bana armânească - nr31b

8/7/2019 Bana Armneasc - Nr31b

1/17

16 Nr.1 (31), 2003 -Yinar, Shcurtu, Martsu. BANA ARMNEASC

Aestan lndurli amnar

Aestan lndurli amnarC anda antser azbuirarDighios tu ubor n numt vidzur.

Dipusir corbili s-vead

Cari nun cu catsi hlambur,Tsi oaminj la harau s-adunar.

Aestan lndurli amnarC shi eali vluisitiliLa numta cu nunlu s-hrsir.

Njilji di anj tricurLndurli s anvitsarLa numta a noastr armneascCu cnticlu a nostru s-hrseasc.

Vslia a orghilorCreashtiTu n padi tut cu schinjN lilici fr zrtsinj. GreashtiMxnlu cu boatsi hidipsitC dada a lui nica-i nicrtit.AmbeatVoaha dultsi di la mrshi hbinatFeamin mushat pi crivati durnjit

Nica un oar greashtiShi ndia creashtiDi va mi ambeatNjurizm di mrshi goalNjurizm di lilici aroshiTu vslia a orghilorSum tsiuratlu a corghilor.

Angrupumintu fr mortuNinti n mushat feaminCu portu ca di anveastAlbi stranji di baletanBalet gioac fr muzic.Dupu eaUn preftu cu carti tu mnAleadzi plcrii ti la DumnidzPi n limb ti ciudiiPi limba a mea armneasc.Dupu el:Ardrichi di brboshi oaminjTu lai stranji ca di jealiCu ars pi prosupuri.Angrupumintu tu n vali!Dupu elj:Un paljiacio hriosTu stranji chindisitiAnsari shi s hrseashtiC plcria a preftuluiPn la el nu agiundzi.Dupu tuts:Un ficiuricu cu rchiTu stranji di srbtoariAzboair shi s-agioacGreashti shi zburashti

Tuts lu achicsescuMa can nu s-hrseashti.Tu soniDip tu soni mi ved miniTu veclju portu armnescu.Mi aplec shi ljau n cartiShi tu carti mira nji scrii:Him hrsits s-v dm di shteariHim hrsits Doamne s-v clisimLa haraua a agrsheaticlui,La haraua a agrsheaticlui.

InvictusAseara mi priimnam ca jilosPri ninga un aru cmpuljosVini n ploai mintit cu soariNior di cari can nu s-aspari.Canda jeali lji eara s-mi udC ahurhi s-da fronim, fronim.

Li mutream chicutli un cti unCum tu apili a arului s-adun.Largul aru tu ma mari va s-intrShi marli tu amarea va s-chear.Tsicluslu canda nu va s-dipiseascAshi-i dzs totna s-difturseasc.

Apili sumnuroasi minduit li mutreamStri eali bteari di chicuti avdzam.Ploai sh-da minut, arulu sh-curDi dor lcrnji pi prosup archiushurDor di chirolu c bnjli n li tsasiTu cseani chindimati iu Torna armasi.

Cntitsli anoastri ca chicuti s-hibDit carti s-eas, tu aru ta s-intrArulu anostru armnescumari s-lu adarNauli gheneratsii cu amintiri s-li adapShi s-creasc, s-creasc pit lumea tutNau ban armneascla tuts noi s-aduc.

Lailu om fr limbLailu om amprustatLimba sh-u ari agrshitLa agresiaAnda oaspit eara aclo.Tu irinjiAnda pi dzeaditi s-imna.To atsel kiroAnda muljerli goali durnjea.

Lailu om fr limbNji dzsi cLaea-nj nmuzi tsi u alagDi pi prag pi pragVa s-toarn sh-cu ea va s-trag.C lcrnjili tuti li lcrmaiCu mna cheatr largu aminai.Pi trandafil aroshiPi trandafil galbin.Mini escu aoa

Shi ploai aoa nu va s-da.

Lailu om fr limbNji spusi:Scriat-i c tserlu va s-disfac

Shi dzeaditlu a domnului va s-dipunVa s-duc pri la om di omShi va n spunCari u tsni tinjiaCari u aruc arshinea.Tsi lilici di-t grdin anjurdzimCu tsi carni ti prndzu n suturm.

Lailu om fr limbCorbul-i aspreatDi plcria a dunjeailjeiDi dishirtarea a nmuziljeiSh-di un pon di shiljiC antroclji lji intrShi oclji lji lcrmeadz.

Ti lailu om fr limbCari mintea sh-u ari chirutPreasinili ahurhirSh-putes nu va s-dipiseasc.Corbul di omLimba sh-u ari agrshitBituli, la mirmintslj armneshts.

AlberluVideam un alber tu mesi di pduriDimneatsa-i tljeat, cciup alsat.Traptu-i lemnul shi arcat tu soariLumchli lji si usuc shi el moari.Mini shtiu cum mi duchescuMa, carishtii corbul di pom cum

s-ducheashti.Trec dzli, trec anj, trec secoliTotna vr di alberlu plichiseashti.Ancas, bun foc la vatr sh-adarIarna s angldzashti c uscat easti.Mini shtiu cum mi duchescu

Ma, carishtii corbul di foc cum s-ducheashti.

Dzc c aclo pomlu iu-l tljarCreashti n nau tinir, ljanurMa desi ljanura va s-dnseascC frtnjli suntu cu mari forts?Mini shtiu cum mi duchescuMa carishtii corba di frtn cum s-

ducheashti.Voi cu zboarli ameali apanghiu s-adarS-creasc shi aumbr tfoas s-adar.padea goal cu alberi s-u pdureadzShi armnlu diznu, diznu s-analteadz.Mini shtiu cum mi duchescuMa carishtii corbul di armn cum

s-ducheashti.

VANGHIU DZEGA


2/17

BANA ARMNEASC Nr. 1 (31), 200317

Dumnic, 2-li di Martsu, SutsataCultural Armneasc featsi unmusheat adunari la sediul a ljei cuscupolu: yiurtusearea a MuljeariljeiArmn. Anveasti nau, dadi cuficiurits, mai cu nipots, tuti furashtiptati di tiniri feati alcxitiarmneashti tsi chirnisir cu culac,

dultseami(lcumis h izahari)c u m shi cucti unchelchid iarchii .Z o eCarabashghinuioaspitsljlitsi s-adunar

la aest srbtoari shi dapoaia deadi calia prezidentului a Sutsatljei, DumitruPiceava s zburasc ti rolu tsi l-avurmuljerli armni ti tsnearea tu ban alimbljei shi a miletiljei armneasc. Tutns adusi aminti di adetea a ncurunrlorendogami la Armnji, adeti tsi agiutmultu la tsnearea tu ban pi heotea achirolui a grailui printescu, a adetslorshi-ardzlor armneshts. Furnjiibunta s-n adutsemu aminti ti adetsli ameslui Martsu, tsi nchisea cu semnul

a primuveariljei, Martsul. Maia lbga,un chiro, a atsilor din cas (featishi ficiori) martsul (un hir ashtst,arosh cu albu, di ln i di bmbac) cati sntati. Mutream la un moashi cusemnu tu frmti shi-nj yinea s-minclin la crutsea dit frmti ali maictse ashi shtiur eali s-apr pisteacrishtineasc. Shi cara nitsi aestu semnunu lj dnsea pngnjlji, atumtsea s-featsir bana curbani cata cum Shanadit avdzta Gramoste, a curi zboardit soni suntu un cutrimburoasdimndari :Loats-nji mrsha, voipngnji/ Nu-s da featili di-Armnji/ Sh-dapoaia ma marea curbani a dadilor diarmatoli tsi sh-deair atsea tsi avur mascumpu, hiilu, ti aprarea a vatrljeistrausheasc. Ama shi pidimolu a lor

di cathi dzu: s-cresc 7-lj i 10-lj ficiori,s-lji hrneasc, s-lji-anveasc cu stranjljcusuti cu mna shi s-l adar dhoar tuarzboilu tsi nu-s muta di mpadi, s-asteptcu nmuzi nicuchirlu fudzit anji aradatu xeani, s-lji tiniseasc socrlji shi s-nu l greasc un zbor naxina. Tcut,livend, chibara nicuchir armn purtacu harau aest greau furtii ctse earati fumealjia a ljei. Aproapea tuts poetsljia noshts spusir c Dada easti Fara.Ama maxus di tuti eali, Armnili ldeadir a ficiorlor a lor un oar culaptili di dad, scumpul grai di dad.Shi atumtsea anda zborlu armnescueara fuvirsit di ehtsr, dadili shi zbura,ascumta cu ficiorlji armneashti. Tiatsea, vahi, mults poets luyursescu cDada easti Fara. Ea easti atsea tsi amintfumealji. Ama shi ma multu eaxanamint, prit praxea armneasc tsil u deadi a ficiorlor. tut ihtibarea anoastr ti Maili shi dadili a noasti. Tiatsea protsli armnji u cntara ahntu

Muljearea shi Dada Armn. Sigura furtiaa muljeariljei di adz easti ma lishoar,ctse si caft s-tsas chilinji. Ama ealipseahti adz s-tsas musheatlu graiuarmnescu cu cari sh-anveasc ficiuritslia lor. Featili tiniri di adz nu mata poartflurii di gush ama tinjia shi nmuzea diArmni tsi u anveats di la dadi pot s-upoart cu mari pirifanji. Aest eastidhoara di la maili a noasti shi borgea naima mari a dadilor a noastri. Ctse? Tas-him tru numir, anamisa di alanti

milets.Tra s-him tru numir fu sh-mesajlu a clindariljei armneasc tsi uapruchear Muljerli armni, ca dhoar(martsu) di la deputatlu armn CusticCanacheu. Pi ninga cadurli ma veclji(Manachia) i ma nali, pi clindari ari sh-alti ahtri zboar mintimeni (fr dad,ca pulji fr cloci) tsi prindi s-ti bag pimindueari greau. Un muljeari ama,tinjsita Ileana Radu, dit fumealjea aPapahageadzlor featsi dhoar aSutsatljei Armneasc stranjlu diyrambeatic a lingvistului TachePaphagi, tsi ashi cum shtits nu fuansurat vrnoar. Sarica lai shi alb,brnu, cmeashea, cioaritsli, tuti aestiyishteri tsnuti tu sfinduchea a dadasa-ia li Ileani, va s-hib spusi tu muzeuluetnografic tsi va s-hib spus la Sutsat.

Tutnoar di un mari axii (valoari)spiritual easti shi vula cu cari TachePapahagi simna manuscrisili. Dupu aestumomentu emotsionantu, Irina Pariszbur ti comitetlu di initsiativ tiadrarea a Clublui a MuljerloruArmni ti dialog intercultural, tsi s-aibca scupo agiutorlu tsi poati s-lu daanvitsata armn ti ftsearea cunuscuta culturljei shi-a spiritualitatiljeiarmneasc. Un paradigm tiintelectualili a noasti easti prof. MatildaCaragiu Mariotseanu, ti cari, un altanvitstat armn scria c eastiSavantul di nafoar, Armna dinuntru.Tut ea easti poeta tsi nyrpsi ahntumusheat ti hrli a Dadiljei shi-a muljeriljeiarmn, furnjii ti cari aleapsir dit stihurlia ljei, Toma Enache, Geac Ciona shiAndreea Bishinicu. Feati shi ficiori di laSculia pi armneashti alepsir shi eali tidadili a lor un mnucljiu di musheatipoemati: Sorina Nicolae, CosminGeamalinga, Cata shi Dana Custur. Sh-hrsir mamili, cu botsli a lor hrisusiti,cnttorili: Flori Costea, AureliaCaranicu, Yeanula Gheorghe. Iholu camavecljiu armnescu s-avdz tu boatsea aliteta Maria Andon shi al Vasili Topa, unboatsi ti anami. Vasili Topa cnt shifrshurteashtideadun cufratslji Yioryi shiNelu Bracea shicu CusticHristu di lapareia Pirifanlu.A n s a m b l u lPilisterlu fuatsel tsi dishcilisip r o g r a m l uartistic cu un

c u n u s c u t cnticdi primuvear Bati vimtul shipulji tuts/Iea Armnjlji ansusu tumunts?) shi tutnoar nclisimanifestarea artistic cu ndau giocuriarmneshts (Mavrumata,HagiuSteryiu). Tu soni, tuts atselji tsiloar parti la aest alithea srbtoari aMuljeariljei Armn (lipseashti s-ljadutsem aminti studentslji ditMachidunii shi dl. secretar di la ambasadaali Machidunie, Yioryo Tufa) fur clsits

la piti shi dultsenji, adrati tut di mnjlilucrtoari a dadilor armni. Ti multsanj, durut Dad Armn shi s-tihrseshts daimadi fumealjia-tsprucupsit!

Aurica Piha

Srbtoarea aMuljeariljei Armn

Marushca Yioryi

Irina PARIS


3/17


Domnului Dumitru PiceavaMi arisir multi articoli dit numirlu 4

(30)/2002. nji feci chiro sh-li adyi-vsii tuti. Evenimentili armneshtsfur multi tu aestu chiro shi aproapeaavushi corespondents di la tuti. Nuanyrpsishi un zbor di la Etno FestivalMulovishtea 2002 - Macedonia, carifu un mari evenimentu ti armnameadit Macedonia shi Balcanji. Aumateriali anyrpsiti pareia di la RRI -Sectsia Aromn: Irina Paris, AuricaPiha shi Toma Enache. Un di ei va tsli da ma-s li cafts.Mi ariseashti c anyrpsescu tiniri

armnji la Revista Bana Armneasc.

