bazele cosmetologiei decorative

CUPRINS

Nr/do. Componentele programei Coala

1 PREAMBULUL CU DESCRIEREA UNITĂȚII DE CURS 4

1.1 Prezentarea unității de curs 4

1.2 Motivația, utilitatea unității de curs pentru formarea profesională 5

1.3 Competențe transversale, inclusive competențe transversale dezvoltate în cadrul unității de curs 6

1.4 Competențe profesionale, inclusive competențe profesionele dezvoltate în cadrul unității de curs 8

1.5 Competențe specifice unității de curs 10

1.6 Informații de identificare a unității de curs 11

1.7 Exigențe prealabile 12

2 CONȚINUTUL UNITĂȚII DE CURS 13

2.1 Conținuturile de bază a unității de curs 13

2.2 Conținutul lucrărilor practice / de laborator 18

2.3 Competențele elevului în urma studierii materialului respectiv 22

2.4 Strategii de predare – învățare – evaluare / Descrierea procesului de învățare 24

2.5 Monitorizarea lucrului individual 29

2.6 Chestionar orientativ pentru evaluarea cunoștințelor acumulate pe parcursul semestrului I 31

2.7 Obligațiile profesorului și a elevului 33

2.8 Resurse informaționale ale cursului 34

Unitatea de curs: ,,Bazele cosmetologiei decorative” 2903 ,, Frizerie și cosmetică” 3

1. PREAMBULUL CU DESCRIEREA UNITĂŢII DE CURS.

1.1. Prezentarea unităţii de curs.

Disciplina ,,Bazele cosmetologiei decorative” este o disciplină fundamentală de specialitate, ce îmbină armonios cunoştinţele de la

„Anatomia și fiziologia omului” și „Dermatologie” cu cunoştinţele fundamentale ale cosmetologiei. Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale

disciplinei „Bazele cosmetologiei decorative”, permite elevilor de la specialitatea 2903 ,,Frizerie și cosmetică” de a petrece practica de instruire

în atelierul colegiului şi de a alege ustensilele și mijloacele cosmetice necesare, în corespundere cu tipul lucrărilor efectuate.

Aceste cunoştinţe vor permite elevilor să se simtă sigur la locul de lucru.

Studierea disciplinei la anul I de studii, permite elevilor racordarea rapidă la specialitatea aleasă şi dezvoltă capacitatea lor de a

sintetiza cunoştinţele de specialitate, înzestrîndu-i cu un aspect teoretico-practic şi un set de competenţe, valori şi atitudini care sunt menite

să a asigure o integrare profesională optimă.

Finalitatea disciplinei constă în formarea caracteristicilor, aptitudinilor specifice disciplinei, valorificarea creativității ale elevului.

Elaborarea acestei programe are drept scop de crearea condiţiilor favorabile fiecărui elev de a asimila materialul într-un ritm individual,

de a transfera cunoştinţele acumulate dintr-o zonă de studiere în alta.

Subiectele programei se dezvoltă după criterii logice, operaționalizând obiectivele şi conţinutul informativ, sarcinile şi situaţiile de

învăţare / însuşire ce vor oferi puncte de sprijin elevilor în realizarea învăţării independente şi activităţi productive.

Programa la disciplina „Bazele cosmetologiei decorative” s-a elaborat conform următoarelor principii:

- Actualitatea informaţiilor predate;

- Adoptarea informaţiilor la vârstă şi cunoştinţele elevilor;

- Diferenţierea şi individualizarea predării-învăţării;

- Asigurarea continuităţii;

- Actualitatea informaţiilor predate la nivelul corespunzător vârstei elevilor;

- Corelaţia transdisciplinară şi interdisciplinară;

- Comutarea de la asimilarea de informaţie la structurare de capacităţi şi atitudini;


- Delimitarea nivelului obligatoriu de acumulare a cunoştinţelor a tuturor elevilor, profilarea posibilităţilor de avansare în învăţare şi de

obţinere a noilor performanţe;

- Stimularea curiozităţii pentru investigarea unor fenomene sau procese;

- Respectarea standardelor în vigoare referitoare la asigurarea calităţii produselor şi serviciilor;

- Formarea şi dezvoltarea imaginaţiei;

- Dezvoltarea simţului estetic;

- Dezvoltarea gândirii autonome, critice şi creative în domeniul esteticii și îngrijirii corpului omenesc.

1.2. Motivaţia, utilitatea unităţii de curs pentru formarea profesională.

Motivaţia este un element indispensabil pentru orice activitate. Motivaţia desemnează ansamblul factorilor care declanşează activitatea

omului, o orientează selectiv către anumite scopuri şi o susţine energetic.

Motivaţia de a învăţa este factorul primordial al succesului şcolar la elevi.

Componentele motivaţiei de a învăţa la disciplina ,,Bazele cosmetologiei decorative” sunt cunoscute sub denumirea generică de factori

motivaţionali, de motive sau trebuinţe.

Învăţarea şcolară este o activitate planificată, un plan de acţiune prin care se reconstruieşte şi se dezvoltă sistematic cunoştinţe, idei şi

moduri prin care putem fundamenta, examina şi valida adevăruri. Motivaţia face ca învăţătura să se producă şi să se autosusţină, ea este

generatoare de energie şi stimulatoare pentru noi experienţe de internalizare a valorilor.

Motivaţia de a studia această disciplină are, nu numai, un caracter energizator ori activator asupra comportamentului elevului, ci

totodată şi unul de direcţionare al comportamentelor spre învăţare. Nu dispunem de o motivaţie universală şi generală, ci de una orientată mai

mult sau mai puţin spre rezolvarea unor probleme specifice, de aceea, ceea ce îi motivează pe elevi nu corespunde, în toate situaţiile, cu

ceea ce crede profesorul despre sistemul lor motivaţional. Un procent foarte mare de elevi este motivat de a studia disciplina dată pentru

dezvoltarea perspectivei de a se manifesta ca un specialist calificat.

Elevii care studiază această disciplină sunt motivaţi de profesor, prin faptul că materiile studiate vor fi utile pentru dezvoltarea

profesională a elevului şi accentuează importanţa rolului pe care îl are disciplina dată, în formarea unui specialist de forţă.


Ipotezele care stau la baza creşterii motivaţiei sunt:

- Curiozitatea;

- Autoeficienţa;

- Atitudinea din familie privind învăţarea;

- Necesitatea;

- Abordarea practic – aplicativă a orelor;

- Implicarea în activităţi extraşcolare;

- Stilul didactic;

- Gradul de informare a părinţilor asupra fenomenului educaţional şi asupra specialităţii.

