aventurile lui buratino sau cheita de aurcdn4.libris.ro/userdocspdf/697/aventurile lui...
TRANSCRIPT
Cuprins
Cuvdnt-inainte
Giuseppe, mesterul tAmplar, gise;te o bucati de lemn care griie;tecu glas omenesc
Giuseppe ii diruie;te lemnul vorbitor prietenului siu, Carlo
Carlo ciopleEte o pipqi;i ii dA numele de Buratino
Greierele vorbitor ii di sfaturi bune lui Buratino
Din cauza neastAmpirului siu, Buratino e la un pas de moarte'.
Thta Carlo ii face haine din hdrtie colorati;i ii cumpiri un abecedar
Buratino vinde abecedarul qi cumpirf, un bilet la teatrul de pipqi
in timpul reprezentafiei, pf,pqile il recunosc pe Buratino
Mai intAi, signor Karabas Barabas wea si-l puni pe Buratino pe foc,
dar apoi ii di cinci monede de aur;i il lasi si plece acasi
Pe drumul citre casi, Buratino intdlneqte doi cerEetori, ace;tia sunt
motanul Basilio ;i r,ulpea Alissa
La hanul ,,La trei pler.'usti"
Buratino este atacat de hoti
Ho,tii il atdrni pe Buratino de creanga unui copac
Fetiga cu pirul albastru il readuce pe Buratino la viat5.
Fetila cu pirul albastru vrea si-l educe pe Buratino
9
11
74
18
20
24
27
34
3t
40
44
47
49
55
Buratino ajunge in Tara Prostilor
Cdinii polif;ti pun laba pe Buratino ;i nu-l lasi si rosteasci nici micarun cuvAnt in apf,rarea sa
Buratino ii cunoaste pe locuitorii b1lfii, afl5. despre soarta celor patrumonede de aur si primeste de la Tortilla, broasca-testoasi, o cheiqi de aur 66
Buratino fuge din Jara Pro;tilor;i intAlneste un tovar5.s de suferinti 70
Pierrot povesteqte cum a ajuns el in Thra Prostilor, cilare pe iepure 72
58
Buratino si Pierrot ajurg la Malwina, dar trebuie sd fugi impreuni cu ea
qi cu pudelul Artemon
Lupta de la marginea pidurii
ln pestera
Buratino se hotirf,ste si afle cu orice pre! taina cheilei de aur
Buratino afli taina cheitei de aur
Pentru prima dati in viaga lui, Buratino este disperat, dar totulse termini cu bine
Buratino se intoarce in sfdrsit acasi, impreuni cu i!,
tata Carlo, Malwina, Pierrot qi Artemon
Karabas Barabas pitrunde in odiila de sub scari
Ce se afli dincolo de usita misterioasi?
Prima reprezentatie a noului teatru de pipqi
80
84
90
96
100
105
111
116
.,119
128
*4
Qr"seppe, mesterul timplar, giseste o bucati
de lemn care gri.ieste cu glas omenesc
Cu rrulrA vREME iN uRlrA, triia intr-un oriEel de pe malul Mirii Mediterane
un bitrdn meqter timplar. Numele mesterului era Giuseppe, dar lumea-i mai
zicea si Nas-vdnit.
intr-o buni zii-a cdz'ltin mAnd o bucatd de lemn, una dintre acelea pe care
oamenii le bagi iarna-n sobi pentru a se incdlzi.
- Nu-i riu, si-a zis Giuseppe-n gAnd. Din lemnul ista a; putea face un piciorpentru o masf,.
Giuseppe si-a pus pe nas ochelarii pe care avea obiceiul si ;i-i prindi cu
sfoari pe dupi urechi, asta fiindci gi ochelarii erau tare vechi, a intors bucata
de lemn pe toate plr,tile si a prins a o ciopli cu o birdige. Abia daci apucase
me;terul si lucreze, ci s-a;i auzit un glas sub,tirel care a strigat:
- Au! Au! incet, rogu-te, incet!Giuseppe ;i-a a;ezat ochelarii pe nas ;i a privit prin atelier. Nimeni...S-a uitat pe sub bancul de lucru. Nimeni...A scos capul pe uqd. in stradi nu era nimeni...
- Si mi se fi p5.rut oare? se intrebi Giuseppe. Cine si fi vorbit?
Mesterul a pus iar mAna pe birdigi, dar cum s-a apucat de treabi, lemnuls-a viitat:
- Au! Au! Mi doare!
De data asta Giuseppe s-a speriat de-a binelea. Asa de tare s-a speriat ci is-au aburit si ochelarii... S-a uitat mesterul prin toate colturile. Si-a bigat capulsi-n sobi" si s-a uitat multi vreme pe horn in sus.
- Nu-i nimeni aici... Oi fi b5"ut prea mult qi-acu' imi vQjAie capul.Dar nu, nu era asa, nu biuse nimic in zi:ua aceea... Dupi ce s-a mai linistit,
mesterul a luat rindeaua si-a b5"tut cu ciocanul in ea pentru a potrivi bine lama.Lama trebuia sf, iasi doar un pic din manerul ei. Giuseppe a pus bucata delemn pe banc si a trecut o dati cu rindeaua peste ea. Vocea subtirici a inceputsi strige iar:
-Au! Aul Au! De ce mi ciupiti?Lui Giuseppe i-a cizttt rindeaua din mini, a fhcut cAgiva pasi inapoi si, in
cele din urmi, s-a asezat pe podea. Mesterul a priceput ci glasul subtirel veneadin bucata de lemn.
