www.banestiprahova.roLocalitate înfrãþitã cu Mejorada del Campo (Spania) ºi Policoro (Italia)Numãrul 85 NOIEMBRIE 2019 Se distribuie gratuitPeriodic administrativ ºi de actualitate

Cu ocazia Sfântului Andrei (30 noiembrie) ºi a Sfântului

Nicolae (6 decembrie)

George STOICA, primarul comunei Bãneºti ºi Valentin NICHITOIU,

viceprimar, ureazã La Mulþi Ani

cu sãnãtate ºi împliniri tuturor sãrbãtoriþilor!

Continuã lucrãrile importantela infrastructurã

Edilii comunei Bãneºti, primarul George Stoica ºiviceprimarul ValentinNichitoiu, VÃ INVITÃsã participaþi la sãrbãtorireaZilei Naþionale a României înlocalitatea noastrã.

Pe 1 Decembrie vor avea locdepuneri de coroane ºi slujbe depomenire la cele douã monu-mente ale eroilor, din sateleBãneºti ºi Urleta.

Dupã manifestãrile oficiale, seva servi masa tradiþionalã cu vinfiert ºi fasole cu cârnat.

Duminicã, 1 Decembrie 2019Invitaþie la sãrbãtorirea

Zilei Naþionale a României

pagina 2

ªCOALA DINBÃNEªTI, GAZDAUNEI IMPORTANTE ACTIVITÃÞI EDUCATIVE

Dovlecei, întreceri sportive ºi frunzecolorate la Grãdiniþa din Bãneºti

pagina 12

OVIDIU RUDI - confesiunilecelui maiproaspãt membru alcomunitãþii noastre locale

pagina 6

pagina 11

1 Decembrie 2018

2 Gazeta de Bãneºti

În prezent se lucreazã pestrada Gherghiceni ºi de lastaþia de epurare din Câmpinape traseul spre Bãneºti.

Continuã lucrãrile la mo-dernizarea ºi extinderea reþeleide iluminat public în bazaproiectului iniþiat cu aproapetrei luni în urmã.

Au fost reluate

lucrãrile la sistemul

de canalizare

Modernizare

iluminat public

Continuã ºi activitatea la ridicarea podeþului pesterâul Doftana. Lucrarea adepãºit nivelul solului, laturnarea picioarelor de pod.

Ridicare podeþ

râul Doftana

Atenþie, ºoferi, cum parcaþi pe perioadasezonului rece pe strãzile din Bãneºti!Perioada rece impune mãsuri

suplimentare ºi o activitatesporitã pentru a ne putea deplasacu maºinile pe drumurile dincomunã, la fel ca ºi pe oricareºosele din România.

În primul rând, ºoferii trebuie sãrespecte ceea ce impune legislaþia

naþionalã, cum ar fi echiparea auto-turismelor cu anvelope de iarnã, darºi norme locale, ce prevãd anumitemãsuri care trebuie adoptate în are-alul unei localitãþi, de exemplu.

Administraþia publicã localã îiatenþioneazã pe cetãþenii din comu-na Bãneºti, posesori ºi conducãtori

auto, sã nu mai parcheze pe

stradã, pe perioada sezonului rece,

întrucât urmeazã sã vinã vremea

ninsorilor, iar acþiunile de des-

zãpezire sunt foarte mult îngreunate

de autovehiculele parcate pe dru-

muri ºi pe cãile publice de acces.

Continuã lucrãrile importante la infrastructurã

Încep lucrãrile la montarea iluminatului festiv pentruSãrbãtorile de iarnã. Comuna va avea ºi în

aceastã iarnã un iluminat ornamental deosebit

pentru a crea acea atmosferã de sãrbãtoare în

comunitatea localã.Iluminat festiv pentru

Sãrbãtorile de iarnã

3Gazeta de Bãneºti

Amenzi mari pentru depozitarea ºi eliminarea necorespunzãtoare a deºeurilor!

O modificare recen-tã a legislaþiei referi-toare la regimuldeºeurilor prevedeSANCÞIUNI care seaplicã ºi celor care nutrateazã sau eliminã corespunzãtordeºeurile.

Astfel, persoanelecare abandoneazã saueliminã deºeuri în afaraspaþiilor autorizate vorprimi amenzi cuprinse

între 3.000 ºi 6.000 de lei.În cazul firmelor care

nu respectã legea, amen-zile vor fi de la 20.000pânã la 40.000 de lei.

Conform noilor preve-deri, persoanele fizice ºijuridice riscã sã fie amen-date dacã nu sorteazãsau dacã nu asigurãtransportul separat al di-feritelor tipuri de deºeuri.

Cei care abando-neazã deºeurile depozi-tate în alte zone decâtcele autorizate trebuie

sã le ridice din spaþiulrespectiv, sã cureþeterenul ºi sã le elimineconform legislaþiei învigoare.

Vizaþi sunt ºi cei carenu eliminã corespunzãtordeºeurile rezultate dinlucrãri de construcþii saudemolare.

Pericol de incendii din cauza vântuluiToamna, majoritatea

persoanelor fac curãþenie pelângã case ºi pe câmpuri, iar frun-zele ºi vegetaþia uscatã sunt arseiar acestã acþiune poate provocaincendii.

ISU Bãneºti atenþioneazã popu-laþia despre respectarea normelorantiincendiare, pentru a evita izbuc-nirea incendiilor de vegetaþie.

Sã nu se dea foc frunzelor, vege-taþiei uscatã, dar ºi resturilor mena-jere în curþi sau în preajma acestora.Mai mult, în pãduri ºi parcuri estecontraindicat sã se facã rug ºi grãtare,pentru a evita focarele forestiere.

