bana armânească - nr30a

8/7/2019 Bana Armneasc - Nr30a

1/16

Adresa di pi Internet:www. banaarmaneasca.tkE-mail: [email protected]

Pareia: [email protected] - 1582 - 7607

Alnceashti un oar tu trei meshiAnlu VII, nr. 4 (30) 2002,

Bucureshti-Romnia32 di padzinji - 35.000 lei

BANA

ARMNEASCREVIST INDEPENDENT DI INFORMATSII SHI CULTUR A ARMNJLOR DI PISTI TUT

Editor: Dumitru PICEAVA

CU APUHIA A NULUI AN REDACTSIA A REVISTLJEIBANA ARMNEASC V OAR

TR MULTS ANJI!

Delegatsia a Armnjlor tsi avea loat parti la IV-lu Congres di Freiburg dit anlu 1996, tu oara anda s-afla-nvizit la Platea a Consiliului ali Europ di Strasbourg. Tu cadhur s-veadi cum elji, prit un pancart purtat dificuritslji di la pareia Lilici dit Mai" ali Zoe Gica, cfta ca "EVROPA S-N PRICUNOASC CA POPUL!"

Idyiul lucru s-cfta sh-tu Proiectul di Raportu al Luis Maria de Puig dit anlu 1996. Aest cftari ama nu matas-ma veadi tu Comunicatlu a IV-lui Congres di Freiburg dit atsel an sh-nitsi tu Dimndarea 1333/'97 (!?!)

Cadhur:D.Piceava/1996


2/16

Nr. 4 (30), 2002 - Sumedru, Brumar, Andreu. BANABANA ARMNEASCARMNEASC2

Hrgiuirli ti tipusearea alush-

tui numir, 4 (30), 2002 (1.000cumts), fur fapti di tinjisitsljiArmnji:Ionel Beli, Steryiu Samara(1oo $) shi Justin Tambozi (1 mili-un) lei.

Redactsia efhristiseashti a tutu-lor atsilor tsi n agiutar pntora ta s-putem s scutem trumigdani aest revist sh-yini cuprclseara ctr tuts Armnjljicu vreari ti fara sh-cultura arm-neasc s-n agiut sh-di aoa shi

nclo. Mash ashi va s-putemu sh-noi,tu aradha a noast, s-lji-agiutmArmnjlji.

PAREIA REDACTSIONALA:Marilena BARA, Mariana Caciandoni-BUDESH, Alexandru GICA, JaneGUSHO (Tirana), Sashu YERND(Lozovo-Machidunii), KiraIorgoveanu-Mantsu, Aura PASHA,Aurica PIHA, Willy Wisoshenschi.

Adresa a redactsiiljei:Sos. PANTELIMON, nr. 258, bl.

47, sc. D, et. 6, ap. 241, cod 73559,Bucuresti. Telefon: 021/6282786

shi 0723/609266.

Abonamentilis-fac la adresa a Redactsi-iljei . Phlu a unui abonamentuti un an easti: Ti yivsitorlji diRomnia: 170.000 di lei. Ti yivsi-torlji di tu xeani: 20 $ SUA.

Contula Fundatsiiljei Bana Armneasc:

2511.1 - 7280.1/ROL- BCR,Sucursala Stefan cel Mare, 32,

Bucureshti.

ISSN: 1582 - 7593

USIA ic NCURPILJEATLUalushtui numiru: 4 (30) 2002

Redactsia, Etnia a Armnjloru sh-Dimndarea 1333 (D.Piceava):.. 2, 3, 4,5Di zboru cu Ahile Lazaru, Blstemu itaxirati (M.Caciandoni-Budesh........6,7Lifteri Naum (AL. Gica)........................8Fugu Armnjlji tu arniu..........................9Armnlu sh-Chinezlu (Petru Duvi-Maci)..............................................10/11Matilda Caragiu-Mariotseanu ........12/13Forumlu a Armnjloru dit Vryrii(Aurica Piha, Nicu Chiurci) .........14/15Pnyirlu di Hagilari (M. Budesh, ChiraIorgoveanu-Mantsu)........................16/17Vanghiu Dzega.....................................18Sutir Bletsa (M. Caciandoni, A. Piha)..19Muscopole (Jane Gusho)......................20Poezii (G. Tudor Grtsu, M. Pulio)......21Caciandoni (H.Cndroveanu).........22/23Nietea (Mariana Bara)........................24Mituluyia armneasc (I. Cardula), Th.Bileca, Dumitru Andreea.....................25Armnjlji di Veryea.........................26/27Bini alu Jimbu.....................................28Festivalu di Scopia (A. Pasha)........ .....29Prezidentului Ion Iliescu Scopia (D.Goga, Sashu Yeranda)...............30Urminii sh-Prclseri.........................31

Armnjlji, populuautohton a Machi-duniiljei, di daima s-hrsir di tuti hrli sh-di tuti ndrepturli tsi liavea itsi altu populdi pisti loc a c pistielji sh-pisti locurli a lor, dealungului a

chirolui, vinir milets nvlitoari carishidzur un chiro shi alsar ic nualsar toruri sh-fudzir ic vinir shiarmasir aclotsi pn adz.

Ashi fu sum Amirriljea Romancum shi sum Amirriljea Bizantin.

Dup actsarea a Machiduniiljei dictr Amirriljea Otoman, Armnjlji,tu harea di popul autohton, sh-p-strar ma largu aesti hri di popul a-horyea cum sh-nai ma multili dindrepturli tsi li avea pn atumtsea.

Prit Tratatului di irini di Berlin ditanlu 1878 s-pricunushtea c Armnjljisuntu un natsiuni ahoryea shi earabgats pi idyea scar cu alanti natsio-nalitts dit Amirriljea Otoman.

Tu anlu 1888, un firman amirre-scu dat di Sultan l ddea ndreptula Armnjlor ta s-aib biseritsli a lornatsionali iara tu anlu 1905, pritIradeaua a amirlui Abdul Hamid II-lu,Armnjlji fur pricunuscuts ca un na-tsiuni ahoryea cu ndreptul ta s-dish-

cljid sculiili a lor shi s-aib repre-zentants tu consiliili administrativi.

Tuti aesti ndrepturi shi aesti hri apopului armnescu s-chirur dicuto-talui dup Tratatlu di irini di Bucureshtidit 10-li di Agustu 1913, cndu el,populu armnescu, vecljiu di njilji dianji, fu mprtst, deadun cu loclu alui di daima, a vsiliilor vitsini.

Fu nai ma marea cheameti sh-nai malhtroasa agudeari a popului armne-scu dit tut istoria a lui di njilji di anji.

Fu ananghi ta s-treac un chiro 78 dianji pn cndu mizi un parti a popu-lui armnescu s-hib pricunuscut capopul ahoryea. Easti zborlu diArmnjlji dit Rep. Machidunia carifur pricunuscuts ca etnii ahoryea pritConstitutsia dit anlu 1991.

Ama ti Armnjlji tsi bneadz tu alan-ti vsilii balcanitsi, chiola sh-dupcdearea a comunismolui, di anda tri-cur 13 di anji, ndrepturli a lor suntunica ca un fantazm. Aproapea tsiva

nu s-min ti elji.Di la pricunushtearea a Armnjlor

dit Republica Machidunia ca etniiahoryea nu tricur dict 6 anji shiDumnidz n durusi a tutulor alantsArmnji un aleapt sh-thmsit

RR eevv ii ss ttaa BanaArmneasc

Thimiljiusit tu anlu 1996 diDumitru PICEAVA

Editat di FundatsiaBana Armneasc

1.Barba Vasile,

2.Barda Vasile

3.Beli Ionel,

4.Blacioti Fl-ica,

5.Bucuval Ion,

6.Carabashi Zoe,

7.Canacheu C.,

8.Caracostea Gh.

9.Cardula Iancu,10.Carniciu C.tin,11.Carniciu S.,12.Costea Vasile,13.Dauti Ghe.,14.Dima Grasu,

15.Gagu Aura,

16.Gheorghe I.,

17.Gheorghe Chir.,

18.Gigica Apostol

19.Gogu Stere,20.Hagivreta Y,

21.Hertu Nicolae,

22.Iorgoveanu K.

23.Levensi Nicu,

24.Marva Andon,

25.Nacea D-tru,

26.Naum Lifteri,

27.Nicolae Oani,

28.Papari Costel,

29.Papuli Mita C.,

30.Ploscaru Mita,

31.Paris Adrian S,

32.Paris Steryiu,33.Perifan Iancu,

34.Presha Nacu,

35.Pulio Mihail,

36.Samara Steryiu

37.Shtefanovski B

38.Tapangea Dec.

39.Todi Santa,

40.Tugearu Mihai,

41.M.Stavrositu,

42.Stere Nicolae,43.Varghida Hris.,

44.Zisu Iancu,

45.Zelca Vasile.

Abonatslji la revista Bana

Armneasc - 2002 - Revista poati s-hib yivsitshi pi Internet la adresa:

www.banaarmaneasca.tkPosta electronic:

E-mail: [email protected] di muabeti:

[email protected] - 1582 - 7607


3/16

3BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 4 (30), 2002

apuhii ta s-him pricu-nuscuts ca etnii ahor-yea tu vsiliili tu caribnm. Tu atsea oardit dzua di 24-li diCirishar 1997, tu csblu Strasbourgdit Frntsii, Adunarea Parlamentar aConsiliului ali Europ (C.E.) vot

Dimndarea 1333, mutrinda limba

shi cultura a Armnjloru.Prit Dimndarea 1333 Adunarea Par-

lamentar a C. E. dimnda a Consiliu-lui di Minishtsr ma multi lucri dit cariadutsem aminti prota parti a punctului 8:

I - s-inimuseasc statili dit Balcanjiiu baneadz Armnjlji ta s-nsimnea-dz shi s-bag tu practichii "Cartaeuropean a limbilor regionali ica mi-noritari" shi s-li cliseasc tra s-andru-

pasc Armnjlji, primansus tu domeni-ili spusi ma nghios: a. nvitsmintu tu

limba a lor matern;b.lituryisirea priarmneashti tu biseritsli a lor;c. jur-nali, revisti, emisiuni di radio shi tele-vizii pri armneashti; d. ndruparea asutsatilor a lor culturali shi altili.

Ntribri shi apandisi ligati diDimndarea 1333

Tuti aesti cftri s-facu ti furnjia cAdunarea Parlamentar a C.E. easti "cumari angtan tu tsi mtreashti catan-disea critic a limbljei shi a cultur-ljei armneasc cari suntu tu veti di ma

multu di doau njlji di anji tu Balcanji."Ea, ama, Adunarea Parlamentar, nu u

vidzu sh-etnia a Armnjlor tu tsigreau sh-lai catandisi easti sh-nu arinitsi un gaile ti ashi tsiva. Lucru tsieasti ti nipistipseari! Aoatsi pot s-hibbgati ma multi ntribri: Maca fu pri-cunuscut grailu armnescu ca limb aArmnjlor sh-c easti ahoryea di tutialanti limbi ctse nu fur pricunuscutsatumtsea shi Armnjlji ca popul aho-ryea, ca etnii ahoryea di tuti alanti milets?

Tsi easti atsea ca a unui popul s-ljihib pricunuscut mash limba iara els-nu hib pricunuscut ca popul aho-ryea di alanti milets? Un apandisipoati s-hib atsea c Raportul adratdi L. M. de Puig, nu cft aestu lucru.

Aoatsi s-amint un alt ntribari: Ticari furnjii Raportul (ic Dimndarea1333) nu cft tu idyiul chiro cu cfta-rea di pricunushteari a limbljei arm-neasc shi pricunushtearea a Armnj-lor ca popul ahoryea di tuti alanti mi-

lets, ashi cum suntu pricunuscuts Ar-mnjlji dit Rep. Machidunia shi ashicum fur elji alsats di Dumnidz?

Easti tsiva nilimpid aoatsi!Punctulu 5 = unu implantu tu

Dimndarea 1333

Dit tuti atseali tsi s spun tu Dimn-darea 1333, cari suntu lucri pozitivi,easi tru migdani un punctu cari nu sh-afl loclu aclo shi pari c easti ca un

implantu tu truplu a ljei. Easti zborlu dipunctul 5 cari aspuni c "Armnjli nu

au cftri cu scupo politic shi caftamash s-hib agiutats s-shi ascaplimba shi cultura a lor, c chirearea

pari sigur maca institutsiili europeanishi primansus Consiliulu a Europaljei nul adutsi aestu agiutor". Di aoatsi s-achi-cseashti limbid c Armnjlji, ma nuau ahtri cftri polititsi nitsi nu va s-aib izini di aoa shi-nclo ta s-caft ashitsiva.(!?!).S-bag ntribarea: Ti cari furnjii?

S-nu shtea Luis Maria de Puig ic tutsalants membri a Adunariljei Parla-mentar a C.E. dit atsea oar (vr300) - membri cari tuts, pn di un, earapoliticieanji -, c un parti di populu ar-mnescu, atsel dit Rep. Machidunia,eara pricunuscut ca popul ahoryeash-cari avea shi ari tuti ndrepturli cari liau miletsli a lor? Chiola s-adar sh-partii polititsi - ca cum adrar elji doa-u -, cari s-aib, fr di alta, sh-cftripolititsi? Tsi easti atsea ca un popul

cari easti tu veti, tu ban va dzc, s-nuaib izini s-aib sh-cftri polititsi?

Nitsi un popul sh-nitsi un insu tsifatsi parti dit atsel popul, nafoar diatselji cari-lji vor chirearea a lui - sh-di aeshtsa suntu ca baea la noi Armnj-lji -, nu va s-caft vroar ta s-lji hibpricunuscut mash limba ama el s-nuhib pricunuscut ca hiindalui un pop-ul ahoryea di alanti milets.

