balneologie - sidenco
TRANSCRIPT
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
1/23
Partea a II-a. CURA BALNEARA ROLUL El iN RECUPERAREA MEDICALA
11 1 Clima
11.1.1.Generalitafi tipuri e c/ima in fara noastra
Romania are a suprafata de 237500
km
2
.
Este strabatuta de paralela 45 latitudine N
i
meridianul 25 longitudine E. Suprafata se lntinde pe 4 latitudine ?i 10longitudine. Relieful
are trei trepte, i este foarte echilibrat ca pondere In suprafa\a: 34% mun\i, 36% dealuri i
podi Uri,
30%
campii.
Structura geologica a lantului Carpatic, care strabate tara noastra este de trei varste
diferite:
componenta eruptiva, mai mult In Vest, prezinta emisii de gaz nativ,
componenta de cristalin, are ape lncarcate In diverse substante minerale,
componenta sedimentara. '
Romania are un climat temperat-continental, dependent in special, de trei elemente
esentiale:
pozitia geografica a tarii,
pozi\ia lantului carpatic,
prezen\a Marii Negre.
Aceste elements determina un climat
cu
doua extreme :
o
climatul temperat-continental moderat spre Vestul tarii,
o
climatul temperat-continental excesiv spre Estul tarii.
Climatul este
un
element generic, in ansamblu. Topoclimatul este o forma
de
clima in care
luam in calcul i alte elemente, cum ar
fi
:
aspectul geomorfic
al
reliefului zonei,
reteaua hidrografica a zonei,
vegetatia ?i activitatea antropica.
Varia\ia parametrilor climatici prezinta doua directii componenete:
1.
Componenta spatiala
Temperatura medie anuala scade, de regula, de
la
sud
la
nord
i in
altitudine.
Precipita\iile au un nivel mediu care va cre9te de la est la vest i cu altitudinea.
2.
Componenta temporala
Exista o variatie anuala a parametrilor cllmatici
i
o variatie diurna.
Principalii parametri climatici
Numarul mediu de zile de iarna
i
vara
lntr-o
zi
de iarna temperatura maxima, pe tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie sub
0c Clasic, numarul mediu de zile de iarna
la
noi, poate varia intre 20-30 pe litoral
f?i
70-80
zile/an
la
munte.
intr-o
zi
de vara temperatura maxima,
pe
tot parcursul celor 24 de ore, trebuie sa fie mai
mare de 25C. Numarul mediu de zile de vara poate varia intre 120 zile/an la campie, 9i 10
zile/an
la
inal\imi peste 1000
m.
Umezeala relativa medie
Este
de
70 in zonele de campie de
84%
- 86% in zonele montane.
Nebulozitatea 9i durata de stralucire a soarelui
Sunt masurate in ore
9i
au variatii foarte mari.
Numarul de zile cu cer senin, Tn medie, scade cu creeyterea Tn altitudine.
28
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
2/23
Cantitatea medie
de
precipitatii
Se mascara in mm coloana de apa $i are valori de
400
mm col
H2
In Delta
iii pe
literal,
$i
1500
mm col H2 in Muntii Apuseni.
Presiunea atmosferica
Se mascara In milibarri $i are valori de
1015
mBarr la nivelul marii,
i
sub
850
mBarr
la
1500 m altitudine.
Regimul vanturilor
Este influentat de altitudine
?i
forme de relief.
Confortul termic
Vara exista un disconfort termic, prin caldura, mai mult in zonele de campie, in zona
litorala i?i este foarte mult ameliorat datorita vantului.
Exista un disconfort termic legat de altitudine, prin frig, mai ales peste
1500
m.
1ntre limite ar trebui
sa
existe confort termic.
Balneoclimatologia evalueaza indicii bioclimatici, putand identifica efectul acestora
asupra organismului uman.
1. lndicele de confort termic
Se coreleaza cu numarul
de
zile confort, aproximativ
10
zile/luna. Acest numar scade
atat la campie, cat iii la munte, peste 1400 m.
Caracteristic, cre$te foarte mult numarul
de
zile de disconfort termic prin incalzire, mai
mult la campie, sau numarul de zile de disconfort prin racire, la peste
1400 m.
2.
lndicii bioclimatici de stress - influenta\i in primul rand de altitudine :
Stress-ul cutanat
Este influentat de temperatura i vant. Este mic in zona de deal i maxim In zona montana.
Clasic, vara era mic, hipoton. Tn anotimpurile de tranzitie, exista indicele relaxant de confort.
Stress-ul pulmonar
Este determinat de concentratia vaporilor de apa in aer i de altitudine. Vara are un caracter
hidratant $i iama are un caracter deshidratant. in intervalele caniculare este puternic
deshidratant iar primavara i toamna este echilibrat.
Stress-ul bioclimatic global
Se obtine din insumarea celorlalii. Are o valoare minima In zana de dealuri, subcarpatica, in
sud. Aici exista
un
numar maxim de zile relaxante i echilibrate. Are o valoare maxima la
munte.
Aeroionizarea atmosferica are in Romania
un
nivel mediu de 500 - 600 ioni mici i medii
cm
3
aer. Domina ionii pozitivi. Coeficientul
de
unipolaritate are valoarea de 1,2, adica
la un
ion negativ corespund 1 2 ioni pozitivi. Valeri maxime se ating seara i primavara, iar valori
minime se ating la amiaza
i
iarna.
Nivelul real este influentat de canditiile locale: roci radioactive, cascade, suprafete
impadurite.
Pe literal, aeroionizarea atmasferica variaza intre
600 i 1300 ioni/cm
3
aer, mai mult
datorita spargerii valurilor la
tarm,
iar coeficientul de unipolaritate atinge valori de 1 02 - 1,7.
La Baile Herculane, datorita proximitatii rocilor radioactive, aeroionizarea crete pana la
2000 ioni/cm
3
aer, iar coeficientul de unipolaritate este de 0,92 - 0,95.
Aeroionizarea este influen\ata de circulatia atmosferica, descarcarile electrice i aparitia
sau nu a viscolelor.
Chimismul aerului este determinat mai mult de poluanti. Este mai mare in zonele
depresionare (circulatia aerului este mai mica) $i fn anumite candi9i meteo, cum ar fi
inversiunile termice 9i calmul atmosferic. Statiunile balneoclimatice de cura beneficiaza de
perimetre de protec\ie deoarece, prin ege, nu se poate amp asa un factor de poluare foarte
aproape. Chimismul aerului cuprinde $i aerosoli terapeutici naturali - cei mai cunascuti sunt :
marini, bogati in I, Na, Cl,
salini,
cu
NaCl.
Clima Romaniei, ca in oricare colt al lumii,
se
bazeaza
pe
cativa factari genetici
importanii:
29
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
3/23
Radiatia solara
Se exprima in n u ~ a r de calorii/cm
/an. In zona litoralului are o valoare de 130cal/cm
/an,
iar in zona de munte scade pana sub 100 cal/cm
/an.
Acest factor este maxim in luna iunie (17,5 - 15,2 cal/cm
/zi) i minim in luna decembrie
(3.4-2,2 cal/cm
/zi). Este elementul principal al climei.
Circulatia generala atmosferica
Romania se afla sub influenta a patru mari centrii barici :
anticiclonul Azorelor - furnizor
de
mase de aer umede
i
reci vara, umede calde iarna,
anticiclonul Siberian - responsabil de gerurile de iarna,
depresiunea lslandeza - responsabila de mase de aer rece i urned,
depresiunea Mediteraneeana - responsabila de precipitatii i vant in timpul iernii.
Exista alte tipuri de mase de aer : mase de aer din zona polara, mase de aer din zona
tropicala.
Suprafata subiacenta
Exemple: conditiile climatice de deasupra muntilor Carpati i a Marii Negre, proximitatea
unor elemente
ca
paduri, suprafete acvatice, aglomerari urbane i industriale,
rincipalele
elemente
le climei
Temperatura medie anuala
in sud, se inregistreaza +11C i in zona montana -2C. Temperatura medie cea mai joasa
se inregistreaza in ianuarie ( intre -10C i 0C i cea mai ridicata in iulie ( 28 +/ - 8C ).
Numarul zilelor de iarna i vara depinde, ca i temperatura medie anuala, i de altitudine.
Umezeala aerului, in corelatie cu tensiunea vaporilor de apa
Nebulozitatea
Ourata de stralucire a soarelui (numar de ore/an) depinde de zona:
pe litoral, cca.2300 ore/an,
la
campie, cca.2200 ore/an,
in zonele de
podi,
cca.2000 ore/an,
la
munte, cca.1800 ore/an.
in semestrul cald, variaza intre
1300-1800
ore/an i in
eel
rece, fntre 500- 700 ore/an.
Precipita\iile atmosferice
Scad de
la
vest
la
est i cresc
cu
altitudinea. Regimul mediu al precipita\iilor este de
aproximativ 1000
mm
coloana H20 in zona montana i 1400 - 1500
mm
coloana H20/an
pe versantele expuse. in sud-estul tarii este de sub 400 mm col
H20.
Maximul de precipitatii se inregistreaza in iunie (100-300 mm col H20 i minimul
fn
februarie-martie (20-50 mm col H20).
Numarul mediu de zile
cu
precipitatii/an variaza intre
70-80
i 140-170 zile/an.
Numarul mediu de zile cu strat de zapada este, pe litoral de 25 zile/an, iar la munte de 200
zile/an.