Pãrinþii sunt rugaþi sã monito-rizeze strict minorii pentru ca aceºtiasã evite jocul cu focul ºi, respectiv, sãnu dea foc vegetaþiei uscate.

Distrugerea prin ardere se vaface numai în locuri speciale culuarea tuturor mãsurilor ce seimpun în vederea împiedicãriipropagãrii focului la vecinãtãþi înfuncþie de condiþiile meteo ºi curespectarea distanþelor minime de

siguranþã fatã de locurile cu pericolde incendiu, astfel:

condiþii meteo fãrã vânt; desfãºurarea arderii numai pe

timp de zi; supravegherea permanentã a

arderii; parcelarea miriºtii în suprafeþe

de maximum 10 ha, prin fâºii arate; izolarea zonei de ardere faþã de

cãi de comunicaþii, construcþii, cul-turi agricole vecine, fond forestier,prin executarea de fâºii arate;

asigurarea pentru suprafeþe deardere mai mici de 5 ha a sub-stanþelor ºi mijloacelor de stingerenecesare;

asigurarea în cazul suprafe-þelor de ardere mai mari de 5 ha, aunui plug, a unei cisterne cu apã, amijloacelor de tractare ºi a perso-nalului de deservire;

colectarea în grãmezi a ve-getaþiei uscate ºi a resturilor vegetaleîn cantitãþi astfel încât arderea sãpoatã fi controlatã;

curãþarea vegetaþiei din jurulfiecãrei grãmezi pe o distanþã de 5metri;

stingerea totalã a foculuiînainte de pãrãsirea locului arderii;

interzicerea acoperirii cupãmânt a focarelor.

în zona de siguranþã a cãii fe-rate, vegetaþia uscatã ºi resturilevegetale se curãþã obligatoriu decãtre proprietarii de drept aiterenurilor.

zona de siguranþã a drumurilornaþionale ºi judeþene se curãþã oblig-atoriu de vegetaþia uscatã ºi resturilevegetale de cãtre administratoriiacestora ºi, dupã caz, de proprietariide drept ai terenurilor.

Conform prevederilor H.G.R. nr.537/2007, "arderea resturilor vege-tale, gunoaielor, deºeurilor ºi a altormateriale combustibile, fãrã luareamãsurilor pentru împiedicareapropagãrii focului la vecinãtãþi, sesancþioneazã cu amendã de la 1.000la 2.500 lei", precum ºi ale prevede-rilor O.G. nr. 195/2005, privind pro-tecþia mediului: "Miriºtile, stuful,tufãriºurile sau vegetaþia ierboasãnu pot fi arse fãrã acceptulautoritãþii de mediu.

Serviciul Voluntar pentru Situaþii de Urgenþã - Compartiment Prevenire

Gazeta de Bãneºti4

1 Decembrie 1918 - 1 Decembrie 2019

Ziua de 1 Decembrie a devenitdupã evenimentele din decem-brie 1989 Ziua Naþionalã a Ro-mâniei.

Pentru noi, românii, anul 1918 afost un an providenþial. La 27 mar-tie 1918, Basarabia - lacrima neamu-lui românesc - revenea la Patriamamã; la 28 noiembrie 1918 era rân-dul Bucovinei, pentru ca la 1 De-cembrie 1918, la Alba Iulia sã se rea-lizeze unul din visele seculare alenaþiunii române, desãvârºirea sta-tului naþional unitar român, prinunirea Transilvaniei, Banatului, Cri-ºanei ºi Maramureºului cu Ro-mânia. Alba Iulia, mândrul oraºtransilvan, mai fusese martor unorevenimente de seamã ale istoriei ºiculturii române.

Aici realizase Mihai Viteazul la21 oct. 1599 prima unire politicã acelor trei þãri româneºti; tot aici aapãrut la 20 ian. 1648 Noul Tes-tament de la Bãlgrad al mi-tropolitului Simion ªtefan.

La Alba Iulia au suferit martiriulla 28 febr.1785 Horia ºi Cloºca,ºi tot aici vor fi încoronaþi la 15oct. 1922 Regele Ferdinand ºiRegina Maria,ca primiisuverani aiRomâniei.

„România nu poate fi întreagã

fãrã Ardeal. Ardealul e leagãnul

care i-a ocrotit copilãria, e ºcoala

care i-a fãurit neamul… e scân-

teia care aprinde energia,… e în-

tristarea care îndepãrteazã vrãº-

maºul, e viaþa care cheamã

viaþa”. (Nicolae Titulescu, Pledoa-

rii pentru pace, Bucureºti,1996)

La 1 Decembrie 1918, Adunarea Naþionalã de la Alba Iulia, constitu-itã din 1228 delegaþi, ºi sprijinitã depeste 100.000 de persoane adunate

la eveniment din toate colþurile

Ardealului ºi Banatului, a adoptat

o Rezoluþiune care consfinþeºte

unirea tuturor românilor din Tran-

silvania ºi întreg Banatul (cuprins

între râurile Mureº, Tisa ºi Du-

nãre) cu România.

Actul Unirii a fost citit de

Vasile Goldiº la Alba Iulia:

„Legãtura sfântã a celor 14 milioane de români neîndreptãþeºte azi sã zicem

Trãiascã România Mare!”

Unirea de la 1 Decembrie 1918 reprezintã evenimentul principal al istorieiRomâniei ºi totodatã realizarea unui deziderat al locuitorilor graniþelor vechii Dacii,

unirea Transilvaniei cu România.

Ziua Naþionalã a României a fost între 1866-1947 - ZIUA DE10 MAI, apoi, între 1948-1989,ZIUA DE 23 AUGUST, iar din anul 1990 ZIUA de 1 DECEMBRIE a fost adoptata ca zi naþionalã ºi sãrbãtoare publicã în România.

