bana armânească - nr26b

8/7/2019 Bana Armneasc - Nr26b

1/17

16 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumar, Andreu. BANA ARMNEASC

ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICCAPITOLU - V -

VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI - TRATSIA -(Continuari ditu numirlu tricutu)

Triburli tratsiPri ninga Tribalji, Trerlji, Tilatailji,

Dentelitslji, Odrishlji, Maedilji shi altitriburi tratsi inshir tru migdani ashicumu fur: Serdilji (tsi bna tu cmpurliali Sofia), Besilji, Sapeilji, Astilji,Scrimianjlji, Nipseilji sh.a.

Plinius atsel Bitrnul zburashti sh-dialti triburi tratsi ca: Dii ic Diobesilji(loclu a lor eara pi ninga cursul dinghios a arului Nestos). Plinius maadutsi aminti sh-di alti triburi ca Digerljidi nastnga a Strymonlui; Maedobi-tynjlji, Siropaionjlji, Sintilji (cari avea

un mari csb, Heraclea Sintic),Bisaltsilji tsi bna pi mardzinlji di nan-dreapta a arului Strymon, Crestonjljitsi bna la izvurli a arului Echedoros(adz Galico) pn la laclu Bolbe (adzVolvi) tu Mygdonia, Mygdonjlji(Micdoni tsi bna la Ascpitat diCrestonji, pi cursulu di nsusu a aruluiAxios (Vardar) pn la laclu Bolbe),Bessilji, locurli a lor s-tindea pn lacursul di nsus a arului Oiskos. LaAcpitat Bessilji avea muntili Skombros.

Triblu a Odomantsloru la Njeadz-noapti di csblu Siris (Seres). Suntuthimisiti triburli Droilji, Dersailji tsi bna

pi cursul di nghios a arului Strymon(vedz harta ditu numirlu tricutu).

La informatsiili ligati di triburli tratsi tsiarmasir di la Herodot s-advgar altilicu apuhia a nvliri tu Tratsia a armatilorual Alexandru ic a generaljloru a lui. Aesti

plirufurii (informatsii) suntu ligati mamultu di triburli tsi bna ning Besi, tuaripidinili dit Notu a muntsloru Rodopi

shi poalili a loru ctse tu anpdirli a lorudi ctr Not generalji machiduneanjiintrar tu interiorlu ali Tratsii pritu vljiurlia arurloru Strymon shi Nestos.

Ndau dati cronologitsi ditu istoriaa Trastloru

Arlchea geografic ali Tratsia, tu cariavu locu creashtirea istoric a triburlortratsi, fu un nai istoric ditu partea di

Not-Dat a Hanimusiljei Balcanic. Eaeasti udat di apili a arului Maritsa(anticlu Hebros) tu cursulu a ljei di mesi

shi di nghiosu shi di afluentslji (Ergines)cari s-vears tu arulu Maritsa, ningEdirne (anticlu Hadrianopolis) shi la Notdi aestu csb.

Vitsinjlji ali Tratsia eara: Iliria, tuAscpitat, Machidunia shi Amarea Egei

tu Notu, Amarea Lai tu Dat, iara tuNjeadznoapti eara vitsin cu locurli iu

bna Geto-Dacilji.Tu chirolu ali Marea colonidzarigrtseasc (etili 7-6 n.a Hr.), mrdzinjliditu Njeadznoapti ali Amarea Egei,Chersoneslu tratsicu, Propontida(Amarea Marmara), Bosforlu, cumu shimardzinea ditu Ascpitat ali Amarea Lai,iu bna triburi tratsi, agiungu unu locuiu Gretslji-sh cfta un noau patrid.Ashi, tu Notu suntu thimiljiusiti Abdera,Maroneia, Sestos, Perint,Selimbria,Byzantion shi Calcedon, iara pi mardzineadi Amarea Lai Apollonia, Mesambria,Odessos. Cu chirolu aesti colonii agiunguun poart di intrari a culturljei grtsea-sc la populatsiili tratsi.

Csbadzlji nai ma mri eara: Bessapara,capitala a Bessilor, Uskudama,Philippopolis, Bizye (Vizo), Orestia(Adrianopol) shi altili.

(Horia Matei, Enciclopedia aAntichitatiljei, pag.327).

Ca pi la 508 anlu n.a Hr. dup Maspera(Histoire anciene de pueples de lOrient,Paris I, 1895), Darius, vsiljelu a Pershi-lor, featsi un expeditsii contra aScitslor di arzg pi giumitati aric, pigiumitati turanic. Darius agiundzi la elji

pisti Dun shi loclu a Carpatslor. Dupun et, Gretslji ditu mardzinea aliAmarea Lai, cari fur tu ananghea s-ljea

parti la alumt, pirmitusit al Herodot,c marli Vsilje a ntreglui uscat vrea s-avea vizitat loclu a Odrisilor (Herodot,IV, P. 90).

Dup tsi Tratslji fur bgats tu isorii cuapuhia alishtei vizit al Darius pi loclua lor,fur dats a agrsheariljei sh-tricumultu chiro pn inshir nica unoar lalunjin tu Balcan. Aesta s-featsi sumu

pana al Tucididi, dup niscnti mintituridi alumtri a lor (Odrislji) sh-cnducratlu a loru cdzu tu pulematli psncunuscuti cu MACHIDUNIA iara tu loclua loru Sitolkes, vsiljelu a Tratslor, vreata s-sh analts un amirrilji.

Tu anlu 492 ari loc prota expeditsiipersan contra a Grtsiiljei, cumndusitdi generalu Mardonius. Armata persan

treatsi prit Tratsia iara armatili tratsi ljea parti, deadun cu atseali persani, lapulematli meditsi.

Namisa di anjlji 470-460, pi cursul dinghios a arului Hebros, tu locurli iu

bna triblu a Odrislor, s-amint protlu

crat a Tratslor, sum cumnduseareaal Teres, cari cunoashti, dup plirufuriilial Tucidide, un mari prodh.

Vsilia a Tratsloru cunoashti un maricreashtiri namisa di anlji 431-424 sumudumniljea al Sitalces, hiljlu al Teres.

Vsilia Odris, tsi s-tindea di la AmareaEgei la Dun shi di la Amarea Lai la aruluStrymon, agiundzi cipita a puteariljei alui. Tu anlu 430 Sitalchis fatsi unachicseari pulitic cu Atena, di partea acuri s-alumt tu polimlu peloponesiac.

Tu anlu 429 Sitalces agiundzi tuHanimusa Calcidic shi tu Machidunii,iu caft, fr s-poat, s-lu da nanpartivsiljelu Perdica II, shi s-lu bagAmyintas. Vsiljelu Sitalces moari tu anlu424 tu un alumt contra a Tribaljilor.Namisa di anjlji 424-410 dumni Seuthes

I, nipotlu al Sitalces. El s-alas di puliticaantimachidunean shi s-nsoar cuStratonice, sora al Perdicas II. Lamoartea a lui vsilia Odris si-mparti tuma multi principati cumndusiti diAmadocos (oaspi bun al Alcibiadi),Maisades, Teres sh.a. Namisa di anjlji 400-383 Seuthes II,

nipotlu al Sitalces shi hiljlu al Maisades,cumnduseashti un crat trac tu naiaa Propontidiljei. Namisa di anjlji 400-399aestu vsilje va-lji aproachi sh-va l daapanghiu un chiro a atsilor 10.000

cumndusits di Xenofon, cari s-turna tuGrtsii dup campania dit AmirriljeaPersan.Namisa di anjlji 383-360 dumneashti

Cotys I cari agiundzi s-unific veacljeavsilii a Odrishilor shi tsni pn tu anlu365 ligturi pulititsi buni cu Atena. Lamoartea al Cotys I (360 n. a Hr.) vsiliaOdris easti amprtst shi aestu lucru vas-lishureadz loarea a Tratsiiljei di ctrMachidunia.Namisa di anjlji 357-356 s-fatsi prota

parti a tindeariljei machidunean ctrNjeadznoapti-Dat, cndu Filip II (359-336) lji-anichiseashti Bersidas shiCetriporos shi thimiljiuseashti csbluPhilippopolis (pi loclu a veacljiljeiCrenides).Namisa di anjlji 342-341 Filip II lji-

azvindzi Cersebleptes shi Teres shi ncljidiamintarea a ntreagljei Tratsii. Sinurlu dit

Njeadznoapti a Machiduniiljei eastincrfusit pi Duna di nghios.

Filip -II-lu, vsiljelu a Machiduniiljei

(Rosler, Die Geten, Viena, 1864, pag. 19,citat di N.Iorga) u bitisi bana filc a Tra-tslor.Ta s-ascap di giuglu a nauljeistpuiri xean cari dimnda la mardzinadi Njeadzdzu a Dunljei shi ta s-nu hibtu ananghea s-plteasc birlu ti cupiili di

prvdz shi agur, Tratslji (Getslji) sh-


2/17

BANA ARMNEASC Nr. 4 (26), 2001 17

cftar un noau ptridh didindi diDun. Tinirlu Alexandru, hiljlu al Filip,mash dup amintarea a locurlor di prining Dun putea ta s-sh ljea sil ctrcmpurli di anam ali Persii. Ama sh-elcalc pi torurli al Darius, arspndindaluituti cetili dushmani dinintea a lui, el

agiumsi la Dun, cari u tricu, vahi pi laClrashi dup N.Iorga, iu Dunaformeadz marea nisii ali Borcea.

Dicara vsiljelu a Machiduniiljeiaprghisi loclu ali Europ, cumandarlji alui di la Duna di nghios nu fur aht dieftihipsits ct cpia a lor. Dicara s-unircu Scitslji, Getslji amintar alumti diarzgnari.

Tu anlu 330 Seuthes III, clirunomodris, cari s-ribilipsi cu agiutorlu ageneralului Memnon contra a exusiilormachiduneani, easti azvimtu di Antipa-tros. Seuthes, thimiljiusitorlu a csbluiAeuthopolis, va s-xanaamint indepen-dentsa dup moartea al Zopyrion shiAlexandru atsel Marli (323), ama va s-hib anichisit, dup 10 anji di alumti, didiadohlu Lisimah, cari agiumsistpuitorlu ali Tratsia.

Dup moartea al Lisimah, 281, atseatsi fu Vsilia Odris s-mparti ti daima tuma multi craturi.

Tu anlu 270 ari locu nvlirea aCeltsilor tu Hanimusa Balcanic, ncap cu Comentorios cari intr tu Tratsiashi thimiljiuseashti la Not di Balcan unvsilii cu capitala la Tilis (aspart tu anlu218 n.a Hr.).

Dup azvindzirea a Machiduniiljei tuatsel di al treilea polim machiduneanshi a asprdzeariljei a ljei ca vsiliiindependent tu anlu 168, Tratsia eastincurpiljeat tu noaua provintsii romanMachidunia.Namisa di anjlji 149-148 triburi tratsi

andrupscu ribilipsirea antiroman aMachiduniiljei cumndusit diAndroniscos.

Tu anlu 15 d.Hr.s-amint provintsiaroman Moesia, namisa di Dun shimuntslji Balcanji. Tu anlu 46 d.Hr., lamoartea a vsiljelui odris RheometalcesIII, s-fatsi alxearea a Tratsiiljei tu

provintsii roman, cu capitala laPhilippopolis (Plovdiv, Vryrii).

Miletea shi limba a TratslorDit miletea a Tratslor s-trdzea,

namisa di alts, Getslji shi Datslji. Tratslji

eara soi di aproapi cu Ilirlji. Limba a lorlipsea s-avea mult uidisiri cu limba aArbineshlor di adz, clirinomlji a Ilirlor.

Tratslji sh-tatua truplu ashi cum uftsea shi Ilirlji. Zeulu a lor natsional s-cljima Sabazius, cari la Grets s-cljimaDionisos, iara la Romanji Bachus, a curi

templu eara tu muntslji Rodopi.Limba a Tratslor

Limba a Tratslor, idyealui ca atsea aIlirlor, chiru dicara fu alxit cu latina,greaca shi slava tu gura a populatsiiljeidi a loclui traco-dac. (I.I. Rusu pag. 79,Etnografia romnilor, Buc. 1981).