Motivaţia la ore ar fi mult influenţată dacă disciplina va fi predată într-un mod interesant, atractiv şi care ar avea un suport – practic.

Cunoaşterea particularităţilor din domeniul disciplinei ,,Bazele cosmetologiei decorative” contribuie la elaborarea mecanismelor

adaptive, la sporirea capacităţii de supraviețuire în condiţiile economice efective a economiei naţionale.

Accentul pus pe esenţializarea, calitatea informaţiilor în actul de predare şi nu pe cantitatea conţinuturilor de predat, determină

dinamizarea pozitivă a motivaţiei.

Disciplina contribuie la formarea capacităţilor şi atitudinilor în privinţa studierii tipurilor de piele, mijloacelor cosmetice, alegerea corectă

a tipului de tratament.

1.3. Competenţe transversale, inclusiv competenţe transversale dezvoltate în cadrul unității de curs.

Competenţele sunt ansambluri structurate de cunoştinţe şi deprinderi dobândite prin învăţare; acestea permit identificarea şi

rezolvarea în contexte diverse a unor probleme caracteristice unui anumit domeniu.

Principalele competenţe cheie care sunt proiectate, realizate şi evaluate la formarea continuă sunt:

Competenţe cheie (transversale):

1. Competenţe de a învăţa să înveţi;

2. Competenţe de comunicare în limba maternă;


3. Competenţe de comunicare într-o limbă străină;

4. Competenţe acţional - strategice;

5. Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare;

6. Competenţe interpersonale, civice, morale;

7. Competenţe de bază în matematică, ştiinţe, tehnologie;

8. Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaţionale;

9. Competenţe culturale, interculturale;

10. Competenţe antreprenoriale.

Aceste competenţe sunt interdependente, iar accentul se pune pe gândirea critică, creativitate, iniţiativă, rezolvarea problemelor,

luarea deciziilor şi gestionarea constructivă a sentimentelor și atitudinilor.

Competenţele transversale utilizate în cadrul disciplinei ,,Bazele cosmetologiei decorative” sunt:

Competenţe transversale (cheie) Elevii vor fi capabili:

1 2Competențe de a învăţa să înveţi. Să planifice şi să organizeze procesul de învăţare atât individual, cât şi în grup.Competenţe de comunicare în limba maternă / limba de stat.

Să realizeze unele contacte comunicative - constructive în limba maternă / limba de stat atât pe cale orală cât şi în scris.

Să utilizeze adecvat în limba maternă / limba de stat terminologia specifică disciplinei.Competenţe de comunicare într-o limbă străină

Să determine cuvintele cheie ale unui text, în special termenii de specialitate. A relata în limba maternă unele mesaje sau texte, fragmente extrase din manuale, reviste sau

lucrări, sau din alte articole ştiinţifice ce ţin de domeniul specialităţii.

Competenţe acţional – strategice. Să identifice anumite probleme acţional strategice şi să poată propune soluţii de rezolvare. Să elaboreze strategii de activitate în grup. Să-şi planifice o activitate şi totodată să-şi prognozeze rezultatele aşteptate.

Competenţe de autocunoaştere şi autorealizare

De a se acomoda la condiţiile noi de comunicare. De dezvoltare a gândirii critice asupra activităţii sale în scopul autodezvoltării continue. De a realiza creativ potenţialul intelectual.


1 2Competențe de bază în matematică, ştiinţe şi tehnologie

De a organiza activitatea personală în condiţiile continue – schimbătoare ale tehnologiilor de producere.

De a dobândi şi stăpâni cunoştinţele fundamentale din domeniul Matematică, Mecanică, Fizică, Chimie,Tehnologii de producere în raport cu nevoile sale.

Competenţe digitale, în domeniul tehnologiilor informaţionale şi comunicaționale.

Să utilizeze în situaţii reale instrumente cu acţiune digitală (telefonul, calculatorul electronic, etc.); Să poată crea documente şi să utilizeze serviciile electronice de bază, pentru realizarea lucrărilor

de laborator, pentru comunicare şi dobândirea unor informaţii de pe reţeaua Internet.Competenţe interpersonale, civice, morale

Să poată lucra în echipă, să prevină şi să rezolve unele situaţii de conflict. Să se comporte în situaţii cotidiene în baza normelor şi valorilor moral – spirituale. Să accepte şi să respecte valorile fundamentale ale democraţiei şi a drepturilor omului.

Competenţe culturale, interculturale De a se orienta în valorile culturii naţionale şi a culturilor altor etnii în scopul aplicării lor creative şi autorealizării personale.

Competenţe de toleranţă în respectarea valorilor interculturale.Competenţe antreprenoriale Să utilizeze unele reguli de elaborare a unor proiecte de cercetare şi dezvoltare simple în

domeniul antreprenorial. Să dezvolte capacitatea de a transforma ideile în acţiune. Stăpînirea cunoştinţelor şi abilităţilor de antreprenoriat în condiţiile economiei de piaţă. De a se orienta în domeniile profesionale din ramura profesională.

1.4. Competenţe profesionale, inclusiv competenţe profesionale dezvoltate în cadrul disciplinei.

Competenţele profesionale reprezintă capacitatea de a aplica, a transfera şi a combina cunoştinţe şi deprinderi în situaţii şi medii de

muncă diverse, pentru a realiza sarcinile cerute la locul de activitate, la nivelul calitativ specificat în standardul ocupaţional.

A fi competent înseamnă:

A aplica cunoştinţele de specialitate.

A folosi deprinderi specifice.

A anliza şi a lua decizii.


A fi creativ, a comunica eficient.

A lucra cu alţii ca membru al unei echipe.

A se adapta la mediul de muncă specific.

A face faţă situaţiilor neprevăzute.

Competenţele profesionale dezvoltate în cadrul disciplinei sunt:

Competenţe profesionale Elevii vor fi capabili:

Cunoaşterea adecvată şi aprofundată a conceptelor fundamentale specifice cosmetologiei decorative.

Să cunoască aprofundat noţiunile fundamentale corespunzătoare disciplinei. Să studieze şi să cunoască cerințele căror trebuie să corespundă cabinetele cosmetologice. Să determine tipurile de utilaje necesare pentru amenajarea unui cabinet cosmetologic.

Utilizarea cunoştinţelor de specialitate pentru explicarea şi interpretarea unor situaţii noi, în contexte mai largi asociate domeniului.

Să utilizeze noţiunile din domeniul disciplinelor înrudite: dermatologia, anatomia și fiziologia omului, etc.

