enciclopedia pentru tineri

Aventuracartii

,

I

tfrenciclopedia

I Primii eroi

Biblia

Atena gi Roma

I in Evul Mediu

I10

12

14

16

18

20

22

24

Poelii iubirii

Povegti gi fabliaux

Teatrul: miracole $i mistere

I Rabelais gi Ronsard

Tiparni[a

I Teatrul italian

I Shakespeare

I Cervantes qi Don Quijote 38

f Corneille Si Racine 40

I Molidre 42

I A fost odatd... 44

I Teatrul in secolul al XVlll-lea 46

I Robinson 9i Candide 48

30

32

34

36I Poezie Si poveSti din Orient

Marco Polo 26

4

Teatrul grec Ai roman

I Enciclopedia 50

I

I

I Romantismul european

I Romanul social

I Realismul european

54

56

I Romanul contemporan 80

I Teatrul in secolul XX

Banda desenatd, povegti in imagini 8458

60 I Romanul politist

I Science fiction

62 I Literaturile lumii 90

I Romanul de aventuri

I Poetii blestemali

64

66I Cartile gi eroii lor 92

f lndice

68

70

72

74

II

Teatrul modern

Poezia in secolul XX

I Diferite tipuri de roman

Romantismul francez

Pasiunea pentru real

&il Fantastic gi aventurd

Suprarealismul

5

Scriitorii gi rdzboiul

Ge se citea acum 4 OOO de ani? Primele texte au

apirut in Egipt gi in Mesopotamia. Ele sunt povestiri

ample gi poeme care naneazd crearea lumii $i a o?fiiG.

nilor, viata zeilor gi faptele de vitejie ale eroilor.

IImlt erolN. prrr.- oare imagina o lume fdrd, cd4r,fdri ziare, frre afige, frrr nimic scris?

Este oare imposibil? Nu. Este suficientsI ne tntoarcem in timp, acum 5 000 de ani,cAnd scrierea nu exista. Povegtilese transmiteau prin viu grai, pe cale orall.La fel, legile, codurile care spuneauce e bine ;i ce e rdu - toate acestea

nu erau scrise.

lnventarea scrieriiRevolugia s-a produs citre anul 3000 t.Hr.:sumerienii, in Mesopotamia, alcltuiesc unsistem de desene, gra'vate pe tlblige de argile,care le permit sl-gi numere ayereai un cap de

bou desemneazd,w animal, un spic de grAu,

recolta etc. InventAnd semne noi pentrua nota sunetele limbii gi nu obiectereale, sumerienii exprimi tot mai claridei - si astfel se na$te scrierea.

In Egipt, hieroglifele au apirut intre3000-2500 i.Hr. Pentru egipteni, aceste

desene frumoase sunt un mijlocde a comunica ct zeii - este oscriere sacrl. Textele lor suntgraYate sau pictate in temple,in piramide, pe sarcofage,

iar clrqlle lor sunt rulouride papirus (objinute dintr-oplanti aseminltoaretrestiei, ce cre$te pe malulNilului). Celebra Cartea morfilor, din secolulal XVJea i.Hr.,tnsogeqte mumiilein sarcofage

gii explicldefunctului cum

Scrib sezdnd(circa 2doo i.Hr.).Scribii egipteniredactau textele

religioase.

si intre in implriqia morjilor. De asemenea,egiptenii au scris multe culegeride inlelepciune. Cea mai cunoscuti este

Inyelepciunea lwi Ptabhotep - o culegerede sfaturi de viagi date de un personaj real,Ptahhotep, ministru al faraonuluicF,tre 2400 i.Hr.

Aventurile lui SinuheCel mai atractiv dintre textele egiptene anticeeste un roman, Romanul lui Sinuhe. Sinuheeste un personaj real - un funcgionar de laCurtea faraonului - 5i povestea sa a fostromantati inci din timpul vielii. intr-o zi,Sinuhe descoperl un complot impotriva

pringului mogtenitor. Niciodatdn-ar fi trebuit sI audi aga ceva!Viaga ii este in pericol, fuge dinEgipt, tray erseazd, degertul unde,mort de sete, este salvat de

nomazi. Ajunge in actuala Sirie,trlieste intr-un trib de munteni,

se clsltoregte cu fataqefului de trib, cAqtigllupte, devine un ombogat gi respectat.Dar regreti ,,loculunde inima iqigisegte pacea":

lara sa natale.In cele din urmirevine tn Egipt.

i rif$&ffii$4iffiffi

Fpopeea prietenieiln Mesopotamia, la doulsau trei secole dupiSinuhe, un poet genial

