bana armânească - nr27b

8/7/2019 Bana Armneasc - Nr27b

1/15

Avdztlu istoricNeagu Djuvaras-amint tu 1916.S-tradzi ditu unavdzt fumealjiarmn di arma-toli (strppjlji

a lui vinir tuTsara Romneasc pi la 1780 ti furnjiac eara avinats di Turts. Ari doaudoctorati: unu tu ndreptu sh-alantu tuisturii (doaulj la Sorbona).

Alexandru Gica: Io vrea-v pr-clsescu s-ahurhim cu alnceareaaesta amnat a romanitatiljei orien-tal tu documenti, cu un maxus tt-seari a izvurlor pisupra a ntreagljeiromanitati oriental, nu mash pisupra aVlahilor mea shi pisupra a Valahilor(a romanitatiljei dit Njeadznoaptea aDunljei).

Neagu Djuvara: S-featsi mult vreavtu istoriografii pisupra alushtui mileniudi ttseari (cari la Njeadznoapti diDun nu easti chiola un milenium,suntu vr 800-900 di anji), ama s-agr-sheashti c sh-tu niscnti ni a romani-tatiljei occidental avuzeashti tutashi mistiryiu. Tu atseali dit soninitsi tu Hanimusea Iberic, nitsi tu Galianu s-azburashti multu di bntorlji di a

loclui, s-azburashti di Varvari cari vinirshi adrar vsilii aclo, di Frants, diBurgundz, di Vizigots, ama di Romanjiic di Iberits romanidzats nu easti unzbor. Shi va v dau un urnechi matamam, shi maxus c di Romanitslji ditElvetsia, cari suntu tora njica parei carizburashti nica romansh, dicara tuRaetia, tu Elvetsia tora, nu easti tor unnjilji di anji. Ic can nu vini (ctse nueasti un sinfer politic tu mesi) cunisiyurlichea c suntu vinits ma am-nat. Easti limpid c suntu romani-dzats, Celts romanidzats di aoa sh-2000 di anji. Idyiul lucru s-tihisi sh-cuArbineshlji. Nu va-nji spunets cArbineshlji fur parashutats tu locurli alor ma amnat; easti limpid cArbineshlji cari shi numa a lor shi locluiu bna easti idyea tu antichitati cu atseadi tora, mash c s-anmultsr multu,ama Arbinishia (ca s-dzc ashi) di-anvrliga a Tiranljei shi Arbinishia

chentral shi niheam tu Not eastiapudhixit documentar tu antichitatishi chiro di 1000 di anji nu mata s-azburashti di Arbineshi. Easti un lucrudicutotalui siluyisit (logic), naevea c

ciuplicheaua (populatsia) di a loclui ditatsea tsi fu Amirriljea Roman, tu oaracndu s-aruvui Amirriljea shi cndunvlescu turlii, turlii di ceti (s-nu lspunem varvari mea xeani di romani-tati), di elji nu s-ma zburashti; easti lim-bid. Ti-amrtii, tu cazlu a Romnjlor,ama chiola shi tu cazlu a Armnjlor s-misticar, tu etili XIX shi XX, niscntiidhei, niscnti minduieri sadeu pulititsitsi cfta s (si) spun c yin dit altparti. Atumtsea atselji di la Not(Gretslji) spun c yin dit Njeadz-noapti, Ungurlji c vinir dit Not. Cghioa (doar), nu vinim din tser!Minduearea a mea easti c pisti tut, shila Njeadznoapti di Dun shi la Not (diDun), nafoar di ndoau minri shi

ligturi - s-tritsea Duna shi ctr Notshi ctr Njeadznoapti tru un cearei cabaea di libir), n general, ciuplicheilicari n suntu adz di arzg neolatin nus-minar, armasir aclo iu eara.

A.G.: Aoa domnul Poghirc zbura cvrea s-hib altusit tsiva s si zburascdi autohtonism sadeu ic di migratsi-unea sadei, mea di un maxus mplitiriatsilor doau, vahi cu un mari act-sentu a autohtoniiljei.

N.D.: Shi io minduescu omnjea. Aesta

easti minduearea, tu atseali dit soni(dup tsi zburm multu cu Poghirc,Nsturel shi cu mini atumtsea cndufeatsim Paris atsea njic carti cari arinuma di Les Aroumains shi cari fuadus pi-romneashti tu Aromnii.Istorie. Limb. Destin. La editura aFundatsiiljei Cultural Romn) alNsturel cari eara (contra al Poghirc)partizan ma multu ali un imigrari ditNjeadznoaptea ali Hanimusea Balcani-

c ctr Muntslji a Pindului shi ashi maalargu. [El] agiumsi (omnjea cu tsi s-tihisi tu Bretania francez) la ideia cfur doau [doauli fenomeni] (atsel aautohtoniiljei shi atsel a migratsiiljei).Siyur, fu un nucleu pi loclu di-alun-galui ali Via Egnatia shi tu muntsljidit Tesalia shi dit Epir shi pisti eljivahi c dipusir ndoi ma di laNjeadznoapti zburndalui aproapeaidyea limb, tu itsi catandisi un limbneo-latin, shi c s-misticar. Ama easti

limbid c suntu maxus seamni c nuputea s-hib oaminji cari yin di laNjeadznoapti shi cari s-lji-aspunSrun a csblui Salonnic. Aesta,dup mini, shi nu mash aesta, suntu vr

trei-patru locuri a curioaminji maca nu vrea s-eara clirunomlji a niscn-

tor oaminji cari cunuscur chiroluatsel di sum Amirriljea Roman [nuvrea s-putea s-ljea aesti numi latini].Nitsi cum nu suntu imigrants. Unimigrantu dit Njeadz-noaptea aHanimusiljei tu etili VI, VII, VIII, nu

shtiu cndu vrea s-dipunea, nu vrea s-putea s-ljea numili dict di la Gretssum bicimea Thesaloniki. Tsi vrea s-ddea pri armneashti nu shtim, ama tuitsi catandisi nu putea s-da Srun carilimbid easti un alxeari a latinesculuiSalona shi elji lu deadir a Slavljilorcari dzc Solun.

A.G.: Easti intirisantu c dl. Nsturelncljin articolu a lui al TheodorCapidan cari pn tu soni ari idyeamindueari maspar (ca shi) Nsturel:dimec un migratsiuni vinit pisti unusii (fond), thimelji romanidzat auto-hton. Tora vrea s-v ntreb macaprstisirea aesta a plirufuriilor nega-tivi pisupra a Vlahilor dit protili doc-umenti tsi-lji mutrescu aeshtsa eastitsiva s-lji dztsem fisico (normal)[tu noima c totna alantu easti atsel tsiadun tut arulu, dicara alantu eastividzut totna negativ] ic suntu shiprts obiectivi tu aesti plirufursiri iceasti tsiva dealihea tu dauli varianti?

N.D.: Io shtiu c autori armnji mod-ernji cari au dat paradigmi ca baea diintirisanti di turlia cum suntu Gretsljividzuts di Armnji tu cursul a istoriil-

jei, tamam anapuda, ca tu negativlu aunui cadhru. Idyili urutets cari li spunGretslji ic alts xenji di Armnji, lispun shi elji di Grets. Demec s-ashter-gu aesti ctiyursiri. Tora, s-n achic-sim, maca tsiva elji, nduchits (perse-cutatsi) di atselji cari vinir, demec di

Bizantinji cari-sh xanaadar amirriljeatu oara cndu xanaelenizeadz Pelopo-nezlu shi un parti dit Grtsia modern(ctse easti siyur c aesti ni fur slav-izati), apndsir atumtsea nu-i di nji-rari. Tu chirolu atsel vahi fur niscntifapti shi contra a Armnjlor shi aeshtsas-aprar giuneashti, ca s-aspun ashi,shi dicara nu easti ti dari nanparti caelji s-eara actsats cu fapti di a furlor,aeshts picurari armnji dit etili 9 -11.Ama, tu idyiul chiro, Kekaumenos lji

videa Larisa ca oaminji avuts niscntsdi elji, ctse tu casa a unlui di elji(Verivoi Vlahlu) s-andmusea. Dicaralipseashti s-n minduim c eara turlii,turlii di parei sotsiali t atsel chiro.

Nr. 1 (27), 2002 - Yinar, Shcurtu, Martsu. BANABANA ARMNEASCARMNEASC18

Di zboru cu...Di zboru cu... NEAGU DJUVNEAGU DJUVARAARA


2/15

19BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 1 (27), 2002A.G.: Murnu, tu un maxus misur

dit un vreari cundrit a lui cft ta s-ashtearg axia a textului al Kekau-menos tu tsi mutreashti vtmarea dictr Vlahi al David, fratili al Samuil,aest niaprucheari avndalui vahi shiun furnjii patriotic.

N.D. Armasi multu nilimbitst aestutextu. Ma ninti chiola zborlu grtsescu

Vlahi .... S-eara vahi carvnar ic s-eara, cundrit, tu un maxus misur, ununitati di armat bgat di Bizantinji tas-veaglji cljiurli? Nu shtim tsi va s-hib atsel zbor grtsescu.

A.G.:Tu tsi mtreashti exiyisirea ali-shtei prstisiri di furnjii voi tsi mindu-its? Suntu furnjii pulititsi, easti unvtmari?

N.D.: Nu easti limbid.A.G.: R. Lzrescu aspunea c vrea s-

putea s-hib un tihiseari pulitic tu

noima c Armnjlji vrea s-eara intiri-sats tu tsnearea a comertsului pi ViaEgnatia shi stpuirea vryar vrea s-asprdzea aestu lucru.

N.D.: S-nu agrshits, chiola, cVlahilji tu Eta di Mesi s-achicsea cabaea di ghini cu Vryarlji, fur n gener-al aliats cu Vryarlji contra aliAmirriljea Bizantin shi nu anapuda.Ashi c vtmarea alishtei cpiivryreasc di ctr aeshts crvnari

vlahi ic tsi vrea s-eara armni unmistiryiu. Poati s-hib un fapt dichisgeadz. Iutsido poati s s-tihiseascahtri lucri. Faptul c atsel fur earaVlah easti un tihiseari.

A.G.: Vrea s-v prclsescu, tora, s-n-aspunets tu ndoau zboar impor-tanta a voast dhoar tu tsi mtreashtitextul al Kekaumenos, un mrtiriljicari fu multu adus aminti ca agiutorti ndruparea a nisctor idhei.

N.D.: nyrpsii, dup cum shtits,un lungu articul tu limba francez.

Lipseashti s-lu nyrpsescu diznou, piromneashti shi s-lu aduc la dzua diadz, advgndalui lucri cari alncir diatumtsea pn tora. Namisa di altili,domnul Saramandu afl c, un andup mini, alnci un articul a unuinvitsat arus (ernjak n.a n.) cariaspuni tamam idyiul lucru tsi-luspush mini shi maxus c nu s-putea ss-bag nitsi un thimelji pi mrtiriljeaal Kekaumenos. Kekaumenos scrii cusuti di anji dup evenimentili cari liprstiseashti. Textul easti nilimbid

shi prit paralelismul cari-l prstisiitu aestu articul namisa di textul alDion Cassius (ligat di alumtili aRomanjlor cu Dacilji shi atsea tsiaspuni Kekaumenos armni aproapealimbid, aproapea siyur, c Kekau-

menos featsi un mintitur (confuzii);el minduea c aeshts Vlahi di carimultu psni s shtea c vrea s-trdzeadit Daci, vrea s-avea fudzit dit Daciatu oara cndu fur avinats di Traian.Atsea tsi easti dicutotalui fr noim cnu eara Dacilji s-fug ctr Not, cnduRomanjlji lji-avina di la Not. Shi tu adoaua aradh, cum vrea s-azbura eljiun limb latin, maca fudzir di

Romanji. Tut textul al Kekaumenoseasti dicutotalui fr noim, dup min-duearea a mea. Nu ari nitsi unthimelji shtiintsific shi easti multupustu c niscnts nvitsats continu s-luaduc aminti adz (ta s-sh apr theori-ili). Taha mrtirilji. Cum s-hib unmrtirilji dup suti di anji? Nu easti nitsiun mrtirilji. Easti un punctu divideari.

A.G.:Ca s-nidzem ma largu cu docu-mentili ligati di Vlahi agiundzem lachirolu anda s-ribilipsir Asneshtslji.Chiro ca baea di birdipsit, di mintit

dit multi puncti di videari: a arzgl- jei etnic a fratslor Asneshts, anoimljei atsilui crat shi pn tu sonichiola alishtei lumachi a romanitatiljeioriental. Ca paradigm, GeorgeMurnu spunea c, naevea, chireareaalishtei lumachi s-featsi tu aest turlii:un parti vrea s-emigr ctr Njeadz-noapti, alt parti vrea s-emigr ctrNot, dndalui Meglenitslji di adz.Vrea s-voi s-v spunets minduearea laaesti catandisi (cari, vahi, nu va s-hiblimbidzti dicutotalui, vrnoar).

