se încheie cu
luarea deciziei , concretizându-se într-un contract ; - postnegocierea - aplicarea corectă ,
precum şi controlul în vederea identificării unor eventuale abateri şi erori faţă de cele convenite
; - protonegocierea - se desfăşoară în paralel cu celelalte etape şi în special cu prenegocierea şi
negocierea , având rolul de a influenţa partenerii în direcţia dorită. Pregătirea temeinică a
negocierii presupune o largă informare cu privire la evoluţiile din economia internă şi de pe
piaţa internaţională , studierea partenerilor , a situaţiei economice a acestora ( starea economică
şi financiară , identificarea surselor de finanţare , documentarea asupra concurenţei ,aspecte
etnice , politice , juridice , sociale , tradiţii , preferinţe ) .
b) cererea de ofertă şi ofertă - reprezintă manifestarea de voinţă a unei firme de a
cumpăra o marfă sau de a solicita prestarea unui serviciu. Cerea de ofertă se poate transforma
BARBU I LUMINITA
21
în comandă. Principala funcţie a cererii de ofertă este deci de a iniţia tratativele cu partenerii
externi în vederea încheierii unor tranzacţii comerciale. Cererea trebuie să îndeplinească
anumite cerinţe de conţinut şi formă : adresele partenerilor , formula de adresare , marfă sau
serviciul de prestat , data până la care ofertă este asteptată , semnătura solicitantului .
Oferta reprezintă propunerea pentru încheierea unei afaceri,care poate să pornească din
iniţiativa exportatorului sau să fie un răspuns la o cerere de ofertă.
Oferta poate fi :
ferma - exportatorul se obligă să păstreze marfurile pentru clientul ;
căruia i-a oferit-o , în anumit termen de opţiune , care diferă în funcţie de felul
mărfii , conjunctura pieţei ;
facultativă- vânzătorul are posibilitatea de a accepta comanda transmisă , de a nu
o lua în considerare sau de a modifica oferta initială .
Contractul de prelucrare activa in lohn cuprinde urmatoarele elemente :
partile contractante ;
obiectul contractului ;
valoarea contractului ;
materia primă ,materiale , accesorii si ambalaje ;
furnizarea , recepţia şi transportul ;
calitate , preţuri ;
condiţii de plată ;
cazuri de forţă majoră ;
durata contractului ;
clauze de arbitraj .
Mecanismul derulării operaţiunii de lohn presupune mai multe faze :
importul de materie primă ,
producţia propriu-zisă ,
exportul de produse finite .
BARBU I LUMINITA
22
Operaţiunile de lohn pot favoriza diminuarea necesarului de active circulante , rezolvă
sau conciliază discrepanţele ce se manifestă din punct de vedere cantitativ şi sortimental între
posibilităţile interne şi cerinţele pieţelor externe , favorizând utilizarea optimă a capacităţilor
de producţie. Executanţii prin prelucrare în lohn sunt firme care dispun de factori de producţtie ,
clădiri ,maşini , utilităţi , forţa de muncă , dar nu au produse de marcă , prezinta slăbiciuni în
activitatea de management şi marketing în afaceri economice în general,în cele internaţionale
în special .
Lohnul reprezintă o afacere economică internaţională prin care se îmbină
caracteristicile operaţiunilor comerciale ca cele ale producţiei, într-o măsură, ale cooperării
industriale . Lohnul mai este denumit şi '' producţia la comandă ''.
Într-o anumită măsura, lohnul constituie o sursă de promovare a reexportului , deoarece
importatorul , de regulă , vinde produsele respective în principal pe pieţe străine .
Operaţiunea de prelucrare în lohn se diferenţiază de operaţiunile clasice de import -
export prin faptul că obiectul operaţiunii îl constituie prelucrarea materiilor, a materialelor , a
produselor finite, apartinând de regulă uneia dintre părţi ( importatorul ), de către cealaltă parte
( exportatorul ).
BARBU I LUMINITA
23
BIBLIOGRAFIE
TOMA, M. Initiere în evaluarea întreprinderii
Ghid privind aplicare OMFP 3055/2009;
OMFP 2861/2009;
IAS-IFRS;
CODUL FISCAL;
NORME DE APLICARE A CODULUI FISCAL;
CODUL DE PROCEDURA FISCAL;
LEGEA 85/2006;
SP21-ed.CECCAR;
SP22-ed.CECCAR;
OMFP 3512/2008;
RISTEA, M. Contabilitate aprofundată.