Atsea limb cari agiumsi tu catandiseadi chireari nu poati ta s-hib ascpat

dict mash di atsel popul cari u aveazburt shi u avea tsnut tu ban pnatumtsea. Sh-ca s-poat atsel popul s-u ascap atsea limb lipseashti ca maninti di tuti s-hib ascpat el di lachireari. Sh-cumu s-hib ascpatu di lachireari unu populu - ca cum eastipopulu armnescu - maca elu nu eastiloatu ici tu ihtibari?

Dimndarea 1333 u ngrup pro-blema armneasc

Ti nitihea a noast Dimndarea 1333

nu avu tu videari ta s-caft ca Armnjljidi pisti tut s-hib pricunuscuts ca etniiahoryea, ashi cum eara pricunuscutsArmnjlji dit Rep. Machidunia.

Easti un lucru bun c barim n fupricunuscut limba ca hiinda ahoryea di

alanti limbi ama, tut-noar, Dimndarea 1333featsi shi un mari aru aArmnamiljei ti furnjia cu ngrup problema

armneasc, iavea, ti 6 anji pn tora sh-ticari shtii ti ct chiro di aoashi nclo. Eastindreptu c tuti cilstsirli tsi s-featsiratumtsea ti amintarea a Dimndariljei

1333 dusir la pricunushtearea a limb-ljei armneasc shi scoasir tru migdanish-li featsir cunuscuti a Europljeiplngulu shi suschirlu a Armnamiljeiama tutu ashi di dealihea easti shi atseac eali fur fapti geaba sh-ti znjia aArmnjlor.

Tuti cftrli a Dimndariljei 1333,dup aproapea 6 (shasi) anji di anda fuvotat di ctr Adunarea Parlamentar aC. E., nu fur bgat tu practichii ici sh-iuva.

Sh-ma nu fu bgat tu practichii s-tra-

dzi concluzia c apruchearea a Dimn-dariljei 1333, di ctr atselji cari aveaborgea s-u aproachi, tu vidzuta aesta,ninti ta s-treac prit votlu a Aduna-riljei Parlamentar, fu un alatusi.

S-bag un alt ntribari:Cari ari cbatea ti aest alatusi?

S-aib cbati membrilji aAdunariljei Parlamentar a C. E.?Noi nu pistipsimu. Elji votar atsea tsi

l si deadir ta s-voteadz.Atumtsea cndu Raportul al de Puig

fu bgat ta s-hib votat di ctr Adu-narea Parlamentar, nafoar di un par-lamentar vryar (un doamn) carivot contra tuts alants membri (vr300) lu-apruchear Raportul.

Cara s-eara ca Raportul al de Puigvrea s-cfta, pri ning pricunushtearea alimbljei armneasc shi pricunu-shtearea a popului armnescu ca etniiahoryea atumtsea numirlu a atsilormembri a Adunariljei Parlamentar carivrea s-eara contra vrea s-eara ma mari

ama nu ca baea ca el s-nu hib votat.Iara di vrea s-eara ca atsel Raportu,

tu noaua vidzut, atsea cari u spusimma nsus, nu vrea s-eara aprucheat diAdunarea Parlamentar atumtsea aArmnamiljei nu vrea-lji eara ma arudictu-lji easti tora.

Problema armneasc vrea s-armneadishcljis un chiro shi pn tu sonitut vrea s-eara ncljis, ama vrea s-earancljis prit pricunushtearea shi apoului armnescu. Shi atumtsea alta

vrea s-eara catandisea a Armnamiljei.Maca nu easti cbatea a Adunuariljei

parlamentar atumtsea a curi easti?S-hib cbatea al L. M. de Puig?Tamam L. M. de Puig s-aib cbati,

atsel cari alg prit locurli iu bnea-

ETNIA A ARMNJLORSHI DIMNDAREA 1333/97


4/16


dz Armnjlji vr 3 anji ta s-adarRaportul mutrindalui catandisea a Ar-mnjlor, c Dimndarea 1333 s-amin-t tu aest vidzut? Poati s-aib uncbati sh-ns ama nu atsea nai ma marea.

Dumniljea a lui avea un avut expe-rients cu miletea a lui catalan caritrapsi multi cripri pn s-hib pri-cunuscut ca etnii ahoryea. Cara s-nu

eara pricunuscuts Catalanjlji ca etniiahoryea atumtsea nitsi grailu a loru nuvrea s-ma eara pricunuscutu ca limbshi nu vrea s-ma eara tora nvitsatprit sculii sh-prit universitts.

Proiectulu di raportu ditu anlu1994, un mari ciudii

Iavea cum asuna Proiectul di rapor-tu pisupra a comunitatiljei armneasc,adrat de Comisia ti cultur shi educa-tsii a Adunariljei parlamentar shiprezentat di L.M. de Puig Strasbourg

tu meslu Shcurtu a anlui 1996 ("Romniide la sud de Dunre", Documente, S. Brezeanushi Gh. Zbuchea, Bucureshti 1997, pag. 375):Tu aestu chiro (1994), Armnjlji nucaft dict pricunushtearea a ndreptu-rlor a lor culturali, ashi cum suntuardpsiti tu rezolutsia apufsit di

Armnj la congresili internatsionalitsnuti la Universitatea din Manheim(Yizmciunu 1985) shi la Universitateadin Freiburg (Alunaru 1993), cum shila atseali 5 congresi tsnuti la Univer-sitatea di Bridgeport, S.U.A. Aesti

cftri, s-aspuni ma largu, fur pitricu-ti tu un Apel la Conferintsa a mini-shtsrlor di externi dit statili balcan-itsi adunats Belgrad tu Shcurtu 1988.

Tu bitisit ama a alushtui proiectu diraportu al L.M. de Puig, la concluzii,s-aspuni ashi: " Armnjlji nu caft

dict ta s-hib pricunuscuts ofitsialca minoritati natsional ...

Dit aesti s-veadi c di la anlu 1994,cndu fu adrat proiectul di raportual L.M. de Puig shi Raportul tsi fuvotat tu anlu 1997, s-chiru cftarea naima important ti Armnji sh-maxuscftarea ti pricunushteari a lor caminoritati natsional. S-bag ntribarea:Cari u scoasi aest cftari di thimeljiu tiArmnji sh-ti cari furnjii?

Tsi n ciuduseashti ama, nu easti mashchirearea alishtei cftari di mari simasiidit Dimndarea 1333 sh-nitsi cftrli aatsilor 5 congresi tsnuti Bridgeport,S.U.A di ctr A. Ciufecu - cari-l shtiilumea tsi hrom purta sh-poart -, meacftrli a congresilor organizati Frei-

burg di ctr prof. Vasile Barba.La doau di congresili organizatiFreiburg (1993 shi 1996), la cari loaish-mini parti, nu avdzi vroar s s-aspun c Stasbourg va s-fac cftari

mash ti pricunushtearea a limbljei shinu sh-ti pricunushtearea a miletiljeiarmneasc ca etnii ahoryea.

Di cafi oar, nji-aduc aminti, tinji-sitlu prof. Vasile Barba cfta izini a par-titsipantslor la Congres ta s-ludeleag nslu s-adar Rezolutsia. Nitsiunoar nu avdzm cum asuna sh-tsicfta atsea Rezolutsii apufsit, taha, di

ctr Congres ta s-hib pitricutStrasbourg. Tsh tora videm tu carteadi isturii al Gh. Zbuchea c tu atseaRezolutsii nu eara loats tu luyursearishi Armnjlji di Romnia. (!?!)

Nji-aducu aminti, sh-pistipsescu ctut ashi di ghini sh-aduc aminti shiatselji tsi loar parti la Congreslu ditanlu 1996, c, atumtsea anda fum nvizit la platea a Adunariljei parla-mentar a C.E. di Strasbourg, delega-tsia a noast purta un pancart pi cari

eara nyrpsiti aesti: Evropa s-n pri-cunoasc ca popul! (vedz cuverta 1)

S-nu avea vidzut domnjilj LuisMaria de Puig, Vasile Barba shi altsaest cftari a delegatsiiljei a noast,cftari tsi u avea vidzut sh-mults dimembrilji a Adunariljei Parlamentartsi mtrea ciudisits la noi dit balcoanish-cari nu achicsea tsi s-hib cu atseljificiurits (pareia "Lilici dit Mai" acnttoarljei Zoe Gica) nviscuts tustranji ciudisiti sh-tsi giuca n cor cu

hlambura dinintea a lor?Nitsi aesta nu u pistipsim. Atumtsea

s-bag ntribarea: Cum putu s s-aspun c membrilji a Congresilor diFreiburg cftar mash pricunushteareaa limbljei shi nu sh-pricunushtearea apopului armnescu ca popul ahoryea?

Minduearea alu L. M de Puig shialu Jao Ary tu anlu 1998 shi 2002

Tu ahurhita a anlui 1998 L. M. dePuig shi Jao Ary featsir un vizitBucureshti. Dit atseali tsi n li spusir

doilji atumtsea s-achicsea c nshljiavea duchit dit ahurhit di alatusurlishi slbintsa a Dimndariljei 1333 shis-featsir pishmanji c-lji deadir cali aatsilui Raportu prit cari s-cfta mashpricunushtearea a grailui armnescu calimb sh-nu cftar sh-pricunushteareaa Armnjlor ca etnii ahoryea. Duchirc maca nu suntu pricunuscuts Armnj-lji ca etnii ahoryea atumtsea nitsicftrli a lor di pricunushteari shiaprari a limbljei armneasc nu va s-poat ta s-hib bgat tu practichii. Shiashi s-tihisi sh-dup tsi tricu un chirodi 5 anji. Di tsi l fu fric (pistipsescuc nshlji avur un ahtari arau duc-heari) nu ascpar.

Minishtsrlji shi organili executivi a

statilor balcanitsi tu cari bneadzArmnjlji, la vrearea sh-chefea a curin alsar domnul Luis Maria de Puigshi-ntreaga Adunari Parlamentar aConsiliului ali Europ, nu loar nitsiun apofasi tru tsi mtreashti idheia tras-hib bgati tru practichii atsealiurminii a Dimndariljei 1333 tsi vrea-lji agiut Armnjlji.

Ea, Dimndarea 1333, ti cari nslu,L.M. de Puig, cilstsi ashi di multu shishi bg ashi di mari ndii c adr unlucru thmsit ti miletea armnmeascnu s-bg tu practichii sh-nu putu s s-axeasc.

Tu un interviu dat ali Aurica Pihashi publicat tu revista a noast tu anlu1998, Jao Ary, secretarlu a Comisiiljeiti Cultur shi nvitsmintu la Consi-liul ali Europ, tsi lu-agiut L. M. dePuig s-andreag Raportul cu catandis-

ea a Armnjlor, aspunea: "yinitorlu a Armnjlor tsnj sh-di turlia tru cariva s shtib elji s-sh caft ndrepturliculturali tru statili iu bneadz, avn-dalui ca thimeljiu aesti urminii di laConsiliul a Europljei, cari caft a sta-tilor balcanitsi s-lji agiut Armnj-lji". "Shi, aspuni ns ma largu, easti tru

putearea sh-vrearea a minishtsrlor, aorganilor executivi, s-ljea apofasi truidheia tra s-hib bgati tru practichiiaesti urminii". Aproapea idyili lucri li

spusi atumtsea shi Luis Maria de Puig.Estan ama, cu apuhia a vizitljei tsi u

featsi Bucureshti, L.M. de Puig n spu-si sh-turlia di cum lipseashti s-li ft-sem aesti cftri ctr Chivernisearomneasc ta s-n pricunoasc grailu anostu armnescu ca hiinda limb ahor-yea sh-nu dialectu shi s-n pricunoascsh-noi Armnjlji ca etnii ahoryea.

Dicara s-bitisi andamusea cu L.M. dePuig, tsi fu tu un restaurantu ditchentrul a Bucureshtiului, aveam s-

avdu niscnti lucri di la un tinjisitArmn cari mi ciudusir.

Easti zborlu di d-l Mihai Barba, vit-seprezidentu la Sutsata "Comunitateaaromn", cari, di cara fudzi analtuloaspi catalan, n spusi ashi: "mini nu

pot ta s-caftu tu tsara a mea Romniaca Armnjlji s-hib pricunuscuts caetnii ahoryea di Romnji (!?!?).

Mini atumtsea lji-apndsii: "Ma s-nu-l cftats voi aestu lucru atumtsea va-lcftm noi, atselji di la Sutsata Cultural

Armneasc!

Audientsa la Ministrul aInformatsiilor

Nalili lucri tsi li aveam aflat laandamusea cu Luis Maria de Puig lizburm deapoia la Sutsat Cultural


5/16


Armneasc shi aclotsi lom apofasea tas-nidzem shi s-n cftm ndrepturli laChivernisi. Dup ma multu di un mesdi dzli di algari aflm usha tsi lipseas-u dishcljidem ta s-putem s-ncftm ndreptul a noasti ca Armnji.

Lipsea s-nidzem n audients la VasileDncu, Ministrul a Informatsi-ilor.Shi ashi featsim. Neasim trei inshi (io,

Oani Nicolae shi Santa alu Todi) n audi-ents la Ministru shi aclo-tsi n aprucheun consilier di al ns.

Dup tsi lji-aspusim a consilierlui(prof. Coruz) tsi easti cu noi sh-ca tsivrem di la Chivernisi, ns, di cara s-limbidz cu noi sh-cu cftrli a noasti,multu tinjisit, n spusi tsi avem tiadrari sh-iu lipseashti s-nidzem ta s-putem s-cftm ndrepturli a noasti tutsi mtreashti bisearica shi sculia arm-neasc cum shi pricunushtearea a Ar-mnjlor dit Romnia ca etnii ahoryea.