Dit aestu idiom indo-european s-

cunoscu adz mash psni lucri. Mashfragmenti sh-nitsiun textu ic propozitsiinafoar di nelu di malm di la Ezerovo,nyrpsiti cu literi grtseshts, shi formu-lili dit inscriptsiili frigieani (Asia Njic).

Ligatu di nyrpseari, Tratslji loaralfabetlu grtsescu (ma tamam atseluatico-ionic) ditu vrsta clasic shi dupucumu s-pari lu ufilisir ti nyrpsearea atutulor textiloru tu limba trac. IaraGretslji, tu aradha a loru, lu-avea loatalfabetlu diacutotalui di la Fenicieanji.

Singura nyrpseari trac pstrat, cuunu textu ma lungu, easti cunuscutansimnari di pi nelu aflatu tu hoara Ezerovocari fu adratu tu giumitatea a etljei V- n.a Hr. Nyrpsearea di pi nelu di malm dila Ezerovo, adrat cu yramati grtseshtseasti un scriptia continua, la caridisprtsrea a zboarlor shi exiyisearea,interpretarea a textului nu putu ta s-hibfapt nitsi barim un parti di ea, nitsiun zbor nu poati ta s-hib luyursityivsit shi exiyisit tu un cearei

cndsitoari. Ashi c textul armni toradi oar niufilisitor tu studiul a limbljeia Tratslor. Limba traco-dac easti unlimb di sini stttoari, dit pareiaeuropean, ca atari soi tu prota arad cuillyra di Njeadznoapti - Dat a Balcanluideapoia cu balto-slava shi cu iraniana.

Numili proprii (toponimi shiantroponimi) a Tratslor suntu multi shidi multi turlii, lucru tsi fatsi s-hib unmaterial lingvistic shi istoric ahoryeadi mari axii ti structura a limbljei,

minduearea a ciuplicheilor populari tuchirolu shi arspndirea tu arlchi aelementilor etnitsi.Numili personali purtati di Trats eara

individuali, patronimitsili s-pari c nueara, cafi un insu avea tu ahurhit unsingur num, iara clirunumsirea earadat prit numa a tatlui n cazlu genetiv.

Prit romanidzari shi gretsidzari, Tra-tslji (ca cum shi Ilyrlji) alsar cti psnnumili natsionali a strppnjlor dixindanumi grtseshts shi romani, atsea tsi s-veadi di la un brnu la alantu.

Chirearea a limbljei trac.Ti prota aradh fu alxit limba dzu di

dzu (prit greac shi ma multu prit latinapopular) tu gura a populatsiiljei dit provintsiili tratsi, ashi sh-illyra tuAscpitat; deapoia numili proprii ditriburi shi persoani, tu soni atseali di

locuri shi hori shi csbadz tsi suntu loatish-dusi ma largu (tu nai ma multi ori) di

nili ctuhii ic populatsii cari s-teasirpisti vecljiul timeljiu etnic-lingvistic.Easti siyur c antroponimia trac(idyealui cu atsea ilir) chiru dicutotaluish-ti daima, agrshit di populatsiaromanidzat ic slavidzat tu etili VI-VIId.Hr. Nitsi un num personal

preroman nu armasi la vr populatsiidit Not-Data a Europljei. Cu tuti aestea,limba greac cumu sh-limba latin auaxitili c pstrar unu mari numir diaresturi lingvistitsi a Tratsloru, maxus

numi di oaminji shi locuri.Tratslji nu fur un popul cari s-bneadz tu sinurli ghini ncljisi mea dincontr, tu alumti, tu numa a zeilor.

Odrislji si-ncljina a zeului Dionysos, aliun pisti mistiryipsit, cari tricu di laTrats la Grets. La Trats, ashi cum earash-la protslji crishtinji, bana nu earadict un shcurt oar di duchimsiri(ncercare), un ntunicat, suschiroastritseari ctr eftihia, ctr ghineatsa adealithioasljei ban nimuritoari,

niacumtinat.Tu leagnlu a natlui s-virsa lcrinji, iaraaurlrli zurli di harau arsuna mash lamurmintul a mortului, murmintu tu carisoea-a lui eara etim s-dipun dinoarcu el, fr s-mtreasc cu pishmni-

psiri dinpoi (Herodot (22, IV, 94).Elji nu ctfronisea moartea ca

Romanjlji shi Gretslji atselji giunari; eljiu vrea shi-u cnta pisti tuti cljiurli. Eljinu thimiljiusir tsitts vahi ta s-nu s-ducheasc ligats sum idyiul tser.

(Horia C. Matei, Un istorii a lumi-

ljei antic, pag.145-149, Ed. Albatros.,

1984, shi Enciclopedia a antichitatiljei,

padz. 327, Momsen, V, pag. 192/193;

Tratsia antic, Hristo M. Dimov, 1976).

Tacu BABALI

Nelu di malm cu nyrpseari pilimba trac cu yramati grtse-shts (eta V n. a Hr.), aflat ninghoara Ezerovo


3/17


I. Thoma shi MarushcaMarushca. Thoma, vrei s-fudz? Mai

st di ti agioac cu mini!Thoma. Nu pot, Marushc, c s-

apruche oara shi lipseashti s-mi ducla sculii.Marushca. Shi tsi ai si fats tini la

sculii?Thoma. La sculii nvets multi lucri

musheati. Dascalu ni nveats sighiuvsim, si scriem shi si luyursim.Marushca. Ma c easti ashi, voi si

yin shi ie (io) cu tini.Thoma. Tini eshts multu njic tora.

Cndu va si ti fats cama mari, atumtseava si ti ljeau shi tini.

Marushca. Mac easti ashitsi, cnduva si ti tornji, si-nji spunji shi a njia tsiva si nvets astndz la sculii.

II. Ptsrea a niascultariljei.

Stefani eara un ficior dishtiptat,ma niasculttor. Cndu Tat-su shim-sa i dascalul, lu ambudisea

(nchidica) di tsiva, el agrshea shicum di cum s-anyisa si fac tutanapuda di ici lji dztsea nshi.

Ascultats c tsi pt Stefani, tu

mardzini.Un dzu di tahina, Stefani nchisi dis-duc la sculii. Noaptea, di multtsingrimi (dzeru mari), avea ngljitsat tutloclu. Cndu Stefani fudzi di acas, tat-su lji dzsi: Stefani, si nu ti duts astdzpi gljiats la aru, ca si nu patsi vrnuaru. Ma al Stefani, aesti grai pi tu unureaclji lji-ntrar, shi pi tu alant-ljiinshir.

Ashi niasculttorlu di Stefani si dusindreptu la aru, shi ahurhi s si da pi

arughiosh stri gljetslu a arului.Tat-su si avea dus dup ns, shividzndalui piricljul tu cari si afla, siaspre shi lji strig vrtos: Stefani,Stefani! Fudz di pi gljeats!.

Stefani avdz strigarea a tat-sui; matu loc si ascult shi si fug di pistigljetslu a arului, el ntrib: -

Ma c tse tat? Cndu tat-su vrea

PADZIN TI FICIURITS si-lji spun itia, di n oar crip gljetslu.Stefani s-ahndusi shi si nic, c nueara vrnu trop di ascpari.

Ia minduits-v ca ct si lipisi(nvirn) mratlu di tat shi mrata dimam!

Cndu printslji v mbudisescu di

tsiva, ascultatslji fr si-lji ntribatstotna: ti tsi? C tsi: ia c tsi adutsiniascultarea!

Tashcu ILIESCU(Cartea de lectur Macedo-romn, Bucureshti, 1885)

Nota a Redactsiiljei: Ti yramatlispetsifitsi a limbljei armneascTashcu Iliescu ufilisi, la atsel an, 1885,grafia tsi s-veadi niheam ma nghios:tu loc di nj, ufilisit di noi, eluufilisea seamnili m ic n cusemnul ~ (tilda) pisupr. Ti semnullj ufilisea ll (doi di l). Ti semnuly (gamma) ufilisea yramatli vh.

Ti semnul dz ufilisea semnul dcu semnul di sedil prighiuos.

Suntu tu banaa noast dzli

cari nu li agr-shim. Ti mini, unahtari dzu fu atsea tucari Dumnidzlu u ljirtbaba a mea.

Prota sh-prota va vspun ndau zboar di cum eara ea,shi-nji plcrsescu mintea s-poat s-adun zboarli nai mauidisiti tr aestu lucru.

Eara analt, slab,ndreapt ca un lumachi

shi nu-shi aspuneacanoar anjlji, ca tutimoashili tricuti di optudztsdi anji. Ama, ma nsus dituti aesti, eara nai ma bunluom cari lu-am vidzut,shi atselji tsi u aucunuscut shtiu c aestizboar suntu dealihea.Numa a ljei eara Shunda

shi avea naudzts doi dianji. Ashi eara baba a

mea, cu cari bnai n casshasprdzts di anji, sh-cari tut lumea u vrea.

Tu dzua tu cari fudzi ditaest et earam tuts ncas. Di dau dzli nu putea s-mut di pi-apat. Mama, tati, nveasta sh-noi

tuts alants trei nipots shideamdeanvrliga-lji shi ascultam zboarlicari li dztsea. Ducheam c-lji siaproachi oara shi nu vream s-fu-dzimdi ning ea. Baba n mutri tuts di-aradha, ducheam c shtii c va nalas sh-c nu va s-dispart di noi. N

deadi a treilor nipots ctiun pr sh-noi lji b-shem mna cu lcrinjli ntr-oclji.

Plndzeam tuts.Deapoaia actsai mash s-ved cum amin cu mna,canda vrea s-avin unoaspit nicljimat, shi s-dusi. Aht di lishor s-dusi. Dit atsea oarshteam c atumtseacndu va s-yin acas eanu va mi ashteapt, c altoar tu dzua di preasinji ea

nu-nji va da un pr shi ionu va s-ma pot s-ljibash mna, c nu va s-ma aib cari s-nji daurnimii di om tricut.

Nji-i dor di baba a mea, nji-i dor di

DISUCLJEARI

Cu crbunji sh-cu n chelchi cu-ap

nigrit,

Bab-mea yitripsea oaminji tsi-avea

dixit

Vr lngoari, shi-lji disucljea-

atselji diucljeats

Di mutrirea narau-a atsilor

nafimats.

Cu ierghi di niprtic sh-cu

niheam yin,

Ayonjea-lji yitripsea-atselji lndzits di

virin,

Iara cu zborlu-a ljei dultsi shi-mplin

di harau,

N yitripsea noi totna di mutrirea

narau.

Dumitru PICEAVA

NCLJINARI TI BABA A MEAzboarli a ljei, di boatseaa ljei, di mna cari n

hrsea sh-mi vryea shisuntu nopts cndu mi-ncljin s-uved...tu yis.

Florentina COSTEA


4/17


Tu anlu di yrmtipsiri (nvtsmnt)2000-2001 ficiu-ritslji di la sculia nr. 12- B. P. Hashdeu di Constantsa adrar

deadun cu dascalitsili a lor Proiectuleducatsional Numta la Armnji. Tiaestu lucru cilstsir nu mash ficiuritsljiarmnji, ma sh-atselji romnji, tsi yinla cursul optsional Cultura shi adetsliarmni. Aleapsim aest tem mindu-indalui c ficiorlji a noshts lipseashti sshtib shi s-veaglji mushuteatsa aadetslor armneshts di numt. Cumult mirachi elji cftar tu vivliotecatseali crts cari azburscu di adetsli dima ninti. Ti aestu lucru earam deadunla Muzeulu di Art Popular ta s-veadnivishteshtsli (stranjili di nveast) shiyrmbeatitsli a tinirlor di ma ninti. Shi-dzur di zbor cu aushilji tsi l pirmitu-sir di chirolu cndu elji sh-adranumtsli. Tut tsi aflar shi avdzr liuidisir tu referati. Tu cafi referatanyrpsir ti cti un adeti di numt.Ficiuritslji cunuscur ardzli di numt dima ninti, ama shi atseali tsi s-adrar tudzua di adz. Elji vidzur tora tsi alsmsh-tsi adets tsnem nica. Cunuscur tsiardz di numt s-loar di la Romnji(cununia tsivil, gljina a nunlui, tortula nveastljei).