Prinþul Carol de Ho-henzollern-Sigmarin-gen, a depus înziua de 10 mai

1866 jurãmântulîn faþa adunãriireprezentativea PrincpatelorRomâne Unite.

În amintirea acestui eveniment,la 10 mai 1877, tot el a proclamat înfaþa parlamentului independenþade stat a României.

În data de 14 martie/26 martie1881 camerele reunite ale parla-mentului au votat transformareaþãrii din Principat în RegatulRomâniei. Pentru a marca eveni-mentul, ziua naþionalã sãrbãtoritãpe 10 mai 1881, a fost una din cele

mai spectaculoase serbãri dinistoria României.

Dupã abdicarea forþatã aregelui Mihai I, în data de 30decembrie 1947, CameraDeputaþilor a adoptat Legeanr. 363 din 1947, prin care aproclamat Republicã Po-pularã Românã.

Ziua de 23 august a fostadoptatã drept sãrbãtoare destat, sub numele de ziuainsurecþiei armate antifasciste,începutul revoluþiei populareîn România, cu referire la în-toarcerea armelor împotrivaGermaniei naziste ºi arestareaguvernului condus de IonAntonescu în anul 1944.

Ce alte zile din an au mai fost decretate, de-a lungul timpului, drept Zile Naþionale?

5Gazeta de Bãneºti

Prin urmare, cine nule-a depus în aceastãlunã, le poate depuneluna viitoare sau urmã-toarea, beneficiind, însã,de subvenþie numai pentru lunile rãmase dinsezonul rece.

Reamintim cã pentruacordarea subvenþiei(care va fi diferitã, înfuncþie de venitul/mem-bru de familie ºi de tipulde încãlzire: gaze, energieelectricã, combustibilisolizi-lemne, cãrbuni),

cetãþenii interesaþi suntrugaþi sã depunã laPrimãria BÃNEªTIurmãtoarele docu-mente:

acte de identitateale tuturor membrilor fa-miliei

certificat cãsãto-rie/deces/ divorþ

livret de familie act de proprietate

locuinþã contract gaze ultima facturã de

gaze + l chitanþa care sãateste plata acesteia

adeverinþe devenit, cu venitul net încazul persoanelor salari-ate

adeverinþa de laANAF Câmpina în cazulpersoanelor care nu aunici un venit impozabil +Declaraþie notarialã cã nuare nici un venit

cupon de ºomaj încazul persoanelor aflate înºomaj

cupon de pensie ali-mentarã (unde este cazul)

pentru familiile carestau împreunã cu pãrinþiieste necesarã sã prezinteºi veniturile pe careaceºtia le deþin

avederinþa de la re-

gistrul agricol cu terenulpe care-l deþine familia (dela compartimentul re-gistru agricol din cadrulprimãriei)

certificat fiscal cãnu aveþi datorii cãtre buge-tul local pe anul trecut (dela compartimentul taxe ºiimpozite din cadrul pri-mãriei)

Pentru persoanelecare deþin maºini maivechi de 10 ani estenecesarã prezentarea înoriginal ºi copie a certi-ficatului de înmatricu-lare sau copie carte deidentitate a autoturis-mului.

Pentru subvenþia la încãlzirea locuinþei,

NU existã un termen limitã privinddepunerea dosarelor la primãrie

Legea referitoare la acrodarea de la bugetul statului a subvenþiei la încãlzirealocuinþei pe timpul iernii, în cazul per-soanelor nevoiaºe, NU PREVEDE UN TERMEN pânã la care trebuie depuse laprimãrie dosarele cu documentele aferente.

Agenþia Naþionalãpentru OcupareaForþei de Muncã estepartener în proiectul„Facilitarea inserþiei pepiaþa muncii a per-soanelor cu dizabi-litãþi”, al cãrui benefi-ciar este AutoritateaNaþionalã pentru Per-soanele cu Dizabilitãþi.

Proiectul este cofi-nanþat din Fondul SocialEuropean prinProgramul OperaþionalCapital Uman 2014 –2020.

Prin acest proiect,cele douã instituþii ºi-aupropus sã contribuie lacreºterea ºanselor deocupare a persoanelorcu dizabilitaþi prin asi-

gurarea accesului acesto-ra la mediul informaþio-nal ºi comunicaþional, încondþii de egalitate cucelelalte persoane.

Prin intermediulacestui proiect, per-soanele cu dizabilitãþiînregistrate la agen-þiile teritoriale pentruocuparea forþei demuncã pot beneficia de servicii de infor-mare, consiliere, me-diere a muncii, acor-date în condiþiile Legiinr. 76/2002, actualizatã,privind sistemul asi-gurãrilor pentru ºomaj ºistimularea ocupãriiforþei de muncã, dar ºide vouchere pentruachiziþionarea dispozi-

tivelor asistive core-spunzãtoare nevoii, larecomandarea medicu-lui specialist.

Angajatorii pot benefi-cia de subvenþie pen-tru încadrarea persoa-nelor cu dizabilitaþi.

Persoanele interesatese pot adresa AgenþieiTeritoriale pentru ocu-parea Forþei de Muncã înraza cãreia au domicilulsau reºedinþa.

Persoana de contactAJOFM Prahova:Sorina Florescu, telefon:0244-577.380, e-mail: sori-na.florescu@ph.anofm.ro

Facilitarea inserþiei pe piaþa muncii a persoanelor cu dizabilitãþi

PENTRU FORÞELE DE MUNCÃ:

Copii de pe cartea demuncã Adeverinþã de la medicul

de familieCopii CI

PENTRU PRIMÃRIE1. Adeverinþele de la forþele

muncã2. Actele de identitate pentru

toþi membrii familiei3. Certificat cãsãtorie

ºi livret de familie4. Cupoane alocaþie de stat5. Adeverinþã de la Adminis-

traþia Finanþelor publiceCâmpina (soþ + soþie)

6. Declaraþie notarialã soþ -soþie cã nu beneficiazã de venitimpozabil

7. Adeverinþa de la registrulagricol cu terenul pe care-ldeþine familia;

8. Adeverinþe de la ºcoalã9. Certificat fiscal de la

Primãrie pentru a face dovadaachitãrii impozitului.

