Bazinul ComanestiGazdac Alexandra Inginerie geologica An IV

Pozitie geograficaBazinul Comanesti corespunde unei arii depresionare denumita din punct de vedere geografic Depresiunea Darmanesti, mai extinsa de altfel decat bazinul neogen in cauza.

Depresiunea se afla pe cursul mijlociu al Trotusului si are urmatoarele limite: N Muntii Tarcau V Muntii Ciucului si Nemirei S Defileul Trotusului de la Ciresoaia E Masivul Berzunt

Caracterizare geologicaStratigrafia zacamantului Bazinul Comanesti este o depresiune post-tectonica, localizata in zona flisului marginal, avand in fundament si pe rama depozite cretacice superioare si paleogene, cele de umplutura fiind de varsta neogena. Pe criterii structurale, bazinul a fost impartit in mai multe cuvete : Lapos, Asau, Tasbuga, Laloaia-Galeon, Salatruc, Vasiesti-Darmanesti si Larga. Rezervele de carbuni sunt catonate in depozitele sarmatiene. In cuprinsul Sarmatianului, care atinge grosimi de 100-600m, s-au separat 3 complexe cu caracteristici litologice diferite, ce au fost denumite formatiunile de Larga, Dofteaua si Supanu.

Harta geologica a Bazinului Comanesti

Formatiunea de Larga se regasteste in partea sud-estica a cuvetei Vasiesti-Darmanesti si este reprezentata prin alternante ritmice de argile, nisipuri argiloase, gresii cu intercalatii subtiri de conglomerate, nefosilifere. Formatiunea de Dofteaua se dezvolta mai ales in partea sudica a bazinului, dispunandu-se fie direct peste fundament, fie in continuitate de depundere peste Larga.Este alcatuita din conglomerate poligene slab rulate, uneori brecii, gresii nisipoase cu intercalatii de pietrisuri, marne su argile. Sunt lipsite de fosile. Formatiunea de Supanu se intalneste in toate cuvetele, cu exceptia cuvetei Larga si este alcatuita din argile, gresii, nisipuri, argile carbunoase si carbuni.Izolat mai apar calcare grezoase, calcare grezoase lumaselice, cinerite. Asociatia faunistica determinata din formatiunea de Supanu este alcatuita din urmatoarele genuri si specii caracteristice :

Congeria moldavica, C. coceni, C. politioanei, Unio maldavicum, Melanopsis sp., Acmaea soceni,Calliostoma guttenbergi, Valvata ex., Melanopsis cf. M. bouei multicostata, Modiolus sp.

Congeria sp.

Melanopsis sp.

Unio sp.

Acmaea sp.

Calliostoma sp.

Modiolus sp.

Valvata sp.

Tectonica zacamantului

Cele sapte cuvete enumerate anterior prezinta caracter de sinclinal, secundar apar unele cute anticlinale si sinclinale cu dezvoltare locala. Se mai remarca existenta unui sistem de falii longitudinale si transversale care complica structura bazinului. Cuveta Lapos reprezinta un sinclinal, in nordul caruia se intalneste o cuta anticlinala si una sinclinala, cu dezvoltare locala.Este afectata de o serie de falii transversale, identificate prin lucrari de suprafata si miniere, cu sarituri de 50 - 60m. Cuveta Asau are aceleasi caracteristici, remarcandu-se prezenta mai multor structuri anticlinale si sinclinale secundare, mai pronuntate in partea de nord si sud.Si aceasta este afectata de falii longitudinale si transversale. Cuveta Salatruc este asemanatoare ca structura, cu deosebirea ca la sud valea Uzului este divizata de o creasta de Paleogen : in partea vestica se intalneste un sinclinal si un anticlinal, iar in partea de est structura are un caracter de monoclin.

Cuveta este afectata de o falie transversala care a determinat coborarea compartimentului nordic.

Cuveta Laoaia-Galeon reprezinta un sinclinal asimetric, datorita faliei longitudinale din vest.Dintre elementele rupturale transversale se remarca prezenta faliei vaii Trotusului, care coboara compartimentul nordic. Cuveta Tasbuga se caracterizeaza prin prezenta unei falii marginale, longitudinale, vestice, afectata de o alta falie transversala. Cuveta Vasiesti-Darmanesti are caracter de sinclinoriu, cu flancurile afectate de un sistem de fracturi longitudinale si transversale. Cuveta Larga este cea mai estica din bazinul Comanesti si reprezinta un golf al precentei.