Ti aestu proiectu, elevlji nregistrar picaset audio cntitsli tsi s-cnt la cafiadeti di numt. Alts aleapsir pi uncaset video momentili di numt. Atseljima njitslji zuyrpsir dit buiei nveastashi yrambolu, corlu di numt, hlambura.Alts adrar alichituri ligati tut di adetsli

di numt. Atselji ma mrlji zuyrpsir cuzboar musheati turlii di giocuri armne-shts shi adrar un album tu cari bga-r caduri cu adetsli di numt di ma nintish-di tora. Di Proiectul educatsionalazburr ficiuritslji tu dzua di 10-li diMai, cndu s-tsnur Dzlili a Sculi-

iljei. Furclisits oaspitsdi anami:

domnul inspector Constantin Caracoti- om cu un mari vreari ti Armnji -, dila Inspectoratlu Shcolar JudetseanConstantsa, dl. D-tru Garofil, MarianaCaceandoni di la OTAR shi di la emisiunea

ti Armnji dila RadioConstantsa -un Armndealihea, tsidaima tsni ndzean pira avreariljei tiA r m n j i ,t i n i r aM a n u e l a

N e v a c i ,

dascalits laUniversitatea Ovidius, directorlji asculiiljei nr. 12 - B:P: Hashdeu - dl.Dumitru Ciurea, doa-mna Elena Jiga shidoa-mna Gina Barbu, oaminji cari furdaima ning noi sh-n deadir un mndi agiutor cndu avum ananghi. Elevljigiucar dinintea a oaspitslor adetea aisuseariljei.

Festivalu di SibiuTu prota dzu dit Cirishar lom un

calezmat pitricut di Ministerlu aliCultur, departamentul ti Minorittsdeadun cu Ministerlu a Educatsiiljei shia Cercetariljei ta s-lom parti la festivalunatsional Ficiuritslji - ma ninti, caris-tsnu tu csblu Sibiu.

Aoa n si deadi ta s-andridzem cu lu-cri adrati di Armnji (nflucat, chitinjic,navotc, faneli shi prpodz di ln,cicric, furc, vrtealnits etc.) casaBrncushi dit Muzeulu a Hoarljei shis-ashtiptm oaspitslji.

Ficiorlji a noshts adrar adetea a hlam-burljei, cntar shi giucar armneashti.Elji l zburr a oaspitslor di Armnji,di adetsli a loru, l deadir s-gust di m-crli a noasti (pit di verdzu, topci, culaclua nunlui, pita a yrambolui, meari sh-nuts).Oaspitslji nvitsar ndoau zboar arm-neshts sh-giucar n cor deadun cuficiuritslji. Tuts cari tricur pi la noi tuatsea dzu s-ciudusir di cti avdzr diArmnji!. N hristusir c vinim Sibiudi n cunuscur sh-n anngsir ta s-n tsnem adetsli shi s-nu li alsm.Tu soni l deadim cti un thimirid diBana Armneasc, cti un calindarsh-cti un ecuson. Tuti aesti, aelevljilor a noshts l lo mult hari!N turnm Constantsa multu hrsits.

Ma nai ma multu s-hrsir ficiorlji a

Padzinji adrati di dascalitsli sh-di ficiuritslji di lasculia nr. 12, B. P. Hashdeu di Constantsa

NUMTA LA ARMNJI(proiectu di prxiri)

noshts cari n dztsea calea c nu leasti arshini ta s-aspun c suntu Armnji.

Chiratsa BARZACU, AngelaFUDULI, Mioara GOSPODIN

CHIROLU A TOAMNLJEI

Toamna easti chirolu a birichetiljei.Loclu easti arsu di soarli sarpu shifrndzli cad dit ponjlji cionji(pirifanji). Cldura nu easti ca atseadi veara. Tu livdz oaminjlji adungtunjlji verdz ta s-adar dultsenji.Dultseamea s-fatsi cama bun cnduari zahari ma mult. Toamna s-cocshi curcubetili cari s-mc fripti ichearti. Nutsli li bgm pi dvani tas-usuc. Dit au s-adar yin,archii shi mgiuni. Pisti tut loclu

cadi brum, nafoar easti arcoari shineaua tut easti angljitsat. TiYizmciun sculiili shi disfac

portsli ta s-ashteapt ficiuritslji.Tsi musheat easti toamna!

Fotu Georgianacls. a-V-a A.

VINI TOAMNA!

Frndzli di pi ponji anglbinescu.

Un cti un cadu-mpadi dit trastula toamnljei. Tora easti chirolu cnduoaminjlji sh-adun tut tsi siminar tugrdinji sh-pi cmpuri, birichetea diun an di dzli.

Ploaia minut sh-aratsi armtusiponjlji cu un cmeashi subtsri digljeats. Vimtul sufl cu puteari shi-ashuir c yini iarna.

Bushu Camelia,Clasa VI-a F.

.

TOAMNA

Soarli duguros fudzi. Vini toamna.Ficiuritslji s-duc la sculii. Dzlilisuntu ma arts. Ma toamna eastishcurt. S-usuc lilicili. Lndurushilifug alargu, alargu, naparti di-amari.Livdzli suntu mplini di yimishi: mplinidi meari aroshi, di gorts dultsi, digtunji mri shi galbini ca pulji tsi esdit ou, di purni viniti sh-di nuts mrict topa.

Toamna easti multu musheat!

Dumitru Andreeaclasa V-a A


5/17


IARNAIarna nafoar easti multu arcoari.

Ficiorlji adar oaminji di neau shiamin cu zvolari di neau.

Tu Andreu easti un mari srbtoari:Crciunl. Di Crciun s-amintHristolu, hiljlu al Dumnidz shi ali St-

Mrii. Aushlji s-hrsescu multu cnduavdu cntitsi cu zboar armneshts.Ficiuritslji lu ashteapt Pap Crciuncari l adutsi pischesi (dhoar) musheati.Dup njedzlu a noaptiljei culindarljiahurhescu culindatlu. Oaminjlji lji-aproachi n cas cu inima dishcljis sh-cu harau sh-l da pradz, meari, nutsshi pit. Cu inima cutrimburat sh-cusuflitlu dishcljis ashteptu s-yin iarna!

Fotu Georgiana- Mihaelacls. a-V-a.

.IARNA

Geamurli a casilor suntu alxiti cucrustali di gljeats. Loclu easti anvlitcu un doag alb shi groas. Ficiuritsljis-agioac hrsits. Elji s-da cu sanjea pidzean. Vini noaptea. Njitslji s-bag cuun yis multu musheat: c tahina la

pom va s-hib pischesili adusi di PapCrciun.

Easti un noapti smt! Pap Crciun

s-alas peanarya pi ugeacurli a casilor,cu mari angtan, ta s-nu s-a scoalnjitslji dit somnul ahndos. La un

pom analtu shi avut afl un cartianyrpsit di un ficiuric. Tu atsea cartis-anyrpsea ashi: Pap Crciun, du-ti sh-la ficiuritslji cari nu au iu s-doarm.D-li niheam di ndii ta s-imn ninti!

Dumitru Andreea,Cls. a-V -a A

MUSHUTEATSA A IARNLJEI

Vini iarna. Neaua cadi ca frina latsirneari. Prit cljiurli anvliti di doagaalb ashuir vimtul ca turbat. Cioniliazboair cutrimburati pit lumchilimplini di neau. Nu s-veadi cicior diom pit succhi. Mash boatsea subtsria ficiuritslor s-avdi di pi dzenurli iu s-da cu sanjea. Zvolari di neau s-vedarcati pit vimtu. Ct harau, ctmushuteats di-anvrliga!

Gospodin Elena

cls. a-III-a D

CRCIUNLUCndu yini Crciunlu easti mari harau

tu casa a noast. Afendi ancupr naima marli bradu dit pdzari shi n-l

adutsi a noau ta s-lu ndridzemu. Io shisora a mea ma njic n anccem caris-bag ma multi hrschi pi pom. Pntu soni bradlu easi multu musheat - cugloburi multi, beculetsi shi artifitsii, amash-cu zboar multi, sh-cu ndoau globurifrmti. Haraua-i sh-cama mari cndu yiniPap Crciun. El n pischiseashti tutsdup cum s-mindui la cafi un di noi.Dzua di Crciun easti sh-cama mushea-t cu niheam neau. Trei dzli fr lucru,mash cu ashtiptri shi pitritseri!

Dup minduearea a mea, Crciunlueasti nai ma musheat srbtoari!

Carapali Magdacls. VI- a F

COLINDILI LA ARMNJI Ashi cumu easti areulu la alti milets

crishtini sh-la Armnji easti adetea ca ficiuritslji s s-duc s-culind di

Crciunu tu noaptea di 24 ctr 25 di

Andreu.

Culindarlji, ficiuritslji tsi s-duc cucolindili, dup tsi cafi un di elji s-

andreadzi cu un ciumag (stupagan,

anvupsit tu aroshu-albu) shi cu un

trastu, anchisescu di colind la cafi

cas, dup njedzlu a noaptiljei, dup

cnttori, cndu, dup veacljea pisti,

duhurli arali chirur. Culindarlji cnt

la cafi cas colindi-melindi shi dixescuculats, fructi (bilbicili, nuts, meari) ic

pradz.

La Armnji aesta easti un mari

srbtoari ti furnjia c Hristolu l apr

prvdzli tu aestu chiro shi fatsi ca eali

s-feat lishoru.

Anda bitisescu sh-fugu di la atsea cas

culindarlji l oar a nicuchirloru tr

mults anji! sh-di vr oar! S-ducu

cu colindili mash ficiori di pn la 15

di anji. Nitslji ficiurits colind mash dzuashi suntu dushi pi la soea a loru di ctr

fratslji ic surorli a loru mri.(Weigand,

Arom. II, pg. 127; Pericle Papahagi,

Tocilescu, pag. 710.

Iavea un variant di Colindi:

Colindemelinde,tsitsi, caca,d-nji maie culaca,vaca cu yitslu,c s-featsi Hristolu

tu phnia a boilorutr inatea a Uvreiloru,tr anji multssh-di vr oar.

Redactsia Bana Armneasc.

PROTA SCULII PRI LIMBAARMNEASC DI

BUCURESHTI

Tu dzua di 22-li di Yizmciun s-

dishcljisir cursurli optsionali dicultur shi adets armneshts, lasculia numirlu 39 di Bucureshti.

Ashtiptati di multu chiro, cursurlianchisir la idheia sh-prit gairetslifapti di un parei di duruts Armnj.Va-lj adutsemu aminti prota papluSanta al Todi, Oani Nicolae shiChiratsa Gheorghe cari fur agiutatssh-di inspectorlu Dimci Lascu.

La manifestarea di dishclideariufitsial a cursurlor zburr tisimasia alushtui evenimentuprofesorlu Iancu Cardula, prezi-dentul a Comunitatiljei a Armnjlordit Romnii, Custica Canacheu,prezidentul a Sutsatljei CulturalArmneasc, Stere Gogu (unlu diinitsiatori), preftul Armn Yioryi C.Yioryi, oaspili di tinjii vinit dituMachidhunii, Dina Cuvata shi,

siyura, dhascalili (Aurelia Caranicushi Marilena Bara) cu cari s-anchisilucurlu.

Preftul Yioryi C.Yioryi dupu tsitsnu un slujb pi armneashtidurusi cti un mushat icoanayisit ti cathi un clas di ficiurits.