Mi arisir multu interviurli cu prof.Ahile Lazaru shi arhitectul Sotir Bletsadit Grtsii. Azburi sh-mini cu nshicndu mi adunai Constantsa sh-Bucu-reshti. Sh-un sh-alantu vor ghinili aArmnjilor dit Grtsii, cndu stai dizbor cu nshi, ama cafi un sh-ari calea a lui.Mi arisi shi pag. 30 ama nu tut. Mini

loai parti la ma multi andamusi cuArmnjlji dit Macedonia shi Vrgria,iu s-prezentar scrisori di la protluministru romn. Di doi anji ncoa, tututi aesti dmndri, anyrpseashti cGuvernul ali Romnii va s-agiutArmnjlji dit statili di nafoar ta s-poats-aib pi limba armneasc bsearicshi shcoal (sihts pi stmn).Voi, ndoi Armnji di aoa din tsar,

vrets popul armnescu sh-tu Rom-nia. Baea chiro pistipsii sh-mini c eastighini s-hib ashi, popul armnescuahoryia sh-tu Romnii ama nu eastiashi, c nu ai tsi documenti s-aspunji.La un andamusi a Armnjilor laamfiteatrul N. Iorga di la Univer-

sitatea di Bucureshti, cu prof.Djuvara, monitorizat di tinjisitluAlexandru Gica, mutai boatsea ta s-mi avd tut lumea, sh-dzsh c eastighini s-cftm ta s-him shi aoa populahoryea, c him ma veclji di Daco-romnii iara Branislav Shtefanovschidi Tetovo - Macedonia avea niscntiargumenti ti aest cftari (mi avea

arisit multu crtsli al Brane sh-lupistipseam c easti dealihea).Profesorlu Djuvara lo zborlu sh-

argument aht di ghini sh-mushatc avem originea comun Armnjljicu Daco-romnjlji sh-nu ahoryea, cmi bg pi mari mindueari. Di iu sh-pn iu, noi Armnjlji cari anvitsm

carti pit statili iu bnm tinjisits, amanu avem fapt studii shi cercetri tiznamea a Armnjilor, putem ta s-formulm prericu puteari di sentints: himpopul ahoryea".Di la atsea andamusi tricur vr doi anji.

Adyivsii tsi anyrpsir mri profesori

armnji di istoria sh-originea aArmnjilor. Aeshts profesori bnar shianyrpsir tu Ronia ninti di anjii 40 sh-tu multi alti stati di nafoar iu nu i-ambudyiusea vrn s-nu dzc dealihea.Tuts, ama tuts dzcu c originea a noasteasti comun cu a Daco-romnilor. Amapn tora, mini nu am avdzt c vrnmari anvitsat di nafoar ari anyrpsitc Armnjlji suntu popul ahoryea, tutsdzcu:originea easti comun cuDacoromnjlji.Nu avem argumenti c tu Romnia s-

cftm s-him popul ahoryea.Avem argumenti ta s-cftm ndre-

pturi tu Romnia ti minoritati cultural-linvistic: -la shcoal, niscnti sihts tustmn aclo iu ari Armnji ori pot s-adun Armnji; - la bseric, iu ariArmnji cama tricuts, ic tu atsea hoarsuntu majoritari, sh-ari sh-prefts armnji,putem s-cftm slujb pi armneashti; -emisiuni la posturile publice de radio shitv, finantsate di statlu romn: cnduprezint istorie, literatur, poezii, giocuri,adets di tricu-tlu chiro ic dit aestu chiro;- reprezentants la ambasadili romneshtidit Balcani a Armnjilor dit Romnia carishtiu ghini armneashti ta s-tsn ligturacu comunittsli armneshti dit xeani tialxeri culturali shi economitsi.Putem s-cftm sh-multi alti, ama va s-

him pi un cali tuts atselji cari minduiescughini ti armnami aoa tu Romnii sh-pot

s-adar ghinets nu mashi zboar fr tinjii.Sh-tora tu soni, nu mi arisir zboarili dila pagina 31 al Dina al Goga. Ns ansaricafi oar cndu vrn anyrpseashti vrzbor anaxi, ta s-tsn cu el, ama nu poatis-ascoat tu miydani tsiva bun faptu di elti armnami. Cndu vidzu i avdz ns cRomnjlji dit locurli istorits nu s-acchisescu anda azburscu romneashti?Ama tini tinjisite Mita cndu ai vidzut cnu s-acchisescu Romnjlji di la un capula alantu a statlui? Sh-deapoaia cara nueasti ashi, ctse li publicashi atseali zboruruti? Va s-dzc lumea c ashimindueashti pareia di la redactsia arevistljei sh-un turlii atselji cari ti agiuts-ascots revista. Minduea-ti c nu-i ghinini ti tini i ni ti alants. Poati s-hib ghini tiDina al Goga sh-ti nica vr altu cari

mindueashti ashi ama ti atselji multsArmnji cari ts adyiuvsescu revista, nueasti ghini, c nu minduescu ashi.Tinjisite Mita, s-avdzm mash di ghini

sh-s n videm cu ghini.28.01.2003 Bucureshti

Lifteri Naum

Tinjisite domnule Lifteri Naum,

nji pari ghini c v arisi turlia di cumfu anyrpsit nr.4 (30)/2002 a revistljeiBana Armneasc. Cu tuti aesti nctuyursits ctse nu anyrpsim tsivadi Etno Festivalu Mulovishtea 2002 ditRep. Macedonia, cari fu, ashi cumaspunets sh-voi, un mari evenimentu tiArmnami...Lipseashti s-n achicsits c revista

easti anyrpsit di un mn di oaminjish-nu s-poati ta s-hib actsati tutievenimentili tsi s-tihisescu tu lumeaarmneasc.Noi apruchem materiali ti revist di la

tuts atselji Armnji ic di alt mileti cariau dhoara ta s-nyrpseasc shi vreareata s-n li pitreac s-li publi-cm.Ashista huzmetea sh-cu Reda-ctorlji di laR.R.I., ic di la altu postu di Radio i ditelevizii dit locurli machiduneshts.Pn aoatsi, tinjisite domnule Lifteri

Naum, iu v spunets punctul di videarica cititor a revistljei, tuti lucrili suntubuni sh-la loclu a lor cu voi.Atumtsea ama, cndu voi v anltsats

la tesea di reprezentantu a chivernisiljeiromneasc, lucrili nu mata suntu laloclu a lor sh-lipseashti s-li limbidzmniheam.

Easti dealihea c chivernisea romn,dinoar dup cdearea a comuni-smolui, sh-nu di ndoi anji, cumaspunets voi, ahurhi s-aib tsiva sinferti Armnjlji autohtonji shi, dztsem noi,nu easti un lucru aru.Prota ahurhi ta s-da bursi ti tinirlji

Armnji dit locurli machiduneshts tas-fac facultati Romnia. Scupolu achivernisiljei nu eara sh-nu easti ta s-agiut Armnamea ta s-amint tsiva meaeara sh-easti aplo (ashi cum fu sh-eastiscupolu a tutulor chivrnisilor tsi adarahtari lucru): vru sh-va ta s scoatdealihealui niscnts nvitsats armnji,ama nvitsats cari s-agiungs-hib cadealihea niscnts Romnji safi.Sh-ca dealihea, niscnts di tinirlji

CARTI DI LALIFTERI NAUM

Apandisi


4/17


armnji tsi bitisir faculttsli Romniainshir oaminji nvitsats cu mindueareadi Romnji safi. Alts armasir tut cuminduearea cu cari vinir ama nai mamults di elji cari vinir ca Vryari, Arbi-neshi etc. - aesta easti tihea a noast -,inshir oaminji anvitsats cu mindueareadi Armnnji safi. Paradiymi avem ca baea.Lipseashti s-advgm c Chivernisea

romn nu lji-agiut mash tinirlji armnjis-fac facultati mea lji-agiut sh-niscntslji di lideri armnji.Aeshts lideri a Armnjilor autohtonji

yin Bucureshti - iu dormu pit hoteluridi luxu - sh-caft agiutor di laChivernisea romn. Shi Chivernisearomn l deadi shi vahi, va l ma da.Multu ghini aestu lucru ama problem

easti la turlia a cftariljei. Aeshtspseudolideri a Armnjlor autohtonjicaft agiutor tu numa taha, aRomnilor di pisti sinuri!?!?Pistipsescu c nu easti ananghi ta s-l

dm sh-numa alushtor pseudolideri tifurnjia c voi u shtits tut ashi di ghinicum u shtiu sh-mini. Va s-yin oarcndu va li scutem tru migdani sh-numilialushtor patriotardz.Shi agiutorlu tsi-l loar aeshts

pseudolideri nu-l ufilisir ta s-dishcljidvr bisearic ic vr sculii armneascmera cari shtii ti tsi.Sh-tora s-tritsem la problema a noast,

a Armnjlor di Romnia. Vidzumcum suntu agiutats Armnjlji autohtonjiama nu vidzum cum fur sh-suntuagiutats Armnjlji di Romnia. Apandiseaeasti limbidi: cu tsiva. Dimndarea 1333nu fu bgat ici tu practichii. Nitsi nu fuloat tu luyurseari di Chivernisea romn.Ma multu di aht: atseali sculii di

Bucureshti shi Constantsa iu s-aveadishcljis cursuri optsionali ti ficiuritsljiarmnji fur ncljisi. Nafoar di emisiapri limba armneasc, tsi easti tsnut laRadio Constantsa di Mariana Caciandoni-Budesh nu s-dishcljisi nitsi un turlii dialt emisii la Radio. Di emisii pri limbaarmneasc la telivizia romn nitsi nus-bag zborlu. Atseali emisii pri limbaarmneasc tsi li adra tinirlji diConstantsa fur adrati cu pradzlji a

niscntor Armnji cuvrdadz. Idyealuilucru easti sh-cu emisia armneasc tsiu tsnem noi tora la ETNO Tv.Dit partea a statlui, dup cum shtits,

nu avum sh-nitsi nu ari vr Armnagiutor, nafoar di bunjlji a voshtsfrtats H. Cndroveanu shi A. Papari cari

andrupscu ideia - tsi u actsat sh-voiditu azbor sh-nu-lji mata dats cali, tinji-site domnule Naum -, cum c Ar-mnjlji suntu Romnji iara limba arm-neasc easti dialectu a limbljei romn.

N ctiyursits c noi, ndoi Armnji diaoa, vrem popul armnescu sh-Romnia a c nu avem tsi documentis-aspunem.Unlu di documenti cari s-aspun c

Armnjlji suntu popul ahoryea di alantimilets him noi, Armnjlji tsi nicabnmm shi tsi minduim sh-duchimarmneashti. Tsi vrets voi un semnu mamari di atsel c, dup un chiro di 80di ani di anda vinir tu locurliromneshts, Armnjlji s-aspun csuntu Armnji sh-nitsi cum Romnji?Tsi vrets un altu documentu ma marish-ma dealihea dict atsel cari eastidat dup catayrafia (recensmnt) dianlu tsi tricu sh-iu easti zborlu di unnumir di 25.000 (tsispryinyits di njilji)di Romnji tsi s-declarar Armnji?Cum putets s-dztsets c tuts mrlji

nvitsats dzc c taha noi Armnjljiavem idyea arzg cu Romnjlji? Vahiavdztu sh-di marli nvitsatA.D.Xenopol cari aspunea c dialectili

aromn shi daco-romn (cum earaluyursiti un chiro) suntu limbi ahoryeash-nitsi cum idyealui.Voi, domnule Lifter Naum, cari v

luyursits Romn, cu tuti c hits di arzgarmneasc, putets s-bnats ma larguashi cum v luyursits voi ama nu avetsndreptul ta s-dnsits alants Romnjidi arzg armneasc ta s-shi caftndrepturli tsi l si pricad di la Dumnidz.Ndreptul, ca paradigm, s si-ncljin alDumnidz pri scumpa-lji limbprinteasc, limba armneasc.Voi bnat alargu di Armnji tut bana,

dup cum aspuneats un oar, shialgats ta s-amintats ct ma multspradz. Ghini featsitu. Ama tora, di carav vidzut axit atsea vreari, vinit tulumea armneasc, di vr ndoi anji, sh-protlu zbor cari lu avdzm di la voi, laun andamusi, fu atsel di dialectularomn!?!. Tora yinits shi n dztsetsc noi Armnjlji avem un idyea arzgcu populu Romn sh-ti atsea nu avemndreptul s-cftm s-him pricunu-scuts ca popul ahoryea.V adutsem aminti c sh-tu Grtsii

easti un idyea teorii ama nu s-uidiseashticu a voast. Dup cum pistipsescu cshtits, aclotsi s-aspuni c Armnjlji au

un idyea arzg cu Gretslji iara limba arm -neasc easti un idiom a limbljei elin.Argumenti, cum c Armnjlji suntu alt

mileti dict atsea a Gretslor ic aRomnjlor suntu cti vrets voi.Populu armnescu nu ari un istorii

comun cu nitsi un di atseali doaumilets, grtseasc ic romneasc.Tu tsi mutreashti ca limba armneasc

s-hib un cu limbili elin ic romneasclipsea ca ea s-hib fructul a unui singurpopul shi cari s-bneadz tu un singurloc. Dup cum shtits populuarmnescu s-apreasi, ca mileti, tu locurliali Machidunii sh-nitsi cum nu tu locurligrtseshts ic romneshts.Tuti aesti suntu argumenti ca Armnjljidi Romnia - tu un numir di vr26.500, cum sh-aspur c suntu lacatayrafia dit anlu tsi tricu -, s-aibndreptul ta s-caft s-hib pricunuscutatsea tsi suntu shi maxus: un miletiahoryea di miletea romneasc sh-numash s-caft ndrepturi ti minoritati cul-tural-lingvistic.

