autocad proiectare 3d

160
IONEL VIERU ADRIAN CLENCI ŞTEFAN TABACU AUTOCAD APLICAŢII PRACTICE PENTRU INGINERIE MECANICĂ Editura Universităţii din Piteşti 2004

Upload: stefan-vlad

Post on 10-Aug-2015

300 views

Category:

Documents


32 download

DESCRIPTION

fgfgfg

TRANSCRIPT

Page 1: autocad proiectare 3d

IONEL VIERU ADRIAN CLENCI ŞTEFAN TABACU

AUTOCAD APLICAŢII PRACTICE

PENTRU INGINERIE MECANICĂ

Editura Universităţii din Piteşti 2004

Page 2: autocad proiectare 3d

IONEL VIERU ADRIAN CLENCI ŞTEFAN TABACU

AUTOCAD

APLICAŢII PRACTICE PENTRU INGINERIE

MECANICĂ

ISBN 973-690-360-5

Editura Universităţii din Piteşti 2004

Page 3: autocad proiectare 3d

Toate drepturile asupra acestei ediţii sunt rezervate Editurii Universităţii din Piteşti

Nici o parte din acest volum nu poate fi reprodusă sub orice formă,

fără permisiunea scrisă a autorului.

Bun de tipar: 15.12.2004

Page 4: autocad proiectare 3d

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României VIERU,IONEL AutoCAD: aplicaţii practice pentru inginerie mecanică/ Ionel Vieru, Adrian Clenci, Ştefan Tabacu, - Piteşti: Editura Universităţii din Piteşti,2004 Bibliogr. Index. ISBN 973-690-360-5 I. Clenci,Adrian II. Tabacu Ştefan 004.92 004.42 AUTOCAD

Page 5: autocad proiectare 3d

PREFAŢĂ Lucrarea de faţă se adresează tuturor celor care doresc să cunoască şi să utilizeze reprezentările grafice în tehnică, în mod deosebit celor care sunt în perioada de formare. Ea are un pronunţat caracter practic, etapele fiecărui exerciţiu sunt descrise în amănunt pentru a putea fi urmărite cu uşurinţă de cei care se află la început de drum în acest domeniu. Aplicaţiile se referă la domeniul inginerie mecanică şi oferă o metodă adecvată de învăţare şi utilizare a programului AutoCAD. Experienţa acumulată prin parcurgerea acestei cărţi poate fi utilă şi în alte domenii ale proiectării, principiile şi elementele de bază fiind aceleaşi.

Munca de proiectare a unui inginer nu mai poate fi concepută în afara calculatorului, indiferent de specializare reprezentările virtuale au devenit limbajul curent de exprimare. Începând din faza conceptuală până la etapa de fabricare, desenul în plan, dar mai ales modelarea 3D este necesară în toate etapele de elaborare şi promovare a unui produs nou. În prima parte a lucrării se prezintă elemente de bază ale utilizării sistemului AutoCAD: interfaţa grafică, sisteme de coordonate, realizarea entităţilor simple, unelte pentru editarea şi modificarea obiectelor. A doua parte cuprinde descrierea unora dintre cele mai uzuale construcţii geometrice aplicate pentru obţinerea unui desen tehnic. Exerciţiile prezentate au şi rolul de a familiarizarea utilizatorul cu modul de lucru în sistemul AutoCAD. Se continuă apoi cu prezentarea modului de reprezentare pentru flanşe, arbori, asamblărilor prin caneluri, roţi de curea, roţi dinţate. În ultima parte a lucrării se abordează principiile modelării 3D şi elemente de bază pentru realizarea unei documentaţii tehnice pornind de la un model. Având convingerea că lucrarea este în continuare perfectibilă, autorii rămân îndatoraţi celor care folosind materialul de faţă îi vor contacta pentru exprimarea observaţiilor lor. Autorii

Page 6: autocad proiectare 3d

CUPRINS

NOŢIUNI INTRODUCTIVE ……. 9 1. CAD ……. 9 2. PROIECTARE ASISTATĂ ……. 10 3. AutoCAD ……. 12 AutoCAD COMENZI DE BAZĂ ……. 17 1. ECRANUL GRAFIC AUTOCAD ……. 17 2 ELEMENTE DE BAZĂ ……. 18 2.1. Sisteme de coordonate ……. 18 2.2. Metode de introducere a coordonatelor unui punct ……. 18 2.2.1. Utilizarea coordonatelor absolute ……. 18 2.2.2. Utilizarea coordonatelor relative ……. 19 2.2.3. Introducerea directă a distanţelor ……. 19 2.2.4. Afişarea coordonatelor ……. 19 3 ENTITĂŢI SIMPLE ……. 20 3.1. Linia ……. 20 3.2. Cercul ……. 21 3.3. Arcul ……. 22 3.4. Poligonul ……. 24 4. UNELTE DE LUCRU ……. 24 4.1. Sistemul ortogonal ……. 24 4.2. Grila de desenare ……. 25 4.3. Saltul la grila de desenare ……. 26 4.4. Saltul la obiecte ……. 27 5. ŞTERGEREA OBIECTELOR ……. 29 6. UNELTE DE EDITARE ŞI MODIFICARE ……. 29 6.1. Retezarea obiectelor ……. 29 6.2. Extinderea obiectelor ……. 30 CONSTRUCŢII GEOMETRICE I ……. 31 1. INTRODUCERE ……. 31 2. PROBLEMA NUMĂRUL 1- Împărţirea unui unghi în

două părţi egale ……. 32

2.1. M e t o d a I ……. 32 2.2. M e t o d a I I ……. 33 2.3. M e t o d a I I I ……. 34 2.4. M e t o d a I V ……. 34 3. PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Găsirea centrului unui

cerc …….

35

Page 7: autocad proiectare 3d

4. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Trasarea unei paralele la o dreaptă, la o distanţă dată

…….

36

5. PROBLEMA NUMĂRUL 4 - Trasarea cercului înscris într-un triunghi oarecare

…….

38

6. PROBLEMA NUMĂRUL 5 - Trasarea cercului circumscris unui triunghi oarecare

…….

39

CONSTRUCŢII GEOMETRICE II ……. 40 1. PROBLEMA NUMĂRUL 1 - Împărţirea unui segment

dat în părţi egale sau proporţionale …….

40

1.1. Metoda I - Utilizând proprietatea de asemănare a triunghiurilor

…….

40

1.2. Metoda II - folosind comanda DIVIDE ……. 44 2. PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Calcularea ariei şi

perimetrului unui poligon …….

45

3. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Construcţia poligoanelor regulate

…….

47

3.1. Metoda I ……. 47 Metoda II ……. 47 CONSTRUCŢII GEOMETRICE III ……. 48 1. TANGENTE ……. 48 1.1. PROBLEMA NUMĂRUL 1 - Construcţia tangentelor

comune exterioare la două cercuri exterioare date …….

48

1.2 PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Construcţia tangentelor comune interioare la două cercuri exterioare date

…….

51

2. RACORDĂRI ……. 53 2.1. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Construcţia racordării

dreptelor concurente printr-un arc de cerc de rază R …….

54

2.2 PROBLEMA NUMĂRUL 4 – Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc de rază dată, tangent exterior cercului dat

…….

56

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR SUPRAFEŢELOR PLANE CU AJUTORUL REGIUNILOR

…….

59

1. INTRODUCERE ……. 59 2. PROBLEMA NUMĂRUL 1 ……. 61 3. PROBLEMA NUMĂRUL 2 ……. 63 REPREZENTAREA FLANŞELOR ……. 65 1. INTRODUCERE ……. 65 2. REPREZENTAREA SECŢIUNII UNEI FLANŞE ……. 66 3. VEDEREA FRONTALĂ A UNEI FLANŞE

CILINDRICE …….

69

4. VEDEREA FRONTALĂ A UNEI FLANŞE OVALE ……. 72 5. COTAREA DESENULUI ……. 74 REPREZENTAREA ARBORILOR ……. 76 1. INTRODUCERE ……. 76 2. DEFINIREA STRATURILOR DE DESENARE ……. 77

Page 8: autocad proiectare 3d

3. DESENAREA ARBORELUI ……. 78 COTAREA ARBORELUI ……. 81 REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN CANELURI ……. 84 1. INTRODUCERE ……. 84 2. REALIZAREA DESENULUI DE EXECUŢIE PENTRU

UN ARBORE CU CANELURI DREPTUNGHIULARE …….

84

2.1. Realizarea vederii laterale ……. 85 2.2. Realizarea secţiunii frontale ……. 90 REPREZENTAREA UNEI ROŢI DE CUREA ……. 94 1. INTRODUCERE ……. 94 2. REALIZAREA DESENULUI ROŢII DE CUREA ……. 95 REPREZENTAREA ROŢILOR DINŢATE ……. 100 1. INTRODUCERE ……. 100 2. TRASAREA PROFILULUI DINTELUI ……. 101 3. REPREZENTAREA ŞI COTAREA ROŢILOR

DINŢATE CILINDRICE …….

104

ÎNTOCMIREA DESENULUI DE ANSAMBLU ……. 110 1. INTRODUCERE ……. 110 2. REALIZAREA PIESELOR COMPONENTE ALE

ANSAMBLULUI …….

112

3. ASAMBLAREA COMPONENTELOR ……. 116 MODELAREA 3D ……. 118 1. INTRODUCERE ……. 118 2. REALIZAREA UNUI MODEL 3D ……. 118 REALIZAREA DOCUMENTATIEI ……. 137 1. INTRODUCERE ……. 137 2. OBŢINEREA PROIECŢIILOR ÎN SPAŢIUL MODEL ……. 138 3. OBŢINEREA PROIECŢIILOR ÎN SPAŢIUL HÂRTIE ……. 140 4. TIPĂRIREA DESENELOR ……. 147 LISTA UZUALĂ A COMENZILOR AUTOCAD ……. 150 ANEXE ……. 159 BIBLIOGRAFIE ……. 180

Page 9: autocad proiectare 3d

NOŢIUNI INTRODUCTIVE 1. CAD Termenul CAD are un caracter polisemantic, el reprezentând prescurtarea de la diverşi termeni ce sunt utilizaţi în limba engleză: Computer Aided/Assisted Drawing/Design/Drafting. Aceasta este şi explicaţia pentru care acest termen e intraductibil în limba română, specialiştii folosindu-l ca atare. În general CAD se referă la procesul de utilizare a calculatorului la asistarea în creaţia, modificarea şi reprezentarea unui desen sau proiect. Din această definire, CAD reprezintă mult mai mult decât un sofisticat program de calculator pentru reprezentări grafice. În literatura anglo-saxonă această aparentă confuzie este exploatată, pentru a evidenţia permanent legătura indisolubilă care există în inginerie între proiectare şi desenare. Uneori când este nevoie să se evidenţieze cele două componente ale sale, cea de proiectare şi cea de desenare, se mai foloseşte acronimul CADD - Computer Aided Design and Drawing. Activitatea de proiectare asistată de calculator este consecinţa firească a necesităţii proiectării mai rapide a unor produse de calitate tot mai bună. Programele CAD sunt destinate cu precădere realizării desenelor din domeniul tehnic, în ultima vreme căpătând însă şi numeroase valenţe estetice sau chiar artistice. Prin funcţiile lor, ele oferă posibilitatea construirii modelului, îmbunătăţirea lui prin operaţii interactive, testarea acestuia cu ajutorul unor simulatoare şi apoi realizarea fazelor de postprocesare: crearea listei de componente şi materiale, generarea automată a tehnologiei şi a comenzilor numerice pentru maşinile unelte cu comandă program. Sistemele grafice interactive integrează metodele ştiinţelor tehnice, matematicii aplicate şi informaticii într-un sistem complex, posibil doar datorită puterii de procesare, preciziei şi capacităţii de memorare ale calculatoarelor. CAD-ul a devenit o adevărată industrie cu cifră de afaceri de mai multe miliarde de dolari, de care sunt legate mari firme producătoare de software, distribuitori, grupuri de cercetare-dezvoltare, organizaţii de standardizare, centre de instruire şi învăţământ, editori de cărţi şi reviste, producători de bunuri şi servicii, industrii şi servicii speciale.

Page 10: autocad proiectare 3d

10 Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE 10

2. PROIECTARE ASISTATĂ Reprezentările grafice pe calculator din epoca noastră, realizate prin diferite metode şi tehnici care asigură transformarea datelor din memoria calculatorului în imagini pe ecran (şi reciproc), servesc nu numai pentru comunicarea umană, dar s-au dovedit a fi şi cel mai flexibil şi mai puternic mod de comunicare dintre oameni şi sistemele de calcul electronic (a se vedea şi succesul interfeţelor grafice ale sistemelor de operare şi aplicaţiilor de orice natură). Primele aplicaţii CAD şi-au făcut apariţia la începutul anilor 60. Au urmat apoi sisteme de proiectare proprii la marii producători de automobile General Motors şi Renault. Treptat au apărut case de software care s-au specializat în realizarea de astfel de programe, din ce în ce mai performante. Ele erau destinate exclusiv calculatoarelor foarte performante. Apariţia calculatoarelor personale a fost privită la început cu neîncredere de marile case de software. Însă "explozia" pieţei acestora, determinată de preţul redus, ca şi de performanţele în continuu progres au condus la reconsiderarea atitudinii producătorilor de programe. Aşa se explică faptul că oferta actuală pentru programele de grafică interactivă include practic toate tipurile de calculatoare, cuplate sau nu în reţea, cu totalitatea sistemelor de operare existente. Domeniile de aplicabilitate ale programelor CAD actuale sunt numeroase: desene tehnice, planuri de montaj, ilustraţii tehnice, scheme electrice, circuite electronice, arhitectură, planuri de construcţie, cartografie, multimedia. Desenele pot fi vizualizate, pot fi corectate, modificate sau dezvoltate, pentru ca în final să fie desenate pe hârtie la plotter sau imprimantă, ori exportate către un alt program pentru realizarea de calcule inginereşti, pentru obţinerea rapidă a unui prototip sau pentru fabricarea cu ajutorul unei maşini unelte cu comandă numerică. Pentru că volumul de calcul ca şi cantitatea de informaţie care trebuie accesată sunt foarte mari, cerinţele hardware impuse calculatoarelor sunt de asemenea ridicate. Atunci când calculatorul este folosit pentru producerea unor vederi şi secţiuni ortogonale tradiţionale, prin CAD se înţelege (cel puţin în proiectarea mecanică) computer aided drafting, adică desenare (schiţare) asistată. Dacă sunt implicate şi posibilităţile şi utilizările 3D (ale modelelor spaţiale), conceptul computer aided design devine sinonim cu computer aided modelling – modelare asistată de calculator. Desenarea asistată de calculator creşte performanţele şi viteza de realizare ale proiectării tradiţionale. Un desen, fie că este o vedere sau o secţiune, este în esenţă o colecţie de linii, drepte, arce, elipse, etc. În general, fiecare element reprezintă o succesiune de primitive fiind redat în conformitate cu modelul bazat pe calculator al desenului. O primitivă poate fi imaginată ca o procedură care generează o formă geometrică particulară atunci când se dau valori pentru anumite argumente predefinite. Numele acestor proceduri, împreună cu valorile corespunzătoare ale argumentelor lor, trebuie să fie introduse în ordine de operator.

Page 11: autocad proiectare 3d

Noţiuni introductive

11

Facilităţile cu care sunt realizate acestea, împreună cu flexibilitatea editării (facilităţile de a modifica un desen existent), definesc cât de "prietenos" faţă de utilizator este un anumit sistem. Un bun sistem de desenare 2D trebuie să-i permită desenatorului să lucreze pe ecran cu aproximativ aceeaşi metodologie pe care ar fi utilizat-o la planşetă, simultan cu valorificarea deplină a avantajelor oferite de sistemul de calcul în ceea ce priveşte posibilităţile grafice şi capacităţile de manevrare a datelor. Acestea pot fi obţinute prin utilizarea de elemente hardware1 (mouse, tabletă grafică, light pen2, joystick3) şi software4 corespunzătoare. Caracteristici, precum zooming (modificarea scării de reprezentare), panning (deplasarea zonei reprezentate) şi windowing (reprezentarea doar a conţinutului unei zone dreptunghiulare) au devenit comune chiar şi la sistemele mici. Acelaşi lucru se poate spune despre acţiuni ca mutarea, copierea, rotirea, oglindirea sau scalarea elementelor selectate. Cotarea, realizarea tabelelor de componenţă, haşurarea au devenit operaţii aproape automate. Pentru obţinerea acestora şi a multor alte efecte, sunt folosite tehnici software speciale, cele mai importante dintre acestea fiind menţionate în continuare:

- layering este tehnica separării diferitelor clase de date pe straturi separate, care pot fi reprezentate în mod individual sau în orice combinaţie dorită; aceasta este complet similară cu utilizarea foliilor transparente suprapuse; sistemele moderne mari pot oferi mii de straturi; tehnica straturilor îl ajută pe operator să distingă mai uşor printre diferitele tipuri de date;

- rubber banding, tehnica "benzilor de cauciuc", dă posibilitatea liniilor să se comporte precum nişte fâşii de cauciuc elastice articulate în anumite puncte (argumente ale primitivelor ce compun linia); mutarea unui astfel de punct deformează linia în aceeaşi manieră în care deplasarea unui reazem ar produce încovoierea unei benzi din cauciuc, ceea ce le conferă aspect natural;

- scanning sau object snap, alegerea punctelor caracteristice ale liniilor (capăt, centru, mijloc intersecţie, etc.) care sunt cele mai apropiate de poziţia curentă a cursorului, este o tehnică foarte folositoare care, cuplată cu disponibilitatea construirii liniilor, permite o introducere a punctelor rapidă şi naturală, fără a fi utilizată tastatura pentru specificarea coordonatelor punctelor.

1 echipamentele calculatorului. 2 tip de digitizor, utilizat pentru indicare pe eran. 3 dispozitiv de intrare folosit (mai ales la jocuri) pentru indicarea unor deplasări sau acţiuni. 4 programele, datele şi rezulatele.

Page 12: autocad proiectare 3d

12 Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE 12

3. AutoCAD Programul AutoCAD este un produs al firmei americane Autodesk şi este una din cele mai cunoscute şi răspândite aplicaţii CAD pentru calculatoare personale. De la lansarea în 1982, programul a fost vândut până în anul 1990 în mai mult de 250000 exemplare, pentru ca în 1999 să depăşească 2 milioane de instalări. Se poate spune că AutoCAD este unul dintre cele mai generale programe CAD, el fiind utilizat de proiectanţi din domenii extrem de diverse. Pe baza lui au fost dezvoltate numeroase module: simplificate (AutoCAD LT, AutoSketch), cu preţuri mai reduse, sau specializate (3D Studio, Animator, AutoVision, Generic CADD, Cyberspace Developer Kit, Aemulus, IGES, AutoSurf, Designer, AEC, AME, Mechanical Desktop, ManufacturingExpert), care îi îmbogăţesc şi perfecţionează utilizările. Autodesk, gigantul californian, cu cei 1600 de angajaţi, 3000 de distribuitori şi 2000 centre de instruire, este al şaselea producător de software pentru PC din lume. Printre calităţile programului AutoCAD pot fi amintite:

• numeroase posibilităţi de creare şi editare a desenelor; • precizie de calcul (numerele sunt memorate cu 16 cifre semnificative

exacte); • compatibilitate cu un mare număr de periferice grafice: monitoare,

digitizoare, plottere, imprimante; • multiple posibilităţi de transpunere pe hârtie a desenelor; • utilizarea a numeroase tipuri de linie şi culori; • cotări automate ale obiectelor selectate; • haşurări ale suprafeţelor închise cu numeroase modele; • varietatea aplicaţiilor cu care poate intra în relaţie; • numeroase posibilităţi de configurare; • facilităţi pentru lucrul in echipă; • conceperea de simboluri şi biblioteci de simboluri; • selectarea oricărui sistem de măsură şi a formatului paginii de desen; • arhitectură deschisă a sistemului, care permite realizarea de programe

aplicative conexe şi care îmbină facilităţile grafice oferite de AutoCAD, cu mijloacele oferite de limbajele de programare “C”, “AutoLISP” şi “Visual Basic for Applications” (calcule matematice, definirea de funcţii în vederea parametrizării desenelor, modificării meniurilor, etc.).

În prezent firma Autodesk este cel mai mare furnizor de software de proiectare pentru PC din lume cu mai mult de patru milioane de clienţi din 150 de ţări. Produsele companiei sunt folosite pentru grafică 2D şi 3D în multe activităţi de proiectare, în arhitectură, inginerie civilă şi mecanică, cartografie, producţii de film şi video, precum şi în dezvoltarea de jocuri video şi conţinut Web. AutoCAD este disponibil pe toate tipurile de calculatoare; individuale sau conectate în reţea,

Page 13: autocad proiectare 3d

Noţiuni introductive

13

acoperind mai mult de jumătate din piaţa mondială de produse CAD pentru PC, iar interfaţa cu utilizatorul este disponibilă în 17 limbi.

Succesul enorm de marketing şi impactul pe care AutoCAD-ul l-a avut asupra CAD-ului i-a făcut pe mulţi producători de programe să facă referinţă la AutoCAD pentru a-şi prezenta produsele.

Firma Autodesk a reuşit să facă să se confunde proiectarea asistată de calculator pentru utilizatorii de PC cu AutoCAD-ul.