Sectiune geologica prin cuvetele Lapos, Asau, Vasilesti- Darmanesti si Laga

Stratele de carbuniSunt prezente in toate cuvetele, insa cuveta Larga si Poalele Tasbucei intereseaza putin din punct de vedere al exploatarii. Cele mai multe strate cu grosimi exploatabile sunt in cuveta Asau, dintre care sapte sunt mai importante :

Stratul 1 (Maria) este situat la 10-30 m de fundament si atinge grosimi intre 0,70 si 2 m, cu un carbune sistuos si piritos.

Stratul 2 (Kalk) apare la 25-50m deasupra stratului 1 si are o grosime medie de 0,30m, cu un carbune compact lucios curat si inclus in gresii calcaroase fosilifere.Stratul 3 (Irina), la 40-50m deasupra stratului 2 si atinge grosimea maxima de 0,65m in centrul cuvetei, cu un carbune curat al carui culcus este constituit din calcar lumaselic cu Congeria, ca un reper usor de identificat.

Stratul 4 (Coroban) este situat la 8-15m de stratul 3 si are grosimi de 0,55-0,75m, cu un carbune curat si compact, cu intercalatii de steril . Stratul 5 (Wagner) se gaseste la 2-8 m deasupra stratului 4.Are grosimi de 0,55-1,5 m. Carbune lucios, bituminos de cea mai buna calitate , fiind considerat stratul principal. Stratul 6 (Chivoaia) la 50-60m peste stratul Wagner, cu o grosime de 0,35m.Carbunele este sfaramicios, impregnant cu apa, cu o dezvoltare locala numai pe anumite sectoare a cuvetei Asau. In restul cuvetelor nu este reprezentat.

Stratul 7 (Agachi) 27-32m fata de stratul 6, atinge o grosime redusa de 0,10-0,37m, cu frecvente subtieri pe parcurs care determina posibilitati reduse de exploatare.

Caracteristicile carbunilor

Carbunii din Bazinul Comanesti sunt carbuni bruni superiori, cu aspect compact, uneori sistuos, de culoare neagra pana la brun-inchisa si lasa o urma brun-inchisa pe placa de portelan. Uneori este observata o stratificatie clara data de prezenta benzilor cu luciu diferit : smolos, semilucios sau mat. Pe fisuri sau pe planele de stratificatie se intalnesc pelicule de hidroxizi de Fe, cruste de sulfati si carbonati.Uneori sunt vizibile microritmuri de substanta argiloasa cu impresiuni de frunze, tulpinite si ramuri subtiri, portiuni de lemn mineralizat. Studiul microscopic a pus in evidenta prezenta maceralelor din grupa vitrinitului, exinitului si inertinitului.

Masa de baza este vitrinitica, provenita din solutii bogate in acizi humici, lipsita de structura datorita gradului mare de incarbonizare in care se recunosc uneori rare resturi vegetale.Vitrinitul este reprezentat prin telinit la care structura celulara se mai pastreaza si mai rar colinit. Exinitul consta din cutinit, iar din amestecul acestuia cu masa de baza vitrinitica rezulta claritul. Cutinitul si clarirul indica participarea foioaselor la formarea carbunilor, iar rezinitul un alt component din grupa exinitului, reflecta participarea redusa a coniferelor. Grupa inertinitului este reprezentata sporadic prin slerotinit si fuzinit, fapt ce demonstreaza ca turbariile au fost permanent submerse. Componentii minerali ai carbunilor sunt reprezentati prin pirita singenetica si epigenetica.

Carbunii din bazinul Comanesti au luat nastere din plante superioare, iar masa de baza in cantitate mare si de natura humoasa pledeaza si pentru participarea unei vegetatii ierboase.Sclerotinitul consta din scleroti mono- si pluricelulari, fragmente de hife si taluri care pledeaza pentru participarea activa a ciupercilor la transformarea materialului vegetal din turbarii. Materialul generator de carbune s-a acumulat in loc, ceea ce ne arata ca este un zacamant autohton, fapt care se evidentiaza prin trunchiuri de conifere, retezate sau culcate gasite in stratele de carbuni si prin prezenta substratului fosil cu radacini carbonificate din patul stratelor.