Tu tsi mtreashti zboarli al DinaGoga, nji pari aru c nu v arisescu.Nitsi a luii nu-lji ljea hari tsi shi cum

anyrpsits voi ama io public shi zboarlia voasti shi a lui shi aesta ti furnjia caestu easti ndreptul a vostu di cititorishi di abonats a revistljei BanaArmneasc.

Avets andriptati cndu spunets c D.Goga altuseashti anda dztsi cRomnjlji dit locurli istoritsi nu s-achicsescu namisa di elji atumtsea andazburscu romneashti. Easti mindueareaa lui sh-noi u tinjisim tut ashi cum vtinjisim sh-minduearea a voast.Easti dealihea c elji, Romnjlji, s-achicsescu multu ghini un cu alantuama, lipseashti s-pricunushtets c, cuArmnjlji nu para s-achicsescu.Sigura, ca s-eara shi Armnjlji un cuRomnji ic di va s-eara un idyealuipopul atumtsea va s-achicsea tutnashidi ghini cum s-achicsescu elji cu elji.Noi v urm, tinjisite domnule LifteriNaum, s-v dutsets sntos ma larguhuzmetea a voast di avocat a miletiljeiromneasc cum shi atsea di procurora miletiljei armneasc.Dixits v prclsim, tinjiili a noasti naima aleapti.

Dumitru Piceava


5/17


M. B.- Escu dr. Maria Berenyi, escu

directorlu a Institutlui di Cercetri aRomnilor dit Ungaria shi prezidentaa Sutsatljei a Romnjlor di Budapesta.Rep.- Di iu aest initsiativ ti cercetarea

a Armnjlor?M. B. Tu anjlji a studentsiiljei a melji

aflai tu vivliotec nscnti documenti ti

coloniili macedoromni, cunuscuti tudocumenti ca companii grtseshts ditUngaria. Atumtsea nji si dishcljisi

sinferlu ti aest them shi duchii c mas studiedz aestu subiectu va s-pot s-cunoscu personalitts avdzti shi tuistoria i cultura romneasc. Aducaminti aoa, Emanuil Gojdu, AthanasieGrabovski, membrilji a faumealjiljeiMocioni, Andrei Shaguna.Bitisii facultatea Budapesta shi vrui

deapoaia s-prilucredz istoria culturala Romnjlor di Budapesta, ma multusec. XIX. Cari studiadz aestu subiectu

nu poati s-ansar pisti coloniamacedoromn di Budapesta, ctse frea nu putem s zburm ti culturromneasc tu sec. XIX. S shtii cArmnjlji dup asprdzearea aliMoscopoli agiumsir aoa tu ma multidldz yinindalui tu Imperiul Austro-

Ungar, tricndalui shi prit Polonia ctsefumealjea Grabovski, Gojdu, Mocioni shidi aclo ndoi membri alishtei fumealjiagiumsir Miscolc shi di aoa membri afumealjiljei ftsea emburlchi di yin shileamni anamisa di Polonia shi Ungaria.Di colonia di Miscolc s-trapsir multifumelji tu capitala ali Ungarii. Ashi

agiumsirGrabovschi,Shaguna shiGojdu, unparti di aest

f u m e a l j is h i d z uEgher shialt parti tu j u d e t s l uB i h o r(Oradea), ius - a m i n t Emanuil tuanlu 1802.C o l o n i a

m a c e d o -romn diPesta earanai mavrtoasa ditU n g a r i a ,ctse aoavinir nai maavuti fumelji

shi nai ma nvitsati. Capitala ali Ungariideadi cali ti xanamintarea, dishtiptarea aArmnjlor catse aduc aminti aoaGramatica al Boiagi shi Roja. FumealjeaRoja eara shi ea di Budapesta. La aestdishtiptari natsional a Armnjloragiutar sh-corifeilji a Sculiljei Ardelean,cari tu intrata a sec. XIX eara cenzori latipografia di Buda. Membrilji a coloniiljeimacedoromn deadir pradz titipuserli tsi s-adra la Tipografia di Buda.Tu anlu 1915, muljerli macedoromni diBudapesta adrar un Sutsat aMuljerlor Macedoromni di Pesta, protaprezident fu Elena Grabovski, nicuchiraal Athanasie Grabovski. Eara 33 dimembri fondatoari. Un Naum Petrovicieara perceptor la Fondul NatsionalScolastic dit cari s-deadir pradz tisculiili ortodoxi natsionali shi preparandii(Di Arad, Sf.Andrei). Membrilj dit aest

fundatsii eara Emanuil Gojdu, NicolaeRoja, Athanasie Grabovski. Scupolu aSutsatljei di Muljeri fu ta s-ndrupascsculia macedo-valah, tsi lucr tu iameadi chiro 1818-1888. Eara un sculiinormal iu s-nvitsa shi pi armneashtishi pi limba romn. Muljerli adunar

pradz ta s-plteasc dhascalu. Protludascal fu cunuscutlu dramatistuConstantin Diaconovici Loga. Deapoaiavini Shtefan Neagoie, tsi tipusi ashicunuscutili clindari "di la Buda". Tu 1832Gojdu nyrpsi tu aesti clindari tiMathias Corviul shi tipusi un cartidishclis ct aestu dhascal a sculiijeimacedo-valah cu un apel ti scuteareaa clindariljei di Buda. Va s-aduc amintindau di institutsiili adrati di Armnji.

Prota bsearic adrat deadun cuGretslji, bsearica greco-valahic. Anlutsi tricu yiurtusim 200 di anj di anda fuayisit aest bsearic. Tu aest bsearicfur ndao niachicseri anamisa diArmnji shi Grets ama Armnjlji la 1800vrur s-aib shi elji preftu cari s-psltisesc pi valah. Featsir nscntiapeluri la locotentsa amirreasc shinchirdsir. Protlu preftu tsi psltisi piromneashti fu Ioan Teodorovici, cenzorla tipografia di Buda, scoasi multi crtsdi gramatic. Deapoaia vinir ma multsprefts, tsi eara sh-nvitsats avdzts.Ioan Miculescu vini di Lugoj shi-tipusiun revist la Pesta "Aurora Romna",(1861) prota revist cu yrami latini. LaPesta eara un vrtoas coloniimacedoromn, elj eara multu avuts.Ancuprar plts shi casi avdzti. Aestipot s-hib vidzuti tu pzarea GhioroshMorti, dit capitala a Ungariiljei. Multicasi fur ancuprati mardzina di Dunshi aesti suntu pirifanjea ali Budapest.Rep- Zburts-n shi ti alti colonii

armneshts di Budapesta?M.B. Colonia di Pesta eara nai ma

sntoas ama Armnji eara shi tu altscsabadz, sum numa di coloniigrtseshts. Adusim aminti ti atsea diMiscolc. Un lucru importantu c dimulti locuri, Gretslji eara ca numir mamults di Armnji ama Pesta sh-MiscolcArmnjlji eara ma mults. Tu

istoriografia maghiar aflai c mashMiscolc easti un ploaci pi stizma dibsearic iu easti nyrpsit c eastiadrat mash di Armnji ctse aoa nu-avea Grets. Aest bsearic adrat dippnjlji al Gojdu shi Roja ari uniconostasi nai ma musheat dit Europa,

Interviu cu Prof. dr. Maria Berenyidi Budapesta ti coloniili macedo-romne

din Ungaria.


6/17


dupu minduita a mea. Tu alts csbadzArmnjlji eara ma putsnj di Grets amaprezentsa a lor eara multu sntoas.Aduc aminti Egher, Doloshiogormod, laVilniu shi tu alti prts. Aeshts Armnjdupu tsi loar pricunushteri di la amirlu

Iosif II-lu shi dupu Patenta di tolerantscndu l si deadi ndreptul la cettseniia Armnjlor tu Amirrilji, atumtsea sh-adrar casi aclo iu s-aflar. Ancuprarcasi musheati sh-adrar mari aveari tusec. XVIII-XIX. Eara un coloniimacedoromn vrtos sh-la Debretsin.Tu Ungaria, Armnjlji cu Gretsljideadun adrar 13 bserits shi 6 capeli,putem s spunem c tu 20 locuriaflm toar ti cultura a lor material.

Bseritsli aesti pot s-hib vidzuti sh-adz, sigura c nu mata suntu bseritsortodoxi ama toarli armasir.Rep.Ti cartea tsi u scrisit ti Fundatsia

Gojdu, di iu adunat materialili sh-caras-vrets s-n zburts ti hopili di lucru afundatsiiljei Gojdu pi hiotea a chirolui?

M.B. Tu 1986, dupu tsi bitisiifacultatea mini tipusii un njic articol.Nu para s-avea scris ti Gojdu nitsi tuistoriografia romneasc, nitsi tu atseamaghiar. Ti atsea duchii c nu eastimash un leghend ta s scrii ti Gojduama eara un lucru mistico. Vrui s-afluaverlu shi cftai tuti documentili achirolui. Ti Gojdu puteai s scrii shi s-avea scris ama mini avui sinfer tiFundatsia a lui. Tu 1995 anda tipusiicartea a mea "Istoria a FundatsiiljeiGojdu 1870-1952". Di la 1870 pna la1918 au scris sh-alts ndoi tiFundatsia Gojdu. Ama mini avui sinferti avearea Gojdu ctse mini nidzeam la

Parohia ortodox tsi eara casa al Gojdu,dapoaia alanti casi di pi geadeia Kiralytsi eara a Fundatsiiljei shi tora nu s shtietsiva. Vrui s shtiu mira a lor dupu 1918.Aflai documneti la Arhiva NatsionalMaghiar. Ti aestu chiro avea multidocumenti ama nu-nji si deadi cali ta s-li mutrescu, s-li cercetezu. 10 anj di dzlimi alumtai ta s-intru la aestu dosar.Dupu 1992, cndu tu Ungaria s-deadinomlu a Arhivilor atumtsea avui izinis-li studiedz. Atumtsea duchii ctsevrn nu li mutri aesti documenti tsiputea s-hib furnjii di ncceari anamisadi dauli stati: romn shi maghiar. Aoaaflai pzrpserli tsi s-au fapta anamisadi guvernul romn sh-atsel maghiar tas-hib ndreapt Fundatsia Gojdu. Unlucru eara limpid ti mini: eara zori ta s-li

badz pi arad aestipzrpseri ca tu unmozaic. Ti atsea cartea a meau tipusii tu format A 4, laanex scosh tu cadurdocumentili orighinali ta s-

nu-nji afl vr cbati csuntu psefti. Suntudocumentati aestipzrpseri, atseali cftri dipartea a chivernisiljeiromneasc. Mini pistipsescuc aest carti a mea dischilisiun frndz shi un firid tichirolu anamisa di daulipolimi mondiali ti FundatsiaGojdu.Rep. Tsi s-fatsi azd cu

Fundatsia Gojdu?M.B.Io nu shtiu tora tsi s-

fatsi cu Fundatsia, mini escuun cercettor, io agiumshupn tu 1952, pna cndu amdocumenti. Yivsii shi tu jurnalili maghiari c tu 1953s-featsi un achicsearianamisa di Romnia shiUngaria tu cari s spunea:Romnia nu caft tsiva dit avearea Gojdu

shi a Armnjlor di Ungaria ama nitsiUngaria nu caft tsiva dit avearea aMaghiarlor di Transilvania. Torachivernisea ungar dztsi c pot ta s s-fac pzrpseri diznu ama partearomn spuni tsi caft iara statlumaghiar spuni tsi caft tialceaseari.Aesta easti politica, ca om dicultura mini dghivasescu tsi s-fatsi sh-ma largu.Ama pi io ca cercetator miintereseaza istoria a Fundatsiljei, tsi arila thimeljiu documenti,dimi pna tu1952.Mini plcarsii istoriografi sh-cercetatori dit Romnia ca va s-hiba ghinimaca mini aflai ahti documenti tu ArhivaMaghiara , mini luyursescu ca s-afla sh-tu Romnia atseali documenti, noti , laMinisterlu afacerilor Externi, ta s-dzcashi.Mini ashteptu s-cunushtem shi-dipartea romna aesti documenti.Rep.-Adrat un lucru multu greu, bagat

thiemeilu shtiintsific ca tora cari tsi s-vas-poata sa studiadza problema

Fundatsiljei Gojdu pi tutiplanurli(shtiintsific,diplomatic). Aestulucru poati s-hiba dus ninti ti aver amash-ti ascaparea aveariljei aishteiFundatsiljei. Va minduit sa adrats unafiliala a Fundatsiljei Gojdu la Budapesta?Maria Berenyi- Va s-videm aestu

lucru, catse noi romnjlji di Ungariamultsa anj arada banam mpartsats. Noiashtiptam aestu lucru ama mash caranomurli va s-da cali ti dishcljdeareaunaljei filiala Gojdu tsi minduescu ca poatis-hiba ghini vinita.Aua,tu capitala iu banaGojdu, iu ari una parohii,iu suntu casili alui dimi aua iu tuti toarali culturali shispirituali armasira pisti chiro.Am umuteaca va ti romnjlji va s-hiba multuimportantu cndu va sa zburasca tivaloarea culturala al Gojdu sh-a

Fundatsiljei a lui. Gojdu easti un exempluyiu sh-ti comunitatea romneasca dibudapesta shi minduescu ca easti actual.Gojdu bana shi lucra tu mediul maghiariara tu tsi mutreashti perioada istorica elacatsa un chiro di tranzitsie (eararevolutsia, s-featsira nscnti pacti) ashicum minduescu io ca treatsi comunitatearomneasca di Budapesta tora, tu unchiro di tranzitse. Ama Gojdu poati s-hiba un exemplu ti cum pots ta s-eshtsaun cetatsean tsi tinjiseashti cratlu iubanedz ama s-armnj sh-un bunminoritar.