Să determine şi să însuşească principiile de clasificare a tipurilor pielii în urma efectuării examenului cosmetic corespunzător.

Să identifice tipul tratamentului necesar în dependență de problemele pielii.Rezolvarea problemelor teoretice şi practice

Să dezvolte capacitatea de a aprecia şi efectua activităţi practice în alegerea produselor cosmetice necesare corespunzător tipului de tratament.

Să înţeleagă legătura între diagnostica pielii și determinarea tipului de tratament. Să colecteze şi să interpreteze date relevante în domeniu pentru rezolvarea problemelor. Să construiască şi să susţină argumentele utilizate în rezolvarea unor probleme.

Elaborarea de proiecte profesionale sau cercetare, utilizând inovativ un spectru variat de metode cantitative şi calitative.

Elaborarea unor lucrări sau proiecte prin cooperarea cu profesorii și specialiştii din domeniu. Să cerceteze, să conceapă, să proiecteze, să implementeze şi să adapteze proiecte care conduc

la noi cunoştinţe şi soluții procedurale.


Executarea unor sarcini profesionale complexe în condiţii de autonomie şi de independenţă profesională.

Să acţioneze conform eticii profesionale şi să pledeze pentru o integritate etică şi onestă. Să demonstreze stăpânirea metodelor şi instrumentelor într-un domeniu complex şi specializat şi

să demonstreze capacităţi de inovare în utilizarea unor metode. Să dezvolte capacitatea de negociere şi adaptare a acesteia la diverse contexte specifice

activităţii profesionale. Să demonstreze creativitate şi să manifese iniţiativă în procesele de management care includ

formarea colaboratorilor pentru a dezvolta performanţele echipei în care activează.

1.5. Competenţe specifice unității de curs.

Competenţele specifice sânt definite la nivelul disciplinei de studiu, având un grad mai avansat de generalitate şi de complexitate.

Cunoaşterea conceptelor fundamentale ale subiectelor disciplinei ,,Bazele cosmetologiei decorative”;

Determinarea și studierea aspectelor inestetice ale pielii;

Determinarea și studierea cauzelor apariției și metodelor de tratament ale aspectelor inestetice ale pielii;

Studierea metodelor de efectuare a diagnosticului cosmetic al pielii;

Descrierea proceselor de efectuare a examenui cosmetic;

Formarea deprinderilor de mănuire a aparatelor și ustensilelor la efectuarea procedurilor cosmetologice;

Cunoașterea clasificării tipurilor de ten și studierea caracteristicilor lor;

Studierea și cunoașterea proceselor ce stau la baza tratamentului cosmetic;

Identificarea şi utilizarea terminologiilor corecte, corespunzătoare situaţiilor tratament;

Însuşirea terminologiei actuale în formarea şi rezolvarea problemelor diverse de natură tehnologică şi practică;

Însuşirea unui sistem structurat de informaţii şi cunoştinţe în domeniul alegerii produselor cosmetologice în dependență de

componența acestora și efectul lor;

Formarea obişnuinţei de aplicare a conceptelor şi metodelor din domeniile înrudite în abordarea unor structuri cotidiene pentru

rezolvarea problemelor practice;

Cunoaşterea şi folosirea celor mai avansate metode de tratament;

Generalizarea informaţiei suplimentare în vederea întocmirii noilor scheme generale de tratament;


Dezvoltarea responsabilităţii şi a unor acţiuni conştiente, modul lor de utilizare în lucru şi în viaţă.

1.6. Informaţii de identificare a unităţii de curs:

1 Unitatea de curs Bazele cosmetologiei decorative

2 Catedra Design și frizerie

3 Profilul 2900 Servicii

4 Specialitatea 2903 Frizerie și cosmetică

5 Termenul de studii 4 ani

6 Calificarea Tehnician cosmetică și frizerie

Administrarea unităţii de curs:

Codul unităţii de

curs

Credite ECRS

Total ore

Repartizarea orelor

Forma de

evaluare

Limba de

predareSemestrulContact

direct

Inclusiv

Studiul individualPredare -

învăţare

Lucrări practice/

de laborator

1 2 3 4 5 6 7 8 9 10


F.01 O.002 4 120 30 30 90 examenromână/

rusăI

Categoria formativă a unităţii de curs: unitate de curs fundamentală

Gradul de obligativitate a cursului: obligatorii

1.7. Exigenţele prealabile:

Competenţe prealabile necesare elevului pentru studierea unităţii de curs respective:

Gândire, critică, logică, constructivă

Capacitatea de acomodare la specificul împrejurărilor de producţie

Interes tehnic

Priceperi şi deprinderi intelectual –tehnice

Capacitatea de a aplica cunoştinţele în practică

Abilitatea de a coopera

Cunoştinţe de a planifica managementul timpului

Dorinţa de a se perfecţiona şi de a-şi atinge scopurile

Cursurile pe care elevul trebuia să le fi susţinut înaintea începerii unităţii de curs dat.

În vederea dezvoltării competenţelor prealabile necesare elevului înaintea începerii studierii unităţii de curs present, elevul trebuia

să susţină unităţile de curs:

*matematica

*chimia

*biologia

*limba şi literatura română


2. CONŢINUTUL UNITĂŢII DE CURS.

2.1. Conţinuturile de bază a unităţii de curs:

Nr. d/o

Contact direct Studiul individual

TotalPredare –învăţare Nu m

Lucrări practice/de laborator

Nu

mă

rul Denumirea capitolelor şi temelor

Nu m

Repartizarea pe capitole Tema lucrărilor

1 2 3 4 5 6 7 8

1.Capitolul I.Noțiuni introductive ale cosmetologiei decorative.

1.1. - -Noțiunile de bază ale cosmetologiei decorative

2 2

1.2. - - Scurt istoric al cosmeticii 2 2

1.3. - -Cerințe față de amenajarea cabinetului cosmetic și dotarea acestuia cu mobilier.

4 4

2.Capitolul II.Aspecte inestetice ale tenului.

2.1. - -Interrelația stării fiziologice generale și stării patologice ale pielii.

2 2


2.2. - - Celulita. Profilaxia și tratamentul celulitei. 4 4

2.3. - - Efelidele. 2 2

2.4. - - Ridurile. 2 2

2.5. - -Cloasma. Milium. Hipertricoza. Nevii vasculari. 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8

3.Capitolul III.Diagnosticul cosmetic al tenului.

3.1.LP 1. Metodele de examinare al tenului pacientului.

2

Caracteristica metodelor de examinare cosmetică a tenului:A) Examenul cosmetic vizual:

1. superficial;2. profund.