Andamusea di la GiunameaDup ndau dzli di la aest andamusi

mini shi Oani Nicolae neasimConstantsa. Tu atsea sear ditu bitisita ameslui Agustu, lom parti la unandamusi, ndreapt di ficiorlji di laGiunamea, cu ma multi personalittsarmni namisa di cari s-afla sh-domnulIancu Perifan, ca oaspi di tinjii.

Ca tu soni cftai sh-mini zborlu shiaspush di initsiativa tsi u lom noi,atselji di la Sutsata Cultural Armnea-sc, ta s-n cftm ndrepturli a noasti lachivernisi. Nitsi nu bitisii zborlu ghini cunu tinjisitu domnu, multu crtitu, lozborlu sh-n ctiyursi ti furnjia cputum s-lom un ahtari initsiativ, cucari ns nu easti sinfunu, sh-un sh-uninshi dit sal ca semnu di prutestu.

Ciudisiri mari fu sh-cu domnul IancuPerifan cari, nu c nu andrup initsiativa

a noast, cum n ashtiptam noi, meaahurhi sh-nslu s-n ctiyurseasc !?!Clisirea shi apandisea

dinintea a "inchizitsiiljei"Alant dzu, ca pi la shatea 11 noa-

ptea, fui clisit di ctr d-l. Samara laun restaurantu tsi s-afl dip tu mardzi-nea di amari, ta s-ljeau parti la un anda-musi cu ma mults Armnji. Aclotsi, laun mari meas arucutoas, eara ardp-sits vr 10 inshi dit cari, aveam s-afluma amnat, unlu singur, preftul, earaRomn.

Di cara shidzui pi scamnu aveam s-aflu sh-furnjia ti cari fui clisit aclotsila njedz di noapti. Un sh-un domnjiljiVasile Barba shi Iancu Perifan ahurhirs-mi ctiyurseasc ti furnjia c noi,

atselji di la Sutsata CulturalArmneasc, neasim di caplu a nostu lachivernisi ta s-cftm ca Armnjlji diRomnia s-hib pricunuscuts ca etniiahoryea fr s-lji ntribmu sh-elji icvr altu. Taha noi, dup nshlji, nuaveamu ndreptu sh-izini ta s-nidzem lachivernisi shi s-cftm ashi tsiva.

Nsh aspunea c tuti ndrepturli a noastifur amintati pritu Dimndarea 1333 shicara va s-cutidzm s-nidzem la chi-vernisi s-cftm shi altu tsiva atumtseaRomnjlji sigura va s-crteasc shi nu vas-hib ufilisitor ti noi.(!?!) Ti atsea li-pseashti, nji si spunea cu nireats, ta s-nidzem shi s-n trdzem aesticftri!?! Geaba apndseam c noinitsi nu actsmu ta s-dipunemu lachivernisi ahtri cftri mea mashantribm cum sh-iu s-fac eali c nuearam ici achicsit.

nji si arcar zboar greali. Frshirotlumi featsi nafimat. Un altu Armn, dicara-nji arc niscnti zboar nitinjisitiligati di revist, multu nirit, s sculsh-fudzi di la meas. Clivyeanlu nji-arc zboar greali sh-prusvulisitoari iarapreftul romn cfta s-mi cndseascc nu easti ananghi ca noi Armnjlji s-cftm di la Patriarhia romn s-avembisearic ahoryea ctse, ma s-avem p-radz, putems-adrmcti biserits vrem.

Atumtsea anda agiumsi zborlu la Di-mndarea 1333 dl. Samara intr tu mua-beti shi, ti a doaua oar, s-ftsea pish-man c tu anlu 1997 nu s-cft ca sh-populu armnescu s-hib pricunuscutca etnii ahoryea.

Domnjilj Iancu Perifan shi Vasile Barbaama, nu c nu s-ftsea sh-nshlji pish-manji di alatusea tsi u featsir cuDimndarea 1333 ama eara sh-suntucontra a tutulor atsilor cari caft ca shiArmnjlji di Romnia s-hib pricunus-cuts ca etnii ahoryea.

Nshlji apruchear shi aproachi mashcftrili ti amintarea di ndrepturi tiArmnjlji autohtonji nu sh-ti Armnjljiditu diaspora, ashi cumu suntu clirunom-lji a atsiloru 32.000 di sufliti, cts vinirRomnia dup anlu 1913. Ti nipistipseari!

Tut aest andamusi, cari tsnu vrtrei shts sh-giumitati, fu ca un giudi-cat fapt di un tribunal tsi s-uidiseacu tribunalu a inchizitsiiljei di vr chiro,ti furnjia c noi, trei inshi di la un sut-sat armneasc, featsim ntribari laChivernisi di cum putem sh-noi Ar-mnjlji di Romnia s-n amintmu ndre-ptul ta s-him pricunuscuts ca etnnii.

Dimndarea 1333 s-amint moartPrit scutearea dit Raportu a cftari-

ljei ca Armnjlji s-hib pricunuscuts ca

etnii ahoryea ic ca natsionalitati mi-noritar, cumu s-aspunea tu Proiectuldi raportu dit anlu 1994, Dimndarea1333 s-amint moart. Sh-c fu ashi s-veadi dit atsea c nitsi dup 6 anji di laamintarea a ljei, cum aspusim mansus, ea nu fu bgat tu practichii iuva.

Cbatea ti aestu lucru, dup cunushter-li sh-minduearea a noast, lu ari prota sh-prota Luis Maria de Puig ti furnjia c lji-ascult niscnts politicieanji ditu nis-cnti craturi balcanitsi, tsi au sinfer caArmnjlji s-nu-sh amint ndrepturli alor tsi l si cad, cum sh-ti furnjia clji-ascult domnjilji Vasile Barba shiIancu Perifan, cari domnji Armnji,luyursits di noi ca eroi a Amnamiljei, s-afirescu sh-tora di cftarea ca Armnjljis-hib pricunuscuts ca etnii ahoryea ca,cu ljirtari, draclu di fimnjeam.

Nshlji, domnjilji Iancu Perifan shiVasile Barba, au marea cbati ti aestu lu-cru, ti furnjia c s ncljinar a sinferu-rlor a niscntor natsionalishts ro-mnji (Josif C. Drgan), cum shi a ni-scntor parlamentari romnji, ashi cumufur Adrian Punescu shi Adrian Severinsh-l bgar Luis Maria de Puig s scoatdit Raportu cftarea di pricunushteari atutulor Armnjlor ca etnii ahoryea.

Ndia a noastNdia a noast easti ca d-l Luis Maria

de Puig, ca un dealihea chibar cata-lanu tsi easti, s-sh tsn zborlu dat tuanlu 1998, cum c mi ligai cu suflitludi Armnj shi luyursescu c lucurlu ameu anamisa di elji mizi nchisi shi s-luduc ma largu lucrulu ca tuts Armnjlji s-hib pricunuscuts ca etnii ahoryea.

Avem ma largu ndii sh-tu cunuscu-tslji domnji Vasile Barba shi IancuPerifanu c va s-treac pisti vecljili shiznjisearitsli a lor videri mutrindaluiArmnjlji di Romnia shi va s-da semnudi mari curbani ta s-agiut ca tuts Ar-mnjlji s-hib pricunuscuts ca etnii ahryea.

Shi atumtsea, atsea dzu, cndu aArmnjlor di pisti tutu va l hib pri-cunuscut nu mash limba mea va l hibpricunuscut shi etnia a lor ca hiindaluiahoryea di tuti alanti etnii, ca cumsuntu alsats di Dumnidz, va s-hibluyursit shi yiurtusit ca DzuaNatsional a Armnjlor.

Cu tuti aesti cheaditsi cari u tsn Ar-mnamea tu greaua catandisi alumta anoast di pstrari sh-dutseari ninti alimbljei shi a etniiljei a noast arm-

neasc, nu va s-aib acumtinari mea vas-duc ninti sh-cu ma mari vrtushami.

Dumnidz s-u vluiseasc Armnamea!Dimitri PICEAVA


6/16

Nr. 3 (29), 2002 - Alunar, Agustu, Yizmciun. BANABANA ARMNEASCARMNEASC6

- Mariana Caciandoni-Budesh:Cumtricut la andamusea ndreapt diFundatsia Andrei Shaguna?

- Ahile Lazaru: Easti un mari harauti mini c cunuscui Armnjlji dit tutBalcanlu ti-atsea c tut bana a mea uncljinai, lucrai ti chestiunea a noastarmneasc. Am anyrpsit pn torama multu di 500 di crts ti-atsea cinima mi doari ti Armnlu di Belgrad shidi atselu di Bucureshti sh-ashi pot s-dzc un zbor: ct putem, ma multus-n aflm shi cafi un sh-tsn mintea alui shi s-nu agrshim c him frats.

- M.C-B: Tsi va s-ptsm cu adetslish-limba?

- A.L.: Prindi s-litsnem. Adetsli a noastis s-tsnfr s-shbag vr mna ta s-libag pi alt cali. Shiaseara la spectacul

vidzui coruri tsi eara armneshts shicoruri tsi nu eara armneshtsTiatselji tsi pot s-tsn ashi cum earaun chiro, tut tinjia a noast.

- M.C-B: Cum s-adrm s-tsnem truban limba a noast?

- A. L.: Atsea limb uazburm noi ama nuputem s-bgm vrnom ic s-adrm vrcarti ti-atsea c nu va ughivseasc can, mashvr sut. Tini tsi bnedztu Romnii tsni limbact pots, ama s-nu ts-alashi limba romn

- M.C-B: A njiclui ficiu-ric armn tsi creashtitora tsi urminii va-ljidm?

-A. L.: Tini lipseashti s-ti minduieshts la aestulucru. Easti mash proble-ma a ta. Printili tsi va tash-anveats ficiuricluarmneashti va lu-anvea-ts; nu-l ncheadic vr;el va-lji da aest doar,nu va lji-u da alts.

Algm sh-n ntri-bm tsi va s-adar guvernul grtsescuic atsel romnescu ama ntribarea eastialt: Tsi adrm noi?M.CB:Cum videts Dimndarea 1333?

- A. L.: V spush c tu Elada eastivatra. Armnjlji dit Elada nu au anan-

ghi nitsi di vr Rezolutsii nitsi di vrRecomandari.

Armnjlji dit Elada tsn nai maghini adetsli fats di tuts Armnjlji ditRomnii, Vryrii shi Machidunii.Armnjlji dit Elada nu vor s s-meas-tic tu un chestiuni tsi nu easti ti noi.

-M.C-B.:Ctse? Cum ashi?- A.L. Cum ctse? Noi n

vrem aclo, nu nambudghiseashti vr.

Mutrea aoatsi: Armnludit Elada easti nai mabunlu Grec iara Armnl

di Romnia easti Romn c el vini caRomn tu cratlu romnescu.

- M. C-B.: Ama paplu a meu nu s-min-duea vr oar c va-lji dzc vr ceasti romn.

- A. L.: Paplu a tu nu shtea. Lu-adusiraoa sh-lji-aspusir c va s-bneadz

mult ma ghini dict tu Grtsii.-M.C-B: Tsi s ftsem cu aest politic

tsi nu easti bun ti noi, Armnjlji?- A. L.: Cari v spusi, cari dzsi c nu

easti bun. Ashi u ducheshts? Ntribats,nvitsats cari politichii easti bun shi caripolitichii nu easti bun ti noi,Armnamea. Nu v loats dup atselji 2-3 cari s-afl Paris ic Freiburg.Lipseashti s-avets mintea a voast. Voi

tu Romnia nu putets s-aduchits cum v-aflats.

Cum putets s-v min-duits s-adrats un minori-tati tu Romnia?Incredibil. (sic!)

- M.C-B: Va s-hibArmnjlji declaratsminoritati tu Romnia?

- A. L.: Canoar nu vas-fac lucrul aestu.

- M.C-B: Sh-ma s-hibdeclarats?-A. L.: Ma s-hib, greanji

tu telefon shi-aspuni-njish-mini va v dzc:"Ghini adrat" ama io vdzc nica n oar "nu vas-adar" (!?!?).

- M. C-B: Tora tu sonin urari ti Armnjlji!

- A. L.: Cu mari harau:s-aib sntati shiDumnidz s-lji-aib ghini.

Mariana Caciandoni-

Budesh

P.s.: Interviulu nji fu dat pi mariayunjiseari dup multi plcrii shiavndalui ning noi consulu ali Grtsii.

Tu noptsli di nisomnu, cndu mi-acats sicletea sh-cndu caftu isihia,ntribarea tsi-nji arsun tu minti, catsiva chicuti arts di ploai tsi cad anar-ga, anarga shi tsi ts-angljeats prosuplushi adiljeatlu, easti: tsi s-fatsi cu Arm-namea? A curi blstem l poart,ctse aest taxirati multu greau? Ic

poati Armnjlji ashi vor s-bneadz,chiruts di soea a lor, fr taif sh-frlimb, fr tinjii, cu ficiurits sh-cunipots xenji; ic poati s-hib niputeari,un lngoari tsi fur cu inati sh-cuanpudzlji nmuzea a dzuljei di mni,un Dzu fr Armniu shi Armnjlji.

Tsi easti ma greu s-aravdz? - s shtiic dup anj sh-anji Armnjlji va s-hibmash tu crts ic s-ducheshts cumaeshts Armnji "aravd" tuchearea,shed cu bratsli pi cheptu sh-mutrescucu alsari mari la un spectacul tragiciu elji gioac un rol ahoryea, nai ma im-portantu, sh-aestu rol tsi sh-lu aleapsiradutsi mash jali, plngu shi lcrnjiarts; atseali lcrnji tsi ts ud sh-tsi tstalji prosuplu cndu avdz di un gionitinir, livendu, pirifan tsi chiru, lu-angljits loclu sh-armasi di eltsivamash adutseri aminti

Mi-ntreb: Blstem ic taxirati?Nvirnari ic niputeari? Shi-nji yin tuminti stihurli ali Kira Iorgoveanu-Mantsu: "Cndu ppnjlji mina cr-

vnjlji tu Balcanji/Zboarli tuti eara caaslani/Vzea tu Pindu Zborlu Armne-scu/Adz ciuciurat, ascumtu, furescu!"