Aurica Piha


7/17


STERYIU, FURLU

Sta pdurea ta s-murdzeasc,Soarli-apunea nicurmat,Iarba s-avea-uscat - iasc,Oili-adilja ma-ngricat.

Sum ponj, iu sh-amiridza,Ma sh-ashi, apnghisiti,Croarea tut li-agiundzea!S-munduia sh-om, sh-tutiputi...

Sh-avea-adrat Steryiu casN-pduri-aoa, tam estan,

Mash c Turtslj nu lu-alas,Da duli aman, aman...

"Na, more pngnji, sh-a voau,C la mini-i di nimal!"Steryiu vrea li-adra sh-pi dau,C avea, sh-i stul mal...

Nu mash Turts, ma caritsiCantsido praglu-lj tritsea,Ma ghini filipsea-aoatsiCa la itsi dat tsi s-ftsea!

Sh-deapoia la-dat plteshts...La Steryiu-i fr di pr,Cum, de, s-nu dnseshtsAoa la izvur, tu avr ?

Luyuriili tuti-a lui -Cari lji li afireashti?Nu da isapi-a vrnui,Singur, el sh li pzeashti,Nu-ari huzmicheari, ni cnji, -Ari mash un ctslic, -Mash s-ducheasc c-s pngnji,Sh-"asun" dit "cluputic"!...C Steryiu, bun sh-aleptu,Ni-arm nu tsni-n apanghiuri."Ashi-i ghini sh-andreptu!"Dztsi,-ardi, nu-ari-annghiuri...

Un ctsut, ti dzli greali,Cu mnri tu-asinji lucrati,La brnu-l tsni - di-araliS-lu-apr, di-lj suntu dati...C el, vrutlu, ni n rimNu-u calc, nu u vatm.Sh-atumtsea - la tsi bun n-arm?"Him ntr oaminji, ca n gam!"Steryiu, Steryiu, ntr oaminji...Oaminjlji, ma, nu suntu-un, -Multi ori suntu "luchi", pngnjiAngtan s-ai dipriun!

Sh-tu-atsea sear di prmitiTu-amurdzit clo-n brditsi,Selim-bey, ia-l, da crintiCa nafimat sh-aoatsi!

Aushlu-al Steryiu-aclo stteaLa foc-ahndusit, nafoar.Ncljina, la somnu trdzea,Bana-i dultsi, nu-i amar...Muljarea-a lui, nveasta, buna -Nica easti mshat, nica!Dzts c-i printr steali, lunaTsi pi n shcarp-alunica...Nora mash, sta tu udai,

C ashteapt njic s-lj yin,Cari-u sfuldzir, u talji..."Doamni, ct va si ma tsn?"

*- Ei, ghiaure, bag oar,C io hiu Selim! Selim!- Buiurum! Ma nu-am lhtar,C ti shtiu, Selim, ti shtim...Tsi, ursits tuts ning foc!S-lu schin shi s-lu ma crescu,Deapoia s-fridzem, pri loc,Pri-areulu armnescu -

Cumts di birbec sh-noatinji,Tr tuts oaspitslji vinits...Shi va s-adutsem sh-dultsenji,Dupu tsi va s-filipsits!Ap-aratsi shi shirbet,Ashi cum mlxits sh-voi...Sh-va s-bem sh-un cafe minghet..Buiurum, oaspits, la noi!

Muljarea-aushlui mtrea,Cu palma-sust pri gur,Shi multu si lhtrsea!Iar Selim zbur, cu ur:

- Aush-gheaure, nibun,Io sh-aest bluchi, moi, -Malm, io mash adun,Shi altu tsiva nu voi!Scoal-ti, sh-adu-nji fureCti liri-avets prit pundz!Aljumtrea, bre - ghiaure,Ligat pi lats agiundz!

Bitrnul mutri cu bun,Ct-atsel Selim-pngnlu.- Mtrea tsi-am io ta s-aspun:Nu si aspari Armnlu!

C-multi vidzum-n bana tut,Shi tricur cu tutili...

Cari ma, sta s-tiascult?Voi hits ama,suriili!

Di liri, s-v-aspun ndau:Lipsit nu-s, oimrats...Ma, tsiva nudau-a vau,Sh-tu foc di va mi arcats!

*Buluchea-atsea di shirponjiPoart leamni di pi plai...Pira acriscu - tsfunji!- Lirili li voiu! Li dai?

Aushlu-ama, sta-chitrusit,Mljear-sa...mut, limnusit!l-loar, sh-deapoia-astrdzitPisti piri! Ea, chirut:

- Shi pri mini, geanabets! -Zbur cu greu. - Shi pri mini,C malm nu-va videts,Ai ct di aru ori ghini...

Tu foclu mari u arcar!Deapoea, azvarna-n cas.Pri nveast s-u talji vrur...Natlu-l featsi...U alas...

Caft! Guzgunipsescu!Lirili nu-s ti-aflari.Sh-fug npoi, ayunescu,Selim, cu-a lui yeanitsari.

Nu easti ghini - s-amn,S-da oclji cu Steryiu "glarlu" -Sh-fudzir s-nu-lji shtii canFudzir, chirnda-sh torlu!

"Glaru-i" Steryiu, ti psefts,C-ardi, sh-cu-sumars eastiSh-ts-adutsi tut tsi-lji cafts..."Ma maca s-ribilipseashti?!..."Ljiufta more, glara ljiufta!Ma, ea nu slgheashti arm,Nu-agudeashti ni cu spata, -Mash cu pumnul, ma ti drm!"

Muljearea-i? "Ba! N muljeari...Ni-achicsi, ni vidzu,

Sh-deapoia, vahi meti chiari,Ca n yun cum cdzuTu balta atsea di sndzi,Cu-natlu-a ljei tut aurlnda,Tsi nu shtea nica cum s-plndzi,Ca pcelu trimurnda..."

STERYIU, FURLUDI HRISTU CNDROVEANU


8/17


Nu muri mljarea, curmat...Steryiu u-afl tu intrat,Lhtrsit, nvirnat,Lignnda-sh dashlu-lj nat.Achicsi. Nu gri ici,Metsi, vrea s-eara hrsit...Iavea c-lji si alnciNatlu multu-apndxit!"Dashlu-al tati! Al tati dash,Tsi ts-aflash n crud oar!Doamne, bati-lji, si nu lji-alash!"Achicsi, dinoar!

Maria-mljearea dzsi:- Om! Anjiurdzeashti nafoar!Pri furi lji-vidzui, ca-n yisi...A noshts-aush lj-actsar ...Fu Selim, c ashi-lj grea, -Vrur amalm. Liri...Tut mintea shi ruzuea,Sh-cdzui mini tu nishteari...

- Di-aest njic ai frundid...Feat-i, ma easti ficior?C io njeg pri-aoa-anghid,S-lj acats mash, shi s-lji

mor!

- I ficior, ca tu-anyisat...Sh-du-ti, fr-amnari,C sndzili-a nostu virsat,Caft s s-fac plteari!

*Steryiu-agiundzi la cathir:- Selim-nji vtm printslji!- Nu shtiu, gheaure! sictir...- Va lj-arup oasili! Sh-dintslji!C sh-tu n guv di sharpiTut va-l aflu shi va-l talj!S si shtii ghini... Iar piYeanitsarlji-a lui, cavai!...

Ma nu putu s-bitiseascTsi ma-avea ti-aspuneari,C-al cati, s-lu-aputruseasc,Shi s-lu duc cu pteari -Tamam la Edicule,Ta s-nu vead soari, lun!Doamne, mtrea c nu eNi di Steryiu-tora bun...

Mash c Steryiu nu plndzea,Iu-l hnducusi catiulu.C sttea shi luyurseaTsi s-ma fac el, pri-yiulu?

Sh-dzsi n sini: Io vruiS-nji si fac ndriptati, -Aesta mash l tsirui,Bat-lji Analtul di-lji bati!

Maca-i ashieh, alas'C va s-videm noi-aumbreSh-nu va mi dau io armas,Di niscnts di al bre!"

Prota noapti fu cum fu,Fr somnu sh-fr yisi

Tu tahinim-l vidzuVigljitorlu, c-lji dishcljisiLji-adutsea riz shi pniSh-n can cu ap-aratsi"Nu-alas di-adz pri mni!"Prit minti al Steryiu-lji treatsi!"Ljeart Doamne!" - ma dzsiSh-lu trapsi Turcul la sini,Di-cara-l pli sh-lu frmsi,Ta s sta fronim, ghiniShi lji lo stranjili di nifer -Cari pi el plscneaSh-arsi Steryi, pishicher,C multu ghini-lji yinea!

Shi inshi pri poart, iavea, -Cari s-lu ntreab tsi?Avea tufechi? - E, avea,C am easti nifer! Nu-i?

Di-aoa, ayi li angnTsh la catilu acas,Tsi, di cum-l-bg-n mn,Ici nu mata lu alsPn tsi Turcul lji-aspuniIu sta-atsel Selim, saylami...Sh-deapoea, Doamne, tuti buni,Lumi-sor, vrut lumi!"

Tamam noaptea-n crutsea-a ljei,Steryiu-i la Selim tu poart...Sh-lji dishcljidi, un di-atselji,Un-aschirli cu boatse-aspart...

- Tsi vrei, ashchirli?...Tsi vhrei?...- Yin dupu Selim... Lu-cljam!Ts giur pri... ficiorlji-a meiDu-mi la el, mash ti nheam...

Shi...l dutsi yeanitsarlu.Aclo, ama, ning ushi,Cdzu pri aestu tserlu, -Agudit cu-un bush tu gushi!

Intr la Selim, s-lu talji!-Pri...Alah, Steryiu lj greashti,Di cum-agiumsi tu udai...Tsi s-fac, ma-nji cafts simbeti!?...Bitrnjlji lj-arsesh di yii,C nu-ts deadir lirli!Vedz, Selim, c nu ts shtiiTsi ts-avea scris mirili?Cari mi pitricur,S-mi luyursescu cu tini,Shi s-ti scrumedz troar,

C-ashi easti-ndreptu sh-ghini!Shi iu nji ts-l lo pri Turcu,Sh-lu strmsi, ca tu cljeshts!"Aru-nji pari c mi frnguCu gushli pngneshts...

Doamne - nu-vrea s-mi facpngn,Di nu vrea s-hib-arzganSndzli-a tsilor a melji,Cari - avdz cum grescu elji?...

Sh-va s-rpseadz, tur,C l-aduc dhor-arsur!"

*Shi s-dusi Steryiu, si dusi,Pn tsi soarli apusi,Ma-ayunjisitu sh-cu pvrii,Shi agiumsi tu curii,Shi sh-lo mljearea cu-srmnits,Di-lji tricu pisti munts,S-deadi ahndos, tu-arinji,S-chear urma ti pngnji...Shi-sh featsi deapoea n-ceatDi-aslanji, ghini ncljigat,Ligat-n sprigiurari,Ct va hib-n bnari:

S-agudeasc tu dushman,Dzu di dzu sh-an di-an,Stic di stic, oar di oar,Ta s-lu bag tut si chear,Pn s-anveats tu banC ni cndu sh-ni can -Fr-calea tsea axitN-armni niculsit!

*Lumea cnt, dinpoiUn mshat cntic di la noi,Cu un fur sh-pareia-a lui,Asparizma-a Turcului,Steryiu lji dztsea pri numi, -l-tinjiseashti sh-adz n lumi!

Agudea-aoa, clo-agudea,Turcamea u pidipsea,Ta si s-vead, s si shtiiC iu nu-easti uminilji -Yini un mushtinari,Sh-can n-ari ascpari!

Steryiu tini, bre, fure,Steryiu tini, giunare!S-ti tsn-atsel is sh-bunlu,Pri-ea s-ts scots-arzganlu,S-ducheasc turcamea, frati,C ma easti n ndriptati!

Adus pri armneashti:Dumitru Piceava

Yinar 1998( Hristu Cndroveanu, Cinci balade


9/17


- Mama, dipu una turlii cu muma, nora- dimi, avea shi ea rezerve. Ashi c tatas-alumta cu tsi shteamu io di la eali, tas nj-aspun "dealihea" tuti. Ari shi tora

mari mirachi ta s-zuyrpseasc protsljibrbats cunuscuts cu numa Bara, nintidi 1800, shi s-bga pi carti arborlugenealogicu. Ndoaua isturii le-ashteamushi di la paplu Goga Piti, cusurinu veruali mumi, tsi avea shi elu un limbsubtsri shi shi-adutsea aminti multi, tsitata aspuni tora c nu le-ari avdzt.Arborlu a soiljei a noast bubuchisi tuprumveara di Avdela, arvd furtuna shitora himu tuts un pduri.