B) Examenul cosmetic prin palpare:1. superficial;2. profund.

C) Examenul cosmetic prin intermediul aparatelor.

10 12

4.Capitolul IV.Clasificarea tipurilor de piele a tenului.

4.1. LP 2. Clasificarea tipurilor de ten.

2 Caracteristica tipurilor de ten:1. În funcție de tulburările

metabolismului lipidic.2. În funcție de tulburările

metabolismului apei.3. În funcție de tulburările

metabolismului glucidic și protidic.

8 10


4. În funcție de vîrstă.

4.2.LP 3. Caracteristica generală a tipurilor de ten.

2 - - 2

1 2 3 4 5 6 7 8

5. Capitolul V.Baza tratamentului cosmetic.

5.1.LP 4. Procese care stau la baza tratamentului cosmetic.

2

Procesul de curățare a tenului:1. Demachierea și vaporizarea caldă.2. Extragerea comedoanelor.3. Gomajul vegetal.4. Dezincrustarea electrică.

8 10

5.2.LP 5. Mijloacele de realizare a procesului de hrănire a pielii.

2Barierele ce se opun absorbției cutanate.

2 4

5.3. - - Mecanismul absorbției cutanate. 2 2

5.4. - - Procesul de rehidratare a tenului. 2 2

5.5. - - Procesul de tonifiere a tenului. 2 2

5.6. - -Relaxarea și oxigenarea în cabinetul de cosmetologie decorativă.

2 2

6.

Capitolul VI.Droguri și substanțe biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice

6.1. - -Clasificarea drogurilor după origine:1. Minerală.2. Vegetală.

6 6


3. Animalieră.6.2. - - Aminoacizii. 2 26.3. - - Biocatalizatorii. 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8

6.4.

LP 6. Generalizarea varietății drogurilor și substanțelor biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.

2Enzimele. Oligoelementele. Vetaminele. Fosfatidele. Substanțe active complexe.

2 4

6.5. LP 7. Excipienții. 2 Tipuri de ceruri. 2 4

6.6. - - Varietatea uleiurilor vegetale. 2 2

6.7. - - Tipuri de dispersii. 4 4

6.8. - - Coloranții. 2 4

7.Capitolul VII.Cremele cosmetice.

7.1.LP 8. Tipuri de baze folosite la prepararea cremelor.

2 Clasificarea cremelor cosmetice. 2 4

7.2. - - Varietatea loțiunilor de față. 2 2

8.Capitolul VIII.Măștile cosmetice.

8.1.LP 9. Cerințele față de măștile cosmetice și efectele lor.

2Clasificarea măștilor:1. După scopul urmărit.2. După modul de preparare și

6 8


aplicare.

8.2. - - Împachetările faciale. 2 2

1 2 3 4 5 6 7 8

9.Capitolul IX.Scheme generale de tratament.

9.1.LP 10. Schema generală de tratament a tenului normal.

2 - - 2

9.2.

LP 11. Schema generală de tratament a tenului uscat – alipic; - deshidratat.

2 - - 2

9.3.LP 12. Schema generală de tratament a tenului gras – uleios; - asfixic.

2 - - 2

9.4.

LP 13. Schema generală de tratament a tenului gras – acneic;- deshidratat.

2 - - 2

9.5.

LP 14. Schema generală de tratament a tenului pletoric; a tenului casectic și a tenului congestiv.

2 - - 2

9.6.LP 15. Schema generală de tratament a tenului senil – uscat; - gras.

2 - - 2


TOTAL - 30 90 120

2.2. Conţinutul lucrărilor practice/ de laborator:

Nr.d/o Tema lucrării

Inclusiv Numărul

de oreScopul lucrării Mersul lucrării

1 2 3 4 5

LP 1Metodele de examinare al tenului pacientului.

Studierea varietății metodelor de examinare cosmetică a pacientului și scopul realizării acestor examinări.

1. Studierea metodelor de diagnosticare cosmetică a pielii.2. Caracteristica metodei de examinare vizuală.3. Caracteristica metodei de examinare prin palpare.4. Caracteristica metodei de examinare cu lupa.5. Caracteristica metodei de examinare cu lampa Wood.6. Caracteristica metodei de examinare a pH-lui.7. Studierea scopului de realizare a examenului cosmetic.

2

LP 2Clasificarea tipurilor de ten.

Studierea clasificării tipurilor de ten în funcție de categoriile de risc.

1. Familiarizarea cu tipurile de ten ce fac parte din următoarele categorii:a) Tulburările metabolismului lipidic;b) Tulburările metabolismului apei;c) Tulburările metabolismului glucidic și protidic;d) În funcție de vîrstă.e) Tulburări de ordin vascular.

2

LP 3Caracteristica generală a tipurilor de ten.

Studierea caracteristicilor de bază a fiecărui tip de ten.

1. Întocmirea tabelului.2. Completarea tabelului cu datele corespunzătoare

caracteristicii și tipului de piele.2

LP 4 Procese care stau la baza tratamentului cosmetic.

Studierea proceselor care stau la baza tratamentului cosmetic și scopul

1. Studierea proceselor de bază a tratamentului cosmetic:a) Curățarea pielii;b) Hrănirea pielii;

2


efectuării lor.c) Hidratarea pielii;d) Tonofierea pielii.

2. Scopul efectuării acestor procese.

1 2 3 4 5

LP 5

Mijloacele de realizare a procesului de hrănire a pielii.

Studierea mijloacelor prin intermediul cărora are loc procesul de hrănire a pielii.

1. Caracteristica procesului de activare a circulației sangvine și limfatice.2. Caracteristica procesului de absorbție cutanată.3. Caracteristica procesului de transportare a substanțelor prin membrana celulară.4. Studierea mijloacelor mecanice, fizice și chimice de hrănire a pielii.

2

LP 6

Generalizarea varietății drogurilor și substanțelor biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.

Familiarizarea cu tipurile și caracteristicile de bază a drogurilor și a substanțelor biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.

1. Întocmirea tabelului.2. Completarea tabelului cu datele corespunzătoare caracteristicii și tipului de droguri și a substanțelor biologic active.

2

LP 7 Excipienții.Studierea tipurilor de excipienți folosite în cosmetică.

1. Studierea condițiilor căror trebuie să corespundă excipienții.2. Clasificarea excipienților după origine și după componența chimică.

2

LP 8Tipuri de baze folosite la prepararea cremelor.

Familiarizarea cu tipuri de baze folosite la prepararea cremelor cosmetice.