10. Dosar cu ºinã

Acte necesare -ajutorul social

Gazeta de Bãneºti6

De la Bucureºti la Bãneºti

Salut, sunt OvidiuRUDI (programator cu oexperienþã de peste 11 aniºi trainer freelancer de maibine de 4 ani) ºi împreunãcu soþia mea, Alina, ne-ammutat în Bãneºti de o lunãºi ceva. Pe scurt, am decissã pãrãsim Bucureºtiul carea devenit prea poluat ºiaglomerat pentru gusturilenoastre ºi dupã un an decãutãri ºi tatonãri am alessã locuim, pentru un an, înzona metropolitanã Câmpi-na. Am ales aceastã zonãpentru cã este aproape decapitalã, ºi în acest momentamândoi depindem desursele de venit de acolo,dar ºi pentru cã e o zonãliniºtitã, aproape de munte,cu oportunitãþi de relaxarenoi fiind pasionaþi de înot,drumeþii pe munte ºi schiat.

La Bãneºti am ajunsoarecum întâmplãtor în pe-rioada în care cãutam cevade închiriat în aceastã zonã.

Experienþa noastrã în comunitatea Bãneºti-CâmpinaAm ajuns sã ne mutãm

aici pentru cã am avut partede toate utilitãþile de careavem nevoie pentru a nedesfãºura activitatea de zicu zi: gaz, apã curentã,internet pe fibrã opticã. Amauzit cã în curând vom aveaºi canalizare. Pentru noi sin-gurul incovenient este cãatunci când ne întoarcemdin Câmpina, drum pe careîl facem destul de des, tre-buie sã facem stânga peDN1, iar dacã asta se întâm-

pla vineri seara sau sâm-batã este o adevãratãprovocare.

Înainte de a ajunge sãne mutãm aici într-una din-tre plimbãrile prin localitateam descoperit terenul detenis, lucru care ne-a bucu-rat ºi ne-a motivat sã încer-cãm ºi acest sport alãturi deinstructorul Auraº care ne-apromis cã “în maxim 16 aniajungem la Roland Garos(joke)”. De asemenea, ne-am bucurat cã avem însat ºi medic veterinar pen-tru cele douã pisici pe carele avem. Iar vecinii sunt detreabã ºi ne-au fost de aju-tor în trecerea noastrã de lalocuitul în cutiuþe (a se citiapartament) la locuitul lacasã. Un vecin ne-a maiîmprumutat diferite usten-sile pe care noi încã nu nile-am achiziþionat. O vecinãne aminteºte joia cã trebuiesã scoatem gunoiul, un altulne face discount la cumpã-rat cartofi. Eu aproape cãm-am obiºnuit sã salutlumea, obicei pe care l-ampierdut de când m-ammutat în Bucuresti. Zic cãsuntem pe drumul cel bun.

Ca impresie generalãaici lumea e mult mai rela-xatã ºi mai zâmbitoare. Ni-meni nu aleargã de colopânã colo ca sã ajungã latimp sau sã bifeze cât maimulte activitãþi. Oameniisunt mai curioºi ºi dornicisã te asculte. Ba chiar suntdispuºi sã te ºi ajute dacãpot.

Ce îmi propun sã fac în viitorul apropiatAm promovat cum am

putut tehnologia în rândulcopiilor. Iar în ultimii 3-4 aniîn Bucureºti, pe lângãcursurile pe care le þineampentru adulþi, am mers oride câte ori am avut ocazia

prin ºcoli pentru a le arãtacopiilor cât de frumoasã ºicreativã este programarea.Asta pe lângã faptul cã esteo meserie de viitor care areavantajul de a putea fifãcutã oriunde în lume pen-tru cã este ca ºi engleza o“limbã” universalã.

Venind aici, în nouacomunitate, mi-am propussã continui aceastã promo-vare ºi vreau sã fac douã“Cercuri de programare”unul în Bãneºti ºi unul înCâmpina.

De ce am ales cele douã localitãþi? Bãneºtiul l-am ales pen-

tru cã aici locuiesc. IarCâmpina am ales-o pentruca inevitabil ajung de 3-4 oripe sãptãmânã atunci cândmerg la bazin, la cumpãrã-turi sau la “5 TOGO” ca sãmai variez locul de undelucrez. Deci mi-am ales celedouã localitãþi pentru cãîmi este la îndemânã sãorganizez aceste activitãþi.La Bãneºti am avut câtevadiscuþii în ideea de a creaacest “Cerc de programare”ºi sper ca sã se concretizezela începutul anului viitor. ÎnCâmpina, din pãcate, încãnu am reuºit sã gãsesc per-soanele potrivite cu care sãpot discuta pe aceastãtemã, dar nu mi-am pierdutsperanþa.

Ce se va întâmpla la aceste cercuri de programare?La aceste cercuri de

programare vreau sã fac oserie de ateliere comple-mentare cu activitãþile ce sedesfãsoarã deja, în prezent,în ºcoli. Adicã participareala aceste ateliere nu te vorface neapãrat mai bun lamateriile “TIC”, “Informa-ticã” sau cum se mai nu-mesc acum, ci mai degrabãsunt gândite sã le arateelevilor o altã faþã a pro-gramãrii aºa cum o vãd euºi cum se regãºeste maitârziu în piaþa muncii.