Ashi easti Armnamea adz! Cu zborciuciurat, ascumtu, furescu - cu unzbor tsi pari c nu-i a nostu, tsi ppn-

jlji a noshts nu-l cunuscur. Elji aveanai ma chischinlu zbor: cndu lu-aspunea adutsea mash tinjii; atselzbor azbura di un mileti tsi bna tuBalcanji sh-eara multu chischin shi pir-ifan, giuneasc sh-alumttoari tsi nu s-

alsa clcat ic apitrusit. Apala a loreara achicsearea, tinjia ti elji, ti far, tilimb sh-ti fumealjea lor.

Adz, aestu zbor easti furescu. AdzArmnjlji suntu chiruts tu negura atoamnljei. Adz nu mata shtim s-him tinjisits; n chirum tinjia appnjlor. Adz, tsi shtim s-adrmnai ma ghini easti s-plndzemBlstemlu ic Taxiratea lai tsi u aflArmnamea. Plndzem ca tsiva ficiu-rits, fr puteari shi fr minti, ama

duchescu c vrem aestu plngu, aestuplngu tsi nu n tinjiseashti, tsi easti aoaminjlor psefts, cu suflitli mryiti dilschea a toamnljei.

Easti BLSTEM, TAXIRATI icNIVREARI? Aproapea tuti andmuserli

Mryritaridit Stohos

JurnaluStohos di Atena,

sum titlul "Va s-t-ljem

cicioarliaatsilorcari cul-

tivcutsovlaha, scriaaesti:

Tuts alumttorlji cu suflit

grec al Stohos lipseashti

s-lji-azdrumin atselji cari

au tuvideari unnatsionali-

tati vlah ahoryea shis-talji

dit zrtsinji limba a tutu-

lor atsilor cari zburscu

armna. Nu dats cali - pigeadei, lacafine,lalocludi

lucru, ningnoi, iutsido- s

si zburasc vlahika. Aspr-

dzets tuttsi ari ligturcu

aestlimbcndu datsdi ea.

Ftsets tut tsi v sta tu

puteari tas-achicseasc ae-

shtsxenji, culimbili a lor

sufsiti, c aoa easti Grtsia

shi nu easti loc dict ti

limbagreaca"!(sic!)

Di zbor cu

prof. Ahile Lazaru


7/16

BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 3 (29), 2002 7

tsi s-featsir tu anlu 2002 nji deadirapandisea c easti Nivreari! Ctse aestnivreari? Ti atsea c n-avem zori i c

nu shtim s-n strxim un cu alantu;ti atsea c nu achicsim c chiremdoarli tsi n li-alsar ppnjlji a no-sh-ts shi c adz him ma oarfnji caaseara sh-mni ma oarfnji ca adz. N-ari simasii ma s-n ariseasc c himArmnji. N-aleapsim noi! Ashi nals Dumnidz pisti loc. Vrem nuvrem lipseashti s-tinjisim lucurlu aDomnului shi s-nu n ma ascundemdup zboar fureshts, ciuciurati caricher tu oar,

Anlu 2002 easti un an tsi nji sipru ca un chiro di toamn cu ploaiaratsi, cu lschi multi, fr cntic dibirbilji cu vimtu mutat tsi li arnea-shti tuti sh-n alas tsiva niagudit...

Andamsi multi ama fr toar, frca boatsea a lor s-agiung tu Armniui Armnami. La adunrli tsi li andregsutsatili s-adun aproapea cafi oar id-yilji oaminji shi aspun totna idyilimuabets fr s-alxeasc ici tsiva; mashzboarpn s-apir diznou agrshim

tut tsi-aspusim sh-tsi tximCa s-nu n mryim di lschea a toa-

mnljei lipseashti s-achicsim c vinioara s-n organizm. Ma s-nu ftsemlucrulu aestu ct ma ayonjea, sigura vas-chirem. Cu un lilici nu s-fatsiprimuvear, cu un andamusi musheatiu virsm lcrnji di harau sh-mirachinu amintm tsiva. Ca s-amintmlipseashti ca TETA shi LALI s-bnea-dz "ARMNEASHTI". Noi, atselji tsidztsem c n alumtm ta s-asc-

pm miletea armneasc di la chireari,mash dztsem Aht Duchescucu dureari aestu lucru tu chirolu ditsoni. l duchii nai ma ghini la Simpo-zionlu "Perenitatea Vlahilor" tu Bal-canji andreptu di Fundatsia "Andrei Shagu-na" tu bitisita a meslui Agustu, Constantsa.

La aestu Simpozion vinir multsoaminji nvitsats. Nai ma mults de eljieara Romnji. Elji azbura nai ma mu-sheat di "dialectul aromn" sh-di ctdi "Romnji suntu Armnjlji". Eara un

simpozion ti Romnjlji di pisti tut iuArmnjlji-Romnjlji dit Grtsii,Vryrii, Machidunii, Romnii tsnurcuvendz un ma musheat di alant.

Un haos, un niachicseari, un pli-scut - aest fu ti Armnamea di iutsido

aestu Simpozion. S-mut dipi stol prof. Universitardr(multili titluri tsi can-oar nu pot s-li tasn minti) dit Romnia shi azbur cupseft alvdari tu boatsi di

ct di Romnji suntu aeshtsArmnji: nai ma bunjlji Romnji. Shinoi, Armnjlji din sal bteam plnjili,

dit pulitichii ic, poati, dit fric.Pn tu soni un Armn cunuscut tu

Armnami ca alumttor s-mut sh-dzsi c vini oara s-bitisim cu zboarlipsefti; s-n actsm salami di lucru; s-bitiseasc alants "tsi n vor ghinea"s-n-aspun tsi him; c statlu grec shiromn pi timeljlu a Rezolutsiiljei 1333lipseashti s-pricunoasc Armnjlji shis-lji-agiut.

Zborlu al Iancu Perifan l crtimultu profesorlu Ahile Lazaru, prezen-

tu sh-nslu la Simpozion deadun cuconsulu ali Grstii di Constantsa.Putem s-aspunem c Ahile Lazaru fuaumbra alushtui Simpozion, ama nuun aumbr di cari ai ananghi tu undzu di veara tsi un aumbr tsi adutsish-ma mult chis tu un dzu antuni-cat shi aratsi"Truplu ali Armnamieasti Elada shi Thesalia" fur zboa-rli cu cari sh-ahurhi Ahile Lazarucuvenda sh-ma largu dzsi, cndu cuboatsi mutat shi fuviroas cndu cu

boatsi cald shi ashtirnut ca un deali-thea "politiciean" tsi manipuleadzconshtiintsa a oaminjilor, tsi va s-ljicndseasc atselji tsi lu-ascult, c tsispuni nslu easti dealithea, c elmutreashti mash ghinili a Armnami-ljei: "Tut bana a mea lucrai ti Arm-nami" dzsi Ahile Lazaru, ama pitlucurlu a lui bg cheadits a Armna-miljei. Aspunea pit crtsli a lui cArmnjlji suntu Grets, c limbaarmneasc easti pseft sh-c nu va s-

amintm tsiva cu aest limb".Lipseashtsi s-pricunushtem c tinji-

sitlu profesor Ahile Lazaru easti unbun politiciean tsi s-ufilisi tut banadi putearea tsi lji-u deadi titlul di pro-fesor shi cratlu grtsescu.

Ama lipseashti s-anvitsm un lucrudi la nslu: s-n alumtm sh-noi ti ts-nearea tru ban a farljei armneasc cuidyea cndseari cu cari nslu s-alumtti chirearea a ljei; s-n tsnem idyeacali tut bana fr s-n alsm arshi

di oaminji tsi s-ufilisescu di titlurli uni-versitari sh-tsi suntu vinduts.

Cu tuti c Ahile Lazaru easti unparadiym negativ, lipseashti s-lomurnechi di la nslu shi atumtsea cnduspunem c cilstsim ti Armnami,

dealihea s-cilst-sim, s-n mutrimsinferlu idyea cumsh-lu mutreashtiAhile Lazaru, s-avem boatsea fu-viroas tsi s-cad caun ggosh tumintea a atsilor tsi

n ascult. Tut la atsea andamusi dupAhile Lazaru azbur consulu ali Grtsiidit csblu Constantsa cari spusi ctu Grtsii nu suntu Armnji, c tuGrtsii bneadz mash Grets.

Iara politichii ama un politic tsi nagudeashti noi, Armnjlji. Nu putems-lji giudicm. Elji eara reprezen-tantslji a cratlui grtsescu shi apr cuputeari shi cndseari sinferlu a lor.Ama putem s-lji giudicm reprezen-tantslji a statlui romn. Cu tuti c pn

atumtsea azbur di Romnjlji dit Ma-chidunii, Vryrii, Arbinishii, di ct dimultu vor s-lji agiut, elji nu adusiraminti sh-nu aspusir un zbor diArmnjlji dit Grtsii. Ma multu s-fea-tsir c nu avdzr zborlu a consului(!?!

Aestu s-hib agiutorlu tsi-l da statluromn a Armnjlor dit Grtsii?

Shi alanti andamusi (fr atsealiandreapti di Armnjlji di Bucureshti)fur aproapea idyea cu Simpozionlu"Perenitatea Vlahilor tu Balcanji".

Un lucru putem s-lu duchim shi s-lu achicsim diznou: c vini oara s-norganizm idyea cum suntu organi-zati alanti milets dit Romnia); - s-nmutrim dealihea sinferlu safi armnes-cu; s-dishtiptm conshtiintsa natsion-al la Armnjlji; s-l spunem a Ar-mnjlor c avem un cultur shi unistorii dealihea; c lipseashti s-yiv-sim literatura armneasc shi s-n ti-njisim personalittsli; shi nai maimportantu easti s-nu chirem limbaarmneasc. Ama lipseashti ca aesti

lucri s-li cunoasc nu mash ndoiArmnji mea shi Armnjlji di mesi: tetashi lali, atselji tsi suntu nai ma multsljidi Armnjlji.

Ma s-eara npoi cu un sut di anji vav urminipseam s-bgm tuts mnapi apal shi s-alumtm ti populu arm-nescu. Ama him tu anlu 2002 shi apalaa noast lipseashti s-hib unitatea, tin-

jia, curajlu, apufsirea, verticalitatea,zborlu limpid, livindeatsa shichischineatsa.

Ma s shtim s-alumtm cu aestilucri atumtsea va s-amintm multuama ma s-nu shtim atumtsea va s-hibNivreari shi va s-chirem sigura.

Mariana Caciandoni-Budesh

BLSTEM I TAXIRATI?NVIRNARI I NIPUTEARI?

Un punctu di videari mutrindaluicatandisea a Armnjlor tu anlu 2002


8/16


9/16


agiunga s-hiba organizatsmash tu una sutsata. 2)Mash cultura poati s-ashtearga dhyeafurilianamisa di Armnj. Tiatsea Naum pistipseashtica actsiunea tu dunjeauaarmneasca lipseashti s-

hib mash cultural, nu politic.3) Tinirlji di la 20 la 40 di anj potu s-

hib atselj tsi s-adar unirea. 4) Lipsea-shti s-hib adrat un comitet diArmanji avuts tsi s-da pradz ti actsiunjiculturali armneshts importanti. Ti aestaeasti ananghi sh-di un comitet diArmnj anvitsats sh-cu anami cari s-apu-fuseasc tsi carti axizeashti s-hib tipusi-ta (ic tsi actsiuni cultural va andrupari).Aesta ti furnjia c un om avut ariananghi s-aib pisti c da pradz ti unlucru di simasii. 5) Va adrari un CentruCultural Armanescu Bucureshti.

6) Va tsneari ligtura cu horli, aclo iu

bneadz Armnlu di aradha. Aclo vorpitritseari revistili sh-crtslj armnesh-ts, casetili cu muzic armneasc.

7) Luyurseashti c Armnamea ariananghi di un cumnduseari colectiv(ctse Armnjlji au csurea aesta: cathiun va s-hib gioni. Easti greu lucruArmnjlji s-agiung sinfunji. Eastiananghi di multi andmuseri, di multimuabets ta s-hib agiumtu aestu scupo.Ti aesta easti ananghi s-ljei tsi easti mabun tu alantu, s-mutreshts s-nu-lcrteshts tsi lishor easti s-aruts zboar!

Zborlu talji ma multu ca ctsutlu.9) Naum Lifteri pistipseashti c him

ligats di daco-romnj. Ti aestu lucru, elluyurseashti c problema armneasc nupoati s-hib rezolvat far agiutor di lacratlu romn.

Cum l ved mini domnul Naum?Easti un tbbii di oaminj tsi luyur-

seashti c itsi lucru poati s-hib andreptucu pradz. Niscntiori, d.l Naum eastidit aest tbbii. Easti cinic ic realistdzca a lui c fatsa tu lumi a omlui u dapradzlji? Mults oaminj tsi da pradz,

vor s-l hib dat tsiva npoi ti aeshtspradz. Easti Naum Lifteri tu aestatbbii? Nu shtiu. Mults emburi armnjtsi bneadz tu Balcan, ta s-nu sh-aspargemburlchea a lor, au tu problemaarmneasc un mutrit tsi s-uidiseashticu atsea oficial dit vsilia iu bneadz.Easti Naum tu aesta tbbii? Nu shtiu.