Lipseashti s-advgm la tuti aestic tu numa a Comunitatiljei aArmnjlor ditu Romnia s-featsi

cftarea di dishclideari a cursurlor.Dimi, ahurhindalui cu aest dzushi Bucureshti un oar tu stmn,Smbta (cti dau sihts), ficiuritsljiArmnj di la prota clas pn diclasa XI nveats grailu di dad,Armneashti, nveats ti simasiash-loclu tsi lu avur sh-lu auArmnjlji tu lumi.

Cu ambreats lucurlu shi tr nintil urm, c nu cheari n

pduri, fidnjli cndu crescu!

Aurelia CARANICU


6/17


Dzua di Vinjiri, 31-li di Agustu 2001va s-armn un dzu cndu n parti diArmnjlji di Constantsa multu s-hrsir,cndu suflitli a lor fur apitrusiti di nai

ma ahndoasa shi chischina ducheari.Ctse? Tiatsea celji puturta s-vea-d ti protaoar la te-levizii unemisiuni

pri limbaarmneascmash tr

Armnji,cu Ar-mnji sh-di Ar-mnji.

D o a u stmnjimi min-duii la nu-

ma tsi lipseashti s-u poart aest emisiunish-pn tu soni mi dnsii la numa diBana Armneasc, num tsi-nji si pari

uidisit ti un emisiuni di televizii ti atseac ea ari ca scupo scutearea tru migdania miletiljei armneasc tsi nica-i tru ban.Prit ea va s-poat s si scoat trumigdani c tu cratlu Romni, tu anlu2001, pri ning alti milets, bneadz shiArmnjlji - un mileti cu un identitatiahoryea. Aoatsi va s-hib promovatcultura armneasc; va s-fac s-hibcunuscuti adetsli, cntitsli, agiocurliarmneshts - atseali tsi zburscu nai mamultu di identitatea a Armnjlor-, clisi-

rea tu emisiuni a personalittslor tsi

cilstisescu ti proble-ma armneasc. Tucama psni zboaraest emisiuni tsi s-da

di 2 ori tru mes, Vinjirea, di la shatea16 sh-giumitati va s-aspun un chicutdit bana armneasc. La protaemisiuni fu oaspiti profesorlu Constantin

Grasu tsi s-alumt di ma mults anji tifara armneasc shi cu agiutorlu adumniljei a lui la Universitatea Ovidiuss-tsn cursuri pi limba armneasc. Dl.

prof.Grasu yivsi Dimndarea 1333 sh-aspusi c tuti cftrli, tuti activittsliarmneshts lipseashti s-aib tu videariaest dimndari a Consiliului ali Europ.Cu aest apuhii pot s-aspun c ti protaoar, aoa Romnia, la un televiziuni cucapital majoritar di stat, s-tsnu unemisiuni ti Armnji mash pi armneashti.

Lipseashti s-aspun c aest emisiuninu va s-aib ban lung maca ndoiArmnji nu va s-agiut cu materialirealizarea a ljei. Va s-hib mari arshinima s-chirem aest emisiuni. Un postudi televiziuni n teasi un mn diagiutor sh-noi avem borgea moral s-tsnem astreas aest mn, s-nu-ljidm cali. Armnjlji chirur totna c nus-agiutar elji cu elji. Vini oara cndulipseashti s-achicsim c agiutorlulipseashti s-n-l dm noi a noau, c

ascparea a Armnamiljei lipseashti s-yin di la Armnj sh-nu di la alt mileti.Bana Armneasc va s-duc ninti

sh-va s-aib ban lung mash atumtseacndu Armnjlji va s-agiut aestemisiuni. Lipseashti s-aspunem csuntu ndoi Armnji aoa, Constantsa, carincheadic moral shi sufliteashti lucrurlitsi s-fac ti Armnami. Tsi ari marisimasii easti atsea c s-fatsi tsiva shiaeshts ndoi Armnji lipseashti s s-hrseasc sh-nu s-mindueasc tru oar:

ctse s-fac ea shi s-nu ftsem noi.

Ama cu tuti gairetsli minduescu c aestemisiuni easti un anchisit bun, c vas-hib oaminji tsi va u duc ninti shi c

Prota emisiuni pri limba armneascla televizia di Constantsa

TR NINTI,BANA ARMNEASC

Voi, Armnji, Armnji mratsDaima sh-mults s-v-adunatsC vini sh-chirolu a nostuS-anyrpsim zborlu armnescu.

Voi tiniri duruts cu hari

Nu shidets, ishits migdani,Agiutats miletea a noastS-yin la Bana Armneasc!

Voi giunami s-loats urnechiDi la feati, ficiori, precljiPitritsets hbrli a voastiAoa, la Bana Armneasc!Sh-tu soni, zboar tsi s-v hrseasc:Tr ninti Bana Armneasc

ARMN CA STEAUS-FATSI NVEAST NOAU!Msheat ca n lunEasti feata-armn,Multu tinjisit,Ama sh-arsit.

Cu grai di ppnji,Cu vreari di-ArmnjiMultu-adyivseashtiSh-cnt armneashti.

Sh-cum-i a noast adetiDi tora sh-di nintiNchisi calea-ndreptuCu-un Armn aleptu.

Calea-i di asimiOara vini, vini,Armna ca steauS-fatsi-nveast noau.

Calea-i di hrsafiPreaclji tu isnafiArmna ca lunMni s-ancurun.

Voi tiniri hrsitsDoilji s-prucupsitsShi s-bnats deadun

Cu vreari di-Armn.

Armna daileanaEastiCaceandoni Mariana!

Chiratsa BARZACUMariana Caciandoni - nveast noau - shi yrambolu a ljei.


7/17


8/17


Voi s-aspun di niscntiproblemi cari s-andzmarcu isturia a Armnjlor tuMachidunii. Dup mini, un popul tas-poat s-sh caft ndrepturli a lui lipsea-shti s-sh shtib arzga a lui. Nu s-poatis si shtib tsiva di arzga a lui cara s-nuu cunoasc isturia a lui.

Armnjlji suntu multu niheaminformats di arzga a lor. Tu sculiili ditMachidunii nu au nvitsat tsiva tiArmnami ama nu s-anveats ni isturiaa Tracianjlor (Euro-Indiitslor) nitsiisturia ali Amirriljea Roman.

Pi thimeljlu alishtei nicunushteari s-andzmar niscnts ni istoriceanji di-facto pseudo-istoriceanji cari vor tahas-n nveats isturia a noast. Aeshtsoaminji au ascumti ligturi cu Gretslji shianyrpsescu ashi cum l yini ghini aGretslor. Isturia nu easti roman ic

pirmif. Isturia s-anyrpseashti mash pithimeljlu a documentilor dit vecljiulchiro, ic pi thimeljlu di spturi cari s-fac tu niscnti locuri veclji. Cndu s-afl tsiva nu, s-adun oaminji anvitsatsshi spetsializats la cari ljea parti Institutsiidi isturii, di arheologii shi lingvistic, sh-dup tsi va s-fac tuti analizili s-anyrpseashti isturia. Nu poati s-anyrpseasc un om

isturia ashi cum va-lji ticneasc. Duptsi va s-fac analiza s-fatsi shi controlacu radioactivlu C-14, cari ari chirolu tiangiumiticari a radiatsiiljei 5.500 di anjicu cari s-afl vicljimea a materialilorcari s-au aflat.Nilji a noshts scriitori tsi anyrpsescu

isturia, nu au hbari cum s-anyrpsea-shti un isturii shi cndu va s-da di tsivavicljituri, tu vr carti, ic inscriptsii carinu pot s-li destsifreadz, anyrpsescuashi cum l talji caplu ic li shuts lucriliashi cum vor elji.

Limba Trac-Dac..N carti ahtari, di isturii, mincinoas

inshi tu meslu April 2000 cu titluLimba Trac-Dac, fundul alimbilor ivrupeani, pi limba slavo-machiduneasc. Aest carti avea inshitma ninti sh-pi armneasht sh-eastiscriat di un Armn cari bneadzTetovo, Brane Shtefanovski.

Prota voi s-aspun c el nu eastiisturicean mea easti inginer cari nucunoashti limba grtseasc sh-nitsi limbaromn. Materialili yin pi limbagrtseasc, pi ascumta, shi li anyrpsea-shti pi armneashti. Lucreadz pi virisii;ascumtu multu ghini.

Tora voi s-v spun ndau exempli diglrinjli tsi li anyrpseashti tu cartea a

lui: - Armnjlji zburscu nai ma curatalimb pelazg; - Limba armneasc nuari nitsi un ligtur cu limba latineasc;

- El n spuni tu cartea a lui c sh-Gretslji suntu Pelazghi, sh-di aoa easi c

shi Armnjlji suntu Grets; - Numa diArmnj yini di la numa armaenj, c shiArmnjlji eara Pelazghi shi c suntuidyiul popul; - Armnjlji suntu nai mavecljul popul tu Balcanj; -Tu ashchereaal Alexandru atsel Marli loar parti shiArmnjlji. Tsicara atumtsea nu-lji aveaaclo; C limba armneasc yini dit limbalatin nu ancapi nitsi un dilem, lucrucunuscut di tut Europa.

Tu niscnti alti scrieri a lui n spuni ctuti institutsiili xeani nu shtea tsiva di

Armnji shi anyrpsescu ashi c vor s-n ljea cultura!. Cari cultur? Nu nspuni. Oaminji cum suntu: Weigand,Victor Berard, Wiliam Martin Leie, C.Racotas, Thumann, Romanski, Kosineri,Cviici, Victor Lazar, Lamoush, Pucvil,Picotas shi alts nu shtea tsiva, tutsard. Cari shtea? Mash scriitorlu shtea.

-Tuti glrinjli aesti tsi li ari anyrpsitautorlu li ljea mash di la Grets pi cljiuriascumti. Tu cartea a lui nu ari nitsi unsoi di bibliografii shi nu s-veadi di iu li

ljea materialili. A njia nji cdzur tu mnniscnti ahtri materiali shi li am acas.Materialili dup cari easti anyrpsit

cartea suntu adrati psefti di ctr Gretsashi cum shtiu elji s-anyrpseasc

pseudoisturiili a lor cndu easti zborluti isturia a minorittslor cari bneadztu Grtsii. Tuts cari bneadz aclosuntu Grets!?

Un ahtari carti nu mash c nu n spuniarzga a Armnjlor ama adar sh-mintitur (confuzii) shi di un ahtari carti

putem s-avem mash znjii sh-nu hiri.Glrinjli tu aest carti nu au mardzin.Isturia a Romnjloru

Machiduneanji...Pi ning aesti tsi li spush pn tora

voi s-v spun tsiva tora sh-di Isturiaal Ion Arginteanu.

Liga a Armnjlor dit Machidunii -Skopia deadun cu Sutsata SantaDturdzu di Shtip, ta s-agiut Armnjljis-anveats isturia a lor, agiutar sh-utradusir cartea Isturia Romnilor

Macedoneni scriat di Ion Arginteanutu anlu 1904, Bucureshti.Tradutsirea easti alxit nu dit partea

a traductorlui ama dit partea a Mariluiidtoricean di Tetovo di cari zburi sh-

pn tora. Cartea easti tradus tu anlu1998 dit limba romneasc tu limba

slavo-machidu-neasc. Mini, carilu aveam originalu alishtei carti,lucrai un mes sh-feci un

analiz comparativ namisa di originalshi tradutseari. Ashi putui di vidzui ctradutsirea easti pseft. Tradu-tsirea s-ari fapt sum controla a insului di Tetovodi cari zburi sh-ma nsus. Va s-aspun

sh-niscnti exempli di lucri psefti tsi s-au fapt tu tradutseari: -Nu easti traduscartea (scrisoarea) al Onciu;

-Nu easti tradus prifatsa al Arginteanu;- Traductorlji au adrat un prifats a

lor, cari nu easti cum lipseashti sh-nush-u undzeashti cu atsea al Arginteanu,cu cari s-apudxeashti latinitatea alimbljei armneasc; -Nu s-ari anyrpsi-t tsiva di pulematli tsi li avur Romanjljicu Machiduneanjlji. Nitsi un zbor nus-ari tradus dit paginjli 23, 25 shi 26

iu s-aspuni c Romanjlji dup tsi uactsar Machidunia u adrar provintsiiroman shi c u mprtsr tu patru

prts. Nitsi un zbor ti colonidzarea aMachiduniiljei cu fumelji adusi dit Italiidup apofasea adus di Senatlu Romantu anlu 134 n. a Hr.- La pag. 40 n spuniel c nu s-ari fapt nitsi un latinidzari laArmnji (a Machiduneanjloru n.a red.)di partea a Romanjlor. - Tut ashitsinu suntu dealihea tradutsirli la paginjli 36,40, 52, 64, 65, 77, 78, 104 shi multi multialtili. -Sigura c mini, tora, nu pot s-lispun tuti glrinjli tsi s-au fapt cutradutsearea c materialu easti multu.