Iată un scurt istoric al celor mai importante momente ale Autodesk-ului: - 1982 - se înfiinţează Autodesk Inc, cu un capital de $59.030;

apare AutoCAD v1.0 ($1000) rulând pe sisteme Z80 (apare 80286); - 1983 - apare AutoCAD v1.3: suport pentru plotare, comanda Change

(apare DOS 3.0); - apare AutoCAD-ul în versiunea germană şi franceză; apare AutoCAD

v1.4; - 1984 - apare AutoCAD v2.0: text cu fonturi multiple, Osnap, layer-e

definibile de utilizator, suport pentru tabletă digitizoare; - 1985 - apare AutoCAD v2.1 (Intel produce 80386; apare Windows 1.0);

apare AutoCAD v2.18 cu AutoLISP; - 1986 - apare AutoCAD v2.5: Zoom dinamic, help sensibil la context,

tipuri de linii şi hardlock; - apare AutoSketch 1.0; AutoCAD-ul ajunge la 50.000 de copii

vândute; - 1987 - AutoCAD 2.6: primele entităţi 3D, cotare asociativă (apare MS-

DOS 3.3 şi Windows 2.0); - apare AutoCAD 9.0 (noua numerotare): meniuri desfăşurabile,

casete de dialog (mouse obligatoriu); - 1988 - apare AutoCAD R10: desenare 3D, DOS extender, DXF, sistemul

UCS (AutoCAD depăşeşte 100.000 copii vândute); apare AutoSolid (MS-DOS ajunge la 4.01);

- 1989 - apare AutoCAD 10 pentru Macintosh (Autodesk cumpără Generic Software şi Generic CADD);

- peste 600 de aplicaţii dezvoltate de parteneri pentru AutoCAD - apare Autodesk Animator 1.0;

- 1990 - apare AutoCAD 11: revoluţia PaperSpace, Xref, suport pentru reţea; apare 3D Studio şi HyperChem - program de modelare moleculară;

- 1991 - apare AutoShade 2.0 şi Autodesk Animator Pro (MS-DOS 5.0); Autodesk şi ESRI creează împreună ArcCAD;

- 1992 - firma A&C International devine distribuitorul autorizat pentru România al Autodesk-ului;

-1993 - AutoCAD 12 migrează sub Windows; - apare AutoCAD LT ($495) şi 3D Studio Release 3 (Intel lansează

Pentium-ul);

Page 14: autocad proiectare 3d

14 Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE 14

- MS-DOS ajunge la 6.0 şi apare Windows NT;

- 1994 - 3D Studio ajunge la vestitul R4; se lansează AutoCAD R13: 3D bazat pe ACIS, interfaţă Windows mult îmbunătăţită;

- 1995 - apare Animator Studio (se lansează Windows 95); apare driver-ul WHIP;

- se lansează Autodesk View şi AutoCAD LT R2; - 1996 - este achiziţionat Softdesk (devine o divizie a Autodesk-ului);

se intensifică acţiunile antipirat pentru soft; -Kinetix devine divizie Autodesk şi se lansează 3D Studio MAX;

- 1997 - se lansează AutoCAD R14 (şi la doar câteva zile şi în România): foarte rapid, manevrează bine bitmap-uri, compatibil web; apare 3D Studio MAX R2 (Intel lansează Pentium II);

-1998 - Autodesk Inc. îşi exprimă dorinţa de a sprijini eforturile făcute de autorităţile române în direcţia modernizării ţării, pentru crearea Societăţii Informaţionale;

- la mai puţin de doi ani de la lansarea pe piaţă a primei versiuni a pachetului Autodesk Mechanical Desktop (AMD), numărul licenţelor vândute în ţara noastră trece de 350.

- 1999 - AutoCAD-ul ajunge la 2.000.000 de copii vândute; -Academia americană de film a atribuit premiul "Oscar", la

secţiunea "Efecte speciale", filmului "Gladiatorul", realizat cu ajutorul programelor Discreet de la Autodesk.

- 2000 - Autodesk înfiinţează compania de internet, RedSpark, Inc.. Se lansează AutoCAD Mechanical 2000; - versiunea AutoCAD 2000 aduce proiectarea bazată pe obiecte, o grafică 3D mai puternică cât şi o interfaţă intuitivă adaptată pentru design;

-AutoCAD 2000 încorporează peste 400 de perfecţionări dar păstrează un cod compact şi eficient astfel încât cerinţele minime sunt aproape similare cu cele de la AutoCAD r14.

- 2001 -peste cincizeci de mii de utilizatori s-au abonat la serviciile furnizate de portalul Point A (http://pointA.autodesk.com), acesta fiind considerat cel mai mare portal pentru arhitectură, construcţii civile, manufacturing, GIS şi design industrial. El a fost lansat pentru a-i ajuta pe designeri şi ingineri să acceseze cu uşurinţă o gamă impresionantă de informaţii despre programele Autodesk şi să comunice eficient şi rapid cu cei care alcătuiesc comunitatea specialiştilor în proiectare.

- 2002 - se lansează pe piaţă Autodesk Inventor Series 5.3, destinat atât utilizatorilor programelor dezvoltate pe platforma AutoCAD, cât şi celor care doresc un software de proiectare intuitiv şi uşor de învăţat.

- Autodesk încheie un Parteneriat pe termen lung cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării din ţara noastră.

Page 15: autocad proiectare 3d

Noţiuni introductive

15

- 2003 - noua familie de produse Autodesk 2004 include DWF 6 (Design Web Format);

- o platformă îmbunătăţită de publicare a datelor pe internet, ce facilitează transferul de date în cadrul procesului de design. Noul format oferă fişiere CAD puternic comprimate, de tip multisheet, non-editabile şi care conţin o cantitate importantă de metadate.

- Autodesk a înregistrat pentru ultimul trimestru al anului venituri nete de 295 milioane dolari, ceea ce reprezenta o creştere cu peste 196 de milioane faţă de anul trecut.

- 2004- Autodesk (Nasdaq: ADSK), a anunţat lansarea versiunii 2005 a produsului AutoCAD şi a celor 11 aplicaţii verticale dezvoltate pe această platformă. Noua generaţie de software Autodesk oferă soluţii îmbunătăţite pentru crearea şi administrarea eficientă a datelor de proiectare, oferind totodată specialiştilor accesul simultan la informaţii. Soluţiile au fost optimizate pentru companiile ce activează în industria mecanică, în infrastructura (GIS şi inginerie civilă) şi construcţii.

În România, Autodesk-ul a fost şi este reprezentat de firma A&C International prin intermediul căreia compania americană a încheiat un Parteneriat pe termen lung cu Ministerul Educaţiei şi Cercetării, menit să ofere un sprijin consistent şi de lungă durata proiectului "e-Europe" şi strategiei guvernamentale de informatizare a societăţii româneşti.

Consecvent acestor obiective, Autodesk a decis să contribuie la modernizarea dotării materiale din 22 de universităţi de stat, în concordanţă cu standardele occidentale, prin donaţia a 7724 licenţe software de proiectare, în valoare comercială de 42 milioane de euro.

De asemenea Autodesk a pus la dispoziţia studenţilor si doctoranzilor români versiunile educaţionale ale produselor sale, la preţuri preferenţiale.

Prescurtări uzuale ANSI American National Standards

Institute Institutul naţional de standarde al

SUA ASCII American Standard Code for

Information Interchange Standard de reprezentare a

caracterelor alfanumerice CAAD Computer Aided Architectural Design proiectare arhitecturală asistată de

calculator CAAT Computer Assisted Audit Techniques tehnici de evaluare asistate de

calculator CAD Computer Aided Design proiectare asistată de calculator CADD Computer Aided Designing and

Drafting proiectare şi desenare asistate de

calculator

Page 16: autocad proiectare 3d

16 Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE 16

CAE Computer Aided Engineering inginerie asistată de calculator CAEP Computer Aided Engineerig for

Products inginerie asistată de calculator

pentru produse CAI Computer Aided Instruction instruire asistată de calculator CAL Computer Aided Learning învăţământ/instruire asistată de

calculator CAM Computer Aided Manufacturing fabricaţie asistată de calculator CAO Computer Aided Organisation activităţi organizatorice şi

comerciale asistate de calculator CAS Computer Aided Styling stilizare asistată de calculator CAT Computer Aided Testing testare asistată de calculator CGA Color Grafic Adapter standard de adaptor video pentru

PC CIM Computer Integrated Manufacturing producţia integrată cu calculatorul ECAD Electonics CAD proiectare asistată de calculator

pentru domeniul electronicii FEA Finite Element Analysis (CAE) analiză cu elemente finite (CAE) FEM Finite Element Method (FEA, CAE) metoda elementelor finite GIS Geographic Information Systems sisteme informatice geografice GUI Graphical User Interface interfaţă grafică cu utilizatorul IGES Initial Graphics Exchange

Specification format standard de fişier cu grafică

vectorială (CAD) MCAD Mechanical Computer Aided Design proiectarea asistată de calculator în

domeniul mecanicii PDM Product Data Management managementul datelor despre

produsul dezvoltat/realizat/fabricat PLM Product Life-cycle Management gestionarea ciclului de viaţă al

produsului (CAD/CAM/CAE/PDM)

RP Rapid Prototyping realizarea rapidă a prototipurilor STEP Standard for the Exchange of Product

model data standard de modelare geometrică a

solidelor (CAD) VRML Virtual Reality Modeling Language limbaj de modelare a realităţii

virtuale

Page 17: autocad proiectare 3d

AutoCAD COMENZI DE BAZĂ

1. ECRANUL GRAFIC AUTOCAD Lansarea în execuţie a programului AutoCAD se face prin activarea iconiţei specifice, din bara de stare sau de pe desktop-ul sistemului de operare, ori prin lansarea în execuţie a fişierului acad.exe. Se începe astfel un desen nou cu denumirea „Drawing1.dwg” ce se poate păstra sau modifica atunci când se salvează fişierul.

În figura 1 se prezintă ecranul grafic AutoCAD.

Fig.1 Ecranul grafic AutoCAD

Aici se disting mai multe zone după cum urmează:

• Meniurile: organizează funcţiile şi comenzile AutoCAD funcţie de acţiunile acestora;

sistemul de coordonate

cursorul grafic

linia de comandă

bara de stare

zona de desenare

bara cu instrumente meniuri

Page 18: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

18

• Bara cu instrumente: pentru o apelare rapidă a comenzilor AutoCAD. Organizarea acestora este asemănătoare cu cea a meniurilor;

• Zona de desenare: zona destinată reprezentării grafice; • Cursorul grafic: indică poziţia punctului curent; • Sistemul de coordonate: oferă informaţii despre planul curent de

desenare; • Bara de stare: furnizează informaţii despre nivelul de interacţiune

oferit de AutoCAD utilizatorului. • Linia de comandă: locul unde se introduc comenzile, cu ajutorul

tastaturii. 2. ELEMENTE DE BAZĂ 2.1. Sisteme de coordonate Indiferent de genul de desen care se realizează cu sistemul AutoCAD, este nevoie de o metodă sistematică de specificare a punctelor. Punctele definesc începutul, mijlocul şi sfârşitul liniilor, centrele cercurilor şi ale arcelor de cerc, axele unei elipse şi aşa mai departe. Capacitatea de a poziţiona punctele cu precizie este foarte importantă. Când o comandă din AutoCAD invită să se precizeze un punct, există posibilitatea să fie indicat pe ecran cu ajutorul mouse-ului sau al altui dispozitiv de indicare sau să se specifice coordonatele în linia de comandă. Pentru introducerea punctelor, AutoCAD foloseşte un sistem tridimensional de coordonate carteziene (rectangulare). Poziţia unui punct se stabileşte prin specificarea distanţei şi a direcţiei sale faţă de o origine determinată de intersecţia a trei axe perpendiculare: OX, OY şi O Z şi care are coordonatele: 0,0,0. 2.2. Metode de introducere a coordonatelor unui punct Desenele realizate cu sistemul AutoCAD cuprind în majoritate, indiferent de complexitatea lor, câteva obiecte AutoCAD elementare, cum ar fi linii, cercuri sau texte. Pentru desenarea acestor obiecte, trebuiesc introduse punctele care să

indice poziţia, dimensiunea şi direcţia. Şi în operaţiile de editare apare necesitatea introducerii unor puncte. În AutoCAD există patru modalităţi de introducere a

punctelor sau a coordonatelor: • Utilizarea coordonatelor absolute; • Utilizarea coordonatelor relative; • Introducerea directă a distanţei; • Afişarea coordonatelor.

2.2.1. Utilizarea coordonatelor absolute Coordonatele rectangulare absolute sunt raportate întotdeauna faţă de origine (0,0,0). Coordonatele se introduc de la tastatură scriind valorile cotelor

Page 19: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

19

pentru axele OX, OY şi OZ, separate prin virgulă. În situaţia în care punctul se găseşte în planul XOY atunci se introduc numai valorile pentru axa OX şi OY, iar în cazul unei reprezentări tridimensionale se introduc valori pentru toate cele trei axe OX, OY respectiv OZ. Valorile introduse pot fi pozitive şi/sau negative. Pentru introducerea unei valori pozitive nu este necesară introducerea semnului “+”. În schimb pentru valorile negative este necesară introducerea semnului “-” (ex. -1,2 sau 2,-5,9). Coordonatele polare absolute determină o poziţie raportată de asemenea la originea sistemului bidimensional (în poziţia iniţială acesta se află în colţul din stânga jos), dar specificarea acesteia se face printr-o distanţă şi un unghi. Valorile distanţei şi unghiului sunt separate de o paranteză unghiulară stânga “<” fără spaţii:

distanţă<unghi (de exemplu, 25<135) Unghiurile pozitive sunt măsurate în sens invers acelor de ceasornic,

pornind de la direcţia corespunzătoare valorii de 0 grade, care este, în mod prestabilit, direcţia pozitivă a axei OX.

2.2.2. Utilizarea coordonatelor relative De obicei, în cadrul unui desen, după fixarea punctului de început al unei linii, se poate stabili poziţia faţă de acesta a punctului următor, fie sub forma distanţelor măsurate pe axele OX şi OY, fie sub forma distanţei directe şi a unghiului. Coordonatele relative nu respectă poziţia faţă de punctul de origine ci faţă de ultimul punct desenat. Această metodă este mult mai directă şi poate fi utilizată atât în cazul coordonatelor rectangulare, cât şi al coordonatelor polare. Coordonatele relative pot fi diferenţiate de cele absolute prin simbolul “@” care precede valorile. De exemplu, @2.5,2 reprezintă coordonate rectangulare relative şi @2<30 coordonate polare relative.

2.2.3. Introducerea directă a distanţelor AutoCAD-ul permite specificarea coordonatelor relative şi prin introducerea directă a distanţelor. Pentru utilizarea acestei metode este necesară activarea modului ORTHO (direcţii ortogonale).

Se specifică un punct prin mutarea mouse-ului pentru a specifica direcţia şi se introduce distanţa la care va fi desenat următorul punct. 2.2.4. Afişarea coordonatelor Fereastra de afişare a coordonatelor este plasată la capătul din stânga al barei de stare (v. fig.2)

Fig. 2 Fereastra de afişare

Page 20: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

20

3. ENTITĂŢI SIMPLE 3.1. Linia Pentru activarea comenzii se poate folosi una din cele două variante:

• Pictograma • Comanda: LINE (origine/From, destinaţie/To)

Fig. 3 Linia de comandă Se poate desena un singur segment sau o serie de mai multe segmente.

Exemplu: (desenarea unei linii - fig.4)

Fig. 45 Desenarea unui segment

Opţiunile comenzii Line sunt: • From point (punctul iniţial- first point). La prompt-ul6 From point, se

introduce coordonatele punctului de start al primului segment de dreaptă.

• Continue (în continuare). Dacă se apăsă tasta Enter la prompt-ul From point, segmentul de dreaptă va începe din punctul de sfârşit al ultimei linii (sau ultimului arc) desenate.

• To point (următorul punct - next point). La prompt-ul To point, trebuiesc introduse coordonatele punctului de capăt al segmentului de dreaptă, ce pleacă din punctul precedent.

• Undo (anulează). Se poate tasta U (Undo) la orice prompt To point pentru a şterge ultimul segment de dreaptă desenat. Prin repetarea

5 Fişierul de ajutor (Help) al AutoCAD-ului 6 mesajul afişat la linia de comandă

Linia de

Page 21: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

21

acestei opţiuni, segmentele de dreaptă sunt şterse în ordinea inversă a desenării lor.

• Close (închide). La prompt-ul To point, se poate tasta C (Close) pentru a închide o serie de două sau mai multe segmente de dreaptă. Această comandă are ca efect desenarea unei linii care uneşte ultimul punct de capăt cu primul punct al seriei de segmente.

3.2. Cercul • Pictograma

• Comanda: CIRCLE (origine, raza sau diametrul, v. fig.5 şi fig.6)

Fig. 5 Desenarea unui cerc Opţiunile comenzii CIRCLE sunt:

• Center point (centrul cercului). Se specifică coordonatele sau selectează punctul de centru, după care comanda CIRCLE solicită precizarea razei sau diametrului.

• Radius (raza). Dacă se alege Center point, se utilizează apoi opţiunea Radius pentru a introduce valoarea razei sau se selectează două puncte pentru a specifica lungimea acesteia.

• Diameter (diametrul). Dacă se alege Center point, se utilizează apoi opţiunea Diameter pentru a furniza diametrul.

• 3P (3 Points – 3 puncte). Utilizarea acestei opţiuni necesită introducerea coordonatelor sau a selectarea a trei puncte ale circumferinţei.

• 2P (2 Points – 2 puncte). Se selectează două puncte diametral opuse de pe circumferinţă.

Page 22: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

22

• TTR (Tangent-Tangent-Radius – două obiecte tangente şi rază). Se aleg două linii, arce sau cercuri (sau o combinaţie a acestora) care sunt tangente la cercul care se va desena. Apoi, se specifică raza cercului.

Fig. 6 Accesarea comenzii Circle din meniul Draw 3.3. Arcul • Pictograma • Comanda: ARC ( sau accesare din meniul principal conform figurii 7) Opţiunile comenzii ARC sunt:

• 3-Points (3 puncte). Prin această metodă, este creat un arc care trece prin trei puncte specificate. Primul punct este considerat punctul de început, al doilea este punctul de sfârşit, iar cel de-al treilea poate fi orice punct dintre primele două. Aceasta este metoda prestabilită de desenare a arcelor de cerc.

• Start, Center (punctul de început şi centrul). Această metodă necesită specificarea punctului de început şi a centrului arcului. A treia informaţie poate furniza punctul de sfârşit, unghiul al centru sau lungimea coardei care subîntinde arcul. Dacă unghiul la centru este pozitiv, arcul este desenat în sens invers acelor de ceasornic; dacă unghiul este negativ, arcul este desenat în sensul acelor de ceasornic. Dacă lungimea coardei are o valoare pozitivă, este desenat un arc minor (mai mic de 180 de grade), iar dacă are o valoare negativă, este desenat un arc major (mai mare de 180 de grade).

Page 23: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

23

Fig. 7 Accesarea comenzii Arc din meniul Draw • Start, End (punctul de început şi punctul de sfârşit). Această opţiune

permite să se indice punctele de început şi de sfârşit, iar apoi să se specifice modul în care va fi desenat arcul. Pentru definirea arcului, se poate folosi un unghi, o direcţie, raza sau punctul de centru. Când se introduce un unghi pozitiv, AutoCAD desenează un arc în sens invers acelor de ceasornic. Dacă unghiul are o valoare negativă, este desenat un arc în senul acelor de ceasornic. Dacă se optează pentru specificarea razei, AutoCAD va desena întotdeauna arcele în sens invers acelor de ceasornic. Introducerea unei raze cu valoare negativă forţează desenarea unui arc major, iar o rază pozitivă determină desenarea unui arc minor.

• Center, Start (centrul şi punctul de început). Această metodă permite să se indice mai întâi centrul arcului şi apoi punctul de început. Pentru desenarea arcului, trebuie să se mai specifice unghiul, lungimea

Page 24: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

24

coardei sau punctul de sfârşit. O valoare negativă pentru lungimea coardei determină desenarea unui arc major, iar o valoare pozitivă creează un arc minor. Dacă se furnizează un unghi, o valoare negativă determină desenarea unui arc în sensul acelor de ceasornic, iar o valoare pozitivă determină desenarea arcului în sens invers acelor de ceasornic.

• Continue (în continuare). Aceasta este varianta prestabilită. Se poate selecta această opţiune apăsând Enter la apariţia primului prompt pentru arc. Este desenat un nou arc, tangent la ultima linie (sau arc) desenată.

3.4. Poligonul • Pictograma: • Comanda: POLYGON Se pot desena poligoane cu 3 până la 1024 de laturi. Opţiunile comenzii POLYGON sunt:

• Number of sides (număr de laturi): La apariţia acestui prompt se introduce numărul de laturi ( 1024n3 ≤≤ ).

• Edge/Center of polygon (latura/ centrul poligonului): Opţiunea oferă posibilitatea definirii poligonului prin specificarea centrului său sau prin specificarea capetelor unei laturi.

• Inscribed in circle/Circumscribed about circle (înscris în cerc/ circumscris unui cerc). Dacă se specifică centrul unui poligon, prin selectarea opţiunii înscris în cerc, toate vârfurile poligonului vor fi pe cerc, respectiv prin selectarea opţiunii circumscris unui cerc toate mijloacele laturilor poligonului vor fi pe cerc.

• First point of edge, Second point of edge (primul capăt al laturii, al doilea capăt al laturii). Continuare a opţiunii 2 a comenzii în cazul în care se alege ca metodă de definire a poligonului o latură a sa prin care se cere să se specifice punctele de capăt ale laturii.

4. UNELTE DE LUCRU 4.1. Sistemul ortogonal

Comanda: ORTHO / sau se apasă tasta F8 Modul Ortho permite desenarea de linii ortogonale. Cursorul de pe ecran se poate deplasa numai vertical sau orizontal faţă de sistemul de coordonate curent şi faţă de unghiul de desenare al grilei.

Page 25: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

25

4.2. Grila de desenare

Comanda: GRID /sau se apasă tasta F7 Pentru uşurarea introducerii punctelor obiectelor, AutoCAD oferă posibilitatea construirii unei reţele de puncte spaţiate conform valorilor introduse în casetele de editare XSpacing şi YSpacing. De obicei, spaţierea grilei de puncte vizibile se corelează cu cea a reţelei de punctele de salt (Snap) invizibile (fig.8). Pentru a deschide caseta de dialog ce permite modificarea spaţierii pe orizontală şi verticală se alege meniul Tools>Drafting Settings (AutoCAD 2000, v. fig.9) sau tastând la linia de comandă: DDRMODES.

Relaţia de 1:1 a reţelei de salt se poate modifica atribuind explicit alte valori, diferite de 0 pentru XSpacing respectiv YSpacing (v. fig. 10).

Fig. 8 Reţeaua GRID

Fig. 9 Selectarea comenzii din meniul Tools

Page 26: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

26

Fig. 10 Caseta de dialog DRAFTING SETTINGS

4.3. Saltul la grila de desenare

Comanda: SNAP /sau se apasă tasta F9 Cursorul este forţat să se deplaseze incremental, de-a lungul sau de-a latul unei reţele de puncte de “salt”. De obicei această reţea de “salt” corespunde cu grila de desenare prezentată anterior. Valorile de “salt” pot fi alese independent de cele ale reţelei de desenare. Indiferent de densitatea punctelor reţelei grid, originea şi unghiul acestei grile sunt identice cu cele ale reţelei snap. Starea (activat/dezactivat) poate fi determinată prin consultarea barei de stare a AutoCAD, conform figurii 11.

Fig. 11.Identificarea stării de lucru. sus AutoCAD 14, jos AutoCAD 2000

on off

on off

Page 27: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

27

4.4. Saltul la obiecte

Comanda: OSNAP /sau se apasă tasta F3 Indiferent de cât de atent alegeţi intervalele snap sau cât de des le schimbaţi, este puţin probabil ca toate punctele desenului pe care-l realizaţi să coincidă cu punctele de salt. Acest lucru este foarte important atunci când desenul conţine o mulţime de obiecte sau caracteristici geometrice importante, cum ar fi punctele de sfârşit, centrele cercurilor, punctul de intersecţie a două obiecte, cu care doriţi să corelaţi alte obiecte ale desenului. AutoCAD oferă mijloace de identificare a acestor puncte geometrice. În AutoCAD această facilitate se numeşte Object Snap (salt la obiecte) sau mai pe scurt Osnap. Modurile de salt la obiecte sunt prezentate în figura 12 şi detaliate în tabelul 1.