Presiunea atmosferica
Regimul vanturilor - viteza medie
pe
\ara este de cca.37 m/sec.
11 1 2 Bioclima Romaniei
Tinand cont de toii factorii prezentaii
mai
sus, pe teritoriul Romaniei exista trei mari tipuri
de bioclima :
3
1. bioclima excitant - solicitanta - care prezinta doua variante importante:
bioclimatul de campie,
la sub
200 m altitudine, i
bioclimatul
de
literal, intre 0-35 m altitudine;
2. bioc ima sedativ - indiferenta, de cru\are - caracterizata de indici
de
stress foarte
mici, solicitarile de adaptare fiind foarte mici;
3. c ima tonica - stimulanta montana.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
4/23
r
11 1 2 1 Bioclima excit nt solicitanta e campie
Localizari :
Zona Campiei Romane - ex. de statiuni: Amara, Lacul Sarat
P o d i ~ u l Moldovei -
ex.
de statiuni: Nicolina
Dobrogea -
ex.
de statiuni: Murighiol
Pe
acest fond de clima, exista nuante excesive (in sudul estul tarii), sau mai moderate
(in Campia Tisei -
ex.
de statiuni: 1 Mai, Felix,
B u z i a ~ .
Elemente caracteristice bioclimei excitant-solicitante de campie:
Temperatura medie mare
Umezeala relativa mica, mai ales vara
Nebulozitate scazuta
Durata
de
stralucire a soarelui mai mare, de cca.2100 - 2200 ore/an, din care
peste 300h in timpul verii
Viteza vantului mica
Regimul precipitatiilor redus
Presiunea atmosferica medie anuala de cca.1000 mBarr.
Conditiile climatice dezvolta un confort termic moderat vara, adesea redus datorita
inconfortului prin lncalzire, dar destul de indelungat (din aprilie pana in octombrie). Stress-ul
cutanat, pulmonar, bioclimatic este mare. Solicita termoreglarea, mai mult termoliza, cu
pierderi mari de lichide saruri. Reprezinta o mare solicitare n adaptare pentru SNC, SNV,
glandele endocrine, procesele imunologice nespecifice (aparare ca raspuns la stress-ul
intens), creiite absorb\ia calciului.
Mecanismele de adaptare ale organismului, activate in timpul curelor balneare in
statiunile din aceste zone bioclimatice, sunt
cu
atat mai solicitate, cu cat exista o diferenta
mal mare lntre zona de rezidenta a individului
9i
zona statiunii balneare.
lndicatiile de cura - pentru bioclima excitant-solicitanta :
- In seep de profilaxie:
Teren predispus la boli
Deficiente functionale sau locomotorii, predispozante dar care nu au constituit inca
boli
Sistem nerves hiporeactiv
Meteorosensibilitate
Potential alergic
Tulburari metabolice
In seep curativ:
Suferinte din sfera ORL
Copii cu rahitism
Osteoporoza
Suferinte articulare, abarticulare
Sechele posttraumatice
Sechele dupa leziuni de neuron motor periferic
Ginecopatii inflamatorii cronice
Astm b r o n ~ i c bronita cronica, b r o n ~ i e c t a z i i in forme initiale, nu decompensate
TBC extrapulmonar stabilizat, nu
activ
Contraindicatii :
Purtatori
de
afectiuni cardiovasculare avansate iii/sau decompensate
Tulburari respiratorii importante, cu disfunctii ventilatorii mari
Persoane
cu
hiperreactivitate nervoasa
Purtatori de focare de infectie, cat timp infectia este activa
Boala ulceroasa activa
TBC recent stabilizat (pulmonar)
Hepatita cronica persistenta, mai ales decompensata
3
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
5/23
Boli endocrine hiperfunctionale (tiroida, hipofiza)
Fibromatoza uterina, mai ales daca are menometroragii importante
Afectiuni renale decompensate
Poliartrita reumatoida - contraindicatie actualmente, reconsiderata
In timpul curelor balneoclimatice in stati'unile din aceasta zona bioclimatica, sunt folosit
ca mijloace terapeutice
i
aerohelioterapia, onctiunile cu namol rece urmate de imersia in la
(metoda egipteana) $.a.
Sezonul, in
p ~ r i d
caruia sunt folositi to\i factorii naturali de cura,
se
intinde In perioada
mai - octombrie. In afara acestui interval, pot fi folosi\i
do r
factorii specifici bioclimei,
i
care
sunt blanzi in anotimpul rece.
11.1.2.1.2. Bioclima excitanta - solicitanta de literal marin
Este o varianta a bioclimei de campie, avand caracteristici asemanatoare. Deosebirea
consta in prezenta termolizei mai pu\in importante,
f t
de bioclimatul de campie. Termoliza
excesiva este inlocuita de antrenarea i calirea termica, care se obtine utilizand mijloace de
termoterapie contrastanta. Datorita decondi\ionarii la temperaturi joase, specific omului
modern, la virajul termic inregistrat
la
trecerea de
la
vara la toamna, organismul neadaptat
nu
face fata schimbarilor, i individul este mai vulnerabil, putand dezvolta afectiuni
a
rigore
(de la guturai la lumbago). Utilizarea terapiilor contrastante, ca forma de antrenament, in
cursul curelor balneare de vara pe literal, antreneaza raspunsul mai prompt mai eficient
al
vascularizatiei mucoaselor (in principal, respiratoare), facandu-le ulterior, mai putin
vulnerabile in anotimpul rece i urned.
Onc\iunea cu namol, ca terapie
cu
factori termici contrastanti
de
prima importanta, are o
metodologie specifica. Efectul chimic
al
namolului, discutabil dupa majoritatea autorilor, este
eel
mai pu\in important. Onctiunile se fac pentru antrenare
i
calire, pentru a crete
capacitatea de adaptare nespecifica a subiectului. Onctiunile se fac
la
lac, nu la mare.
Aplicarea se face pe suprafata intregului corp. Subiectu incepe prin expunerea la soare, se
incalze$te,
9i
cand a transpirat se unge uniform, pe toata suprafata corpului, mai pu\in capul,
cu
namolul rece
fn
grosime
de
-
1 deget. Se acopera toata suprafa\a corpului, de
la
mandibula in jos. Se sta sa se usuce namolul, pana ce se albe9te i capata o crusta gri. Se
sta pana ce se transpira sub namol
9i
apoi se spala In apa de lac rece, repede. Este
recomandata o onc\iune pe
zi.
Este indicata, in primul rand pentru oamenii sanato9i, ca
pentru pacientii cu suferinte, in general, reumatice.
i
al\i factori naturali de cura, cuprini in cura heliomarina, reprezinta factori termici
contrastanti. Alti parametri importan\i sunt urmatorii:
Temperatura aerului este de regula mai scazuta in timpul verii
mai mare in timpul iernii,
comparativ
cu
cele de campie, datorita brizei marine.
Umezeala este mai mare in conditii de literal (80%)
Cantitate mica de precipita\ii ( 400 ml )
Vantul este de regula permanent atinge in medie 4 - 5 m/sec
Presiunea atmosferica este mai mica
sau
egala cu 1015mBarr
Confort termic redus dar poate fi bine ameliorat
in
conditiile adapostirii de vant
Stresul biologic, bioclimatic, ramane mare 9i este i n f l u e n ~ t de stresul cutanat, dat de
vant
9i
stresul pulmonar, dat de umezeala mare.
lndicatiile sunt similare celor din zona excitant-solicitanta de
la
campie, la care se adauga
i
indica\ii specifice litoralului, i anume:
3
Dermatoze: mai ales psoriazis, dar
i
pentru alte dermatoze
HTA stadiul I - datorita
mai
multor efecte conjugate:
c r e ~ t e
capacitatea de efort,
scade rezistenta periferica, fara a
fi
alterata circula\ia cerebra a,
sunt ameliorati factorii
de
rise metabolic lipidic: scade colesterolul, cre9te HDL,
scade
LDL,
scad factorii
de
rise pentru cardiopatia ischemica.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
6/23
11.1.2.2.Bioclima sedativ-indiferenta de crutare
Solicit foarte pu\in mecanismele de adaptare ale sistemului nervos
i
endocrin. Functiile
neuroendocrine suprasolicitate sunt astfel, puse
in
repaus. Acest bioclimat se r e g a s e t ~ in
zona altitudinilor medii, de
la
200-300 m
la 600 800 m,
fiind reprezentat in Romania
de:
Subcarpa\ii Moldovei -
ex.
de sta\iuni: Slanic Moldova, Baltateti
Subcarpa\ii Munteniei - ex. de sta\iuni: Slanic, Govora, Olaneti, Herculane
Podiul Transilvaniei - ex. de sta\iuni: Basna, Sovata
Dealurile Vestice -
ex.
de sta\iuni: Moneasa, Ocna $ugatag
Temperatura aerului este moderata
i
umezeala relativa medie de cca.75%. Durata
stralucirii soarelui are o medie de 1800 - 2100 ore/an din care 250 ore vara. Nebulozitatea
este medie, iar nivelul precipita\iilor este de 600 - 800 mm/m
2
Viteza vanturilor este mica, iar
presiunea atmosferica moderata 980 - 920 mBarr.
lndica\iile curei bioclimatice sedativ-indiferente, de cru\are:
Cure de odihna, mai mult
la
persoane cu neurastenii, depresii, in convalescenta
Poliartrita reumatoida
Reumatism articular acut
Bali cronice cardiovasculare
i
respiratorii, inclusiv in stadiile avansate, dar
nedecompen sate
In aceste zone exista i doua forme terapeutice speciale : salinele i mofetele.