La aceste ateliere vorparticipa 6-12 copii pasionaþide tehnologie ºi care îºidoresc sã descopere ce pre-supune activitatea de pro-gramator aºa cum am per-ceput-o eu în cei peste 11 anide experienþã în domeniu.

Eu sunt adeptul învãþãriiexperenþiale, de aceea aces-te ateliere vor fi în proporþiede 80% activitãþi practice ºivom discuta aspecte teore-tice doar atunci când nuavem altã opþiune. Deasemenea, în cei 4 ani decând sunt trainer amdescoperit ca orice per-soanã asimileazã cel maibine informaþiile noi atuncicând este relaxatã ºibinedispusã aºa cã îmi pro-pun ca aceste ateliere sã fiedistractive.

Ovidiu RUDI - confesiunile celui mai proaspãtmembru al comunitãþii noastre locale

7Gazeta de Bãneºti

OMUL DE LÂNGÃ NOI

SUNT...

Sunt arbori pe careEu nu-i înþeleg,Sunt ani care trecPrintre arbori pe care nu-i înþeleg...

Sunt stele albe pe careEu nu le vãd,Sunt vise ce trecPrintre stele albe ce nu le vãd...

Sunt arbori pe careEu nu-i înþeleg,Eu nu-i ascultªi totuºi oglinda strãpunsã înprivireAºteaptã cuvinte, sfideazã oamintire...

Sunt oameni pe careEu nu-i înþeleg,Sunt zile ce trecPrintre oameni pe care eu nu-iînþeleg...

Sunt nopþi albe pe careEu nu le vãd,Sunt gânduri ce trecPrintre nopþi albe pe care nu levãd...

Sunt oameni pe careEu nu-i ascult,Eu nu-i înþelegªi timpul trece greu, cu el ºi anii meiªi eu tot mã gândesc, la glume ºi idei.

Sunt lumi pe careEu nu le înþeleg,Sunt zile ce trecPrintre lumi pe care nu le înþeleg...

Sunt ore albe pe careEu nu le vãd,Sunt minute ce trec

Poetul bãneºtean MIHAIL RUJOIU, versuri alese ºi existenþã exemplarã

Cãrþi editate:

Din fum de þigarã Zâmbete de petale Poezii pentru copii de grãdiniþã Aripi frânte în cenuºã Ecoul dintr-un vis Ultimul apus neînþeles Lacrimi ºi Flori - Apariþii în

antologii

Pevolta de culturã ºi artã -Amprentele sufletului Revista literarã pentrutoate genurile ºi vârstele - Dorde dor Revista internaþionalã deculturã Cervantes Jurnalul unui câmp dearipi Art Creativ Clepsidre înaripate - Ecoultransilvan Cãlãtor prin anotimpuri Parfumul clipei - Armoniipoetice Cu patria în suflet Colecþie antologicã de po-ezie Parfumul clipei - Iubindpoezia cântecului de dragoste Parfumul clipei - Varaclipelor sentimentale Poezii de iarnã - Cântece ºicolinde De drag, de jale ºi de dor

Printre ore albe pe care nu le vãd...

Sunt lumi pe careEu nu le înþeleg,Eu nu le ascultªi ceasul bate tare ºi crudªi nu mai vreau sã îl aud.

Sunt ploi pe careEu nu le înþeleg,Sunt picãturi care trecPrintre ploi pe care nu le înþeleg.

Sunt ninsori albe pe careEu nu le înþeleg,Sunt fulgi care trecPrintre ninsori albe pe care nule înþeleg.

Sunt ploi pe careEu nu le ascult,Eu nu le înþelegFiinþa mea se lasã rece oricândCãci pãmântul este negru ºicrud.

8 Gazeta de Bãneºti

Când trebuie montate cauciucurile de iarnã

În fiecare an existã o confuzieprintre posesorii de maºini pri-vind data sau momentul la caremaºina trebuie echipatã cucauciucuri de iarnã.

Potrivit Codului Rutier, cauciu-curile de iarnã nu sunt obligatoriiîncepând cu data de 1 noiembrie,dar sunt obligatorii chiar ºi în oc-tombrie (sau în orice altã lunã aanului) în cazul în care se circulã pedrumuri publice acoperite cuzãpadã, gheaþã sau polei.

Pentru o astfel de faptã sancþi-unea este de la 9 la 20 puncte-amendã, respectiv între 1.305 lei ºi2.900 lei.

Ce înseamnã asta?

A) 1 NOIEMBRIE

NU se impune prin lege o anu-mitã perioadã de timp în care

autovehiculele trebuie sã fie dotatecu anvelope de iarnã. Puþini ºtiu cãobligativitatea dotãrii autove-hiculelor cu cauciucuri de iarnã nudepinde de un anumit interval detimp, ci de condiþiile meteorologice,dupã cum se precizeazã în Ordo-nanþa de Guvern 5/2011.

În propunerea legislativã din2010 a fost menþionat intervalul 1noiembrie – 31 martie, însã ulteriors-a renunþat la el, în condiþiile încare se poate la fel de bine sã ningãîn lunile octombrie sau aprilie.

Mai mult, se poate întâmpla ca la1 noiembrie sã ningã la munte iar înalte oraºe sã fie vreme frumoasã.

Cadrul legal s-a mulat pe condiþi-

ile reale, astfel cã ºoferii sunt obli-

gaþi sã aibã cauciucuri de iarnã

oricând ar circula pe drumuri

acoperite cu zãpadã, gheaþã sau

polei.

B) LA PRIMA ZÃPADÃ

Conform legii, la conducereape drumuri acoperite cu zãpadã,gheaþã sau polei:

- autovehiculele trebuie sã fiedotate cu anvelope de iarnã;

- autovehiculele de transport demarfã (masã totalã mai mare de 3,5tone) ºi autovehiculele de transport

de persoane (cu mai mult de nouã

locuri pe scaune, inclusiv cel al

ºoferului) trebuie sã fie echipate cu

anvelope de iarnã pe roþile

axei/axelor de tracþiune sau sã aibã

montate pe aceste roþi lanþuri sau

alte echipamente antiderapante cer-

tificate.

