bana arm¢neascƒ - nr26b

Download Bana Arm¢neascƒ - Nr26b

Post on 09-Apr-2018

248 views

Category:

Documents

1 download

Embed Size (px)

TRANSCRIPT

  • 8/7/2019 Bana Armneasc - Nr26b

    1/17

    16 Nr.4 (26), 2001 - Sumedru, Brumar, Andreu. BANA ARMNEASC

    ISTORIA A MACHIDUNIILJEI ANTICCAPITOLU - V -

    VITSINJLJI A MACHIDUNIILJEI - TRATSIA -(Continuari ditu numirlu tricutu)

    Triburli tratsiPri ninga Tribalji, Trerlji, Tilatailji,

    Dentelitslji, Odrishlji, Maedilji shi altitriburi tratsi inshir tru migdani ashicumu fur: Serdilji (tsi bna tu cmpurliali Sofia), Besilji, Sapeilji, Astilji,Scrimianjlji, Nipseilji sh.a.

    Plinius atsel Bitrnul zburashti sh-dialti triburi tratsi ca: Dii ic Diobesilji(loclu a lor eara pi ninga cursul dinghios a arului Nestos). Plinius maadutsi aminti sh-di alti triburi ca Digerljidi nastnga a Strymonlui; Maedobi-tynjlji, Siropaionjlji, Sintilji (cari avea

    un mari csb, Heraclea Sintic),Bisaltsilji tsi bna pi mardzinlji di nan-dreapta a arului Strymon, Crestonjljitsi bna la izvurli a arului Echedoros(adz Galico) pn la laclu Bolbe (adzVolvi) tu Mygdonia, Mygdonjlji(Micdoni tsi bna la Ascpitat diCrestonji, pi cursulu di nsusu a aruluiAxios (Vardar) pn la laclu Bolbe),Bessilji, locurli a lor s-tindea pn lacursul di nsus a arului Oiskos. LaAcpitat Bessilji avea muntili Skombros.

    Triblu a Odomantsloru la Njeadz-noapti di csblu Siris (Seres). Suntuthimisiti triburli Droilji, Dersailji tsi bna

    pi cursul di nghios a arului Strymon(vedz harta ditu numirlu tricutu).

    La informatsiili ligati di triburli tratsi tsiarmasir di la Herodot s-advgar altilicu apuhia a nvliri tu Tratsia a armatilorual Alexandru ic a generaljloru a lui. Aesti

    plirufurii (informatsii) suntu ligati mamultu di triburli tsi bna ning Besi, tuaripidinili dit Notu a muntsloru Rodopi

    shi poalili a loru ctse tu anpdirli a lorudi ctr Not generalji machiduneanjiintrar tu interiorlu ali Tratsii pritu vljiurlia arurloru Strymon shi Nestos.

    Ndau dati cronologitsi ditu istoriaa Trastloru

    Arlchea geografic ali Tratsia, tu cariavu locu creashtirea istoric a triburlortratsi, fu un nai istoric ditu partea di

    Not-Dat a Hanimusiljei Balcanic. Eaeasti udat di apili a arului Maritsa(anticlu Hebros) tu cursulu a ljei di mesi

    shi di nghiosu shi di afluentslji (Ergines)cari s-vears tu arulu Maritsa, ningEdirne (anticlu Hadrianopolis) shi la Notdi aestu csb.

    Vitsinjlji ali Tratsia eara: Iliria, tuAscpitat, Machidunia shi Amarea Egei

    tu Notu, Amarea Lai tu Dat, iara tuNjeadznoapti eara vitsin cu locurli iu

    bna Geto-Dacilji.Tu chirolu ali Marea colonidzarigrtseasc (etili 7-6 n.a Hr.), mrdzinjliditu Njeadznoapti ali Amarea Egei,Chersoneslu tratsicu, Propontida(Amarea Marmara), Bosforlu, cumu shimardzinea ditu Ascpitat ali Amarea Lai,iu bna triburi tratsi, agiungu unu locuiu Gretslji-sh cfta un noau patrid.Ashi, tu Notu suntu thimiljiusiti Abdera,Maroneia, Sestos, Perint,Selimbria,Byzantion shi Calcedon, iara pi mardzineadi Amarea Lai Apollonia, Mesambria,Odessos. Cu chirolu aesti colonii agiunguun poart di intrari a culturljei grtsea-sc la populatsiili tratsi.

    Csbadzlji nai ma mri eara: Bessapara,capitala a Bessilor, Uskudama,Philippopolis, Bizye (Vizo), Orestia(Adrianopol) shi altili.