Omlu Naum easti ti mini un apurie(paradox). N-am andmusit multsoaminj cari agiutar ahtu Armnamea.Hiu ama ciudisitu di cti prosupuri ariaestu om. Canda nu shtii tsiva sigura ti

elu. Ama tsiva tut shtiu: c easti unArmn durut, c u va multu culturaarmneasc sh-c, cu tuti c nu shtiusigura cari easti, tsnu la el.

Alexandru Gica,16-li di Brumaru, 2002.

Vinjiri tu 25-li di Sumedur 2002,Bucureshti tu sala Rapsodia romn, cuahurhita di la shatea 18,00, Societateade Cultur Armn tsnu manifestatsia tiAyi-Dimitri cu numa "Fug Armnjlji tu

arniu". Tu sal s-avea adunat vr 300-400 di Armnji di Bucureshti, cum shireprezentants ali Giunamea arm-neas-ca di Costantsa shi students ditMachedonii, Vryrii shi Albanii.

Spectacolu, cari fu prezentat diAurica Piha, ahurhi cu un exiyiseari(explicari) al pap Hrista Dauti ti atseacum tu un chiro Armnjlji tu aest dzudi Ayiu-Dimitri s-andridzea shi dipuneatu arniu. Impresionanti fur explicatsiilia lui cari n si prea c atumtsea anda n

pirmitusea canda bna momentili cndueara tinir, tsi va s-dzc ca shi-adusiaminti di anjlji di tinereatsa a-lui cari lipitritsea pit cmpurli shi muntslj ditMachidunii. Pap Hrista spusi shi c pi

24-li di Andreu va s-axeasc100 di anji, shi noi ljiurm s-bneadz nicamults anji ta s-poat s-npirmituseasc di bana aArmnjlor di un chiro.

Dup tsi s-bitisi muabeteacu pap Hrista, parea Pilisterlu deadiun spectacol cu cntitsi shi giocuri dit

avutlu repertoar a-lor, cari li aveandreapt ti aest dzu. Regizorul TomaEnache spusi un multu mushatprvulii cu Ghiftul shi ayinjea anyr-psit di Batsaria. Andrea Bishinicurecit un poezii di ali Matilda Caragiu-Mariotseanu. Dup aesti prezentatoareaspusi c ari un surpriz di aest sear,shi u cljim pi scena pareia "Parahodot".Tu aest parei intr tiniri students ditMachidunii cari fac facultati tuRomnii, shi elji s-prezentar cu cntitsi

armneshts dit Machidunii, a tu sonicntar shi un multu mushat cnticpi limba macedo-slav. Dup elji piscena s-alinar fratslji Neli shi YioryiBracia cari cntar ndau cntitsi fr-shiruteshts, a dupa elji cantar Marianashi hilji-sa Elena Gheorghe, a dup ealicnt un tinir ficiuric, PishtereanuYioryi, cari ari 10 ani, spusi un multumusheat cantic, cu tsi amint aplauzimari di la atselji prezents tu sal.

Oaspitli dit Americhii, Gica Godi,

spusi poema "Sarpa mileti" shi cnt treicntitsi dit C.D-lu cu cntitsi arm-neshts cari lu scoasi tora ayonjea.

Tu soni cntar shi treili solisti di lapareia "Pilisterlu": Flori Costea, AureliaCaranicu shi Yeanula Gheorghe carideadun cu orchestra "Steaua di vreari"adrar ca aest andamusi s-hib nica mamushat. Dip tu soni cnt shi GicaCoada, cari fatsi parti dit parea "Steauadi vreari"shi cari cu a-lui boatsi cndsiun grup di tiniri armnji s-acats shi un

cor tu sala a tu soni s-alinar shi piscen, a tuts alantsa prezents tu sal nuli jilea palmili shi li btur multi minuti,tsi da nica un semnu c aest andamusifu multu ghini organizat. Putem s-aspunem c aest andamusi fu una tucari nai ma multu loc avu gioclu shicnticlu armnescu. Dup bitisirea aspectacolului tuts oaspitslji eara clisitsla pitili cari li avea ndreapt organiza-torlji. Aest mushat sear dipisi cu unbal tu discoteca Caliso tu cari s-avea

adunat vr 500 di tiniri armnji carifeatsir un giumbushi cu agiutorlu apareiljei "Steaua di vreari" shi GicaCoada.

Sasho Yeranda

FUGU ARMNJLJITU ARNIU

Bana a picurarlor armnji s-dutseanamisa di munti shi di cmpu. Veara, ditmeslu Apriir pn tu Sumedru elji insheatu munti iara iarna, dit Sumedru pn tudzlili di primuvear dipunea cu oili tu

arniu. Aproapea di Ayi Dimitri eljianchisea di dipunea dit munts cu oili.Cafi un flcari loa calea ct iu aveacshleaua i ct iu avea aflat atsel locbun ti arniu. Armnjlji dit Pindudipunea tu Thesalii iu iarna eara multuimir. Ashi Armnjlji di Perivoli, Avdela,Samarina dipunea tu Thesalii iu aveamulti hori armneshts. Armnjlji diGramos dipunea Hrupishti, Casturiyeauashi pn Yeanitsa i Vudena. Picurarlji ditmuntslji Rodopi shi Balcan dipunea tu

arniu ct Ghiumulugina, Drama, Seres.Picurarlji dit Arbinushii, Frshirotslji di

Moscopole, Gabrova, Shipsca tritsea tuarniu tu cmpul di Muzachea, pnaproapea di portul Valona i alts dipuneatu Thesalii. Minarea aesta eara multu marishi teas ashi cum l si uidisea ma ghinia Armnjlor ta s-eas ghini cu tutiptadit iarn. Clindarea ama ti ban a picu-rarlor armnji eara namisa di atseali daumri srbtori crishtini dit an: AyiuYioryi shi Ayiu Dimitri. Sutsata Cultural

Armn di Bucureshti aestu ritual va s-luaduc aminti ti anyearea a ritmului co-smic di ban a Armnjlor di vr chiro.

Dm ma nghios prstisirea fapt diSashu Yernd a spectacolului organizatdi Sutsata Cultura Armn cu apuhia asrbtoariljei al Ayiu Dimitri.


10/16

10

Prvulii publicati pi InternetProta parti

BARON SH-CHINEZLUPareia electronic "Machiduneasca

groups", cari axeashti tora un an sh-tsiva di ban, s-amint dit untihiseari. Ea s-amint ti furnjia c ni-

scntslji Armnji cari anyrpsea pimachidunamea groups s-crtir ditniscntii itii cari nu li adutsem toraaminti shi s-trapsir dit aest parei.

Ti aest furnjii noi atumtsea n min-duim s-lji-agitm aeshts talentats shiahoryea oaminji shi s-adrm un altparei electronic armneasc iu s-poats-anyrpseasc elji tuti atseali tsi li min-duiescu. Ashi s-amint pareia electron-ic "machiduneasca groups".

Ghini ma, nu u actsm ghini s-u

bgm "mproast" noaua parei electron-ic c tinjisitlu, tinirlu sh-talentatlu jur-nalistu Baron Frticlu, un sh-un,ahurhi s-l da cu vearga pisti mnji aniscntor scriitori tsi ahurhir s-anyrpseasc aoatsi.

Prota oar aurhi cu Poeta Doamn di uurminipsea, di cara u avea niheam c-tiyursit, s-anyrpseasc sh-pi machi-dunamea nu mash pi machiduneascagroups! Multu bunlu a meu oaspiBaron Frticlu, niheam virusat, nu-l

agrsheashti ta s-lu ctiyurseasc nitsipoetlu Vanghiu Vanghilushu ti furnjiac nyrpseashti mash la "machiduneas-ca" sh-lu urminipseashti ashitsi: "ti

plcrsescu s-u pitrets hbarea pimachidunamea, c mizi ashteptu sa-nvets"!?! Tsi va dzc"Trets pi-Machidunamea!

Aest tihiseari cu Baronlu nji-adutsiaminti di chirolu a comunismolui. Tuatsel chiro, aoa Romnia, aveam latelivizii mash doau programi: Progra-

mlu 1 sh-programlu 2. Cafi un di ealitsnea cti doau shts tu dzu. Ta s-nus-n s par c mash la noi easti ashi diaru, scoasir sh-un prvulii cuChinezlji. S-aspunea, tu atsea prvulii,c sh-Chinezlji, tut ashi ca Romnjlji,au mash doau programi di televizii.Dyeafuraua ama namisa di Chinezi shiRomnji eara atsea c pi programlu 2 ateleviziiljei dit China s-afla unChinez cu vearga tu mn cari u ascu-tura niacumtinat shi aspunea intusit:

"Trets pi programlu unu! Trets pi pro-gramlu unu! Aesta easti ca un ln-goari, s-aspunea atumtsea, cari eastidat di un virus shi easti, tsi va dzc,contagioas. Demec, s-ljea!

Vahi Baron Frticlu fu sh-el, mratlu,

contaminat cu atsel pondu di virusavinat dit China shi agiumtu tshiaoatsi, tu locurli balcanitsi, sh-ti atsea,

tora, dup cum-l vi-dzut, "shadi picaplu ali "Machiduneasca" cu un cr-liban tu mn tsi u-ascutur niacumti-nat, ca cum Chinezlu vearga, shi tuloc di "Trets pi programlu unu!"aspuni sertu sh-nicurmat:"Trets pimachidunamea! Trets pi machiduna-

mea! Cu tinjii sh-vreari armneasc,!?!Trets pi machiduneasca! Trets

pi machiduneasca!Deftura parti

NUMA FILC SH-CHINEZLUnji pari ghini, tinjisitslji-a melji

Virusats, c lu anyeat niheam lucrulupi Internet. Ca di baia chiro bgamoar c voi, multu tinjisitslji sh-duru-tslji Armnji di pisti tut cu mari vrearitr Armnami sh-limba armneasc numata aveats chefi s-anyrpsits pi

Internet, adyeafur pi cari parei, shi s-nspunets sh-a noau tsi mata easti nu cubana a Armnamiljei dit vslia avoast. Di multi ori mi mindueam lacalea tsi lipseashti s-u actsm ca voi,atselji cu ahtari mirachi sh-sivdai tilimba a noast scump, s-anyrpsitsct ma multu pi Internet sh-nu mash...sh-nu para u aflam. Nu pistipseamvr oar c un prvulii cu vr Bufic cu vr Chinez va v dishteaptdinoar, ashi, ca dit sirin shi s-act-

sats s-anyrpsits cu ahtari sil. Easti unlucru bun shi v prclsescu s-utsnets sh-ma largu tut ashi: cu giuneatssh-cu vrtushami. Calea mbar!

***Tora voi s-v exiyisescu cti tsiva di

tsi fu cu pustul atsel di Chinez tsi vvirus voi tuts ashi di vrtos sh-di vfeatsi s-v aprindets ashi di multu sh-tsiligtur ari elu cu Baronlu.

Dit ahurhit voi s-v spun c conta-gioslu Chinez di virus cvggescu sh-

pizuiaric ari ligtur cu Baron Frticlutut ashi di multu ct u ari sh-cu tin-

jisitili Sultana Bazargicu-Manda shiChiraua Pia. Prvulia cu Chinezlu vruta s-hib mash un turlii di prvulii laprvulii. Ca doau paraleli, va dzc,sh-cari paraleli, dup cum s shtii, nus-andmusescu vr oar. Prvuliili ameali ama, ca dit tihiseari, dit itia ceara virusati cu virus chinizescu pizu-iaric-cvggescu, s-andmusir tamamla noi, pi Internet shi inshi, ca cum dzt-

sea ljirtata baba a mea, ca la Yeandoni!Iavea ti tsi lipseashti s-v spun shi s

shtits sh-voi tuts c tuti atsealimushutets cu Chinezlu di la Pisu, matsaa mea, nji si pari c v si trag shi-njisi trag. Ti ahurheari ama, sigura,

mushutetsli tuti ahurhir, iara-nji si pari,di la un tinjisit domnu, Numa Filc,pri num, di cari, vahi, avdztu ctitsiva pn tora sh-di cari, mini tora, vas-ma spunu nica ndoau zboar.

Va v spunu c dumniljea a lui eastiun Armn tinjisit, pirifan sh-cabaea di avut, dup spusili al ns, iaranoi mindueamu atumtsea - la andamu-

sea armneasc la cari aveamu loatparti ti prota oar deadun - , va s-hibunlu di atselji cari va u agiut niheamsh-cultura armneasc. Nu bitisi ghinithmsita-lji fraz c n plscni un cudialectul aromn di ahurhir s-nashuir urecljili sh-dinoar n si ar-spndir tuti yisili. Sh-pn tora nsfeatsi ashi cumu aspusi atumtsea: uagiut cultura armneasc ama mashpritu prizma a jibgoslui shi-nfrm-coslui dialect aromn!?!

La itsi andamusi cu ns, ca s-lu mtre-shts tu prosupu, va s-vedz cumu lji-ardi tut fatsa atumtsea anda avdi c s-dztsi tsiva di nfrmcoas sintgm dicanda dzts c ascult tsiva muzic diHrista Lupci. Ama atumtsea anda s-dztsi tsiva di etnia a Armnjlor shindrepturli a lor fatsa-lji si fatsi protaoar aroshi sh-deapoaia s-alxeashti tuun hrom ma ncljis shi atumtsea, lji-nvitsmu tora huia, dinoar s scoalsh-fudzi ayonjea di la atsea andamusi.