1. Studierea tipurilor de baze folosite în producerea cremurilor cosmetice.2. Caracteristica bazelor grase anhidre.3. Caracteristica bazelor emulsii de tip A/U.4. Caracteristica bazelor de creme de tip U/A.5. Caracteristica bazelor solubile în apă.

2


LP 9Cerințele față de măștile cosmetice și efectele lor.

Studierea măștilor cosmetice ca o metodă eficace de tratament.

1. Studierea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o mască cosmetică.2. Efectele măștilor cosmetice.3. Metodele de activare a măștilor cosmetice.

2

1 2 3 4 5

LP 10Schema generală de tratament a tenului normal.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului normal.

1. Întreținerea tenului normal.2. Curățirea tenului normal.3. Hidratarea tenului normal.4. Curățirea superficială, hidratarea.

2

LP 11Schema generală de tratament a tenului uscat – alipic; - deshidratat.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului uscat alipic și uscat deshidratat.

A) Ten uscat alipic:1. Curățirea superficială, hrănire, hidratare.2. Curățire.3. Hrănire.4. Hidratare.

B) Ten uscat deshidratat:1. Curățire superficială, hidratare.2. Curățire.3. Hidratare.4. Hrănire și hidratare.

2

LP 12 Schema generală de tratament a tenului gras – uleios; - sfixic.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului gras uleios și gras asfixic.

A) Ten gras uleios:1. Diminuarea secreției sebacee.2. Curățirea superficială.3. Curățirea profundă.4. Hidratarea.

B) Ten gras asfixic:1. Golirea foliculelor; 2


îndepărtarea stratului descuamant; înlăturarea asfixiei cutanate; rehidratarea pielii.2. Curățirea superficială.3. Hidratarea.

1 2 3 4 5

LP 13Schema generală de tratament a tenului gras – acneic; - deshidratat.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului gras acneic și gras deshidratat.

A) Ten gras acneic:1. Asanarea infecției.2. Curățire.3. Curățire superficială.4. Refacerea integrității pielii; redarea strplucirii pielii și a aspectului normal; rehidratarea.B) Ten gras deshidratat:1. Curățirea superficială, Hidratare.2. Curățirea.3. Hidratarea.

2

LP 14

Schema generală de tratament a tenului pletoric; a tenului casectic și a tenului congestiv.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului pletoric, tenului casectic și a tenului congestiv.

A) Ten pletoric:1. Curățire, reglementarea secreției sebacee, asanarea

infecției.B) Ten casectic:1. Curățire superficială, hrănire, hidratare, tonifiere.C) Tenul congestiv (cuperozic):1. Reglementarea circulației superficiale.

2

LP 15Schema generală de tratament a tenului senil – uscat; - gras.

Studierea fișei de acțiuni pentru realizarea tratamentului tenului senil uscat și senil gras.

A) Ten senil uscat:1. Curățirea.2. Revitalizarea și tonifierea.B) Ten senil gras:1. Curățirea.2. Revitalizare și tonifiere.

2


TOTAL 30

2.3. Competenţele elevului în urma studierii materialului respectiv.

Nr.d/r

Conţinutul capitolelor studiate

Competenţe profesionale Competenţe specifice

1 2 3 4

1Noțiuni introductive ale cosmetologiei decorative

Cunoașterea aprofundată a noțiunilor fundamentale corespunzătoare disciplinei.

Cunoașterea conceptelor fundamentale a noțiunilor de bază a disciplinei „Bazele cosmetologiei decorative”.

Studierea istoricului dezvoltării cosmetologiei ca știință. Determinarea cerințelor față de amenajarea și utilarea cabinetelor de

cosmetologie.

2Aspecte inestetice ale tenului

Determinarea și studierea aspectelor inestetice ale pielii.

Determinarea și studierea cauzelor apariției și dezvoltării aspectelor inestetice ale pielii.

Identifacarea tipului de tulburări fiziologice ale organismului ce influiențează asupra stării pielii.

Valorificarea cunoștințelor conceptuale de determinare a cauzelor apariției, profilaxiei și tratamentului celulitei.

Identificarea efelidelor și profilaxia lor. Formarea deprinderilor de însușire a principiilor de clasificare și

tratare a ridurilor. Studierea imperfecțiunulor sistemului pilos rar intîlnite.

3Diagnosticul cosmetic al tenului

Studierea metodelor de examinare a tenului pacientului.

Determinarea scopurilor efectuării examenului cosmetic al tenului pacientului.

Perceperea procesului de efectuare a examenului cosmetic vizual. Perceperea procesului de efectuare a examenului cosmetic prin

palpare. Perceperea procesului de efectuare a examenului cosmetic cu

ajutorul aparatelor.


4Clasificarea tenurilor

Cunoașterea clasificării tipurilor de ten.

Determinarea tipului de ten în funcție de anumite tulburări ale metabolismului organismului.

Studierea caracteristicilor fiecărui tip de ten.

1 2 3 4

5Baza tratamentului cosmetic

Strudierea și cunoașterea proceselor ce stau la baza tratamentului cosmetic.

Determinarea scopului efectuării fiecărui tip de proces al tratamentului cosmetic.

Studierea scopului și tehnicii de efectuare a procesului de curățare a tenului și de extragere a comedoanelor.

Studierea scopului și tehnicii de efectuare a procesului de gomaj. Studierea scopului și tehnicii de efectuare a procesului de

dezincrustare electrică. Determinarea principiilor de realizare a procesului de hrănire a pielii. Cunoașterea mijloacelor de realizare a procesului rehidratării tenului. Determinarea scopului efectuării procesului de tonifiere, relaxare și

oxigenare.

6

Droguri și substanțe biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.

Studierea varietății și scopului de întrebuințare a drogurilor la prepararea produselor cosmetice.

Studierea varietății și scopului de întrebuințare a substanțelor biologic active la prepararea produselor cosmetice.

Identificarea tipurilor de droguri conform originii. Valorificarea cunoștințelor de determinare a tipului și caracteristica

substanțelor biologic active. Studierea clasificării excipienților conform originii și caracteristica

fiecărui tip. Identificarea tipurilor de dispersii; Derminarea tipurilor de coloranți.

7 Cremele cosmetice. Determinarea tipurilor de creme

cosmetice și caracterizarea acestora. Studierea tipurilor de baze folosite la prepararea cremelor cosmetice. Identificarea tipurilor de creme conform anumitor criterii.

8 Măștile cosmetice.

Studierea varietății măștilor cosmetice și efectele lor.

Cunoașterea condițiilor pe care trebuie să le îndeplinească o mască. Studierea efectelor măștilor cosmetice. Studierea clasificării măștilor cosmetice. Identificarea tipurilor și efectelor împachetărilor faciale.