N.D.:Faptul c chirur contemporan-jlji a fratslor Asneshti nji si pari unproblem cari nu easti ghini bgat. Nuai ananghi s-exiyiseshts ctse cherzburtorlji di limba romn, prit emi-grari. Elji fur peanarya, peanarya slav-izats, tsi ma tura-vura! Videm sumocljilj a noshts, ca urnechi, Romnjljidit Valea Timocului (ma multu tupartea srbeasc), prit faptul c nu ausculii di-a lor, c nu au prefts di-alor, peanarya, peanarya nu mata shtiuromneashti, zburscu mash srbeashti.Tsi va dzc, fenomenlu vrea s-putea s-

eara sh-tu Eta di Mesi, ca peanarya, pea-narya elji (Vlahilji n.a n.) s-hib slav-izats. Nu au ananghi s-aprghiseascvsilia. Di arzga a fratslor Petru, Asanshi Ionits, a njia nji si pari clipseashti s-hib cftat tu formula alN.Iorga: simbioza armno-cuman.

A.G.:Tu cartea Un shcurt istoriipirmitusit atsilor tiniri zburts dicatandisea c fu cu puteari un ncu-scrari, ctse numa Asan easti cuman.

N.D.: Aesta easti un lucru cari nciuduseashti. Nai psn achicsim celji eara oaspits cu Cumanjlji. Psnlulucru cari lipseashti s-lu-apruchemeasti c aeshts oaminji eara avuts. Earatru un turlii di tsitati. Avearea a lorvahi yinea di la cupiili di oi, vahi ditemburlchi, nu s shtii. Chiola s-achicseashti c eara un turlii di cel-

nits, di cpii, aestfumealji a lor. Amactse ficiorlu poart unnum cuman? Naipsn easti hljinlu a unuiCuman. Ama, easti sh-ma multu cu puteari s-pistipsim c elji earachiola soi cu Cumanjlji.Un semnu easti shi ifculia c atumtseacndu-lji imna aru tu ribilipsirea contra

ali Amirriljea bizantin, treatsi Dunashi s-toarn cu armata cuman (cucvlari cumanji). Alt turlii, shi maamnat, treilu frati, Ionits lu-anichiseashti amirlu latin Baldovin,cu agiutorlu a cvlarlor cumanji, carifac un multu ciudioas organizari aarmatiljei tu alumt cari u aflm lacvlarlji moldoveanji al Alexandruatsel Bunlu tu alumta di la Tannenberg(1410; alumt cari easti cunuscut shisum numa di alumta di la Grunwald n.a n.). Easti ciudios. Aestu easti unsemnu cari n spuni c Romnjljixananvitsar arta a polimlui di la

cumanji.A.G. Cum videts lucrulu aestu ditpunctu di videari politic: Crutsiada aIV-a latin (cari featsi fapta tsi antreat-si itsi misur ta s-acats Constanti-nopolu) nu cft s s-thimiljiuseasc pielementul latin (vlah), ama anapuda,intr tu alumt cu armata al Ionits tuanlu 1205 (alumta namisa di Baldovinshi Ionits tsi si-bitisi cu alumta di laAdrianopol dit anlu 1205) n.a n.).

N. G.: Vahi nitsi nu duchir c aeshtsVlahi zbura un limb latin, c earaLatinji aclo. Nu am tu minti tsi nyrp-

si Villehardouin ic Robert de Clari diaesta. Vahi c nitsi nu shtiur c suntuLatinji, aclo. S-eara mash ashi niscntsayri cari yinea contra a lor, aclo, dead-un cu Vryarlji. Nu-lji pricunuscurdit punctu di videari etnic. Pi di altparti, s shtits c niachicsiri, nccearica Polimlu di 100 di anji nu au nitsi unthimelji dit punctu di videari etnic,nitsi unlu. Ahurheashti prit un alumtnamisa di doau lumchi a Capetsi-njlor, atsea cari prit muljeri armasi tuBritania (demec Anglia) shi atsea cari

eara tu iyiul chiro tu Frantsa. Iara tuchirolu atsilui polim lji vedz atseljidit Not-Ascpitata a Frantsljei, ditGuyenne (Aquitania) tricndalui dipartea a Inglezlor. Burgundzlji,idyealui. Mash dup Jeanne dArc s-poati s s-aspun c s-amint conshti-intsa, c tuts aeshtsa cari suntu sumvsiljelu a Frantsljei suntu un singurpopul, ama ninti alumtili aesti nutsnea nitsi un hlambur di etnii.

A.G. Tu cratlu Romnia s-cilstsimultu pi idheia aesta a Vlhiiljei Mari.

Sigura, numa n spuni c eara barimuunu cratu iu bna Vlahi, ama nu eastiici limbidu c atselji cari-lu cumn-dusea avur un arzg vlah....

(Continuari tu numirlu yinitoru)Alexandru GICA


3/15

Dit ahurhi-ta alishtei etsh-pn tuoara di tora,i s t o r i o g r a f i aromneasc dixiun creashtiri vr-toas, ducndaluila timiljiusirea aliun noau sculii

istoric romneasc, cari s-timiljiuse-ashti mash pi un material istoricnaeva. Ea nu easti bgat ta s s-caftndrepturi tsi l si pricad, nu plseadzapocrifi (nyrpseri tsi suntu dati a unuialtu autor dict atsel tsi-i deali-healui) shi mituri, mea ljea averlu ashicum easti. Pi di alt parti, arheologiaromneasc featsi ta s-hib alxitmultu shtiintsa istoric romneasc. Tutiaesti s-timiljiusescu pi un material tsieasti naevea, ipotezili avndalui rolu a

lor ma njicu, tapinos.Pi aest cali s-aspusi c, la Not di

Dun, cu Tratslji eara vitsinji Ilirlji shiGretslji. S-exiyisi shi migratsia a Daci-lor pn la Amarea Adriatic, AmareaEgei shi Amarea Marmara la Not.Idyealui, s-featsi lunjin pisupra a tricut-lui a Armnjlor dit Balcan, shi eastizborlu, ninti di tuti, di documentilibizantini shi, tu un njic misur, di doc-umentili slavi.

Documentili nturtseshts, cari li am

sh-li spudhxii, suntu di doau turlii:Caieti di catayrafii (recensmntu) apopulatsiiljei shi Nomurli amirreshts.Nai ma marea parti a lor easti ncurpil-

jeat tu Codlu a nomurlor di adets,publicat di ctr Sultanlu Mehmet II tuanjlji 1477-1491. Aclo s zburashti diexistentsa shi prezentsa a Armnjlor tuBalcan shi tu Albania. Un recen-smntu tu naia Shkodra, tu anlu 1497,mrtirisescu di prezentsa a comunitt-slor armni, hiindalui cumndusiti cafiun di cti un cneaz.

Prota imzai (atestare) a Armnjlorudit Arbinishii s-fatsi tu anjlji 1431-1432. Elji s-hrsea di ndoau ndrepturifiscali, cu ligmintul ta s-asiyuripseasc isihia tu atsea nai. Dupeditorlu a documentilor ma nsus adusiaminti, populatsia a csblui Shkodra,tu Njeadznoaptea a Arbinishiiljei, earaadrat dit Arbi-neshi, ama shi ditSrghi shi Armnji. Turlii, turlii diarzg etnitsi suntu exiyisiti prit numilia bntorlor. Aesti comunitts ncurpil-

jea 581 di vtsr di fumelji, 167 di bic-heari, 38 veduvi, deacutotalui 2481 diinshi. Armnjlji la noi suntu cunuscutssum numili di Kutsovlah, Kaciaun,Saraka-cean, cum shi pareili diGrmusteanji, Frshirots, Moscopolits,

tuts aeshtsa adrndalui grupuri mri,cunuscuti sum numa di Vlahi icArmnji. Nili iu bneadz Armnji,dit strvecljiul chiro, s-tindeaniacumtinat di la Berat, csb tu chen-trul ali Arbinishii, pn tu Thesalii

(Grtsii). Ma multu di 40 di hori arm-neshts tu vilaietlu Ianina, tu chirolu alAli Pasha Tepelena, tu anjlji 1820-1821,fur gretsizats sum aumbra aPatriarhatlui Ecumenic dit Fanar.

Tu tsi mtreashti Arbinishia, adyeafurla tsi zbor va s-cftm: minoritati nat-sional, minoritati etnic, minoritatilingvistic, Arbineshi di arzg armn,comunitati armn easti di multu chiropi tut loclu a cratlui a nostu, as adunatstu hori iu bna mash elji, ca tu judetsiliKorcea, Pogradec, Fier, Lushnja, Berat,

Elbasan, ic deadun cu atselji di aloclui, ca la Gjirokastra, Shkodra,Permet, Durres, Tirana etc. Easti unlucru chiola cunuscut c definirea shti-intsifico-juridic a idheiljei di "minori-tati natsional" easti un problem pict di important, pi-aht di ctiyur-sit, a ndreptului internatsional.Niscutearea n cap ali un achicseari s-exiyiseashti prit dhisculii di ordhinii(ordin) juridic, ama, ma aleptu, di ord-hinii pulitic, dat hiindalui multili sin-feruri a statilor pi a curi loc bneadzaest soi di inshi, agiungndalui niscn-

ti ori pn la cftri di scoatirea nafoara niscntor parei. Tutnoar, definitsiaari importants ti furnjia c di ea eastiligat durusearea a ndrepturlor alishteisoi di inshi. A c tu tsi mtreashti numir-lu tamam a Armnjlor dit Arbinishii,tora di oar easti multu zori s sizburasc dit itia a minrlor dit nilidi munti la cmpu shi dit itia a xichiljeidi documenti pi cari si s-bag pisti, -timisim aoatsi shi faptul c tu chirolua comunismolui Armnjlji cfta ta s-tacshi s-nu sh-aspun identitatea dit itii

chiola cunuscuti - ca elementu di chen-dr shi di bun achicseari shi nitsicum ca itii di amprtsri, prit hrli shitinjia a lor, Armnjlji s-hrsir totna diihtibarea shi tinjia nai ma analta ditpartea a fraslor a lor arbineshi, hiin-dalui, tutnoar, ca punti di ligturnamisa di Albania shi Romnia. S-poatis s-aspun cu tut apufsirea c, tu chi-rolu tsi cu tuti alanti minoritts,Arbineshlji bnar cu uspitslji, cuArmnjlji, cu aeshts tsittsenji istorictinjisits shi di bes a statlui arbines,bnar frtseashti. Armnjlji, alaturea di

miletea arbines, loar parti la aproapeatuti alumtili, la cari miletea arbines fuactsat, dealungalui a istoriiljei a ljei, tilibertati, independents shi nmuzi nat-sional. S-prstisim mash un urnechidit chirolu modernu. Tu chirolui a

doilui polim mondial,alturea di Arbineshi shidi minorittsli natsionali,

s-alumtar eroic, cdzn-dalui pi cmpul di-alumt, ma multsmartiri armnji. Ma multu di aht, hoaraLlenga, dit judetslu Pogradec, agiumsiun a doaua Lidice. Agiungndalui caun apanghiu a Alumtljei Antifascistdi Eliberari Natsional, Llenga fu ars

dicutotalui di ctr Nazishts. Varvarlji,ama, nu putur s-asting spiritlu alumt-tor shi vrearea di patrid a Llenganj-lor. Suntu mults Armnji cari, pritmirachea shi tcatea di haracter a lor,alsar shi sh-alas sh-tora toruri tu mamulti cmpuri: tu shtiints, cultur, poli-tic, diplomatsii, arti etc. Areurli, adet-sli, turlia di ban, folclorlu, stranjili aArmnjlor, au multi puncti di ligturshi uidisiri cu atseali a popului arbines.

Idyealui, elji suntu ligats un cu alantuprit aliants, prit lucru deadun tuplan icunomic, sotsialu, politic shi

culturalu, lucru tsi fatsi s s-integreadztu tuti cmpurli a banljei albanez.Ashi cum easti Romnia ti Arbineshljidi aoa, easti ti Armnji Arbinishia.

Dup un chiro ntunicat di aproapeagiumitati di et, di vsnipsiri ic pidi-madz sum dictatur, idyelui ca shi pop-ulu arbines, Armnjlji suntu organizatstu Sutsata a lor cultural shi easti toraun activitati multu mari. Dupamintarea a Sutsatiljei thimisit mansus, apufsit di Chiverniseaarbines, aesta continu s s-prtir-

seasc (afirme) di multu ma multu, agiu-torlu a lor hiindalui pricunuscut dictr chivernisi. Vr contradictsii icniuidisiri, cari easi tru migdani niscntiori tu bana a Armnjlor dit Arbini-shia, ndim s-hib trictoari, tu protaaradh ti ghinili shi buna imnari a comu-nitatiljei armneasc isshi. Armnjljidemonstreadz niacumtinat talentulshi haracterlu a lor vrtos, mirachea tilucru shi vrearea ta s-bneadz totna tubun achicseari cu Arbineshlji. Tu tsimtreashti Arbineshlji, caracterizrli tsil si fac dit partea a Armnjlor suntu

nai ma buni. Suntu prstsits ca aslanjishi di besDit itia a vecljilor lig-turi sufliteshts, Armnjlji amintats shicriscuts tu Arbinishii, cari pn lanchisirea a doilui polim mondial, emi-grar Romnia, nu dit tihisiri - nji sipari easti cljimarea a sndzlui - furpitricuts shi di un nimir ca baea dimari di Arbineshi, bnndalui ca fratslji,di aest oar tu cratlu a Dacilor antits,cari fu ca un apanghiu caldu ti noi,Arbineshlji, dealungalui a etilor.Idyealui ca atselji Armnji tsi avea

agiumt ma ninti tu Arbinishii,Armnjlji vinits aoa shi deadir shishi da partea a lor di agiutor di mariaxii. Imnndalui niacumtinat pi torurli aadetiljei shi a ndrupariljei vrtoasdurusit a Arbinishiiljei di ctrRomnia - mrtirii n sta multili actsi-


ARBINESHLJI SHIARBINESHLJI SHI ARMNJLJIARMNJLJIDEALUNGULUIDEALUNGULUI AA ETILORETILOR


4/15

unji ti independentsa a ptridhljei amea - ambasada a Romniiljei di Tirana,ma multu cndu s-afla n caplu a ljeiambasadorlu Gheorghe Micu, trata totnaproblema a comunitatiljei armn tuAlbania tu un turlii ndreapt shi cumintiminilji...