*Neshu s-pranddscu tu un hane, unurestaurantu tu vecljulu csb di Filibeu,tora Plovdiv, cndu vini seara tshi shis-apuitui croarea. Un stmn lapnyirlu internatsionalu. De-aua yineaacas paplu, fend-su ali mami, cu multishici, tu anjlji 1920-1930, cndu vindeaaoa lna, adunat basc, cu ziya, teasalna pi un iambul ashtirnut mpadi.Discrca un cruts, va s-eara niscntisuti buni di kiladz, u vindea tu doau -trei dzli. Un oar vinir ninga elu doi -trei Varyari cu mult ln, cu brnurligroasi pisti buricu, mplini di pradz. Gririnspectorlu ditu pnyiru: "Tsi caft auaVlahlu aestu?! Avin-lu, noi himu aua!"-Inspectorlu vini la paplu shi armasiciudusitu tsi ghini azbura papluvryreashti: "Di Pirdopu hiu shi amucrts ta s-vindu tu tut Vryria!", dzsipaplu. Inspectorlu vidzu c ashi earashi s-turn la alants: "Nu-amu tsi s-lj-adaru! Va s-videts c elu va s-vind prota,ashi cumu azburashti shi cumu u alavdlna!" Ashi fu. Paplu, cu stranji di Vlahu,yinea Filibeu doau ori tru-anu, vindea,bga pradzlji la banca shi s-turna iaracu crutsa Lajine, ninga Sufii. Nu purtacu elu pradz c avea mults furi calea.Tu restaurantu, adratu tu un cas cudoau patomati, nau, cu cheatr albmpadi, cu grindz di lemnu, avea unucadru zuyrpsitu cu untulemnu, analtuma-nsusu di boia di omu; cu buieljiahantu apreasi c ts trdzea ocljilji s-ulmutreshts, di iu va ti aflai: eara "Pzareadi Filibeu", cta la 1900 - 1910, cu multulao, cu unu preftu tu stranji lai, cu unucucotu aroshu cu coada ca unucurcubeu, cu sfinduchi cu masini, cuchilinji cu bairi, cu trasti, cu ndoiyumari... Shidzuiu dininti ta s-bagu cumintea paplu tu - aestu caduru, cumueara elu tiniru, cu shilivari shi duluma

viniti, cu giumadanea morca cu gitanidi mardzina, cu gepi pi cheptu shi cusihatea n gepi, cu perlu ncrshiljatu,shcurtu di trei dzeaditi, analtu, sntosu,ancucutatu.Omu algatu, paplu shi-avea adrat casacu doau patomati, cu ciurdachi, cu scri

di cheatr, cu tsilaru dighiosu shi cuudadzlji ti durnjari analtu. Cumu dztsiThomas Mann n Casa Buddenbrock ,cndu casa easti etima, yini shi moartea:cndu u dipisi, vini oara s-fug tuRormnii shi s-trag nitraptili. Cari dusiLajine tora, aspunu c hoara easti multumushat, ama casa alu papu u surparta s-lrdzeasc geadeia.

*Wanda. Catse nu s-afla ciubrica(cimbru) shi leushteanu (rusalie), nitshi

verdzu ta s-adari sarmadz Roma, ea aveaazburt unu anu ninti cu mama shi lj-avea dzsa s-aduc di acas alt oar.Noau dzli ninti di Crciunuandreapsimu tuti shi anchisimu cumashina. Dumnica earamu Roma,mama shi-bsh nipotslji shi btu pi ushala Wanda, vitsina a sora-melji.- Wanda va s-eara polonez di vr maie,cari shtii, ea s-ashtea de-aua di daima,italian: mashi prosuplu albu, perlu arusushi ocljilji njirli u aspunea ca alta mileti.

Tu ilichii cu mama, eara soats bun shicndu yinea mama, mashina a leji ti-acuseari yinea la sor-mea, ca mama tutuafla s-arufearica vr pirde, vr circeafi,vr fustani. U clisimu Wanda ti NuluAnu pi tsina. "Ti Crciunu cu taifa, tiNulu Anu cu cari vrei", dzcu Italianjlji.Wanda vrea s-vead shi cumu s-adarsarmadzlji shi vini di tahina, cu un poalalb noau. Ahurhimu cu carneamtsinat, bgmu chiperu laiu, ciubrica,tseap tsryrsit cu untulemnu...Flavia shi Alessandro tssea tut casa:"Mama, suntu etimi? Nica?!" Flavia,prota cama fronim, shidzu pi unuscamnu ning frigideru. Alessandro nulu-actsa loclu, vrea s-bag mna tucarni, s-pispileasc chiperlu, s-aductiyanea di pi focu, tuti elu s-le-adar!Cumu s-hidea ta s-vead de-aproapea,nu shtiu cumu dedu shi lu-agudiiu cucotlu dupu capu! Njicdzanculu lo s-aurlshi Flavia, niheam cama mari di elu,ansri la io: "S-nu lu-agudeshts! Eastifratili a meu!" Di iu mi avea soats, miafl ehtra! Ta s-tac Alessandro, ljitricuiu un poal dininti shi n agiuta cuvasili lati: io li lamu shi elu li dutsea cumirachi di li baga cu gura n-ghiosu: phiati,schi, tingireadz. Vzia casa di lucru,di arsu shi ashi s-ahurhi srbtoarea:sarmadzlji hirbea shi dultsi adutseri aminti

s-cutsea tu unufurnu a kirolui tsiardea deadunu cufurnulu mplinu cupiti armneshts."Cndu vinir maiacu teta, nonna cuzia", va s-dzca eljipisti mults anj,"casa anjurdzea ciubrica shi noiashtiptamu s-andridzemu pomlu tiCrciunu! shi s-mcm pit!"

*Wanda cu nicuchirlu a ljei, Gianni, shiFederico, cusurinlu al Michele, cu taifa,shi noi din cas, shideamu tuts arada tusufragerie, de-anvrliga a measljei shicathi unu aspunea cumu tricu tiCrciunu. Eara prota dzuu di anlu 2001.Aveamu andreapt tsina ca la elji, cum licumndusi Michele shi li adusi di la haneaa loru, tsi u tsnea doau casi ma n-susutu idyea cali:- cu masini turlii di turlii, atseali di Ca-labria cu oslu lungu shi cu susami li vreatuts shi s-dipisir prota, filii - filii subtsridi crnuri- afumati, deapoaia lucanits fripts piteras, pastili cu njedzu di zburlidz shialti njits poami di amari, carni fript tutav, unu yinu aroshu di Chianti ashicumu lipsea, deapoaia cafelu, dultsenjlicu njari, cu mandorli, cu purticlji, cudzam di limonj, adusi di Federico. CumuRoma iara easti caldu, ushili ct teraseara dati di stizm shi Michele truvuiacu phiatili cu lucanits di pi teras.Alessandro, siisitu, lo shi elu unu shi sh-lu baga dininti, shi cu bunela tu mn s-andrupa, mea shi li anduplica tuti cuarada shi fr s-mutreasc vrnu de-anvrliga.Flavia, ca daima, na stnga a mea, s-frimita pi scamnu, s-ashtsa, s-anvrtea,pn cdzu shi tuts actsmu s-ardemu:-"Bungaaa!" Aestu eara unu zboru de-alu Alessandro ti itsi cdea mpadi shi tutdzuua s-avdza n cas: di ayunjiseari, calga cushii ditu un parti di cas tualanta, dupu io, cndu mi-ascundeamuiuva cu un carti, i ca arca maxusu tsivampadi ta s-ardemu, "Bungaaa!" earaharaua a noast.- Zoia ardea shi cu niheam nostalgie,ctse sh-adutsea shi ea aminti cumudztsea un oar muma :"Punga, pat,punga!", cndu u imita pi mama.Atumtsea noi earamu njits shi io aveamuvirsata un pung cu arizu, shi mama miagudea shi-nj dztsea: "Punga!', de-apoaia taha s-avdza "pat!", shi mamadzatsea iara "Punga!" *Ducheamu c mni - pimani va s-

NETEA


10/17


ADAMTsi-ai biut-Adame scafa di virinShi di-atumtsina amrtia u-ai tu sndziS-nji mi ashtepts la tini o s-yinCtse nu vedz c tut lumea plndzi.

Iu u-ai grdina-atsea di etsAyiusit shi-mplin di mushuteatsAspuni-nji tini sh-Eva tsi videtsMash amrtii shi-uruteats?

Tu stranji nali ti-nviscushiMa vrearea-i ascumtShi lcrnji li cur pi fatsa-tsDi dor greau shi plmt.

Tu ayiudim ts-ai crutseaShi bana-ts ardi dip tu somnuShi tseara ninga ea curShi suflitu-ts di om.

Cum vimtu sufl-arinaShi aladz tu somn shi tu yisiTu bana-ts nu-i lunjinMash zboar nipitrumsi.

A cui? A cui i vrearea-aistTsi nu-aducheashti shi cheariArmasir tu bana-tsMash dor shi algari.

Un yishteari-ascumtU cafts ma u-aflji dotAht nishteariTa s-aduchescu nu pot.

Ti-alas ta s-umplji bana-tsShi voi ta s-aducheshtsC mash a tau vreariTi-alas om ta s-eshts.

OmuCai s-hib?Un suflit avinat di dyiavulIc avigljeat di Dumidz?

LUNJIN DI OCLJI GOLJINu pot ta s-ved cu ocljilj-a mei

Lunjina-nji easti laiTi-atsea c ocljilj-a melj sunt golji

Shi fr di sivdai.Voi sufliti tsi algats laoluShi di daima ta s-v dnsits voinu putetsCnd va v-nyeadz voi HristoluAist voi ta s-nji spunets.

Lunjina lai v avinShi chirolu nu-shi si-aspardziClepsidhra-mplin di arinA voastr ban ardi.

Cara s-v cljem s-v dishtiptatsVa s-hrseasc vrVoi bana s-v si lunjinedzCa dup lai nior.

Va v-aspargu bana cu myia-njiShi-va v dishteptu la vecljulcutarCu tseara lai, myipsitTsi va u bag tu-a vost altar.

Ia! Canda ahurhii ta s-vedLunjina nu mata nji easti laiC oclji-nji si umplurDi dor shi di sivdai.

SOARILI A MELSoarili a mel lunjineadz mashnoapteaCnd suflitili-sh caf uidiaIu cljiurili au crutsiAco shi afl eli ndia.

Soarili a mel nji aspuni mira-njiCnd tu liyia a suflitlui mutrescuDinintea-a tsearljei mplin di dureriCai nji aspuni cnda ta s-cpsescu.

Soarili a mel yiliceashtiAtumtsina cnd suflitli s-dishteaptEl easti lunjina a noaptiljei a

meauEl ji aspuni cai njimi ashteapt.Tu soarili a ardivrearea-nji

Ti tut tsi eastimushat shi-aleptuShi soarili a mellunjineadz calea-njiIu ta s-agiungu ningalipseashti ta s-ashteptu.

Tu soarili-a mel s-amint ishishi banaDit alba-a vreariljei lunjinSoarili a mel aspardzi taxirateaShi cur-a chirolui arin.

Un soari nji-am shi el nji mi aveagljiShi-aspardzi tut aru dit laoShi el nji vindic-a mea ranC nji-am tu soari Dumidz.

AGRSHARITrec anji shi vr nu-lji veadiShi idyea ban u bnm,Cu dzli di-arderi shi lcrnjiShi tihea sh-taxiratea blstimm.

Ah, ban, ban-aleapt, di eti fapt !

Ctse nu vretsi Arrmnji ta s-pistusitsC agrsharea ashteapt- Pi tutsi tsi zboar vruti nu duchitsi !

Shi v-aflu tora agrshts,Tu un otsean di pust vreari,Shi nitsi chirolu tsi-ashtiptatsNu yini s-v da dishtiptari.

C agrshts tuts himTu bana grea shi-arau,Shi noi shi tut laolu

Shi nu avem harau.Shi noi di agrshari o s-him loats,C moartea agrshari-amint,Shi fr di num o s-him pitidzatsSh-va s-avd mashi n boatsi.., smt!

CTLIN GHITS

antreab nipotslji shi ti soia loru ditu Romnii,ctse ti atsea ditu Italii ari cari s-l aspun- veclji lucri. Aclo au un cas di cheatr, cuyinghits udadz, cu trei balconi, cu terasi shilivada di limonji. Au caduri di strppnj, auunu arboru genealogicu adratu di uninstitutsii, tsi ahurheashti cu unu strpapu ditu

Spanie, nobilu refugiatu Genova. Mama aluMichele, Fedora, easti ditu lumachea a lui.Fend-su a ljiei fu comunistu shi lj deadinuma aruseasc. Domenico, fend-su aluMichele, Paparusso dimi, suntu vinits dituGrtsii cari shtii cndu, c nitsi mai-sa, tsibna pn la 1995 nu azbura grtseashti.

-Catsalaclu atselu tsi-nji si hidzeaprota tu cicioari, tora criscu baia,easti unu cni arosu, analtu, bunudi avintoarea di isturii. Tora s-veadic elu mi tradzi shi mi ljea azvarna...Cndu va s-yin tu Avgustu Zoia cuMichele cu ficiritjlji, n minduim cu

mama s-bgm arzboilu, s-veadcumu s-tssea vr kiro. Va s-adrmu chilinj cu bairi, ta s-dipisimulna tsi sheadi pi balconi. Albi va s-hib, cu bairi verdz, veardiVeronese, caldu, deapoaia aroshu,niheam carmezicu, galbinu di

fumu, alti hiri cu frndza di nucu va lianvupsimu ta s-ias morca... Ashi tssursi Cristina cu Pupa, tora suntu yeatrisi,nu aspardzi s-ashtii di vecljili lucri. Ashiva s-easa shi cartea, pn tu soni: cu dituti, cumu li adutsemu aminti, shi p-armneashti, ti noi, shi pi vr limb cama

ivropean, ti nipots... shi ti tuts alantstsi va s-voru...24 Cirisharu 2002

Mariana BARA


11/17


COSTA BICOV (al Mundi) easti faptutu 17-li di Andreu 1944 tu hoaraRakitovo dit Varyarii sh-bitisiFacultatea di Regie Filmu di Sofia.Lucreadz ca regizor la TV Sofia. Ariloat premiili Ritonlu di malm lafestivalu di Plovdiv shi premiul III la

festivalu Gionli di malm tu Rusiitifilmul documentar RanghelValceanov.Ari acas vr 10-15 crts di scriitori

armnji tsi li afl la Sutsata aArmnjlor di Sofia. Poetslji a lumiljeitsi-lj ari cama aproapea di suflit suntuGeorge Byron, Frederico Garcia Lorca,Jaques Prevert, Paul Eluard, Jorje LouisBorghes, Iosif Brodski, pots cehi,polonezi.Zburscu armneashti nica di njic.