&qis,sd>o
-,ri
Qr"seppe ii diruie;te lemnul vorbitor
prietenului siu, Carlo
Crrran iN ecre crrpA in atelierul mesterului a intrat Carlo, flasnetarul, unprieten vechi al lui Giuseppe.
Pe wemuri, Carlo isi punea pe cap piliria cu boruri largi gi pornea prinorase cu flaEneta lui minunatS., cAstigdndu-;i pd.inea cu dansul si cAntul.
Acum Carlo era bitrin ;i bolnav, iar flasneta se stricase de multd weme.
- Buni ziua, Giuseppe, a spus Carlo, intrdnd in atelier. De ce stai pe podea?
- Am pierdut un surubel, lua-l-ar mama zmeilor, a rispuns Giuseppeuitindu-se cu coada ochiului la bucata de lemn. Tu, b5"tr6"ne, ce mai faci? Cumo mai duci?
- Riu, a rispuns Carlo. Mi tot g6.nd.esc ce si fac ;i ce si dreg ca s5" maicd;tig si eu o bucati de pdine... De-ai putea si mi {u!i sau si-mi dai micarun sfat. . .
- Nimic mai simplu, a spus Giuseppe vesel si s-a gdndit: ,,O si mi scap chiaracum de bucata asta blestemat1 de lemn!". Nimic mai simplu! Uite, pe banc e o
bucati de lemn. Ia-o qi du-o acasi, Carlo.
- Ofl a exclamat Carlo, abitut. Daci o iau, ce-o si fac eu cu ea, ci nicimlcar sobd n-am in cf,miruta meal
- FA a;a cum ili spun. Stiu eu ce vorbesc. Ia-1i un culit;i ciopleste o pipugidin bucata asta de lemn. inva!-o si spuni tot soiul de lucruri vesele, arati-i cumsi cinte Ei si danseze si dupi aia mergi cu ea din froarta-n poarti. O si cdqtigi o
bucifici de piine, ba chiar si cdte-un p5hirel de vin pe deasupra.
Abia rostise mesterul aceste cuvinte, cAnd dinspre bancul de lucru s-a auzitun glas subtirel:
- Bravo, bravo! Te-ai g2.ndit bine, mii Nas-vdn5.t!
Giuseppe a inceput s5" tremure de frici, iar Carlo a privit uluit in.jur. Oarede unde venise glasul?
t,
- Mul,tumesc pentru sfat, Giuseppe, a zis Carlo. Ia di-mi bucata de lemnd,espre care vorbeai.
11
uratino vinde abecedarul ;i cumpiri un bilet
la teatrul de pipqi
iN zom, BunerrNo si-a luat abecedarul Ei a pornit lopiind spre scoali.
pe drum biiega;ul nu s-a uitat nici micar o singuri datd'la dulciurile de prin
privilii, la cornurile cu miere Ei cu mac, la plicintele dulci sau la puii pqi laprotap, fbcuqi din zahht candel.
Nici la biiegaEii care iniltau zmee din carton nu s-a uitat Buratino" '
Pe stradi a trecut Basilio, motanul tdtcat, iar pe motanul hstaz5;u ci-!i venea
si-l tragi de coadi, numai ci Buratino l-a lisat in pace'
Pe misuri ce se apropia de scoali, de pe malul Mediteranei risuna din ce
in ce mai deslqit rrruzicd' zglobie.
- Ti-ti-ti! ciripea fluierul.
- Lalalal cAnta vioara.
- Cin-cin -cin! zumziiau talgerele.
- Bum! bubuia toba.
Pentru a ajunge la Ecoali, Buratino ar fi trebuit s-o ia spre dreapta. Muzica
venea dinspre stdnga. Buratino a inceput si meargi impiedicat. Picioarele ilpurtau citre lirmul mirii, adici tocmai spre locul de unde se auzea:
- Ti-ti-ti!
- Lalala!
- Cin-cin-cin!
- Bum!
- $coala nu pleaci din loc! a zis Buratino ca pentru sine. Vreau si arunc si
eu o privire qi dupi aia mi duc drept la qcoali!
AqadaA biiegaqul a fugit cAt il ,tineau picioarele spre malul mirii, unde a zititun cort din pinzi impodobit cu steguleqe colorate, care fluturau in bitaia vdntului.
Sus, cocotali pe cort, cdntau patru muzicanfi. Jot, la intrarea in cort,
o doamni grasi;i zdmbitoare vindea bilete de intrare'
in fa{a acelui cort se aflau o multime de oameni: biielei qi fetige, solda,ti,
vdnz7itori de limonadi, doici cu copii, pompieri, po;taEi. Cu togii citeau un.afi;
mare pe care scria:
24
ir:i'i::J rl..,a'
s'lGEI :. -1iT5In
,'llffi *€ == - a:.*
I :ffi tr:::ffiX.:.