Acad. Kopy KYCYKUPublicatu tu revista arbinisheasc di

Bucureshti:Prietenul albanezului- 2001Xiyisiri (turnari pi-armneashti)

:Dumitru PICEAVANota a xiyisitorlui:

Publicm aestu articul a profesorluiKopy Kycyku ti furnjia c aveamananghi s-cunushtemu sh-mindueareash-punctul di videari a unui nvitsatarbines ligati di problema a Armnj-lor. Kopy Kycyk, profesor di istorii laUniversitatea di Bucureshti shi mem-bru a Academiilor di Romnia shiArbinishia, easti di arzg arbinesama nicuchira a nslui easti di arzgarmn. Ari scoas shi un carti di isto-

ria a Armnjlor ama ea easti nyrpsitpri limba arbines. Tsi va dzc, nseasti un bun cunsctor a Ar-mn-

jlor shi a problemljei a lor.Cu tuti aesti, tu aestu articul es tru

migdani, pri ning multi lucri musheatishi dealihealui ligati di Armnji shi nis-cnti mindueri cari s-uidisescu multucu atseali a niscntoru autori tsindrupscu ideia c Armnjlji nu suntuun etnii ahoryea di alanti etnii balcan-itsi namisa di cari agiumsir, frvrearea a loru, ta s-bneadz.

Dit ahurhit profesorlu KopyCycyku n spuni c "la Not di Dun, cuTratslji eara vitsinji Ilirlji shi Gretslji" sh-deapoia c "S-exiyisi shi migratsia aDacilor pn la Amarea Adriatic,Amarea Egei shi Amarea Marmara laNot".(!?!). Prit aesti doau frazi nsvru s-limbidzasc dinoar un lucrushi maxus: zrtsina a Armnjlor, ama,doauli frazi aspun un mari niaver.Lucrurli sta alt turlii. Ma ninti di tutic la Not di Dun, cu Tratslji, ctAscpitat, eara vitsinji nu Ilirlji meaMachiduneanjlji. Ilirlji s-afla tu Asc-

pitata a Machiduniiljei. Dup cum s-veadi ns nu scoati tru migdani exis-tentsa a Machiduniiljei shi a popului aljei, Machiduneanjlji, atselji dit cari-sh trag zrtsina Armnjlji.

Deapoia n-aspuni di exiyisirea amigratsiiljei a Dacilor cari aveaagiumt, taha, pn la AmareaAdriatic, Amarea Egei shi AmareaMarmara la Not". Pritu aestu lucru vas si spun c Armnjlji nu suntu altut-siva dictu clinuromlji a atsiloru Dats(Daci) tsi avea agiumt tsh la AmareaAdriatic. Dup cari n spuni c "s-featsi lunjin pisupra a tricutlui aArmnjlor dit Balcan". Ditu atsealiaspusi pn tora problema armneascnu c nu easti limbidzt mea ma multueasti mintit. Dit documentili spudxi-ti ns afl di "existentsa shi prezentsa a

Armnjlor tu Balcan", tsi va dzc, tulocurli a lor di daima, tsh tu eta 15,dinoar cu yinearea a Turtslor. Altidocumenti n-azburscu di Armnji nicaditu eta 9, dinoar cu tihisearea di laCupacilji analts. Ma largu nsaspuni c Arbinishia easti ti Armnjiashi cum easti Romnia ti Arbineshi.Easti zborlu di Arbineshlji tsi bneadzRomnia. Prit uidisearea aesta tsi s-fatsi namisa di catandisea a Armnjlordit Arbinishii shi a Arbineshlor ditRomnia vrea s s-aspun un lucrumultu limbid shi maxus c: Armnjljidit Arbinishii nu suntu autohtonji, nusunt di a loclui (easti zborlu diMachidunia ditu Ascpitat ic parteadi 11% ditu arlchea a Machiduniiljeitsi fu dat a Arbinishiiljei tu anlu 1913)mea suntu vinits dit alti locuri ashicum suntu vinits Arbineshlji Romnia.Tu tsi mtreashti emigrarea aArmnjlor Romnia dup doilupolim mondial al ns lji si pari c

"easti cljimarea a sndzlui". Tsi vadzc, dit aest fraz s-achicseashtic Armnjlji suntu un cu Romnjlji.Vahi Armnjlji suntu soi cu Romnjljish-ctse nu, sh-cu Arbineshlji, mash cRomnjlji suntu clirunomlji a Dacilorromanizats, Armnjlji suntuclirunomlji a MachiduneanjlorRomanizats iara elji, Arbineshlji, suntuclirunomlji a Iliriloru romanizats.Romnjlji s-aprimsir, s-formar capopul tu locurli a lor dit Dacia iaraArmnjlji s-formar ca populu tulocurli a lor di daima dit Machidunii.Naevea easti c Armnjlji vinirRomnia nu dup doilu polim mondi-al mea dup protlu polim mondialsh-dup tsi, tu anlu 1913, l si-aveamprtst loclu a lor machidunescu lastatili vitsini. Sh-ti atsea, aduc aoa,nica un oar, aminti, cum l fumprtst Machidunia, loclu di daimash-smtu a Armnjlor, tu anlu 1913 lavitsinjilji a lor: Dit arlchea di87.000 Km.2: Grtsia 51 %, Srghia29%, Arbinishia 11" shi Vryria 9%.

Armnjlji nu vinir dit alti prts tu

locurli machiduneshts tsi fur mprt-sti ashi cumu s-veadi ma nsusu meaelji sh-eara aclo di daima.

(Continuari ditu numirlu tricutu)

31-li di Martsu.Fui patru dzli Corcea sh-tu districtu di

vidzui sculiili shi bisertsli. Sculia diCorcea easti multu aspart; loai misuri ti

mirmitisearea, ti-ndridzearea troar a ljei.Bisearica easti aproapea tut aspart; nupoati ta s-hib ascpat dict thimeljlushi di cbili cubea (cupola) chentral;alanti lipsescu adrati dicutotalui diznu.Cum aest xanaadrari caft chiro multu,

vahi ma mults anji, iara Armnjlji nupot s-armn aht chiro fr un locsmtu di ncljinari, apufsii s s-adar troa-r un paraclisi di scnduri. Lucrrli ahur-hir troar chiola aeri sum ocljilj a melji.Di Pashti paraclisili va s-hib bitisit shiayiusit. Tu hoara Shipsca, bisearica-vea-clji, cu cubei greali shi zuyrpseari aleap-t di pi la mesea a etljei XVIII, earacripat tu multi prts. Apufsii stiriusireaa stizmilor di nafoar prit contraforturishi astuparea a cripiturlor cu azvestri shitsimentu. Sculia easti aproapea aspart ditut.; acupirmintul shi un parti ditstizmi si surpar. Apufsii misuri ca troars s-ahurheasc xananltsarea.

Tu tsi mtreashti nvitstura, aflai dhas-calji irbapi shi achicsitori, iara prodhlu amathitadzlor (elevi) multu bun. Sculiiliarbinisheshts di Corcea nu suntu xana-dishcljisi nitsi tora, dhascalji a noshtsama aht di Corcea, ct shi tu Shipsca,troar dup cutrimburari, andreapsirudadzlji ma psn asparti shi sh-dusir ma

largu lucrulu.Tu populu dit aestu distric-tu, aflai un sumenji natsional vrtoas.Dit ma multi hori vinir delegatsii, pr-clsinda-mi ta s-caftu s-l si da sculiiarmneshts. 1 Apriir.

Horli armneshts Nicea shi Pleasa ar-masir fr prefts armnji shi eara fuvir-sits s-l si bag cu zori prefts arbineshi.Agiumshu ama la un achicseari cu mit-ropolitlu a Arbinishiiljei, Visarion, ta s-hirotoniseasc ti aesti hori doi Armnjialepts di mini. Alepshu ashi doi tiniri dibes, George Cozma Anastas shi GeorgePuljia, cari nica ninti di Crciun ljipitricui ta s-fac cursurli a seminarluipriftescu di Durazzo. Dup niscnti dzli,dup bitisirea a cursurlor, mitropolitluvini la mini ta s-l dau praxi.

L dzsh n fatsa a mitropolitlui shiaprucheat di ns c l caftu patru lucri: s-hib tsittsenji bunji alishtei vsilii, s-hibprefts irbapi, s-aib vreari ti limba anoast shi s-fac huzmitipsirea vcufeasctu aest limb. Tora doilji suntu hiroton-isits shi tu ndoau dzli va s-hib la locurlia lor: Cozma Anastas va s-duc Nicea,iara Pullia va s-duc Pleasa. Ashitsi bn-torlji alushtor hori va s-aib di Pashti

huzmitipsearea a Nyeariljei iara pri limbaarmneasc. 19-li di Apriir.Cu apuhia a Pashtilor Coritsa, huzmi-

tipsearea vcufeasc armn s-featsi tunulu paraclisi di lemnu adrat di noi:Elbasan, tu bisearica a Armnjlor, tu caridi trei anji huzmitipsearea s-ftsea mashpri limba arbinisheasc shi cari eara luyur-sit ti daima chirut ti noi, aht huzmi-tipsearea a Nyeariljei ct shi lituryia s-featsir, di aest oar, pi-armneashti shindescu s-u scot n cap s-bag ti daimalimba a noast tu aest bisearic.

Adavgu c tu catedrala di Tirana, diPashti, Vangheljlu s-yivsi armneashti,

troar dup yivsirea a ljei tu limba arbin-isheasc, corlu cnt imnul a Nyeariljeishi pi-armneashti shi issh mitropolitluazbur a popului cu cunuscutlu Hristoluanye! shi pri limba armn....

Xiyisiri:Redactsia Bana Armneasc

21BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 1 (27), 2002

Armnjlji ditu Albania la anlu 1931di Vasile Stoica


5/15

Tinirlji s-adunar tu Unia a lorDzua di Vinjiri, 7-li di Andreu, anluaistu, la shedintsa ali Sutsata "Armnjljidit Albania, Tirana, pi ning sear, s-adunar ndoi tiniri, intelectualj armnj,ta s s-declareadz c va si s-organizea-

dz Unia a lor, cu numa "UniaTinram a Intelectualor Armnj ditArbinishii" (UTIAA). Era pn la 15 ditiniri, di atselj tsi au bitist studi univer-sitari tu Romnii shi tu alti crati, tsi auvinit tu Arbinishii shi lucreadz, cumpit institutsionjilji di stat ashi shi tuimpresi particulari. Vrearea a lor eastimari ta s-nintedz cultura shi limba anost, ta s-him etinji s-intrm tuIvrop ca tuti alanti miletsli, cu culturashi limba a nost armn.Tsi ari fapt pn tora Sutsata a Armnj-

loru dit Arbinishii easti unu lucru bunu.Ma, s-grim ndriptatea, mults membriali sutsati, shi di atselj tsi suntu angajatstu cumndserea a Sutsatljei shi a fil-ialilor a ljei, suntu cu ilichii tricut.Chirolu va s-fac lucrulu a lui. Niscn-ts nu va s-poat s-da, ahntu ct si va,agiutari ti chestiunea armn. Ti atsea s-va un impulnteari a brrilor. S-aib mamults tiniri ta s-lucreadz ti Armna-mi. Aist va s-hib unu lucru bunu, tiArmnamea s-nu cher nitsi un oar tu

tut eta. Ashi minduea atselj tsi ljiintrar tu aestu lucru. Era aist tsiva shiunu sinferu a cpiiljei ali Sutsati aArmnjloru ditu Arbinishii. Ma si min-duea cumu si s-dizleag aistu prublemu.Shi dizligarea vini di la tinirlj. Eljspusir un initsiativ tr si s-orga-nizeadz tu un Unia ahoria, nuntur dinutur ali Sutsati, dndalui un impulsunu ti lucrili tsi avemu dininiti. Aist nda ndia c lucrili va s-njearg sh-maghini shi nintarea ali Sutsati, aArmnamiljei va s-aib un siyurlichish-ma mari.