Fig. 12. Modurile OSNAP

Saltul la obiecte poate fi folosit şi în timp ce se desenează noi obiecte, astfel ca puncte ale acestora să fie puncte ale geometriei existente:

Comenzi: END ENDPOINT INS INSERT INT INTERSECTION MID MIDPOINT CEN CENTER NEA NEAREST NOD NODE QUA QUADRANT PER PERPENDICULAR TAN TANGENT

Page 28: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

28

Command: line <Enter> LINE Specify first point: 100,100 <Enter> Specify next point or [Undo]: @50,50 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> LINE Specify first point: mid <Enter> of (se alege cu mouse-ul mijlocul liniei construite) Specify next point or [Undo]: @100,0 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter>

Tabelul 1 Modurile OSNAP Modul

OSNAP prescurtare Semnificaţia

Endpoint end Găseşte capătul unei linii sau al unui arc Midpoint mid Găseşte punctul de mijloc al unei linii sau al unui arc Center cen Găseşte centrul unui cerc sau al unui arc de cerc Node node Localizează un obiect punct Quadrant qua Găseşte pe un cerc sau pe un arc de cerc, punctul cel

mai apropiat, situat la 0,90,180 sau 270 de grade faţă de sistemul UCS

Intersection int Localizează intersecţia dintre două linii, arce, cercuri sau dintre orice combinaţii ale acestora

Extension ext O linie temporară de extensie este afişată atunci când cursorul trece peste punctele de capăt ale unui obiect pentru a desena din punctul curent până în puncul aflat pe linia de extensie

Insertion ins Găseşte punctul de inserare al obiectelor de tip text şi al referinţelor de bloc

Perpendicular per Returnează punctul de intersecţie al obiectului selectat cu o linie perpendiculară pe acel obiect, coborâtă din punctul curent

Tangent tan Găseşte punctul aparţinând cercului sau arcului selectat, care, împreună cu punctul curent determină tangenta la obiectul respectiv

Nearest nea Găseşte punctul aparţinând unui obiect care se află cel mai aproape de punctul selectat

Apparent intersection

appint Localizează intersecţia dintre două obiecte care în spaţiul 3D nu se intersectează dar ele par a se intersecta în vederea curentă

Parallel par Desenează un vector paralel cu altul de fiecare dată când la linia de comandă este cerut cel de-al doilea punct al vectorului

From from Permite definirea unor puncte în raport cu un punct de referinţă temporar

None non Anulează modurile Osnap active

Page 29: autocad proiectare 3d

Comenzi de bază.

29

5. ŞTERGEREA OBIECTELOR Linia de comandă: ERASE Cu ajutorul comenzii ERASE, se pot elimina obiectele selectate dintr-un desen. Comanda începe prin afişarea prompt-ului Select Objects, pentru a semnala intrarea în procesul de selectare a obiectelor.

După selectarea, cu ajutorul mouse-lui, a obiectelor care se doresc să fie îndepărtate se apasă tasta Enter, sau bara de spaţiu.

Această comandă se poate finaliza şi prin apăsarea butonului din dreapta al mouse-lui. 6. UNELTE DE EDITARE ŞI MODIFICARE 6.1. Retezarea obiectelor Comanda: TRIM

Această comandă permite retezarea obiectele după un contur existent. Procesul începe prin selectarea obiectului care defineşte conturul, numit muchie tăietoare (cutting edge) după care se va selecta obiectul care va fi retezat de muchia/iile tăietoare selectate la pasul anterior. Observaţie: orice obiect contur, cum ar fi linia, cercul, arcul de cerc poate fi atât muchie tăietoare cât şi obiect retezat.

Fig. 13. Acţiunea comenzii TRIM

linia ce va fi retezata

muchii taietoare

inainte dupa

Page 30: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

30

6.2. Extinderea obiectelor Linia de comandă: EXTEND Comanda permite alungirea unui obiect contur până la o margine existentă. EXTEND şi TRIM sunt comenzi complementare, aşa încât au aceleaşi opţiuni.

Primul pas este alegerea marginilor (boundary edges), iar cel de-al doilea pas este alegerea obiectelor ce vor fi alungite până când ele ating graniţele anterior alese (v. fig.14).

Comanda, ca şi cea precedentă, pentru a prelungi un element îl parcurge de două ori, în direcţii opuse, din punctul specificat până la mijlocul elementului sau al unui capăt al acestuia. În acest mod se depistează care jumătate a elementului se alungeşte. Selecţia capătului ce trebuie prelungit se face într-o zonă situată între jumătatea elementului şi capătul ce trebuie extins.

Fig. 14. Acţiunea comenzii EXTEND

margine/granita

inainte dupa

linia ce va fi extinsa

Page 31: autocad proiectare 3d

CONSTRUCŢII GEOMETRICE I

1. INTRODUCERE Pentru realizarea unor construcţii geometrice se pot accesa comenzile de desenare utilizând bara cu instrumente Draw, prezentată în figura 1. Sistemul afişează un dialog după cum urmează: Command: _line Specify first point(from point): (coordonate (x, y)) Specify next point or [Undo] (to point): (coordonate (x, y) sau coordonate relative(@dx,dy)) Command: _circle Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: (coord (x,y) ale centrului) Specify radius of circle or [Diameter]: (valoarea razei, etc).

Atunci când o comandă de desenare este activă, se pot selecta rapid modurile OSNAP, folosind meniul cursor care este prezentat în figura 2. Pentru afişarea acestui meniu se acţionează butonul din dreapta al mouse-ului, având în acelaşi timp tasta <Shift> apăsată. De asemenea se poate utiliza bara cu instrumente Object Snap prezentată în figura 3.

Redarea acestei bare pe ecran se face accesând fereastra Toolbars din meniul principal, utilizând comenzile: View>Toolbars, după care se selectează opţiunea Object Snap.

Prin acţionarea tastei <F3> se pot dezactiva/reactiva modurile OSNAP, configurate la un moment dat, fără pierderea parametrilor acestora.

Lin Construction CircleFig. 1 Bara cu instrumente Draw

Fig. 2 Meniul cursor Fig. 3 Instrumente OSNAP

Page 32: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

32

2. PROBLEMA NUMĂRUL 1 - Împărţirea unui unghi în două părţi egale 2 . 1 . M e t o d a I Se selectează Endpoint şi Intersection din caseta de dialog OSNAP Settings

Command: line <Enter> (se desenează dreapta 1 din figura 4) Line from point: 100,100 <Enter> To point: @80,20 <Enter> To point: <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta 3) Line from point: end <Enter> (se foloseşte una din modalităţile de indicare a punctului de capăt) of: (se selecteză punctul 2) To point:@80,-20 <Enter> To point:<Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 4) 3P/2P/TTR/<Center point> int <Enter> of: (se selectează punctul 2) Diameter/<Radius>:30 <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 6) 3P/2P/TTR/<Center point> int <Enter> of: (se selecteză punctul 5) Diameter/<Radius>:12 <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 8) 3P/2P/TTR/<Center point> int <Enter> of: (se selecteză punctul 7) Diameter/<Radius>: 12 <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta 10–bisectoarea) Line from point: end <Enter> of: (se selecteză punctul 2)

2

5

7

9

Dreapta 1

Dreapta 10 / bisectoarea

Cercul 8

Cercul 6 Cercul 4

Dreapta 3

Fig. 4 Problema nr. 1- M e t o d a I

Page 33: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice I

33

To point: int <Enter> of: (se selectează punctul 9) To point:<Enter> 2 . 2 . M e t o d a I I

Command: line <Enter> (se desenează dreapta 3) From point:(se alege un punct oarecare, de exemplu punctul 1 din figura 5) <Enter> To point: (se alege punctul 2) <Enter> To point: <Enter> Command:line <Enter> (se desenează dreapta 5) From point: end <Enter> of: (se alege punctul 1) <Enter>

To point: (se alege punctul 4) < Enter> To point: <Enter> Command: offset <Enter> (se desenează dreptele 6 şi 7) Specify offset distance or [Through] <1.0000>: (se introduce o valoare astfel încât dreapta 6 să se afle la o distanţă corespunzătoare între dreptele 3 şi 5, sau se stabileşte această distanţă prin indicarea pe ecran a două puncte cu ajutorul butonului din stânga al mouse-ului) Specify second point: (se indică un punct prin deplasează cursorul spre centrul bisectoarea unghiului) Select object to offset or <exit>: (se selectează dreapta 3) Specify point on side to offset: (se selectează cu ajutorul mouse-lui un punct oarecare situat in interiorul unghiului) Select object to offset or <exit>:(se selectează dreapta 5) Specify point on side to offset: (se indică un punct prin deplasează cursorul spre centrul bisectoarea unghiului) Select object to offset or <exit>: <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta 9 – bisectoarea) From point: int <Enter> Of: (se selectează punctul 1)

Dreapta 3

Dreapta 7

Dreapta 6

Dreapta 5

Dreapta 9

1

2

4

8

Fig. 5 Problema nr. 1- Metoda II

Page 34: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

34

To point: int <Enter>

Of: (se selectează punctul 8); To point: <Enter> 2 . 3 . M e t o d a I I I

Se desenează dreptele 3 şi 5 ca în cazul anterior Command: xline (se desenează bisectoarea - dreapta 6-fig.6) Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset<From point>: <B> (se apasă tasta <B> corespunzător selectării opţiunii Bisect) <Enter> Angle vertex point: (se selectează punctul 1) Angle start point: (se selectează punctul 2) Angle end point: (se selectează punctul 4) Angle end point: <Enter>

2 . 4 . M e t o d a I V Trasarea bisectoarei când vârful unghiului este în afara spaţiului de desenare (se utilizează metoda offset – v. fig. 7)

Dreapta 3 XLine 6

Dreapta 5 1

2

4

Fig. 6 Problema nr. 1 - Metoda III

Fig. 7 Problema nr. 1 - Metoda IV

Dreapta 3 Dreapta 7

Dreapta 12

Dreapta 9

Dreapta 8 Dreapta 6

1

4

11 1

5

2

Page 35: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice I

35

3

Fig. 8 Problema nr. 2

2

6

5

8

11

9 Dreapta 4

Dreapta 7

Cercul 1

Dreapta 12

Dreapta 10

3

3. PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Găsirea centrului unui cerc

Centrul cercului coincide cu intersecţia diagonalelor dreptunghiului 9-5-8-11, înscris în cercul 1 (v. fig. 8). Command: F8 (se selectează modul de lucru ORTHO) Command: <ortho on> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 1, din figura 7) 3P/2P/TTR/<Center point> (se alege un punct oarecare) Diameter/<Radius> (se alege o dimensiune oarecare) <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta orizontală 4) From point: (se alege un punct oarecare situat sub centrul cercului, punctul 2-fig. 7) To point:(se alege un punct oarecare, de exemplu punctul 3) To point: <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta verticală 7) From point: int <Enter> of: (se alege punctul 5) To point:(se alege un punct oarecare, de exemplu punctul 6) To point: <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta 10) From point: int <Enter> Of: (se alege punctul 8) To point: int of: (se alege punctul 9) To point: <Enter>

Page 36: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

36

Pentru finalizare, se va continua cu trasarea unei alte linii verticale, având punctul de start punctul 9, după care, folosind punctul de intersecţie rezultat (punctul 11), se va trasa dreapta 12 (cea de-a doua diagonală). Intersecţia acesteia cu dreapta 10 reprezintă centrul cercului. 4. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Trasarea unei paralele la o dreaptă, la o distanţă dată

Se selectează Endpoint, Intersection, Near din caseta de dialog OSNAP Settings. Modul Near indică apropierea de un obiect desenat anterior (v. fig. 9).

Command:F8 (se deselecteză modul de lucru ORTHO v. fig 10 ) Command: line <Enter> (se trasează dreapta 1) From point:(se alege un punct oarecare, punctul 1 din figura 9) To point:(se alege un punct punctul 2) To point: <Enter>

Cercul 3

Dreapta 1

Cercul 2 Cercul 4

XLine 7

Cercul 8

Cercul 9

XLine 8

Cercul 5 1

Dreapta10

3 4

56

7

8

9

1013

14

11

12

1

2

Fig. 9 Problema nr. 3

Modul de lucru ORTHO selectat Modul de lucru ORTHO nu este selectat

Fig. 10 Identificarea stării de lucru

Page 37: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice I

37

Command: circle <Enter> (se desenează cercul 2) 3P/2P/TTR/<Center point> near <Enter> of: (se deplasează mouse-ul în apropierea dreptei 1 şi se alege un punct oarecare de pe aceasta - punctul 3) Diameter/<Radius>: (se alege o dimensiune oarecare) <Enter> Observaţie: Atunci când se alege valoarea razei se ţine cont de încadrarea în limitele desenului (ex. R=10). Command: circle <Enter> (se desenează cercul 3) 3P/2P/TTR/<Center point> near <Enter> of:(se deplasează mouse-ul în apropierea dreptei 1 şi se alege un punct oarecare de pe aceasta - punctul 4) Diameter/<Radius>:<raza cercului anterior> <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 4) 3P/2P/TTR/<Center point> near <Enter> of: (se alege punctul 5 procedând în aceeaşi manieră…) Diameter/<Radius>: (raza cercului anterior) <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 5) 3P/2P/TTR/<Center point> near <Enter> of: (se alege punctul 6 procedând în aceeaşi manieră) Diameter/<Radius>: (raza cercului anterior) <Enter> Command: xline <Enter> (se desenează linia ajutătoare 7)

Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point> int <Enter> Of: (se selecteză punctul 7) Through point: int <Enter> Of: (se selectează punctul 8) Through point: <Enter> Command: xline <Enter> (se desenează linia ajutătoare 8)

Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset/<From point> int <Enter> Of: (se selecteză punctul 9) Through point: int <Enter> Of: (se selectează punctul 10) Through point: <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 8) 3P/2P/TTR/<Center point> int <Enter> of: (se alege punctul 11) Diameter/<Radius>:20 <Enter> Command: circle <Enter> (se desenează cercul 9) 3P/2P/TTR/<Center point> int <Enter> of: (se alege punctul 12) Diameter/<Radius>:20 <Enter> Observaţie : Ultimele două cercuri au raza, R = 20, impusă deoarece aceasta este distanţa la care vom trasa dreapta paralelă.

În acest caz apare o valoare între paranteze. Este razacercului desenat anterior. În consecinţă, nu se maiface dimensionare cu ajutorului mouse-ului, ci seapasă direct <Enter>

Page 38: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

38

Command: line <Enter> (se trasează dreapta 10) From point: int <Enter> Of: (se alege punctul 13) To point: int <Enter> Of: ( se alege punctul 14) To point: <Enter> 5. PROBLEMA NUMĂRUL 4 - Trasarea cercului înscris într-un triunghi oarecare Această problemă se propune ca temă de casă (v. fig.11).

Indicaţii: Comenzi utile: line, xline, circle line - a se avea în vedere saltul la capătul segmentului; xline – se alege trasarea bisectoarei unui unghi ( v. problema 1, metoda 3); circle – pentru centru se selectează punctul 4 (int), iar pentru raza punctul 5 (int).

1

2

3

4

5

Dreapta 1 Dreapta 3

Dreapta 2

Construction Line 4

Constructin Line 6

Construction Line 5

Cercul 7

Fig. 11 Problema nr. 4

Page 39: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice I

39

6. PROBLEMA NUMĂRUL 5 -Trasarea cercului circumscris unui triunghi oarecare Această problemă se propune ca temă de casă.

Indicaţii: Se trasează un triunghi oarecare (v.fig.12). Centrul cercului circumscris triunghiului se află la intersecţia mediatoarelor. Pentru a le trasa se construiesc cercurile 4 – 6, ce au aceeaşi rază. (v. problema 3). Se construiesc liniile ajutătoare 7 - 9. Centrul cercului circumscris se găseşte la intersecţia acestor linii ajutătoare.

1

2

3

4

5

7

68

910

Dreapta 3

Dreapta 1

Cercul

Dreapta 2

Cercul 6

Construction Line 7

Construction Line 9

Construction Line 8

Cercul 10

Cercul 5

Fig. 12 Problema nr. 5

Page 40: autocad proiectare 3d

CONSTRUCŢII GEOMETRICE II

1. PROBLEMA NUMĂRUL 1 - Împărţirea unui segment dat în părţi egale sau proporţionale 1.1. Metoda I - Utilizând proprietatea de asemănare a triunghiurilor

Segmentele: 1-2, 2-3, 3-4 şi 4-5, sunt egale ca lungime cu raza R a cercurilor de construcţie, după cum se observă în figura 1. Astfel segmentul 1-6 va fi împărţit în 4 segmente egale prin trasarea paralelelor la segmentul 5-6 prin punctele 4, 3 şi 2. Rezolvare AutoCAD:

• Se selectează modurile ENDpoint şi INTersection cu ajutorul comenzii OSNAP

Command: line <Enter> (se desenează dreapta 1) From point: (click stânga mouse oriunde în zona de desenare) To point: (click stânga mouse oriunde în zona de desenare) To point: <Enter>

Fig. 1 Problema nr. 1

1

2 3

4 5

6

Dreapta 1

Dreapta 2

Cercul 3

Cercul 4

Cercul 6

Dreapta 7

Cercul 5

Page 41: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice II

41

Command: line <Enter> (se desenează dreapta 2) From point: end of: (se deplasează cu mouse-ul în vecinătatea punctului 1, după care se face click stânga) To point:(click stînga mouse oriunde în zona de desenare) To point: <Enter> Command: circle (se desenează cercul 3) 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> of (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 1, după care se face click stânga) Diameter/<Radius>: 50 <Enter> Observaţie: Când se alege valoarea razei se ţine cont de încadrarea în limitele de desenare – ex. R=50) Command: circle (se desenează cercul 4) 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> of (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 2, după care se face click stânga )

Diameter/<Radius>: <50> <Enter> (se acceptă pentru raza acestui cerc valoarea 50) Command: circle (se desenează cercul 5) 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> of (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 3, după care se face click stânga) Diameter/<Radius>: <50> <Enter> Command: circle (se desenează cercul 6) 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> of (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 4, după care se face click stânga) Diameter/<Radius>: <50> <Enter> Command: line <Enter> (se desenează dreapta 7) From point: end of: (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 6, după care se face click stânga) To point: int of : (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 5, după care se face click stânga) To point: <Enter>

Aceastã valoare numericã este raza ultimului cerc desenat.

Page 42: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

42

Command: copy <Enter> (se face o copiere multiplă a dreptei 3 prin punctele 4, 3 şi 2) Select objects: (se face selecţia dreptei 7 cu ajutorul mouse-ului) Select objects: <Enter> (operaţia de selectare s-a încheiat) Specify base point or displacemet, or [Multiple]: M <Enter> Specify base point: (cu mouse-ul se va selecta punctul 5, ca punct de referinţă folosind modul snap INT sau END) Specify second point of displacement: (cu mouse-ul vor fi selectate punctele 4, 3 şi 2, ca puncte destinaţie, folosind modul snap INT sau CEN), <Enter> Command: erase <Enter> (cele 4 cercuri vor fi şterse) Select objects: (selecţia se face cu mouse-ul) Select objects: <Enter> (operaţia de selectare s-a încheiat, de asemenea şi operaţia de ştergere, efectul acestei comenzi fiind ilustrat în figura de mai jos)

Următoarea operaţie este “cosmetizarea” desenului, conform figurii 2.

Se va folosi comanda TRIM pentru a şterge segmentele a, b şi c, ce depăşesc dreapta 1. Aşadar: Command: trim <Enter> Select cutting edges (trebuie selectată muchia tăietoare)

ab

c

Dreapta 1

789

Fig. 2 “Cosmetizarea” desenului

Page 43: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice II

43

Select objects: (va fi selectată dreapta 1 cu mouse-ul) Select objects: <Enter> Select object to trim: (se vor selecta, cu ajutorul mouse-ului, cele trei segmente: a, b şi c) <Enter>.

Operaţia de “cosmetizare” a desenului se poate face şi cu comanda BREAK. Comanda BREAK îndepărtează fragmente ale unui obiect sau separă o entitate în 2 părţi, fără a îndepărta vreuna dintre ele. În continuare, se va folosi această ultimă posibilitate a acestei comenzi pentru a separa segmentele a, b şi c de dreptele ce le conţin. Odată această separare fiind făcută, se poate uza de comanda ERASE pentru a le îndepărta.

Command: break <Enter> Select object: (cu mouse-ul se va selecta dreapta ce conţine segmentul a) Specify second break point or [First]: f (se alege această opţiune deoarece trebuie specificat primul punct din zona de întrerupere) Specify first break point: int <Enter> of (se deplasează mouse-ul în vecinătatea punctului 7, după care se face click stânga) Specify second break point:@ (semnificaţia acestui simbol este că cel de-al doilea punct de spargere – break – coincide cu primul, rezultând astfel separarea segmentului a) <Enter>

În aceeaşi manieră se vor separa şi celelalte două segmente. Pentru a finaliza desenul, aceste 3 segmente vor fi şterse cu comanda ERASE: Command:erase <Enter> (cele 3 segmente vor fi şterse) Select objects: (selecţia se face cu mouse-ul) Select objects: <Enter>(operaţia de selectare s-a încheiat, de asemenea şi operaţia de ştergere). Pentru verificare, se va folosi comanda DIST, cu ajutorul căreia vor fi afişate lungimile segmentelor rezultate prin această metodă.

Command: dist <Enter> Specify first point: (folosind unul din modurile SNAP cunoscute se alege punctul 1) Specify second point: (se va alege punctul 9) Distance=59.8967, Angle in XY plane=0, Angle from XY plane=0, DeltaX=59.8967, DeltaY=0, DeltaZ=0.

Command: dist <Enter> Specify first point: (folosind unul din modurile SNAP cunoscute se alege punctul 9) Specify second point: (se va alege punctul 8) Distance=59.8967, Angle in XY plane=0, Angle from XY plane=0, DeltaX=59.8967, DeltaY=0, DeltaZ=0.

Page 44: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

44

Operaţia se repetă şi pentru celelalte 2 segmente şi, în final, se observă dacă s-au făcut sau nu greşeli.

1.2. Metoda II - folosind comanda DIVIDE Cu această comandă se realizează împărţirea unei entităţi de tip Line, Pline, Arc sau Circle în părţi egale: Command: divide <Enter> Select object to divide: (se selectează dreapta 1, făcând click stînga pe ea) Enter the number of segments or [Block]:4 <Enter>

Pentru ca rezultatele comenzii DIVIDE să fie vizibile, trebuie modificat modul de afişare al entităţii de tip POINT. Aceasta se face efectuând click stânga pe Point Style din meniul Format, după care se alege modul de afişare al entităţii de tip POINT (v. fig.3)

Click stînga

Fig. 3 Modul de afişare al entităţilor de tip POINT

Page 45: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice II

45

În figura 4 se poate vedea, rezultatul comenzii DIVIDE:

2. PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Calcularea ariei şi perimetrului unui poligon

Un triunghi are vârfurile A(-2, -1), B(3, 5) şi C(@-2, -3). Să se calculeze perimetrul, aria triunghiului şi coordonatele absolute ale punctului C.