    (Horia Matei, Enciclopedia aAntichitatiljei, pag.327).

    Ca pi la 508 anlu n.a Hr. dup Maspera(Histoire anciene de pueples de lOrient,Paris I, 1895), Darius, vsiljelu a Pershi-lor, featsi un expeditsii contra aScitslor di arzg pi giumitati aric, pigiumitati turanic. Darius agiundzi la elji

    pisti Dun shi loclu a Carpatslor. Dupun et, Gretslji ditu mardzinea aliAmarea Lai, cari fur tu ananghea s-ljea

    parti la alumt, pirmitusit al Herodot,c marli Vsilje a ntreglui uscat vrea s-avea vizitat loclu a Odrisilor (Herodot,IV, P. 90).

    Dup tsi Tratslji fur bgats tu isorii cuapuhia alishtei vizit al Darius pi loclua lor,fur dats a agrsheariljei sh-tricumultu chiro pn inshir nica unoar lalunjin tu Balcan. Aesta s-featsi sumu

    pana al Tucididi, dup niscnti mintituridi alumtri a lor (Odrislji) sh-cnducratlu a loru cdzu tu pulematli psncunuscuti cu MACHIDUNIA iara tu loclua loru Sitolkes, vsiljelu a Tratslor, vreata s-sh analts un amirrilji.

    Tu anlu 492 ari loc prota expeditsiipersan contra a Grtsiiljei, cumndusitdi generalu Mardonius. Armata persan

    treatsi prit Tratsia iara armatili tratsi ljea parti, deadun cu atseali persani, lapulematli meditsi.

    Namisa di anjlji 470-460, pi cursul dinghios a arului Hebros, tu locurli iu

    bna triblu a Odrislor, s-amint protlu

    crat a Tratslor, sum cumnduseareaal Teres, cari cunoashti, dup plirufuriilial Tucidide, un mari prodh.

    Vsilia a Tratsloru cunoashti un maricreashtiri namisa di anlji 431-424 sumudumniljea al Sitalces, hiljlu al Teres.

    Vsilia Odris, tsi s-tindea di la AmareaEgei la Dun shi di la Amarea Lai la aruluStrymon, agiundzi cipita a puteariljei alui. Tu anlu 430 Sitalchis fatsi unachicseari pulitic cu Atena, di partea acuri s-alumt tu polimlu peloponesiac.

    Tu anlu 429 Sitalces agiundzi tuHanimusa Calcidic shi tu Machidunii,iu caft, fr s-poat, s-lu da nanpartivsiljelu Perdica II, shi s-lu bagAmyintas. Vsiljelu Sitalces moari tu anlu424 tu un alumt contra a Tribaljilor.Namisa di anjlji 424-410 dumni Seuthes

    I, nipotlu al Sitalces. El s-alas di puliticaantimachidunean shi s-nsoar cuStratonice, sora al Perdicas II. Lamoartea a lui vsilia Odris si-mparti tuma multi principati cumndusiti diAmadocos (oaspi bun al Alcibiadi),Maisades, Teres sh.a. Namisa di anjlji 400-383 Seuthes II,

    nipotlu al Sitalces shi hiljlu al Maisades,cumnduseashti un crat trac tu naiaa Propontidiljei. Namisa di anjlji 400-399aestu vsilje va-lji aproachi sh-va l daapanghiu un chiro a atsilor 10.000

    cumndusits di Xenofon, cari s-turna tuGrtsii dup campania dit AmirriljeaPersan.Namisa di anjlji 383-360 dumneashti

    Cotys I cari agiundzi s-unific veacljeavsilii a Odrishilor shi tsni pn tu anlu365 ligturi pulititsi buni cu Atena. Lamoartea al Cotys I (360 n. a Hr.) vsiliaOdris easti amprtst shi aestu lucru vas-lishureadz loarea a Tratsiiljei di ctrMachidunia.Namisa di anjlji 357-356 s-fatsi prota

    parti a tindeariljei machidunean ctrNjeadznoapti-Dat, cndu Filip II (359-336) lji-anichiseashti Bersidas shiCetriporos shi thimiljiuseashti csbluPhilippopolis (pi loclu a veacljiljeiCrenides).Namisa di anjlji 342-341 Filip II lji-

    azvindzi Cersebleptes shi Teres shi ncljidiamintarea a ntreagljei Tratsii. Sinurlu dit

    Njeadznoapti a Machiduniiljei eastincrfusit pi Duna di nghios.