Cronic pi shcurtuShatea ma s-apruchea di 4-li dupprndzu. Eara dzua di Vinjiri, data 7-lidi Andreu, anlu 2001, shi shedintsa aliSutsata a Armnjloru dit Albanii laTirana s-lunjina. Aclo ma yinea unu ctiunu shi nscts stogu, tinirlj armnj, int-electualj, ta s zburasc ti unu lucrumari, cum s scoat un Uni tinram,iu s-poat si s-adun tuts atselj tsi va s-lucreadz shi s-aduc ma nnti cultura

shi limba armn, cum si s-bga tu banRecomandrli dati di la Adunarea aliAsamblei Parlamentar a ConsiliuluiEuropian. Vinir aclo pn 15 di inshi.Stogu cu nsh era shi domnjilji VangjelShundi, Robert ollaku, Pano Bakalli

shi Jani Gusho. Shedintsa, cu salili aljei, s-umplu cu boatsi. Cai videastendili cu caduri, iu si spunea activitt-sili ali Sutsati, cai ntriba shi cai daapandasi. Grea tuts cu boatsea analt shilucru s-prea ca un cusheri di stupu iu

ma s-prgatea un tsiva bun.Dup putsnu chirou tuts s-adunar labirolu a Preshedentelui. Cadzu isihia.Tuts ma ashtipta cum va s-nidzea proce-dura. Un di tinirlji, Ledio Orozi, dis-cljisi adunarea shi spusi cu putsnizboarri ctse suntu acljimats aoa.Deapoie lju deadi zborrlu alu DhimitrKazanxhi, hilj-su a ljirtatlu Stavri, tsi fuun nai ma mari activishtu ali Sutsati anoast. El dzsi c aist initsiativ, diftseari ali un adunari, aoa tu shedintsaali Sutsati, u avem luat ta s sculm

Unia a noast, iu va s-fac parti tutsatselj tsi va si s-ninteadz Armnameatu Arbinishii shi tu tutili cratili alti.Scupolu a nostu easti tsi, lucrili faptipn tora, dup anjlji 90-tsi, s-li dutsemma ninti shi Armnjlji tu Arbinishii s-hib gat s-intr tu Europ ca mileti cucultura shi limba a loru.Noi, dzsi ma nclo Dhimitru, li tinjisimtuti lucrili tsi li-au fapt printslji shioaminjlji a noci, ma vrem s-dztsem c,mults di nsh caft shi un agiutari ma

mari di la noi, tsi him tinr armnj, tsilucrili ahurhiti s-nu chindrueasc nitsiun oar. Nu mash ahntu ma eali si s-fac sh-ma ghini di ct pn tora.Organizarea a nost tu Uni easti mashcu vreari libir. Noi vremu s-ftsemligturi cu tuts tinrlji armnj dituBalcanj shi ma largu, cu tuti institutsin-

jlji tsi lucreadz ti Armnamea, ma aho-ria cu ULCA di Freiburg, cu sutsatilialti, tsi s-dm unu impulsu ma mari tasi s-duc ma ninti lucrili actsati.Dup aisti zboarri avu multu apandasishi deapoia s-featsi un pripuniri: S-shead tu adunari mash tinrlj, tsi va sis-organizeadz shi s zburrsc elj cumva si s- fac aist lucru. Sh-ashi shi s-featsi. Elj zburr liber. Tu soni alepsirun coordinatoru, pn Unia s-lja formma organizat: cu cpia, cu programlushi cu un statusi, iu si s spun c cumpoati tsi caitsido s-fac parti tu asitUni. Coordinatoru s-aleapsi DhimitrKazanxhi.Dup tsi bitisir aisti lucri tinrlj, atsia la

oara 6, s-disprtsr unu cu alantu cubunurrea: S-n njearg ambar lucruahurhitu!Gjini s-n videm cama troar!

Jani GUSHO


UniaUnia TTiniram a Intelctualjloruiniram a Intelctualjloru ArmnjiArmnjidituditu Arbinishii (UTIAA)Arbinishii (UTIAA)

SPIRU FUCHI

DORLU TI LIMB EASTIDORLU TI LIMB EASTI

SOARLI-ASOARLI-ANOSTRUNOSTRU

Lu hipsim ntroc soarli-a nostru din

suflit

Sh-lunjina a lui ca ponji u siminam,

Adunam din tser, zboarli niscriati

Sh-ca cntic astimtu tu loc li-

ngrupam.

Bana a noastr lai, di ns ni

mprtsm;

Un cilimean xen lignam tu

srmnits,

Un xeri mari loclu n-anvli,

Pi numirli a noastri s-featsi shi cusits.

Nu avem dimineats, nu avem

harau,

Nu avem noi cas, cauz nu avem,

Cinusha a zboarilor vimtul n u ljea,

C inima-a noastr, n si featsi lemnu.

Dorlu ti limb easti soarli-a nostru,

Cu ns s-n ngldzm, ti ns noi s-

murim,

Ciorga ali noapti cu soarli s-u-

ardem,

Pndz ali dzu cu-armneshti s-u

chindisim.

Ghirocastru, Brumar 1991.

DOMNJILJ A NOSHTRISculm cas ti limba a noastr

Sh-dimndm un cnciun,

Elji scoal casa-ali moarti,

Sh-cilimeanjlji lj-alas-agiunji.

Noi ti-atsea nu-avem patrii

Noi ti-atsea nu amintm.

S-n bneadz domnjilj-a noashtri

Cu nsh soarli ngrupm!

S-n bneadz domnjilj a noashtri.

Domnjilj-a noshtri putridzts.Cara-avem ahtri domnji,

Him totna blstimats.

Atina, Shcurtu 1993

Spiru FUCHI


6/15

"Maca va s-ftsetsatseali a ljei, lumeavrea s-v va, amalumea v urashti ti atsea c Io valepsh voi din lumi" (Ioan 15, 19)Una di nai ma mrli srbtori a crish-tinitatiljei easti puminia a smtului shimari ispati Yioryi cari s-yiurtiseashti tudzua di 23-li di Apriir, dup calindarlunu ic tu 6-li di Mai dup calindarluvecljiu.El s-amint tu a doaua giumitati a et-ljei III tu Capadocia. Bn tu chirolu aamirlui Diocletsian cndu s-ftsea naima marea nduchiri(persecutare) a crisht-injlor. Fu criscut dictr mama a lui cari-lji deadi shi tut praxeareligioas lipsit, ctinirlu Yioryi fucriscut tu frica alDumnidz.Di cara fu loat tu

arma-t, ti furnjia ceara giunar shi adu-chitor tu aradha a lui,fu mutat la gradlu ditribun shi-lji si da s-cumnduseasc uncorpu di armat.Inshindalui dea-poiaca un mari alum-ttor, fu tinjisit diamirlu Diocletsian cu gradlu di coman-dantu a armatljei roman dit Dat.Ahurhindalui cu anlu 303 amirluDiocletsian anchisi niscnti fapti dinduchiri shi vtmari a crishtinjlor.Niputndalui s strxeasc tuti aesti,Yioryi s-dusi dinintea a amirlui shi-ljidzsi: "Shi io escu, tini ti tinjisescuamir, ama suflitlu a meu easti a Atsiluicari easti calea, averlu shi bana"Avdzndalui aesti, amirlu scoasi gilitlush-lu hipsi tu coapsa a lui, ama Yioryiarmasi nivtmat, iara amirlu deadiordhinii s-hib ncljis Yioryi shi s-hibadushi mintimenjlji a chirolui, ta s-lucndseasc s s-alas di Hristolu.Cndu vidzu amirlu c nu va s-poat s-

lu cndseasc Yioryi di pistea tuHristolu, dimnd s-hib ligat shi s-hib bgatu la nai ma mrlji pidimadzdi-lji si featsir mri vtmri a truplui.Aesti vsnipsiri, aeshts pidimadz furstrxiti di ctr Yioryi cu mult arv-dari, alvdndalui Dumnidzlu ditahndusimea a inimljei. Tu chirolu anoaptiljei, prit un tham dumnidza-sc, el fu vindicat. Di cara vidzu aestaDioclitsian pistipsi c easti myipsitor,shi dimnd a unui cunuscut myistru,Athanasie, s-lu vatm cu frmac.Cndu nitsi aesta nu putu s-lu vatmSmtul, mults di soldats, namisa dicari shi myistrul Athanasie shiamirroanjea Alexandra tricur la crish-tinismu. Avdzndalui di tuti aesti,Diocletsian dimnd ta s-hib tljeatcaplu aht a smtului ct shi ali

a m i r r o a n j e aA l e x a n d r a ,

nicuchira a lui.Aschirladzlji ducndalui la loclu di tl- jeari Amirroanjea muri pi cali, iarasmtul Yhioryi, dup tsi si-ncljin cucldur al Dumnidz, efhristusindaluiti bunttsli dixiti, shi sh-aplic caplu cuharau dixindalui curuna atsea nin-vishtidzta a mririljei. Ama shi dupmoarti Ayiu Yioryi featsi thami shimaxus: Adusi sturlu di cheatr ali unveduv, arcndalui tu-amari, pn tucsblu Roma, iu si stizmusea un

bisearic ncljinat alAyiu Yioryi. Vindicamnia atsea lndzit aunui Arap cari vrea s-agudeasc cu apala tuicoana a Smtului.Ascp doi ficiori diapala a doi Arachi,ascp un aschirli ditapala, shi multi alti

thami. Dup moartimoashtili (lipsanili) aSmtului fur bgati tucsblu Lida dituVsilia Smt, tru unbsearic iu yinea pisti-menjlji dit tuti vsiliilivitsini. Dup actsarea aPalestinljei di Arachimoashtili a Smtului

fur adusi tu Evropa shi arspnditi tuma multi biserits shi mnstiri, iarabsearica dit csblu Lidia s-luyurseashti murmintul al AyiuYioryi.Ti miletea armneasc, srbtoarea alAyiu Yioryi ari mari importants. Eastisrbtoarea cndu un chiro Armnjljipicurari, deadun cu cupiili di oiapryisea cmpurli shi s-dutsea la muntiiu armnea shasi meshi demec pn laAyiu Dimitri.La aest srbtoari popul sh-armtuse-ashti portsli a curtslor cu lumchiverdz (armindenji) ca simbol aamintariljei a banljei pisupra a moartil-jei, a primuvearljei pisupra a iarnljei,

a birichetiljei a cmpului shi a tinjisiril- jei a agiutorlui dat di Ayiu Yioryi atutulor pistimenjlor.Ti tuti aesti borgea a cafi un crishtineasti s-dishcljid inima a buntatljei shidit tut fptura s-aduc dhoar, cur-bani cu inima dishcljis di mindueari labana tu Hristolu a Smtului.Dzcndalui: Safi hiindalui di laDumnidz, ti-prstisish lucrtor mul-tutinjisit a dealihealjei pisti, schicurli afaptilor buni adunndalui, nsimnashicu lcrinji shi tora cu harau seatsiri;vsnipsit hiindalui agiumseshi iftihip-sit tu Hristolu, lji-agiuts tuts atselji tsiti prclsescu s-sh plteasc, s-shljea culsearea ti alathusurli SmteMari Ispati Yioryi, purttor di azvin-dziriAmin.

Sashu Yernd


GRMUSTEANLUGRMUSTEANLU

Pi ohtul iu s-alin noaptea, pi calea iu

nu treatsi can

Tu-atsea pduri myipsit, imna un

tinir Grmustean.

El cnta-un cntic di zmani sh-

frndzli verdz asuna

Sh-aht di-analt eara c ponjlji pi

caplu-a lui bga crun.

Shi lai myi avea oclji sum a lui frmti

ca di lapti,

Cu doau mindueri ascumti, ca doau

chicuti di noapti.

Sh-pi-a lui anumiri cur dultsi un

per ca di hrsafi moali

Sh-cu dldzi dit amarea-aratsi sh-u-

adutsi musheata perci neali.

Shi atlu cu frnu di cheali, binec

dipus ca dit pirmit,

Imna pi cali, arvani, s-aduc gionli

isusit.

Avea fudzit tu ashcheri msheatlu tinir

capidan

Sh-vruta-a lui armn-n hoar nu-u-

avea vidzut di vr an.

El tora sh-adutsea aminti cum u

als vruta-n cali

Sh-di-a ljei plndzeari sh-suschirari s-

avdza iho pi oht sh-pi vali.

Shi-a ljei per lai cdzut pi fats,

zvon di sirm-anyilicioas,

Durearea lji-anvlea sh-lji-ashtirdzea,

dit oclji, lacrima scntiljioas.

Cu inima dit cheptu-astreas, cu

mnjlji-ncljisi-n rugciuni,

Mutrea ct la soarli-arosh tsi dupu

ohtu lishor dipuni.

El plcrsea tserlu shi-anghilji s-lji-aduc gionili-a ljei npoi

Shi s-toarn dit ashcherea greau, s-

adun iara-aclo, elji doilji.

Un cntic s-avdi dinoar, el

dnseashti atlu-n cali:

S-eara mash vimtul tsi suschir, s-

eara iholu a lui dit vali?

Eara, vahi, shopatlu tsi-aurl tu-atsea

vloag-anjiurizmat,

Birbiljlu pit lumchi ascumtuNu, boatsea-atsea eara di feat.

Mihaela SHUTSU

AYIUYIORYI


7/15

"Imn ndreptu ninti cu mult pisti.Sh-cara s-hib c atsea tsi cafts s-nuhib nica pisti loc, s-ai pistusinea cDumidz va-u adar tora mash ta s-tsplteasc curayilu a tu".