Povestegte viaga sau, maidegrabe, legenda unuipersonaj, qi el real:Ghilgameq, rege al oraquluiUruk, din Sumer. La inceputulpoemului, Ghilgameg este

un rege tiranic. Un uriag,Enkidu, este trimis de zeipentru a-l rnustra, dar cei doi fidevin prieteni nedesplrgigi.In cursul unei expedigiiindeplrtate, ei il ucid,in ciuda interdicqiei divine,pe gigantul Huwawa gi,

la intoarcere, continuesi nesocoteascI zeii. Enkidu se imbolnlvegte5i moare. Disperat, Ghilgameg cautlpretutindeni mijlocul de a-l reinvia.Merge qi tn impdrlgia mo4ilor. Zadarnrc.lntors in oraqul sIu, Ghilgameq inlelegece inseamni a fi om: a fi muritor qi a avea

nevoie de dragoste. De acum inainteva fi un rege bun. Epopeea lui Gbilgame;este prima epopee a omenirii gi ea instituieprietenia, dragostea fagi, de semeni,drept valoare supremi.

Cel mai mare poem al lumiiDeparte, in India, se dezvolti o civilizagienumiti azi indo-europeanl, deoarece este

inruditi cu aceea din Europa. Limba sfAntn

a indienilor, sanscrita, face parte din aceeagi

familie cu greaca gi latina. Poemele indienededicate zeilor, marile culegeri de ingelepciunereligioasl constituie baza hinduismului,religia cea mai rlspAndite in India.Textul cel mai cunoscut este un imens poemde circa 200 000 de versuri, Mababbarata.

h1&ffi,1{.&tirBifte&e&te'.:',::#tl' '.,.liq[E*lt].iF$1,'t*gy.?.S]*!S&.:;*':'ri:Idf$l;'tit,#:.::Si&'ii: }PE!ri]!l:Els!i- ''--u-Exemple de hieroglife, scrierea sacre a egiptenilor (mormAntul lui Ramses al lV-lea, Valea Regilor, langa Teba).

Acest titlu inseamni ,marea;,S tngelepciune a Baragilor".

Poemul poveste$te rlzboiul dintredoul ramuri ale unei familii, cei

cinci fragi Pandava gi rivalii lor,

mii de legende, in care

mlceluri cumplite stau

alirtwi de ingelepciunea

cea mai elevatd. Un poemde asemenea dimensiuni

nu este opera unui singurautor; el a fost completat

in timp, poate incepAnd

din secolul al XJea i.Hr.$i astlzi este inci foartepopular in Asia. tr

titeralil chlnedin China, scrisul este arta

fundamentala. Scrisul in cebdoui acceptiuni ale

termenului: a compune opene

literare 9i a le caligralia

cu pensuld gi tug. Trebuia

ca toli literatii, adici stiutorii

de carte chinezi - cei care

administrau imperiul -si cunoasci perlect

operele vechi (clasice)

pe care traditia

le atribuie unui intelept

din secolul al Vl-lea i.Hr.,

Confucius (deasupra).

Sunt cinci opere clasice

principale, dintre care c€a

mai cunoscuti este

Yi jing, Cafiea sdtimbililq,cu 64 de scheme abstracb

utilizate in divinalie.

Celelalte sunt culegeri

de poezie sau documente

istorice, geografice, politi:t-intreaga literatura chinezis-a dezvoltat plec6nd

de la aceste modele.

t

Ghilgameg infruntand taurul ceresc.

Sceni din Mahabharata.

Biblia, de la pergamentla lnternetCuvdntul,,biblie" vinedin grecescul biblia careinseamni,,cdrtile". Acestecd{i au fost compusein epoci diferite de maimulti autori. Bibliaevreiasci (VechiulTestament al crestinilor)a fost scrisd in ebraicd.Noul Testament a fost scrisin greceste de crestini.Biblia a fost tradusi ?n

1 800 de limbi si dialecte.Manuscrise foarte vechi aleBibliei in ebraici, dintrecare unele din secolulal ll-lea i.Hr., au fostdescoperite in grotelede la Qumran, l6ngi MareaMoartd, incepind din 1947.in Evul Mediu, manuscrisebogat impodobite cuminiaturi (deasupra,o scend din Apocalipsd)transmit mesajele cdrtiisfinte. Astdzi, Biblia existisub toate formele: carte,benzi desenate, casetevideo si, desigur, in site-uripe lnternet.

,iffif-"'ffiffi'*' ',1"",,;

Biblia

(zompusi acum doui-trei mii de ani,Biblia rdmAne cartea cea mai citita dinlume. Aceaste mare culegere de povestiridespre Dumnezeu gi istoria omuluireprezintd, fundamentul religiilor evreiascls,i cregtinl si, tn sens mai larg, al tntregiiciv ilizagii o ccide nt ale.