Relaţiile folosite pentru obţinerea soluţiei sunt:

2CABCABp ++

= [m] – pentru semiperimetru;

Distanţa(A,B) = AB = 22 )()( ABAB yyxx −+− [m];

Aria(∆ABC) = ))()(( CApBCpABpp −−− [m2];

XC=XB+dxC; YC=YB+dyC [m]

Rezolvare AutoCAD: Command: pline <Enter> (se desenează triunghiul ABC; în finalul comenzii, se va obţine o singură entitate – de tip polyline – formată din 3 segmente: AB, BC, CA) Specify start point: -2,-1 <Enter> Current line-width is 0.0000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/ Length/Undo/Width]: w (se va modifica grosimea poliliniei) Specify starting width <0.000>: 0.05 <Enter>

Dreapta 1, împărţită în 4 segmente egale cu comanda DIVIDE

Entităţi de tip POINT

Fig. 4 Rezultatul comenzii DIVIDE

Page 46: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

46

Specify ending width <0.05>: <Enter> (se acceptă valoarea implicită de 0.05) Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: 3,5 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @-2,-3 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: c <Enter> (închide conturul)

În urma acestei comenzi a rezultat triunghiul din figura 5:

Command: area (comanda returnează aria şi perimetrul unui poligon) <Enter> Specify first corner point or (Object/Add/Substract): o (opţiune necesară pentru a selecta rapid entitatea de tip polilinie) Select objects: (se selectează polilinia în orice zonă a sa) Area=1.5000, Perimeter=15.6584 Polyline’s width ignored in area calculation. (grosimea poliliniei a fost ignorată la calculul ariei) Command: id (comanda returnează coordonatele carteziene ale unui punct) <Enter> Specify point: (folosind unul din modurile SNAP - ENDpoint, INTersection - cunoscute se alege punctul C) X=1.0000, Y=2.0000, Z=0.0000.

A

B

C

Fig. 5 Problema nr. 2

Page 47: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice II

47

3. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Construcţia poligoanelor regulate 3.1. Metoda I

Această problemă se propune ca temă de casă, pentru care se dau

următoarele indicaţii: - triunghiul echilateral se construieşte prin împărţirea cercului, în care este înscris, în şase părţi egale şi unirea vârfurilor din două în două; - pătratul se construieşte prin trasarea a două diametre perpendiculare, în cercul în care este înscris (se va folosi modul SNAP QUAdrant); - hexagonul are latura egală cu raza cercului circumscris şi se construieşte prin împărţirea cercului în şase părţi egale, care determină vârfurile sale. 3.2. Metoda II Problema se rezolvă foarte simplu folosind comanda POLYGON: Command: polygon <Enter> Enter number of sides <4>: 6 (numărul de laturi) <Enter> Specify center of polygon or [Edge]: (click stânga în spaţiul de desenare) Enter an option [Inscribed in circle/Circumscribed in circle] <I>: <Enter> (se acceptă opţiunea implicită, adică hexagonul va fi înscris într-un cerc de rază ce va fi dată) Specify the radius of the circle: 50 <Enter>

Fig. 6 Problema nr. 3

Pătratul este înscris în cercHexagonul este înscris în cerc

Triunghiul este înscris în cerc.Se va alege opţiunea I

Pătratul circumscrie cerculTriunghiul circumscrie cercul.

Se va alege opţiunea C Hexagonul

circumscrie cercul

Page 48: autocad proiectare 3d

CONSTRUCŢII GEOMETRICE III 1. TANGENTE 1.1. PROBLEMA NUMĂRUL 1 - Construcţia tangentelor comune exterioare

la două cercuri exterioare date

Rezolvare: Pentru aflarea punctelor de tangenţă la cercurile exterioare1 şi 2 din figura 1, se procedează în felul următor: Pe centrul O2 se trasează un cerc ajutător concentric a cărui rază R3 este egală cu diferenţa R2-R1.

Se unesc printr-un segment de dreaptă centrele O2 şi O1. Prin construirea mediatoarei acestui segment se obţine punctul O3 situat la mijlocul acestui segment. Se trasează un cerc cu centrul în O3 şi cu raza egală cu jumătate din lungimea segmentul ce uneşte centrele O1 şi O2.

La intersecţia acestui cerc cu cercul ajutător se obţin două puncte. Prin unirea

acestor puncte cu punctul O1 se obţin tangentele la cercul ajutător, care sunt corespunzător paralele cu tangentele exterioare căutate: Command: c <Enter> (se construieşte cercul 1 din figura 1) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100 <Enter> (precizare-punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter] <60.0000>: d <Enter>

Cercul 3

pct. 9

pct. 10

Cercul 1

Cercul 2 Cercul 5

Cercul 6

Linia 7 Linia 11

Cercul 8 Linia 4

Linia 12

Fig. 1 Problema nr. 1

O1 O3 O2

Page 49: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice III

49

Specify diameter of circle <120.0000>: 50 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 2) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 200,100 <Enter> (punctul O2) Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <50.0000>: 75 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul ajutător-3) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (se selectează centrul cercului 2) Specify radius of circle or [Diameter] <37.5000>: d <Enter> Specify diameter of circle <75.0000>: 25 <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia ce uneşte centrele cercurilor – linia 4) LINE Specify first point: cen <Enter> of (selecţie-punctul O1) Specify next point or [Undo]: (selecţie-punctul O2) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construiesc cercurile ajutătoare pentru trasarea mediatoarei segmentului O102 – linia 4)

(se construieşte cercul ajutător 5) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (se selectează centrul cercului 1) Specify radius of circle or [Diameter] <12.5000>: d <Enter> Specify diameter of circle <25.0000>: 120 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul ajutător 6) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (se selectează centrul cercului 2) Specify radius of circle or [Diameter] <60.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <120.0000>: 120 <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte mediatoarea segmentului ce uneşte centrele cercurilor 1 şi 2 - linia 7) LINE Specify first point: int <Enter> of (intersecţia cercurilor 5 şi 6 – sus) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (intersecţia cercurilor 5 şi 6 – jos) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul cu centrul în O3) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of(se selectează punctul O3 – intersecţia dintre linia 4 şi linia 7) Specify radius of circle or [Diameter] <60.0000>: cen <Enter> of(se selectează - O1, precizând astfel valoarea razei) Command: line <Enter> (se construieşte tangenta-linia 11) LINE Specify first point: cen <Enter>

Page 50: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

50

of (punctul O1) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of(punctul 9) Specify next point or [Undo]: <Enter>

Command: line <Enter> (se construieşte tangenta-linia 12) LINE Specify first point: cen <Enter> of (punctul O1) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (punctul 10) Specify next point or [Undo]: <Enter>

Se construiesc două drepte din punctul O2 ce trec prin punctele 9 şi 10, de

pe cercul ajutător 3, care intersectează cercul 2 în punctele de tangenţă 17 şi 18 redate în figura 2. Cele două drepte 13 şi 14 se copiază apoi în punctul O1 şi determină prin intersectarea cercului 1 următoarele puncte de tangenţă, respectiv 19 şi 20, conform figurii 2. Command: xline <Enter> (se construiesc liniile ajutătoare xline 13 şi xline 14 - v. fig. 2) Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: cen <Enter> of (se alege centrul O2) Specify through point: int <Enter> of (se alege punctul 9) Specify through point: int <Enter> of (se alege punctul 10) Specify through point: <Enter> Command: copy <Enter> (se copiază cele doua drepte ajutătoare din punctul O2 în punctul O1, obţinându-se Xline 15 Xline 16) Select objects: 1 found (se selectează Xline 13) Select objects: 1 found, 2 total (se selectează Xline 14) Select objects: <Enter> Specify base point or displacement, or [Multiple]: cen

O2

Xline 13

Xline 14

Xline 15

Xline 16

Line 21

Line 22

17

O1

19

20

18

Fig.2 Construcţia tangentelor comune exterioare

O2

Page 51: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice III

51

of (se selectează cercul 6) Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: cen <Enter> of (se selectează cercul 1) Command: line <Enter> (se trasează tangenta exterioară – linia 21) LINE Specify first point: int <Enter> of (se alege puctul 17) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (se alege puctul 19) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se trasează tangenta exterioară – linia 22) LINE Specify first point: int <Enter> of (se alege punctul 18) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (se alege punctul 20) Specify next point or [Undo]: <Enter> 1.2. PROBLEMA NUMĂRUL 2 - Construcţia tangentelor comune interioare

la două cercuri exterioare date

Rezolvare: Pentru găsirea punctelor de tangenţă la cercurile exterioare, se procedează în felul următor: Pe centrul O2 se trasează un cerc ajutător concentric a cărui rază R3 este egală cu suma R2+R1. Se unesc printr-un segment de dreaptă centrul O2 şi centrul O1. Prin construirea mediatoarei acestui segment se obţine punctul O3 situat la mijlocul acestui segment. Se trasează un cerc cu centrul în O3 şi care trece prin O1 şi O2. La intersecţia acestui cerc cu cercul ajutător se obţin două puncte. Prin unirea acestora cu punctul O1 se obţin tangentele la cercul ajutător, care sunt corespunzător paralele cu tangentele interioare căutate:

Cercul

Fig. 3 Problema nr. 2

O1 O2O3

pct. 8

pct. 9

pct. 11

pct. 12

Cercul

Cercul 1 Cercul 3

Cercul 6

Linia 7

Linia 13

Linia 14

Cercul 10

Linia

Cercul 5

Page 52: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

52

Command: c <Enter> (se construieşte cercul 1, din figura 3) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100 <Enter> of (punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter] <50.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <75.0000>: 50 <Enter> Command: c <Enter> (acum se construieşte cercul 2) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 200,100 <Enter> of (punctul O2) Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <75.0000>: 75 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul ajutător 3) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (punctul O2) Specify radius of circle or [Diameter] <37.5000>: d <Enter> Specify diameter of circle <75.0000>: 125 <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 4) LINE Specify first point: cen <Enter> of (punctul O1) Specify next point or [Undo]: cen <Enter> of (punctul O2) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul suplimentar 5) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (punctul O2) Specify radius of circle or [Diameter] <62.5000>: d <Enter> Specify diameter of circle <125.0000>: 120 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul suplimentar 6) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter] <60.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <120.0000>: 120 <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 7) LINE Specify first point: int <Enter> of (punctul 8 – intersecţia cercurilor suplimentare 5 şi 6 - sus) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (punctul 9 – intersecţia cercurilor suplimentare 5 şi 6 - jos) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 10) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (punctul O3) Specify radius of circle or [Diameter] <60.0000>: cen <Enter> of (punctul O1) Command: xline <Enter> (se construieşte linia ajutătoare 15 din figura 4) Specify a point or [Hor/Ver/Ang/Bisect/Offset]: cen <Enter> of (punctul O2) Specify through point: int <Enter> of (punctul 11 – intersecţia dintre cercurile 3 şi 10 - sus) Specify through point: int <Enter>

Page 53: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice III

53

of (punctul 12 – intersecţia dintre cercurile 3 şi 10 - jos) Specify through point: <Enter> Command: copy <Enter> (se copiază cele două drepte ajutătoare din punctul O2 în punctul O1, obţinându-se Xline 17 Xline 18) Select objects: 1 found (se selectează Xline 15) Select objects: 1 found, 2 total (se selectează Xline 16) Select objects: <Enter> Specify base point or displacement, or [Multiple]: cen of (se selectează cercul 2) Specify second point of displacement or <use first point as displacement>: cen <Enter> of (se selectează cercul 1) Command: line <Enter> (se construieşte tangenta 24) LINE Specify first point: int <Enter> of (punctul 15) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (punctul 22) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte tangenta 24) LINE Specify first point: int <Enter> of (punctul 16) Specify next point or [Undo]: int <Enter> of (punctul 20) Specify next point or [Undo]: <Enter>

Fig. 4 Construcţia tangentelor comune interioare

Xline 16Xline 17

Linia 23

Xline 15Xline 18 Linia 24

Fig. 4 Construcţia tangentelor comune interioare

pct.11

pct.20

pct.22

pct.15

pct.12

pct.16

O1 O2

Page 54: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

54

2. RACORDĂRI Prin racordări se înţelege unirea a două linii (drepte sau curbe) cu o altă linie (în cele mai multe cazuri o curbă), în aşa fel încât să formeze o trecere continuă de la o linie la alta. Linia de racordare este tangentă la liniile date în punctele de racordare. Racordările sunt curent utilizate în proiectarea formelor constructive ale pieselor tehnice, întâlnite în sectorul construcţii de maşini şi utilaj tehnologic, construcţii aerospaţiale şi instalaţii (exemple: contururile şi unele detalii de formă ale batiurilor maşinilor-unelte, lagărelor, roţilor pentru curea sau cablu, corpurile armăturilor pentru circulaţia fluidelor, etc.) 2.1. PROBLEMA NUMĂRUL 3 - Construcţia racordării dreptelor concurente printr-un arc de cerc de rază R

Se pune problema racordării dreptelor 1 şi 2 din figura 3, cu un arc de cerc

de rază R ( R=30 mm):

Command: line <Enter> (se construieşte linia 1 din figura 5) LINE Specify first point: 100,100 <Enter> Specify next point or [Undo]: @100,0 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 2) LINE Specify first point: 100,100 <Enter> Specify next point or [Undo]: @100<50 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter>

O1

O2

O3

O4

Fig. 5 Problema nr. 3

Cercul 3

Linia 2

Linia 1

Linia 8

Linia 7

Cercul 5

Cercul 6

Cercul 9

Cercul 4

Page 55: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice III

55

Command: c <Enter> (se construieşte cercul 3) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (se alege punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter]: 75 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 4) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (se alege punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter] <75.0000>: 30 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 5) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (se alege punctul O2) Specify radius of circle or [Diameter] <30.0000>: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 6) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (se alege punctul O3) Specify radius of circle or [Diameter] <30.0000>: <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 7) LINE Specify first point: tan <Enter> to (un punct de tangenţă pe cercul 4) Specify next point or [Undo]: tan <Enter> to (un punct de tangenţă pe cercul 5) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 8) LINE Specify first point: tan <Enter> to (un punct de tangenta pe cercul 4) Specify next point or [Undo]: tan <Enter> to (un punct de tangenţă pe cercul 6) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul de racordare, R=30)

CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int <Enter> of (punctul O3 – intersecţia liniiler 7 şi 8) Specify radius of circle or [Diameter] <30.0000>: <Enter>

Pentru evidenţierea racor-dări se poate utiliza comanda TRIM.

După aplicarea acestei comenzi asupra liniilor şi cercului de racordat se obţine imaginea din figura 6.

Fig. 6 Imaginea ce se obţine după utilizarea comenzii TRIM

Page 56: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

56

2.2. PROBLEMA NUMĂRUL 4 – Racordarea unei drepte cu un cerc printr-un arc de cerc de rază dată, tangent exterior cercului dat

Se consideră un cerc cu centrul O1 (cercul 1) şi o dreaptă �(linia 2),dispuse aşa după cum se observă în figura 6.

Se cere construcţia racordului cercului de rază R cu dreapta � printr-un arc de cerc de rază R1 tangent exterior la cercul dat (R= 25 mm, R1= 15 mm). Command: c <Enter> (se construieşte cercul 1 din figura 7) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 100,100 <Enter> (cerntrul cercului O1) Specify radius of circle or [Diameter] <40.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <80.0000>: 50 <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 2) LINE Specify first point: 100,50 <Enter> Specify next point or [Undo]: @100,0 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 6) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: mid <Enter> of (se alege punctul 5) Specify radius of circle or [Diameter] <25.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <50.0000>: 30 <Enter> Command: c <Enter> (se construieşte cercul 7) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: cen <Enter> of (se alege punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter] <15.0000>: d <Enter> Specify diameter of circle <30.0000>: 80 <Enter>

O1

pct. 3 pct. 4 pct. 5

pct. 9pct. 11

Cercul 1

Linia 2

Cercul 6

Linia 8

Cercul 7

Linia 10

Cercul 12

Fig. 7 Problema nr. 4

Page 57: autocad proiectare 3d

Construcţii geometrice III

57

Command: line <Enter> (se construieşte linia 8) LINE Specify first point: cen <Enter> of(se alege centrul cercului 6) Specify next point or [Undo]: <Ortho on> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se construieşte linia 10) LINE Specify first point: int <Enter> of (se alege punctul 9) Specify next point or [Undo]: <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: <Ortho off> Command: c <Enter> (se construieşte cercul de racordare – cercul 11) CIRCLE Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: int of (se alege punctul 11 – intersecţia dintre cercul 7 şi linia 10) Specify radius of circle or [Diameter] <40.0000>: d Specify diameter of circle <80.0000>: 30 (rezultatul se prezintă în figura 8).

Fig. 8 Rezultatul obţinut după racordare Pentru a desena un colţ rotunjit în AutoCAD se foloseşte comanda FILLET (v. fig. 9). De obicei prima etapă în utilizarea acestei comenzi este stabilirea razei de racordare a celor două obiecte. Pentru a stabili valoarea acestui parametru după introducerea comenzii FILLET se alege opţiunea R (radius): Command: fillet <Enter> Current settings: Mode = TRIM, Radius = 10.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: R <Enter> Specify fillet radius <10.0000>: 20 <Enter> Odată stabilită valoarea razei de racordare a obiectelor la următoarea apelare a comenzii se aleg obiectele care trebuiesc racordate cu un arc de cerc.

Page 58: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

58

Valoarea razei arcului de racordare se menţine până la o viitoare modificare a valorii acesteia. Pentru a modifica numai valoarea razei de racordare se poate utiliza comanda FILLETRAD, care permite modificarea variabilei de sistem în care este stocată valoarea razei de racordare. Command: filletrad <Enter> Enter new value for FILLETRAD <20.0000>: 10 <Enter> Command: Command: line <Enter> (se desenează linia 1 din figura 9) LINE Specify first point: 100,100 <Enter> Specify next point or [Undo]: @100<35 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: line <Enter> (se desenează linia 2) LINE Specify first point: 100,100 <Enter> Specify next point or [Undo]: @100<-15 <Enter> Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: fillet <Enter> (se stabileşte valoarea razei de racordare) Current settings: Mode = TRIM, Radius = 10.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> Specify fillet radius <10.0000>: 20 <Enter> Command:fillet <Enter> (se racordează cele două obiecte) Current settings: Mode = TRIM, Radius = 20.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]:(linia 1) Select second object: (se selectează apoi linia 2)

Fig. 9 Racordarea a două entităţi utilizând comanda FILLET

Linia 1

Linia 2

După racordare Înainte de racordare

Page 59: autocad proiectare 3d

DETERMINAREA CARACTERISTICILOR SUPRAFEŢELOR

PLANE CU AJUTORUL REGIUNILOR

1. INTRODUCERE

În cadrul solicitărilor de întindere, compresiune şi forfecare, dimensiunile şi forma secţiunii transversale ale barelor se iau în consideraţie în calcule prin expresia ariei secţiunii. În cadrul solicitărilor de încovoiere şi răsucire, se întâlnesc alte mărimi geometrice, cunoscute sub denumirea de momente statice şi momente de inerţie.

Momentul static al unei suprafeţe în raport cu o axă este egal cu produsul dintre aria suprafaţei şi distanţa de la centrul de greutate al acesteia la acea axă.

Sx = yG.A, Sy = xG

.A, [m3] (1) Dacă axele în raport cu care se calculează momentele statice trec prin

centrul de greutate al suprafeţei, valoarea acestor momente este egală cu zero. Aşadar, momentele statice în raport cu axele de simetrie sunt nule.

În concluzie, pentru determinarea momentelor statice este nevoie de cunoaşterea poziţiei centrului de greutate şi a ariei suprafeţei.

În plus, în rezistenţa materialelor se mai întâlnesc momente de inerţie ale figurilor plane, reprezentate de secţiunile normale pe axa longitudinală a barelor.

Momentele de inerţie se clasifică după cum urmează: - momente de inerţie axiale (faţă de o axă); - momente de inerţie centrifugale (faţă de două axe); - momente de inerţie polare (faţă de un punct).

Prin definiţie, momentul axial al unei suprafeţe în raport cu o axă Ox (figura 1) se exprimă cu relaţia:

∫=

A

2x dAyI , [m4]

(2) Ţinând seama de faptul că în relaţia 2, y este la puterea a doua, momentele

de inerţie axiale sunt totdeauna pozitive şi diferite de zero. Momentul de inerţie centrifugal al unei suprafeţe plane (v. fig.1) se

defineşte în felul următor: ∫=

Axy xydAI , [m4] (3)

Deoarece coordonatele elementului de suprafaţă dA intră în relaţia 3 la puterea întâi, momentele de inerţie centrifugale pot fi negative, pozitive sau nule.

Momentul de inerţie polar se calculează în raport cu un punct din plan numit pol. În figura 1 s-a ales ca pol originea O a sistemului de coordonate.

Page 60: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

60

Momentul de inerţie polar al suprafeţei de arie A în raport cu acest pol se defineşte cu relaţia:

∫=

A

2p dArI , [m4] (4)

Dar r2 = x2 + y2, astfel că relaţia 3 devine:

yxA

2

A

2A

22

A

2p

IIdAydAx

dA)yx(dArI

+=+=

=+==

∫∫

∫∫ (5)

Rezultă că momentul de inerţie polar este egal cu suma momentelor de inerţie axiale, faţă de axele perpendiculare ce se intersectează în polul considerat.

Momentele de inerţie principale şi direcţiile principale Prin originea sistemului de coordonate adoptat trec două axe faţă de care

momentul de inerţie înregistrează valorile extreme (maxime şi minime). Aceste momente de inerţie poartă denumirea de momente de inerţie principale.

La secţiunile simetrice, pentru determinarea direcţiilor principale se ţine seama că axele de simetrie sunt axe principale de inerţie. În raport cu direcţiile principale, momentul de inerţie centrifugal este egal cu zero.

Raza de inerţie sau raza de giraţie Se determină cu ajutorul relaţiilor:

A

Ii,

AI

i yy

xx == , [m] (6)

Modulul de rezistenţă axial sau polar Se numeşte modul de rezistenţă al unei suprafeţe în raport cu o axă, raportul dintre momentul de inerţie şi distanţa maximă de la marginea secţiunii la aceea axă.

max

yy

maxx

x x

IW,

yI

W == , [m3] (7)

Pentru suprafeţe circulare sau inelare, se foloseşte noţiunea de modul de rezistenţă polar, care este definit în felul următor:

R

IW p

p = , (8)

unde R este raza maximă a suprafeţei respective. Dacă în cazul formelor geometrice simple, există formule de calcul pentru

mărimile prezentate anterior, lucrurile se complică pentru formele geometrice complexe, când sunt necesare operaţii de discretizare, ce măresc timpul afectat etapei de calcul. Pentru accelerarea procesului de proiectare, în ceea ce priveşte

Fig. 1 Calculul momentelor de inerţie

Page 61: autocad proiectare 3d

Determinarea caracteristicilor suprafeţelor plane cu ajutorul regiunilor

61

obţinerea caracteristicilor geometrice ale suprafeţelor plane, se poate utiliza noţiunea de regiune (REGION), specifică programului AutoCAD.