Salinele reprezinta un microclimat special, indicat mai ales pentru bolnavii pulmonari
cronici. Se gasesc in sta\ini balneoclimaterice ca: Slanic Prahova, Targu Ocna, Praid.
Microclimatul
de
salina are caracteristicile sale specifice,
i
anume:
Temperatura racoroasa, constanta, intre 9- 14C.
Umezeala scazuta de 50 - 70%.
Nu exista curen\i de aer sau au o viteza minima (sub O 1 m/sec).
Atmosfera bogata in aerosoli salini.
lonizarea este moderata 700 - 1500 ioni/cm
3
Stress-ul cutanat este redus,
UOr
hipertonic, iar stress-ul pulmonar este redus,
Uor
deshidratant.
Mofetele sunt emana\ii de
C02 pur, sub forma de gaz, sau combinat
cu
H2S,
He,
Rd, N.
Au un impact mult mai mare asupra aparatul cardiovascular, fata de baile de dioxid de
carbon. Jn incintele mofetariene amenajate exista un microclimat
cu
parametri medii specifici:
Temperatura medie este de 12- 22C.
Umiditatea relativa este
50
- 80%.
Concentra\ia C02 gazes 80 - 99 volume%.
lonizarea este importanta : 2000 ioni/cm
3
pana la 15000 ioni/cm
3
f/.1.2.3.Bioc/ima tonica-stimulanta montana
Se gasete la o altitudine de peste 600-800
m.
Are efecte de normalizare, echilibrare a
func\iei SNC i SNV. Normalizeaza activitatea tiroidiana. Stimuleaza procesele
imunobiologice nespecifice i hematopoieza. Crete rezistenta la infectii.
Se
descriu doua zone mai importante ale acestui bioclimat, in care exista statiuni balneo
c imatice:
Zona subalpina (600-800 pana la 1000 m) -
ex.
de
s t a ~ i u n i
Tu$nad, Borsec, Sinaia,
Vatra Dornei,
Cheia,
Buteni, Lacul RoU, Predeal, Paraul Rece
Zona alpina (peste 1000
m
-
ex.
de sta\iuni: Paltini, Stana
de Vale
Caractere climatice specifice bioclimei tonico-stimulante montane sunt:
Presiunea atmosferica este scazuta.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
7/23
Presiunea arteriala a oxigenului este scazuta.
Temperatura scade
cu
c r e ~ t e r e a altitudinii.
Cu cat c r e ~ t e altitudinea, cu atat scade umiditatea absoluta, dar cre ?te umiditatea relativa
(pana
la
80%).
r e ~ t e
durata
de
insorire. Oatorita rarefierii paturii de aer, exista posibilitatea intensificarii
radia1iei solare, ceea ce va duce la stimularea metabolismului vitaminei 2 a calciului.
Nebulozitate crescuta.
Precipitatiile sunt de
cca.900-1500
mm/m
2
Puritatea aerului ?i concentratia ionilor cre9te foarte mult, proportional cu altitudinea.
Cre9te viteza vantului,
cu
cat spatiul este mai deschis.
Aceste conditii impun adaptarea organismului, in primul rand, pentru men\inerea presiunii
paf\iale a oxigenului in sangele arterial
la
nivele acceptabile, iar aceasta se realizeaza prin
mai multe mecanisme:
r e ~ t e ventilatia pulmonara.
r e ~ t e amplitudinea ?i frecventa cardiaca.
Mobilizarea hematii lor din rezerve.
Oeschiderea de noi capilare
la
nivel pulmonar, nervos central, renal.
Stimularea metabolismului celular.
Gel
mai important element este mentinerea unei presiuni p a ~ i a l e a oxigenului in sangele
arterial, iar
al
doilea este mentinerea unei temperaturi convenabile a organismului.
Confortul termic este scazut, iar peste 1400 m
nu
exista eonfort termic. Stress-ul eutanat
este hipertonic, iar
eel
pulmonar este important, deshidratant.
Peste 1900 - 2000 m stress-ul bioelimatic este maxim
?i
nu mai este posibila adaptarea,
deei nu functioneaza, nici macar profilactie, climatoterapia.
lndicatiile curei bioclimatiee tonico-stimulante montane:
in seep profilactic :
o Surmenaj fizic, intelectual, convalescenti cu resurse cardiorespiratorii suficiente
o
Tulburari functionale induse de pubertate sau menopauza, ori de cate ori se dezvolta
pe un fond hiperreaetiv
o Tulburari de cretere la eopii
fn seep curativ:
o Anemii secundare
o Astm bron9ie alergic
o
Traheo-bronite
o TBC pulmonar extrapulmonar
o Hipertiroidii benigne
o Basedow stadii i n i ~ i a e
o Rahitism
o Neurastenii hiperreactive
Principa ul factor natural terapeutic de cura este aerohelioterapia.
Se
aplica tot anul, dar
expunerea se face gradat: in prima saptamana, in medie 30 minute pe zi - in f u n e ~ i e de
starea subiectului de particularita\ile lui - c r e ~ t e gradat
pana la 4-5
ore/zi.
Principalele contraindica'ii (la peste 1000 m) ale curei bioclimatice tonico-stimulante
montane sunt urmatoarele:
4
Afec\iuni cardiorespiratorii cronice cu decompensari 9i rezerve func\ionale mici
La varste inaintate, a aterosclerotiei
Sarcina
Reumatism degenerativ cu deficit mare de termoreglare
Meteorosensibilitate marcata
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
8/23
11 2 Apele
miner le gener lit ti
Definirea entitatii de
.,apa
minerala" variaza foarte mult, dupa COala de balneologie:
Coala
franceza da o definitie bazata pe actiunea terapeutica in timp a apelor, In vreme ce
Coala
germana da o defini\ie mai extinsa, fundamentata atat pe criterii cantitative
(compozitie chimica), cat i pe criterii calitative.
Apele minerale pot proveni dintr-o sursa naturala sau forata artificial.
Pentru a putea fi considerate ape minerale terapeutice, apele trebuie sa Tndeplineasca
eel putin una dintre conditiile urmatoare:
Mineralizare mai mare sau
eel
putin egala cu 1 g/I.
Trebuie sa se atinga concentratH minime necesare, din principalele elemente chimice cu
actiune faramacologica cunoscuta. Exista oligoelemente, zise ,,curative",
la
a caror
prezenta se tine foarte mult: Fe, Br,
I,
As, St, Ba, Be, B,
S, Si,
Mg, Al.
Trebuie sa existe concentra\ii stabilite de gaze dizolvate cu efecte biologice.
fn
compozi\ia chimica, trebuie sa existe o concentra\ie terapeutica de gaz farmacologic
activ cu efect curativ, concentratie admisa international: H2S - minim 1 mg/I, C 2 -
minim 1000 mg/I . legat
de
mineralizare, s-a creat conceptul de ,,apa plata", concept
francez care define$te apa subterana fara gaze dizlovate.
Temperatura apei la sursa: daca apa are peste 20C, se nume$te apa termala. Se
ia
in
considerare acest parametru, indiferent de compozi\ia chimica. Dupa temperature, apele
se subclasifica in :
o
Ape hipotermale: 20-31C
o Ape termale: 32-38C
o Ape hipertermale: peste 38C
c ~ i u n e teraputica ?tiintific recunoscuta.
Apele minerale se clasifica in doua mari grupe :
Ape minerale alimentare
(ape
de masa). Pot fi deferizate sau desulfurizate prin aerare
sau ozonizare.
Ape alimentare terapeutice
Apele pot fi clasificate, din punct de vedere fizicochimic, in doua mari grupe :
Grupa A
Sunt ape cu mineralizare peste 1 g/I substante solide dizolvate. Pot
fi
:
Ape cu mineralizare medie : concentratia substantelor solide dizolvate eate 1 - 15 g/1.
Ape concentrate : mineralizare 15 - 35
g/I
Ape foarte concentrate : mineralizare 35 - 150 g/I
Ape de mare concentra\ie : peste 150 g/1. Acestea nu se beau ci
se
folosescpentru
balneatie.
Concentrafia activa reala a ionilor se exprima in mEq 9i trebuie sa fie minim 20% din
total, pentru a da tipul de apa. De regula, denumirea se face
in
ordine descrescatoare.
Se mai apreciaza
9i
capacitatea
de
reactie a ionilor, temperatura, presiunea osmotica -
care este evaluata comparativ cu solu\ia fiziologica de NaCl (325 moli/I sau 9500 mg%).
Presiunea apei poate fi sub acest nivel (apa hipotona), poate atinge acest nivel (apa izotona)
sau poate d e p a ~ i (apa hipertona).
Orice apa se define[te prin ionii care o compun, prin temperatura (daca variaza) i prin
presiune.
Grupa B
Sunt ape e cu mineralizare sub 1g/l substante minerale, i se numesc ape oligominerale.
Exista ape
cu
o concentratie sub 1g/I, dar care au componenti biologici activi peste limitele
precizate anterior.
Se
precizeaza denumirea de .apa oligominerala" i categoria, de ex.
carbog azoasa.