C) SUNT TEMPERATURI DE 7

GRADE

Când temperatura scade sub

+7gC materialul de cauciuc folosit în

compoziþia anvelopelor de varã

începe sã se întãreascã, astfel se re-

duce aderenþa anvelopelor. În con-

cluzie, deºi cerinþa legii este echi-

parea autoturismelor cu anvelope

de iarnã când se circulã pe drumuri

acoperite cu zãpadã, gheaþã sau

polei, specialiºtii recomandã ca sub

temperaturi de 7 grade Celsius sã

foloseºti anvelope de iarnã chiar ºi

pentru rularea pe asfalt uscat.Pe scurt, legea spune cã trebuie

sã ai maºina “încãlþatã” cuanvelopele potrivite indiferent desezon, astfel cã poþi fi amendat dacãeºti prins cu cauciucuri de varã peo porþiune de drum acoperitã cuzãpadã sau polei.

POSTUL CRÃCIUNULUI Postul Crãciunului 2019, con-

form calendarului ortodox, aînceput pe 15 noiembrie ºi se vatermina pe 24 decembrie.

POSTUL CRÃCIUNULUI dureazã40 de zile, printre care sunt multe cudezlegare la peºte, ulei ºi vin, pânãîn Ajunul Crãciunului, când se þinepost negru ºi este aºteptat preotulsã aducã vestea Naºterii Mântui-torului.

În POSTUL CRÃCIUNULUI estedezlegare la peºte ºi preparate dinpeºte, la vin ºi untdelemn în toatezilele de sâmbãtã ºi duminicã.

Postul poate fi de mai multefeluri:

Ajunare desãvârºitã (postnegru), atunci când nu mâncãm ºinu bem nimic o zi întreagã;

Postul aspru sau uscat, cândmâncãm numai spre searãmâncãruri uscate (pâine ºi apã,

fructe uscate, seminþe etc);

Postul obiºnuit, atunci când

mâncãm la orele obiºnuite, dar

numai “mâncãruri de post”, adicã

nu se consumã mâncãruri de

dulce” (carne ºi peºte, brânzã,

lapte, ouã, vin, grãsime);

Postul uºor (dezlegarea),

când se dezleagã la vin, peºte, icre

ºi untdelemn.

9Persoanele care ºi-au desfãºurat activitatea în condiþii deosebite

de muncã se pot pensiona mai repedeLEGE nr. 215 din

14 noiembrie 2019 pentrumodificarea Legii nr.

263/2010 privind sistemul unitar

de pensii publice

Stagiul de cotizare realizat în

condiþiideosebite

(ani împliniþi)

Reducereavârstei

standard de pensionare

cu:

LUNIANI

Legea nr. 263/2010 privind sis-temul unitar de pensii publice, pu-blicatã în Monitorul Oficial alRomâniei, Partea I, nr. 852 din 20decembrie 2010, cu modificãrile ºicompletãrile ulterioare, se modi-ficã dupã cum urmeazã:

1. La articolul 18, litera a) va aveaurmãtorul cuprins:

a) 4 luni pentru fiecare anlucrat în condiþii deosebite demuncã;

2. La articolul 55 alineatul (1), li-tera a) va avea urmãtorul cuprins:

a) conform tabelului nr. 1, însituaþia persoanelor care au rea-lizat stagii de cotizare în condiþiideosebite de muncã;

1 - 42 - 83 1 -4 1 45 1 86 2 -7 2 48 2 89 3 -

10 3 411 3 812 4 -13 4 414 4 815 5 -16 5 417 5 818 6 -19 6 420 6 821 7 -22 7 423 7 824 8 -25 8 426 8 827 9 -28 9 429 9 830 10 -

Cum pot intra în posesia talonuluide pensie?

Taloanele de pensie setransmit la domiciliul pen-sionarului, prin CN PoºtaRomânã, indiferent demodalitate de platã a pen-siei – card/cont bancar sauprin compania mai susmenþionatã.

Având în vedere faptul cãpe aceste taloane sunt înscrisedate cu caracter personal:codul numeric personal, veni-tul brut ºi net cuvenit pensio-narului, demonstreaza cali-tatea de pensionar, acestea nupot fi înmânate decât titularu-lui, sub semnãturã, prinprezentarea cãrþii de identi-tate, sau mandatarului desem-nat prin procurã specialã, pen-tru a evita folosirea datelor depe cuponul de pensie sauchiar a cuponului de cãtre altepersoane în alte scopuri.

În cazul în care acestetaloane nu sunt înmânate titu-larului, ele se întorc la Casateritorialã de pensii. În situaþiaîn care aveþi nevoie de talonulde pensie pe luna respectivã ºinu aþi avut posibilitatea sãintraþi în posesia lui, puteþisolicita Casei teritoriale depensii eliberarea unei adeve-rinþe care sã dovedeascã cali-tatea de pensionar.