- Dup tuti aesti tsi s-featsir dit unahtari carti Armnlu nu poati s-u aflidentitatea a lui.

Noi Tratslji- Ca apandisi la tuti aesti glrinji, dup

tsi fui autoridzat dit partea a autorlui,dl. Profesor Dr. Josif Cnstantin Drgan,

prezidentul a Institutlui di tracologii diMilano - Italii, u tradush cartea Il Mondodei Traci - Svetot na Tracianite dit limba

italian tu limba slavo-machidunean,cari inshi aesti dzli di sum tip.Tradutsirea pi limba slavo-machidon ufeci ca sh-elji, Slavo-machidonjlji, s-

poat s-u yivseasc. Dit aest carti, pining altili, poati s s-vead multu ghiniromanidzarea a Tracianjlor dit Penin-sula Balcanic, di iu sh-ma npoi inshirshi Armnjlji shi ashi poati s s-veadshi identitatea a lor.

Dionisie PAPATSAFA

Not editoru: Tuti buni sh-uidisiti,domnule D. Papatsafa, mash c Armnjljinu s-tragu ditu latinidzarea a Traceanjloru,tsi bna tu arlchea a Tratsiiljei (vedzpadz. 16/17) mea ditu latinidzarea aMachiduneanjloru, tsi bna tu locurli aliMachidunii.

Problemi di isturia a Armnjlor


9/17


APELMembrilji a Fundatsiiljei Bana

Armneascdi Bucureshti aflarcu ribilipsiri shi nfrmcari di apofaseadat tu proteslu a d-lui Sotir Bletsa pritcari-lji si ljea libertatea sh-lu ctdictsea-shti s-fac ahapsi 15 di meshi cum shi

s-plteasc un ghizai di 500.000 drahmi.Dl. Bletsa fu ctdhictsit ti furnjia charta cu arspndirea a limbilor

minoritari tu Evropa, u deadi ta s-hibvidzut sh-di un altu Armn, FotisChilipiris, ex-prezidentulu ali Liga aArmnjloru ditu Grtsii. Easti zborlu diun documentu ofitsial, dat di Euro-

pean Bureau for Lesser Used Lan-guages (tu cari dl. Bletsa eara pitricutdit partea a Grtsiiljei) shi dat a tutulorreprezentantslor a statilor ivrupeani.Pi aest hart easti tricut shi limba aVlahofonjilor (a Armnjlor) dit Grtsii,lucru cunoscut shi di chivernisea

grtseasc.Dit atseali aspusi niheam ma nsus,

luyursim ctdictsirea a d-lui Bletsa cahiindalui un catahrisi (abuz), un fr dinom shi un greau nclcari a ndreptur-lor shi a liberttslor a omlui ashi cumsuntu dati tu Cartha a Natiunjilor Unite ti

Ndrepturli a Omlui.Cu aest apuhii vrem s-adutsem

aminti c tu anlu 1913, prit Tratatlu diirini di Bucureshti, 51% dit arlcheadi 87.500 ct avea Machidunia, futricut la cratlu grtsescu deadun cu

bntorlji a ljei armnji.Cu atsea apuhii chivernisea grtseasc

avea txit c va s-da a Armnjlor tsitrecur la cratlu a lor tuti ndrepturli tsili avea pn atumtsea sum putearea

CAZLU SOTIR BLETSA

nturtseasc shi maxus: ndrepturi la sculiiarmneasc, la bsearic armneascetc. Lipseashti s-aspunem c dinoartsi si ncljisi atsel blstimat tratat

chivernisea grtseasc avea s-liagrsheasc tuti atseali txiri andicra diArmnji shi, ma multu di aht, s-bagtu practichii un nafimat plan dideznatsionalizari shi asimilari dicutotaluia Armnjilor. Mash c, dup aproapeaun et Gretslji nu putur s-lji asimileadzArmnjlji shi elji s-sh armn tu ban,ca mileti, shi adz.

Iara adz, chivernisea grtseasclipseashti s-tinjiseasc tuti etniili ditcratlu a ljei shi s-l da tuti ndrepturli tsisuntu tricuti tu Charta a Natsiunjlor Unititi Ndrepturli a Omlui ashi cum u factuti alanti vsilii dit Europa sh-ditaproapea tut lumea.

Grtsia, ca un vsilii tsivilizat shidemocrat tsi easti, lipseashti s-l da calia Armnjlor, atselji cari aht di maricurbani au fapt ti ea, ta s-bneadz liberica Armnji shi nu ca Grets.

Ctdictsearea a unui om, ashi cumeasti cazlu cu Armnlu Bletsa, ti furnjia

c-shi zburashti limba a lui printeasceasti un actu di discriminari shi dighenotsid namisa di atsea etnii dit carifatsi parti atsel om.

S-nu s-agrsheasc c miletea armnea-sc easti autohton tu locurli a ljei sh-

bneadz aclo di daiama.Iavea ti tsi membrilji a Fundatsiiljei

Bana Armneasc pistipsescu c aestu protses contra a patriotlui armn diAtena easti anacronic shi protesteadzcontra a apofasiljei di ctdhictsiri dat

di Tribunalu di Athena shi caft ca ea s-hib scoas shi ashtears truoar la nauagiudicari tsi va s-fac Athena tu dzua diMarts, 18-li di Andreu a.a., la Apelu alSotir Bletsas.

Dumnidza s-u apr Armanamea !Fundatsia Bana Armneasc

Prezidentu,Dumitru PICEAVA

Armnlu nu cheari cu patriotlu

Sutiri BletsaTinjisite patriot armnu Sutiri al Bletsa,Sutsata Macedonarmn Community of

Australia inc. shi tut comunitateaarmneasc di Sydney sh-reghiunea, undrupashti a voast apurari di la

giudicarea, cari va s-hibtsnut la 18.XII.01 Athena.Ahtari giudicat nu ari locu tulumea democrat sh-

tsivilizat. Giudicat artifitsial nicaexist tu sistemi dictatoriali, ma preayaleaayalea dictatoria u cheari pistusimea a

lumiljei: sh-agiumsi ca luplu manoleacu(singuru) pi nisheanea di tufechi. Njiaducu aminti, aoa shi vr stmn ninti,la tv pi limba elina, primlu ministru KostaSimiti fuvirsea sh-giudica cu aesturciuni:- eliniki glosa mono glosa stoelada, ama s-agrshi c tu Grtsii eastinica tu ban sh-latiniki glosa/makedonikaarhaika glosa: cari limb s-afl ncljissum cljeai tu archivili di Srun, sh-cariau ndreptu s-dishcljid un oar tutsindzts di anji. Noi cftm s-dishcljid

tora aesti archivi. Shi s-hib bgatgiudicata pi zig: s-videm di cari partiva s-ngreac ma multu ziga. Aestu slo-gan s-cljeam democratsia tsivilizat.

Cu mult tinjii sh-vreari armneasc!Armnlu nu cheari.

President di sutsat:Nicu al Cheaici di Sydney.

Andamusi cuSotir Bletsa

Smbt, 8-li di Yismaciun, un pareidi Armnj di Bucureshti s-andmusi cuSotir Bletsa la hanea Byblos; tsnut diArmnlu Mindu (tsi-lj ashtipt oaspitsljimultu ghini). Di aht chiro ashtiptamtuts s-n adunm cu atselu gioni tsi ariaht anami c agiumsi chiola unleghend (shoshi).

Minduiescu c aproapea tuts shtiupirimithlu a lui sh-nu easti ananghi s-ludzcu diznu aoa di hir, hir. La protlu diAlunar 1995, Sotir s-dusi la andamusea

a Armnjlor tsi s-tsnu atsel anNeagushti (Nausa). Aclo lj deadi al FotisChilipiris un hart (tipusit di EBLUL)cu limbili ma psn arspnditi ditucraturlji tsi suntu tu Uniunea Europeana,hart iu eara sh-limba armneasc adusaminti tu cratlu grtsescu. Aesta fufurnjia ti cari Sotir fu giudicat (atseljitsi-lu ctuyursir fura Chilipiris deaduncu Eugenios Haitidis, di arzg Turcu).

Dupu aproapea 6 anj di giudicat (la 2-lu di Shcurtu 2001) vini atsea apofasi tsi

n ciudusi nu mash noi, Armnjlji, amash-multi sutsati tsi au tu scupo ta s-aprndrepturli a omlui: 15 di meshi ahapsishi un ghizai di 500.000 di drahmi. Sotirfeatsi apelu tsi va s-giudica Marts, 18-li di Andreu a.a.


10/17


Tu tut aestu chiro avui ma multiducheri. Ciudii sh-nvirinari c s-poati unahtari lucru tu anlu 2001, tu un cratdit Uniunea Europeana. Pon sh-caimoca un Armn avin altu Armn. Tutsn minduim la preftul armnu CosmaEtolianlu tsi aoa sh-ma multu di 200 dianj lj avina Armnjlji s-nu mata zburascarmneashti. Durearea easti mari s-vedzc ma multu ca xenjlji, noi n avinmun-alantu. Tu chirolu tu cari ahurhigiudicata, Chilipiris eara prezidentu laLiga a Vlahilor Elinofoni (adza nu mataeasti tu atsea thesi). Ama s-vidzur sh-seamni buni: mults Armnj pitricur

protesti la organismi internatsionali shcrts di solidarizari cu Sotir. Fu un sticudi oara mayicu: mults Armnj tsi s-anccea un cu alantu putur ta s-hibsinfunji prit vrearea a lor ti Sotir.Ninti ta s-lu vedu Sotir nj-u aveam

(nji imaginam) c easti ca un armtuldit un cadru veclj: cu perlu mari sh-

prosup fuviros. Icoana clasic ti unljiundar arman. Ciudia fu mari cndul-andmusii Sotir. Easti un eroumodernu. Giunaticlu a lui easti alt turlii.Tu locu di prosup fuviros vedz unom imir shi isih. Armili a lui nu suntutufechea shi brutea mea suflitlu dishcljsshi chischin. Nu alag cu palasca-n

brnu ama cu shicili. Nu vedz sh-nuavdz tsiva extremistu la elu ama mashzboar mintimeni. Putearea a lui eastinormalitatea (un omu di arad dealithea;ama ct greu s-eshts normal adza!),mintea limpid sh-inima mplin di vreari.Mash cndu lu vidzui duchii di iu ari ahtforts ta s-treac lietslji tsi-lj fur dati. Ninti ta s-lu ved nu shteamu tsiva

naevea ti elu. Mash c easti arhitectuAthina. Tsi aflai tora? C ari mash 45 dianji. C s-amint tu hoara Gardishta(Gardichi ica Gardisca). C s-afl tulimba armneasc. Aht vrtos catumtsea cndu dusi la sculii nu shteagrtseashti. Di aest itii u featsi prota taxi(clasa) di doaua ori. Mi dnsescu aoaniheam ta s-v dzcu c Haitidis ufilisiaestu lucru la protses ta s scoat tumigdani c Sotir nu ari conshtiintsnatsional grtseasc.