Aesti fur zboarli tsi vsiloanjeaIsabela ali Spanii lji li dztsea alColumb ninti ta s-anchiseasc cu pam-porli ta s-u afl America. Aesti fur shizboarli tsi-nj ticnir ta s-lj li pitrec alSutir Bletsa, ca andrupimintu ninti diApelu ditu soni di la 18-li di Andreu.Zboar ditu istorii tsi-nj si prur uidsiti

sh-ti Sutir Bletsa prota ti atsea c lucurlutsi-l nchisi el aoa sh-ninti 6 anj didzli agiumsi istorii. Deapoia c alumtatsi u-nchisi el sh-tsi ti mults s-prea unaventur, lipsea ta s-hib cu ncherdu tiArmnamea dit Grtsii, tsi prit pricunu-shtearea al Bleta avea s-pricunoascndrepturli a Armnjlor ta s-u spunidentitatea a lor isishi. Lipsea s-aflmashi un alt Grtsii, atsea a vigleariljeia libirttslor di thimeljiu a omlui shi amiletslor tsi bneadz aclo, dimi un

deftur America.Un nau et ti Armnjlji dit Grtii.Aveam pistea c andriptatea prindi s-anchiseasc tu 18-li di Andreu andaeara giudicat Sutir tu Apelu dit soni laTribunalu di Atena. Shteam c Sutir nuvrea s-didea npoi shi aesta nu c eastiun armtul tsi nu s-aspari ama c eastiun om cu mari nmuzi shi dor tiisnafea a lui. Armatili a lui: chischinea-tsa a suflitlui shi-a minduierlor. Mamultu ti aht c ndriptatea nu u caftti el ama ti fara a lui. Tu tut pidimoluaestu di 6 anj di dzli, Sutir avu multi

cheaditsi shi tinjia a lui fu mryit, amanu-l avdzi vr oara s-azburasc tiaestu lucru. Ma multu ca tut alumta alui eara minat di un ahndos patrio-tismu tsi Sutir s-afirea s-lu scoat tumigdani. Nu spusi vrn oar zboar di

primansus. Anda l-u antribai apndsic el nu fatsi tsiva di primansus, ceasti normal tut tsi adar el. Dorlu alui ti limba armneasc l duchii amatu andamusli tsi li avum cu Armnjljidi Bucureshti shi iu Sutir eara multu hr-sit c avdz limba armneasc shi cn-titsli armneshts. Eara ahntu hrsitc vrea s-u spun aest hrseari shi-adadsa-i, a curi lj didea telefoni ta s-ascult shi ea dultsili graiu armnescu.Aest limb anyiseadz s-u avd Sutirc viseashti diznu tu vlahuhori. Ma elnu va s-anyiseadz c el s-alumt. Tutashi, normal, cu tuti haltsli moderni ticftarea a ndrepturlor a minorittslornatsionali. Shteam c mults Armnjavea pisti tu victoria a lui. Shteam cmulti organismi internatsionali tivigljearea a ndrepturlor a omlui eara di

partea a lui. Aveam zburt cu dl.Gabriel Andreescu tsi-nj avea spus tiProtestul faptu di participantslji laCongreslu Internatsional ti Carta a lim-bilor minoritari ti s-tsnu cu putsnchiro ninti di dzua di 18-li di Andreu tuOlanda. Anchisit di un Armn tsibneadz Olanda, Protestul fu simnatdi tuts participantslji la Congres shi fupitricut a guvernului grtsescu tiaprarea al Bletsa. Aveam pistusinea cashi cum anyrpsi Alexandru Gica tuun articol di ma ninti, normalitatea prin-di s-anchiseasc, cara s-bnm nica tu

un lumi normal. Ma cu tuti aesti, unshubei nj cutulbur geanlu. Emotsiilifur ama pltiti di marea harau tsi-njnica suflitlu anda avdzi hbarea tsi nu deadi isish Bletsa prit telefoni di laTribunal. Ninti di Crciun fu nai mamarea harau ti tut Armna-mea.Haraua duchii c lipseashti s-u ampartucu ct ma mults Armnj, pi e-mail iprit intervilu tsi-lj lu loai al Sutir Bletsadupu giudicata dit 18-li di Andreu tuarada a curi Tribunalu di Atena lu aflBlatsa fr cbati. Ctse ashi prindi ta s-

him, deadun tu cai-madz, deadun tuharau. Prota l-u ntribai Sutir Bleta:R. Cum ti ducheshts ca un om libir?S.B. - Hiu multu ghini shi am marea

harau ti voi s-u spun a tutlorArmnjlor. Ama haraua easti multumari, nu c hiu libir ama ctse cu liber-tatea a mea vini sh-pricunushtearea tilimba armneasc sh-ti Armnamea ditGrtsii. Giuductorlji dzsir c tuGrtsii nu easti minciun ca cum aveadzs prota oar, c nu exist limbaarmneasc, ma easti alithea c ari

limba armneasc cum sh-alti limbi:arbinisheasca, machiduneasca i apomatlor. Dimi cu alumta ti limbaarmneasc vini ancherdul sh-ti alantilimbi minoritari di Elada.

R. Cum s-dusi protseslu ?S.B. - Protseslu s-dusi multu ghini.

Atselji tsi-nj bgar stepsu nu vinir.Haitidis sh-alants nu vinir. S-veadi cs-asprear. Di a mea parti nu vini dl.Iani c eara ncljisi cljiurli di neau

mult tsi deadi tu hoara a lui. Ama vinideputatlu parlamentar di nandreaptaFoti Cuveli, tsi ari un ardtsinarmneasc. Featsi un depozitsii multubun, dzsi c tu Grtsii suntu camamulti limbi minoritari prit cari sh-limbaarmneasc tsi prindi s-u aprm shi s-u hrnim. S-lom misuri ti protectsia aljei. Giudictorlji tut dzsir c nu-iminciun c Bletsa dzsi c tu Grtsiieasti limba armneasc, tut lumea shtiic exist aest limb sh-tut lumea shtiic tu Grtsii ari Armnami.

R. Spuni-nj di partea EBLUL earavr deputat ?

S.B.-Eara dl.Domenico Morelli, prezi-dentul a Comitetlui natsional italianu.R. El avu un zbor ti ndruparea a ta ?

S.B.- Ie. Mi andrup multu. Dzsi cEuropa agiut s-tsn limbili minoritarishi da sh-pradz ti tuti limbili minori-tari, nu mash ti limba armneasc. Ashicum s-da sh-ti limba grtseasc tuItalii. Dzsi c nu easti ghini ca tu anlu2001, Anlu a limbilor minoritari, un Ar-

mnu s-aib un condamnari ahtari, sh-c nu ari nitsi un cbati c easti Ar-mn sh-va s-azburasc limba di dad.

R. Ama spuni-nj cari eara di parteaa ta di Armnjlji dit Grtsii?

S.B. Eara mults patriots armnj, earadl.Yioryi Platari cu nicuchira shi dl.Padioti. Dl. Platari cndu s-ftsea giudi-carea scul boatsea sh-gri: "E, him sh-noi Armnjlji aua". Politsalji lu act-sar sh-lu scoasir nafoar, ctse cutul-bura isihia a protseslui sh-prezidentul dila tribunal dzsi s-lu tsn sh-cndu

bitisi protseslu a meu, featsi un mini-protses ti dl. Platari.

R.Cum fu yilipsit protseslu a tutu mass-media dit Grtsii, sh-ditEuropa?

S.B. - Eara vinitu canalu di televizii X3sh-un altu canal privat di televizii acuri nicuchiru easti dl. Steriu Caloyir, cunuma Larguvidearea di Atina. Prindi s-ftsets colaborari cu el, ctse easti unmultu patriot armn sh-ari un tele-vizii multu bun. Cndu lo hbari tiprotses vini un sh-un cu televizia.

R. Duchishi andrupmintul aArmnjlor dit Balcanji i ditu dias-pora di partea a ta?

S.B.- Mi crtii niheam c nu earavrn reprezentantu a sutsatilor arm-neshts dit Balcanj. Va s-aveam mari


SOTIR BLETSASOTIR BLETSA

Sotir Bletsa anichisitorlu


8/15

harau ma s-avea vr Armn ditu Ma-chidunii, Romnii, Vryrii i ditu Arbi-nishii. Nu shtiu ctse nu vini vr. Manu crteashti aestu lucru.Noi va nalumtm sh-ma diparti. Va s-trdzemninti.

R. S-achicsescu c alumta a ta nu s-bitiseashti cu aestu amintaticu ?

S.B. Ashi easti, alumta a mea nu s-

bitiseashti aoatsi. Ct cama ayonjea vois-avem un andamusi ta s-adrmProtlu comitet EBLUL dit Grtsii,deapoaia s-cftm anvitsarea a limb-ljei armneasc tu sculii shi multi alti.Calea easti multu lung.

R. Noi ts dztsem, s-ai sntati,shi s-ti alumts di aoa sh-anclo cuancherdu ti Armnjlji dit Grtsii.

AURICA PIHAS-bitiseashti mni Evrupeanlu an a

Limbilor, cari fu nclinat la alinarea acama putsnilor zburti limbi tu tutEvropa. Nu fatsi la vr impresii eveni-mentul c tru anlu tut aestu nu s-lonitsi un misur tu Grtsii ctr directsiaaesta. Lingvistica aveari alushtui loc(Grtsia) armni un tabu ti grtsescul

stat shi easti un gioc vrut tru mnjlia dupmodernilor natsionalishts, cariseamn ca miasm (infectsie) tsittsea-njlji grets, tsi zburscu (cnt icgioac) shi un alt limb shi insistead-z si lji denunts ca spiunji a xeanilorpropagandz.Agiumsim si actsm mardzinea.Atsel dit soni momentu ascp statlu-n, si s-ridiculizeadz internatsional cuanularea la 18.12.2002 al Sotir Bletsala Curtea di Apel di Atena di acuzarea

a arspndiriljei a mincinoasilor shtiri.Zborlu s-fatsi ti cunuscuta ipotes cuharta al EBLUL.Prota condamnari cu 15 di meshi a d-luiBletsa, c prezent buletinlu laAdunarea a Armnjlor la anlu 1995Neagushtea, avea sculat rezistentsa aopiniiljei public, a organizatsiilor tiaprarea a ndrepturlor a omlui, ama shia idyiljei a Evropeanljei comisii prifatsa a comisarljei ti civilizatsii shieducatsii Vivian Renting.Shtirea ti anularea aesta tricu tu minutilia gazetilor di Atena. Mash "EpiroticaAlumtari" di Ianina scoasi ipoteza tuttu migdani cu reportaji lung. Ama tsipot s-dzc tuts atselji tsi cu publicricalomnioasi shi groas ademenire aveaagiutat la inadmisibila condamnari?Mash "Elefteri Ora" cft ljirtari. Dianda scria tri suspecturi centruri tsi s-leag cu Bletsa (20,20.2001), toradeclar c "Armnjlji fac pnyir cuanularea a lui" (19.12.2001). Contrar fu"Elefteros Tipos" (al Chirtsu) shi"Adesmeftos" al Rizu vrur si alas

suspiciuni shi s-bag ntribri ti ntregtribunalu. Easti normal shi ndreptu aJurnalilor shi a tutlor oaminjlor s-critic un juridic apofasi. Ama zborlual Rizu c "judicata fu parodii" shi"suspiciunjli" al Chirtsu nu va s-puteas-li scrii ca s-eara shi un jurnalistu di la

dzuarili a lor. Nu fu nitsi un. Shi s-veadi dit idyiul reportaj tsi scriitamam idyili cu idyili alathusi: scriudoauli gazeti c fur dzatsi marturi diaprari (ama eara optu) shi trei avucats(ama eara un). Dit aesti s-veadi cidyiul centru l deadi informatsii ade-menitoari.Tsi si ashteapt vr di gazeti tsi auscris cu mri titluri c giudicata u acu-pirea "Televiziunea Scopian" ("adesm-rftos" al Rizu, 20.09), ama nu, c earaal Tasu Teloglu di Atena!

Tuti aesti va s-eara comitsi shi mhniti tiatselji tsi au intires ti nivelu a gazetilorca s-nu s-ftsea dzlili aesti la plenara aEvropeanlui Parlamentu ti agiutarea shiti crishtearea aishtor limbi ratific shiiara Harta Evropean ti Limbili minori-tari, (cljeam Comitetlu si spun misuriti nintarea a lingvisticlui mozaic shi s-da pradt ti realizarea-l. Caft di laComitetlu detaliat raportu ti dovada axi-ologhisirea a Evropeanlui An aLimbilor cu maxus expresii la atsealicama putsn zburti.Shi ca s-va si s spun natsionalistili

activitts a deputatlui d. Haiditi tsi avinshi tlipursi domnul Bletsa, si s-duc s-caft zborlu di la noaulji (9) deputatsali Noaua Democratsii di la Evroparla-mentu tsi vr di nshi nu ishi contraalishtei rezolutsii "pridtoar".Atena, Smbt, 29.12.2001,"ELEFTEROTIPIA".