Este important in plus, sa se precizeze substantele arganice continute, ca aminoacizi,
fenoli, acizi naftenici. Nu s-au stabili t limite tolerabile, dar existenta lor trebuie precizata.
Evaluam continutul organic global, carei nu trebuie sa fie mai mare de 2,5 - 3
mg
02/cm
3
.
35
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
9/23
Dinamica surselor
In
timp este un alt element care trebuie urmarit. Se fac analize de
control periodic, pentru ca exista oscila\ii
ai
parametrilor chimici. Pentru ca o apa
sa fie
considerata sursa, trebuie ca oscilatiile sa nu fie mai mari de 15 (oscilatii maxim admise).
Stabilitatea
apei
minerale este influen\ata
de
posibilitatea d e s f ~ u r r i i unor procese
microbilologice
sau
fizico-chimice. Daca
se
produc astfel
de
fenomene
se
modifica
transparenta. gustul, mirosul, apar precipitate. Astfel,
se
modifica proprietatile terapeutice.
Probele se
fac
la 12 luni.
11 2 1
ate generate despre ape
Geneza ape or
minerale
Exista doua categorii majore de
ape
din punctul
de
vedere al localizarii lor:
Ape din hidrosfera: Marea Neagra, zone de laguna, lacuri sarate continentale
Ape intratelurice: ape subterane circulante, panze de apa. Apele telurice pot fi stagnante
(cand sunt
pe roci
permeabile) sau in curen\i,
de
tip izvor mineral.
Exista panze
de
apa de doua feluri principale:
apele freatice (mai tinere),
apele fosile (veterice} sau de zacamant, care au fest retinute in roci
de
tip sedimentar, cu
foarte mult timp in urma.
Exista o impaf1ire a apelor minerale, clasica de acum (Ed. Suess), din punctul
de
vedere
al originii, care r e c u n o a ~ t e urmatoarele trei categorii:
Apele de profunzime sau
ape
juvenile, produse din apa
de
condensare a magmelor
vu lean
ce.
Apele
de
suprafa\a
sau ape
vaduoase, produse prin infiltrare in sol ?i mineralizarea la
nivelul formatiunilor geochimice in care
se
formeaza.
Apele din
p ~ n z l subterane captive, ape veterice (fosile); frecvent exista in preajma
zacamintelor petrolifere.
o m p o z i ~ i a
chimica a
unei
ape minerale este data de :
calitatea rocilor
pe
care apa
le
strabate
?i
capacitatea de solubilitate a elementelor
chimice continute
de
roca respectiva: cea mai solubila este sarea, mai putin solubile
decat sarea sunt ghipsurile, iar eel mai pu\in solubile sunt rocile calcare;
viteza de circulatie a
apei:
in functie de viteza de circula\ie, lgnatovici a descris trei categorii de
ape
minerale:
ape
cu dinamica mare - au o viteza de circulatie mare ?i o mineralizare mica. Un
exemplu bun sunt apele bicarbonatate, care nu contin iod sau brom (ar avea
nevoie de contact prelungit cu roca, deoarece I sau Br
se
dizolva mai greu);
ape
cu
dinamica medie, slab mineralizate,
ca
apele sulfatate, calcice sau
magneziene.
ape
cu
dinamica redusa c o n ~ i n sare,
iod
brom
Apele de percolatie sunt apele care circula libere prin porii rocilor, incarcandu-se
cu
elemente. Dupa tipurile
de
roci
strabatute exista :
ape magmatice - rezulta din solidificarea magmelor topite vulcanice;
ape sedimentare - sunt
ape
rezultate din acumulari stratificate, lignificate (fixate) in
timp, care fie au cristalizat (rezultand sare, ghips), fie
au
cimentat (rezultand
gresie, argila).Se formeaza din sedimente organice rezultate din precipitarea
sarurilor minerale, precum i din resturi vegetale
9i
animale, din diverse perioade;
ape metamorfice - rezulta prin transformarea altar tipuri de roci (magmatice,
sedimentare)
sub
actiunea presiunii, temperaturii, apei, biosferei.
Un
exempul
este nisipul, roca de sedimentare transformata.
lndividualitatea fizico-chimica a apei minerale este data de :
6
Potentialul redox al
apei
-
este
dat de gazele dizolvate
In apa.
lnfluenteaza activitatea
microorganismelor
9i
enzimelor celulare
In
acea
apa.
Daca potentialul redox este crescut,
activitatea microorganismelor este scazuta.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
10/23
Contactul cu atmosfera - determina invechirea apei minerale prin :
a Contactul cu oxigenul determina oxidarea elementelor reducatoare din apa.
a Se pierde dioxidul de carbon dizolvat i determina scaderea aciditatii apei. Este
favorizata de precipitarea unor ioni i eel mai rapid precipita Ca Mg.
o Sulful redus din H2S sau oxidat din sulfuri produce tiosulfati sau sulfati.
o in timp se produc prin invechire agregate coloidale, d
1
e obicei cu Si sau Al
determina fenomenul de floculare ( frecvent apare cand particulele ating concentratii
peste 1000 ceea ce le permite flocularea ).
11 2 2 C/asificarea fizico chimica a ape/or minerafe in Romania
1. Ape oligominerale
Substantele dizolvate au o concentratie < 1 g/I. Dioxidul de carbon dizolvat are o
concentratie < 1 g/I. Apele oligominerale pot fi
:
termale sau acratoterme : Felix, Galan, Moneasa; sunt folosite, de obicei, pentru cura
externa (balneatie);
reci sau acratopege: Calimane ti (izvor
7,
14), Slanic Moldova, Olane ti (izvor 4, 10, 11,
12); sunt folosite, de obicei, in cura interna.
2.
Ape
carbogazoase
Concentratia dioxidului de carbon dizolvat are o valoare peste 1 g/I. Apele carbogazoase
simple sunt foarte rare, cele mai frecvente fiind mixte : Buzia , Lipova, Biborteni, Borsec.
3.
Ape
alcaline
Concentratia de NaHC03 depa e te 1 gll (725 mg ioni
HC 3
/I). Apele alcaline nu sunt
simple, ci doar mixte, dintre care cele mai folosite sunt:
apele alcaline carbogazoase: Bodoc, Zizin, Poiana Negri, Borsec;
apele alcaline cloruro-sodice: Malna9, Slanic Moldova, Sangiorz.
Aceste ape se folosesc in cura interna.
4.
Ape alcalino-teroase {alcalino-pamantoase)
Se folosesc in cura interna. lonii activi dizolvati au o concentratie mai mare de 1 g/I. lonif
caracteristici sunt HC03,
Ca,
Mg. Aceste ape se intalnesc in sta\iuni ca: Borsec, Lipova,
Bibof\eni, Zizin, Bodoc, Sapanta.
5. Ape
feruginoase
Sunt caracterizate de existenta ionului
de
fier in concentratie peste 10 mg/I i i de obicei
sunt incarcate cu C02.
Se
intalnesc in localitatile : Tunad, Buzia , Vatra Dornei, Valcele.
6.
Ape arsenicale
Se caracterizeaza printr-o concentra\ie a arsenicului de peste 0,7 mg/I. in Romania se
gasesc in statiuni ca arul Dornei i Covasna.
7. Ape cloruro-sodice
Se caracterizeaza printr-un nivel de NaCl
de
peste 1 g/I. Se pot folosi in :
cura interna : Herculane ( izvorul Hygeea ), Someeni ( izvorul 1
),
Ocna Sibiului ( izvorul
Horia ). Ape cloruro-sodice mixte se intalnesc
Tn
: Slanic Moldova, Sangiorz, Malna,
cura externa : Sarata Monteoru, Ocna Mure , Bazna, Ocnele Mari.
8. Ape iodurate
Cel mai important element este iodul care are o concentra\ie mai mare de 1 mg/I. Apele
iodurate hipotone
au 3 5
mg/I iod activ 9i se folosesc in curele interne la : O l a n e ~ t i
Calimane9ti, Cozia.
Apele iodurate
cu
o concentratie de
50 70
mg/I iod activ
i
sunt folosite in curele
externe in statiuni ca Bazna sau Gevara.
9. Apefe sulfuroase
37
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
11/23
Au o concentratie de sulf de peste 1 mg/I, care provine in principal, din H2S sau sulfuri.
Unele ape contin H2S cu o concentratie de peste 50 mg/I i se folosesc in cura interna, cu
mare grija. H2S
se
poate gasi in concentratii de pana
la
200 mg/I: apele de
la
Nicolina-lai,
dar se folosesc doar in cura externa. Ape sulfuroase se mai gasesc in statiuni
ca: Herculane,
Cafimaneti, Olaneti. Pucioasa, Sacelu.
10.
Apele sulfatate
De
regula, con\in sulf oxidat. Sunt ape hipotone care contin
S Na Ca
Mg. Mineralizarea
este de peste 1 g/I. De regula,
se
utilizeaza pentru cura interna
la
: Amara, lvanda, Breazu,
Vata de Jos.
11.
Apele radioactive
Concentratia trebuie sa
fie
peste
29
nCurrie, adica 10-7mg/I sare de uraniu.
La
noi in tara
nu
exista asemenea concentratii, toate sursele au concentratii cu mult mai mici, sunt
considerate ape cu influenta radioactive: Herculane (izvoare Hygeea i Hercules), Sangeorz,
Borsec (izvorul Pierre Currie).