9 Scheme generale de Studierea etapelor de îngrijire a Prelucrarea informațiilor în vederea elaborării schemelor generale


tratament.

diferitor tipuri de ten conform schemelor generale de tratament.

de tratament. Însușirea terminologiei actuale în formarea și rezolvarea

problemelor diverse de caracter tehnologic și practic. Generalizarea informației suplimentare în vederea întocmirii

schemelor generale de tratament.

2.4. Strategii de predare –învăţare – evaluare.

Descrierea procesului de învăţare.

În vederea realizării eficiente a demersului didactic se utilizează metode şi tehnici de învățământ diverse:

Metode de comunicare orală.

Metode interactive: metoda discuţiilor şi dezbaterilor; metoda Filips; metoda problematizării; metoda focus-grup; metoda

mozaicului.

Metoda de explorare a realităţii: metoda studiului de caz.

Metoda de învăţare prin acţiunea practică: metoda proiectelor; metoda de simulare.

Metoda de raţionalizare a învăţării şi predării: instruirea programată; instruirea bazată pe calculator; activitatea individuală cu

ajutorul fişelor.

Metodele utilizate de evaluare formativă sau sumativă a competenţelor formate la elevi. / Metode de

evaluare

Evaluarea – reprezintă actul didactic complex, integrat întregului proces de învățământ, care urmăreşte măsurarea cantităţii

cunoştinţelor dobîndite, ca şi valoarea, nivelul, performanţele şi eficienţa acestora la un moment dat, oferind soluţii de perfecţionare a

actului didactic.

Sistemul de evaluare vizează:

• Evaluarea competenţelor curriculare şi a strategiilor educaţionale utilizate în scopul rezolvării acestora.


• Evaluarea activităţii de predare – învăţare, a strategiilor didactice şi a metodelor de învățământ.

• Evaluarea performanţelor profesionale.

• Diversificarea metodelor şi a tehnicilor de evaluare, prin utilizarea unor procedee alternative.

Strartegia de evaluare denotă modul de integrare a acţiunii de evaluare în structura de funcţionare a activităţii

didactice/educative.

Există mai multe tipuri de evaluări în procesul de învățământ care se clasifică după diverse principii:

Din punct de vedere al momentului când se face evaluarea:

- Evaluare iniţială - are scopul fundamental de a diagnostica nivelul de pregătire a celor care învaţă permițând predicţii, identifică

nivelul achiziţiilor iniţiale ale elevilor în termeni de cunoştinţe, competenţe şi abilităţi, în scopul asigurării premiselor atingerii

obiectivelor propuse pentru etapa următoare.

- Evaluare periodică (intermediară) – este o formă a evaluării curente dar cu conotaţii sumative.

- Evaluare curentă (continuă, de progres sau formativă) – are scopul de a asigura o verificare permanentă de a susţine o

pregătire sistematică şi continuă.

- Evaluare finală (sumativă sau de încheiere) – verifică primordial capacitatea de sinteză şi nu mai permite corecţii pentru cel

evaluat. Stabileşte gradul în care au fost atinse finalităţile generale propuse, comparându-i pe elevi între ei, ori comparând

performanţele manifestate de fiecare cu performanţele aşteptate.

Din punct de vedere al metodelor şi procedeelor de verificare:

- Evaluare orală – realizată pe baza de probe orale

- Evaluare practică – presupune verificarea unor abilităţi practice

- Evaluare scrisă – realizată pe probe scrise

- Evaluare mixtă – presupune utilizarea probelor orale şi scrise, orale şi practice, practice şi scrise

Din perspectiva celui care învaţă evaluarea poate fi:

- Evaluarea performanţelor – permite aprecierea comportamentului celui care învaţă în situaţii de evaluare

- Evaluarea succesului şcolar – vizează totalitatea rezultatelor elevului


Metodele de evaluare se clasifică în două categorii:

Tradiţionale :

- Probe scrise

- Probe orale

- Probe practice

Alternative (moderne):

- Observarea sistematică a elevului

- Referatul

- Fişa de evaluare

- Chestionarul

- Proiectul

- Portofoliul

- Examenele

Metoda de evaluare orală – este una dintre cele mai răspândite şi se poate aplica individual sau pe grupe de elevi. Principalul

avantaj al acestei metode îl constituie posibilitatea dialogului profesor – elev, în care profesorul îşi poate da seama ce ştie elevul şi cum

gândește, cum se exprimă.

Metoda de evaluare scrisă – este utilizată sub diferite forme: extemporal, test, chestionar, referat, lucrare scrisă. Prin această

metodă se asigură uniformitatea subiectelor pentru elevii supuşi evaluării, ca şi posibilitatea de a examina un număr mai mare de elevi

în aceeaşi unitate de timp.

Metoda de evaluare practică – permite cadrelor didactice să constateze la ce nivel şi-au format şi dezvoltat elevii anumite deprinderi

practice.

Observarea – cunoaşterea elevului sub diverse aspecte: activitatea elevilor şi comportamentul lor.

Referatul – este folosit ca bază de discuţie în legătură cu o temă, fiind menit să contribuie la formarea sau dezvoltarea

deprinderilor de muncă independentă ale elevilor.


Evaluarea prin chestionare – reprezintă un procedeu didactic integrabil, în special în cadrul metodei conversaţiei euristice

pentru verificarea cantităţii şi a calităţii cunoştinţelor şi a capacităţii dobândite de elevi conform programelor de instruire.

Evaluarea prin examene – reprezintă o modalitate de apreciere a randamentului şcolar, destinată să măsoare cunoştinţele,

competenţele şi aptitudinile elevilor.

Nota – exprimă aprecierea rezultatelor elevilor şi furnizează informaţii cu privire la progresele înregistrate. Nota poate fi

exprimată prin note sau calificative. Cea mai utilizată este notarea numerică de la 10 la 1. Notele pot servi la cultivarea motivaţiei pentru

învăţare.

Ponderea şi importanţa relativă a diferitor etape şi modalităţi de evaluare ( 40%, 60%....)

Examinarea/ evaluarea şi promovarea

1. Finalităţile de studiu (rezultatele învăţării) şi competenţele pentru fiecare unitate de curs sau activitate din planul de

învățământ se stabilesc prin programele analitice ale cursurilor respective şi se aduc la cunoştinţă elevilor la începutul studierii

acestora.