ARMTULLU


PROTSELU AL BLETSAAdz, 18-li di Andreu 2001, tiprndzu oar, s-deadi apofasea tumultu cunuscutlu protseu al Bletsa.Dupu 6 anji di trnjpseari, SotirBletsa fu aflatu fr cbati. El eastidiznu unu tsitseanu libir ali Grtsiishi unu di nai ma pirifanjlji Armnji.S-featsi ashi un mari andriptati tielu shi ti Armnjlji tsi vor s sh-uzburasc nica limba. El easti un sim-bol. Prit aest hbari ti anami,

Srbtoarea a Crciunlui adusi naima marea harau ti Armnji. S-paric Papu Crciunu mutri oara aestact noi.Crciunu cu sntati shi cuambreats!S-bneadz Sotir Bletsa!S-bneadz Armnamea!Cu vreari armneasc,

Aurica PihaMUT-TS FATSA ARMNAME

Ghideri multi, ctu-i tserlu,

Mata lja-i di vrei s-li-aspunji,Ti cutreamburi, s-mut perlu,Di-tsi-au trapt-a noshts-Armnji!

Cts di-anoshts nu shi-au datBana ic di-a lor sndz,Ti-atselji cari fr di njeat,Tora yin elji sh-l da mndz?

Ihtibari, mult-anamiDeadir la tuts alants,L si dusi di haramiCan tora nu tindi brats!

Mut-ts fatsa, tsni-u ndreptuArmnami cu vluyii,Tsi suschiri shi-nji ti-ashteapt,Veacljea-a ta Machidunii.

Yioryi Beica

Andamusea di Mallorca: Domenico Moreli, Prezidentulu alu EBLUL di Italia, ThanasisParisis, reprezentantulu ti limba machidono-slav di Vryrii, Sotir Bletsa, prezidentu-lu alu EBLUL di Grtsii shi Brezigol Bojan, prezidentulu general alu EBLUL.

LIMBILI FRNGU OASIsi anul Bletsa, facu pnyiru Armnjlji (Elefteri. oara 19.12.2002


9/15

Tinjisits Armanj,Avem trei mushati

hbri tr Armnamea diaoa dit Bulgaria ti activi-

tatea a noast:1 Tu 25-li di Shcurtu estan la 18 sha-tea (dixeara) tu Televizia NatsionalBulgar, programa Kanal 1 va s-da unfilmu documentar ti Armnjlji dit naia(zona) a muntslor Rodopi tu Bulgariadi Sud, hoara Dorcova shi csbluVelingrad, iutsido Armnjlji suntu mascompact. Kanal 1 easti nai ma mutritaprogram ali Televizia Natsional shifilmlu ti Armnjlji easti adrat di echipaavdzt "rejisera bulgara", D-na MariaTraianova.2. Tu Peshtera tora easti format unansamblu ti folclor armnescu sumeghida ali Sutsata a Armnjlor aclo cuprezidentul Dr.Tashco al Tica, carieasti om multu energhios shi cu mareinim shi analtu spirit armnescu.3.Tu csblu Rachitova, ninga Velin-grad easti adrat sh-nica un ansamblufolcloric armnescu, cumndusit diprofesorlu di muzica sh-compozitorArman - Nicola Ianev - Cioli.L urm ambreats shi sntati tu cre-

atsia a lor.Cu dor armanescu!

Nico Chiurkci


HBRIHBRIditu bana armneascditu bana armneasc

PAPU CARCIUNUla andamusea cu shcularlji armnji

di la sculia 39 di BucureshtiDumnic, 23-li di Andreu, dupprndzu, ficiuritslji armnji tsi anveatscarti pri limba printeasc la sculia 39di Bucuresti s-andmusir cu PapuCrciunu (rolu giucatu di Tashcu Lala).Shcularlji armnji lu apruchear PapuCrciunu cu unu multu musheatu pro-gramu di colindi, poezii, cntitsii shigiocuri armneshts.Programlu alushtui spectaculu fuandreptu di atseali dau dascalitsi:Aurelia Caranicu shi Marilena Bara.Dupu spectacolu Papu Crciunu ldurusi a livendzloru shculari musheatidhoar. Tu aradha a lui, Papu Crciunudixi agiutor ti aesti pishcheshi di laIancu Perifan, prezidentulu aSutsatljei Tr Armnami di Paris, dila Lifteri Naum, prezidentulu aFundatsiiljei Smta Ana shi di la

Tana Mina, prezidenta a FundatsiiljeiValahia di Bucureshti.Organidzarea alishtei andamusi a shcu-larloru armnji cu Papu Crciunu fuandrupat di Sutsata CulturalArmneasc di Bucureshti, prezidentuOani Nicolae.

Redactsia Bana Armneasc

Sutiri Galani n-aprtsi!Vruts frats,Viniri, 30-li di Brumar, ct tu oara 4-5 dupprndzu, ncljisi ocljilj tu-un spital di NewJersey, vrutlu oaspi shi marili armn, SutiriGalani. Di cndu lndzidz aoa Florida,dinapandiha, aoa sh-vr noau mesh, shti-am c nu-avea vindicari. Ma aveam totnandia c nu va n-alas sh-ahntu agonja. Matuti suntu tu mna-al Dumnidz! Noi tsi-lcunuscum ghini, l plndzem c nu-aveasuflit di om ma bun di el. Va n lipseascmultu di multu. Bana tora nu va n hib unsoi. Ca armn bun tsi eara, el fu un di-atseljtsintsi armnj tsi nchisir calea cungresilordi Bridgeportu, aoa sh-ma nsus di 15 di anj.

C eara sntos i lndzit nu lipsi di la vrcongres. Vrea multu s-yin sh-la cungresilidit Ivropi, ma sntatea-a nicuchiriljei a luinu lu-alsa. Fu multu chiro tu cumitetlu diridactsii di la Rivista di Litiratur shi StudiiArmni. Ari turnat tu limba-a noastr puiziidi-al Kristali, dit grtseashti, shi proz di-alZuca, dit rumneashti shi grtseashti. El li-afl manuscrisili al Zuca shi el n li-adusi laEditur. Va n lipseasc multu tu cumitet c,cu cunushterli a lui di limb greac, eara unthimelj vrtos a rivistljei. S-lu-aproachi

Dumnidz tu sinlu-a lui. Om bun shi ndrep-tu ca el, putsnj s-afl tu lumi.Cu inima multu nvirinat,

Tiberius Cunia

Carti di la Papu Illia PispaVrut Marilena,Bun dzua shi la prints shi la sotslji a ti shila cunuscuts shi la vruta parei cu cari vinit di

mi vidzut. Cu mari vreari a tutulor. Multibsheri. Di sntati voi s-v spun c hiumultu ghini shi Breazanjlji tsi-lji cunuscuttuts ghini suntu. Shi di la Panayiota multi hir-itimati. Ghini easti. Ashi voi s-avdu sh-di lavoi si hits ghini tuts di sntati. Cum hits?Cum tritsets? Tsi vr noau di aclo?Di ca baea chiro voi s-v pitrec la cunus-cutslji tsi vinir Breaza cti un icoan njiccu St-Mria di Breaza (Dhistrato). Icoannji-easti dat di preftul di la bsearica diBreaz ti voi maxus, ti furnjia c earats tuts

aoa tu dzua di St-Mria.Icoana easti nai ma veaclja dit bsearic shiari mari simasii di itia c fu singura ascpatcathi oar cndu arsi hoara!V pitrec shi un cadhur cu tut ansamblulti tiniri di Breaza tsi-lj vidzut c giucar tiSt-Mrii.S-l dai tini cti un la tuts. Shi io l uredz latuts St-Mria si l agiut si aib sntati shiharau! S-bneadz tuts! Hristolu cu mariharau shi an bun s-avem tuts cu sntati!Cu mari brtsitishc - vreari,

Ilia Pispa

EBLULMALLORCA -

Di la Sotiri Bletsa, dit Grtsii lomuhbari c tu chirolu di la 6 la 9 diShcurtu s-tsnu Palma de Mallorca un

adunari a Biroului European ti limbilima putsnu zburti tsi avu ca themcatandisea a limbilor dit nisiili tsi tsnudi Europa sh-atseali dit vsiliili euro-peani. Di la filiala EBLUL di Atena par-ticipar Armnlu Sotir Bletsa shi AtanasParisis, ca reprezentants a limbilorminoritari dit Grtsii. Tu bitisita alucrrloru fu loat apofasea ca tu mesluYizmciunu va s-duc tu Grtsii unparei di la EBLUL ta s-vead cari easticatandisea a limbljei armneasc tuGartsii, ctse nu-lj fur pltiti hrgili tigiudicari al Sotir Bletsa shi s- mutreasctsi misuri fur loati s-nu hib giudicatsalta oar atselj tsi li apar limbili maputsn zburti.

Irina PARIS


10/15

27BANABANA ARMNEASCARMNEASC Nr. 1 (27), 2002(Continuari di la padzina 4)...easti prnoanja data di

Arbineshlji musulmani a Armnjloruortodocshi. Irina Nicolau exighiseashtinuma di "tsintsar" dat a Armnjloruprit atsea di "embur di calji". Niscntslu exighisescu ca "hiljlji a cezarlui" (tsiva s-dzc "clirunomlji a Romanjloru").Ama exighisea nai ma cu puteari ti numa"tsintsar" easti atsea c Armnjlji multulu-au tu mcari sonlu "ts". Niscntiori,cndu lu ntreghi un Armn tsi easti elts apndseashti: "mini hiu Grmu-stean ic Avdiljat, Pirvuljat, Crushu-vean, Verian, Moscopolean, Pruian,Clivyean sh-ashi ma largu.. Tuti aesteada semnu ti marea importants tsi u daArmnjlji a loclui iu baneadz. ThedeKahl anyrpsea tu anlu 1999 (tu teza a luidi doctorat): "un mari parti di atseliantribats scutea ninti identitatea a loclui.Di iu sh-tragu Armnjlji arzga eara unproblem fr mari importants tr elj shicdzut tu ttseari." Niscntiori numili

yin di la stranji. Ashitsi Frshirotslji ldzcu a Yrmusteanjilor "Cipani" di lacipili tsi li avea cusuti pi mnits. Tu anlu1932 T. Papahagi anyrpsea di "Brutso-vlahi", va s-dzc, "Vlahi cu bruts, alx-its tu brutsi"- brutsa hiindalui un capacupirit cu ln. Ca semnu di ct s-alxeashti istoria, c ea nu armnicanoar ancrfusit, c "averurlji" a ljeinu suntu ti daima, anyrpsescu aoa shveaclja noim tsi s-ddea a zborlui "brut-so-vlahi": exighisea eara c Armanjlji s-tragu ditu atseali legiuni abrutseze (dituAbruzzi) adusi di amirlu Traian tu Pinduta s-ancheadic anpdirlji a Traceanj-lor. Agiundzem aoa la numa "cutso-vlah". Ea fu exighisit multi turlii.Tomaschek (1882) pistipsea c ea yini dila "crutso-vlahi" tsi va s-dzac "Italeanjcruciatsi". Arginteanu (1904, pi torurli alSterescu sh-Popilian) dztsea c Cutso-vlah va s-dzc "Vlahu ditu Vlahia Njica"("kuciuk" tu nturtseashti easti "njic".Vlahia Njica eara tu locurlji dit Etoliashi Acarnania). I. Carageani (1881,1929)exighisea numa tut di la "Vlah njic"ama dztsea c Turtslj l dztsea a

Romnjlor "kara-olah" (vlahi mari) shi"kuciuk-olah" a Romnjlor tsi nu bnaRomania (ti Caragiani Armnjlji earaRomnji). Vahi exighisea nai ma proba-bil easti prnoanja grtseasc (prusvu-lusitoari) "vlahi shcljiochi". MultsArmnj s-crtescu ti aestu lucru.

Mini voi s-dzc aoa mash c nitsiArmnjlji nu s-alas ma-nghios sh-da anumiloru aluntoru milets ditu Balcanun noima prusvulusitoari. "Gagan" (tigrec) shi "zdangan"(ti Vryar) au unnoim prusvulusitoari. "Cap di ghegan"va s-dzc "glar" iara "arbines easti dimulti ori idyiul lucru cu "aru" ("soacrarbines", "fcior arbines" suntu expresiiufilisiti di Armnj). "Aurl ca uvrida"easti una expresii armneasc tsi dztsimultu di cum lji mutrim Uvreilji."Shcljau" easti zborlu ufilisit di Armnj ti

Slavi sh-el yini di la "sclav", "robu". Tuanlu 1925 P. Papahagi cilstsea ta s-apudixeasc c zborlu "valahut" (tiRomnji) nu ari un noim prusvulusi-toari. Eara niscnts Armnj tu atseluchiro tsi dztsea c valahut yini di la"valah hut" (demec "valah glar"). Aestiurnechi agiungu ta s-n fac s-duchimc nu him ma bunji di alants sh-c

avem noi, prota, borgea s-nu mata-ljmutrim alants ca glari, niplichisits.

Macedo-romn shi MacedoneanAhurhindalui cu actsiunea politic a

cratlui romn tu tsi mutreashti problema aArmnjlor (giumitatea a etaljei 19)ahurhi s-hib ufilisit numa di macedo-romni shi Macedoneni (machiduneanji).Matilda Caragiu (1993) pripusi ca numamacedo-romn s-hiba alxit cu atsea di"macedo-vlah" (ti aest num ns s-fotisi di la Mihai Boiagi). Furnjia ti carifeatsi aest pripuniri easti atsea c "mace-

do-romn" easti un num tsi adutsi cr-shelj (confuzie): canoar Romnjlji nubnar tu Machidunii. C.Poghirc (1989)shi Max Demeter Peyfuss (1971,1994)dzcu c numa "macedo-romn" nu eastiuidisit ti furnjia c Armnjlji nu bnead-z mash tu locurlji iu s-afla veacljaMachidunii. Tutunaoara, Peyfuss dztsic numa shcurtat "Macedonean" adutsicrshelj sh-ti furnjia c aest num eastirevendicat sh-di Macedo-slavi.