11 2 2 1 Aplicarea ape or minera e
- ca
factori n tur li de cura
Exista doua tipuri
de
cura :
Cura interna
De obicei
se
indica in afectiuni digestive, metabolice, urinare. Apa de izvor se consuma
in camera, in clinostatism, 2 - 3 inghitituri/minut pentru a crete toleranta gastrica. De obicei,
ape/e se beau
la
temperatura naturala, de
la
sursa. Uneori este indicat sa se incalzeasca
pe
baia de aburi, de ex. in suferintele digestive sau biliare de tip spastic. Alteori, se indica la
temperaturi mai mici decat temperatura sursei, de ex. in suferinte de tipul constipatiilor
atone, a curelor de diureza.
Apele folosite pentru suferintele digestive se beau in trei prize
pe zi de regula inaintea
mesei sau uneori exista
un
decalaj de timp.
fn
functie de decalaj, aceea9i apa poate avea
actiuni
i
efecte diferite:
daca o apa alcalina este administrata cu 1,5 era inaintea mesei, are timp sa ajunga in
duoden i sa scada secretia gastrica;
aceeai
apa
administrata cu
0 5
ora inaintea mesei, ramane in stomac
i
stimuleaza
secretia gastrica.
De obicei, cantitatea totala de apa minerala administrata pe 24de ore in cura interna, se
calculeaza prin formulele :
Formula Nievre sau Vichy: G (kg) x 10 r. ml de apa pentru 24h
Formula Vi9nievschi: G (kg) x 3,3 r. ml de apa pentru 24h.
Pentru afectiuni digestive, se folosesc formulele de mai sus. Pentru afectiunile in care
se
dorete creterea diurezei, cantitatea
de
apa ingerata este de trei
ori
mai mare decat
cea
obtinuta prin formula Vichy.
Cantitatile calculate pentru 24orese fractioneaza in 3 prize. Daca ajung la 400 -
500
ml/priza, se ingera fractionat,
pe
parcursul a 30 - 40 minute. Cand se dore9te. un efect
prelungit un contact prelungit cu mucoasa digestiva,
se
ingera prize mici de apa; daca
cantitatile sunt mari, fof\eaza mucoasa digestiva. Cura se incepe
cu
doze mici, dupa
toleranta, X -
pahar i se cre9te progresiv, pana
la
nivelul calculat. Dozele mici se pot
administra de 1 2
ori pe
zi
9i
sunt indicate in terapia spasmului piloric, a intoferan\ei gastrice.
Apele minerale concentrate
se
administreaza In doze mai mici conform formulei
lui
Vi9nievschi.
8
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
12/23
Administrari speciale :
Constipatie atona, atonia colecistului - sunt indicat apele sarate, sulfatate, magneziene.
De
regula sunt concentrate ( peste 15 g/I ) i se administreaza in doza mica, unica, a-
jeun.
Staza biliara (hipotonia, hipokinezia biliara) - sunt indicate tubaje terapeutice cu
200 -
300 ml
apa
incalzita la intervale
de
3 - 4 zile.
Drenajul colecistului - apele se administreaza inaintea meselor
in doua
prize :
o
Cu
60 - 90 minute inaintea mesei pentru a determina umplerea colecistului
o Cu 30 minute inaintea mesei pentru a stimula evacuarea colecistului.
Curele
de
diureza
in micro- sau litiaza propriu-zisa, cantitatea de apa se poate tripla i numarul prizelor
poate crei?te fata de schema de mai jos.
Ora
Cura standard
Cura
de
diureza
Pentru a evita nicturia la
persoanele sensibile
700
50%
80% 25%
oo
15%
1100
20%
25%
1300
-
15%
1800
30%
10%
20%
2100
10%
Cura interna dureaza 18 - 21 zile pentru atingerea efectelor terapeutice mentinerea or
in platou. O cura interna sub 2 saptamani este inutila. Uneori i intervalul 18-21 zile este
insuficient pentru ca antrenarea mecanismelor homeostaziei poate implica intervale mai
lungi, dar acest lucru depinde
de
tipul
de
apa i de reactivitatea individului.
La
persoanele
care necesita cure repetate, intervalul intre cure va fi
de
minim cateva luni, sau ideal,
se
realizeaza cure bianuale.
Cura externa
Se
indica in suferinte ale aparatului locomotor, sistemului nerves, aparatului genital
feminin, boli dermatologice. Termalitatea apei poate fi naturala sau corectata. Cura externa,
prin efectele termic, mecanic, chimic determina stimulare hemodinamica i metabolica.
Efectele sunt cu atat mai importante cu cat apa este mai concentrata. Facilitarea mobilitatii
este mai buna,
cu
cat greutatea este mai mica, iar in apa sarata, cu cat concentratia este
mai mare. Trebuie
sa
se
evite mi$carile inutile, in mod deosebit in apele care contin gaze
dizolvate, deoarece acestea determina pierderea gazului (C02, H2S).
Este bine sa fie folosite i pentru i pentru baie kineto (hidrokinetoterapi ) i pentru baie
cu
du
subacval,
sau
alte proceduri derivate. Durata baii trebuie sa se incadreze in intervalul
15-30 minute, dupa care se indica repaus la pat minim 2 ore, deoarece gazele dizolvate
(C02, H2S) deterrnina vasodilatatie cerebrala, putand determina incidente. De regula, in
cura balneara numarul bailor intr-o serie este, clasic, de 18-20 dei 10-12
r
fi,
in general,
de ajuns. Cand exista posibilitatea,
se
indica cate o
zi
de pauza dupa cateva bai, mai mult
in prima parte a curei. Prescriptia trebuie sa fie individuala, sub toate aspectele (parametri).
11 2 3 Mecanismele terapeutice i indicafiile principale
11 2 3 1 Apele
o/igominerale
( acratice)
Caracteristici principale
ale
categoriei:
Mineralizarea totala < 1 g/I
Fara elemente farmacologice active
Fara gaze terapeutice
Apele oligominerale se subimpart in doua grupe :
39
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
13/23
i i i i i i i i ~ ~ ~
Ape acratoterme: au temperatura
>
20C
la
sursa (la Felix 47C in cada,
la
Va\a 35
37
Ape acratopege : au temperatura
1
g/I,
concentra\ia Na+
>
393 mg/I,
concentratia
Cl- >
607 mg/I.
Clasificarea dupa concentra\ie are mai multe paliere :
Ape slab mineralizate - au o concentra\ie a NaCl < 14 g/I pot i hipotone sau izotone.
Ape sarate concentrate
De regula sunt hipertone ?i
au
o concentratie a NaCl
>
14 g/I. La noi cea mai sarata apa
se
g a s e ~ t e
la Dena u r e ~ iar NaCl
are
o concentratie de 266 g/I. Tn alte zone se intalnesc
ape sarate
cu
urmatoarele concentratH de NaCl :
Marea Neagra - 15,5 g/I.
Govora -
40-80 g/I.
Techirghiol - 70-80 g/I.
Ocna Sibiu - 230
g/I.
Doar apele sarate hipotone sunt
folosite in
cura interna. Ele pot fi pure (rar) sau mixte ?i mai
con\in HC03,
Ca,
Mg. Aceste ape se gasesc
la
Bixad, Sangiorz, Slanic Moldova.
4
Efectele apelor slab mineralizate in cura intema :
Stimuleaza secretia gastrica motilitatea ( Bixat, Malna9 . Scad
s e c r e ~ i
gastrica apele
mixte sarate sau alcaline de la Sangeorz.
Stimuleaza enzimele digestive
ca
amilaza sau tripsina prin ionii de Ca 9i Cl.
Stimuleaza func\ia colecistului prin fluidificarea bilei stimularea colerezei ( Some9eni
.
Cresc toleran'a
la
glucoza
9i
scade glicemia.
Scad colesterolul sanguin
Scad diureza apoasa 9i
scad pierderile de K ; stimuleaza astfel schimburile ionice
la
nivel
celular.
Cresc permeabilitatea
la
nivelul mucoaselor ( digestiva,
renala
Efect purgativ prin cre9terea motilitaiii
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
16/23
Apele hipotone sau LI Or izotone, mai frecvent mixte, se folosesc in cura interna, inhalatii,
pulverizatii, gargarisme.
Apele hipertone se folosesc numai fn cura externa sau, diluate pentru irigatii
i
inhala\ii.
Cura externa se face
la
cada sau bazin. Uneori apa se incalze$te dar alteori este deja calda
cum se intampla in : lcoana (concentratie 65 g/I
i
57C la cada), lacul Ursu, lacul
Techirghiol, Gura Ocnitei.
Efectele sunt: efectul termic, efectul de descarcare de greutate, efectul chimic. Sunt utile
pentru hidrokinetoterapie. Efectul termic este mai mare
la
nivel tegumentar. Se depune
mantaua de sare a pielii (efect Frankenhausen) care modifica osmolaritatea, determina o
hipertermie foarte intensa, cu vasodilata\ie accentuata i stimuleaza receptorii cutanati.
Toate acestea declan$eaza mecanisme reflexe, la distan\a.
Efectele dezvoltate dupa cura externa sunt multiple :
Efect ergotrop, de inviorare
Scade conductibilitatea electrica a pielii
Scade hiperexcitabilitatea nervoasa ( calmeaza reac\iile exagerate )
Roi important in echilibrarea termoreglarii periferice, cutanate
Echilibreaza tulburarile neuro-vegetative.
