rcffircffi&

K*RA

llustrofii de RALUCA lLlE

Troducere gi odoptore din limbo germond deROLAND SCHENN

Cuprins4I:4+.ffii-

w9

lAnfarul l5.udiros (poveste ofricono)/5

Broasca-festoash (poveste ofricono) /7Curmalul (poveste orobo)/l 0

Fata qeicului gi feciorul slujitorului (poveste orobo)/13

Dreptatea bitrAnului lup (poveste nord-omericond)/1 5

Corbul gi foca (poveste nord-omericono)/18

Juan, Juanita gi vrijitoarea cea rea (poveste sud-omericono)/20

Ana gi acvila (poveste sud-omericond)/24

Cimila negustorului (poveste mongolil/26

CAinele credincios (poveste mongold)/28

Cei doi broscoi (poveste ioponezd)/30

Impirilia oamenilor-vrab ie ( poveste iop onezo) / 32

Calul fermecat (poveste chinezeoscd)/gS

Porcul care-ncilzea rnarea (poveste chinezeoscd)/Sg

Capra qi leul (poveste indionq)/42

Povafa bitrAnului (poveste indiond)/ 44

B[iatul cel sS.rman qi motanul negru (poveste englezeoscdt)/+l

$iretlicul t5.ietorului de lemne (poveste englezeosc(i/ SZ

Pescarul qi rAndunica-de-mare (poveste portughezd)/55

Prinful cel urat gi impiriteasa cerului (poveste portughezo)/S2

Bitranul cel infelept gi negustorul l5.ud[ros (poveste sponiold)/60

Feciorul cel bun gi ursoaica (poveste sponiolo)/63

Regele cel riu gi bitranul cel inlelept (poveste fronluzeos c6)/67

Pegtigorul de aur (poveste fronluzeoscd)/70

Piticul din cutie (poveste oustriocd)/75

$oricelul credincios (poveste oustriocd)/29

ffi1

U'

-@

!il ..:,iilili:.€. ii,

r

r58

Prin,tul cel viteaz gi animalele sale credincioase (poveste elveliono)/81

Creanga de alun (poveste elvefiono)/8S

Orbul qi bufni,ta (poveste itoliond)/89

Viduva gi zAna cea bund. (poveste itoliono)/93

Ursul qi vulpea (poveste moghior6)/97

firanul cel harnic Ai boii fermecafi (poveste moghiord)/99

Risplata SfAntului Martin (poveste germond)/1 01

Regele cel bun (poveste germono)/105

Berbeculo lapul gi lupul cel prost (poveste finlondezo)/l 08

Prinfesa $oricica (poveste finlondezd)/1 1 1

Prietenul la nevoie se cunoaqte (poveste oromdno)/l l5

Fluieraqul fermecat (poveste orom0nd)/1 19

Cum s-a lecuit mincinosul de meteahna sa (poveste greceoscd)/122

Androcle gi leul (povesie greceoscd)/126

Cocogul cel iste! (poveste bulgdreoscd)/128

Ciob[naqul gi puii de lup (poveste bulgdreosco)/l30

Fiul urgilor (poveste sdrbeoscd)/ 1 32

Guri-de-Trandafir (poveste turceoscd)/1 35

Lenequl qi vAntul (poveste sdrbeoscd)/138

Omul, garpele qi vulpea cea gireatb (poveste olbonezo)/140

Cei trei frali gi fata de-mpbrat (poveste olbonezdl/142

Mustafa cel bun la suflet (povesie turceoscd)/145

Veverila gi ursul (poveste ormeneosco)/150

Iepurele gi lupul (poveste ormeneosc6)/l St

cum a stat ,tiranul cu boierul la mas[ (poveste ruseoscd)/153

B[iatul care i-a venit dracului de hac (povesie ruseosco)/155

.i

:l:,];li,l:l:

core-i povesieo? Avefi rdbdore, cd v-o spun indotd. stofi cuminfi gi oscultofi, cdci esteo poveste scurfd gi plino de invdfdmintelse zice cd or fi fost odotd un !6nfor din cole-oford de lduddros. Doool Tore ii pldceosd se moi loudel

cdt ero ziulico de lungd, povesteo despre foptele lui indrdznefe. Nu-i vorbd cd se gigdseo cine sd-l osculte' se odunou fdnlori cu zecile co sd oudd ce isprdvi moi fdcuseAc-Lung, cdci ogo-i ziceo lduddrorrlri.$i povesteo fdnforul nostru bo cd onnorose o moimufd, bo cd o rdpus un tigru gi c6te gimoi cdte' oliele gi moi ;i' Door cd intr-o zi s-o intrecut pe sine gi din ziuo oceeo nu o moicrezut nimeni minciunile lui gogonotelStofi sd vedeli ce s-o intdmplotllnir-o zi' veni Ac-Lung, bdzdind de momo focului, si se osezd frumu;el pe o frunzd depolmier. Apoi igi strdnse oripioorere si incepu sd sirige cdt ir fineou puterire:

- veniiifil Veniiifi, frofiror, sd ofrofi ce isprovd om fdcui eu ostdzir

- Ce-oi fdcut? Ce-oi fdcui? intrebord curiosii, odundndu-se in iurul sdu cdt oi bote dinpolme.