Ma fur pripusi numili di "macedo-ro-mani" sh "macedo-latini". Can nu uspuni limpidi, dishcljis, ama a njeia nj si

pari c aoa easti zborlu di un "alumta adiadohiloru". Tuts vor s scoat trumigdani c elji suntu clirunomlji a ve-cljului crat machidunean sh-a omlui cu,vahi, nai ma marea anami dit tutisturia: Alexandru Machidon.

Tu Gartsii isturia "oficiala" dztsi cvecljlji Macedoneni eara Grets, agarshin-dalui dyeafureili namisa di Grets shiMacedoneni. Tu Republica Macedonia(FYROM) isturia "oficiala" dztsi c ve-cljlji Macedoneni nu eara nitsi Trats, nitsiIliri, nitsi Grets, c Macedonenjlji nu fura

romanizats sh-cndu vinir Slavlji s-mi-sticara cu Macedonenjlji shi ashi s-amint miletea macedo-slav. Easti unteorii multu greu te-a pistipseari. Dup tsiRomanjlji shidzur aproapea 750 di anj tuMachidunii easti greu ta s-pistipseshtsc nu alxira tsiva. Tu tsi mutreashtiArmnjlji au shi elj legendele a lor.Easti aoa sh-un "complex di imagine";Nj-u avem c him di nai ma aleapt soish-ti atsea eara limpid c va n ducheamuclirunomlji a nai ma avdztlui omu dituisturii. Ti atsea agrshim c, vahi, mult-s dit Macedonenjlji romanizats fur

deapoa slavizats ashi c au niheamandriptati shi Macedo-slavilji cndudzc c suntu sh-elj clirunomi avecljilor Macedoneni. Nu au ama andri-ptati cndu ambasadorlu a R. Macedonia,Blagoj Zasov, n dztsi a noaua, a

Armnjloru, c noi n-avem ndreptul lanuma di Macedonean. Sh-nu au andrip-tati cndu u alxescu isturia sh-u adarideologii. Agrshimu noi, Armnjlji, cMacedonenjlji vahi dealihea nu earaGrets ama easti limpid c (cultural protash-prota) eara multu ligats di lumeagreac. Sh-agrshim di multi ori carzga a noast nu easti aht limpidi ctn si pari. Cicerone Poghirc (1989), cariapudixeashti multu mushat romanizarea aMachiduniiljei sh-cari dztsi c deaoainshir nai ma mults Armanji, dztsi ma-nclo c nafoar di Macedonenjlji roman-izats sh-di colonishtsalj romani, tu pro-ceslu aestu di "amintari" a popului arm-nescu intrar shi Ilirlji, Dardanjlji,Moesienjlji, Bessilji sh-alti milets tsi furromanizati. Sh-ashi cum diadohiljialthusea sh-eara tuts clirunomlji alAlexandru, tut ashi vahi althusim sh-noi (Armnj, Grets, Macedo-slavi) c nuvidem c him tuts clirunomi aMachiduniiljei atsea aht avdzta sh-cu

aht anami.(!?!?!).Ct mutreashti numa di Armn, nai maufilisita di elj ishish, ali ULCAlji fu datcali di Congreslu di Freiburg dit anlu1996 s-l caft a chivernisilor ditBalcan s-ufiliseasc numa di "Armnj"ti miletea a noast. Ama shi aoa suntu nis-cnti problemi. Numa (tsi yini di la"Romanus") nu easti ufilisit di tuts.Frsherotslji dzcu "ramani" (ica macorectu "rramani").Autoidentificarea yiniaoa di la elementul latin. Alnceashtiaoa problema a ligturilor namisa diArmnji, Romnji, Meglenits shi Istro-romnji (clirunomilji a Romanitataljeidit Apirit). nj pari c putem s-duchim dit tuti aesti c shtiintsific nuva s-agiundzem ct iuva.(!?! )Ashi cum ghini dztsea aoa sh-un chiroKira Mantsu, problema nu easti una shti-intsific, ama una di ducheari. EshtsArmn maca ti ducheshts Armn sh-bnedz armneashti.

C tse ahati numi?La aesta antribari G.Carageani (1993,

1999) apndsea c furnjia easti cArmnjlji nu para suntu ghini cnscuts.

La idyea antribari Irina Nicolau(1993)apndsi cu un mushat metafor:"Armnjlji suntu cameleonilji a Balcanj-lor". La niscnts l si par un prusvu-luseari. Easti greu s strxim ideea cArmnjlji (ditu sinfer ica di alti furnji) s-dzcu ca Grets, Romnji ic altutsiva. Anjeia nj pari c metafora ali Irinizburashti ti tsiva ma ahndos. Ashi cumdztsea filozoflu shi poetlu armnGeorge Vrana identitatea armneasceasti mozaicat. Sh-pn tu soni cathichitritseau dit aestu mozaic ari unnum. Putem s-dztsem sh-anapuda:cathi num tsi l si da a Armnjloru easti

un chitritseau tu aestu mozaic.Tsi va s-dzc: tuti aesti numi deadun(cathi un di eali hiindalui un num tiunlu ditu prosupurli tsi li prstsescuArmnjlji) lu zugrpsescu Armnlu.

Alexandru Gica

CARI EASTI NUMACARI EASTI NUMA AA NOASTNOAST


11/15

Dit xichea a mithodhljei di lucru ditcartea aesta a domnului Ahile Lazarulipseashti shi dhoara di cndsiri a capi-tolului di iu va s-putea cititorlu s-ljea mamultili informatsii lingvistitsi ti greco-armneshtsli ligturi lingvistitsi, demeca capitolului cu vocabularl (lexicl). Lufatsi cu un ahtari turlii tsi-u da shiarmni un mintit shi nicurat stog dimaterial.

A.G.Lazaru ahurheashti cu xanaloarea aconcluziilor a statistitsloru lexicologitsial Nikolaidi (1909), Pascu (1925) shiPapahagi (1963), fr s sumliniadzevenimentul, c ti haracterlu ali unlimb nu ari s-fac mash aritmetica mr-tirii a unui ntreg vocabular cu thimeljluarzga a lui, ama c lipseashti s-videmshi diftursirea a zboarlor ic frecventsaa lor cum shi functsionarea a elemen-tilor a vocabularlui. C ca s-vrea vr s-fac ti limba englez un ahtari curat

statistic mash cu vocabularlu, atumtseaelementul latino-romaniclu va s-antri-tsea ghirmaniclu. Ama domnul Lazaru,cari afl grtseashti elementi pri limbaArmneasc cilstseashti cu tut-ljitcatea c: grtseshtsli elementi prilimba Armneascapudixeashti grt-seasca arzg a Armnjlor


12/15

Ma ninti s-v spun cari hiu io: Fuidhascal romn tu hoara Cupa dit naiaMeglenie dit Grtsii, ti un chiro di treianji, dit toamna a anlui 1942 pn tumeslu Cirishar 1945. Tu mesluCirishar dit anlu 1945, dup dimn-darea a Chivernisiljei grtseasc, furncljisi tuti sculiili romni dit Grtsii.Dup atsea Chivernisea grtseascahurhi s-tirnseasc tuts Armnjlji amama multu dascalji tsi lucra la sculiiliromneshts. Dit itia a tirnseariljeigrtseasc cari nu mata putea s-hibstrxit, ctse niscnts di noi furncljishi, btuts shi suryiunipsits. Io, carimi-aflam aproapea di sinurlu cu

Jugoslavia di atumtsea, adz RepublicaMachidunia, fudzii cu ntreaga a meafumealji pisti sinur, iu mi aflu sh-tora.

Tu anlu 1992 agiumshu membru tuorganizatsia a Armnjlor, dup tsi furpricunuscuts ca minoritati dit partea acratlui macedonean. Loai parti la aestorganizatsii cu minduearea ta s-ljiagiut cu tsiva Armnjlji shi s-bagnvitsarea a limbljei armn - faculta-tiv, tu sculiili machiduneani, scrishun abetsedar sum titlu Abetsedar

Armnescu, avndalui tu videari c aoala noi nu easti altu insu cari s-fac aestulucru. Avndalui tu videari, c dit itia axichiljei di pradz, nu earam axi s-tipusim abetsedarlu mi minduii s-caftuagiutor di la organizatsia a Armnjilordi Constantsa. Dit aest itii loai ligtu-ra cu Dina Cuvata, cari easti actsat sh-el cu scrislu, shi avea buni ligturi cuun editur di Constantsa. Dit aest itiilji lu ded manuscrislu a abetsedarluial Dina Cuvata ta s-fac un

duchimsiri (ncercare) s-lu tipuseascConstantsa. Dup tsi-l lo manuscrislutu mn, fr s-nji-aspun shi a njia, sh-advg shi numa a lui ca autor tu protluloc, pi culufi (binec ic copert pril.ro.) sh-lu ma advg ca autor sh-piMitra Garofil pi doilu loc iara mini mibg tu treilu loc tut ca un turlii dicoautor. Tu aest turlii featsi un marifurilji tu noima di plagiat. Dina Cuvatanu easti axi s-anyrpseasc unabetsedar ctse el featsi stiintsili

icunomitsi, nu lucr canoar cu mati-tadz (elevi), nu cunoashti psiha a ficiu-ritslor shi nu sh-ari di hbari di peda-gogii. Abetsedarlu fu tipusitConstantsa iara el alnceashti ca autor-

l alishtei carti lucru tsi nu easti dealiheashi nu easti ndreptu.

Di alxirli tsi s-featsir tu carti cndulu-antribai D. Cuvata ctse featsi ashinji-apndsi c aesta nu ari importants.Di alxirli cari li featsi cu numa a meaaflai dup tsi alnci cartea tu 5.000 dicumts shi nu s-putea s s-fac nitsi uncorectari. Dup aest yumrlchi miminduii s-lu dau pi mna a justitsiiljeiama tu aest caz, maca s-trdzeacartea, eara s s-fac ti znjia aArmnjlor shi nu putea s-ahurheascnvitsarea a limbljei armn tu sculii.Deapoia eara s s-amint shi unncceari namisa di noi cari nu eara ti

ufelia a Armnjlor. Avndalui tuvideari aesti lucri shi ti mini avea impor-tants ahurhirea a nvetslui arnmnescu,mi alsai di avinarea cari lipsea s-u faccontra a lui, cu tuti c eara ti znjia a meadit punctu di videari moral. Tu atsealidit soni mizi aoa shi-ndoau dzli aflaic, popular, aestu abetsedarAbetsedar Armnescu, s-cljeamabetsedarlu al Dina Cuvata lucru tsi nueasti ndreptu.

Avndalui tu videari atseali di ma

nsus, V prclsescu multu, ca aestiplirufurii a meali, s-hib publicati turevistili sh-tu jurnalili di Romnia ta s-eas tru migdani averlu, tu aest turlii vas-am un efhristisiri sufliteasc.

V ghinuescu cu uspitslji shi Vefhristusescu dininti.

Dionisie PAPATSAFA.Scopia- R. Macedonia

Adus pi-armneashti, ditu limba romn:Redactsia Bana Armneasc


Plirufursiri di turlia cum alnci carteaAbetsedaru Armnescu scris di autorlu

Dionisie Papatsafa tu anlu 1994TI LIMBAARMNEASC

Sum turtseasca vsiliiArmnjlji nu avea isihii,Sum a Turtslor puteari

Nu avea bun tritseari.

L fura featili musheatiSh-nu avea vr arihati,Si jilea la "uchimati",

Ma iuva nu-afla-ndriptati.

Mri zulumi elj ftseaPi tu casi l intraTsi afla elj adunaSh-tutipta u-loa.

Mratslji Armnji, s-minduir,Un cu-alant s-achicsir,Sh-a lor l vini tu mintiCum s-fac s-u ljea-ninti.

S-featsir cu Gretslji sotsSh-alumtar dedun tots,

Armtuladz s-adunar multsShi fudzir tuts tu munts.

Mults anji elji s-alumtarPn Turtslji lji-avinarPn tu soni tuts fudzir

Sh-Tuts Armnjlji s-hrsir.

C di Turts ascparSh-irini mari adrar,

Minduea, di-aoa shi-nclo,Nu ari fric di iutsido.

Ama Gretslji s-alxirPropagand mari-adrar,Ghini s-organizar

Limba armn ta s-u chear.

Limba armn s-u alsm,Anji mults n-avinarMa limba Armnjlji nu-alsar.

Astdz sh-noi n pidipsimLimba armn s-u spstrimLimba a noast di la dadaS-u anvitsm vini arada.

Nu v-aspreats o! Armnji,Nu cheari limba di ppnji.