Pensionarul trebuie sã se adre-seze Casei Judeþene de Pensii de ca-re aparþine cu domiciliul actual cu:

o cerere în vederea transferã-rii drepturilor de pensie în alt judet;

o copie a actului de identitatedin care sã rezulte noua adresã;

un talon de pensie.În situaþia transferului dosarului

de pensie, conform procedurilor de

comunicare la platã, Casa teritorialãcare înregistreazã acest dosar în evi-denþele sale are obligaþia sã verificedosarul administrativ, venit printransfer, sã valideze punctajul mediuanual ºi sã comunice la platã pentrua se achita drepturile de pensie pen-sionarului în cauzã. Aºadar, Casadestinatarã va proceda la verificareadosarului venit prin transfer, vaemite ºi va comunica decizia de pen-

sie, precum ºi transmiterea cãtre sis-temul central de platã a modalitãþiide platã prin bancã, începând culuna de platã comunicatã de Casaexpeditoare. Facem precizarea cãplata drepturilor de pensie se vaefectua de cãtre Casa expeditoarepentru o perioadã de încã 3 (trei)luni calendaristice prin mandatepoºtale cu dungã albastrã, la nouaadresã de domiciliu a pensionarului.

În cazul schimbãrii domiciliului cum se realizeazã transferul dosarului de pensie?

Gazeta de Bãneºti10

Se distribuie gratuit

REDACÞIA

PUBLICAÞIE A PRIMÃRIEI BÃNEªTI

Gazeta de Bãneºti

ISSN 2360 – 0128 ISSN - L 2360 – 0128

Tel./fax: 0344.119.001Email:ziarulgazeta@yahoo.comTiraj: 1.950 buc

NUMERE DETELEFON UTILEPRIMÃRIA BÃNEªTI

Tel. 0244 348.608

POLIÞIA NAÞIONALÃ

0244 348.136

POLIÞIA LOCALÃ BÃNEªTI

0244 348.212

DISPENSAR BÃNEªTI

0244 348.119

DISPENSAR URLETA

0244 352.348

ªCOALA “IOAN

DUHOVNICU” BÃNEªTI

0244.348.609

HIDRO CÂMPINA

0244.338.919

FIRMA DE SALUBRITATE

SC FLORICON SALUB SRL

0244.375.151

ELECTRICA 0372.710.547

Sugestiile ºi reclamaþiile vor fi transmise pe adresa

de mail a primãriei:

primariabanesti@yahoo.com

Ocrotitorul spiritual al României -Sfântul Andrei

Pe data de 30 noiembrie,românii îl sãrbãtoresc pe Sf.Andrei, ocrotitorul spiritualal României.

De Sfântul Andrei se pune grâula încolþit. Mai ales fetele de mãri-tat fac acest lucru. Dacã grâulcreºte des ºi frumos, înseamnã cãau soartã bunã.

Noaptea din ajunul SfântuluiAndrei este cunoscutã ca ºinoaptea strigoilor, atunci cândspiritele morþilor ies dinmorminte. Strigoii reprezintã unpericol pentru cei în viaþã,deoarece îi pot omori pe ceiapropiaþi lor, sunt aducãtori deboli ºi suferinþe. Strigoii cãlãtorescpe pãmânt ºi pe ape, scot suneteîngrozitoare, pentru a se deplasase folosesc de cozi de mãturã. Eibântuie pãmântul pânã la venireazorilor, pânã la primul cântat al co-coºilor.

Pentru a se proteja de pericole,se ungea cu usturoi pisat pragurile

uºilor ºi ferestrelor, coteþele, casa,grajdul, pentru a fi protejatã gos-podãria.

În aceasta noapte existã obi-ceiul -pãzitul usturoiului, fetele ºiflãcãii din sat petrec întreaganoapte, pãzind astfel usturoiul.

Noaptea Sf. Andrei este ºinoaptea când fetele nemãritatepot afla cine va fi viitorul lor soþ,acestea ºi vor petrece noaptea înfaþa unei oglinzi în apropiereacãreia s-au aprins douã lumânãriºi vor sta treze pânã când vorvedea chipul ursitului în oglindã,dupã care se vor culca, în spe-ranþa cã-ºi vor visa sortitul, nuînainte de a pune busuioc subpernã.

De ziua Sfântului Andrei, pen-tru a se vedea dacã anul cel nouva fi rodnic, se aduc crenguþe deviºin în casã ºi dacã vor înfloripânã la Crãciun, este semn deabundenþã ºi prosperitate în noulan.

Iarna începe odatã cu venirealui Moº Nicolae

Seara lui MoºNicolae

În noaptea de 5/6decembrie, Moº Ni-colae vine la geamuri ºivede copiii care dormºi sunt cuminþi, lãsân-du-le în ghete dulciuriºi alte daruri.

În seara de MoºNicolae existã obiceiulde a pune crenguþe înapã, ca acestea sã înflo-reascã pânã la Crãciun.

Crenguþa, de obiceide mãr, este simbolulcârjei arhiereºti aSfântului Nicolae. Nuîntâmplãtor, în colinde

se cântã, în plinã iarnã,despre florile dalbe,flori de mãr. Iar dacãacele crenguþe înflore-au pânã la NaºtereaDomnului, însemna cãsfântul a mijlocit pen-tru iertarea celui cãruiai-a dat crenguþa florialbe.

Din popor se spunecã iarna începe la Sf.Nicolae. Moº Nicolaeeste bãtrân ºi are barbaalbã, iar în aceastã ziMoºul îºi scuturã bar-ba, deci trebuie sãningã. În aceastã zi, sespune: A întinerit Sf.Nicolae.

De regulã, de ziua luiapare pe un cal alb,aluzie la zapada carecade în luna decem-brie, ºi se spune cãdacã Sf. Nicolae a venitpe un cal alb, Sf. Ion vamerge pe un cal negru,adicã va întoarce iarna.

În ziua de Sf. Nicolaeîncepe ziua sã semãreascã

Gazeta de Bãneºti 11

Prof. Burloiu Raluca

Data de 15 noiembrie2019, a reprezentat pentruºcoala ”Ioan Duhovnicul”din Bãneºti gãzduirea unuiamplu eveniment educativcare a reunit mai multecadre didactice din judeþulPrahova. Ne referim aici la”Cercul Pedagogic al coor-donatorilor de programe ºiproiecte educative ºcolareºi extraºcolare”, care aconstat în susþinerea uneilecþii deschise de dirigen-þie ºi programul artistic.