Caracteristicile chimico-tehnice, raportate la carbunele brut corespund la :Umiditate : 14 - 21 % Cenusa : 11,6 - 28,3 % Substante volatile : 33% Sulf : 1,4 3,8 % Putere calorifica : 2870 4750 %

Aceste caracteristici sunt influentate si de gradul de preparare, cu posibilitati pentru obtinerea unor sorturi calitativ superioare. Puterea calorica in general mare a acestor carbuni, determina utilizarea lor pentru ardere in cuptoare, ca un carbune energetic de calitate superioara.

Ipoteze privind conditiile carbongeneratoare

Frecventa mare a resturilor de Taxodiaceae, reprezinta un indiciu sigur ca in Bazinul Comanesti un rol important in formarea carbunilor l-au avut mlastinile de padure cu Taxodiaceae; Prezenta speciilor de Alnus, Acer si Betula poate sa dovedeasca apartenenta la o mlastina de padure cu foioase; predominanta in carbunii din Bazinul Comanesti a maceralului cutinit fata de rezinit, pare sa sprijine acest fapt. Dupa frecventa resturilor, mlastina cu Phragmites si Typha pare sa fi avut un rol destul de important in carbogeneza. Nu exista dovezi directe privind existenta mlastinii cu Sequoia sau a celei cu Myricaceae si Cyrillaceae, dar dupa taxonii de Osmunda Parschlungiana si Liquidambar europaea, este de presupus ca, cel putin mlastina cu Myricaceae si Cyrillaceae a fost prezenta.

Alaturi de resturile vegetale de mlastina, mai apar si impresiunile de Fagus, Platanus, Castanea, Ulmus si Querqus, care provin din padurile mezofile din aria limitrofa bazinului, dar neavand rol in carbogeneza. Biomasa vegetala a fost autohtona, provenind din asociatiile de mlastina, dezvoltarea ei fiind conditionata de adancimea bazinului.Subsidenta a fost principalul factor de control care a permis acumularea biomasei, atat timp cat rata subsidentei nu a depasit-o pe cea a acumularii; diminuarea ratei subsidentei in raport cu cea a acumularii, provoca expunerea subaeriana, si, implicit, distrugerea materialului vegetal, iar la inversarea raportului mlastina era inundata si acoperita cu sedimente terigene, ceea ce declansa procesele de carbogeneza. Un factor important de control al carbogenezei a fost salinitatea apei, deoarece, dupa cum se stie apele salmastre sunt prohibitive pentru dezvoltarea asociatiilor vegetale. Prezenta lumaselelor cu Congeria, ca si caracterul mai marnos al depozitelor din acoperisul unor strate demonstreaza existenta unor legaturi episodice ale bazinului cu apele salmastre extracarpatice.

Imaginea in prezent a unei mlastini ce prezinta caracteristicile ilustrate de cercetatori privind generarea carbunilor in Bazinul Comanesti

Date economice

Exista informatii ca exploatarea carbunilor a inceput inca din 1845, initial fiind exploatati din deschiderile naturale.

Primele lucrari miniere se cunosc din anul 1880. In 1901 erau deja deschise trei galerii : Galeon, Aslau si Laloaia iar in 1912 la mina Galeon s-a pus in evidenta cel mai consistent strat de carbune: I Maria de 0.70 2.20 m grosime.La nivelul anului 1980 erau intrate in circuitul economic toate cuvetele productive. Carbunele exploatat in Bazinul Comanesti a satisfacut, spre finele secolului trecut 80% din nevoile termocentralelor locale; Caile Ferate Romane, pana la modernizare consumau circa 8% din productie; diferenta de 12% era destinata unor intreprinderi cum au fost: CPLGalautas, Fabrica de zahar Roman, Ape minerale Borsec, Centrala Aghires, Termocentrala Ovidiu, Combinatul de cauciuc Onesti.

RAL complex minier care asocia exploatarile Rafira, Asau si Lumina

Bibliografie

Ioan Bucur, Baciu Calin Geologia zacamintelor de carbuni : indrumator de lucrari practice pentru uzul studentilor Petrescu Iustinian, Bitoianu Cornelia Geologia zacamintelor de carbuni , Vol II Raileanu Grigore, Grigoras Nicolae Geologia zacamintelor de carbuni cu privire speciala asupra teritoriului R.P.R Gogu Parvu Carierele din R.P.R Dusa Aurel Geologia zacamintelor de combustibili minerali si sare, Vol 2 : carbunii si sarea Constantin Grasu - Geologia bazinului Comanesti