Ashi ta s-lu duchits niheam Sotir vois-v dzcu un shicai di la elu. Eara lashcoal tu protlu an. Tu un dzu,mratlu, lj yinea ta s-shi fac apa. Ssfridin ctu s sfridin ama duchi cnu mata poati s-tsn. Shi-lj dztsi adhascalului: Voi ta s-negu nafoar s-michishu. Mratlu dhascalu nu shi shteaarmneashti shi ashi duchi Sotirananghea s-u anveats limba grtseasc.

Sotir shidzu 6 anj Italii ta s-anveats

arhitectura laUniversitatea diVenetsii. Italii uandmusi shinicuchira a lui(tsi easti di Ve-rona) cu cari aridoau feati, undi 18 sh-alant di13 di anj (altshicai de-a lui:daulj feati li amucu idyea muljari).Dup tsi s-turnGrtsii s-featsiSutsata aArmnjloru ditAthina (iu elueasti prezidentu;ma s-nu althusescu mini, nj pari ceasti zborlu di Armnj di Athina tsi sh-avea ardtsina Gardishti). Tu anlu 1994ahurhi elu lucurlu ti Armnj. La unandamusi armneasc, clisearea u adrcu crts anyrpsiti shi grtseashti sh-armneashti cu yramati latinicheshts.Aesta ti ciudia a multor Armnj sh-amultor Grets. Tu anlu 1995 cndu dusi

Neagushti nitsi nu s-minduia c un hartpoati s-aduc cvg sh-nu s-minduia cdoi oaminj tsi minduiescu alt turlii potus-agiung la giudicat. S-veadi aoa laSotir mult inocentsa (nistipseari).Purtaticlu a lui easti dup ardzli dituAscpitat, ardz tsi nu para suntu tinjisititu Balcan. Ama, cum v dzshu,inocentsa easti arma alu Sotir.

Thimisindalui tsi s-featsi Neagushti,Sotir s-hrseashti multu s-n dzc diatselj Armnj tsi vinir la filichia iu earatsnut sh-aurlar: Elefterie (libertati) tiBletsa! S-hrseashti cndu sh-adutsiaminti di atselu omu tsi lu ctuyursiHaitidis ti lucurlu tsi-lu featsi. Easti multuhrios cndu n dztsi sh-ti andrupareatsi u avu di la Sutsata a Armnjloru diVeria sh-di la Gogu Padioti. Tsi eastimushat la Sotir easti c u va multuGrtsia sh-u tinjseashti, cu tuti lucurljitsi li pati. Easti normal. Sh easti ghini cnitsi noi s-nu adrmu alathusea s-dmucbatea pi miletea grtseasc ti tsi patiSotir. S-nu agrshim c multi organiza-tsii grtseshts lu andrupscu Sotir.

Tu tutu aestu chiro di 6 anj Sotir nufeatsi nitsi vr lucru cari s-hib fr dinom. Cu tut vrearea sh-tinjia ti patridaa lui, Grtsiia, nu poati s-u neag (s-uarniseasc) identitatea a lui armneascsh-vrearea ti isnafea a lui. Tu aeshts 6anj nai ma marea znjii tsi u avu fu atseac chiru mults mushtirii (clients).Aeshts oaminj s-asprear c vidzur

numa alu Sotir tu fimiridz sh-c elu easti

giudicatu. Sotir easti tu piriclju s-nu matapoata ta s-shi amint pnea. Ama, cumeasti un omu chibaru, nu s-plndzi diaestu lucru. Aoa vedu un mari semnu tinoi tuts alants. Tuts him aht mintimenji,n minduim aht multu sh-aht ghini laznatea a noast, la fumealja a noast, lacatandisea a noast tu cratlu tu cari

bnm, nu tsiva s-avem vrn znjii.Sh-di aht mintiminjlji n cheari isnafea.Sh-noi n ambitm c nu easti a noastcbatea, c easti cbatea a xenjloru tsi

n avin. S-loamu urnechi di la Sotir.Sh-tu soni nica un zboru. Suntu bunituti crtsli aesti di andrupari. Amaminduiescu c nai ma marea tinjii tsi

putemu s-u ftsem al Sotir sh-nai mamarli semnu di vreari tr elu easti s-ntsnem vrtos identitatea armneasc:ardzlji, cntitslji sh-gioclu armnescu.Sh-ma multu ca tuti prindi s-u azburmlimba armneasc! Ti ea easti giudicatadz Sotir. Smbt seara cntmmultu. Niscnti di cntitsi zbura ti

zundani. Sotir arsi niheam sh-ni antribmaca lu andridzem ti ahapsi.Maca dunjaua aesta easti nica normal,

la protseslu a lui nu poati s-hib loatdict un apofasi: Sotir s-hib liber shis-hib alsats arihati tuts atselji tsi vors sh-u tsn identitatea a loru armnea-sc. Nu shtiu desi cariva ditu atselj cariearam Smbt la hanea al Mindu va s- poat s-hib Athina, cndu va s-facgiudicata. Ama s shtii Sotir c cu inimava s-him tuts ning tini. Shi hiu sigura

c averlu sh-normalitatea va s-anichiseasc.Cu vreari armneasc, tu numa atsilorutsi avur haraua s-ti andmuseasc diSt-Maria Njic, Bucureshti,

Alexandru Gica,

Sotir Bletsa deadun cu fitica sh-cu nicuchira a lui.


11/17


HBRIFestivalu folcloric tu csbluSighishoaraDi la 25-li pn la 28-li di Agustu s-

tsnu Sighishoara festivalu Proetnica,protlu festival ti minoritatslji dit Romanii.La aest andamusi fur trei parei armne-shtsa: dau parei di Mihail Koglniceanu:- pareia La Steaua, cumndusit diD.Bicu shi pareia Mushata Armn,cumndusit di Wili Wisosenschi shinicuchira a lui shi un parei a SutsatljeiCultural Armneasc di Bucureshti,Pilisterlu, cumndusit di Oani Nicolae.

Ta s-hib la aestu festival aesti trei pareiarmneshts, cilstsi multu MihaiCanacheu. Multu agiutara sh-inimartsiliTinela Stere sh Flori Costea, ca voluntari

pi ninga pareia organizatoric.

Aesti trei parei scoasir tru migdanimushuteatsa shi avutsljea a cnticlui shia gioclui armnescu.

Not editoru:Pn s-agiung la aestuFestivalu a minorittsloru cpiili alu-shtoru parei fur multu ctiyursiti diniscnts oaminji di ghini, ashi cumufu ex-ministrulu di Cultur ali Romnii,Ion Caramitru. Elu, Ion Caramitru, marlipatriotardu, lji-anccea shi-lji urminipseata s-nu mata s-caft s s-duc la aestuFestivalu a minorittsloru ti furnjia c

Armnjlji di Romnia suntu Romnji sh-nu suntu pricunuscuts ca etnii ahoryea.Iara di va s-hib ca vroar s s-caft caArmnjlji s-hib pricunuscuts ca etniiahoryea lipseashti s s shtii c chiverni-sea romn nu va-lji pricunoasc vroar.

Bravu, domnule Ion Caramitru, ex-ministru ali Cultur! Nu ts agiundzi c,ahtu chiro ctu fushi tu analta tesi nuadrashi tsiva ti Armnami iara tora caftsta s-lji-ncheadits Armnjlji s-shi cntmusheatili cntitsi a loru pi thmsita a

loru limb di dad, limba armneasc?

Carti di la Kay HammerStimate doamne, stimati domni,V multumim nc odat pentru

abonamentul gratuit la BanaArmneasc fcut pentru cafeneauanoastr literar studenteasc. Pentructeva semestre am primit aceastrevist foarte interesant din toatepunctele de vedere. Din pcate primireaei a ncetat odat cu numrul 14.

Noi ne strduim onorific decolectionarea i documentarea dereviste europene de cultur i literatur.n acest sens un centru de greutatedeosebit al atentiei noastre l reprezintRomnia i romanitatea din sud-estulEuropei. Deoarece oferta respectiv n

slile de lectur de specialitate aleuniversittilor abia dac depeteexpunerea filologic, initiativa noastr se

bucur de o rezonant public crescnd.

Pentru sprijinirea cafenelei literar atrebuit ntre timp s contribuim dinpropriul buzunar. Din pcate nu primimnici un ajutor financiar pentruabonamente. Din acest motiv depindemde bunvointa dumneavoastr.

Cu deosebit plcere am dori sprezentm n continuare vizitatorilornotri Bana Armneasc. Aceasta arnsemna o mbogtire important astocului respectiv de literatur. V rugmde aceea s ne prelungiti acest abonament

gratuit (respectiv de la numrul 15).Binenteles vom arhiva cu grije toateexemplarele care ne vor sosi.

Cu mulumiri anticipate i cusentimente alese, al Dvs.

Kay Hammer, Jena, 22 iuli 2001Apandisi: Vrearea a voast, tinjisite

domnule Kay Hammer, n tinjiseashti shi,siyura, ashi cumu v pitricumu tora tutinumirli di revista Bana Armneasc tsinu li aveats va v li pitritsemu tuti alantinumiri di revist cari, cu agiutorlu aArmnjloru sh-cu vrearea al Dumnidz,va s-eas tru migdani.

UNA MINDUEARI ANDICRA DIAMPULISIRLI DIT MACHIDUNIA

Tinjisit armnami/machidunami,iutsido iu v aflats! Tuts avdzmu sh-videmu ampuliserli di Scopia, anamisadi Arbineshi sh-Vryari. A-noastvideari shi concluzii easti: conflictul diScopia, easti internal conflictu.Ampuliserli suntu anamisa di Arbineshi,cari sh-caft ndrepturi legali. Limbaarbineas s-hib constitutiv/ofitsial,cu idyili ndrepturi tsi li ari limba slav/vryreasc dit fyrom. Tu aestuconflictu, suntu loats sh-gionji machi-dunits armnj, cari nu au ndreptul lalimba printeasc, tra s-hib limbconstitutiv, s-hib legal ca limbavryreasc/slav shi arbineas Nu s-veadi vrnu rezon, ti tsi suntu loats gionjmachidunits armnj tu aestu conflictu.Easti absurd, a-noshts gionj s- shchear bana ti limbili vryreasc shiarbineas. Aesti dau limbi, ti noi suntulimbi xeani. Limba a-noast eastimachiduneana latin. Cu tutu respectultsi lu avem la tut armnamea, frvrn diferents iu bneadz v adutsemaminti: Atselji tsi tragu caplu di coru a

armnamiljei machidunean ditu fyrom/Scopia, plngu ti lemnu ni crlisitu: iuu dutsets armnamea la moarti, ore ninchirdsits? Tora vini oara, tora-i calduherlu, tora s-bati herlu. Ayunjisits-v!Cu tinjisit vreari armneasc,

Nicu al Cheaici

PROTESTU

Agiutats armnamea/machidunamea australian!

Cheadicu di la slavizmul di Scopia lacomunitatea machidon-armn ditAustralia.Tu aesti dzli dit soni,avdzm propaganda lvoas dit parteaa corespondentsljei slavofon di Scopia,cari propagheadz prit media austra-

lian, lucri stearpi ti armnamea/machi-dunamea autohton. Ti aeshts core-spondents vryari di Scopia, noi avemdat tu shteari la Dina Cufata, ninti ditrei-patru anji, c atumtsea el trdzeacaplu di cor la protomachidoneani/arm-namea di Scopia ic FYROM. S-featsic nu-lj si avdi di atsea ureaclji sh-nu malu deadim di mnar ma multu.

Di aeshts corespondents zdanganj sh-alts ca nsh, noi avumu multi cheaditsis-n si da di la Guvernul Australian

program pi limba machiduneana latin.Adutsem aminti la tut armnamea/machidunamea, s-hits cu noi shi s-lindrupats cftrli a noasti. Noi nu apru-chem prefixi dati di zdanganji, ca vlashkinarod (mileti vlashchi) tu noaua pream-

bul dit fyrom, sh-vryramea s-curdi-seasc cu numa original a-noast camakedonski narod (mileti machidon).Corespondentslj vryari di Scopia suntuaesti numi: Marian Velevski shi Georgi

Barbarovski. Noi deadim protestu laautorittsli di la radio SBS Corporation-Australias multicultural broadcaster.