Maca la Curtea a vsiljelui soari aFrntsilor, Ludovis XIV-lu, nu s-adu-tsea aminti canoar zborlu moarti, laandamusea a noast cu tinjisitlu NumFilc, nu easti izini ta s si spun can-oar sintagmili: limba armneasc shiArmnjli di Romnia suntu un etnii sh-un minoritati.! Sh-ti nipstipseari, nis-cnts tsi n sta deanvrliga aproachiashi tsiva!?! Ca la Yeandoni!

S-n turnm tora la prvulia cuChinezlu, c di la ns nji si pari, cumu

dztsem ma nsus, ahurhi. Iaveacum: Ca dit ahurhita a anlui ns nji-aspusi c va mi agiut cu niscnts p-radz ta s-pot s-ascot barim un nu-mir di revista "Zuia Machiduneasc".

nji txi atumtsea c va-l fac aestulucru mash cu un singur culi (condi-tsie): "s-nu-lji ma crtescu ici domnjiljHristache Custic shi Buflu Hashotea-nu-ljipurarlu (autorlji a ma multor ti-arizili shi-mplini di lvshii articulipublicati tu revista "Adurnjirea" aArmnjlor, editat di protlu insu

timisit ma nsus, cu pradz di lachivernisi sh-niscnti ori, di la FilcaNum). Sh-cu aht ma psn s-dzctsiva di aru ic di pizueari di pupila alui Coma Encheanu-dialecteanlu, tsi-lpriimn cu Mercedeslu prit tut

ARMNLU SH-Chinezlu


11/16

BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 3 (29), 2002 11

Rumnia sh-prit tut Balcanlu ca prilipsanlu (moashte) a SmtljeiIvlavioasa Parashchiva!?!

- Ghini bre, domnu Numa Filc, luntribai mini atumtsea, di cari s-anyr-psecu io maca di atselji tsi mi angiurahnt nu am izini s-dzc tsiva? Nacadi Chinezi vrei s-anyrpsescu?

- Ctse nu, nji-apndseashti ns

apufsit, tsi Chinezlji nu suntu sh-eljioaminji? Un him tuts!?! Sh-diatumtsea mash Chinezi am n cap

A treia partiCHIRAUA PIA SH-CHINEZLU

- Bo, bo tsi oaminji irbchi hits! Acshioamini, ma tsiva di Chinezlji hits voibre! dzsi cu un boatsi di shicgiAlexandru Yioryi al Todi.

- Haide bre, pap Santa, alas shicilish-bag mna pi metur! Dup tsi c yinjiamnat ti ma tsnji sh-di shici! gri cuboatsi apufsit Chiraua Pia, tsi sttea pi

scar sum dvani sh-cu vurtsa tu mn.Sh-pap Santa, di cara s-alxi tu stran- jili di "clasa lucrtoari", ahuri s-anvr-teasc metura pi stizmi di dztseai cpicteadz. Ca un dealihea icunar eara.Ma tsiva di Yioryi Platari anda picta sti-zmili di bisearic eara. Nitsi un hir dipulbiri nu ansrea. Ddea prota oar pistizmi cu metura mplin cu apa sh-dea-poia cu un hlati, un turlii di lupatnjic, ddea mpadi veacljea azvestri.Lji-actsa mna nu shicai!

Eara tru un dzu di Smbt dit

meslu Yizmciun sh-n aflam ca vr15 di inshi tu sediul a SutsatljeiCultural Machiduneasc.

Aestu sediu fu amintat di Sutsata anoast di psn chiro di la Primria aCapitalljei cu agiutorlu a deputatluiarmn Costa Clivyeanlu. Easti tiprota oar cndu un Sutsat culturalarmneasc amint un sediu di la statluromn tu tut chirolu di vr 12 di anjidi anda cdzu comunismolu.

Ti atsea, cu mari mirachi shi sivdai,un mari parti dit membrilji a

Sutsatljei a noast (cum sh-Armnjitsi nu suntu membri la Sutsat) s-apufsi ta s-lu ndreag sediul.

Cari ma di cari cfta ta s-adar tsiva.Unl purta ap cu gleata, altu arnea,un altu ddea cu metura cu ap pi stiz-mi iara dup el yinea Chiraua Pia cuntreaga a ljei parei di tiniri pilisteri"vurtsari" sh-miturari" di la Pilisterlu diu cura stizma di veacljea azvestri.

Tuts featsim un "frontu comun",cum s-dztsea tu vecljiul chiro, sh-nactsm s-li dizvupsim stizmili, s-li

spilm, s-li spstrim, s-li nvupsim.S ftsem un lucru, cum s-dztsi: diChinez. Lom agiutor sh-di la nis-cnts duruts armnji tsi n agiutar cu"prizi", cu teli ta s-trdzem curentuelectric ti lunji, cu vupseau etc.

N ayunjisim s-lu bitisim lucrulu tu

sediu ct ma ayonjea shi s-n mutmtu el, c nu s shtii di tsi mushutetseasti axi ta s-n fac, ca s-afl c amin-tm ashi tsiva, alantu deputatu armnu,Buflu Hashoteanu-ljipurarlu!?!

Aclo iu-nji ftsem lucrulu a meu - ioearam masturlu cu miturarea sh-cu spi-larea pri mpadi - u avdu Chiraua Pia c-nji greashti di sum dvani:

- Avdz li! Avdz tinjisite?- Avdu bre, tinjisit Pie! Tsi ptsshi? -U shtii prvulia cu Chinezlu sh-cu tele-vizia? - Cari Chinez bre? C mi vt-mat cu Chinezlji aeshts!

- Ts aduts aminti lish-nu aruc, tiprclsescu, metura atsea ashi c numplushi tuts di pulbiri. D sh-tini maninti cu niheam ap pri mpadi! Nuvedz cum fatsi afendicolu Santa?... ctu chirolu a comunismolui eara la noimash doau programi di televizii?

- Nji-aducu aminti! Cumu s-nu nji-aducu aminti? lji-apndsii mini.- E, tora, ashi easti sh-la televizia

armneasc di Cunstantsa!- Vrei ta s-dzts c Cunstantsa, u ntrib-

ai mini ca baea di curyios, s-dishcljisinica un televizii armneasc?

- Ashi easti, nji-apndsi Chiraua Pia,s-dishcljisi un nau televizii armnea-sc iara atsea emisii pri limba armnea-sc, tsi eara adrat di Maria de Bush,shtii ghini, si-ncljisi di multu chiro. Ca

di vr mesu, ca s-nu avdzshi, si-ncljisishi atsea emisii adrat di ficiorlji di laTiniramea Machiduneasc. Ama, tora,bircheavis al Dumnidz, avem partidi un dealihea televizii armneasc tsiari doau programii. Doau programiari! Ama easti ca atsea di China, di vrchiro. Pi programlu unu easti un insucu n pirifan cucuveau pi cciul sh-tsi tsni tu mn un pancart pi carieasti nyrpsit ashitsi: "nvtati diale-ctul aromn cu profesorul Hristache

Costic-Cucuveanu!", iara pi programludoi suntu doi inshi, Maria de Bush shiIani al Magdoni, tsi tsn un pancar-t pi cari easti nyrpsit: "nvitsatslimba armneasc fr profesor!".Ninga elji ama, shadi, ca un fantazm,Buflu Hashoteanu-ljipurarlu cu uncmshic, ca un niprtic, tu mn sh-cari aurl niacumtinat: "Trets pi pro-gramlu unu! trets pi programlu unu!...

Sh-Chiraua ardea di cpia sh-nicaniheam vrea s-cdea di pi scar.

Sala a sediului eara mplin di oaminjiirbchi tsi s-mina pisti tut, ca niscntssafi Chinezi. La casetofon s-avdzacntitsi cntati di Yioryi Maneca, diYeanula shi AureliaUn harau!

-Avdz li, myistre..di metur tsi esht-

s, lo di-nji gri eara di analtu ChirauaPia, tsi preari ai tini di Baron Frticlu?

- Tsi preari s-amu, bun!- Cum bun li? tini nu vidzushi tsi

apandisi-nji deadi pi Internet? Io lu-ntrebai tsi s-featsi cu alidzerli di la eljish-el s-ancheadic di poets! Tu loc s-nji-apndseasc di tsi featsi la alidzerish-desi intr tu Parlamentu multu tin-

jisitlu sh-durutlu tr Armnami sh-piri-fanlu shi shicgiulu di Alexandru Costa-Pampuli, el s-leag di Vanghiu? DiVanghiu Anghilushu s-leag elu, li? Cavdzi c Vanghiu dealihea easti mushat caunu anghilushu...aclotsi tu Italii!

- Tsi, Baron Frticlu easti pitricutlu avostu spetsail pi frontulu ditu Ascpi-tat? lji-apndsii mini.

- Nu li! ama ashi, vreamu s-aflu sh-mini di tsi adrar Armnjlji di aclotsi laalidzeri..shi ca s-hib di multu pihlivan-

lu a nostu, atsel cu percea ca-l AliPshe di Tepelin sh-cu mustaca a laStalin intr tu Parlamentu va s-cntmshi va s-giucm aoatsi di s-cad tutazvestrea aesta veaclji di pi stizmii...

-Ai angtanu aclotsi, lji grii mini, ala-s-lji anghilushli arihati c s-nu tsiva dis-cadz di pi scar shi s-ti vedu deampla-tea mpadi.

Apatra partiPISU (matsa a mea) SH-CHINEZLUDi cara agiumshu acas bldsit shi-

ncrfusit di la andamusea di lucru vo-luntar, faptu cu mirachi sh-cu sivdai lasediul a Sutsatljei a noast, mi actsais-anyrpsescu prvulia cu Chinezlu tsiu aveam avdzt aclotsi di la ChirauaPia. Ti furnjia c shi Armnjlji suntu, cacum spunea Numa Filc, ca Chinezlji:"ca s-lu crteshts unl aurl trei", dicara u nyrpsii prvulia cu Chinezlush-ninti ta s-u pitrecu pi Internet miminduii c nu easti aru ta s-l alxescunumili atseali dealihrea a eroilor a meidit prvulii, ta s-nu tsiva di s-cr-teasc vr di elji. Iavea cum u feci:

Numa al Goran Pushuticlu u alxii cupseudonuma di Baron di Scopia, ama tas-nu tsiva di s-hiu "achicsit" alt turliiu alxii tu atsea di Baron di Lazovo. Shiaest paranum nu-lji si uidisea ghini tifurnjia c ashi tsiva nu poati s-hib di-ct Sashu, Sasho Yernd. Sh-ti aestfurnjii lji-u alxii numa cu paranuma diBaron Frticlu. Numa ali ChiraIorgoveanu-Mantsu u alxii cu atsea diPoeta Doamn iara numa al VanghiuDzega u alxii cu atsea di PoetluAnghilush. Cripri avui cu numa a tin-

jisitljei poet Vanghea Mihanji Steryiuti furnjia c, fr s-duchescu, lji-uaveam alxit cu pseudonuma diVanghea Anghilusha. Di cara lji-u alxii


12/16


13/16


nvitminti ti tinir-il'i armni (1)Vrut tiniri

armni Ni si pari c vini oara s-v dcu ti

minduiescu mini ti scriarea s-ti zbu-rarea a voastr pi limba a noastrarmneasc: voi ni spusitu mult vrearicu itia a 75-loru di ani a mei, u loatu caun borgi - asi ni spusi Alexandru Gica,anda si-acta di lucru - , tora si mini ul'eau ca un sartin ti ni sta pi anumiri,c nu stiu cti dli va-ni ma da

Dumnida pi aestu locu: s-v dau nis-cnti nvitminti. Nu va dc, aestisuntu scriati masi ti cari va si-u tindureacl'ea, ti cari va s-mi-avd. Atel'i tinu voru va s-dc lisoru c niti nuvidur niti nu avdr ti scriai mini si vali-agrseasc troar. Mini v li scriu -ca un turnat la vrearea a voastr -tutu cu vreari, s-nu li loat alt soe,durut tiniri armni, c voi stit c aclo iuurnipseasti printili loclu creasti, nuscadi, niti nu moari. Cu aest mintitrecu tora la lucru. Ma ninti di tutilipseasti s-himu pi un tu trei lucri:

-s-vremu si-u c r i s t e m u limba anoastr, s-nu armn aclo iu u alsarppnil'i a nostri, c niti societatea nusidu pi locu, niti bana a noastr nu-i uncu a ausiloru a nostri. Lipseasti si-adu-temu zboar nali, loati cu-mprumutu di-tu fondulu latino-romanicu i creati dinoi, dup cumu avemu ananghi, dupregulili fonetici si gramaticali a limbil'eia noastri; - s-cftamu s scriemu si sazburmu u n soe, limba armneascdi az nu poati s-hib ni a frsirotlui, nia avdhil'eatlui, ni a yrmusteanlui, avuryreanlui, a srbeanlui, ma unlimb ti si-u aducheasc tut. Cnduscriemu literatur, putemu si scriemucumu vremu, pi limba a noastr diacas, ma cndu scriemu ti alantArmni, cndu lipseasti s-naducheasc tut, va s scri-emu si szburmu un limb c o m u n , c nu vas sta omlu cu dictionarlu tu mn, ta si-aducheasc ti scrie/ti dti alantu. Ti atealipseasti si-avemu n o r m i, reguli ti s c r ia r isi reguli l i n g v i s t i c i.

-si-u zburmu musatu limba, s-li alide-mu zboarli ti li ufilisimu, s-n min-duim ghini c u m u dtemu/scriemu, tidtemu/scriemu, si-avemu un limbaleapt, musat. Aesti trei lucri suntu

un problem di v r e a r i cu tutmintea, nisti conditii ti un creastiriavut, corect si musat a limbil'ei.Maca u vret aest, maca minduit camini, atumtea trecu ma diparti la apo-fasea ti u loai astd.