    Filip -II-lu, vsiljelu a Machiduniiljei

    (Rosler, Die Geten, Viena, 1864, pag. 19,citat di N.Iorga) u bitisi bana filc a Tra-tslor.Ta s-ascap di giuglu a nauljeistpuiri xean cari dimnda la mardzinadi Njeadzdzu a Dunljei shi ta s-nu hibtu ananghea s-plteasc birlu ti cupiili di

    prvdz shi agur, Tratslji (Getslji) sh-

  • 8/7/2019 Bana Armneasc - Nr26b

    2/17

    BANA ARMNEASC Nr. 4 (26), 2001 17

    cftar un noau ptridh didindi diDun. Tinirlu Alexandru, hiljlu al Filip,mash dup amintarea a locurlor di prining Dun putea ta s-sh ljea sil ctrcmpurli di anam ali Persii. Ama sh-elcalc pi torurli al Darius, arspndindaluituti cetili dushmani dinintea a lui, el

    agiumsi la Dun, cari u tricu, vahi pi laClrashi dup N.Iorga, iu Dunaformeadz marea nisii ali Borcea.

    Dicara vsiljelu a Machiduniiljeiaprghisi loclu ali Europ, cumandarlji alui di la Duna di nghios nu fur aht dieftihipsits ct cpia a lor. Dicara s-unircu Scitslji, Getslji amintar alumti diarzgnari.

    Tu anlu 330 Seuthes III, clirunomodris, cari s-ribilipsi cu agiutorlu ageneralului Memnon contra a exusiilormachiduneani, easti azvimtu di Antipa-tros. Seuthes, thimiljiusitorlu a csbluiAeuthopolis, va s-xanaamint indepen-dentsa dup moartea al Zopyrion shiAlexandru atsel Marli (323), ama va s-hib anichisit, dup 10 anji di alumti, didiadohlu Lisimah, cari agiumsistpuitorlu ali Tratsia.

    Dup moartea al Lisimah, 281, atseatsi fu Vsilia Odris s-mparti ti daima tuma multi craturi.

    Tu anlu 270 ari locu nvlirea aCeltsilor tu Hanimusa Balcanic, ncap cu Comentorios cari intr tu Tratsiashi thimiljiuseashti la Not di Balcan unvsilii cu capitala la Tilis (aspart tu anlu218 n.a Hr.).

    Dup azvindzirea a Machiduniiljei tuatsel di al treilea polim machiduneanshi a asprdzeariljei a ljei ca vsiliiindependent tu anlu 168, Tratsia eastincurpiljeat tu noaua provintsii romanMachidunia.Namisa di anjlji 149-148 triburi tratsi

    andrupscu ribilipsirea antiroman aMachiduniiljei cumndusit diAndroniscos.

    Tu anlu 15 d.Hr.s-amint provintsiaroman Moesia, namisa di Dun shimuntslji Balcanji. Tu anlu 46 d.Hr., lamoartea a vsiljelui odris RheometalcesIII, s-fatsi alxearea a Tratsiiljei tu

    provintsii roman, cu capitala laPhilippopolis (Plovdiv, Vryrii).

    Miletea shi limba a TratslorDit miletea a Tratslor s-trdzea,

    namisa di alts, Getslji shi Datslji. Tratslji

    eara soi di aproapi cu Ilirlji. Limba a lorlipsea s-avea mult uidisiri cu limba aArbineshlor di adz, clirinomlji a Ilirlor.

    Tratslji sh-tatua truplu ashi cum uftsea shi Ilirlji. Zeulu a lor natsional s-cljima Sabazius, cari la Grets s-cljimaDionisos, iara la Romanji Bachus, a curi

    templu eara tu muntslji Rodopi.Limba a Tratslor

    Limba a Tratslor, idyealui ca atsea aIlirlor, chiru dicara fu alxit cu latina,greaca shi slava tu gura a populatsiiljeidi a loclui traco-dac. (I.I. Rusu pag. 79,Etnografia romnilor, Buc. 1981).

    Dit aestu idiom indo-european s-

    cunoscu adz mash psni lucri. Mashfragmenti sh-nitsiun textu ic propozitsiinafoar di nelu di malm di la Ezerovo,nyrpsiti cu literi grtseshts, shi formu-lili dit inscriptsiili frigieani (Asia Njic).

    Ligatu di nyrpseari, Tratslji loaralfabetlu grtsescu (ma tamam atseluatico-ionic) ditu vrsta clasic shi dupucumu s-pari lu ufilisir ti nyrpsearea atutulor textiloru tu limba trac. IaraGretslji, tu aradha a loru, lu-avea loatalfabetlu diacutotalui di la Fenicieanji.

    Singura