Atselji tsi vor s-n agiut ic s-n tindmna pot s-da telefoni la aestcorporatsii: 612-9430 2828 ic fax. 612-9430 3700 a href http://www.sbs.com.auTARGET= blank www.sbs.com.au a sscrits crts di protestu tra s-nu himdegradats sh-arushinats di slavizmulu diScopia. Numa cu cari him reghistratseasti Macedon-armn communiti of Aus-

tralia inc., ic macedonian latincommuniti of Australia.

u al CheaiciApandisea al DinaGoga:NIck,

Multu mushatu mindueshts sh-liazburshts tuti cum lipseashti sh-pi


12/17


13/17


14/17


Prota parti Ninti di ribilipsirea dit anlu 1999, Smar

Smsarlu eara un aplo yrmtic tu portul di

Cunstantsa.Marea tihi lu-agudi atumtsea cndu, tu dzuaanda cdzu Ceaushescu, fu loatu di-azvarna dihmalji dit portu sh-dus, cu zori, tu chentrula csblui, aclo iu eara adunat dunjeaua tsi s-hrsea di avinarea a dictatorlui.Nu s-cunoashti tsi turlii di Panastasi (Revolutsii)

fu aclo, tu csblu di-pi mardzinea di-amari,sh-nitsi tsi guv tu pit adr aclotsi yrmticlufr di cbati ama s-cunoashti c, dup psnchiro, Smar Smsarlu, dicara sh-ascp difrixea c lo parti la atsea andamusi fr vrearea

a lui shi fr s-pat tsiva, sh-ascoasi Carti diEpanastat (Revolutsionar) (!?!).

Cu aest carti myipsit Smar Smsarlu,epanastatlu a pescului, bg mna pi un cas di

piscari apryisit di pi mardzinea di amari cumsh-pi un yumar, lai ca un varcolac sh-piun varc di piscrilji, mplin di guvi, tsi s-aflaaclotsi, tu ubor.

Un sh-un tsi bg mna pi ahtari luyurii, caatsea varca ca n sit, epanastatlu a nostu fr

preaclji ahurhi s-acats peshts dup un

mitodh niavdzt sh-nividzut pn atumtsea.Iavea cum acts peshts Smar Smsarlu,piscarlu a piscarlor: u lig varca cu un funi dicoada a yumarlui sh-u pimsi di pi meal pn in-tra tut tu ap, dup cari, dup un chiro, u trapsi

pi meal cu yumarlu a lui ca un varcolac.Sh-cum varca eara mplin di guvi, ca un sit,

apa cura tut shi armasi tu ea un pescu. Unsingur pescu. Aht acts Smar, piscarlu a

piscarlor, tu prota sh-tu atsea dit soni oar.Aesta ti furnjia c atsel pescu nu eara unl di

aradha mea eara un pescu di malm!?!

- Escu cpia a peshtslor shi pot s-tsaxescu trei vreri, mash s-nji dai cali tu ap!lji dzsi al Smar pescul di malm. Shi Smar,anda avdz ahtri zboar, sh-armasi mut sh-limnusit!?!

Tu atsea oar ama, anda pescul di malm lji-aspunea ahtri lucri thmsiti, Smar Smsarluavu nitihea ta s-lji si-alnceasc ning el, caun fantasm, Paraspurlu, Pari Paraspurlu, bunlua lui oaspi.

- Easti pescul di amalm sh-lipseashti s-lji-axeshts vrearea shi s-lu sligheshts tu

ap! lji dzsi Pari Paraspurlu, omlu cu barbdi tsap shi prosup di varcolac, di cara avdzel tsi avea dzs thmsitlu pescu.

- Ghini, dzsi Smar, ama ma ninti ta s-tislighescu, multu vrute shi dultse pescu, voi tas-ts spun vrerli a meali tsi lipseashti s-nji liaxeshts: Prota sh-prota io voi ta s-am 24 di

pampoari, deapoia voi s-am shi 24di casi, iara pri ning aestea voi s-am shi 24 di duchenji. Tu soni nu

nji-aspargu s-am pri ning cas shi24 di yumari cu smari.- Ghini, ashi s s-fac! dzsi

pescul di malma, a c duchi comlu, tu a curi nisturati mnji cdzu,cft ma multu dict lji si txi.Ama, dzsi ma largu pescul di

amalm, ta s-nu armn borgi la vrdi elji, ti furnjia c multu bunlu a tuoaspi, anghilul Pari Paraspurlu, tsi

cu lcrinji tu oclji ti prclsi ta s-

nji dai cali voi ta s-lji axescu shi a

lui, barim, un vreari.-Vrearea a mea easti adrat dit trei

!?! dzsi multu ayunjiusit Paraspurludi-lji ansrea ascuchiturli prit tuti

prtsli: Prota a mea vreari easti atseaca io s-escu cpia ali un Universitatidi aoa, ditu csblu di pi mardzineadi-amari.

A doaua vreari a mea easti atsea cala cafi un pampori tsi-lji duruseshtstini, multu vrute shi durute pescu diamalm, a multu bunlui shi fr di

preaclji oaspi a meu, Smar Smsarlu,s-nji duruseshts shi a njia cti doaumiliardi di lei.

Shi a treia vreari a mea easti ca io,marli Paraspur, s-am doaunveasti!?!

- Ghini, ashi s-hib sh-ti tini, cumcftashi! dzsi pescul di malm cuadiljeatlu nchidicat sh-cu suflitlu lagur di lungul chiro di cndu shideanafoar di ap.

- Nu actsar ghini s s-axeascsh-multili vrei a lui c marli Paraspur,bigamlu sh-primultul avut di pistipoati tora, aurl nica un vreari: Tusoni nu nji-aspardzi ca io, Marli Para-spur, s-hiu cpia a Armnjlor !?!

- Sh-io voi s-hiu cpia aArmnjlor ! aurl dinoar, camshcat di niprtic, shi SmarSmsarlu, lai di inati c s-aveaagrshit s-caft shi aest scumpvreai a lui.

- Iara pescul di malm, lhtrsitdi catandisea tu cari s-afla sh-di frixeac aeshts doi Armnji - c Armnjieara doilji ama tmheari fr preaclji-, va-l mc di yiu ma s-nu l axeasctuti vrerli fr numir a lor, s-anvrligunoar vrtos pi coadsh-

frc!ansri dit varc tu apshi sh-ascp cu ban.

Iara aslanjlji a noshts dipirmifu, Smar Smsarlu shi

Pari Paraspurlu, di cara vrerli a lorufur axiti pn tu un di pescul dimalm, niefhristisits di averli tsi

l cdzur pisti cap, si-ncaci tutdzua shi si-nchizmusescu ti furnjiac cafi un di elji va s-agiung maavut unu di alantu shi, tu soni, s-agiung shi cpia a Armnjlor!?!?

ARISTONICOS

Pirmisi ca la Yeandoni

SMAR SMSARLU & PARI PARASPURLU

Carti di la Nacu ZDRUDoamn Mariana Caragicu-

Coand, Bun Armn, Mult

sntati!Citii revista Bana Armneasc

sh-mi hrsii.Scrierli a tali ti gruplu

Armnescu, pi limba armneasc,fur multu buni. Tuts ftsem alatusishi lipseashti s s-fac critic. Itsiarticul tsi s scrii tu un gazetlipseashti s-treac la un comisii.Suntu 24 di anji di cndu scosh

Frndz Vlah. La un andamu-si cari s-featsi la anlu 1977 Bridge-

port l dzsh: lipseashti s scu-tem un buletin cathi mes, ta s-

cunoasc populu armnescu tsi fatsiComitetlu. Nu mi ascultar sh-mi

minduii s-lu scot singur. Ahurhiis-lu scot shi-lji dzsh:FrndzVlah. Di atumtsea revista tsi u

scosh u ded pi virisii.La noiArmnjlji protlu lucru easti unirea. Him ca niscnts celnits cari au

cnji sntoshi sh-picurari bunjiama nu au cupiili di oi. Tora di oarnu crteashti nitsi alfabetlu, nitsilimbajlu. S s-adun un comisii di:trei Yrmusteanji, trei Pindeanji shi

trei Frshirots cari s-fac un limbcurat, fr multi zboar xeani. Cuvreari armneasc,Nacu ZDRU 16 - 11 - 2001 Apandisi editoru: Aest carti fu

pitricut pi adresa a redactsiiljei dea-dunu cu Frndza Vlah, (anlu 24,nr.3). lji urmu al Nacu Zdru s-uscoat revista mults anji di aoa shi-nclo. Ligatu di pripunirea ca mamults Armnji s s-andmuseascshi s-bag pri cali limba armneasc,lipseashti s-aspunemu c un ahtari

andamusi fu fapt di ctr nvitsatsljiarmnji di la sculiili armneshts dituMachidunii (N. Batzaria, N. Tulli sh.a.)cu vr sut sh-tsiva di anji ma ninti.Atumtsea s-lo apofasea ca limbaliterar armneasc s-aib ca thimeljiugrailu pindeanu.

Ashtiptmu shi alti apandisi.


15/17


Ti doamna Chirats S. cari dztsea:Yeatsrlji suntu tuts, niscnts

furiiara di domnul Piceava avdzi c

bag dints falshi (psefts)!?!

Apandisi:Ashi cum nu easti pduri fr usctur

tut ashi namisa di yeatsr suntu, vahi,shi niscnts di elji, furi.Tu tsi mtreashti mushuteatsa cudintslji psefts, doamna Chiratsa S.shtii tsiva. Tu chirolu a comunismoluis-avea nyrpsit tu un jurnal cum cun yeatru dit un hoar di Dobrugeabga la oaminji dints psefts.

Ti furnjia c lji-adra dit tiniche diconserv, dup psn chiro, dintsljiatselji s-adra lai ctrani.Ti pseftul lucru tsi lu-adra, pseftulyeatru, cari eara di faptu tehniciandentar, fu actsat shi bgat tu-ahapsi.

Ntribarea, ti tinjisita doamn Chiratsa S.,easti: Cum Dumnidz, tu ahnts anjidi cndu lucreadz ca yeatru stomato-log, domnul Piceava nu fu actsatc l bag a oaminjloru ahtrimushutets di dints shi s-hib, niheam,hpsnit? Mari tham!

A multu tinjisitljei doamn Chiratsa S.,Armn safi, io, atumtsea anda-lji avdzicrtilivoasili zboar, nu-lji ded apandisi,iara tora, ti marea tinjii tsi lji-u portu, nuva-lji or ta s-aib parti tu ban mash diahtri yeatsr mea va-lji or ta s-hibsntoas shi s-nu aib vrnoar ananghidi yeatsr, adyeafur cum suntu elji!

Sh-tu soni, ca n urminilji,

ti ns, ti-atselu crinti,

lji-aspunu cu mult uspitslji,

unu zboru, s-lu tsn ghini-minti:

Cu yeatsrlji s-eshts oaspi, cafi oar,

ma s-nu ai ananghi di elji vrnoar!

Ti domnul profesorTiberius Cunia

Nu-nji loats tsi nu putets s-nji dats!Tu Rivista di Literatur shi studii

armni, nr. 2, 1997, profesorlu TiberiusCunia - tsi cu mult mirachi, cu mrihrgiuri sh-cu mults pidimadz u

cumnduseashti sh-u scoati tru migdaniaest revist -, adutsea aminti c laSimpozionlu di Bituli, dit anlu 1997, lo

parti shi dentistul Dumitru Piceava.Atumtsea ama cndu fu zborlu di un

alt Armn tsi lo parti la atselSimpozion, easti zborlu di Dr. Smiljana

Alexandrov diBelgrad sh-tsi ari caznati tut atsea diyeatru stomatolog,

profesorlu Tiberius Cunia nu mata ufilisizborlu dentistu mea sintagma doctordentistu, tsi easti cu tutu altu tsiva.