Apele sarate concentrate sunt indicate in :
Afec\iuni locomotorii de tip degenerativ, abarticu ar, posttraumatic, inflamator.
Afec\juni de sistem nerves peiferic
i
central
Ginecopatii func\ionale i inflamatorii
Baile sarate reci sunt indicate in :
Suferinte ale aparatului locomotor
Afec\iuni periferice circulatorii venolimfatice ( se face kineto in apa )
Afectiuni circulatorii arteriale
I
Curele interne se indica in afec\iuni digestive. Apele concentrate inhiba func\iile tubului
digestiv
i
nu sunt indicate.
lnhalatiile i gargarismele au efect osmotic pe mucoase. Sunt hiperemice, stimuleaza
eliminarea secre\iilor i au un efect mecanic de lavaj. Efectele dezvoltate sunt : secretolitic,
antiiritativ, antiinflamator, sedativ
i
de tonizare a mucoasei. De asemenea, u efect mecanic
i reflex, obtinut prin presiunea exercitata pe mucoase i factorul chimic. Ele sunt indicate in
afec\iuni ORL, suferin\e bronho-pulmonare i ginecologice.
La noi, cura externa
se
face pe literal, la Techirghiol, Amara, Bazna, Sovata, Lacul Sarat.
Apele sarate concentrate subterane se gasesc la Govora, Slanic Moldova, Ocna
M u r e ~
Ocna $ugatag, Targu Ocna.
Cura interna se face cu ape hipotone, izotone, U Or hipertone in statiunile din : Sangeorz,
Slanic, Calimaneti, Olaneti, Buzia, Tunad, Herculane.
11 2 3 4 Apele
sulfuro se
Din pun ct de vedere chimic, ape e sulfuroase sunt caracterizate
de
o mine ralizare
>1
mg/I
de sulf titrabil. Sulful provine din H2S, tiosulfa\i, 82, complexe coloidale sulfuroase. Pentru
ca
aerul are efect de alterare asupra acestui tip de ape, tratamentul este bine sa se faca la
sursa. De obicei, apele sunt mai frecvent compuse sau mixte: cloruro-sodice, carbogazoase,
alcalinoteroase, termale. Cea mai importanta componenta este H2S, care se resoarbe la
nivelul organismului uman la trei nivele :
calea digestiva,
calea respiratorie,
calea cutanata.
Principalele efecte ale sulfului deci, ale apelor sulfuroase, sunt importante:
- Cresc secre1ia gastrica, cu exceptia apelor sulfuroase alcaline care o scad.
- Stimuleaza secre\ia
i
peristaltismu intestinal.
- Pe caile biliare
i
colecist au efect colagog, coleretic antitoxic.
in
urma terapiei de cura interna s-au constatat efecte importante:
- Scade glicemia, mai ales In diabetul zaharat.
4
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
17/23
- Cre$te diureza, mai ales in terapia cu ape sulfuroase mixte, cu con\inut de C02 ilsau
teroase.
fn curele interne, sunt indicate apele slab concentrate pentru tratamentul constipatiilor
cronice atone, colitelor, afectiunilor biliare cronice, diabetului zaharat, diatezei urice,
intoxicatiilor cu metale grele
Pb,
Hg,
Zn,
Bi) din bolile profesionale.
Pentru curele externe, se folosesc apele sulfuroase
cu
o concentratie crescuta a H2S,
uneori de peste 200 gll Efectele baii
la
cada sau
n
piscina sunt deosebit
de
importante, in
mare ma:;ura, cu remanenta semnificativa:
Efect vasodilatator. H2S este absorbit la nivel cutanat, determina formarea de acid
adenilic care da vasodilatatia cutanata. C r e ~ t e circulatia arteriala cutanata periferica,
scade rezistenta vasculara periferica
i
tensiunea arteriala diastolica.
Resorb\ia prin tegument a ionului de sulf activ determina modificari ale metabolismului,
mai ales pe
eel
glucidic, determinand scaderea glicemiei.
Sulful activ ajunge, dupa unii autori, inclusiv in structura cartilajului articular, de aici
indicatia curelor balneare pentru bolile reumatice. in aceste boli, efectele sunt importante,
sulful ac\ionand
pe
componenta ischemica activand capacitatea de aparare integrare
functionala a structurilor (crescuta de vasodilata\ia, specifica sulfului).
Efect cheratolitic - decoleaza suprafetele acoperite de keratoza ;;i scuamele se var
elimina mai
u ~ o r
f
n inhala\ii, sunt utile
la
nivelul mucoasei cailor respiratorii superioare, chiar inferioare,
datorita efectului antiinflamator, antiseptic desensibilizant.
Principalele indica\ii ale curei externe cu ape sulfuroase:
Reumatism degenerativ cronic ( artroze } sau inflamator cronic ( in perioadele inactive de
boala ); in perioadele active nu se face cura balneara.
Sechele dupa suferin\e neurologice periferice : leziuni de nerv periferic, traumatisme
compresive
lnflama\ii genitale cronice; se fac spalaturi locale, bai
HTA stadiu
I, II,
mai ales
pe
HTA dezvoltata
pe
ateroscleroza
Sindroame ischemice periferice cronice ca arteriopatiile, angionevroze e. fn periferie,
vasele sunt controlate doar de simpatic i daca acesta este intrerupt apare vasodilata,ia.
Dermatoze
ca
psoriazis, eczeme cronice, urticarie
Bali respiratorii bronho-pulmonare cronice ca bron11ite cronice ( inhala\iile asigura
evacuarea bron$iilor) 9i bron ?iectazii (dilatatii patologice fn care secretiile stagneaza ).
Sinuzite cronice
Ozena ( atrofia mucoasei olfactive cu pierderea mirosului )
Cura externa se poate efectua in statiuni cum ar fi: Herculane, Govora, Pucioasa,
Nicolina la$i, Calimane9ti, Olane$ti.
/1 2 3 5 Apele carbogazoase
Se
caracterizeaza prin prezenta. in concentratie de peste 1 g/I a
C02
Originea acestor
ape este data de impregnarea apelor vadoase cu
C02
Daca emisia de
C02
nu intalne9te in
drumul spre suprafata apa, se va exterioriza sub forma de gaz, ceea
ce
se n u m ~ t mofeta.
De
fapt,
in
compozitia chimica a
apei
intalnim
H2C03
pentru ca exista o capacitate mare de
dizolvare a
C02
in apa. Apele carbogazoase simple sunt rare, mai frecvent sunt mixte:
bicarbonatate, cloruro-sodice, feruginoase, sulfuroase.
Efectele produse de apele carbogazoase, administrate in cura interna sunt multiple:
Stimuleaza secre\ia salivara gastrica. Apa
cu un
continut crescut de NaCl stimuleaza
secretia gastrica in timp ce apa cu un
c o n ~ i n u t
crescut de
NaHC03
scade secre\ia
gastrica.
Stimuleaza motilitatea gastrica
i
este folosita in patologii ca hipotoniile, hipokineziiie,
ulcerul gastric.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
18/23
Apefe mixte carbogazoase sulfatate sodice au efect de stimulare a secretiilor pancreatice
i
biliare.
Stimuleaza peristaltismul intestinal.
o Dispepsii hipostenice insotite de
voma
greata i meteorism
o Gastrite hipoacide sau anacide cronice.
o Sindroame dispeptice cu varsaturi incoercibile
o Sindroame diareice
o Sindroame disgravidice (disgravidia de prim trimestru)
Cresc diureza. C02
la
niveful tubului renal
i
glomerului stimuleaza mai mult diureza
apoasa. De aici rezulta
un
efect de lavaj
al
cailor urinare i o eliminare crescuta de acid
uric i sarurilor biliare. lndicatiile terapeutice sunt procesele inflamatorii, infectiile,
intoxicatiile.
Crete eliminarea microcalculilor
i
calculilor urinari, mai ales de urati, ca
i
diluarea
i
preventia
in
formarea unor noi calculi. Pentru calculi, se folosesc mai mult ape mixte
carbogazoase alcalino-teroase de la Ciunget i Bodoc. Pentru litiaza oxalica se beau ape
carbogazoase simple de la Borsec i Lipova.
Diateza urica
lnflamatia
i
infectiile urinare dezvoltate pe fond de litiaza.
Cura externa genereaza la suprafata tegumentului senzatia subiectiva de in{epatura
i
caldura, pentru ca
C02
se resoarbe la suprafa\a tegumentului i este eel mai fiziologic
vasodilatator.
La
imersia in apa carbogazoasa se produce hiperemia pielii (se vede o
delimitare foarte neta a suprafe{ei aflate in contact cu apa).
Efectele curei externe sunt foarte diverse i importante:
Vasodilatatie
i
scaderea tensiunii arteriale diastolice.
Crete debitul cardiac, in conditiile in care tensiunea arteriala i alura ventriculara scad,
deci inima lucreaza cu efort mai mic. Debitul cardiac crete, prin creterea randamentului
functional
al
cordului. Aceasta apa este singura care are o actiune energetica de crutare
i
se utilizeaza, in cura externa, pentru cardiaci (Covasna, Tunad).
Crete volumul bataie. Ritmul lent crete diastola
i
umplerea este mult mai buna.
Realizeaza o reglare vegetativa
i
este corectat orice dezechilibru neuro-vegetativ.