A mei prints suntu Armnji, curats

Armnji sh-noi n cas zburm masharmneashti. Tora nu-ari cu cari s-azburscu sh-va s-li anyrpsescu aestizboar ta s-nu li agrshescu.Limba armneasc ari mushuteatsa

cari tora, io cndu angldsii c arialfabet, c ari crts, literatur clasic,ghivsii Belemace sh-tuts alantsascriitori mri armnji. Cndu aflu vrzbor tsi lu-am agrshit, tsi s-dishteapt tu mintea a mea, sh-io lushtiu aestu zbor nji yini multu harao

tu suflit sh-ca njic ficior caridinoar s-anvits s-ghivseasc shi sanyrpseasc pi limba cari el u shtea dinica ninti di 50 di anj di cndu s-arifapt. Shi loai shi-nyrpsii andau, arinscnte poezii tsi li aveam anyrpsitpi vryreashti sh-li turnai piarmneashti shi-nji pari ca s-adrar maghini..a noastr limb armneasc ariahtari iho, cum dzc vecljilj oaminjicari intr tu suflit, tu inima. Sh-amahtari elpida, sperants cum s-dztsi

c va s-dishteapt vr mari scriitor caris-da ahtari literatur tsi undzeashti piaesta limb s nyrpseasc. A mel lucruca film reghiseur easti nai ma aproapeadi poezia. Am sperants ti filmuricndu easi dit inim, dit suflit, a lapoezia easti nai ma aproapea di aestulucru. Am un sperants c voi s-adar un filmu pi limba armneascs-aib subtitli inglezi, ma s-avd limbaarmneasc. Shi am curaj s-minduiescu c, cara s-n adnm noi,putem s-adrm aesti lucri. Putems-adrm filmuri ti anvitsari limbaarmneasc. Putem s-adrmdocumentari film ti adetsli, ti cultura, tiliteratura a Armnjlor. Antologhii di naima buni cantitsi. Vidioclip putem s-adrm. Nu pot s-aflu om cari cntcum am avdzt vecljilj Armnji,

aestu iho tsi yinea, tu un boatsi s-avdzamults oaminji. Easti un cntic tsi lu-am avdzt di a meu fendi:Voi Armnji machidunlats,Di Hristolu ptidzats,Shi di St-Mria ncurunats,Shi di draclu avinats.Sh-aclo a bgat sh-mini, ti a meu

fendi, ca el lu cnta ghini :Voi Armnj machidunlats,Tuts deadun s-v adunats,Tuts ca frats s-va sprigiurats,Limba voastr s-v cftats.Voi Armnj machidunlats.

ZGHIC

Mi-amintai aseara,va s-mor mni.

Bana nji-easti astdzAurlu s-nu chear Armnjljish-nu ari cari s-mi avd.

ANAPUD CHIRO

Ca goada di ctsut tu inim,nj-intr tu suflit ausheaticlu.

Mash mintea nj-armasi tinirta s-shuts chirolu anapuda.Anapud chiro!

FNTNA

Cara s-nji da Dumnidzun mshctur di ban,

va s-adar un fntn.S-adun limpida apti lumea tutAtumtsea va s-cad pi dznucljita s-ved pisti ap,ca tu yilii,cum anyeadz oclji ali mumatu lcrnjlidi a mei oclji.Deapoia va s-beau apata s-bash oclji ali mumsh-va s-ancljid a mei oclji.Aesta-i calea ti alant et.Ca s-da Dumnidzva s-treac chiro

shi-atumtsea tu idyea aestfntn.pisti a mei oclji va s-cadlcrnjli ali a mea hilji.Sh-io nu shtiu di iu va mutrescu,cu ocljilji al Dumnidzpisti vr nior

va s-dipun ca un aumbrtu aest fntnaest njc bsearic ti minish-ti lumea tut.Aest fntntu cari s-aduntut a mea plcrii.

S-da Dumnidzcan oar s-nu s-usucdi xeri tu oclji.Aest fntn.tut s-hib mplindi seati ti bansh-ploai tu inim.Ashi cama lishorva s-azboair sh-a meu suflit,dit aestatu alant et.S-da Dumnidzdup mini s-armnmash un njc fntn.

PLOAI TU INIM, DORLU TIMUM

Un yis ca di Walt Whitman

Ploaia cadi nghios,iarba creashti nsus,

sh-aclo iu s stvrusescus-amint chicuta di roaulacrma al Dumnidz.

ANGRUPAT TU SOMNUS-mi dishteapt calu tsi rujeashti tu

hryii.Atumtsea mash va s-pistipsescuC nica am tu inim un chicut

harao.Sh-dorlu ti chirolu tsi treatsi fr njlNu easti moarti ntru mesi di ban.

COSTA BICOV(al Mundi)


12/17


Coru di Armni la Andamusea diAminciuHBRI

Sutsata Cultural Armneasc easti unasociatsii cu 350 di membri cumndusitdi un Comitet di Cumnduseariformat dit 9 Armnji, aleptu dupu

statut di Andamusea General tuAndreu 2001 ti un mandat di 2 anji.Comitetlu aleapsi unu presidentu iaraprezidentul si aleapsi un viceprezidentushi un secretar. Prit un achicsearifapt tu atselu chiro, Comitetlu apufusica mandatlu a prezidentlui s-hib di unan. Dit Yinar 2003, przidentul aSutsatljei easti dr. Dumitru Piceava, iaraviceprezidents suntu Dima Grasu shiSanta al Todi iara secretar eastiAlexandru Gica. L urm s-l si ducambar lucurlu !

Tu meslu Andreu, la editura Scara diBucureshti s-tipusi cartea "VulturiiPindului", un roman istoric scrisu dipoetlu Ionel Zeana tu cari easti zborlu dihala a Armnjilor dit Macedonia tuahurhita a etlei XX.

Tu dzua di 14-li di Andreu, la Sediul aSutsatljei Cultural Armneasc s-featsiserbarea di iarn. Ficiuritstslji tsi urdinla cursurli pi armneasti di la Sculia nr.39 di Bucureshti spusir un mnucljudi poezii shi colindi armnests, furnjii ticari Pap Crciun l deadi crts shipoami. Cu un cntic armnescu, featilishi ficiorljii di la pareia "Pilisterlu" lcndsir Pap Carciun s-l da shi-alor dhoar.Sponsorlu al Pap Carciun fu fundatsia"Smta Ana" prit prezidentul a ljeiLifteri Naum.Hristusim tutnoar a printslor tsifur aclo. La aest serbari eara shistudents dit Machidunii.

Tu 25-li di Andreu, Prindu Crciun,pareia di folclor "Pilisterlu" alg cucolinda pi la andau personalitts armni(pr. acad. Matilda Caragiu Marioteanu,poeta Kira Iorgoveanu Mantsu, prof. dr.

Nicolae Saramandu, prof. Ioan Cardula)cum shi la ndoi duruts armni (IancuCepi, Gheorghe Vrza, Tinela Stere,

Ghitsa Njirlu).Aesta easti un adeti a pareiljei a noastshi, cu preari di aru, spunem c nun agiumsi chirolu s-algm shi la altsaArmnji la cari aveam tu minti s-ndutsem. Fu ama un sear myipsit diCrciun, cu haraua c fum deadunshi minduim c putum s-adutsemniheam lunjin shi cldur tu casiliarmneshts iu fum aprucheats ahntumusheat.

Tinirlji di la Sutsata Cultural Armneascvrur s-treac deadun sinurlu a anjilor2002-2003, shi s-adunar la sediul aSutsatljei la un Revelion ndreptu ditiniri, ti tiniri.

Tu dzua di 25-li di Yinar, pi postul diteleviziuni "ETNO" fu spus un programdi giumitati di sahati ti activitatea aSutsatljei Cultural Armneasc shi tisiutuatsia a Armnilor, ti cari zburrOani Nicolae si Alexandru Gica. Maria siMihai Gheorghe zburr ti mirachea atinirilor ta s-cnta shi s-gioacarmneashti la pareia "Pilisterlu".Emisiunea s-dusi ninti cu un fragmentudi spectacol armnescu filmat la pizzeria"La Machedoni" iu cntar Zoe Carabash,Yiani Bracea, Hristu Costica, AureliaCaranicu, Yeanula Gheorghe shi DaniPeanci. Emisiunea s-hrsi di suctses shifu reprogramat, tu 30-li di Yinar.Cu agiutorlu tsi-lu dixi di la unu durutuArmnu, Teyea Sponti, Sutsata tsnuahtri emisiuni la ETNO Tv. shi tu meshljiShcurtu shi Martsu shi maxus tu dzlilidi 8-li shi 22-li la shatea 14 shi reluari tudzua di Marts la shatea 12.

Lansari di CDDurutlu cnttor Gicu Coad scoasi

S-asteasi ditu banIonel Zean

Tu dzua di 8-li di Yinar muriscriitorlu Ionel Zeana cari fu

ngrupat la murmintslji Struleshtidi ning Bucureshti. Di partea aSutsatljei Cultural Armneasc fubgat un crun di lilici ca semnudi ihtibari ti aestu mari alumttorshi om di cultur.Dumidza s-lu arihtipseasc!

Gala a premiiloruOmlu a Anlui 2002

Tu dzua di Smbt, 15-li diMartsu, la shatea 14 va s-tsn Galaa premiiloru Omlu a Anlui 2002.Manifestarea ti duruseari a

Premiilor "Omlu a anlui -2002", vas-hib organizat di Fundatsia BanaArmneasc la Sala ARCUB diBucuresti tsi s-afl dinpoia ahotelului Intercontinental.Va s-hib premiats Oaminji ditu

Romnia shi ditu xeani.Dup premieri va s-hib tsnutu unu

ahoryea spectacol di pareiliMusheata Armn shi Pilisterlu.

V ashtiptmu cu harau.

Ni alidzeri la SutsatCultural Armneasc

Lansari di carti

Serbari di bitisita di an

Cu Pilisterlu la colinda

Yiurtia di Anlu Nu la sediula Sutsatljei

Emisiuni tv. armneascla ETNO Tv.

Evenimenti ti va s-fac tumeslu Martsu

nica un CD cu cntitsi armneshts.Avem tu umuti ca tu meshji Apriiru icMaiu s s-fac un lansari a cd-lui lasediul a sutsatlei.

Tu 15-li di Scurtu, Smbt, oara 13.30,la sediul a Sutsatljei s-tsnu prota editsiia tsercljiului di istorii di pi anlu 2003 iusfeatsi un analiz a romanlui istoric''Vulturii Pindului alu Ionel Zeana.

.Dit 5-li pn tu 9-li di Martsu, laMuzeulu Natsional di Bucureshti s-tsnu "Pnyirlu di carti-Bucuresti2003" iu Sutsata a noast avu un standucu crts shi revisti armneshts di cariavu angtanu Irina Paris..

Cenaclu di istorii

"Pnyirlu di carti-Bucuresti 2003"


13/17


DIVERS-buletin informativ despre minoritati

etnice-Anul II/nr. 45 (95) / 21 nov. 2002Asistam in ultima vreme la o adevarata

ofensiva in politica Bucurestiului pentrusprijinirea comunittilor romnesti dinstatele vecine cu Romnia. In acest con-text, recenta vizit a presedinteluiRomniei, Ion Iliescu, in Serbia si Mace-donia a strnit interes major de ambeleprti ale Dunrii. Pentru a intelege maibine demersurile Romniei in favoareacomunittilor romnesti din Balcanipostul de radio Deutsche Wellei-aintervievat pe Doru Vasile Ionescu,secretar de stat pentru relatiile Romnieicu romnii din strintate si pe dr. ThedeKahl, de la Institutul de Studii Est-Europene din Viena. Puncte-le lor devedere nu coincid intru totul.