Aşadar, dacă pentru orice contur închis, realizat cu polilinie (PLINE), se pot determina aria (AREA) şi perimetrul (PERIMETER), folosind comanda AREA, cu ajutorul regiunilor (regiunile sunt suprafeţe închise), se pot determina, în plus, următoarele:

- BOUNDING BOX – “căsuţă” ce încadrează cel mai strâns suprafaţa desenată;

- CENTROID – coordonatele centrului de greutate; - MOMENTS OF INERTIA – momentele de inerţie axiale faţă de axele

UCS-ului curent (X şi Y); - PRODUCT OF INERTIA – momentul de inerţie centrifugal; - RADII OF GYRATION – raza de inerţie; - PRINCIPAL MOMENTS AND X-Y DIRECTIONS ABOUT CENTROID

– momentele de inerţie principale şi direcţiile principale. 2. PROBLEMA NUMĂRUL 1

Să se găsească caracteristicile geometrice în raport cu centrul de greutate pentru dreptunghiul din figura 2.

Etapa următoare desenării suprafeţei (se poate folosi atât LINE cât şi PLINE), este transformarea acesteia în regiune. Se procedează în felul următor: Command: region <Enter> Select objects: 1 found (se selecteaz•, una câte una, entit••ile ce compun suprafa•a) Select objects: 1 found, 2 total Select objects: 1 found, 3 total Select objects: 1 found, 4 total Select objects: (evident selec•ia se poate face cu orice op•iune: window, crossing etc.) 1 loop extracted. 1 Region created.

Comanda REGION se poate lansa şi prin intermediul mouse-ului din meniu: DRAW → REGION.

Fig. 2 Problema nr. 1

Page 62: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

62

Pentru determinarea caracteristicilor geometrice se foloseşte opţiunea Mass Properties din meniul TOOLS >Inquiry (figura 3), după care se selectează regiunea.

Fig. 3 Accesarea opţiunii Mass Properties utilizând meniul TOOLS

Programul va afişa un raport ce poate fi salvat în format text :

Command: _massprop Select objects: 1 found ---------------- REGIONS ---------------- Area: 250.0000 Perimeter: 110.0000 Bounding box: X: -25.0000 -- 25.0000

Y: -2.5000 -- 2.5000 Centroid: X: 0.0000

Y: 0.0000 Moments of inertia: X: 520.8333

Y: 52083.3333 Product of inertia: XY:0.0000 Radii of gyration: X: 1.4434

Y: 14.4338 Principal moments and X-Y directions about centroid:

I: 520.8333 along [1.0000 0.0000] J: 52083.3333 along [0.0000 1.0000]

Write analysis to a file? [Yes/No] <N>: Y <Enter>, dup• care se va furniza programului numele fi•ierului.

Pentru verificare, se vor folosi relaţiile binecunoscute:

Page 63: autocad proiectare 3d

Determinarea caracteristicilor suprafeţelor plane cu ajutorul regiunilor

63

Ix = 12

hb 3⋅ sau Iy = 12

bh 3⋅ (9)

Efectuând calculele, obţinem: - momentele axiale de inerţie:

83,52012

550I3

x =⋅

= mm4 şi 33,5208312505I

3y =

⋅= mm4;

- ţinând cont că aceste calcule s-au făcut faţă de axele de simetrie, acestea fiind în acelaşi timp şi axe principale de inerţie, momentul de inerţie centrifugal este egal cu zero; - razele de inerţie:

443,1250

83,520AI

i xx === mm şi 4337.14

25033,52083

A

Ii yy === mm;

- la secţiunile simetrice, axele de simetrie sunt axe principale de inerţie, astfel că momentele principale de inerţie sunt cele axiale calculate faţă de axele de simetrie.

În situaţia în care sistemul de coordonate din figura 2 ar fi rotit faţă de axa Oz cu 300 (v. fig. 4), atunci rezultatele ar fi oarecum diferite:

---------------- REGIONS ---------------- Area: 250.0000 Perimeter: 110.0000 Bounding box: X: -22.9006 -- 22.9006 Y: -14.6651 -- 14.6651 Centroid: X: 0.0000 Y: 0.0000 Moments of inertia: X: 13411.4583 Y: 39192.7083 Product of inertia: XY: -22327.2174 Radii of gyration: X: 7.3243 Y: 12.5208 Principal moments and X-Y directions about centroid: I: 520.8333 along [0.8660 -0.5000]

J: 52083.3333 along [0.5000 0.8660]

Evident, momentele axiale de inerţie sunt diferite. Momentele principale de inerţie rămân identice cu cele de la pasul anterior. Diferă însă direcţiile axelor principale de inerţie, după cum indică relaţiile următoare: I(Ox) = 1. cos 300 = 0.866; I(Oy) = -1. sin 300 = -0.5; J(Ox) = 1. sin 300 = 0.5; J(Oy) = 1. cos 300 = 0.866. 3. PROBLEMA NUMĂRUL 2

Să se găsească caracteristicile geometrice, în raport cu centrul de greutate, ale următoarei forme geometrice simple prezentată în figura 5.

Fig. 4 Rotirea sistemului de coordonate cu 300

Page 64: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

64

Singura diferenţă faţă de exemplul anterior este obţinerea suprafeţei

haşurate. Aceasta se face prin recurgerea la operaţia logică de diferenţă (Subtract) - Meniu: MODIFY > Solids Editing > Subtract:

Command: _subtract <Enter> Select solids and regions to subtract from .. Select objects: 1 found (se va selecta triunghiul exterior) Select objects: <Enter> Select solids and regions to subtract .. Select objects: 1 found (se va selecta triunghiul interior) Select objects: <Enter>

În acest moment, se pot determina caracteristicile geometrice în raport cu centrul de greutate, folosind comanda Mass Properties: Command: _massprop <Enter> Select objects: Specify opposite corner: 0 found Select objects: 1 found ---------------- REGIONS ---------------- Area: 3716.4466 Perimeter: 412.9385 Bounding box: X: -50.0000 -- 50.0000 Y: -28.8675 -- 57.7350 Centroid: X: 0.0000 Y: 0.0000 Moments of inertia: X: 1767980.8892 Y: 1767980.8892 Product of inertia: XY: 0.0000 Radii of gyration: X: 21.8110 Y: 21.8110 Principal moments and X-Y directions about centroid: I: 1767980.8892 along [0.4878 -0.8730] J: 1767980.8892 along [0.8730 0.4878]

Fig. 5 Problema nr. 2

Page 65: autocad proiectare 3d

REPREZENTAREA FLANŞELOR

1. INTRODUCERE Flanşele sunt elemente de maşini care permit asamblarea demontabilă a două tronsoane de conductă sau două piese ale unei maşini. La flanşele cilindrice, pătrate, triunghiulare, centrele găurilor de prindere sunt dispuse pe un cerc, numit cerc purtător al centrelor, comun cu centru geometric al flanşei, trasat cu linie-punct subţire. Raza de rotunjire a colţurilor flanşelor (pătrate, triunghiulare, ovale, dreptunghiulare), de obicei, trebuie să fie egală cu diametrul găurii de prindere. Pentru reprezentarea flanşelor în desen se folosesc de obicei, două proiecţii (o vedere – una din reprezentările din fig. 1a sau fig. 1b şi o secţiune - fig. 2), astfel încât să apară pe desen toate detaliile de formă şi constructive.

Cotele care se înscriu pe desenul unei flanşe sunt: diametrul nominal, diametrul cercului purtător al centrelor, diametrul găurilor de prindere, diametrul exterior al flanşei, unghiul poziţiei găurilor de prindere faţă de axa de simetrie a

flanşei, grosimea flanşei, raza de rotunjire a colţurilor flanşei.

a b

Fig. 1 Vederea frontală pentru o flanşă cilindrică (a) şi pentru o flanşă ovală (b)

a b

Page 66: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

66

2. REPREZENTAREA SECŢIUNII UNEI FLANŞE

În figura 2 este redată o secţiune printr-o flanşă, care se poate realiza astfel:

Command: Limits <Enter> (se stabileşte formatul de desenare) ON/OFF/<Lower left corner> <0.0000, 0.0000>: 0,0 <Enter> Upper right corner <420.0000, 297.0000>: 420,297 <Enter> Command: Zoom <Enter> (pentru a se vedea pe ecran până la limitele de desenare stabilite mai sus) All/Center/Dynamic/Extents/Previous/Scale(X/XP)/Window/<Realtime>: a <Enter> Command: UCS <Enter> (pentru a se desena conturul exterior prima etapă este aceea a deplasării originii sistemului de coordonate (UCS) din poziţia iniţială (0,0) într-o poziţie convenabilă desenării). Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: O <Enter> (se alege Origin-litera O) Origin point <0,0,0>: 50,100 <Enter>

Fig. 2 Secţiune printr-o flanşă

ø ø

Page 67: autocad proiectare 3d

Reprezentarea flanşelor

67

Command: line <Enter> (se trasează axa de simetrie a profilului) From point: -3,0 <Enter> To point: @71,0 <Enter> To point: <Enter> Command: pline <Enter> (se desenează conturul din figura 3) From point: 0,20 <Enter> Current line-width is 0.0000 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: w Starting width <0.0000>: .5 <Enter> Ending width <0.5000>: .5 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: @0,40 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: @15,0 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: @0,-30 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: @50,0 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: @0,-10 <Enter> Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endp…>: c <Enter>

1

3

4 5

2

6

Fig. 3 Desenarea conturului flanşei

a) distanţe egale b) distanţe diferite Fig. 4 Posibilităţi de teşire a colţurilor

Page 68: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

68

Command: chamfer <Enter> (colţurile 1, 6 se vor teşi 2x45•) (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 = 10.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: D <Enter> (prima etapă constă în alegerea distanţelor pe care se va efectua teşirea) Enter first chamfer distance <10.0000>: 2 <Enter> Enter second chamfer distance <1.0000>: 2 <Enter> Command: chamfer <Enter> (se face teşitura din colţul 1) (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 2.0000, Dist2 = 2.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (se alege cu mouse-ul linia dintre colţurile 1 şi 2) Select second line: (se alege cu mouse-ul linia dintre colţurile 1 şi 6) Command: chamfer <Enter> (se face teşitura din colţul 6) (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 2.0000, Dist2 = 2.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (se alege cu mouse-ul linia dintre colţurile 5 şi 6) Select second line: (se alege cu mouse-ul linia dintre colţurile 1 şi 6) Command: fillet <Enter> (în colţul 4 se va face o racordare cu R=10) (TRIM mode) Current fillet radius = 10.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>: R <Enter> (prima etapă constă în alegerea razei de racordare) Enter fillet radius <10.0000>: 10 <Enter> Command: fillet <Enter> (efectuarea racordării) (TRIM mode) Current fillet radius = 10.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>: (se alege cu mouse-ul linia dintre colţurile 3 şi 4) Select second object: (se alege cu ajutorul mouseului linia dintre colţurile 4 şi 5) Command: mirror <Enter> (deoarece profilul are simetrie, pentru completare se recurge la oglindirea profilului desenat) Select objects: (se alege cu mouse-ul profilul desenat. Se face click stânga pe una dintre liniile acestuia.) Select objects: <Enter> First point of mirror line: end <Enter> Of: (se alege cu mouse-ul capătul din stânga al axei de simetrie) Second point: end <Enter> Of: (se alege cu mouse-ul capătul din dreapta al axei de simetrie) Delete old objects? <N> <Enter>

Page 69: autocad proiectare 3d

Reprezentarea flanşelor

69

3. VEDEREA FRONTALĂ A UNEI FLANŞE CILINDRICE Se desenează vederea frontală a flanşei cilindrice (v. fig.1a):

Command: UCS <Enter> (pentru a se desena vederea din figura 5, şi în acest caz originea sistemul de coordonate se va deplasa. Primul pas este, însă, aducerea originii acestuia la parametrii iniţiali, adică în colţul din stânga jos). Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: <Enter> (se restaurează originea sistemului de coordonate) Command: UCS <Enter> (se mută originea sistemului de coordonate). Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: O <Enter> (se alege Origin - litera O) Origin point <0,0,0>: 200,100 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul exterior) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius>: 60 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul interior) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <60.0000>: 20 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul corespunzător teşiturii) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <20.0000>: 23 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul găurilor de prindere) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <20.0000>: 50 <Enter>

Fig. 5 Desenarea vederii frontale a flanşei cilindrice

Page 70: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

70

Command: line <Enter> (se desenează o verticală ce va fi folosită pentru a determina centrul cercului găurii de prindere) From point: 0,0 <Enter> To point: @0,63 <Enter> To point: <Enter> Command: circle <Enter> (cercul găurilor de prindere) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> Of: (Se alege intersecţia dintre cercul găurilor de prindere şi linia verticală ce tocmai a fost trasată). Diameter/<Radius> <20.0000>: 5 <Enter> Command: array <Enter> (se face o copiere a cercului găurii de prindere şi a liniei) Select objects: (se selectează cercul găurii de prindere şi linia verticală. Obs. A nu se confunda cu cercul purtător al centrelor găurilor de prindere.) Select objects: <Enter> Rectangular or Polar array (<R>/P): P <Enter> Base/<Specify center point of array>: cen <Enter> Of: (se alege centrul cercului exterior) Number of items: 4 <Enter> (Numărul de copieri) Angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: <Enter> Rotate objects as they are copied? <Y> <Enter>

Modificarea tipului de linie se poate face accesând din meniul principal

succesiune de comenzi: Format>Linetype, şi apare caseta de dialog din figura 6.

Fig. 6 Caseta de dialog Linetype

Se apasă butonul Load

Page 71: autocad proiectare 3d

Reprezentarea flanşelor

71

În continuare se apasă butonul Load şi apare caseta de dialog din figura 7.

Se selectează tipul de linie ISO dash dot (v. fig. 7), după care se apasă butonul OK pentru fiecare dintre cele două ferestre deschise. Modificarea efectivă a tipului liniei se face selectându-se liniile ale căror proprietăţi se doresc a fi modificate iar apoi se accesează din meniul principal succesiune de comenzi: Modifay>Properties.

Fig. 7 Caseta de dialog pentru alegerea tipului de linie

Se selectează tipul ISO dash dot

Fig. 8 Caseta de dialog pentru modificarea proprietăţilor

1 2

3

Page 72: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

72

Apare caseta de dialog prezentată în figura 8, se selectează în următoarea ordine:

1- Linetype; 2- se apasă butonul care apare în partea dreaptă; 3- se selectează tipul de linie dorit. După care se închide caseta de dialog, făcând click pe butonul de închidere

al ferestrei acesteia, şi se apasă de două ori tasta ESC. Se face menţiunea că tot astfel pot fi modificate şi celelalte proprietăţi ale entităţilor care sunt afişate în caseta de dialog Properties din figura 8. 4. VEDEREA FRONTALĂ A UNEI FLANŞE OVALE

În continuare se trece la reprezentarea vederii frontale a flanşei ovale (v. fig.1b).

Command: UCS <Enter> (şi în acest caz pentru desenarea vederii din figura 10, originea sistemul de coordonate va fi deplasată. Primul pas este, însă, aducerea originii acestuia la parametrii iniţiali). Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: <Enter> (se restaurează originea sistemului de coordonate)

Fig. 10 Desenarea vederii frontale a flanşei ovale

Partea superioară a flanşei

Partea inferioară a flanşei

Cercul φ60

Cercul găurilor de prindere (φ100)

Cercul φ 40

Page 73: autocad proiectare 3d

Reprezentarea flanşelor

73

Command: UCS <Enter> (se mută originea sistemului de coordonate). Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>: O <Enter> (se alege Origin-litera O) Origin point <0,0,0>: 320,100 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul exterior �60) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius>: 30 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul interior) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <60.0000>: 20 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul corespunzător teşiturii) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <20.0000>: 23 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul găurilor de prindere(R=50)) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: 0,0 <Enter> Diameter/<Radius> <20.0000>: 50 <Enter> Command: line <Enter> (se desenează o verticală ce va fi folosită pentru determinarea centrului găurii de prindere) From point: 0,0 <Enter> To point: @0,63 <Enter> To point: <Enter> Command: circle <Enter> (cercul găuri superioare de prindere) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> Of: se alege intersecţia dintre cercul purtător al centrelor găurilor de prindere(R=50) şi linia verticală ce tocmai a fost trasată). Diameter/<Radius> <20.0000>: 5 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul ce defineşte flanşa in partea superioară) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> Of: (se selectează acelaşi punct ca la pasul anterior, cercurile fiind concentrice). Diameter/<Radius> <20.0000>: 10 <Enter> Command: line <Enter> (se desenează o verticală ce va fi folosită pentru a determina centrul cercului găurii de prindere inferioare) From point: 0,0 <Enter> To point: @0,-63 <Enter> To point: <Enter> Command: circle <Enter> (cercul găuri inferioare de prindere) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter>

Page 74: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

74

Of: (se alege intersecţia dintre cercul purtător al centrelor găurilor de prindere(R=50) şi linia verticală ce tocmai a fost trasată). Diameter/<Radius> <20.0000>: 5 <Enter> Command: circle <Enter> (cercul ce defineşte flanşa in partea superioară) CIRCLE 3P/2P/TTR/<Center point>: int <Enter> Of: (se selectează acelaşi punct ca la pasul anterior, cercurile fiind concentrice). Diameter/<Radius> <20.0000>: 10 <Enter> Command: line <Enter> (se duc cele patru drepte tangente între cercul de �60 şi cele două cecuri ce definesc flanşa în partea superioară şi inferioară) From point: tan <Enter> To: (se alege cercul cu �60) To point: tan <Enter> To: (se alege unul din cercurile desenate concentric cu cercul găurilor de prinde) To point: <Enter>

Se repetă această operaţie pentru a desena toate cele patru drepte tangente. Observaţie: Pentru “cosmetizarea” desenului se va folosi comanda TRIM, până se obţine imaginea din figura 10. 5. COTAREA DESENULUI Cotarea reprezintă operaţia de înscriere pe desen a dimensiunilor formelor geometrice simple din care este alcătuită piesa, precum şi a celor care definesc poziţia reciprocă a acestora sau a pieselor componente ale unui ansamblu. O modalitate rapidă de cotare a desenului o reprezintă utilizarea barei cu instrumente Dimension prezentată în figura 11.

Fig. 11 Bara cu instrumente DIMENSION

Cotare liniară

Cotarea razelor

Cotarea diametrelor

Page 75: autocad proiectare 3d

Reprezentarea flanşelor

75

Se activează butonul corespunzător tipului de cotare dorit şi apoi se selectează elementul de cotat (pentru raze şi diametre), sau extremităţile acestuia (pentru cotele liniare). Pentru a aduce pe ecran bara cu instrumente Dimension se foloseşte din meniu următoarea succesiune de comenzi: View>Toolbars, care duce la apariţia casetei de dialog Toolbars prezentată în figura 12. În această casetă se activează apoi butonul Dimension (v-fig.12). Cotele introduse în desen pot fi apoi editate. Pentru aceasta, o metodă simplă constă în utilizarea grip-urilor.

Astfel, prin selectarea cotei şi tragere de grip-urile acesteia, se pot modifica poziţiile textului cotei, ale liniilor ajutătoare, liniei de cotă etc. Înlocuirea textului cotei se poate obţine şi prin comanda DDEDIT.

De asemenea editarea cotelor se poate realiza utilizând comanda DIMEDIT. Aceasta permite schimbarea textului cotei, rotirea acestuia, readucerea în poziţie iniţială sau înclinarea liniilor ajutătoare ale cotei.

Pentru a roti sau modifica textul cotei, este necesar mai întâi să se definească modificarea dorită (de exemplu unghiul de rotaţie pentru text) şi apoi se selectează dimensiunile asupra cărora operează modificarea. Dacă se doreşte definirea unui nou stil de cotare, sau modificarea unuia existent se pot utiliza comenzile DDIM sau DIMSTYLE. Se continuă desenul pentru redarea cotelor ca în figura 1. Temă de casă: Exersarea comenzilor prezentate pentru editarea cotelor şi modificarea stilului de cotare.

Se activează butonul

Dimension

Fig. 12 Caseta de dialog TOOLBARS

Page 76: autocad proiectare 3d

REPREZENTAREA ARBORILOR

1. INTRODUCERE Arborii sunt organe de maşini folosite pentru transmiterea momentelor de torsiune şi sprijinirea altor organe aflate în mişcare de rotaţie. Arborii sunt solicitaţi atât la torsiune, cât şi la încovoiere, datorită forţelor şi greutăţilor elementelor de transmisie fixate pe aceştia (de ex. arborii de la reductoarele de turaţie). Din punct de vedere funcţional, se deosebesc arborii folosiţi la transmiterea mişcării de rotaţie (arborii drepţi) şi arborii folosiţi la transformarea mişcării de translaţie în mişcare de rotaţie (arborii cotiţi). În această lucrare se utilizează ca metodă de eficientizare a lucrului, aceea a straturilor de desenare (layer). În figura 1 este prezentat schematic modul de

lucru cu straturile de desenare. Pentru început se definesc parametrii iniţiali (comanda LIMITS), după

care urmează stabilirea straturilor de desenare (comanda LAYER – prin parcurgerea etapelor prezentate în figura 2).

Command: limits ((0,0)/(210,297)) Command: zoom (All)

2. DEFINIREA STRATURILOR DE DESENARE

Final Strat 1 Strat 2

Vedere axonometrică Vedere din faţă

Stratul 2Stratul 1

Fig. 1. Compunerea straturilor de desenare

Page 77: autocad proiectare 3d

Reprezentarea arborilor

77

Command: layer <Enter>

Apasă

Culoare Tipul liniei Numele stratului nou

Fig. 2 Generarea straturilor de desenare

Se generează şi celelalte straturi de desenare

La final apasă

Pentru definirea unui nou layer se apasă butonul New

Pentru fiecare strat creat se atribuie, câte un nume, oculoare şi un tip de linie

Page 78: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

78

Pentru stabilirea stratului curent de lucru, se procedează ca în figura 3:

Se încarcă apoi tipul de linie DASHDOT, necesar pentru a desena axa de simetrie: Command: line <Enter> From point: 65,110 <Enter> To point: @0,130 <Enter> To point: <Enter> După ce se desenează axa de simetrie se trece la desenarea conturului arborelui, alegându-se ca strat curent de desenare stratul “Cont” ( v. fig. 3) 3. DESENAREA ARBORELUI Command: pline <Enter> From point: 65,115 Current line-width is 127.7693 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: W Starting width <127.7693>: 0.1 Ending width <0.5000>: 0.1 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @-7,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,30

Se apasă aici cu mouse-ul

şi alege stratul de desenare dorit !