- Am rdnit de moorte un erefont, rdspunse Ac-Lung, privind semef in iurur sdu.- Un elefooont? ziserd cdiivo fdnforiintr-un glos, nevenindu-le sd creodd ce ouzeou.

lAnfarul l[ud[ros(poveste africani)

ovesteo pe core vreou sd v-o spun, drogi copii, om ouzit-o de lo totdl meu, ior totolmeu o ;tio de lo totol sdu.

- Un elefontl exclomd Ac_Lung cu in_gdmfore.

- Ai izbutit tu sd rdnegtiun elefont, o;o, dinir-o sin-

gurd inlepoturd? inireboun |dnfor bdtr6n, corese opropiose de mulli_

meo de curiosi numoi

i

i*e*t .o sd vodd ce moi scornise louddrosul. N-ore pieleo com groosd? Cum de-oi reugit s-o

i; str6pungi?

i - O fi ovdnd elefontul pieleo groosd, nu zic! zise Ac-Lung. Dor l-om rdnit. Acum zoce

'l rdsturnoi pe-o porte si nici nu moi migco. Cred cd o 9i muritli.

- Fugi de-oici! exclomd jdnforul cel bdtrdn, zdmbind cu dispref. Unde s-o moi pome-

nii co unul dintre-oi nogtri sd omoore un elefont?

- Docd vrefi, vi-l ordt! se oferi Ac-Lung, fdcdndu-se rotu de supdrore.

- Chior om vreo sd-l vedem! spuse bdtrdnul !6nfor.

- Sd-lvedem! Sd-l vedem! strigord curiogii, odunofi co lo pomond in iurul luiAc-Lung.

- Urmofi-mo! strigo lduddrosul, pornind in zbor'

Nu dupd mult6 vreme, Ac-Lung se ogez6 binigor pe o frunzd de polmier gi intrebd:

- Vedefi elefontul de ocolo?

16nforii, core il urmoserd pe Ac-Lung, se ogezoro 9i ei pe frunzo de polmier 9i privirdi

rn los. rntr-odevdr, lo umbro copocului dormeo dus un elefont uriog.

- Nu cred cd e rdnit! spuse bdtrdnul fdnfor. Cred moi degrobd cd iroge 9i el un pui

de somn oici, lo umbrd.

- Eu cred cd l-om omor6t! protestd lduddrosul supdroi. Docd nu md crezi, coboord 9i

oi sd vezi!

- Cobooro tu! Eu nu sunt o9o de indr6zneJ co tine! spuse !6nlorul cel b6lrdn, zdmbind

cu giretenie.

- Bine! se invoi Ac-Lung. Ce crezi c6 or irebui s6 foc pentru o dovedi c6 om omordi

elefontul?

- Ar trebui sd intri in trompo lui. Doco nu te simte inseomnd cd l-oi omordt gi egti cu

odevdrot un !6nfor neinfricotl zise bdtrdnul 16n1or.

Peniru cd-gi doreo foorte mult co tofi fdnforii ce erou de fofd sd creodd cd nu se teme,

intr-odevdr, de nimeni gi de nimic, Ac-Lung igi lud zborul ;i intrd, bdz6ind, in trompo ele-

fontului. Uriogul onimol, core dormeo dus, simli numoidecdt co il gddilo cevo in trompd

gi strdnutd de momo focului.

Lduddrosul zburd cdt colo 9i se opri nducit pe frunzo de polmier, chior l6ngd ldnforul

cel bdtrdn.

- Ei? il intrebo ocesto din urmd. Moi spui gi ocum cd oi omordtditomoi elefontul?

- Nul rdspunse Ac-Lung'

Din ziuo oceeo, nimeni nu o moi stot sd osculte ,,povegtile" ldudorosului, dor nici el nu

s-o moi fdlit cu ole sole ,,fopte de viteiie". Nu moi oveo niciun rost, pentru cd nu-l moi cre-

deo nimenil {

Jr!'

1,"..;!i\.--.,b,

Broasca-testoasI,

(poveste africani)

Af*:Hil: niciodotd o brooscd-festoosd core rrdio pe morsineo unui ftuviu, rn

. intr-o zi'vdzu iegind din opele fluviului un hipopotom si se sperie foorte tore, iem6n-du-se cd ocel onimol uriog or puteo_o mdnco.