Va s scriu ti ma multi problemi (astd

si alt oar/ alti ori).I. Alfabetu si scriari. Aesti suntu doau

lucri ahoryea. Lipseasti si-aduchit unoar ti totna c noi, Armnil'i di astd,bitisimu cu problemili ligati di alfabetu.Noi nu armasimu tora, tu XXI-ul secolusi tu ahurhita a treilui mileniu tutu laalfabetu! Alfabetlu a nostru nu easti nitigrtescu, niti chirilicu (ti lu au limbili

slave), niti atelu a chineziloru ic ajaponeziloru, easti latinescu. Tu XVIII-lu secolu nvitatl'i a nostri scriar cualfabetlu grtescu (Cavalioti, Daniil,Ucuta). Di la Roja (1809) si Boagi

ncoa (1813), noi lu avemu alfabetlulatinescu. Ghini ma Gramatica aluBoagi nu fu cunuscut tu chirolu a lui,Armnil'i niti nu avea hbari c unu di aloru acta s scrie cu yrami latinesti.Noi actamu s scriemu cu aesti yramitu doaua giumitati a XIX-lui secolu.

Latina nu avea idhyili sonuri ca limbiliromanici, ti atea aesti si-adrar si-ealiseamni ti poati si-acoapir tuti sonurilila cari agiumsi cathiun.

Niscnti seamni diacritici (asi s-cl'eam) agiut si si-adar, tu multilimbi romanici, vocali ti nu eara tu lat-in: a, a, , , , , , , etc. Si alfabetlua nostru di astd, ti easti latinescu, ariseamnili a lui, cu cari adramu yramilivocali si consoani a, , , t, s, n, l', d.Ari si-ndoau yrami/literi ti nu li avea

latina: y easti grteasc si u ufilisescumulti limbi occidentali: engl. yard,enjoy, fr. yeux, pays, royal. Noi u bga-mu tu locu di ? (gama): yermu, yrambo,ayru: j eara tu latin iotu": jocum[iocum] > arm. giocu > rom. lit. joc, maalti limbi u-au ti [j]: fr. jour [jur], jeter[jete] ic u-au ti [h]: sp. joven [hoven],viaje [viahe]; noi sonlu [j] lu lomu di laslavi, ma yrama easti latineasc: jali,coaji, coji. Easti multu limpidi ti dcumini aoa. Si, cu tuti aesti, nu-ari frnd

i revist armneasc ti s-nu aib unrubric Alfabetlu a nostru! Mari alathu!Va s-dc, di-aoa s-ninti nu ma zburmuti alfabetu, lipseasti si zburmu di s c ri a r i si z b u r a r i.

II. Scriari si zburari. Si aesti suntudoau categorii ti s-mintescu di multiori, cu tuti c suntu ahoryea. Aestu lucrulipseasti s-lu aduchit multu ghini. Arialti reguli ti scriari si alti ti zburari. Nuva dc, un cu alant si-adun, si-and-musescu si nu poati s-nu s-mintea-scun cu alant, s-nu s-influentead unalant. Torava s zburmu ti s c r i a r i.

Cndu dtemu s c r i a r i, n minduimcumu s-li ufilisimu yramili ti li avemuta s-hib dati cumu lipseasti sonurili alimbil'ei a noastri. C yramili suntumultu cama putni di sonuri. Si atumtea

ti adramu? Ia ti adramu:-bgamu doau yrami ti unu sonu: th,

dh=[?], [d] grtesti. Ic, cumu scriatvoi: sh [s], ts [t], dz [d];

-scriemu cu un yram doau sonuri: x[cs];-lomu di la alti alfabeti yrama ti n

lipseasti: y, di-tu atelu grtesculu:yermu, yilie, yram, cumbuloyi;

-aclo iu nu avemu alt cali, bgamu

seamni (diacritici). La vocali: accenti,trem, cciul; la consoani: semnulu"prim" di la matematic (l', n), "tilda"(),sedila (l, asi u scria Murnu l' a noastr).

Scriarea ti u ufilisit voi la "BanaArmneasc" li bag diacriticili masi lavocali, la consoani nu li bag, si scriatcu doau yrami unu sonu: la consoanilipalatali l', n voi bgat tu locu di "prim",yrama j: njelu, njicu, ponj, Armnj[nelu, nicu, poni, armni]; ljepuru, ljau,calj [l'epuru, l'eau, cal'i]. Multu ghini,

cathiunu ari-ndreptulu s scrie cumu va.Masi c lipseasti s scrie cumu lipseasti,s-nu pat limba tiva di aest turlie discriari. Asi cum scriat voi, limba patimultu. Si ia c te: voi lipseasti s stit catea j ti u scriat dup l si dup n eastiidhyiulu semnu ca "prim" di-tu scriareaa mea (ti nu easti masi a mea, easti tra-ditional, tut nvitatl'i a nostri scriarasi: Pericle Papahagi, Th. Capidan,Tache Papahagi, George Murnu, NusiTulliu s.a.). Aest va s-dc unu lucru

multu importantu: j tni masi locu tisemnulu "primu", cari easti ti consoanipalatali, ma nu tni si loclu a vocalilorui, e, ti yinu dup ea, dup j, cumu scriatvoi: Armnjloru (asi scrie tu caseta di-turevista "Bana"), tu locu diArmnjiloru, ponj tu locu di ponji,njau tu locu di njeau (la masculinueasti nelu, cu e, ti s-fati ea, la femininu,lipseasti si s-vead aestu lucru!), calj tulocu di calji, ljau tu locu di ljeau, pulj tulocu di pulji. Ti pati limba di scriarea a

voastr? Pati ti atea c voi nu-lu bgat -i (finalu), i easti marc di pluralu la sub-stantivi si la adjectivi marc di doauapersoan la verbi (asi cumu dtemu siscriemu: ficiori, terghi, arosi; tini mori,tini adari, idhyiulu lucru easti: avemu -i, lipseasti si-u scriemu sonu cu aestyram -i!). A voau v si pari c agiun-di s scriat -nj, -lj ti [ni, l'i]. Nu-i asi.Lipseasti s-v minduit ghini si si-uavigl'eat aest scriari. Ari si alti stepsuriscriarea, mac nu bad oara.

(tu alantu numir va si-avemu alt muabeti)Tu 26 di brumaru 2002.

Matilda Caragiu-Marioteanu.


14/16

Tu chirolu 7-8-li di Yizmciun, s-tsnu tu csblu Velingrad manife-starea cultural-artistic "Forumlu a Ar-mnjlor dit Vryrii". Aestu forum lundreapsir Sutsatili armneshts diSofia, Velingrad, Peshtera, Dupnitsatsi-lj ashtiptar multu musheat oaspi-tslji vinits dit Vryrii shi dit xeani:Romnia, Grtsia, Machidunia shiFrntsia.

Prota dzu tu sala di conferintsi ahotelui Camena ahurhi Simpozionluinternatsional ti problemili a Armnj-lor dit Varyarie sh-dit Balcanji.

Comunicrli avur ca temi istoria aArmnjlor, a sutsatilor armneshtsdit Vryarii, structura a limbljei arm-neasc shi anvitsarea a ljei tu sculii,crts ti shcoal sh-dictsionari armne-shts ti tsnearea a identitatiljei etnic.

Prezidentul a Sutsatljei di Velingrad,Vasili Ianev, clisi prota s zburascreprezentantul a guvernului vryrescuti problemili a etniilor, MihailIvanov, cum shi primarlu a csbluiVelingrad, Tsevan Dafov. Cljmat laaestu simpozion, dit partea a guvernuluiromn lo zborlu dl. Doru Vasile Ionescushi consulu ali Romnii di Sofia, VictorBojin. Oaspi di tinjii fu dl. Iancu Perifandi Paris. Tu idyea dzu ansamblul a Ar-mnjlor di Rachitovo deadun cu ficiu-ritslji tsi urdin la sculia pi armneashtidi Velingrad spusir un momentu muzi-cal ti ghinueari a oaspitslor.

Dit Romanii eara vinits shi deputatluCostica Canacheu, iara di la fundatsiaSf. Ana eara vinit dl. Lifteri Naum,sponsorlu a pareljei di teatru diBucureshti. Fu prstisit shi un standudi crts armneshts tipusiti tuVryrii. Adutsem aminti mash andau

t i t l u r i :Antologhii dip o e z i iarmneasc( N i k oC h i u r c i ) ,Moscopolea,stridus pivryreashtitut di NikoChiurci, Isto-ria a coloniljei roman di Sofia (TomaChiurci), 1001 cntitsi armneshts(Nikola Ianev) shi altili. Dup sesiuneashtiintsific, oaspitslji fur dushi s-vea-d loclu dit munti iu eara vrn oar mu-sheata hoar armneasc Bachita (iueasti faptu shi Iancu Perifan). Ti adut-searea aminti a adetslor tsi s-ftsea tuaest hoar, di cari armasir mash adu-tserli aminti, oaspitslji anvrtir un maricor shi vuisir padea cu cnticlu ali"Bachitsa".

Alant dzu, 8 di Yizmciun,Forumlu a Armnjlor dit Vryrii s-dusininti cu festivalu internatsional arm-nescu, tsi s-tsnu tu statsiunea di muntiTsigov Cearc. Dit Varyrii participartrei parei di folclor: "Cnticlu anostu" di Rachitovo, cumndusit di

Nicola Ianev sh-cu solistul GhiorghiHulianov, pareia "Steaua" di Peshtera,cumndusit di Kiratsa Timova,pareia "Fntna" di Dorkova, cumn-dusit di Gherghi Gushev tsi prstsiadetsli di numt. Di Skopia cnt MariaZicova iara dit Grtsii spusi musheatigiocuri shi cntitsi pareia di Seres.

Multu n arisi c la aestu festival furmults Armnji di Sofia, Velingrad sh-dit horli di-anvrliga, vinits maxus tiaestu hrisusit festival armnescu, ti caris-deadir rapoarti la radio shi la tele-

vizia natsional, (lu adutsem aminti shi

regizorlu armn Costa Bicov di Sofia)cum shi la Radio Romania Internatsional.

Dupu prndzu, tu idyea dzu, oaspitsljifur clisits tu hoara Peshtera. Sutsata diaoa ari un musheat casa cu doi udadz,cu un hrisusit muzeu di stranji shi lucriarmneshts andreptu di prezidentul

Yioryi Ticov. Aoa fum ashtiptats cubuni mcri iara pareia di folclor cntandau cntitsi ti tinjia a oaspitslor.

Dicseara, la hotelu "Caterina" diVelingrad, s-deadi un tsin festiv,dupu cari fu prezentat piesa di teatru"Lali Nida s-ampuliseashti custrnghilj" cu redactorilji di la RRI.

Seara s-bitisi sum mayia a poeziiljei,cu un retsital dat di Vanghea MihaniSteryiu, Toma Enache, Niko Chiurciev,Vanghel Dunovski shi dau poetesi tiniri

di Skopia. Hristuseri nica un oar aprezidentului a sutsatljei di Velin-grad,Vasili Ianev ti buna ashtiptari aoaspitslor cum shi-atsilor doi durutsanvitsats armnj di Sofia tsi andreapsiraest manifestari cultural ti anami.

Easti zborlu ti Toma shi NikolaChiurci, protslji tsi apreasir un scn-teau armneasc Sofia, shi tsi ia tora s-teasi shi la alanti sutsati armneshts ditVryrii.

Cu tinjii shi vreari armneasc,

Aurica Piha


FORUMUL A ARMNJLORDIT VRYRII

Armnjlji di VelingradCaduri di Lifteri Naum


15/16

Tu Bulgaria Armnjljisuntu ma multu di 5000shi bneadz tu Sofia shitu muntslj Rodopi shiRila, Bulgaria de Sud, iusuntu grupa compact ca

popul liber shi vecljiu diun chiro, di eta tut.

Sutsatili armneshts suntu shapti:1.Tsentrul ti Limba shi Cultura Arm-neasc, 2. Sutsata a Armnjlor"UNIREA" - fundat tu anlu 1894Sofia, 3. Sutsata a Armnjlor -Velingrad, 4. Sutsata a tinirlor Armnjtu Bulgaria cu shedintsa Velingrad, 5.Sutsata Armneasc di Peshtera, 6.Sutsata a Armnjlor - Dorcova, 7.Sutsata a Armnjlor - Dupnitsa.

Protlu Sympozion ti problemili aArmnjlor tu Bulgaria shi Balcanlu earatu 06-08 Ysmnciun 2002, Velingradshi Festivalu ti folclor armnescu earatu idyiul chiro la loclu "Tsigov cearc"aproapea di csblu Velingrad.

Scupolu shi thema a Simpozionluieara Metodica shi anvitsarea a limb-ljei armn, sculii armneshts, normidi carti ortografitsi, manuali shi dictsi-onari shi congresuri ti limba shi culturaarmneasc.

Aestu Simpozion shi Festival furorganizati sum cumndusirea a Tsen-trului ti Limba shi Cultura Armneasccu Prezidentul Prof. Dr. Mihai VasileHristu, Sutsata a Armnjlor "UNIREA"cu Prezidentu Toma Chiurkci shi Sutsa-ta Armnjlor - Velingrad, cumndusitdi nicuchirlu a-nostru Vasil Ianachi.