2. Evaluarea finalităţilor de studiu şi competenţelor obţinute de către elev se realizează prin:

– evaluarea curentă (nota curentă, test, eseu portofoliu, studiul de caz, raport, etc.) pe tot parcursul studiilor în cadrul orelor

teoretice, orelor practice, seminarelor, lucrărilor de laborator.

– evaluarea finală/sumativă (examene, teze semestriale, care se susţin în sesiunile stabilite prin structura anului de studii

în conformitate cu calendarul semestrului).

3. Evaluarea curentă şi finală/sumativă poate fi asistată de calculator.

4. Toate unităţile de curs, prevăzute în planul de învățământ (cu excepţia disciplinelor liceale) se evaluează prin examen cu

note:

oral;

scris;

mixt (oral-scris);

asiatat de calculator.


Examenele orale se susţin în faţa unei comisii constituite din cel puţin două cadre didactice: cadru didactic care a predat

cursul respectiv şi un cadru didactic de la catedra de profil.

În evaluare se vor implica specialişti independenţi de la catedra respectivă.

Evaluarea curentă pe parcursul semestrelor este obligatorie atît în cadrul orelor de contact direct, cât şi în cadrul orelor de

studiul individual.

Numărul total de note acumulate de fiecare elev pe parcursul semestrului în cadrul orelor:

– de contact direct va fi egal cel puţin cu numărul de ore pe săptămână pentru unităţile de curs stabilite în planul de învățământ,

dar nu mai puţin de 3 note;

– de studiul individual va depinde de numărul de ore prevăzut de planurile de învățământ şi va constitui cel puţin:

nr. minim de note nr. de ore studiul individual

3 note 15 – 30 ore

4 note 45 – 60 ore

5 note 75 – 90 ore

Nota semestrială se calculează cu două zecimale după virgulă fără rotunjire după cum urmează:

– la unităţile de curs numai prelegeri sau numai lucrări practice

nota sem = 0,6 media evaluărilor curente + 0,4 nota de la examen

– unităţi de curs cu lucrări practice

nota sem=0 ,6 ∙ mediaevalu ărilor curente teoria+mediaevalu ărilor lucr ări practice2

+0 ,4nota de laexamen

La unităţile de curs ce se creditează:

– numai prelegeri sau numai lucrări practice

media

0,6 din media

examen

0,4 din examen

sem I sau sem II

– unităţile de curs cu lucrări practice / de laborator


media teorie

media lucrări practice

media

0,6 din media

examen

0,4 din examen

sem I sau sem II

2.5. Monitorizarea lucrului individual.Studiul individual.

Nr. d/o

Denumirea capitolelor şi temelorNumărulde ore

Forma de evaluare

1 2 3 41.1. Noțiuni introductive ale cosmetologiei decorative. 2 Referat1.2. Scurt istoric al cosmeticii. 2 Referat1.3. Cerințele față de amenajarea cabinetului cosmetic și dotarea acestuia cu mobilier. 4 Portofoliu2.1. Interrelația stării fiziologice generale și stării patologice ale pielii. 2 Referat2.2. Celulita. Profilaxia și tratamentul celulitei. 4 Portofoliu2.3. Efelidele. 2 Referat2.4. Ridurile. 2 Referat2.5. Cloasma. Milium. Hipertricoza. Nevii vasculari. 2 Referat3.1. Caracteristica metodelor de examinare cosmetică a tenului. 10 Portofoliu

1. Examenul cosmetic vizual superficial. 2 Referat2. Examenul cosmetic vizual profund. 2 Referat3. Examenul cosmetic prin palpare superficial. 2 Referat4. Examenul cosmetic prin palpare profund. 2 Referat5. Examenul cosmetic cu ajutorul aparatelor. 2 Referat

4.1. Caracteristica tipurilor de ten. 8 Portofoliu1. În funcție de tulburările metabolismului lipidic. 2 Referat2. În funcție de tulburările metabolismului apei. 2 Referat3. În funcție de tulburările metabolismului glucidic, protidic. 2 Referat4. În funcție de vîrstă. 2 Test


5.1. Procesul de curățare a tenului. 8 Portofoliu1. Demachierea și vaporizarea caldă. 2 Referat2. Extragerea comedoanelor. 2 Referat3. Gomajul vegetal. 2 Referat

1 2 3 44. Dezincrustarea electrică. 2 Fișă

5.2. Barierele ce se opun absorbției cutanate. 2 Referat5.3. Mecanismul absorbției cutanate. 2 Referat5.4. Procesul de rehidratare a tenului. 2 Referat5.5. Procesul de tonifiere a tenului. 2 Referat

5.6. Relaxarea și oxigenarea în cabinetul de cosmetologie decorativă. 2 Referat6.1. Clasificarea drogurilor după origine. 6 Portofoliu

1. Minerală. 2 Referat2. Vegetală. 2 Referat

3. Animalieră. 2 Referat6.2. Aminoacizii. 2 Referat

6.3. Biocatalizatorii. 2 Referat

6.4. Enzimele. Oligamentele. Vitaminele. Fosfatidele. Substanțe active complexe. 2 Referat

6.5. Tipuri de ceruri. 2 Referat6.6. Varietatea uleiurilor vegetale. 2 Referat

6.7. Tipuri de dispersii. 4 Referat

6.8. Coloranții. 2 Referat

7.1. Clasificarea cremelor cosmetice. 2 Portofoliu

7.2. Varietatea loțiunilor de față. 2 Referat

8.1. Clasificarea măștilor. 6 Portofoliu

1. După scopul urmărit. 3 Referat


2. După modul de preparare și aplicare. 3 Referat

8.2. Împachetările faciale. 2 Referat

TOTAL ORE 90

2.6. Chestionar orientativ pentru evaluarea cunoştinţelor acumulate pe parcursul semestrului I:

Noțiuni introductive ale cosmetologiei decorative.

1. Denumiți și lămuriți noțiuni introductive ale cosmetologiei decorative.2. Descrieți istoria apariției și evoluția cosmeticii decorative.3. Descrieți dotarea sălii de așteptare și a cabinetului cosmetic propriu zis.4. Descrieți dotarea cabinetelor cosmetice în instituții mari.

Aspecte inestetice ale tenului. 5. Caracterizați aspectele inestetice ale tenului în dependență de starea fiziologică generală.6. Caracterizați cauzele apariției celulitei și profilaxia ei.7. Descrieți produsele cosmetice anticelulitice.8. Descrieți metodele de tratare a celulitei.9. Caracterizați efelidele.10.Descrieți cauzele apariției ridurilor.11.Caracterizați tipurile de riduri și metodele de tratament a acestora.12.Caracterizați imperfecțiunile sistemului pilos rar întîlnite.