Pentru cã ziua a fostbogatã în evenimente, secuvine sã le parcurgem înordinea desfãºurãrii lor.

Startul a fost dat încãde dimineaþã odatã cusosirea primilor invitaþicare au fost întâmpinaþi cupâine ºi sare de eleviinoºtri îmbrãcaþi în cos-tume tradiþionale, lucru

remarcat ºi apreciat dedoamnele profesoare.

Primirea invitaþilor afost urmatã de lecþia des-chisã ”Empatia. Colabora-rea ºi cooperarea”, sus-þinutã de doamna profe-sor Laura Tranulea cuelevii clasei a VII-a.Lecþia a debutat cu dis-cutarea unor proverbe ºizicãtori specifice, precum”Ce þie nu-þi place, altuianu face”, ”Iubeºte-þi aproa-pele ca pe tine însuþi” ºi”Unde-s mulþi, putereacreºte” care au trebuitanalizate de elevi pentru aidentifica sensul ºi înþele-sul acestora. Lecþia a con-tinuat cu explicarea terme-nului ”empatie” ºi viziona-rea unui filmuleþ peaceeaºi temã, urmate dejocul didactic ”Cuvintelevii” ºi de o prezentarePower Point a doamneiprofesor Laura Tranulea

despre ce înseamnã ”cola-borarea ” ºi ”cooperarea” încadrul unui grup de elevi.

Apoi, invitaþii noºtri aumers la Biblioteca dinBãneºti pentru a participala programul artistic ”Tra-diþia, o lume vie pentrugeneraþia de azi ºi pentrucea viitoare” coordonatde doamna profesor PãunIsabela alãturi de doam-nele profesoare Dima Flo-rentina ºi Petrache Delia.De asemeni, doamnaMihaela Tudose ne-a ofe-rit sprijin constant în bunadesfãºurare a acestui pro-gram.

Astfel, elevii din Bã-neºti ºi Urleta s-au pregãtitcu seriozitate pentru aprezenta dansurile tradi-þionale ºi cântecele popu-lare. ªi, pentru cã au doritca talentul lor sã fie remar-cat în totalitate, au inter-pretat diverse roluri înscenetele ”Douã loturi” deI.L.Caragiale, ”Prostia ome-neascã” de Ion Creangã ºi”Tinereþe fãrã sã înveþe ºiviaþã fãrã de carte” adaptatdupã Petre Ispirescu.

De asemeni, doamnaînvãþãtoare Deaº Adrianane-a încântat cu inter-pretarea unor cântecepopulare special alese cuocazia acestui eveniment.

Deosebitul programartistic a fost extrem deapreciat ºi rãsplãtit cuaplauzele celor prezenþi.

În cadrul discuþiilorcare au încheiat evenimen-tul, invitaþii noºtri au lãu-dat modul de desfãºurarecursiv al tuturor activ-itãþilor ºi munca depusãde cei implicaþi.

Doamna director,Petrache Delia a apreciatdedicarea cadrelor didac-tice în buna desfãºurare aacestui Cerc Pedagogic,reamintind importanþa co-laborãrii ºi cooperãrii înviaþa noastrã.

Mulþumim elevilorpentru modul minunatîn care ne-au reprezentatºcolile ºi pentru seriozi-tatea de care dau mereudovadã!

ªCOALA DIN BÃNEªTI, GAZDA UNEI IMPORTANTE ACTIVITÃÞI EDUCATIVE

12 Gazeta de Bãneºti

Prof. Burloiu Raluca

Dovlecei, frunze colorate detoamnã, jocuri, întreceri sportivesau cântece? Sau poate toate acesteala un loc? Mai bine toate la un loc, ºi-au spus copiii de la Grãdiniþa dinBãneºti, când, într-o zi frumoasã detoamnã, au dat startul activitãþiloralãturi de doamnele educatoareIoniþã Mihaela ºi Jitea Monica.

Curtea grãdiniþei s-a umplut decopii dornici sã se întreacã în rosto-golirea dovleceilor ºi strânsul frun-zelor, devenind în acelaºi timp ºiterenul de desfãºurare al întrecerilorde cãrat dovleacul în braþe. Pãrinþiiprezenþi alãturi de micuþii lor s-aualãturat acestora ºi s-au distrat înîntrecerea ce presupunea trasulcopiilor cu pãtura.

ªi pentru cã era nevoie ºi de fondmuzical pentru aceste activitãþi,

copiii au interpretat cântecele speci-fice anotimpului toamna precum”A,a,a, acum e toamna, da”, ”Batevântul frunzele”, ”Am privit sprecer” ºi ”Ploaia”, punându-ºi în va-loare ºi talentul de dansatori prin

”Dansul frunzelor” ºi ”Dansul cuumbreluþa”. Astfel, recitarea poezi-ilor a venit ca o continuare fireascã,iar ”Toamna”, ”Balada unui greiermic”, sau ”Toamna, toamna cea har-nicã” au reamintit celor prezenþidespre cât de frumos este acestanotimp de care ne bucurãm încã.

Aceste frumoase activitãþi s-auîncheiat cu o horã împreunã cu copiii ºi pãrinþii, urmatã de odegustare a bunãtãþilor toamnei, darºi de o sesiune foto artisticã îndecorul amenajat special.

Mulþumim pãrinþilor pentru toatebunãtãþile aduse ºi cele mai fru-moase coºuri cu roadele toamnei,dar ºi pentru implicarea de care daumereu dovadã!

Dovlecei, întreceri sportive ºi frunze colorate la Grãdiniþa din Bãneºti

ACTIVITÃÞI DE TOAMNÃ