Dionisie PAPATSAFA


13/15

Carti ditu Frntsii di laIon Cucliciu - acheter un numeroBuna dzua,Je voudrais acheter le numro 20 de

Bana Armneasca. Pourriez-vous m'in-diquer comment je pourrais faire? Envous remerciant, Ion Cucliciu

Apandisi:Tinjisite domnule Ion Cucliciu,Bun v-i dzua shi ghini vinit la

"armaneasca groups".Dup cum ved, dup nyrpseari hits

Frncu iara dup num hits Armnclivjean safi. Cu soi di a voast mi-aveam andmusit prit csbluClrashi. C avets zrtsin armneascs-veadi shi dit atsea c n cftats nu-mirlu 20 a revistljei Bana Armnea-sc. Pistipsescu c, di cara va u cftats laadresa: www.geocities.com/armaneascashi va u yivsits, va n pitritsets un

carti tu cari s-v prstisits mindueareaa voast ligat di revist sh-di problemaarmneasc. Putets s-n nyrpsits pi tsilimb vrets ama, aoatsi, la armneascagroups, ma uidisit easti s-n dats dihbari pri smta a naoat limb arm-neasc, adyeafur di cumu u cunushtetss-u zburts shi s-u nyrpsits, ti furnjiac, ashi cum am eryu, lu cunushtetsscupolu a nostu: s-u cultivm, s-u nvr-tushem shi s-u ascpm limbaarmneasc.

Carti di la Mita MiliuTinisite Dumitru Piceava,Vidzui site-ul cu Bana Armaneasca. Iasti

ghini ca fatseti aista. Multu musatu.Vidzui ca zburashi ti noi dit Americhii cainu fatsem tsiva.Mita, tsi-s fatsem, candu voi tut tsi fat-

setsi iasti ca-s zburatsi cu limba sutsata?! Noi avemu cartsi iu armani zburauarmaneashti di ahatu chiro dit 1926 si nuvidzui atsel J tsi voi vretsi s-va ajucatsi tiarmanami. Iasti ghini candu citim sividzem armani di pisti tutu, ma voi nu

vretsi altsiva decit alta limba.Limba s-chiari maca fatsetsi ahtari.Catse Tibi Cunia nu scrie numa CUNJA?

Dza-i sa shutsa numa tora, nu?! Elu, sialanti cai vor aista. Am mari vreari ti

papanli a mei si a tutsi cai fura ARMANIsi zburau ARMANEASTI. Ei nu zburauvloara si nu scriau CUNJIAFORME.

Bitisea cu aiste lavilii si fa una BanaArmaneasca cu lipseashti, armaneasca cuvreari si ti tutsi.

Cu tinii, Mita Miliu, New York

Apandisi:

Tinjisite domnule Mita Miliu,Dit ahurhit voi s-v spun c

idhisea (mesajlu) a voast nyrpsit pi-armneashti, tsi nji-u pitricut pi e-mail-lu a meu, mi hrsi multu.

Aestu lucru easti un semnu c voi,Mita Miliu atsel arulu, u cunushtetsghini limba a noast armneasc.

Turlia cum fu nyrpsit mi featsi s-minduescu c, dit partea a voast, eastish-niheam achicseari andicra di altimindueri cari nu s-uidisescu cu atseali avoasti. Easti un lucru multu bun.

Dzeaditli di la un mn nu s-uidises-cu eali un cu-alantu ohi s s-uidiseasctu mindueari om cu om. Cunushtetspirmislu cu rabinlu shi atselji doi inshitsi si-nccea ti un lucru shi avea vinitla el ta s-l fac ndriptati. El l deadindriptati a doilor.

nji pari ghini c v lo hari site-lu arevistljei "Bana Armneasc" shi amndia c, ma s-ftsets ma multi cilstisirishi va s-yivsits lucrili tsi suntu publi-

cati aclotsi va v ljea hari sh-ma multuaestu site. Va s-videts ca dealihea tsiminduim noi sh-ti tsi n cilstsimaht shi ftsem aest curbani fr s-avem tu mindueari altu scupo dictatsel ta s-agiutm Armnamea ashicum putem.

Tu tsi mtreashti ctiyursearea tsi nji-uftsets ti furnjia c nyrpsii niscntilucri tsi nu suntu ashi di alvdtoari cuniscnts Armnji dit Americhii vplcrsescu s-avets niheam arvdari.

Va v apndsescu dup 9-li di Martsu.Idyiul lucru va-l fac shi cu apandis-ea ligat di ctiyursearea tsi nji-u ftsetsti furnjia c ufilisescu un alt variant aalfabetlui armnescu dict atsea tsieasti ufilisit tu un revist nyrpsit tiun parti a Armnjlor di Bucureshti.

Tu 9-li di Martsu organizedz atsintsea editsii a premiilor "Omlu aAnlui" sh-ti aest furnjii nu am chirofilcu di alti lucri aproapea ici. A voau,tinjisite domnule Mita Milu, v or shi putets s-v spunets min-duerli a voasti andicra di problemaarmneasc ashi cum u duchits voi.

Carti ditu Frntsii di la LindaO ntrebare.

Bun ziua! M ntrebam dac limbavorbit de macedonenii din Romniaeste aceeasi cu limba oficial aMacedoniei?

Stiu c aceasta din urm se scrie ncaractere slave si c este considerat olimb slav dar eu cnd dau undevapeste aromna scris, ca acum pe Net,cu "Bana Armneasc", numai limbslav nu mi se pare. Poate mi putetirspunde sau eventual s m trimiteti lao pagin web? V multumesc anticipatsi numai bine din Franta, Linda

Rspuns:Stimat doamn (domnisoar) Linda,Am primit si citit cu interes mesajul

dumneavoastr. Drept urmare caut sv rspund, chiar daca o fac cu

ntrziere. ntr-adevr, limba vorbit deMacedonenii (aromni, vlahi, tntari sauarmnji, cum si spun ei) din Romnianu este aceeasi cu limba oficial aRepublicii Macedonia. Diferenta dintrecele doua limbi, aromna, care este deorigine latina shi cea macedoneana - defapt macedo-slav -, care este de origineslava, este foarte mare.

Limba aromna s-a format ntr-unmod aproape asemanator cu cel n cares-a format limba romna. Dupa ceMacedonia a fost ocupata de catreromani n anul 164 .de Hr. si apoi trans-formata n provincie romana dupa 20 deani a nceput s se vorbeasc limba lat-in, adica limba ocupantului roman. Cu

timpul, limba macedoneana, ce era vor-bita de ctre populatsia macedoneanpna la venirea romanilor, a disprut si

nlocuit cu cea latin. Din vechea limbmacedonean vorbit de AlexandruMacedon si poprul su s-au mai pstratcca 100 de cuvinte a cror semnificatienu se cunoaste. ntre limba mace-doneana vorbita de ctre macedoneni nantichitate si limba macedoneana(macedo-slav) vorbit la ora actual dectre o parte din populatia Republicii

Macedonia nu exista nici o legtur.Aceast asa zis limb macedonean,ce se vorbeste astzi n R. Macedonia, aluat nastere dup cel de al doilea razboimondial la indicatia lui Iosif Broz Tito.

Acesta a ordonat ca s se adune totispecialistii n lingvistic din RepublicaMacedonia (din fosta Jugoslavie) si sformeze o nou limb. Si, ntr-adevar, s-format o nou limb care a luat numelede limba macedonean. Ea este com-pus, dupa cum aflm n cartea cu lim-bile vorbite n lume, din dou dialecte:

dialectul macedonean de nord, care seaseamn cu limba srb si dialectulmacedonean de sud, care seamn culimba bulgar. Cele dou dialecte s-auformat din limbile respective, srba sibulgar, la care s-au adugat cteva cu-vinte ce au fost luate din limbile mino-ritsilor, inclusiv din limba aromn.

Carti di la G. Carana di ConstantsaTinirlu armn di Constantsa mi ntreab

disi ns poati s-anveats la vr sculii

limba armneasc.Iavea apandisea (rspuns):Stimate domnule George Carana,Mai nti as vrea s v cer scuze pentru

faptul c v trimit rspunsul cu ntrziere. n ce priveste existenta unei


CRTS DIXITI PI INTERNET prituposta electronic:E-mail: [email protected]


14/15

comunitti aromne n orasul Constantapot sa v rspund c exista cu adevarat oasemenea comunitate aromna si ea esteformata din cca. 40.000 di locuitori. Numa ndoiesc c o cunoasteti. Iar dac nuo cunoasteti sunt sigur c, constnteanfiind, va-ti lovit de ea. Cu toate c nu-mrul total al Aromnilor din Romniase ridic la cifra de cca 150.000, etnialor, pentru faptul c nu este recunoscut

de ctre autoritti ca fiind o etnie aparte,nu poate beneficia de nvtmnt nlimba proprie, asa cum beneficiaz toatecelelalte minoritti di Romnia. Cu toateacestea n orasul Constanta exist oscoal unde copii aromni nvat cartepe limba aromn. Este vorba di scoalanr. 12, B.P. Hasdeu. Consider c nu ar firu s mergeti la aceast scoal si scereti s fiti nscris n clasele unde elevii

nvat carte n limba aromn.Nu ar fi ru ca n viitor, dup sfatul

meu, s cutati s v mprieteniti cutineri aromni din Constanta si, am toatsperanta, veti reusi s nvatati s comu-nicati si n sfnta noast limba aromniar n viitorul apropiat, sper, s putemcomunica prin ea si pe internet. Avnd

n vedere dorinta ce o aveti de a nvtalimba aromn cum si faptul c numelevi se termina n "a" cred c rdciniledumneavoastra se trag din etniaaromnilor. V urez mult succes n

ndeplinirea dorintei dumneavoastr sis auzim numai lucruri frumoase!

Carti di SydneyBana Armneasc e citit la Sydney!Stimate domnule Dumitru Piceava,M numesc Raymond Roca, am dois-

prezece ani, sunt de origine romn(nscut n Australia) si editez peInternet un website in opt limbi. Acestacontine literatur, fotografii, proiecte,etc.Poate fi vizitat la: www.netcolony.com" www. netcolony. com Puteti saccesati sectia romn fcnd 'click' pesteagul romnesc, sau fcnd click peadresa de mai jos:

www.netcolony.com/arts/rronline/romDup aceast prezentare, am s v spunde ce v-am contactat. Astzi, duminicdupmiaz, impreuna cu tatl meu, amdat de revista dumneavoastr peInternet. Bana Armneasc m-a fasci-nat si cu toate c nu stiu aromna, aminteles aproape totul. Mi-ar face mareplcere s deschid un nou segment lawebsite-ul meu, RROnline, in limbaaromn. Dac credeti c s-ar gsi vre-o persoan care s traduc unelelucrri literare de ale mele in frumoasalimb armneasc, as fi incntat s

deschid un nou segment. Poate reco-mandati dumneavoastr vre-o persoancare ar fi dispus s fac traduceri dinromn in aromn.Va multumesc si vdoresc multe bucurii, Raymond Roca,Sydney, Australia.

Rspuns:

Stimate domnule Raymond Roca,Mai nti de toate tin s te felicit pen-tru deosebita scrisoarea pe care mi-aitrimis-o. Se vede c esti un biat cultivatsi, chiar dac ai o vrst asa di mic, cesti cu adevratu si un mare patriot care

si iubeste tara n care s-a nscut,Australia, precum si Romnia, tara deorigine a printilor si, nvtndu-si sicultivndu-si cu ardoare limba romn,limba printilor si.

Trebuie s-ti mrturisesc c aceleasisentimente pe care le ai dumneata leavem si noi, cei care editm aceastrevist ce poart numele de Bana(viata) Aromneasc. Noi ne iubim tara

n care ne-am nscut, Romnia, precumsi Macedonia, locul printilor si str-mosilor nostri aromni. Aceste senti-mente ni-l exprimm prin folosirea lim-bii materne si lupta pe care o ducem caaceast avere lingvistic, care este limbaaromn, s nu piar ci s rmn nviat mpreun cu poporulu care o folos-este: poporul aromn sau macedonean.

n ce priveste faptul c puteti s ntelegeti multe din cuvintele arom-nesti se datoreaz faptului c limbileromn si aromn au mostenit ncomun un numr di cca. 1600 de cuvintedin limba latin vulgar. Am retinutrugmintile exprimate.

n final doresc ca, domniei voastre,tuturor celor ce mi-au scris n limbaromn precum si aromnilor carecunosc limba romn, s v dediccareul magic de alturi, care are o ncru-cisare de exceptie precum scrisorliedomniilor voastre.

Cu mari tinjii shi vreari armneasc(cu mult respect si dragosteaaromneasc),

Dumitru PICEAVA

PARALELOGRAM MAGIC


Dizligarea a careurloru publicati tu numirlu tricutu, tsi fur ncrut-siljeati tu limba romn iara definitsiili fur pri limba armneascMuljearea ca muz a sculptorlui

Universulu acvaticu

ZBOAR NCRUTSILJEATI

Patratu mayicu romn-armnu

PARALELOGRAM MAGIC(n limba romn)

ORIZONTAL SI VERTICAL: 1)Mers al calului - Partid politic dinRomnia (sigla). 2) Care poate drege. 3)Obicei prost. 4) mpcat. 5) Delicat, fin.6) Sportiv pe gheat. 7) Ornament arhi-tectural n relief. 8) Despgubiri pentruplti ntrziate. 9) Botul porcului - O

scurt incursiune.Dumitru PICEAVA

Publicat n revista fundatiei RebusTIM nr. 2, 1996

Masti di ficioru. Ipsu patinatu di D.S.P.


15/15

bana armânească - nr27b

Documents