Diagnosticul cosmetic al tenului. 13.Clasificați metode de realizare a diagnosticului cosmetic.14.Caracterizați în linii generale examinarea vizuală și examenul prin palpare.15.Descrieți procesul de efectuare a examenului cosmetic superficial.16.Descrieți procesul de efectuare a examenului cosmetic vizual profund.17.Descrieți procesul de efectuare a examenului cosmetic prin palpare superficială.18.Descrieți procesul de efectuare a examenului cosmetic prin palpare profundă.19.Descrieți aparatele folosite pentru efectuarea examenului cosmetic.20.Descrieți procesul de efectuare a examenului cosmetic cu ajutorul aparatelor.

Clasificarea tenurilor. 21.Clasificați tipurile de ten.22.Caracterizați fiecare clasă de tip de ten.23.Denumiți și caracterizați tipurile tenului gras.24.Caracterizați tipurile de ten în funcție de tulburări ale matabolismului proteic și glucidic.25.Caracterizați tipurile de ten în funcție de vîrstă.


Baza tratamentului cosmetic. 26.Denumiți și descrieți procesele ce stau la baza tratamentului cosmetic.27.Descrieți procesul și tehnica demachierii tenului.28.Descrieți procesul de curățare a tenului.29.Descrieți procesul de extragere a comedoanelor.30.Descrieți procesul de efectuare a gomajului.31.Descrieți tehnica efectuării gomajului.32.Descrieți procesul de dezincrustare electrică.33.Descrieți procesul de hrănire a tenului.34.Caracterizați barierele absorbției cutanate.35.Enumerați factorii ce favorizează absorbția cutanată.36.Caracterizați mecanismul absorbției cutanate.37.Descrieți procesul de rehidratare.38.Descrieți procesul de tonifiere.39.Caracterizați procesul de relaxare și oxigenare.

Droguri și substanțe biologic active întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.

40.Clasificați și caracterizați tipuri de droguri întrebuințate la prepararea produselor cosmetice.41.Caracterizați aminoacizii.42.Caracterizați enzimele, oligoelementele și vitaminele.43.Clasificați și caracterizați tipuri de biocatalizatori.44.Clasificați și caracterizați tipuri de vitamine.45.Caracterizați fosfatidele și substanțele active complexe.46.Clasificați excipienții utilizați la prepararea cremelor și emulsiilor.47.Caracterizați excipienții de origine animală.48.Caracterizați excipienții de origine vegetală.49.Descrieți tipuri de dispersii.50.Caracterizați tipuri de coloranți.

Cremele cosmetice. 51.Caracterizati tipuri de baze folosite pentru prepararea cremelor.52.Clasificați tipuri de creme conform criteriilor.53.Caracterizați loțiunile de față.

Măștile cosmetice. 54.Descrieți condițiile pe care trebuie să le îndeplinească o mască cosmetică.55.Caracterizați efectele măștilor.56.Clasificați măștile conform scopului urmărit.


57.Descrieți efectele măștilor conform clasificării.58.Clasificați măștile după modul de preparare și aplicare.59.Descrieți tipuri de împachetări faciale.60.Caracterizați efectele împachetărilor faciale.

2.7. Obligaţiile profesorului şi a elevului.

Cadrele didactice au obligaţiunea:

– să elaboreze, să prezinte şi să realizeze programele analitice ale unităţilor de curs incluse în planuri de învățământ până la 15

septembrie;

– să stabilească finalităţile de studiu pentru fiecare unitate de curs;

– să diversifice formele şi modalităţile de evaluare curentă şi finală;

– să asigure corectitudinea, obiectivitatea şi transparenţa procesului de evaluare;

– să realizeze evidenţa prezenţei elevilor la ore;

– să respecte orarul şi graficul lucrului individual ghidat;

– să acorde consultaţii / îndrumări necesare elevilor;

– să respecte cerinţele pentru îndeplinirea catalogului de grupă.

Elevul este obligat:

– să se familiarizeze cu reglementările, privind organizarea şi desfăşurarea procesului educaţional în baza Sistemului Naţional de

Credite de studiu, tip ECTS.

– să realizeze şi să promoveze toate cursurile obligatorii din planul de învățământ;

– să realizeze exigent şi la timp obligaţiunile, conform planului de învățământ şi programelor analitice în scopul unei pregătiri

profesionale temeinice;

– să participe activ la toate formele de organizare a procesului de predare - învăţare - evaluare;

– să depună eforturi personale pentru a obţine finalităţile se studiu preconizate:

să acumuleze cunoştinţe;

să-şi dezvolte capacităţile;

să-şi formeze competenţele necesare;

să frecventeze cursurile, lecţiile practice / de laborator, alte activităţi prevăzute de planul de învățământ;


– să susţină toate evaluările curente şi sumative;

– să acumuleze numărul necesar de credite pentru promovarea semestrului, a anului de studii, pentru absolvirea şi pentru

obţinerea diplomei de studii medii de specialitate.

2.8. Resurse informaţionale ale cursului.

Bibliografie obligatorie:

1. EUGEN GIURGIU, „Tratamente naturiste în cosmetică” București Editura Meteor Press 2009.

2. GHEORGHE RUDIC, LIUBOVI BULAH, LIDIA SPINEI ,,Suport didactic Cosmetician” Chișinău Editura Prut Internațional 2007.

3. MARIA ȘTEFAN ,,Curs practic de cosmetică”, Editura didactică şi pedagogică Bucureşti 2011

4. OLIMPIA GAMULEA-LAMBERT ,,Cosmetica modernă”, Bucureşti Editura Romînia Azi 1994

5. А. А. МАРГОЛИНА, Е. И. ЭРНАНДЕС ,,Новая косметология”, Москва Клавель 2005

6. Д. И. ЛАСС, М. Г. ПОЛИКАРПОВА ,,Уход за кожей лица” , Москва, Минкомхоз 1961

7. Т. ЯКОВЛЕВА ,,Макияж и визаж” , Москва, Эксмо 2005

Bibliografie suplimentară:

1. IULIA ALEXANDRA ROMAN ,,Lecția de machiaj” Pitești Editura Paralela 45 2005

2. NATALIA SADOVSCHI ,,Enigmele frumuseții” , Bălți 2007

3. М. А. РОЗЕНТУЛ ,,Справочник по косметике” Москва 1964

4. Т. В. ЛОЙКО ,,Макияж” Минск 1994

5. Ю. ДРИБНОХОД ,,Введение в косметологию” Санкт Петербург 2003


bazele cosmetologiei decorative

Documents