Fig. 3 Stabilirea stratului curent de lucru

Page 79: autocad proiectare 3d

Reprezentarea arborilor

79

Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @-0.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,18 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,1.5 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @-0.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,9.5 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: A Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: A Included angle: 180 Center/Radius/<Endpoint>: @0,1 Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: L Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @-2.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,15 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @-6.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,20 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @6.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,14 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @2.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: A Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: A Included angle: 180 Center/Radius/<Endpoint>: @0,1 Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: L Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,10 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @7.5,0 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: <Enter>

Fig. 4 Desenarea conturului arborelui

Linia 1Linia 2

Linia 3 Linia 4

Linia 5

Linia 6Linia 7

Linia 9

Linia 8

Punctul 1

Punctul 2

Page 80: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

80

Realizarea teşiturilor arborelui se face utilizând comanda CHAMFER:

Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 = 10.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: D Enter first chamfer distance <10.0000>: 1 Enter second chamfer distance <1.0000>: <Enter> Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (se selectează inia 1) Select second line: (selecţie-linia 2) Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (selecţie-linia 3) Select second line:(selecţie-linia 4) Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (selecţie-linia 4) Select second line: (selecţie-linia 5) Command: chamfer (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.0000 Polyline/Distance/Angle/Trim/Method/<Select first line>: (selecţie-linia 6) Select second line: (selecţie-linia 7)

Se trece acum la realizarea racordărilor: Command: fillet (TRIM mode) Current fillet radius = 10.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>: R Enter fillet radius <10.0000>: 2 Command: fillet (TRIM mode) Current fillet radius = 2.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>: (selecţie-linia 8) Select second object: (selecţie-linia 5) Command: fillet (TRIM mode) Current fillet radius = 2.0000 Polyline/Radius/Trim/<Select first object>: (selecţie-linia 3) Select second object: (selecţie-linia 9)

Pentru desenarea diametrului de divizare se alege ca strat curent de desenare “ax”

Command: id (poziţionare în punctul 1 din figura 5)

Page 81: autocad proiectare 3d

Reprezentarea arborilor

81

Point: int of X = 48.5000 Y = 191.0000 Z = 0.0000

Command: line From point: @2,-5 To point: @0,30

To point: <Enter>

Se trece apoi la desenarea canalului de pană:

Command: id Point: int of X = 65.0000 Y = 115.0000 Z = 0.0000 Command: pline From point: @0,5 Current line-width is 0.5000 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: A Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: CE Center point: @0,2.5 Angle/Length/<End point>: A Included angle: -90 Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: L Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: @0,15 Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width/<Endpoint of line>: A Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: @2.5,2.5 Angle/CEnter/CLose/Direction/Halfwidth/Line/Radius/Second pt/Undo/Width/<Endpoint of arc>: <Enter> Pentru realizarea întregului contur se foloseşte comanda mirror (v. fig. 6).

Completarea desenului cu muchiile transversale se face cu ajutorul comenzii pline, construindu-se astfel aceste muchii, pentru definirea completă a desenului.

4.COTAREA ARBORELUI

Cotele care trebuie să definească arborele sunt prezentate în figura 7.

Fig. 6 Obţinerea conturului exterior

Punctul 1

Fig. 5 Desenarea diametrului de divizare

Page 82: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

82

Fig. 7 Cotele arborelui

Page 83: autocad proiectare 3d

Reprezentarea arborilor

83

Cota prezentată în figura 8 indică diametrul arborelui pe al doilea tronson,

în zona de mijloc al acestuia.

Pentru a indica această cotă, metoda folosită este aceea a utilizării cotării liniare, textul final fiind compus din valoarea indicată în procesul de cotare combinată cu un caracter special %%c (caracterul “c” este prescurtare de la cuvântul circle) care are rolul de a afişa simbolul ∅ înaintea valorii numerice.

Command: dim <Enter> Dim: hor7 <Enter> Specify first extension line origin or <select object>: mid <Enter> Of (selecţie linia 1 –fig.9) Specify second extension line origin: mid <Enter> Of (selecţie linia 2) Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]:t Enter dimension text <15>: %%c15 <Enter> Specify dimension line location or [Mtext/Text/Angle]: ( urmează poziţionarea cu mouse-ul a cotei în zona dorită, şi fixarea acesteia prin click stânga)

În mod asemănător se procedează şi

pentru indicarea cotei asociată teşiturii prezentată în figura 9.

Caracterul special fiind în acest caz %%d (caracterul “d” este prescurtare de la cuvântul degree - engl. grad).

7 hor – pres. horizontal. Cotele se trasează numai pe orizontală.

Fig. 9 Reprezentarea cotei asociată teşiturii

Fig. 8 Cotarea liniară pentru diametre

Linia 1

Linia 2

Page 84: autocad proiectare 3d

REPREZENTAREA ASAMBLĂRILOR PRIN CANELURI

1. INTRODUCERE Asamblările prin caneluri se utilizează pentru transmiterea unor momente de torsiune mari între arbori şi butuci. Se mai foloseşte acest tip de asamblare şi în cazul deplasării frecvente axiale a elementului montat pe arbore. Asamblarea prin caneluri se realizează prin întrepătrunderea canelurilor (proeminenţelor şi golurilor), care se prevăd pe suprafaţa exterioară a arborelui şi, respectiv, pe suprafaţa interioară a butucului. Profilul canelurilor poate fi dreptunghiular, în evolventă sau triunghiular. Reprezentarea arborilor şi butucilor canelaţi se face astfel:

• În vedere longitudinală, la arborele canelat se reprezintă cu linie continuă groasă diametrul vârfurilor, cu line subţire diametrul fundurilor, iar începutul şi sfârşitul ieşirii canelurilor, cu linii subţiri perpendiculare pe axă;

• În secţiune longitudinală, la arborele canelat se reprezintă cu linie continuă groasă atât fundul, cât şi vârful canelurilor;

• În proiecţie laterală se reprezintă, atât în secţiune, cât şi în vedere, în mod simplificat, numai două caneluri alăturate, iar diametrul vârfurilor cu linie continuă groasă şi diametrul fundurilor cu linie continuă subţire;

• La butucii canelaţi se reprezintă în secţiune longitudinală atât fundul, cât şi vârfurile canelurilor cu linie continuă groasă, iar în proiecţie laterală, atât în vedere, cât şi în secţiune, se reprezintă simplificat numai două caneluri alăturate, diametrul vârfurilor fiind reprezentat cu linie continuă groasă, iar diametrul fundurilor cu linie continuă subţire;

• În cazul în care canelurile sunt în evolventă, se trece şi diametrul de divizare cu linie punct subţire, atât în cazul arborilor, cât şi în cazul butucilor.

Asamblările prin caneluri se reprezintă considerându-se văzut întotdeauna arborele canelat. 2. REALIZAREA DESENULUI DE EXECUŢIE PENTRU UN ARBORE CU CANELURI DREPTUNGHIULARE Se pune problema să se realizeze desenul de execuţie al arborelui cu caneluri

dreptunghiulare, din figura 1. Pentru început, se alege un format de desenare convenabil (297, 210 – A4

Landscape) cu comanda LIMITS. După care folosind comenzile: ZOOM, ALL formatul de desenare stabilit anterior este introdus pe ecran.

Page 85: autocad proiectare 3d

Reprezentarea asamblărilor prin caneluri

85

2.1. Realizarea vederii laterale

Piesa fiind simetrică, se trasează axa de simetrie (LINETYPE DASHDOT) şi se desenează numai jumătate din profilul piesei, astfel:

Command: pl (comandă prescurtată POLYLINE) <Enter> Specify start point: NEA <Enter> (se foloseşte modul SNAP de salt la entitatea cea mai apropiată de cursorul mouse-ului) to (se deplasează mouse-ul în apropierea axei de simetrie, desenate anterior, şi se face click stânga) Current line-width is 0.000 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: w <Enter> Specify starting width <0.000>: 0.1 <Enter> Specify ending width <0.500>: <Enter> (se acceptă valoarea implicită) Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,30 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @114, 0 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,5 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @20,0 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: <Enter> Command: cha (comandă prescurtată CHAMFER) <Enter> Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d <Enter>

Fig. 1 Arbore cu caneluri dreptunghiulare

Page 86: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

86

Specify first chamfer distance <10.000>: 0.5 <Enter> Specify second chamfer distance <2.000>: <Enter> (se acceptă valoarea implicită) Command: <Enter> (se reia ultima comandă) Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează cu mouse-ul una din liniile colţului ce trebuie teşit - v. fig.2) Select second line: (se selectează cu mouse-ul şi cealaltă linie)

Command: pl <Enter> Specify start point: INT <Enter> Of (se selectează cu mouse-ul punctul 3 – figura 2) Current line-width is 0,500 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: PER <Enter> To (se selectează cu mouse-ul axa de simetrie) Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: <Enter>

Command: <Enter> (se reia ultima comandă) Specify start point: INT <Enter> Of (se selectează cu mouse-ul punctul 4 – figura 2) Current line-width is 0,500 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: PER <Enter> To (se selectează cu mouse-ul axa de simetrie) Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: <Enter> Command: UCS <Enter> (se deplasează originea) Origin/ZAxis/3point/OBject/View/X/Y/Z/Prev/Restore/Save/Del/?/<World>:O <Enter> (se alege Origin-litera O) Origin point <0,0,0>: INT <Enter> of (se selectează punctul 1 din figura 2) Observaţie: În cazul în care simbolul UCS-ului nu s-a deplasat în noua origine, atunci se poate folosi şi următoarea comandă:

3 42

1

Linia 2

Fig. 2 Selectare entităţilor

Linia 1

Page 87: autocad proiectare 3d

Reprezentarea asamblărilor prin caneluri

87

Command: UCSICON <Enter> (engl. Icon = Simbol) Enter an option [ON/OFf/All/Noorigin/ORigin]<ON>: OR <Enter> (se deplasează simbolul UCS-ului în originea specificată – implicit această variabilă are valoarea Noorigin. Command: line <Enter> (se trasează cu linie subţire, liniile 3 şi 4, corespunzătoare începutului sfârşitului ieşirii canelurii şi diametrului fundurilor canelurilor – figura 3) Specify first point: 80,0 <Enter> Specify next point or [Undo]: @0, 23.5 <Enter> Specify next point or [Undo]: PER <Enter> To (se selectează cu mouse-ul linia 1 – fig. 2, 3)

Mai departe, pentru a desena fundul canelurii, în porţiunea de ieşire, se vor

realiza câteva construcţii ajutătoare – conform figurii 3: • Pornind de la ideea că centrul frezei de tăiere este plasat pe linia ajutătoare

5, aflată la 60 mm de linia 4 (pentru trasarea acesteia se va utiliza comanda OFFSET), se va desena un cerc de rază egală cu raza frezei (R=60 mm) şi cu centrul aflat pe linia ajutătoare 5;

• Cu ajutorul comenzii MOVE se va deplasa cercul desenat anterior, folosind ca punct de bază punctul 5, de tangenţă, iar ca destinaţie punctul 6

Command: m (comandă prescurtată MOVE) <Enter> Select objects: (cu mouse-ul se selectează cercul)

Linia 3Linia 4

Linia 5

5 6

Freză, R=60 mm

Fig. 3 Desenarea canelurii

Page 88: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

88

Select objects: <Enter> (pentru că se mută doar cercul) Specify base point or displacement: (se selectează punctul 5, folosind modul Snap INT) Specify second point of displacement: (se selectează punctul 6, folosind modul Snap INT sau END.)

• Se realizează “cosmetizarea” desenului cu ajutorul comenzilor ERASE şi

TRIM:

Command: e (comandă prescurtaă ERASE) <Enter> Select objects: (se selectează linia 5) Select objects: <Enter> Command: tr (comandă prescurtată TRIM) <Enter> Select cutting edges… Select objects: (se selectează cu mouse-ul liniile 2 şi 4) Select objects: 1 found, 2 total Select objects: <Enter> Select object to trim: (cu mouse-ul se selectează cercul în partea superioară de câte ori este nevoie) Select object to trim: <Enter> Command: line (se va trasa cu linie subţire sfârşitul ieşirii canelurii) Specify first point: END <Enter> Of (se va selecta capătul din dreapta al arcului de cerc) Specify next point or [Undo]: PER <Enter> To (se va selecta axa de simetrie) Specify next point or [Undo]: <Enter>

Command: mi <Enter> (se va oglindi conturul desenat faţă de axa de simetrie)

Ferastrã de selecţie de tip Crossing

Primul colţ al ferestrei

Al doilea colţ al ferestrei

Fig. 4 Selecţie cu fereastră de tip Crossing

Page 89: autocad proiectare 3d

Reprezentarea asamblărilor prin caneluri

89

Select objects: c ( Crossing = fereastră de selecţie a entitătilor ce o intersectează, conform figurii 4) Select objects: <Enter> Specify first point of mirror line: 0,0 (originea locală) Specify second point of mirror line: F8 (se activează modul ortogonal) şi se face click oriunde pe orizontala ce pleacă din punctul de coordonate 0,0) Delete source objects [Yes/No] <N>: <Enter>

Pentru a realiza linia de ruptură se va utiliza comanda SPLINE (care desenează o curbă complexă de gradul 3 sau 4), după cum este indicat în figura 5: Command: spl (comandă prescurtată SPLINE) <Enter> Specify first point or [Object]: (cu mouse-ul se va selecta punctul 1 – fig. 5) Specify next point: (cu mouse-ul, se va indica un punct oarecare 2) Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent>: (se va continua în aceeaşi manieră cu punctele 3, 4 şi 5) Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent>: (cu mouse-ul se va selecta punctul 6, punct ce constituie ultimul vertex al curbei spline) Specify next point or [Close/Fit tolerance] <start tangent>: <Enter> Specify start tangent: (se impune condiţie de tangenţă pentru primul segment al curbei spline - cu mouse-ul se va indica un punct oarecare în partea superioară primului vertex, astfel încît să obţinem o construcţie convenabilă) Specify end tangent: (se impune condiţie de tangenţă pentru ultimul segment al curbei spline – tot cu mouse-ul se va indica un punct oarecare în partea inferioară ultimului vertex, astfel încât să obţinem o construcţie convenabilă)

1

2

3

4

5

6

Curbã SPLINE

1, 2, 3, 4, 5, 6 – vertex-uri sau puncte de control

Fig. 5 Desenarea liniei de ruptură

Page 90: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

90

Se poate trece, acum, la desenarea secţiunii. Ţinând cont de regulile de reprezentare, precizate la începutul lucrării se va începe prin desenarea cercului exterior, corespunzător diametrului vârfurilor, cu linie continuă groasă, utilizând comanda DONUT. Aşadar:

Command: do (comandă prescurtată DONUT) Specify inside diameter of donut <0.500>: 59 <Enter> Specify outside diameter of donut <1.000>: 60 <Enter> Specify center of donut or <exit>: .y <Enter> of END <Enter> of (se va selecta cu mouse-ul unul din capetele axei de simetrie – centrul cercului va avea aceeaşi ordonată ca şi axa de simetrie) (need XZ) (pentru specificarea celei de-a doua coordonate – X – se va face click cu mouse-ul undeva în dreapta vederii anterior desenate) Specify center of donut or <exit>: <Enter> (se acceptă opţiunea EXIT, oferită implicit).

2.2. Realizarea secţiunii frontale

Pentru desenarea cercului interior, corespunzător diametrului fundului canelurilor, se utilizează comanda CIRCLE:

Command:c (comandă prescurtată CIRCLE) <Enter> Specify center point: CEN <Enter> Of (se va selecta cercul anterior desenat) Specify radius of circle or [Diameter]: D Specify diameter of circle: 47 <Enter>

Cu linie de tip dashdot (linie punct) se vor trasa şi axele de simetrie pentru

secţiune, după care se va deplasa UCS-ul în centrul cercului. Mai departe se trece la desenarea canelurii.

Command: pl <Enter> Specify start point: -2.5,0 <Enter> Current line-width is 0,500 Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: @0,35 <Enter> Specify next point or [Arc/Close/Halfwidth/Length/Undo/Width]: <Enter> Command: offset <Enter> Specify offset distance or [Through]: 5 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se va selecta linia anterior desenată) Specify point on side to offset: (se va specifica un punct oarecare, situat în partea dreaptă a liniei de copiat)

Page 91: autocad proiectare 3d

Reprezentarea asamblărilor prin caneluri

91

Primul colţ al ferestrei

Cel de-al doilea colţ al ferestrei

Select object to offset or <exit>: <Enter> Command: tr <Enter> Select cutting edges… Select objects: (se vor selecta cele două cercuri) Select objects: 1 found, 2 total Select objects: <Enter> Select object to trim: (se vor selecta, pe rând, cele 4 segmente aflate în interiorul cercului mic şi în exteriorul cercului mare) Select object to trim: <Enter> Observaţie: Se va renunţa, deocamdată, la reprezentarea simplificată a numai două caneluri alăturate şi se vor desena toate cele 16 caneluri. Command: <Enter> Select cutting edges… Select objects: (se vor selecta cele două linii rămase în urma comenzii anterioare) Select objects: 1 found, 2 total Select objects: <Enter> Select object to trim: (se va selecta cercul mare în afara celor două linii) Select object to trim: <Enter>

Pentru finalizarea desenului, mai trebuie obţinute toate celelalte 15 caneluri. Aceasta se face utilizând comanda ARRAY:

Command: ar (prescurtare de la ARRAY) <Enter> (v. fig. 6) Select objects: w (Window = fereastră de selecţie a entităţilor ce sunt complet incluse în ea) Specify first corner: Specify opposite corner: 3 found Select objects: <Enter> Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: p <Enter> Specify center point of array: 0,0 <Enter> Enter the number of items in the array: 16 <Enter>

Fig. 6 Utilizarea comenzii ARRAY

Page 92: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

92

Specify the angle to fill <360>: <Enter> (se acceptă opţiunea implicită) Rotate arrayed objects? [Yes/No] <Y>: <Enter> (de asemenea, se acceptă opţiunea implicită)

Pentru a reveni la standardul de reprezentare, şi anume că se vor desena, simplificat, doar două caneluri alăturate, vom aplica comanda ERASE: Command:e <Enter> (v. fig. 7) Select objects: w (selecţie cu fereastră window) Specify first corner: Specify opposite corner: 39 found Select objects: <Enter>

Command: <Enter> (pentru ştergerea entităţilor rămase: liniile 1, 2, 3 şi 4 – fig. 7) Select objects: (se vor selecta cele 4 linii) Select objects: <Enter> Command: do (prescurtare pentru DONUT) <Enter> Specify inside diameter <59>: <Enter> Specify outside diameter <60>: <Enter> Specify center of dount or <exit>: 0,0 <Enter> Specify center of dount or <exit>: <Enter>

Command: tr (prescurtare pentru TRIM) <Enter> Select cutting edges… Select objects: (se vor selecta liniile 5 şi 6)

Primul colţ al ferestrei

Al doilea colţal ferestrei

1 2 3

4

5 6

Fig. 7 Redare simplificată folosind comanda ERASE

Page 93: autocad proiectare 3d

Reprezentarea asamblărilor prin caneluri

93

Select objects: 1 found, 2 total Select objects: <Enter> Select object to trim: (se va selecta cercul mare între cele două linii)

Se va readuce UCS-ul în originea absolută, după care se va haşura secţiunea. Pentru a realiza haşurarea se va alege comanda HATCH din meniul DRAW, care va afişa caseta de dialog din figura 8.

Din această casetă se va alege pentru modelul de haşurare, un model definit de utilizator: Type - User-defined:

Angle: 45 şi Spacing: 2,

după care se vor indica, cu mouse-ul, puncte în interiorul contururilor de haşurat, folosind opţiunea Pick Points, din aceeaşi casetă de dialog. Se finalizează comanda apăsând pe butonul OK.

Temă de casă: Să se realizeze desenul de execuţie al butucului canelat din figura 9.

Fig. 8 Caseta de dialog BOUNDARY HATCH

Fig. 9 Butuc canelat

Page 94: autocad proiectare 3d

REPREZENTAREA UNEI ROTI DE CUREA

1. INTRODUCERE

Se urmăreşte realizarea desenului roţii de curea prezentată în figura 1. În această aplicaţie sunt utilizate următoarele comenzi:

• OFFSET – desenează entităţi echidistante cu o entitate selectată; • ARRAY – realizează multiplicarea polară sau rectangulară a unor entităţi selectate; • CHPROP – permite schimbarea proprietăţilor entităţilor; • POLYGON – permite desenarea poligoanelor regulate.

Stabilirea formatului de desenare A4 (210 x 297 mm) se face utilizând comanda LIMITS

Fig.1 Roată de curea

Page 95: autocad proiectare 3d

Reprezentarea unei roţi de curea

95

2. REALIZAREA DESENULUI ROŢII DE CUREA . Se definesc straturile: CONTUR, AXE, COTE conform figurii 2, folosind comanda LAYER. Stratul AXA fiind strat curent, desenarea axelor de simetrie este etapa următoare (figura 3): Command: Line <Enter> (sau in formă prescurtată ”L”) Specify first point: (click stânga, undeva în spaţiul de desenare) Se activează modul ORTHO (tasta F8) şi se trasează axa verticală de simetrie. Specify next point or [Undo]: (click stânga pentru obţinerea axei verticale)

Click pentru schimbarea tipului de linie

Butoane On/Off şi Freeze/Thaw -opţiuni pentru activarea/dezactivarea straturilor cu efect identic. Singura

deosebire este ca straturile dezactivate cu opţiunea Freeze nu sunt luate în

considerare la regenerare (Regenerate)

… pentru definirea noilor straturi (Layer)

…opţiune pentru stabilirea stratului

current de desenare

Fig. 2 Caseta de dialog LAYER

Page 96: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

96

Specify next point or [Undo]: <Enter> (de la tastatură sau click dreapta şi <Enter> din meniul apărut)

Se procedează în mod analog pentru obţinerea axei orizontale, după care se stabileşte stratul CONTUR ca strat curent şi se începe desenarea tuturor cercurilor ce au centrul în punctul de intersecţie al celor două axe de simetrie ortogonale (v. fig. 3).