Pentru cd ero otdt de sperioid, bioto brooscd-festoosd porni prin pddure, 96ndindu-seso oiungd lo un olt fluviu, pe morur cdruio so-gi poot6 duce zirere.Cum mergeo eo, o;o, zdri un elefoni 9i se opri locului, spundndu-giinspdim6ntotd: Ceqnimal more! E lo felde more co hipopof omul! M-or pufeo inghili c6f oi ctipi din ochi!Broosco-festoosd se gdndi ce or puteo foce 9i deodotd ochigorii ei se luminord, cdci iivenise o idee. Se opropie numoidecdt de elefont gi ii spuse:

- Bund ziuol Te privesc gi vdd cdi egti de morel Poote crezi cd esti cel moi nrrror- ,:,,:,- DUnq zluo! le prlvesc gi vdd cdi egti de morel Poote crezi cd esti cel moi puter-nic dintre onimole, dor sd gtii co te in;elil sunt lo fel de puternicd precum egti tul

- Tu, broscufo? intrebd elefontul, rdzdnd ?n hohote. Tu sd fii lo fel de puternicdprecum sunt eu? Asto nu se pootel

- Punem rdm6gog? spuse imediot broosco_|estoosd.

- Puneml se invoi elefontul' Uite, docd tu cdgtigi, ifi dou o mie de golbenil Tu ce doi?

- Tot ot6tl zise broosco-festoosd.

- Adu numoidecdi o frdnghie groosd gi hoi sd trogem de eo, co s6 vedem cine_i moirne-t mot pu-ternicl

- Stoi, stoil Nu te grdbi o;ol spuse broosco-festoosd. Eu nu om m6ncot nimic ostdzi9i sunt lihnit6' in oford de osto, trebuie sd foc un drum lung. E ziuo unui vdr de-ol meu sisid tore deporie, dor ne putem inidlni mdine pe vremeo osto gi vom vedeo cine e moi pu-ternic.

- Preo binel zise elefontur, mulfumii ro gdndur cd vo cdgtigo romdgogul.Fdrd o moi pierde vremeo, broosco-festoosd se inroorse pe molul fluviului gi o;teptd

pdnd ce se ivi hipopoiomul. De indotd ce il zdri, broosco-festoosd ii spuse:

- Cdt e;ti de morel Poote crezi cd e;ti gi foorte puternic, dor sd gtii cd nu-i osol Suntlo fel de puternicd precum egti tu!

%,

It

iifl i,ir::rl'i'H#, l:rlr ;*ii@r#h.WTl:

Auzind ogo, hipopotomul intrebd, rdz6nd

" in hohote:

- Puternicd Precum sunt eu?

- Do, iniocmoiI exclomd broosco-lestoos6'

- Pofi dovedi ceeo ce oi sPus?

- Cum de nu?!

_i";l sdndit sd ne ludm lo intrecere?

- fi cum vrei sd focem? intrebd hipopotomul'.-osdlu6mofrdnghiegroosdgiosdtrogemdeeo.Uite,

docd md invingi, i|i dou o mie de golbeni!

- Preo binel zise hipopotomul. Docd se intdmpld sd m6 invingi tu pe

mine, o so-!i dou eu o mie de golbeni!

- Buuun! o sd ne intdlnim m6ine pe vremeo osto! Aduc eu fr6nghiol

spuse broosco-festoosd.

- Te ogteptl o osigur6 hipopoiomul fericit din cole-oford cd vo

cdgtigo o mie de golbeni.

A douo zi, broosco-|estoosd se duse lo elefont 9i ti spuse:

-lotd-md,elefontule,omvenitsdneintrecemlAmodus'precumvezi, 9i o frdnghie! Egti goio?

- Goto!

- Preo bine! APucd frumu;el coP6-

iul frdnghiei 9i cdnd md ouzi cd strig:

,,Acum!", incePe sd irogi!

$ffi

;W;'-st..

'"rif J,.1i.'!;- t

+,"...

+,""

4I

i

.., / \ ,/ ,4 'f "'il*/ ,.r' / ) / -",/ ) / ---,/

- Ato voi foce! zise elefontul,

opucdnd cu trompo un copdt ol frdnghiei.

Broosco-festoosd opucd frdnghio de celdlolt copdt gi cdnd oiunse

inoinleo hipopotomului, ii spuse:

- loto-md, hipopotomule, om venit sd ne intrecem! Am odus gi o frdnghiegroosd! E;ti goto?

- Sunt gotol

- Buuun! Prinde, otunci, copdtul dsto ol frdnghiei gi cdnd md ouzi cd strig:

,,Acum!", incepe so trogi!

- Voi foce intocmoi, precum spui! zise hipopotomul.

Broosco-fesioosd se indepdrtd 9i cdnd crezu cd o oiuns lo iumdtoieo distonfei

dintre elefont gi hipopotom, strigd cdt o iinu guro:

- Acuuuml

Elefontul gi hipopotomul incepurd s6 trogd cu tootd putereo, dor niciunul din-tre ei nu se dovedi o fi moi puternic decdt celdlolt.

Dupd ce ou tros zodornic de frdnghie pdnd seoro tdrziu, strigord omdndoiintr-un glos:

- Md dou bdtutl Md dou botut!

Broosco-festoosd lud de lo fiecore cdte o mie de golbeni, dovedind ostfel c6

putereo minfii este moi de folos decdt putereo trupeoscd.

t.e.e, #"ddJ#,|;me