Reporter: Recenta vizit apresedintelui Romniei, Ion Iliescu, inIugoslavia si Macedonia a constituit unprilej de a discuta un subiect legat de

minoritati, de respectarea drepturilorminorittilor si, in primul rnd, aminorittii romne care trieste inIugoslavia, in Macedonia. S-a vorbit,bineinteles, si despre situatia aromnilor,despre situatia vlahilor in diferitele zone,asa cum sunt ei numiti acolo. Ce poateface Romnia pentru aceste minoritati?Doru Vasile Ionescu:Dac veti

urmri cu atentie, veti vedea c la fiecareintilnire pe care presedintele Romniei,ministrul de extrene, primul-ministru alRomniei le au in trile din jur unul dintresubiectele principale este situatiaminorittii romne din aceste tri.Asa se intmpl ori de cte ori exist

dialog la nivel inalt cu Ucraina, cuUngaria, cu Iugoslavia, cu Bulgaria, darsi, cum ati observat, Macedonia, Alba-nia, deci trile in care exista minorittiromne compacte: de la 30-40.000 deromni, cum este cazul Ungariei, pnla 300-600.000 de romni, cum este

cazul altor tri.In ce priveste chestiunea romno-vlah,se apropie foarte mult de chestiunearomno-moldoveneasc. Este unparalelism deloc fortat, pentru c, dinpcate, in mentalittile mai vechi, chiarin cele staliniste as putea indrzni s

spun, se foloseste aceast deosebire, secaut o asemenea deosebire s fietransformat in deosebire de natiune saude limb, asa cum se exploateaz

diferentele de grai moldovenesc de celardelenesc, bntean si se spune c existo natiune moldoveneasc si o limbmoldoveneasc, unii oameni, innecunostint de cauz, dar si multi incunostint de cauz, consider ca vlahiisnt altceva dect romni. Or, se stiefoarte bine c a existat mult vreme otar care se numea Valahia, se stie foartebine si vecinii nostri in memoria istorictrebuie s-si aduc aminte c nou,tuturor, ne spuneau vlahi sau valahi, ctuturor vorbitorilor de limbi romanice inEvul Mediu li se spunea vlahi, blachi,volohi, pentru c asa ii diferentiau devorbitorii de limbi germanice sau slave.Deci, vecinii nostri ne-au spus vlahi siacum parc cineva le-a sters cu bureteledin memorie acest lucru si unii dintre eiconsider ca vlahii sint altceva decitromni, dar lucrurile incep s seschimbe.Si statul romn a insitat in ultimii ani de

dup 1990 ca s se revin la normalitate.Si, in sfirsit, guvernele cu care avemrelatii, guvernele vecine, incep s admit- este mai greu la baz s se admit, darincepe s se admit - c vlahii si romniisint acelasi popor, c vorbesc aceasilimb si c au rdcin comun. Sigur,exist diferente pe care le cunoastem sinoi, chiar intre vlahi, adic intre noivalahii, cei care suntem in jurul Dunriisau la nord de Dunre si care formmramura nord-dunrean daco-romn si

cei care sint la sud de Dunre, in specialcei din Macedonia, Grecia, Albania, caresint asa-numiti aromni si care sintramura sudic a poporului romn si alimbii romne, cu dialectele aromn,megleno-romn, iar undeva in vest istro-romn, in Peninsula Istria din Croatia.Deci, o populatie rspindit pe aproapeintreg centrul si sudul Europei, cuspecificul ei, dar cu aceeasi rdcin,provenind din acelasi singe romanic sidin aceeasi limb, cu dialectele daco-romn care s-a trasformat in Romnia,unde exist si un stat national, intr-olimb literar si cu dialectele aromn,megleno-romn si istro-romn in zonelecelelalte din Balcani. In comunittileromnesti de acolo se vorbesc dialectesi chiar graiuri ale acestor dialecte.

R: V-ati referit la unele zone in care,intr-adevar, mai exist unele deosebiri.Si m-as referi si eu, de pild, la ValeaTimocului, unde, stim bine, vlahii deacolo multi se consider romni, unii vors rmn vlahi, iar unii se considerchiar srbi. Deci, concluzia era c nici

ei nu stiu foarte bine ce sint.D.V.I: Este urmarea perioadeicomuniste si urmarea unei situatiinefericite in istoria zonei. Trebuie s stimc existe legturi strinse intre romnii dinRomnia si romnii din apropiere deDunre, deci din zona Timocului, pentruc asa-numitii vlahi triesc de o parte side alta a Timocului, o mare parte, vreo500-600.000 in Serbia si o parte de vreo150.000, aproape 200.000 in Bulgaria.Deci, impreun romnii din aceast zona Timocului sint cam 700.000...Ce se intimpl cu aceast dihotomie

vlah-romn? Sigur, dac 200 de ani ti s-a tot spus c esti vlah, c esti altcevadecit romn, probabil c generatii intregicare nu au avut sansa s aib o scoal inlimba matern, s aib o slujb religioasin limba matern, s aib un cuvint scris,tiprit sau o imagine in limba matern,probabil c pentru unii este greu de inteles.Ei stiu ins c sint vlahi, c sint altcevasi c multora dintre ei le este clar c vlahsi romn este acelasi lucru....R: Se poate spune c Romnia a

invtat din experienta Ungariei inceea ce priveste tratarea minorittii?D.V.I: Se poate spune si acest lucru.

...iar datoria principal a guvernuluiromn este s negocieze, dac imipermiteti s spun, la singe cu fiecareguvern al trilor din jur pentru asigurareadrepturilor care se cuvin minoritarilorromni de pe aceste teritorii. Nu este nici

o discutie despre revenirea unor teritoriila patria-mam, pentru c noi neintegrm in Europa si problema granitelornu se mai pune cum se punea in secolulXIX sau chiar in secolul XX. Va fi oEurop fr granite, dar, in cadrul acesteiEurope, in regiunile care se constituie sicare s-au constituit istoric in acesteeuroregiuni, minorittile, cettenii trebuies aib toate drepturile asigurate. Si, asacum Romnia asigur drepturi pentruminorittile din Romnia si isi respectpromisiunile si responsabilittile fat deaceste minoritti, noi nu avem altcevade fcut decit s le cerem si guvernelortrilor din jur s fac acelasi lucru pentruminorittile romnesti din aceste teritorii.Si o facem cu toat responsabilitatea.

Relatiile Romaniei cucomunitatile romanesti din Balcani

Interviu cu Doru Vasile Ionescu


14/17


R: Un alt invitat al acestei emisiuni este domnuldoctor Thede Kahl, de la Institutul de Studii Est-Europene din Viena. Domnule doctor Kahl,presedintele Romaniei, Ion Iliescu, a intreprinsrecent o cltorie in Serbia si Macedonia. Care

credeti c a fost scopul acestei vizite in Balcani?Thede Kahl:Eu cred c presedintele Iliescuvrea doar s se ocupe de minoritatea romneascdin afara Romniei. Aceasta exist si in stateledin Balcani. Atitudinea lui a aprut oarecumprovocatoare, fireste intrucit doreste s se ocupesi de aromni. Spun fireste, deoarece este vorbaaici de o mentalitate a romnilor, veche de secole,conform creia aromnii, numiti si vlahii la sudde Dunre, sint considerati ca fiind subsumatiromnilor sau ca aromnii, practic, drept fratiidin sud. Punctul acesta de vedere continu sfie imprtsit si astzi de cei mai multi politicienidin Romnia. Faptul c presedintele a intreprinsaceast cltorie nu numai acolo unde exist ominoritate propriu-zisa vorbitoare de limbromn, de exemplu in estul Serbiei, ci si in Mac-edonia, dovedeste c el vrea s ii trateze pe totila fel si s se ingrijeasc si de acesti fratimacedoneni.

R: Pornind de la aceast distinctie intre vlahiidin Serbia si vlahii din Macedonia, consideratic exist diferente si in ceea ce priveste interesullor fat de problemele din Romnia, raportarealor la statul romn?T.K.: Fireste c exist diferente mari, dar ele

sint percepute in Romnia tot mai estompat.Aceasta deoarece aromnii vlahi din sudulBalcanilor imigrati in Romnia se identific astazipurternic cu statul si poporul romn, vorbescromneste si nu se mai disting prea mult deromni. Dar, la origine, distinctia a fost clar siea trebuie subliniat. Noi avem o dificultate intoate limbile, si anume c vorbim de vlahi. Or,aceast msur este una generic, in care pot fi

inclusi si romnii, dar si alte grupuri, ca de pildaromnii din Albania si Grecia, precum si altegrupri desemnate impropriu prin notiunea devlahi. In limbile iugoslave si in greac, daccineva vorbeste despre vlahi, nu apare lamuritla ce grupuri se refer. In schimb, in abordareastiintific este foarte clar c aromnii trebuietratati separat de populatia statului romn.Interesant este faptul c, desi regiunile Serbieisi Macedoniei in care triesc aceste minorittise afla in imediata vecintate, populatia din estulSerbiei, care, pe lng sirba, vorbeste si romna,

este intr-adevar o populatie romanofona siapartine etniei romne, in timp ce populatia dinRepublica Macedonia, inregistrat larecensminte ca vlaha, apartine de faptaromnilor. Si din punct de vedere lingvistic,aromnii sunt foarte diferiti de romni. De altfel,comunicarea intre ei nu a fost usoar. In ceea

ce priveste limba, dar si identitatea lor,ei sunt mult mai apropiati de marigrupuri etnice din nord-estul Grecieisi sudul Albaniei. Multi dintre ei nu auavut absolut nici un contact cuRomnia si nu inteleg deloc romna.Dar trebuie mentionat si latura

cealalt. Exista mereu imigrare,influente si instructie scolarromneasc. Asa se face c uniiaromni din spatiul macedoneancunosc limba romn si ar fi dispusis se angajeze pentru o identitatecomun.R: Au putut fi observate cu prilejul

vizitei demersuri concrete intreprinsede presedintele Iliescu pentru a-i reunipe vlahii din Balcani? Cooperriile dinultimul timp dintre Skopje si Romniapot fi interpretate ca pasi in aceasta directie?T.K.: Cred c aproape tot ceintreprinde astzi un politician romnvizavi de aromnii, de vlahii din Mac-edonia are legtur cu o experient maiveche, si anume cu politica scolarromneasc intiat in spatiulmacedonean in urm cu peste 100 deani. Cunosc multi oameni care isiamintesc bine de scolile romnesti sicare povestesc c erau percepute inparte ca strine. Dac un politician reiaastzi aceast practic, faptul esteresimtit de unii aromni dreptpropagand, mai ales de ctre aceiaromni care nu se simt romni si carenu cultiv contactele cu Romnia.Trebuie spus c vizita in sine a fostpentru aromni o mare onoare, cu atitmai mult cu cit Iliescu a vizitat in primulrind gruprile aromnilor si abia dupaceea reprezentantii oficiali ai trii. S-a ivit totusi o problem. Din discutiile

purtate am inteles c sprijinul statuluiromn nu va fi atit cultural, cit maicurind in domeniul invtmntului sieducatiei. Vor fi acordate burse,numrul studentilor macedoneni deorigine aromn care studiaz inRomnia urmind s creasc. Am maiauzit c exist intentia de a infiinta oepiscopie aromn in cadrul BisericiiOrtodoxe Romne. Multi aromni nudoresc acest lucru, mai cu seamintrucit biserica ar tine slujbe in limba

romn, si nu in cea aromn. Subaspect cultural, sint prevzute o seriede activitati din partea romneasc:asociatii, formatii de dans, cursuri delimb. Am inteles c presedinteluiIliescu i s-a relatat c in unele scolidin Rep. Macedonia exist, incepind

din 1995-1996, cursuri facultativede limb aromn, subliniez nu deromn.R: Spuneati c aromnii au fost

onorati de vizita lui Ion Iliescu. Dar,cunoscut fiind faptul c vlahii seidentific cu popoarele cu careconvietuiesc si, deci, admitind cacesti vlahi se simt asimilati cumacedonenii, intentiile presedinteluiromn nu au dat nastere si unorcritici?T.K: Desigur, au existat critici. Eu

am citit in presa romn c Iliescua fost incintat s intlneasc atit demulti aromni activi in Skopje, darc a fost mai putin incintat s audc ei nu vor sprijin ca romni, ci caaromni. De exemplu, in cazul unorburse de doctorat. Foarte putinevoci au afirmat c asemnrile sintatit de puternice incit nu ar fi justificat s se vorbeasc de doupopoare si de dou limbi diferite.Exista acolo o mentalitate imprtit.Sustinerea romneasc va fi primitintotdeauna cu un oarecare spiritcritic si nu de ctre intreagapopu-latie. Acest lucru nu poate fi evitat.R: Vlahi triesc si in trile

invecinate: in Bulgaria, Grecia, Al-bania. Ce credeti dvs., domnuledoctor Kahl, de ce nu a vizitatpresedintele Ion Iliescu si vlahii dinaceste regiuni?T.K: In Republica Macedonia este

inregistrat cea mai puternicactivitate a unor aromni. Acolo eis-au reunit si organizat ca in nici oalt tar. Au intre timp dou partidepolitice, chiar dac sint mici.Nicieri nu exist ca in Macedoniaziare si reviste in aromn. In Bul-garia, numrul lor a sczut, iar inGrecia apartenenta la etnia vlaha,precum si limba, se bucur de unprestigiu atit de mic incit nu existconditii favorabile unei incurajridinspre partea romneasc.Cea mai mare parte a populatiei

vlahe din Grecia ar reactiona incsi mai sensibil la contactul cu unpolitician romn. Astfel dedemersuri ar fi pentru ei de-adreptul o provocare. In Albania,dup cum se stie, conditiileeconomice sint de asa natur c nuse poate realiza nimic.In Macedonia, aromnii sunt

foarte activi si este clar c Iliescudoreste s se ocupe de cei mai activisi de cei mai receptivi la un sprijindin Romania.