Command: Circle <Enter> (se desenează cercul 1) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: INT (de la tastatură, dacă modul OSNAP nu este activat – v. tasta F3) <Enter> of (se selectează punctul de intersecţie al celor două axe) Specify radius of circle or [Diameter]: 50 <Enter> Command: C <Enter> (se desenează cercul 2) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: @ <Enter> (se selectează automat punctul indicat anterior) Specify radius of circle or [Diameter]: 48 <Enter>

1

2

3

45

6

7

8

9

Fig. 3 Construcţia elementelor de bază

Page 97: autocad proiectare 3d

Reprezentarea unei roţi de curea

97

Command: <Enter> (se desenează cercul 3) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: @ <Enter> Specify radius of circle or [Diameter]: 40 <Enter> În mod analog se poate continua cu celelalte 3 cercuri, sau o altă variantă este folosire comenzii OFFSET (v. fig.3): Command: o (forma prescurtată a comenzii OFFSET) <Enter> (se desenează cercul 4 prin copierea echidistantă a cercului 3) Specify offset distance or [Through]: 10 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se selectează cercul 3) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare în interiorul cercului 3) Select object to offset or <exit>: <Enter>(pentru ieşire). Se continuă în acelaşi mod pentru ultimele două cercuri, după care se vor desena liniile 7, 8 şi 9 (v. fig.3). Command: Line <Enter> (se desenează linia 7) Specify first point: (se selectează, în mod automat sau nu, centrul cercurilor cu opţiunea CEN din OSNAP) Specify next point or [Undo]: @38<120 (coordonate polare) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: o (forma prescurtată a comenzii OFFSET) <Enter> (se desenează linia 8 prin copierea echidistantă a axei de simetrie verticale) Specify offset distance or [Through]: 4 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se selectează axa verticală) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare în stânga axei de simetrie) Select object to offset or <exit>: <Enter> (pentru ieşire). Linia 9 se trasează folosind ca punct de start punctul de intersecţie dintre liniile 7 şi 8 şi înclinaţia de 1500 (v. fig.3). Command: Line <Enter> (se desenează linia 9) Specify first point: (se selectează, în mod automat sau nu, intersecţia dintre liniile 7 şi 8 cu opţiunea INT din OSNAP) Specify next point or [Undo]: @50<150 (coordonate polare) Specify next point or [Undo]: <Enter> Linia 8 este obţinută prin copierea axei verticale de simetrie, drept pentru care a moştenit şi proprietăţile acesteia. Aceeaş problemă este şi în cazul cercului 4 şi a liniei 7. Pentru schimbarea acestor proprietăţi se foloseşte comanda CHPROP:

Page 98: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

98

Command:Chprop <Enter> Select objects: (se selectează linia 8) Select objects: 1 found <Enter> Enter property to change [Color/LAyer/Ltype/ltScale/Lweight/Thickness]:LA <Enter> Enter new layer name <AXA>: CONTUR <Enter> Enter property to change [Color/LAyer/Ltype/ltScale/Lweight/Thickness]: <Enter> Urmează racordarea liniilor 8 şi 9 cu cercurile 3 şi 5: Command: fillet <Enter> (sau în formă prescurtată ”f”)

CURRENT SETTINGS: MODE=TRIM, Radius=10 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> Specify fillet radius <10>: 5 <Enter> Command: <Enter> (se reia ultima comandă pentru efectuarea racordării) Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (se selectează linia 9 pe segmental care trebuie să rămână) Select second object: (se selectează cercul 3, în partea sa dreapta)

Se procedează la fel şi pentru racordarea liniei 8 cu cercul 3, dar şi pentru racordarea cu R3 a liniilor cu cercul 5. Urmează ştergerea segmentelor de cerc mărginite de racordări (figura 4) Command: trim (sau în formă prescurtată ”tr”) <Enter> Select cutting edges… Select objects: (se selectează cele patru racordări) Select objects: <Enter> Select object to trim: (se selectează cercurile 3 şi 5 în exteriorul racordărilor) Select object to trim: <Enter> Capetele de şurub cu deschiderea pentru cheie de 10 mm şi 8 mm se vor desena folosind comanda POLYGON (v. fig. 4): Command: polygon <Enter> Enter number of sides <4>: 6 <Enter> Specify center of polygon or [Edge]:(se selectează punctul 1) Enter an option [Inscribed in cicrcle/Circumscribed about circle] <I>: c <Enter> Specify radius of circle: 4 <Enter> Command: C <Enter> (se desenează cercul 3 - v. fig.4) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: (se selectează, de asemenea, punctul 1) Specify radius of circle or [Diameter]: 4 <Enter>

Page 99: autocad proiectare 3d

Reprezentarea unei roţi de curea

99

Command: Polygon <Enter> Enter number of sides <4>: 6 <Enter> Specify center of polygon or [Edge]:(se selectează punctul 2) Enter an option [Inscribed in cicrcle/Circumscribed about circle] <I>: c <Enter> Specify radius of circle: 5 <Enter> Pentru obţinerea desenului final, mai trebuie realizată multiplicarea polară a entităţilor cuprinse în fereastra de selecţie de tip Window: Command: array <Enter> Select objects: w <Enter> First corner: (indicare-punctul 3) Specify opposite corner: (indicare-punctul 4) Select objects: (se selectează, axa de simetrie înclinată) <Enter> Select objects: <Enter> Enter the type of array [Rectangular/Polar] [R]: p <Enter> Specify center point of array: (se selectează centrul cercurilor concentrice) Enter the number of items in the array: 6 <Enter> Specify the angle to fill (+=ccw, -=cw) <360>: <Enter> Rotate arrayed objects ? [Yes/No] <Y>: <Enter> Command: regen <Enter> Regenerating drawing.

Fig. 4 Desenarea capetelor de şurub

Punctul 2

Punctul 1

Cercul 3

Punctul 3

Punctul 4

Fereastră de selecţie de tip W

Page 100: autocad proiectare 3d

REPREZENTAREA ROŢILOR DINŢATE

1. INTRODUCERE

Roţile dinţate sunt organe de maşini constituite din corpuri de rotaţie (cilindru, con, etc.) prevăzute cu o dantură exterioară sau interioară.

Arborele de la care se transmite mişcarea se numeşte arbore motor sau conducător, astfel încât dacă roata dinţată este montată pe un astfel de arbore se numeşte roată dinţată conducătoare. Arborele care primeşte mişcarea se numeşte arbore condus, iar roata dinţată montată pe un astfel de arbore se numeşte roată dinţată condusă.

Raportul dintre turaţia roţii dinţate conducătoare (n1) şi turaţia roţii conduse (n2), dintre numărul de dinţi ai roţii conduse (z2) şi cei ai roţii conducătoare (z1) sau dintre diametrul roţii conduse (D2) şi diametrul roţii conducătoare (D1) se numeşte raport de transmitere.

Aşadar: 1

2

1

2

2

1tr D

Dzz

nn

i === .

O roată dinţată este compusă din următoarele părţi principale: coroana dinţată, butucul, spiţele sau discul (fac legătura dintre butuc şi coroană).

Noţiunile de bază şi definiţiile pentru elementele geometrice ale danturii sunt date în STAS 915/1-81. Dintre acestea enumerăm următoarele mărimi:

• cercul de vârf, de diametru De; • cercul de divizare, de diametru Dd, este folosit ca bază pentru măsurarea

parametrilor geometrici ai danturii; • cercul de fund, de diametru Di; • cercul de bază, al cărui diametru se notează cu Db, este cercul pe care

rulează dreapta generatoare care dă naştere profilului în evolventă; • înălţimea dintelui, h; • grosimea dintelui, sd, reprezintă arcul măsurat pe cercul de divizare ; • mărimea golului, td, se măsoară pe cercul de divizare, între doi dinţi

alăturaţi; • pasul circular, p=sd+td, reprezintă lungimea arcului măsurată pe cercul de

divizare între două flancuri consecutive şi orientate în acelaşi sens; • pasul unghiular, px, reprezintă unghiul la centru corespunzător pasului

circular; • modulul m este dimensiunea normalizată de bază pentru danturi; este

definit prin relaţia m=Dd/z. Dar πDd=zp => Dd=zp/π => Dd/z = p/π = m; valorile modulilor sunt date în STAS 822-82. Toate dimensiunile caracteristice ale danturii se obţin prin înmulţirea modulului cu coeficienţi.

Page 101: autocad proiectare 3d

Reprezentarea roţilor dinţate

101

2. TRASAREA PROFILULUI DINTELUI Forma flancurilor active ale dinţilor conjugaţi este foarte importantă, deoarece trebuie să asigure valoarea constantă a raportului de transmitere şi continuitatea angrenării. În acest scop curba după care se construieşte flancul dintelui trebuie să fie astfel încât normala dusă prin punctual de contact a doi dinţi conjugaţi să treacă continuu prin punctul de rostogolire, situat la intersecţia cercurilor de rostogolire cu linia centrelor. Această curbă poate fi o curbă ciclică (cicloida, epicicloida, hipocicloida, evolventa cercului); dintre acestea, s-a generalizat evolventa datorită avantajelor pe care le prezintă în execuţie şi în funcţionare. Pentru trasarea profilului dintelui se porneşte de la modul (stabilit prin calcul), stabilindu-se mărimile următoarelor elemente geometrice:

• pasul circular: p= mzDd ⋅π=

⋅π ;

• grosimea dintelui: sd=2p ;

• lărgimea golului: td=2p ;

• înălţimea capului: a=m; • înălţimea piciorului: b=1,25m; • înălţimea dintelui: h=a+b=2,25m; • diametrul cercului de divizare (rostogolire): Dd=mz; • diametrul cercului de vârf: De=Dd+2a; • diametrul cercului de fund: Di=Dd-2b; • diametrul cercului de bază:Db=Ddcosα (α=200 pentru profilul standardizat)

Trasarea profilului se poate realiza printr-o construcţie exactă a evolventei sau printr-o construcţie aproximativă. În cele ce urmează vom considera cazul trasării aproximative a profilului unui dinte, plecând de la datele următoare:

m = 4, z = 40 dinţi, Dd = 160 mm. Se va proceda în felul următor:

1. se trasează cele patru cercuri (De =168 mm, Dd = 160 mm, Db = 150.35 mm, Di = 150 mm – valorile sunt stabilite pe baza relaţiilor de mai sus);

Command: C <Enter> (se desenează cercul de vârf) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: (click undeva în spaţiul de desenare)

Page 102: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

102

Specify radius of circle or [Diameter]: 84 <Enter> Command: o (forma prescurtată a comenzii OFFSET) <Enter> (se desenează cercul de divizare prin copierea echidistantă a cercului de vârf) Specify offset distance or [Through]: 4 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se selectează cercul de vârf) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare în interiorul cercului de vârf) Select object to offset or <exit>: <Enter>

În mod analog se continuă pentru ultimele două cercuri, după care se vor desena axele de simetrie (figura 3). 2. pe cercul de divizare se fixează grosimea sd a dintelui (sd = 6.285 mm);

Mai întîi stabilim unghiul la centru corespunzător acestei grosimi. Aşadar:

dd s

2D

=θ⋅ => θ = 0,0785 rad = 4,50.

Pornind din centrul cercurilor, se construieşte unghiul de 4,50: Command: Line <Enter> (Se desenează unghiul de 4,50) Specify first point: (se selectează, în mod automat sau nu, centrul cercurilor cu opţiunea CEN din OSNAP) Specify next point or [Undo]: @90<87.75 (coordonate polare) Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: Line <Enter> (continuare) Specify first point: (se selectează, în acelaşi mod, centrul cercurilor) Specify next point or [Undo]: @90<92.25 (coordonate polare) Specify next point or [Undo]: <Enter> La intersecţia cercului de divizare cu cele două linii, anterior trasate, vor fi ataşate două puncte, A şi B (comanda POINT). 3. folosind două puncte oarecare, O1 şi O2, fixate echidistant pe razele OA şi

OB, se trasează, cu raza R=4dD

, un arc de cerc ce determină pe cercul de

bază punctele C şi D (figura 1);

Command: Circle <Enter> (se desenează un cerc care determină la intersecţia cu razele OA şi OB, punctele echidistante O1 şi O2) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: (se selectează centrul cercurilor)

Page 103: autocad proiectare 3d

Reprezentarea roţilor dinţate

103

Specify radius of circle or [Diameter]: 40 <Enter> Command: Point <Enter> (se stabilesc punctele O1 şi O2) Specify a point: (folosind modul OSNAP INT se selectează intersecţia dintre cerc şi razele OA şi OB)

Pentru cosmetizarea desenului, se poate şterge sau “trima” cercul anterior desenat. Command: Circle <Enter> (se desenează un cerc care determină prin intersecţia sa cu cercul de bază punctele C şi D) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: (se selectează punctul O1) Specify radius of circle or [Diameter]: 40 <Enter> (R=Dd/4)

4. din punctele C şi/sau D, cu raza R=CB sau DA, se trasează arcele de cerc care determină forma aproximativă a profilului; arcele se continuă din punctele E şi F, de intersecţie cu cercul de bază şi se racordează la cercul de fund.

Command: Circle <Enter> Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr(tan tan radius)]: (se selectează punctul D – de exemplu) Specify radius of circle or [Diameter]: (se selectează punctul A)

Intersecţia cercului 2 cu cercul de vârf şi cercul de bază determină curba evolventă. Pentru cosmetizare, urmează:

- ştergerea segmentelor de cerc neimportante, utilizând comanda TRIM;

Cercul 1

Cercul 2

Cercul de vârf Cercul de

Cercul de bază şi

Cercul de fund

Fig. 1 Fig. 1 Generarea profilului dintelui

Page 104: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

104

- oglindirea profilului obţinut, folosind comanda MIRROR; - de asemenea, trebuie executată o racordare a profilului evolventic la cercul

de fund (comanda FILLET Profilul evolventic obţinut prin această metodă aproximativă de trasare este

prezentat în figura 2.

3. REPREZENTAREA ŞI COTAREA ROŢILOR DINŢATE CILINDRICE Pe desenele de execuţie ale roţilor dinţate cilindrice se indică elementele de bază necesare pentru prelucrarea şi controlul danturii. În secţiune la o roată dinţată cilindrică se reprezintă cu linie continuă groasă cercul de vârf şi cercul de fund, considerându-se în mod convenţional că secţionarea s-a efectuat prin golul dintre doi dinţi alăturaţi. Cercul de divizare se reprezintă cu o linie punct subţire. În vedere se reprezintă cu linie continuă groasă cercul de vârf şi cu linie punct subţire cercul de divizare. Cercul de fund nu se reprezintă. Pe desenul de execuţie al unei roţi dinţate, în colţul dreapta sus, se amplasează un tabel în care se înscriu următoarele elemente: modulul, numărul de dinţi, cremaliera de referinţă, notată conform STAS 821-82, unghiul de înclinare şi sensul înclinării pentru danturi cu dinţi înclinaţi, diametrul de divizare, deplasarea specifică a profilului (în cazul lipsei acesteia se va indica valoarea 0), distanţa între axe şi abaterile limită, date despre roata conjugată etc.

Profil evolventic

Fig. 2.

Racordarea profilului evolventic la cercul de fund

Cercul de vârf

Cercul de fund

Fig. 2 Profilul rezultat al dintelui roţii

Page 105: autocad proiectare 3d

Reprezentarea roţilor dinţate

105

Folosind mijloacele specifice AutoCAD-ului să se deseneze roata dinţată din figura 3.

Fig. 3 Desen roată dinţată Etape:

- stabilirea formatului de desenare A4 (210 x 297 mm) (comanda LIMITS); - definirea straturilor CONTUR, AXE, HASURI şi COTE (comanda LAYER); - stabilirea stratului AXE, ca strat curent; - desenarea axei orizontale de simetrie a secţiunii (comanda LINE); - mutarea UCS-ului la capătul din stânga al acestei axe (comanda UCS, Origin) - stabilirea stratului CONTUR, ca strat current; - începerea desenării conturului secţiunii:

Command: Line <Enter> Specify first point: 0,0 (ţinând cont că s-a deplasat UCS-ul) Specify next point or [Undo]: 0,84 (coordonate absolute) Specify next point or [Undo]: @40,0 (coordonate relative) Specify next point or [Undo]: @0,-84 <Enter> sau <Space> Command: o (forma prescurtată a comenzii OFFSET) <Enter> (se desenează linia corespunzătoare cercului de fund prin copierea echidistantă a liniei orizontale corespunzătoare cercului de vârf) Specify offset distance or [Through]: 9 <Enter>

Page 106: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

106

Select object to offset or <exit>: (se selectează linia orizontală) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare în josul acestei linii) Select object to offset or <exit>: <Enter> (pentru ieşire) Command: Line <Enter> (se desenează linia orizontală corespunzătoare alezajului din butucul roţii) Specify first point: 0,22.5 Specify next point or [Undo]: @40,0 Specify next point or [Undo]: <Enter> Command: o <Enter> (se desenează linia corespunzătoare canalului de pană prin copierea echidistantă a liniei orizontale alezajului din butuc) Specify offset distance or [Through]: 4.1 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se selectează linia orizontală desenată anterior) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare deasupra acestei linii) Select object to offset or <exit>: <Enter> Command: o <Enter> (se desenează linia corespunzătoare diametrului de divizare prin copierea paralelă a axei orizontale de simetrie) Specify offset distance or [Through]: 80 <Enter> Select object to offset or <exit>: (se selectează axa orizontală de simetrie) Specify point on side to offset: (se selectează cu mouse-ul un punct oarecare deasupra acestei linii) Select object to offset or <exit>: <Enter>

- urmează desenarea conturului secţiunii discului roţii dinţate: Command: Line <Enter> Specify first point: 0,65

Specify next point or [Undo]: @14,0 Specify next point or [Undo]: @0,-28.5 Specify next point or [Undo]: @-14,0 <Enter> Command: mi (forma prescurtată a comenzii MIRROR) <Enter> Select objects:(se selectează, una câte una, cu mouse-ul, cele trei linii anterior desenate) Select objects:1 found Select objects:1 found, 2 total Select objects:1 found, 3 total Select objects: <Enter> Specify first point of mirror line: 20,0 Specify second point of mirror line: 20,20 (de exemplu)

Page 107: autocad proiectare 3d

Reprezentarea roţilor dinţate

107

Fig. 4

Linia 2

Linia 3Linia 1

Delete source objects ? [Yes/No] <No>: <Enter> Până la acest punct, desenul ar trebui să arate ca în figura 4. Urmează teşirea şi racordarea muchiilor ca în figura 3. Command: fillet <Enter> (sau in formă prescurtată ”f”) CURRENT SETTINGS: MODE=TRIM, Radius=10 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> Specify fillet radius <10>: 4 <Enter> Command: <Enter> (se reia ultima comandă pentru efectuarea racordării) Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (se selectează linia corespunzătoare…) Select second object: (…) Command: chamfer <Enter> (sau in formă prescurtată ”cha”) (TRIM Mode) Current chamfer Dist1=10.00 Dist2=10.00 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: d <Enter> Specify first chamfer distance <10.00>: 2 Specify second chamfer distance <2.00>: <Enter> Command: <Enter> Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (linia 1 din figura 4) Select second line: (linia 2) Se procedează la fel şi pentru teşitura dintre liniile 2 şi 3. Pentru celelalte teşituri, se dezactivează opţiunea trim din cadrul comenzii CHAMFER. Aşadar: Command: <Enter> (se reia ultima comandă) Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: t Enter Trim mode option [Trim/No trim] <Trim>: n Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (linia 1 – figura 5) Select second line:(se selectează, ţinând cont de partea “cu plin”, linia 2 – figura 5)

Fig. 4 Conturul de bază al secţiunii roţii

Page 108: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

108

Se continuă în mod analog, rezultatul fiind prezentat în figura 6, după care

va urma cosmetizarea desenului (comanda TRIM pentru ştergerea liniilor inutile şi comanda LINE pentru trasarea liniilor necesare finalizării secţiunii) Secţiunea fiind finalizată în partea sa superioară, nu mai rămâne de făcut decât operaţia de oglindire, folosind comanda MIRROR. În ceea ce priveşte entităţile de oglindit, vor fi selectate toate, cu excepţia liniei orizontale corespunzătoare canalului de pană. Secţiunea, în forma finală, este prezentată în

figura 8. Pentru haşurare, mai întâi se stabileşte starea current pentru stratul HASURI, după care din meniul DRAW, se alege opţiunea HATCH… Va apărea următoare căsuţă de dialog (fig. 7) Ca tip de haşură se alege User defined (haşură definită de

Linia 1 Linia 2

Fig. 5

Fig. 6

Fig.7

Fig. 5 Realizarea teşiturilor

Fig. 6 Rezultat final al operaţiilor de teşire

Fig. 7 Caseta de dialog pentru haşură

Page 109: autocad proiectare 3d

Reprezentarea roţilor dinţate

109

click în interiorul zonei de haşurat

click în interiorul zonei de haşurat

utilizator), iar pentru parametri, se alege 450 - înclinarea haşurii şi 2 mm - distanţă (spaţiere) între liniile haşurii. Urmează indicarea contururilor de haşurat; aceasta se face cu alegând opţiunea Pick Points, după care, conform figurii 8 se indică, cu mouse-ul, două puncte în interiorul celor două contururi de haşurat.

În vedere, mai întâi va fi desenat cercul de vârf (Φ 168 - comanda CIRCLE), după care vor urma şi celelalte nouă cercuri folosind comanda OFFSET. Pentru trasarea canalului de pană, se copiază, folosind tot comanda OFFSET, axa de simetrie verticală, după care se şterg segmentele de cerc inutile (comanda TRIM) şi cele două axe (comanda ERASE). Se finalizează vederea prin trasarea, cu LINE a flancurilor canalului de pană (figura 9).

Fig. 8 Indicarea zonelor pentru haşură

Fig. 9 Vedere din lateral a roţii dinţate

Page 110: autocad proiectare 3d

ÎNTOCMIREA DESENULUI DE ANSAMBLU

1. INTRODUCERE

Desenul de ansamblu este reprezentarea grafică a unui complex de elemente (piese) legate organic şi funcţional între ele, alcătuind un aparat, instalaţie, maşină, etc. Reprezentarea separată a unor grupuri de piese, legate funcţional între ele, dintr-un ansamblu mai complex poartă denumirea de ansamblu de ordin inferior sau de subanamblu. Pe desenul de ansamblu trebuie să se stabilească:

- forma şi poziţia pieselor componente; - modul de asamblare (montare) – poziţionarea se face cu ajutorul liniilor de

indicaţie şi a numerelor de poziţie; înscrierea pe desen a numerelor de poziţie se face în ordinea aproximativă a montării sau demontării pieselor în ansamblul respectiv, în ordinea importanţei părţilor componente ale ansamblului sau după caracteristici constructive şi funcţionale, etc.

- modul de funcţionare al ansamblului; - dimensiunile necesare pentru montare şi funcţionare; - etapele şi succesiunea pieselor la montare etc.

Desenul de ansamblu poate servi şi ca desen de execuţie când reprezentarea este foarte simplă, caz în care desenul ansamblului va conţine cotarea completă a tuturor pieselor componente. Desenul de ansamblu trebuie reprezentat într-un număr minim de proiectii (vederi sau secţiuni), dar suficiente pentru definirea clară a tuturor elementelor componente şi a poziţiei relative a acestora. În proiecţia principală, ansamblul se va reprezenta, de obicei, în poziţie de funcţionare.