Loar parti tuti Sutsatili armneshtsdi Bulgaria shi di partea a oaspitslor aoaeara celnitsli a Sutsatilor a Armnjlor diMachedonia, Grtsia, Romnia shi

Frantsa cari suntu: Doamna VangheaSteryiu - Prezidenta a Sutsatljei a scri-itorlor shi a artishtslor Armnj diScopje, Machedonia, Sutsata MBELAdi Struga cu Prezidentul VanghelDunovschi, Sutsata armneasc GHEO-RGAKIS OLYMPIOS di Seres, Grtsiasum cumndusirea a PrezidentuluiMihali Nisios, Irina Paris - shef redactora Sectsiiljei Armneasc - RadioRomnia Internatsional, Prezidentul aSutsatljei a Armnjlor di Frantsa,Ianco Perifan. Di partea a guvernului

Bulgar lo parti Dr. Mihail Ivanov -Secretar a Consiliului ti Problemili aEtniilor, Consiliul di Ministri aliRepublica Bulgaria, shi di partea aguvernului Romn - Secretarlu di statDomnu Doru Vasile Ionescu shiDomnul Costica Canacheu - deputat tu

Parlamentul aliRomania. Dipartea aliA m b a s a d a

Romn partitsipar Domnul VictorBojin - Consulu a Ambasadljei tuBulgaria.

La aestu Sympozion eara discutati shimutriti problemili ti anvitsarea a limb-

ljei Armn shi sculiili tu zona amuntslor Rodopi, iu ari posibilitts s-anveats limba shi literatura a-noastr.Pn tora noi Armnjlji di Bulgariaavem tipusiti dzatsi crts ti limba shiliteratura Armn. Aisti suntu:

Dictsionar Armn -Bulgar, Dictsionar Romn- Bulgar cu varianti piArmn, Italian,Francez shi Spaniol,Gramatica ali Limba a

Armnjlor, cari easteaprucheat shi recoman-dat di Consiliul ti ono-mastica shi etnolingvi-stica la Academia Bulgara Shtiintsilor la sesia tu 21Martsu anlu 1996 shi eastimetodica ti anvitsarea a li-mbljei Armn la sculiiliarmneshts tu Velingrad,Peshtera shi Dupnitsa.Dictsionar Roman - Bulgar - Aroman,

Ghid de conversatsie pi limba Romnshi Armn, Istoria a Armnjlor - daoprts Saga "MOSCOPOLE" di NidaBoga - transpuneri pi bulgar,Antologhia Armneasc - dao prts.Tipusim shi Frndza ti Limba shiCultura Armneasc ARMNLU dioptu anj, cathi 3 meshi.

Scupolu a nostru easti s-afirisim shi s-popularizm limba a noastra ta s-poatfumeljli shi gheneratsia cai va s-yindup noi s-li ghiuvseasc shi s-li

hriseasc cu tinjia tsi u ahrdzescu.Prezidentul a Sutsatljei UNIREAToma Chiurkci deadi ti discutsie ti par-titsipantsli aest

REZOLUTSIEAdz, 7-li Ysmanciun 2002, Velingrad,

noi Armnjlji reperezentants a etniilorarmneshts di Bulgaria, Machedonia,

Romnia, Grtsia shi Frantsa dupa di-scutsiile la Sympozionlu cu problemili a

Armnjlor tu Balcan shi ligati di dimn-darea 1333 a Parlamentului European

LOM DETSIZIA:1. Limba Armneasca cai s-anveatsdi fumelji tu clasile 2 - 8 s-intr tu pro-gramlu di sculiile ashi cum suntunomurli dati di Ministerli di anvit-smntu shi chivernisea di cari tsn.

2. Litseulu Romn di Sofia shi Bitulis-toarn la loclu a lor iu eara pn la1948 shi 1941, ta s-hib tsentruri tilimba shi cultura Armn shi Romn.3. S-ninteadz tipusirea a crtslor -manuali, dictsionari, shi literaturarmneasc shi limba a cratlui di Balcaniu suntu bntori Armnj.

4. S-leag tu un ax Balcanica treilitsentruri ti coordinatsie - Constantsa,Sofia shi Scopija ta s-fac unificatsie timetodica, crts, programi ti anvitsareaa limbljei Armn. Aist Rezolutsii va-s hib sum mutriri ninti tu altu

Sympozion tu Bulgaria anlu 2003.Festivalu folcloric armnescu

La Festivalu ti folclor armnescu par-titsipari: Ansamblu ti cntitsi armne-shtsa di Velingrad shi Rachitova Cnti-clu a nostru, cumndusit di marli artis-tu shi muzicantu Arman - Nicola Cioli,

Ansamblu ti folclor di Peshtera -STEAOA, Ansamblu di Seres GHEOR-GAKIS OLYMPIOS, marea cnttoarArmna - Maria Zicova di Machedonia,Ansamblu FNTNA ditu hoaraDorcova, cumndusit di Iorghi al Gushidi Bulgaria. Tu soni, dicseara, era tsnutSpectacolu al I.L.Caragiale - "Lali Nidas-ampuliseashti cu strnghilj" a rejiser-lui armn Toma Enache shi tu rolji Kira- Aurica Piha shi Huzmicheara - IrinaParis. Deapoia eara un njic retsital dipoezii armneasc la cari loar partitsi-pari cu sticurlji a lor Vanghea Steryu,Toma Enache, Vanghel Dunovschi,Gordana Gotsevscha, Toma shi NicoChiurkci.

Vruts Armanj,Noi, Armnjlji ditu Bulgaria n tuchim

niheam cathi niheam, ama ma va s-adutsemu cu giunamea shi cu gium-bushi, ma nu ca tseara tu ttseari!

Cu tinjie,Dumnidz s-aveaglje armnamea,

Nico Chiurkci


SIMPOZIONLU TI PROBLEMA A ARMNJLORUDI BULGARIA SHI BALCANLU


16/16

Veara tsi tricu,Armnjlji dit

judetslu Tulceas-hrsir di unbair di yiurtiitsi tinjisir horliiu bneadz Ar-m n j l j i :Camina, Tisti-melu, Eschi-baba, Ceamurliadi Nsus.

Vinjiri, 16-li diAgustu, viniarada a hoarljeiHagilarea ta s

s-adun hiljlji a ljei. Cu mirachi s-turna-

r Armnjlji tsi fudzir dit aest hoarta s-sh afl isihia tsi u chirur di multu,atsea isihii tsi u avea tu suflit atumtseacndu bna tu hoara a lor, alturea undi alantu. Hrista Lupci, un di hiljlji ahoarljei, deadun cu pareia "Iholu",vru, ca prit cntic, s-anyeadz chiroluchirut, bana chirut. Tserlu mplin disteali, liva tsi-adutsea chicuti di ploai,chirolu niheam arcuros ti pitritsea cumintea tu muntslji a Pindului. Corlu s-tindea pi 3-4 dipli iara tiniramea giuca

cu sltneats fr s-mindueasc laaltutsiva tuts deadun bnm armnea-shti, bnam atsea ban tsi u chirem.

Yiurtia a hoarljei Hagilarea fu unyiurtii ti tuts Armnjlji ti atsea c laaestu pnyir vinir Armnjlji di iutsi-do. Fu un andamusi multu musheat, iuArmnjlji tsi tricur un ban mplin diharau sh-tora suntu tu aushaticHagilarea sh-adusir aminti di tut tsibnar: sh-buni shi arali.

Hoara Hagilarea

Cndu nedz ct csblu Tulcea, nintidi intrata tu hoara Mihail Koglniceanu,pi partea di nastnga s-fatsi un cali, cadi vr 4 Km, pi cari s-agiundz tuhoara Hagilari.

Di alargu s-veadi un bisearic alb,multu mari, tsi pari c va s-agiungmuntili Denistepe. Sh-ma s-hib ningatini un om dit atseali locuri sh-va-lntreghi tsiva di aest bisearic va tszburasc cu pirifanji di ea. Tu hoaraHagilari avem bisearic noau.

Dumnidz sh-turn fatsa ct noi sh-noiputem tora s-nidzem totna la bisearicta s-n ncljinm a Lui.

Tu intrata a hoarljei s-ved casi mapsefti sh-mi ntreb: Cum, Armnjlji nusuntu atselji oaminji lucrtori tsi prota

sh-prota au angtan di casili a lor?Ama un om din hoar nji dzsi c nuhiu tu mhllu armnescu. Cum napruchem di mesea a hoarljei lucrlis-alxea: casi mushati, cu uboruri chis-chini. Sh-tu mesi di hoar bisearica, tsipari c ti cljeam sh-va ta s-ts spun coaminjlji dit aest hoar suntu bunjljicrishtinji, cu frixi di Dumnidz sh-cupisti tu suflit. Bisearica poart hramluali St-Marii sh-fu ayisit tu 29-li diYizmciun.

Tu eta XX Armnjlji avur un taxiratimultu greau. Sh-alsar locurli didaima shi s-mnutar Cadrilater iaradup Tratatlu di Craiova - Yizmciun1940 - sh-alsar casili sh-fudzirRomnia. Vr 300 di fumelji diArmnji agiumsir Hagilarea, un hoardi Turts, tsi avea casi di tuvli, apusi sh-cu preasp. Ahurhir Armnjlji diznouta s-sh adar casi. N-avea dip tsiva,mash ndau crutsi shi ndau oi. Earamultu oarfnji ama s-dnsir Hagilaridit itia c vidzur cmpuri mushati, cuvirdeats shi s-minduir c suntu multubuni ti oili a lor. Chirolu a comunis-molui fu multu greu sh-ti Armnjlji diHagilarea ama elji arvdar tuti letslicu caplu mutat. Nu s-trapsir npoi diiuva: s-amisticar sh-alumtar tu cunus-cuta alumt "Rezistentsa nord-Dobro-gean". Aroaua tsi uda cafi tahinim pir-pirunili suntu lcrinjli a Armnjlor, aTurtslor, a Vryarlor, a Lipoveanj-lor tsi sh-deadir mna un cu alantu tas-amint libertatea. Nai ma cunuscutsljiArmnji di Hagilarea tsi alumtar tu"Rezistentsa" fur: Spontea Gheorghe,Mega Gheorghe, Masaca Gheorghe,Uzum Tnase.

Tu chirolu a comunismolui armasirsh-fr bisearic. Tu aest hoar eara 2biserits. Una cdzu tu anjlji 1945.Alant bisearic, pit anlu 1970 fu sur-pat di preftul din hoar cari l txi aArmnjlor di Hagilari c va s-adarun bisearic mushat. Adun pradz,surp bisearica sh-deapoia fudzi cu tutspradzljiArmnjlji tricur anjljimultu greu ama elji arvdar cu tinjiituti criprli. Lucrar sh-adrar casimusheati sh-pitricur ficiorlji la sculiish-tsnur nai ma ghini adetsli. Tu chi-rolu dit soni Armnjlji di Hagilari s-mutar tu csblu Tulcea. Antribai unbntor di Hagilari cts Armnji suntutora tu hoar sh-nji-apndsi: "Tu mesidi stmn, psnji, ma multu aushi, ama

Smbta sh-Dumnica vr 500. Cafiun yini la prints shi ashi n-adunm3-4 brni. Easti multu musheatSmbta sh-Dumnica; easti ti-anamish-di tora shi-nclo va s-hib sh-mamusheat ti itia c avem Bisearic shiavem ndia c aestu loc smtu va naproachi ma multu un di alantu.

Tut tinjia a mea ti bntorlji armnji

di Hagilari tsi mi arisi multu di multu,aeshts Armnji tsi s-minduir c au unborgi ti hoara a lor sh-ti ppnjlji a lortsi npoi cu 60 di anji lji-adusir tu aestilocuri. Putum s-videm mult isihii piprosuplu a oaminjlor. Tsi hrsits earaaushlji din hoar c putur s sh-veadnipotslji shi strinipotslji, c putur s-luavd Hrista Lupci tsi-l criscur tu aesthoar sh-tsi l spuni totna prit cnticc nu lipseashti s-sh alas ardzli sh-limba, c nu lipseashti s-sh agr-

sheasc soia sh-hoara di iu fudzir. Amacum nu s-poati s-hib tuti bunividzum shi ndoau lucri tsi nu para narisir. Suntu ndoi Armnji tsi nu-shazburscu limba di dad; elji hrsinda-sh nipotslji pri limba romneasc. Ma s-nu-lji nvitsats nipo-tslji a voshtsarmneashti tu crehta ilichii elji nu matava s-anveats vroar limbaarmneasc. Elji va s-agiung oaminjljiti-anami ma s-creasc tu spirit arm-nescu sh-limba armnea-sc nu va-lji

ambudghiseasc tu ban.Armnjlji di Hagilari s-hrsir diznoutu 29-li di Yizmciun cndu ma multsprefts ayisir bisearica St-Maria,bisearic tsi fu adrat cu pradzlji datsdi un hilj a hoarljei. Numa a lui eastiTeyea Sponti. Sh-lipseashti s-lomurnechi di la aestu Armn tsi agiut cupradz ta s-mut un bisearic aht dimusheat. Cafi un di noi lipseashti s-avem tu suflit atsea hoar armneasctsi tsn tru ban miletea armneasc.

S-bneadz Armnjlji di Hagilari!

Di-ndoi anj ahurhi Romnia s s-facpnyiri tu hoarili armneshts dituDobrogea...Tu aesti hoari vinirArmnjlji aoa shi vr 60 di anj cndu

Cadrilaterlu s-turn la vryari shiArmnjlji agiumsir Romnia. Shtimghini c Armnjlji fur arshi shi mutatsditu cubairlu-a lor dit Balcanj tra s-acats locuri xeani, tsi nu fur vroara lor, cum fu shi Cadrilaterlu. Fu un


PNYIRLU A HOARLJEI

H A G I L A R Idi Mariana Caciandoni-Budesh

PNYIRLU A HOARLJEI

H A G I L A R Idi Chira Iorgoveanu-Mantsu

Cu apuhia a Pnyirlui a hoarljeiHagilari dixim doau articoli nyrpsitidi Mariana Caciandoni-Budesh shi ChiraIorgoveanu-Mantsu. Ti mushuteatsa dicumu fur nyrpsiti li publicmu doauli.

Caduri fapti di PaulAgarici tu anlu 1987

bana armânească - nr30a

Documents