Interviu cu Thede Kahl


15/17


Dr. Thede Kahl, Dr. Alkis RaftisAustrian Institute of East and South-

east European Studies Interna-tionalOrganization of Folk Art Josefsplatz 6

Scholeiou 8/Adrianou 122 A-1010 WienGR-10558 PlakaVruts Armnji, avem ananghi di

agiutorlu a vostru. V anyrpsim ti unlucrari ma mari cu thema Corluarmanescu / Giocuri armaneshti. Tiaestu proiectu adunm materiali laInstitutlu di Cftri Est shi Sud-Est-Evropeani Austrian Institute of East andSoutheast European Studies (Viena) shila Organizatsia ti Arta Populara Organi-

zation International of Folk Art (Atena).Va plcrsim s-n pitritsets:1.materiali ti folclorlu armnescu ditu

locurli di iu hits: video, fotografii;2. texti ti gioclu/corlu armnescu3.isturia a formatsiilor/pareilor di

cor4. textili a cntitslor (armneashti

sh-tu alti limbi);5. cari di voi ari mihanimati s-adar

caseti s-ljea ma ayonyea ligtur cu noi6. informatsii ti iu putem s-aflm

sh-alti ahtri materiali (arhivi etc.).Tuti materialili tsi va n li pitritsets va

li tipusim - mash cara s-hits simfunji -tu un aradh di CD-Rom (ma s-aflmsponsor bun shi DVD). Cu agiutorlua vostru putem s-adrm un cftarima mari la ma multi organizatsii tsi pots-n agiut cu pradz ti adunarea sh-tipusearea a materialilor.

Ma multi lucri li aflats tu frndzli tsiv li pitrec. Tuti tsi li avets pi aistthem putets s-li pitritsets la una diadresili: Dr. Thede Kahl, Austrian In-stitute of East and Southeast EuropeanStudies, Josefsplatz 6 A-1010 Wien,(Tel.: 0043-1-5121895-40, Fax: 0043-1-5121895-53, Mail:[email protected])

Dr. Alkis RaftisInternational Organization of Folk Art,

Greek Section Scholeiou 8 / Adrianou122 GR-10558 Plaka

(Telefon: 0030-210-3244395, Fax:0030-210-3246921, Mail:[email protected])

N hrsim ma s-n agiutats ctcama mults di voi. Scupolu aishtuiproiectu easti tipusearea sh-promovarea a materialilor a voastri

cari va s-agiut s-v ftsets macunuscuts shi, tutnoar s-v shtits maghini un cu alantu.

Cu multa tinjie, Viena, 21.1.2003

Dr. Thede Kahl, Dr. Alkis Raftis***Anyrpsearea a activittslor di

gioc / cor la Armnjlji dit Balcanji1. Numa a lucrariljeiAnyrpsearea a activittslor di

gioc / cor la Armnjlji dit Balcanji2. shi loar borgea ti aestu proiectu:Dr. Thede Kahl [email protected]

& Dr. Alkis Raftis [email protected]

3. Institutsii: Austrian Institute of Eastand Southeast European StudiesInternational Organization of Folk Art,

Greek Section4. Supervizari: International Dance

Council - CID5. Colaboratori: Theatrul Dora

Stratou" shi sutsatili armneshti tsi vas-lucreadz deadun cu noi.

6. Limba: Englezeashti ti texturili tsili bgm tu CD, ti alanti texti itsi limb.Tu materialili ditu CD cathi un sutsat/ parei va-shi anyrpseasc singuristuria. Va s-hib anyrpsit tu limbilidi cratlu iu suntu sh-cu stridu-tseareaenglezeashti. Zboarili armneshti di lacntitsi va s-hib anyrpsiti armneashtitu un alfabetu comun latinichescu. Pininga aisti va s-aib tricuti shi prezentrishtiintsifitsi shi comentarii.

7. Sponsorizari: Va s-cafta tu ma multilocuri.

8. Scupolu: Anyrpsearea a folclorluiarmnescu tu tut Balcanlu shi produ-ctsia video, crts, CD-ROM i DVDta s-armn tu arhivi sh-vivliothits, s-hib adrati cftari (cercetari) ta s-facma cunuscuti adetsli shi folclorluarmnescu.

9. Andridzearea9.1. Atselji tsi lucreadz deadun cu

noi (inshi i sutsati) va s-hib prxits ticum s-anyrpseasc textili.

9.2. Atselji tsi lucreadz deadun cu

noi lipseashti s-da materialili pn tudzua apufusit.9.3.Atselji tsi-shi loar borgea a

proiectului va li lucreadz materialili -fr s-alxeasc noima - shi-deapoa vali pitritsem npoi ta s-li vead nica unoar colaboratorlji.

9.4. Atselj tsi lucreadz deadun cunoi va li pitreac npoi materialili cucomentarili a lor.

9.5. S-fatsi productsia.9.6. Atselji tsi lucreadz cu noi ljea

fr pradz mash un parti di exemplari- altili s-duc la institutsii.

9.7. Institutsiili au angtanpromovarea a CD-urlor tsi li vinducolaboratorlji.

Pan s-aflm un sponsor ahurhimcu atseali tsi nu custusescu multu:ducheri anamisa di colaboratori,anyrpsearea a niscntor isturii,adunarea a materialilor, andridzearea tianypsearea tehnic.

Hoara Eschibaba (Stejaru) Tulcea.Smbt, 25-li di Yinaru 2003,

Armnjlji dit hoara Eschibaba s-andreapsir di srbtoari. Cu unstmn npoi primria di Eschibabadeadi hbari prit hoar c va s-yin tas-lji vead marli actor di arzgarmneasc Ion Caramitru deadun cuactorlji Ovidiu Iuliu Moldovan shi ValeriaSeciu.Armnjlji sh-ashtiptar oaspitslji cum

nu s-poati ma musheat - cu suflitliamplini di vreari, cu tinjii ama sh-cumcri armneshts: piti turlii, turlii shinjelji pi sul.Ion Caramitru l-aspusi a Armnjlor

di Stejaru c el easti prezidentu di tinjii

a tutulor a Armnjlor dit Romniash-c di tora sh-ninti va s-mindueascma multu la Armnami. S-dishtipt IonCaramitru dit somnul a nivreariljei difar i s-aproachi alidzerli shi ari ananghidi Armnjlji s-lu voteadz? Nu shtim.Apandisea va n u da chirolu.Armnjlji di Eschibaba, prit turlia di

ashtiptari tsi u featsir a cunuscutsloractori, aspusir nica n oar c suntupirifanji di miletea armneasc sh-cscupolu a lor tru ban easti s-tinjiseascfara armneasc, far tu cari s-amintar.

Mariana Caciandoni-Budesh

Ion Caramitrudiscoapir Armnjlji di

Eschibaba...

Corlu armanescu / Giocuri armaneshti.


16/17


Zbnezi mult ani si t daDumnezeu mult parazi, lale

Bicule!Fiind un nationalist convins, de obicei

am tratat n materialele de pe margineaacestui subiect, probleme legate deextinderea nefast a mentalittilor sicomportamentului de tip tignesc,unguresc si nu n ultimul rndmachidonesc. Cu toate astea am prietenidin toate cele trei rase, unul dintre ei fiindprofesorul Bicu Dustinian, un aromn dinMihail Koglniceanu. La un pahar de bereomul mi-a destinuit cteva dinpreocuprile lui demne de remarcat. ntrecut profu' Bicu a fost mare actor si a jucat Shakespeare, bre! A scos o cartede poeziintr-un singur exemplar, darcel mai intens s-a ocupat de grupul defolclor autentic macedonesc "LaSteaua". Anul trecut am participat la unuldintre spectacolele sale si spresurprinderea mea, n timp, proiectul sus-a materializat ntr-un CD. Suprareacea mare a domnului Dustinian se ndreapt mpotriva machidonilor, maiales a celor cu bani (tcmai de-aia ne-am mprietenit), care n-au catadicsit s-Isprijine initiativa, nici mcar lansarea carede pe 5 iulie la sala Rapsodia Romn

din Bucuresti. Bicu recunoaste c natiaasta e una de ciufuti, de zgrie brnz,de oameni ce prefer s-si arunce baniipe aur si alte acareturi, dect pe cultur.Ca s conchid, citez din prezentarea

fcut pe marginea albumului de ctre

Viorel Stnil, cercettor la Institutul deStudii Sud-Est Europene: "ntr-un mo-ment n care majoritatea formatiilorcelebre pentru interpretarea folcloruluiarmnesc, s-au lsat seduse deinfluentele muzicii de gang, profesorulBicu redescoper pentru noi nestemata

muzicii curate, pornit din suflet si nunu din coardele vocale ale unorinstrumentisti crora aparaturaelectronic le usureaz munca dar lesterge identitatea."

Iulian ILIE

Articolul de mai sus a aprut n anul2002 n ziarul "Atac de Constanta", undeun epigon si njoseste propria sa etniesi pe marii ei evergheti, motivnd c esteun "mare artist". El, n realitate fiind uninginer zootehnist.E un mare nenteles,un mare neajutorat! E si firesc, prinmanelele pe care le promoveaz nu facedect s umbreasc si s njoseascpuritatea cntecului macedonesc. Dacnu-ti iubesti natia, m mir cum ai puteas-i iubesti traditia!?Poate-i de comptimit, sau att l duce

duhul! A face compilatie e foarte usor,a face art nseamn a respecta nistevalori autentice, perene.n fata unor astfel de atitudini

defimtoare nu trebuie dect sstrpesti buruiana dintr-un lan defrumusete cultural.

Chita di Constanta

Tsercljiu di areuri shi adetsarmneshts

Organizatsia a Tinirlor Armnji ditRomnia deadun cu dascalitsili armnidi la sculia 23 di Constantsa ahurhircursuri tru limba armneasc ti ficiuritsljiarmnji tsi anveats la aest sculii.Cursul tsi s-cljeam "Cerc de obiceiurisi traditii aromne" (Tsercljiu di areurishi adets armneshts) va s-hib tsnutdi dascalitsili: Giugic Tudora,

Granzulea Chiralina Mihil Aura,Zugravu Elena, Tasentse Zoe.Cafi ahurhit easti greau ama him

sigura c tu 15-li di Cirishar, cndu

s-bitiseashti anlu shcolar, dascalitsili dila sculia 23 va n cljeam ta s-ljividem ficuritslji armnji tu unmusheat spectacol iu s-aspun pritzbor, cntic shi gioc tsi li anvitsarla aesti cursuri tru limba armneasc.Lucrulu s-v hib ambar!

URMINII SH-PLCRSIRITi atselji tsi pitrec articoli ta s-hibpublicati tu revista "Bana Armneasc"

Articolul lipseashti:1.s-hib nyrpsit pri limba

armneasc;2. s-aib tematic armneasc;3. s-hib nyrpsit pi nai multudoau paginji di computer, 4 paginjila machina di nyrpseari ic 6 paginjianyrpsiti di mn;4.s-ufiliseasc grafia a revistljei"Bana Armneasc";5.Materialili niufilisiti nu s-pitrecnpoi;6. S-hib nyrpsit cu zboar tsi s-afl tu dictsionarlu al T. Papahagi;7. s-nu hib pitricut sh-la alti revisti;

8. Sartsina, borgea ic apndsirea tiarticolul publicat lji cadi a autorlui.Redactsia

Tu meslu Andreu 2001 nulu Comitetdi Cumnduseari a "Sutsat-ljeiCultural Armneasc" sh-lo borgea tas-u ndreag problema a sediului. Ti atseaelji loar apofasea ta s-sh adar elji unsediu tsi s-aib numa "CasaArmneasc". Aesta va s-hib Casa aArmnjlor. Tuts atselji cari vor ta s-da pradz ti aestu lucru va s-hibnyrpsits tu "Cartea di tinjii" a ctitorlora Casljei Armneasc.A ca n si deadi cu nichi unu sediu,

lipseasti s-agiundzem s-avem un casa noast iu noi s-him nicuchiri. Sutata anoast s-dutsi ma largu cu aestu lucrushi v caft s-n agiutats. Protslji carideadir pradz suntu: Oani Nicolae(500$), Dumitru Piceava(100 $), DimaGrasu (100$), Alexandru Gica (100$),Nicolae Constantin (100$), Santa al Todi(100$), Yioryi Hagivreta (100$), Santaal Caracoti di Voluntari (100$), KiraIorgoveanu-Mantsu (100$), GicuCoada (500$) shi sotslji a lui DamovConstantin (500$), Vasile Gheorghe(500$), Gramaticu Sima (500$). Pntora adunmu 3300$. Lista eastidishcljis ti tuts Armnlji. Nu agrsits:Cara s-vremu, va s-putemu s-u adrmudea-dunu Casa Armneasc!

S-na agiuta Dumidza!Cont: BCR-Sucursala sector 2: 2511.1-

11438.1/ROL; 2511.1-11438.2/EURO;2511.1-11438.3/USD

Prezidentu: Dumitru Piceava

VA CLJIMMU S-NAGIUTATS TA S-ADRMUCASA ARMNEASC DI

BUCURESHTI !


17/17

NCLJINARI

Doamne, io-a Tsia tsiva nu Ts caftu,C n ddesh tut tsi vrea s-n lipseasc,Ta s-hib-adrati ardzli di un preftu,Tu a noast pisti crishtineasc.

Doamne, io-a Tsia, tsiva nu Ts caftu ti-mini,C n ji-agiundzi tsi-am dixit di la Tini,Ma, un lucru voi s-nji si axeasc:S-avem sh-noi un preftu sh-n bisearicIu s s-fac-adetea crishtineascPri limba a noast armneasc.

Dumitru PICEAVA

Not: Tu cadurlu di nsusu sh-nastnga s-vedu Santa alu Djicash-duruta-lji nicuchir. Namisa di elji suntu Sahu Yernddeadunu cu tinira sh-tinjisita-lji nicuchir. Nastnga: HristaLupci. Desenlu di nghiosu easti ncljinatu a doamniloru iarapoezia alu Sashu Yernd, yinitorlu preftu armnu labisearica armneasc di Bituli. Alu Hrista Lupci shi alu SantaDjica l durusescu tut tinjia a mea.

bana armânească - nr31b

Documents