Facerea lumii,,La inceput a fdcut Dumnezeu cerul gi

pdmAntul. t...1 $i a despl4it Dumnezeulumina de intuneric. t...1 $i a fost seari qi afost diminea)d: zi:ua intAi." Astfel prezintdBiblia crearea Universului: in cele patru zilecare :urmeazl, Dumnezeu separl cerul qi

apele de plmAnt, pune a5trii pe bolte,creeazd, planetele, pdslrile Ei pegtii. Intr-as,asea zi creeazd. celelalte animale gi, dintr-o

Unul dintre nenumiratii eroiai Bibliei, David,'

invingitorul uriasului

mAnd de pulbere,il face pe primulom, Adam, alclrui numeinseamnl,,latanaMullumitde lucrarea

A gli:

sa, lntr-a _i.;

qaPtea ztDumnezeuSE

odihnegte.Iatd,, rezumatinciteva paginifoarte poetice,marele mister aloriginii lumii 9ia umanitlqii:existi odivinitateunlca $1

atotputernice; ea

poate, cu un cuvAntsI dea viapi omului,cu un popor, evreii,

O carte sfintii

gi cu o suflare,

Inilial, Biblia a fost o amph culegerede povestiri qi poeme transmise, dingeneralie in generalie, de preolii gi

credinciogii care rrliau in Palestina inmileniul I i.Hr. Cele mai vechi poeme,imnurile religioase, dateazd,probabil dinsecolele X-IX i.Hr., iar cirqile cele mairecente sunt din secolul I i.Hr. Cregtiniinumesc Vechiul Testament aceasrl primdparte a Bibliei, care reprezintl fundamentulreligiei evreiesti: primele cinci clrgi

inainte de a incheiaun legImAnt sfAnt.

Moise, dupi ce i-a eliberat pe evrei din sclavia din Egipt, a primit Tablele Legii.

Adam si Eva, primul cuplu, in gridina Paradisului(tablou de Lucas Cranach cel Bitrdn, sec. al XVI-lea).

Cina cea de taini (in latina cena, ,,mase de seari") ii strAnge laolalti pe lisus $i pe cei doisprezece apostoli, inaintea mortii lui Hristos.

ale Bibliei - care cuprind narafiuni despreFacere, istoria patriarhilor ) cea a lui Moisegi toate legile civile gi religioase ale

evreilor - f.ormeazd, Torah (,,lege" inebraicl). De asemenea, in Biblie se afliprorocirile profelilor: ferl incetare, ei lereamintesc regilor qi poporului ci trebuiesi-i fie credincioqi lui Dumnezeu.

Noul TestamentMai tirzi:u, cAnd Palestina ajunge substdpAnire romanl, apare un nou profet, penume Iisus. Predicile lui stAnjenescautoriteqile care il condamnl la moarte qi

astfel Iisus are de pntimit calvarul crucii.Credincio;ii vId in el pe Fiul luiDumnezeu. Povestea vieqii lui, istorisitl tnpatru forme pulin diferite in Evanghelii,

impreuni cu alte texte, reprezintd pentrrtcregtini a doua parte a Bibliei, NoulTestament (v. Religiile lwmii).

O carte pentru intreg OccidentulCregtinismul se rlspAndeqte in lumeincepAnd din secolul I d.Hr. Astfel, Bibliadevine temelia civilizaqiei occidentale. Inacest sens, gi necredinciogii pot glsi tnBiblie repere fundamentale, mai cu seamrin ce privegte stabilirea cronologiilor:occidentalii igi dateazl, evenimentele inraport cu nagterea lui Iisus - existl un

,,inainte" qi un ,,dupI" Iisus Hristos. Altexemplu: de ce slptimina are gapte zile?

Pentru cI lui Dumnezeu iau trebuit gapte

zile pentru a face lumea. $i iate cum timpulBibliei ne orAnduiegte viaqa de zi ct zi! A

l

..i:.r$ll:.]!

Povestiri frumoaseVreme de secole, Bibliaa fost principalul izvorde inspiralie pentru adistiisi scriitorii europeni siamericani. Este una dintremarile cirli ale omenirii.Ea strange laolalti textede tot felul - relatiri istorice,povesti, proverbe, poeme -populate cu personaje

uluitoare (Avraam, care e

gata se-gi iertleasci fiul,lsaac, din credinti pentru

Dumnezeu; Moise, care

primegte Tablele Legii

de la Dumnezeu; David,

care il invinge pe uriasulGoliat etc.). Ea povesteste

despre lucruri extraordinare(arca lui Noe in care suntstranse animalele in timpulPotopului - deasupra - sau

Turnul Babel) care au marcat

imaginatia si memoria

tuturor, fie ei credinciosi,sau necredinciosi.

Turnul Babel (imaginat aici de un pictor din sec. al XVI-lea), ridicat de oameni in speranta ajungerii la cer. 1t