Apandisi:

Easti dealihea c prit zborlu dentistu,ashi cum s-aspuni tu dictsionarlifrancezi ic ghirmneshts, s-achicsea-shti c easti zborlu di yeatru stomatologama, aoa, Romnia, sh-domnul

profesor Tiberius Cunia shtii multu ghiniaestu lucru, zborlu dentistu nu eastiidyea cu atsel di yeatru stomatolog.

Tu chirolu a comunismolui,Ceaushescu, ti furnjia c avea avdztc, taha, a yeatsrlor stomatologi, tsinveats 6 anji di facultati pi pradzlji a

statlui, l amputi ta s-l lucreadzdintslji a muncitorlor, lo apofasea ca

pri ning facultatea di stomatologii s s-amint un sculii di dentistic sh-iu, tuchiro di trei anji, s si scoat dentishtstsi s-lucreadz sh-la clasa muncitoari.Pn tu soni, pn shi comunishtsljiachicsir c aesti muli di dentishtsnu suntu axi ta s-fac meditsinstomatologic shi, vrur nu vrur, uncljisir atsea sculii.

Tu tsi mtreashti znatea a unui om

ea easti atsea cari u fatsi dzu di dzush-cari sta nyrpsit pi Dhipluma tsi uamint dicara bitiseashti un sculii dispetsialitati.

Unu insu cari bitiseashti facultatea distomatologii poart titlu diyeatru (medic)stomatologu iara dup 5 (tsintsi) anji poati ta s-da examenu di yeatruspetsialistu shi, di cara va-lu ljea atseluexamenu va s-poart titlu di yeatru spetsialistu stomatolog. Dup altsniscnts anji (5-10 anji) atselu yeatru

spetsialistu poati ta s-da examenu diyeatru primar stomatolog shi, di cara va-lu ljea sh-atselu examen atumtsea va s-

poart titlu diyeatru primar stomatolog.Tu aest ditu soni catandisi s-afl sh-yeatrulu Dumitru Piceava.

Chir, Chirau (domnule,doamne, doamn) doctor

Ti doamna profesoar Mariana C.cum sh-ti domnul profesor Nicolae S.

ma nu ai doctoratlu ctse s-ts sispun doctor Piceava sh-nu aplo:

Piceava?.Apandisi:

Dictsionarli n spun c prit zborludoctor s-achicseashti un insu cuspudhii anotiri cari ari ca znati yitripsi-

rea, mutrirea ic afirirea di lngori a

oaminjlor ic a prvdzlor; yeatru.

- dit limba latin: doctor, frnc

docteur; ghirman doktor.

Tut doctor l si dztsi shi a atsilorinshi tsi au doctoratlu (dit limba frnc -doctorat: titlu shtiintsific analtu durusitdi un insitutsii academic ic dinvitsmntu anotir a unui insu cari fatsiun cursu di spudhii anotiri dup tsi

bitiseashti spudhiili universitari).Atumtsea cndu un patsientu (dit latin,

patiens: insu lndzit ic s-afl sumyitripsirea a unui yeatru) zburashti cu unyeatru (yeatris) lji-aspuni chir (domnule)doctor, ic chirau (doamna) doctor sh-nitsi cum nu l dztsi pi num: domnulex ic doamna y.

Idyiul lucru s-fatsi sh-cu yeatsrljiveterinari (lat. veterinarius). Nu s-aspuni domnule medic mea

domnule doctor. Ashi lipseashti s s-

aspun sh-la noi, Armnjlji: chir(domnule) doctor, chirau (doamn)doctor sh-nu chir yeatru ic chirauyeatris.

A inshiloru dit a doaua catandisi (cudoctoratu) ama nu l si spunu canoarchir (domnule) doctor x, chirau(doamna) doctor y sh-nitsi aplo, pinum: domnule x, doamn y meadomnule profesor X, doamna inginerZ, doamna dhascal Z, etc. (Urnechi:domnule profesor Thede Khal sh-nitsi

cumu domnule doctor Thede Khal).Idyiul lucru lipseashti s-hib sh-tuzburrea armneasc.

Dit practichia a mea di vr 20(yinyits) anji, di cndu lucredz ca yeatrustomatolog tu un mhl di Bucureshtiiu s-afl mults Armnji, pot s-aspunc tuts pacientslji armnji nji-aspusirdomnule doctor, ic domnule doctorPiceava sh-nitsi cum domnule yeatruPiceava ic aplo: domnule Piceava ashicum-nji si spuni tu bana particular.

Pripuniri ca la YeandoniLa Andamusea di Bucureshti dit anlu

2001, cndu, ti a doaua oar tu isturia alor, Armnjlji di Bucureshti yiurtisirDzua a lor natsional (organidzat diSutsata Cultural Armneasc), unnvitsat Armn vini shi-nji dzsi: Nueasti ghini ca stihurli alushtui cntic, tsi-lji si dztsi imnul natsional a Armnj-lor, s-hib alxiti niheam?!?! Anda untribai: cari maxus stihuri a imnului a

nostu s-hib alxiti? ns nji-apndsi:atseali cari aspun Blstem mari s-aib-n cas/ Cari di limba-a lui si-

alas.La a doaua a mea ntribari: cums-hib alxiti? ns avea ndreapt sh-unciudioas apandisi: Harau mari s-aib-n cas/ Cari limba nu shi-u

alas.(?!?!)

TU GURA A LUMILJEI...Io, Dumitru PICEAVA,


16/17


Nu njic-nji fu ciudusirea atumtseaanda avdzi c, la atsea fr di preacljimuabeti, idyiul lucru lu andrupa shi unaltu mari nvitsat armn di Bucureshti.

Geaba aspush c stihurli ali un poeziinu pot s-hib alxiti dict di autorlu alor sh-cu aht ma multu nu pot s-

hib alxiti stihurli a unui imnu natsional,c nu fui achicsit ici di elji.

Furnjia ti cari cfta alxearea atsilorfr di preaclji stihuri al ConstantinBelimace eara atsea c mults di Armnjinu-shi cunoscu ghini limba printeascsh-nu pot s-u azburasc ashi cumlipseashti. Itsi furnjii l adutseam lyinea multu zori s-achicseasc c ashitsiva nu poati s s-fac shi, ca urminii,l-aspush c un Armn, ta s-nu hibactsat di un ahtari blstem, lipseashtis-u anveats limba a lui prnteac.

Un ahtari alxeari a stihurlor di carieasti zborlu (stihuri tsi s-afl tu a doauastrof a imului a nostu) nu u featsi nitsicunuscutlu scriitor Hrisut Cndroveanutu antologia Un veac di poeziearomn scoas, deadun cu ChiraIorgoveanu, tu anlu 1985.

Sh-c vini zborlu di HristuCndroveanu lipseashti s-adutsemaminti c ns, tu atsea antologii, la

tradutsirea tsi u featsi aliDimndarea printeasc, a cstihlu cu blstemlu lu als ashi,alanti stihuri ama, tu cari s-adutseaaminti di limba armneasc, furalxiti shi iavea tsi inshi: Cruntblestem s aibe-n cas/Cel ce

graiul lui shi-l las. Tut unciudioas tradutsiri u featsi domnulCndroveanu shi a protljei strofa imnului a nost natsional. Stihurli

Printeasc dimndari/Nsprigiur cu foc mari,/ Frats dimum shi di-un tat,/ Noi, Armnji di

eta toat, li tradusi tu limba romn ashi:

Din adncuri ne rsun/ Diata vecheshi strbun -/ Porunc, s dinuiasc/

Limba noastr, romneasc.(!?!?).Atsilor tsi caft ta s-alxeasc stihurli

di malma al Constantin Belimace ditPrinteasc dimndari, imnul a nostunatsional, l apndsescu c va poat s-

lu fac aestu lucru mash atumtsea cnduArmnjlji va sh-adar vsilia a lor iaraun di elji va s-agiung dictatorlu a lor.

Aesta ti furnjia c mash un dictatorpoati s-fac aeshi tsiva, ashi cumu ufeatsi Ceaushescu, atsel tsi s-luyurseashi poet sh-tsi fu axi ta s-alxeasc ndaudi stihurli a imnului natsional ali Romniitsi nu-lji avea hari a lui.

Ghinuirea la Armnji

Ti Aurelia C. & Alexandru G....Bun v-i oara! Bun dzua!Bun seara! Noapti bun!

Ti ghinuirea dit chirolu a dzuljeiArmnjlji ufilisescu zboarli bun dzuashi nu dzu bun iara ti chirolu asearljei ufilisescu zboarli bun seara.La fudzeari s-ufilisescu zboarli searbun. -Ti chirolu a noaptiljei s-aspuninoapti bun sh-can oar bunnoapti. -Ti chirolu dit partea dit ahurhit

a dzuljei s-ufilisescu zboarli: tahina,tsi yini dit lb. greac) ic dimineatsa

(dimneatsa), tsi yini dit lb. latin - de-manitia. - Ti chirolu cndu apireashtisoarli Armnjlji ufilisescu zboarli:

sbai, tsi yini dit lb. nturtseasc;hryii (hrxit), tsi yini dit lb. greac;apirit (lat. aperire) ic cripat.A c avem dau numi ti chirolu dit prota

parti a dzuljei, sh-maxus tahina icdimineatsa, dit cti cunushtem noi, naima mari parti di Armnji nu ufilisescusintagma Bun dimineatsa, cum uufilisescu Romnjlji sh-cum u adutsiaminti Tache Papahagi tu multucunuscutlu a lui Dictsionar, shi nitsibun tahina mea bun dzua icbun ts-i oara (bun v-i oara).

Ligat di problema a ufilisiriljei ic aniufilisiriljei ti ghinuiri di ctr Armnji azboarlor bun dimineatsa antribm

ma mults Armnji shi iavea tsi aflm:Pap Ilia, di Breaza (hoar armneasc ditGrtsii), n-aspusi c aest turlii di ghinuiriArmnjlji nu u ufilisescu mea ufilisescuzboarli bun dzua. Poetlu Ionel Zeann-aspusi c easti dealihea c Armnjlji nuufilisescu bun dimineatsa ama suntuniscnts di elji dit niscnti hori cari-luufilisescu.

Yioryi Platari n spuni c la elji, Aminciu,s-ufiliseashti ghinuirea cu Bun

dimineatsa!. Profesorlu TiberiusCunia, cu apuhia a Simpozionlui diBituli dit anlu 1997, n spunea cghinuirea cu Bun dimineatsa eastiufilisit mash di ctr Armnjlji ditRomnia ic di atselji Armnji cari auinfluients di la sculia romnea-sc.Sh-ti aest furnjii, la atsel simpo-zion, atumtsea anda n andmuseamtahina sh-n ghinueam nu mata ufili-seam bun dimineatsa mea bundzua.

Ppnjlji shi printslji a mei cumshi soea-nji tut, Clivyeanji (dit hoara

Livdz), nu ufilisea canoar zborludimineatsa mea mash tahina iara ti ghinuirinu ufilisea zboarli bun dimineatsa mea bun dzua, bun ts-i oara icbun v-i oara!

Bun v-i oara! Bun dzua! Bun seara!Noapti bun! nipotslji-a melji, iutsido vaflats!Lali-a vostu-atsel rebil,

Aru shi inflexibil,V-alas-a voau, nipots di-yis,Limba s-u ftsets di paradis!

ZMANIDit laia dzu-a anlui cu-anpdilji,

Anda veacljea-mileti fu-mprtst la-tmcheari,

Aslanjlji-a ljei hilj sh-tinjisitili hilji,

Agiumsir s-bneadz, dit chibari,huzmicheari.

Hndcusiti tu-amarea di-agrsheari,

Lumchili-a ljei, minati di veacljea-lji fan

Sh-lhtrsiti di tuchiri sh-di chireari,

S-umplur di gionji tsi-alag ct ban.


17/17

bana armânească - nr26b

Documents