Crete mai ales diureza apoasa.
Stimuleaza peristaltismul ureteral.
In cura extema,
C02
poate fi UOr absorbit la nivelul mucoasei respiratorii ?i digestive
C02
inhalat, inghitit) deci cantitatea de
C02
sanguin crete fara
sa bem,
folosind celelalte
cai de acces.
Cura externa este indicata in suferin\ele aparatului locomotor, arteriopatii se poate face la
Bodoc, Covasna, Tu$nad, Vatra Dornei, Lipova.
11 3 Lacurile ter peutice
Sunt lacuri, de regula continentale, avand calitati fizico-chimice deosebite ale apei, la
care
se
adauga
i
alti factori naturali, cum ar fi : microclimatul, baile de aer ii soare, namolul
(onctiuni).
Efectele terapeutice sunt exercitate prin :
Termalitate (contrast cald -
rece)
Osmolaritate
Componen\a chimica a apei
n general, din punctul
de
vedere
al
genezei, exista trei categorii
de
lacuri terapeutice:
1 Lacuri de liman
Acestea iau
n ~ t e r e
prin separarea definitiva de mare a unei suprafete
de
apa,
far
prin
actiunea unui climat uscat
(de
stepa), apa s-a concentrat foarte mult temperatura a crescut
sub actiunea razelor solare. Temperatura apei depinde
de
mai multi parametri:
temperatura aerului,
5
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
19/23
durata intensitatea radiatiei calorice
(la
campie, perioadele de insorire sunt
mai
mari),
volumul lacului.
La Techirghiol este o apa cloruro-sodica sulfatata de concentratie medie.
2.
Lacurile de campie
Dupa Mrazec (balneolog ceh), compozitia chimica a unui lac de campie depinde de
compozitia solului
nu
ne referim
la
solul de suprafata,
ci
la
constitutia celui aflat sub stratul
loess (care izoleaza o zona de argila impregnata cu saruri). Prezenta stratului de argila
impregnat cu saruri, transforma apele freatice in ape sarate salcii; daca sunt amare, apele
contin magneziu. La
noi,
apar de regula pe resturile fostei mari Pontice (Marea Thetis), fiind
reprezentate de bazine de apa sarata concentrata, care in timp, a dizolvat sarurile
impregnate in argila. Domina foarte mult sulfatii fata de cloruri, apele sunt amare, iar
solubilitatea este mai mica pentru CaS04.
Caracteristica denumita "eflorescenta de sare" semnifica faptul
ca
sarurile pot
sa
migreze
prin argila loess, 9i sa ajunga la suprafata prin efect capi ar. Apele contin
Na2S04
MgS04
care migreaza mai rapid decat
NaCl $i
dau gustul amar al apei..
Primul element care influenteaza compozitia chimica a apei este argila impregnata. Al
doilea element este reprezentat de vanturile de stepa. Acestea au capacitatea de a depune
aluviunile
in
anumite zone.
De
regula, lacurile concentrate sunt sarate
$i
salcii. Exemplele cele mai cunoscute sunt
Lacul Sarat, care
se
gase$te langa Braila, Lacul Amara, aflat
Tn
judetul lalomita; un
alt
exemplu, Balta Alba, aflat langa Buzau. Toate depun namoluri sapropelice care se
recolteaza $i se folosesc pentru onctiuni.
3. Lacurile din masivele de sare
Drept exemple, putem aminti Lacul Ursu de la Sovata
9i lacurile de la Ocna Mure9,
Cojocna, Ocna Sibiu, Ocnele Mari, Telega, Slanic Prahova.
Eroziunile 9i degradarile realizeaza un contact important, de lunga durata, determina o
c o n c e n t r ~ i e crescuta a apelor sarate.
La
concentratia finala participa precipitatiile
atmosferice. Exista lacuri sarate rezultate din inecarea unor saline : Targu Ocna, Slanic,
Ocnele Mari, Cojocna.
Lacul Ursu este un lac stratificat, format printr-un fenomen particular. Radiatia solara
determina incalzirea apei la peste 30C, producand un lac helioterm sau termosolar. La
inceputul verii, exista o stratificare a apei in lac: sub
un
strat de 15 cm mai rece, exista apa
la
temperatura de 45-55C. Un strat de apa calda se afla intre doua straturi de termalitate mai
mica. La adancimea de 10-14 m apa este rece i i are 18-22C.
Mineralizarea lacului variaza. Asfel, la suprafata este mai mica datorita surselor de apa
dulce care contamineaza
apa,
iar la adancimi mai mari de 3 metri, mineralizarea ajunge la
250 g/I.
Cre9terea temperaturii este dependenta de diferenta de concentratie salina dintre
suprafata i i profunzime. Lacul Ursu este un prototip de lac helioterm. Aceasta caracteristica
este foarte evidenta in perioada
de
presezon, mai-iunie. Cand
Tncepe
sa
se
faca balneatie,
straturile se amesteca.
Mai exista alte tipuri
de
lacuri, cum ar fi
eel cu
mineralizare omogena. Incalzirea
omogena rezulta i datorita
f e n o m ~ n u l u i
de convectie interna: prin curenti descendenti
ascendenti, straturile se amesteca. In cazul Lacului Ursu nu exista fenomenul de convectie,
iar caldura se acumuleaza 9i se mentine.
In cazul Lacului Ro9u, perioada cea mai propice pentru incalzire este primavara
iii
prim a
parte a verii, cand razele cad sub un unghi ascutit pe suprafata apei, realizeaza o incalzire
mai importanta.
Pentru lacurile stratificate se descriu patru perioade
pe an
Perioada
de
incalzire, la Tnceputul sezonului balnear
La
suprafata apei,
la
15-20
cm,
temperatura este de 20-25C, iar
la
o adancime de
1 5-2
m
aceasta atinge 40 - 50C.
6
Perioada calda,
Tn
timpul sezonului balnear:
se
amesteca straturile pentru intreg lacul
$i apa ajunge la o temperatura medie de 35-38C.
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
20/23
Perioada racoroasa, de final al verii: temperatura apei ajunge la o valoare medie de
26-33C pentru o adancime de 2 metri.
Perioada
de
reincalzire, in timpul toamnelor lungi i calde.
Este foarte avantajos, din punct de vedere terapeutic, pentru baile
cu
temperaturi mai mari in
jumatatea inferioara a corpului. Gradul vasodilatatiei difera
i
efortul cordului este mai mic.
La aceasta se adauga efectul apei concentrate, sarate.
11.4.Namolurile terapeutice sau peloidele
Sunt substante complexe, formate In conditii naturale, sub influenta proceselor geologice
i biologice. Aceste substante
se
gasesc in stare fin divizata i In amestec
cu
apa.
Din punct de ve ere medical, se utilizeaza ca bai sau proceduri locale. Se folosesc ca
atare sau dupa o pregatire prealabila cu ape minerale, pregatire mecanica sau incalzire.
Din punct de vedere fizico-chimic, namolurile sunt amestecuri heterogene de substante
oiganice i minerale, in stari de agregare i structurale diferite. '
Namolurile terapeutice con\in trei faze:
Faza solida
Aceasta poate fi macroeterogena, microeterogena sau ultramicroeterogena, atat din
punct de vedere coloidal cat i molecular mineral.
Componenta organica contine :
hidrati de carbon : celuloza, lignina,
componente humice : acizi humici, humati,
componente bituminoase : raini, ceruri,
lipide,
proteine.
Componenta minerala contine sulfati. carbonati, silicati.
Faza lichida - este o solu\ie apoasa a substantelor organice i anorganice.
Este rezultata din :
apa lacurilor, in bazinul carora se produce namolul,
precipitatiile,
impactul apelor minerale.
Faza gazoasa - contine H2S,
C02
02 H2, hidrocarburi. Aceasta faza este rezultata
din procesele fizico-chimice i biochimice care
au
stat la baza formarii namolului.
Din punctul de vedere al clasificarii, peloidele terapeutice se impart in doua mari categorii :
1.
Namolurile propriu-zise sau nediagenizate
2. Rocile sedimentare
1. Namolurile propriu-zise sau nediagenizate
Acestea se subclasifica in :
Namoluri sapropelice - ele pot
f ide
lac continental sau de laguna
Namoluri minerale :
de lac continental, sau
de lac
pe
masiv de sare.
Namolurile sapropelice i i primele doua tipuri de namoluri minerale, sunt caracterizate de
sedimentarea sub apa a materiilor organice i minerale, sub influenta proceselor biologice,
fizico-chimice i microbiologice. Datorita acestor mecanisme substanta organica in namolul
uscat este peste 10 . Se pot produce in doua modalitati:
- In jurul emergentelor naturale
Recunosc un mecanism de formare natural, prin procese fizico-chimice microbiologice
ce se produc la contactul dintre apa minerala i patul argilos. Concentratia substantelor
organ ce din namolul
uscat va
fi
sub 10 .
- f
n bazine artificiale
Formarea lor este dirijata. Sunt cele mai slabe, din punct de vedere terapeutic. Prin
procese microbiologice i i fizico-chimice controlate, se obtine substanta organica, in namolul
uscat in concentratie sub
10 .
7
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
21/23
Namoluri de turba
Se
produc
de
regula in zonele mlatinoase. Sunt cele mai tinere. Rezulta
din
transformarea incompleta a materialului vegetal. Datorita originii, vor con\ine mult mai mult
de 10% substanta erg anica.
2.
Rocile sedimentare
fn aceasta categorie intra :
argile sarate,
marne sarate:
argilele $i marnele sarate se gasesc in lagunele limitrofe zonelor litorale. Se ob\in prin
sedimentogeneza in climat arid uscat);
tufuri calcare:
se gasesc in jurul emergen\elor naturale carbogazoase. De regula, rezulta prin precipitare
chimica.
11 4 1 Principalele moda itafi de aplicare
a
n molurilor terapeutice
Baile de namol
Temperatura apei in baie este de 36- 40C. Namolul se
i n c l z e ~ t e la
44C sau peste.
Namolul este
un
factor terapeutic important datorita hidropexiei capacitatea
de
a re\ine apa)
i
termopexiei capacitatea de a
re1ine
o cantitate de caldura, pe care este capabil
sa
o
pastreze un interval destul de lung de timp
i
pe care o elimina treptat
in
mediu).
Baile pot
fi
locale sau generale, dureaza
15 30
minute i pot fi facute zilnic, sau
la
2 zile.
f
ntr-o cura balneara se fac 12 bai sau mai multe.
impachetarile de namol
Se fac
cu
namal incalzit la 38-40C, chiar pana
la
46C, i de 1 2
cm
grosime. Tipurile
de fmpachetari se difereniiaza dupa suprafa\a impachetata.
8
Cataplasmele - aplicatii
pe
o anumita suprafa\a
Onctiuni
cu
namol rece - vezi anterior
Principalele indica\ii ale aplicaVilor de namol
Bali degenerative reumatismale
Bali inflamatorii cronice reumatismale spondilita )
Lombalgii cronice
Sechele dupa hernii de disc operate
Suferin\e de diferite tipuri de reumatism abarticular: tendinite, miozite, bursite
Sechele posttraumatice
Unele afec\iuni ale sistemului nervos periferic
Unele suferinte cranice ginecolagice : inflama\ii de tip utero-anexial sau cansecin\a
or,
sterilitatea
Unele suferinte de tip endacrin : hipafunc\ii tiroidiene, ovariene, paratiraidiene.
Principalele
contraindicatii ale apficatiilor
de
namof
Contraindica\ii generale ale oricarui tip de terapie fizica :
lnfec\ii
Stari febrile
Bali decompensate cardio-respiratorii
lnsuficien\a hepatica
?i
renala decompensate
Sarcina
Bali hematolagice grav leucoze)
Sindroame
cu
sangerare crescuta fibramatoza uterina)
Bali infectioase In perioada activa sau de canvalescen\a TBC
in
arice lacalizare)
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
22/23
Contraindica\ii speciale :
Astmul
Suferin\e digestive : hepatita, ulcerul duodenal
Suferin\e renale : litiaza, nefrite
Suferin\e cardiovasculare : HT A > 180 mm Hg i hTA < 100 mm
Hg.
Sta\iunile in care se pot face aplicatiile de namol sunt
Namol de turb8 : Vatra Oornei, Borsec, Felix, 1
Mai,
Someeni
Namol de liman : Lacul Techirghiol
Namol de lac sarat continental : Amara, Lacul Sarat, Bazna, Sovata
Namoluri minerale :
- silicos-iodat : Govora
- feruginos: Geoagiu (forma particulara).
11 4 2 rincipalele acfiuni asupra fesuturilor aparatelor
Aparatul cardiovascular
Baile de name , chiar sub\iri, reprezinta un efort pentru cord i organism, prin
vasodilata\ia cutanata i subcutanata, fiind inso\ite de creterea importanta a debitului
cardiac
i
a alurii ventriculare. Terapia cu bai de namol trebuie foarte bine aleasa,
monitorizata i condusa.
Sangele
Recoltarile
de
sange in acut au demonstrat ca intr-o prima faza se produce, paradoxal,
neutropenie cu leucopenie. In faza a doua se produce leucocetoza cu devierea la stanga a
formulei albe, e stimulat mecanismul
de
producere a elementelor figurate i in timp scurt va fi
stimulat elementul fundamental de aparare ( prin elementele figurate ). Complementul sangui
sufera acelai mecanism bifazic : ini\ial scade i apoi cre$te. Concentra\ia acidului uric
scade.
Aparatul digestiv
lndiferent de modalitatea de aplicare, namolul determina echilibrarea secre\iei gastrice:
Scade secre\ia gastrica daca este exagerata.
Cre$te secre\ia gastrica daca este patologic scazuta.
Efectul este paralel cu temperatura aplica\iei.
Cu
cat temperatura este mai mare, f i
aplica\ia mai localizata (epigastru), efectul este mai important la nivelul stomacului.
Crete secretia biliara, mai mult in cataplasmele pr hipocondrul drept.
Aparatul urinar
Scade secre\ia renala i cantitatea de unna,
in
condi\iile in care este stimulata
transpira\ia. Densitatea urinei poate cre$te periculos, daca procedura este prelungita, de
regula, in alte litiaze decat cea urica.
Tesuturi
Oatorita modificarii hidrofiliei tesuturilor, este accelerata capacitatea de resorbiie (in
inflamatii cronice, bursite).
Glande
cu
secretie interna
Ovarele
Func\ia ovarelor este stimulata de aplicatiile de namol cald, generale sau locale. Este
normalizat ciclul menstrual stabilita o ritmicitate a ovula\iei, la persoanele cu tulburari de
ciclu menstrual.
Hipofiza
Glanda hipofiza este influen\ata de aplicaiiile generale, in general prin stimulare.
49
-
7/25/2019 Balneologie - SIDENCO
23/23
11.5.Gazele terapeutice
virile carbogazoase (emana\iile) sunt rezultatul unor fenomene de tip vulcanic ?i
se
produc in \ara noastra fn zona Carpa\ilor Orientali (concentratie
de
C02 de 94,55 - 99%) $i
partial Mun\ii Apuseni (con\inut mare
de
azot). Emana\iile carbogazoase con\in, de cele
mai
multe ori
apa,
sau se gasesc sub forma de vapori de apa, incarcati
cu
C02, H2S.
Mofetele sunt emana\ii de
C02
gaz uscat, fenomen unic in lume. Mofetele naturale sunt
in exclusivitate emana\ii
de
gaz uscat. Actualmente,
se
pot produce artificial mofete
paf"tiale
sau generale (dupa zona
de
aplica\ie)
yi
exista capacitatea
de
extrac\ie a
C02 din
ape
carbogazoase.
Tratamentul se face in incinta de tip amfiteatru (circ roman). Este o terapie de grup.
Sursa se gaseeyte in mijlocul incaperii, la baza amfiteatrului, iar subiec\ii se situeaza
pe
diferite trepte in cadrul amfiteatrului. Se insemneaza nivelul la care
se
ridica C02. Acest gaz
este mai greu decat aerul
i
se situeaza in partea inferioara a incintei. Dupa nivelul pe
treapta la care se aeyeaza subiectul, C02 ajunge la un anumit nivel al corpului individului,
avand un impact mai mult sau mai pu\in important, deci ajungand intr-o concentra\ie mai
mare sau mai mica in sangele subiectului. De obicei, este bine
ca
subiectul sa
nu
se afle
pe
treptele inferioare (concentra\ii periculoase)
yi
nivelul C02 sa fie la jumatatea corpului
individului.
Efectele sunt superpozabile efectelor obtinute
cu
baile carbogazoase, dar
la
mofeta
ac\ioneaza in exclusivitate C02, deci se exclud efectele baii.
La
mofetele din Covasna,
deeyi
domina
C02
exista yi o componenta importanta de
H2S,
precum i o incarcare
semnificativa in aerosoli pozitivi
yi
negativi. Aerosolizarea este suficienta
i
H2S este
suficient de important, astfel incat efectele
se
combina.
11 6 Salinele ter peutice
Am descris anterior caracteristicile
yi
parametri fizici
ai
salinelor (vezi bioclimatul de
crutare).
Principalele indicatii de utilizare terapeutica a salinelor sunt :
Astmul
b r o n ~ i c
Terapia
are
impact foarte important
pe
toate mecanismele fiziopatologice
$i
trebuie facuta cat
mai
precoce inainte de aparitia complica\iilor.
Bron$ite cronies simple
Bali alergice ale cailor respiratorii superioare, in afara puseelor
Contraindica\iile folosirii terapeutice a salinelor sunt prezentate mai jos:
TBC pulmonar activ
i la
3 - 4 ani
de la
vindecare
Cord pulmonar cronic decompensat
lnsuficien\a cardiaca
Neoplasm pulmonar
Reumatism inflamator cronic
Reumatism degenerativ in puseu
lnfeciii
Stai febrile
Status astmaticus - forma
de
astm bronic complicata,
cu
crize subintrante.
Metodologia recunoaeyte expunerea progresiva a s u b i e c ~ i l o r la microclimatul de salina, de
la
cateva
ore la 16
ore/zi. Cura totala dureaza 2 3 saptamani, iar
la
copii
i;;i
tineri ajunge
la
cateva luni.
La noi, tratamentul
se
face cca. patru ore dimineata
i
consta in:
odihna in salina,
program de
kinetoterapie respiratorie
i
generala,
program
de
antrenament fizic dozat.
Efectul terapeutic al unei cure, corect conduse, dureaza cateva uni. La pacientii cronici, sunt
suficiente 1 2 cure
pe
an.