Categoriile de cote ce se înscriu pe desenul de ansamblu sunt: - cote de gabarit, ce se referă la mărimea ansamblului (lungime, lăţime,

înălţime) şi care pot fi aproximative (apare menţiunea circa); - cote de legătură, care se referă la elementele de formă ale pieselor

ansamblului prin care se asigură legătura cu ansamblurile sau piesele învecinate (flanşele, suporturile, părţile terminale filetate, canalele de pană etc.);

- cote funcţionale, care se dau în special pe desenele de proiect şi se referă la dimensiunile importante pentru funcţionarea pieselor reprezentate (diametrele cilindrilor motoarelor, cursele pistoanelor, etc.);

Page 111: autocad proiectare 3d

Întocmirea desenului de ansamblu folosind AutoCAD

111

- cote de montaj, ce sunt necesare pentru operaţiile de montaj (inclusiv notarea rugozităţii suprafeţelor prelucrate);

- alte cote, ce nu rezultă din desenele de execuţie ale pieselor componente. Sã se realizeze, utilizând programul AutoCAD, desenul de ansamblu prezentat

în figura 1.

Fig.1 Desen de ansamlu Etape:

- identificarea pieselor componente ale ansamblului (denumire, rol funcţional, poziţia faţă de piesele învecinate etc.);

- desenarea separat a fiecărei piese; - definirea straturilor CONTUR, AXE, HASURI şi COTE (comanda

LAYER).

Page 112: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

112

2. REALIZAREA PIESELOR COMPONENTE ALE ANSAMBLULUI

Se începe o nouă sesiune de lucru, pentru reprezentarea piselor componente după cum urmează (desenul Piese componente ROLA.dwg) :

2.1-se desenează bucşa de bază – figura 2, a; 2.2-se desenează distanţierul – figura 2, b;

2.3-se desenează rola – figura 3; 2.4-se desenează capacul stâng – figura 4, a;

a b Fig. 2 Bucşa de bază şi distanţierul

Fig. 3 Rola

Page 113: autocad proiectare 3d

Întocmirea desenului de ansamblu folosind AutoCAD

113

2.5-se desenează rulmentul – figura 4, b; 2.6-se desenează şaiba Grower – figura 5, a; 2.7-se desenează şurubul – figura 5, b; Rând pe rând se vor defini 7 blocuri, corespunzătoare pieselor componente.

Se va folosi comanda WBLOCK, ce permite salvarea, sub forma unui fişier

a

b

Fig. 4

Fig. 5

a

b

Fig.4 Capacul stâng şi rulmentul

Fig. 5 Şaibă Grower şi şurubul

Page 114: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

114

extern, a unui grup de entităţi selectate de utilizator. Aşadar, din desenul Piese componente ROLA.dwg, se va lansa comanda WBLOCK şi se va defini primul bloc: bucsa de baza.dwg Command:wblock <Enter> (apare caseta din figura 6)

Specify insertion point: (se va selecta punctul 1, de intersecţie al celor două axe de simetrie – figura 7) Select objects: c <Enter> (v. figura 7)

Fig. 6 Caseta de dialog WBLOCK

1

fereastră de selecţie de tip Crossing, pentru selectarea entităţilor

block-ului

Fig.7 Fig.7 Poziţionare punct-bucşă

click pe această iconiţă pentru a putea indica, folosind mouse-ul, punctul de bază sau de inserţie al

acestui block

numele block-ului

click pe această iconiţă pentru a putea face selecţia entităţilor incluse în block-ul curent

pentru finalizare…

Page 115: autocad proiectare 3d

Întocmirea desenului de ansamblu folosind AutoCAD

115

Specify first corner: Specify opposite corner: 11 found Select object: <Enter> Se va continua, în mod analog, pentru definirea celorlalte 6 block-uri. Punctele de inserţie vor fi specificate după cum urmează:

- în cazul distanţierului: punctul 2 (figura 8, a), identic, ca poziţie, în desenul de ansamblu, cu punctul 1, figura 7

- în cazul rolei: punctul 4 (figura 8, b), identic cu punctul 3, aparţinând distanţierului (figura 8, a)

- în cazul capacului stâng: punctul 6 (figura

9), identic cu punctul 5, aparţinând rolei (figura 8, b);

- în cazul şaibei Grower: punctul 9 (figura 10a), identic cu punctul 8, aparţinând capacului

(figura 9);

- în cazul şurubului: punctul 11 (figura 10b), identic cu punctul 10, aparţinând şaibei

2

3

4a bFig. 8

5

6

7

Fig. 9

8

Fig. 9 Puncte caracteristice-capac

Fig. 8 Distanţier şi rolăb

Page 116: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

116

(figura 10a);

- în cazul rulmentului: punctul 12 (figura 10c), identic cu punctul 7, aparţinând capacului (figura 9);

3. ASAMBLAREA COMPONENTELOR

Se începe un nou desen pentru asamblarea componentelor (ROLA ASAMBLATA.dwg). Utilizarea comenzii WBLOCK, a permis salvarea unui grup de entităţi selectate de utilizator, sub forma unui fişier extern, de tip *.DWG. Acest grup de entităţi a primit denumirea de block . Utilitatea acestor block-uri constă în aceea că se pot insera şi constringe unul faţă de celălalt, astfel încât să se poată obţine un desen de ansamblu. Asamblarea componentelor (deci a block-urilor) se face folosind comanda INSERT, care deschide caseta de dialog din figura 11.

9 10 11

12

a b c Fig. 10

opţiune activată pentru editarea blocului inserat (editarea esteposibilă după ce blocul este descompus – explodat – în entităţi

Fig. 11 Caseta de dialog INSERT

Fig.10 Poziţionare puncte: şaibă-şurub-rulment

Page 117: autocad proiectare 3d

Întocmirea desenului de ansamblu folosind AutoCAD

117

Specify insertion point for block: (click undeva în spaţiul de desenare) Specify scale factor for XYZ axes: 1 <Enter> (datorită opţiunilor activate din căsuţa de dialog trebuie specificat un factor de scară – subunitar pentru micşorare, unitar pentru păstrarea dimensiunilor, supraunitar pentru mărire) Specify rotation angle <0>: <Enter> (inserarea poate să fie realizată şi într-o poziţie înclinată – în acest caz se va specifica un unghi, diferit de 00, măsurat în sens trigonometric) Urmează, pe rând şi ţinând cont de punctele de inserţie specificate anterior, inserarea distanţierului, rolei, capacului stânga, şaibei Grower, surubului şi a rulmentului. În cazul inserării şaibei şi a şurubului mai trebuie ţinut cont şi de faptul că ele au fost desenate la o scară mărită (scara 5:1 pentru şaibă şi 3:1 pentru şurub). În consecinţă, la inserarea lor se va indica un factor de scară de 1/5=0,2 pentru şaibă şi de 1/3=0,3(3) pentru şurub. Pentru completarea desenului mai trebuie realizată şi operaţia de oglindire (comanda MIRROR) pentru capac stânga, şaibă Grower, şurub şi rulment. În scopul uşurării selectării entităţilor de oglindit, cele patru blocuri vor fi inserate fără a li se aplica operaţia de explodare (v. opţiunea EXPLODE din căsuţa de dialog INSERT).

Desenul de ansamblu, la acest stadiu este prezentat în figura 12: Pentru editarea desenului (ştergerea liniilor ascunse sau suprapuse – comenzile ERASE şi TRIM), mai întâi se aplică comanda EXPLODE block-urilor inserate fără această opţiune, după care se va “finisa” desenul (v. Fig. 1).

Zonă nefinisatăZonă

nefinisată

Zonă nefinisată

Zonă nefinisată

Fig. 12 Roată asamblată

Page 118: autocad proiectare 3d

MODELAREA 3D

1. INTRODUCERE

Sistemul AutoCAD poate fi utilizat la realizarea desenelor 2D, dar şi pentru modelarea 3D, adică în scopul obţinerii unor obiecte virtuale tridimensionale.

Modelarea 3D prezintă în principal următoarele avantaje: • După realizarea obiectului se pot obţine apoi în mod automat toate

proiecţiile, respectiv vederile şi secţiunile obiectului modelat; • Muchiile invizibile pot fi eliminate complet sau pot fi prezentate cu linie

punctată, comutarea putând fi posibilă oricând; • Cotarea se realizează comod pe fiecare proiecţie separat, lucrând pe figuri

plane; • Se pot adăuga oricând noi proiecţii sau pot fi eliminate unele din cele deja

realizate; • Se poate realiza automat actualizarea oricărei proiecţii în concordanţă cu

noua înfăţişare a obiectului; • Permite calcularea rapidă a proprietăţilor de masă: centru de greutate,

momente de inerţie, masă etc; • Modelul 3D poate fi exportat spre analiză sau dezvoltare către alte sisteme

de tip CAD/CAM/CAE. Se recomandă ca modelele să fie realizate pe cât este posibil respectând

ordinea operaţiilor tehnologice care sunt utilizate la obţinerea pieselor.

2. REALIZAREA UNUI MODEL 3D

Pentru exemplificarea tehnicilor de modelare a obiectelor solide în AutoCAD, se prezintă în continuare o succesiune posibilă de operaţii pentru obţinerea piesei din figura 1. Se începe cu desenarea conturului flanşei orizontale: Command: L (comandă prescurtată pentru LINE) Specify first point: 0,40 <Enter> Specify next point or [Undo]: 40,40 <Enter> Specify next point or [Undo]: '_pan (pentru o mai bună vizualizare a liniei create, se accesează comanda PAN din meniul VIEW, deplasându-se linia creată în zona centrală a ecranului; se continuă cu desenarea conturului). Specify next point or [Close/Undo]: 40,-40 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 0,-40 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: <Enter> (se iese din comanda line)

Page 119: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

119

Se continuă cu trasarea unui cerc cu rază de 17,5 aflat la distanţa de 47,5

unităţi pe axa OX, obţinându-se figura 2a:

Command: c (comandă prescurtată pentru circle) Specify center point for circle or [3P/2P/Ttr (tan tan radius)]: 47.5,0 <Enter> Specify radius of circle or [Diameter]: 17.5

Fig. 1 Piesa de modelat

1

2

a b

Fig. 2 Realizarea primei jumătăţi a conturului

Page 120: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

120

Utilizând comanda TRIM se obţine desenul din figura 2b:

Command: tr (comandă prescurtată pentru trim) <Enter> sau <Space> Current settings: Projection=UCS Edge=None Select cutting edges ... (se selectează cercul şi segmentul cu care se intersecteaz• acesta) Select objects: 1 found (selectare cerc) Select objects: 1 found, 2 total (selectare segment) Select objects: <Enter> (se selectează apoi elementele ce trebuie înlăturate, respectiv arcul de cerc 1 şi segmentul 2, (v. fig.2)) Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:(selectare element 1) Select object to trim or [Project/Edge/Undo]:(selectare element 2) Select object to trim or [Project/Edge/Undo]: <Enter> (pentru a ieşi din funcţia trim)

Se continuă cu racordarea conturului înainte de a se crea modelul solid,

deoarece razele sunt obţinute pe piesă în urma procesului de matriţare, deci nu sunt obţinute pe baza unor prelucrări ulterioare; aceasta atât pentru a ţine cont de recomandarea privind respectarea tehnologiei de fabricaţie a piesei, cât şi pentru că în acest caz această metodă este mai simplă şi mai rapidă.

Segmentele 1 şi 2 se vor racorda cu o rază de 2,5 iar segmentele 3 şi 4 cu o rază de 9. Arcul de cerc va fi racordat la ambele capete cu o rază de 4, după cum se observă în figurile 3a şi 3b:

2

1

3

4

Fig. 3 Realizarea racordărilor a b

Page 121: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

121

Command: f <Enter> (comandă prescurtată pentru fillet) FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 10.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> (se tastează litera r urmată de comanda Enter, pentru a putea modifica valoarea razei propuse) Specify fillet radius <10.0000>: 2.5 <Enter> (se introduce valoarea racordării) Command: <Enter> (pentru reluarea ultimei comenzi, în cazul de faţă fillet) Command: FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 2.5000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (selectare element 1-fig.3a) Select second object: (selectare element 2) Command: <Enter> FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 2.5000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> Specify fillet radius <2.5000>: 9 <Enter> Command: <Enter> Command: FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 9.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (selectare element 3) Select second object: (selectare element 4) Command: <Enter> Command: FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 9.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: r <Enter> Specify fillet radius <9.0000>: 4 <Enter> Command: <Enter> Command: FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 4.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Select second object: (selectare arc de cerc) Select second object: (selectare element 2) Command: <Enter> Command: FILLET Current settings: Mode = TRIM, Radius = 4.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: Select second object: (selectare arc de cerc) Select second object: (selectare element 3) După realizarea racordărilor rezultă conturul redat în figura 3b, care va fi

copiat simetric faţă de axa OY folosind comanda MIRROR. Se obţine astfel şi cealaltă jumătate a flanşei, rezultat prezentat în figura 4.

Page 122: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

122

Command: mi <Enter> (comandă prescurtată pentru mirror) Select objects: (se selectează toate elementele figurii, de exemplu printr-o fereastră) Specify opposite corner: 9 found Select objects: <Enter> (se tastează Enter după selecţie, astfel sistemul „înţelege” că nu se mai sunt şi alte elemente de selectat) Specify first point of mirror line: (se cere precizarea axei faţă de care să se facă oglindirea, în cazul de faţă axa fiind OY se indică punctul 1-fig.4) Specify second point of mirror line:(se indică punctul 2) Delete source objects? [Yes/No] <N>: <Enter> (sistemul cere precizarea dacă oglindirea se face cu sau fără ştergerea obiectului sursă, opţiunea No fiind implicită)

Urmează obţinerea primului element solid care se va face printr-o operaţie

de extrudare, folosind comanda EXTRUDE. Însă pentru aceasta este necesară mai întâi selectarea obiectelor desenate pentru a forma o regiune (un profil continuu); în acest scop se foloseşte comanda REGION.

Command: reg <Enter> (comandă prescurtată pentru region) Select objects: Specify opposite corner: 18 found (selecţie prin fereastră a întregului contur) Select objects: <Enter> 1 loop extracted. 1 Region created.

2

1

Fig. 4 Obţinerea conturului simetric

Page 123: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

123

Command: ext <Enter> (comandă prescurtată pentru extrude) Current wire frame density: ISOLINES=4 Select objects: 1 found (se selectează profilul prin indicarea unui punct cu mouse-ul pe o zonă a acestuia) Select objects: <Enter> (se confirmă selecţia) Specify height of extrusion or [Path]: 12 (se specifică înălţimea pe care va fi extrudat profilul) Specify angle of taper for extrusion <0>: <Enter> (se acceptă valoarea 0 pentru unghiul de înclinare al extrudării) Se obţine astfel placa din figura 5, care are o grosime de 12 unităţi, plecând de

la profilul 2D desenat anterior.

Obţinerea acestei vederi se face prin intermediul comenzii View, urmată de opţiunile: 3D Views şi SW Isometric, după cum se poate observa în figura 6.

Revenirea la vederea anterioară se poate face utilizând opţiunile 3D Views şi

Top.

Acelaşi efect se poate obţine utilizând comanda vpoint cu specificarea

coordonatelor 0, 0, 1 care specifică poziţia „privitorului”.

Fig. 5 Rezultat obţinut după aplicarea funcţiei

Fig.6 Utilizarea opţiunii SW Isometric

Page 124: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

124

Înainte de continuarea modelării, se precizează că în AutoCAD contururile 2D ce stau la baza operaţiilor specifice 3D (EXTRUDE, REVOLVE, etc) trebuie să fie plasate numai în planul XOY; deci, pentru realizarea părţii cilindrice (v. fig. 1), este nevoie de realizarea conturului 2D într-un plan perpendicular pe actualul plan XOY. Pentru aceasta, sistemul actual de coordonate va trebui rotit cu 900, în jurul axei OX; astfel, axa OY va lua locul axei OZ. Etapa următoare rotirii sistemului de coordonate este desenarea profilului rectangular, care se va face în noul plan XOY.

Pentru rotirea sistemului de coordonate se va folosi comanda UCS:

Command: ucs <Enter> Current ucs name: *TOP* Enter an option[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/ World] <World>: n <Enter> Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>: x <Enter> Specify rotation angle about X axis <90>: <Enter> (se acceptă valoarea de 90 propusă de sistem). De asemenea, se face precizarea că sensul pozitiv de rotire se găseşte prin regula mâinii drepte sau regula filetului.

Se trece, acum, la o vizualizare din lateral a modelului folosind, de exemplu, succesiunea de comenzii View > 3Dviews > Right, după care – utilizând comenzile ZOOM şi PAN – se aduce vederea într-o poziţie corespunzătoare pentru a putea desena profilul rectangular, corespunzător părţii cilindrice a piesei, notat cu 1 în figura 7.

b

1

a

Fig. 7 Realizarea părţii cilindrice a piesei

Page 125: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

125

Desenarea acestuia se realizează cu următoarea succesiune de comenzi:

Command: LINE <Enter> Specify first point: 0,0 <Enter> Specify next point or [Undo]: 0,49 <Enter> Specify next point or [Undo]: 17,49 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 17,30 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 20,30 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 20,0 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: C (prin tastarea literei C se închide profilul).

Se realizează o teşitură de 3x450 în dreptul umărului „a” al profilului (v. fig. 7), folosind comanda CHAMFER:

Command: chamfer <Enter> (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 10.0000, Dist2 = 10.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:d <Enter> (se optează pentru definirea teşituri prin distanţă) Specify first chamfer distance <10.0000>: 3 <Enter> (se precizează valoarea primei distanţe ce defineşte teşitura) Specify second chamfer distance <3.0000>: <Enter> (se acceptă valoarea propusă pentru a doua distanţă, adică 3) Command: <Enter> (pentru reluarea ultimei comenzi) CHAMFER (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 3.0000, Dist2 = 3.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează segmentul „a” al umărului) Select second line: (se selectează segmentul b al umărului) Se urmăreşte ca partea cilindrică să se obţină prin rotirea profilului 1 (v. fig. 7) cu un unghi de 3600, în jurul axei OY.

Pentru aceasta este necesar ca profilul creat să fie transformat în regiune, după care se foloseşte comanda REVOLVE: Command: REGION <Enter> Select objects: Specify opposite corner: 7 found (selecţie prin fereastră a profilului creat) Select objects: <Enter> (confirmarea selecţiei) 1 loop extracted. 1 Region created. Command: REVOLVE <Enter> Current wire frame density: ISOLINES=4 Select objects: 1 found (se selectează profilul) Select objects: <Enter> (Sistemul cere apoi definirea axei de revoluţie; se optează pentru definirea acesteia prin indicarea coordonatelor a două puncte ale acesteia) Specify start point for axis of revolution or define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: 0,0 <Enter> Specify endpoint of axis: 0,10 <Enter>

Page 126: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

126

Specify angle of revolution <360>: <Enter>(se acceptă valoarea de 360 pentru unghiul de rotaţie).

Rezultatul obţinut este prezentat în figura 8, care reprezintă o vedere din lateral (fig. 8a) a celor două elemente construite, cât şi o vedere izometrică (fig. 8b), ce se obţine din meniul derulant cu succesiunea de comenzi: View > 3D View > Sw Isometric.

Revenirea la vederea anterioară se poate face fie accesând comanda UNDO, fie utilizând de exemplu comenzile: View > 3D View > Right.

Se remarcă faptul că modelul obţinut conţine doi solizi (corespunzători celor două operaţii utilizate: extrude şi revolve). Pentru ca aceştia să formeze o singură piesă, este necesar să se utilizeze comanda de adunare logică UNION.

Command: UNION Select objects: 1 found (se selectează un element care aparţine primului corp) Select objects: 1 found, 2 total (se selectează un element care aparţine celui de al doilea corp) Select objects: <Enter>

Pentru obţinerea găurii centrale, se va construi un cilindru interior care va fi scăzut din corpul creat anterior, folosind comanda SUBTRACT.

Mai întâi, se aduce sistemul de coordonate cu axa OZ verticală, pentru aceasta, axa OX fiind rotită cu un unghi de -900: Command: UCS <Enter> Current ucs name: *RIGHT* Enter an option[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/ World] <World>: n <Enter>

Fig. 8 Efectul comenzilor de vizualizare

a b

Page 127: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

127

Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>: x <Enter> Specify rotation angle about X axis <90>: -90 <Enter> Acum se poate construi cilindrul interior care are raza de 11,5 şi înălţimea de 49 unităţi; pentru aceasta există mai multe metode:

• folosirea comenzii CYLINDER • extrudarea unui cerc cu raza de 11,5 pe o lungime de 49 (EXTRUDE); • rotirea unui dreptunghi având lungimea de 11,5 şi lăţimea de 49

(REVOLVE); Se optează pentru prima variantă:

Command: CYLINDER <Enter> Current wire frame density: ISOLINES=4 Specify center point for base of cylinder or [Elliptical] <0,0,0>: <Enter> (se aceptă poziţia propusă) Specify radius for base of cylinder or [Diameter]: 11.5 <Enter> Specify height of cylinder or [Center of other end]: 49 <Enter>

Comanda CYLINDER mai poate fi accesată şi din meniul derulant: Draw > Solids > Cylinder.

Etapa următoare, de găurire efectivă, se realizează prin „scăderea” cilindrului creat anterior din modelul de bază (comanda SUBTRACT):

Command: SUBTRACT Select solids and regions to subtract from .. Select objects: 1 found (se selectează corpul din care se va scădea cilindrul) Select objects: <Enter> Select solids and regions to subtract .. Select objects: 1 found (se selectează cilindrul care se scade) Select objects: <Enter>

Pentru a pune în evidenţă rezultatul obţinut, modelul poate fi vizualizat

Fig. 9 Modelul după aplicarea funcţiei SUBTRACT

Page 128: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

128

ca „solid cu umbre” (shade), folosind din meniul derulant succesiunea de comenzi: View > Shade > Flat Shaded.

De asemenea, se poate folosi comanda 3DOrbit, care permite operaţii de vizualizare spaţială în timp real (View > 3D Orbit), după care deplasând mouse-ul, ţinând apăsat tot timpul butonul din partea stângă, se poate roti modelul creat în poziţia dorită după cum se observă în figura 9.

Obiectul selectat este încadrat într-un cerc („orbită”), al cărui centru este punctul fix spre care se priveşte („ţinta”). Punctul din care se priveşte („camera”) poate fi schimbat prin deplasarea cursorului. Atunci când comanda este activă, utilizând butonul drept al mouse-ului se poate obţine un meniu flotant care permite diferite operaţii asupra obiectului selectat cum ar fi: focalizare, panoramare, umbrire, alegerea unei proiecţii paralele sau în perspectivă etc.

Revenirea la vizualizarea anterioară de tip „cadru de sârmă” (wireframe)

se face accesând comenzile: View > Shade > 3D Wirefarame. În continuare, pe modelul solid se va aplica operaţia de teşire a muchiilor,

aplicând funcţia CHAMFER. Pentru muchiile 1 şi 2, valoarea teşiturilor este de 2x450, iar pentru muchia 3 fiind de 1x450 (v. figura 10). De reţinut că la teşirea muchiilor corpurilor solide nu se poate folosii opţiunea ANGLE, care oferă în plan posibilitatea realizării teşiturii prin indicarea unei dimensiuni liniare şi a unghiului de teşire.

Racordarea muchiei 4 se va face folosind funcţia FILLET.

1

4

2

3

Fig. 10 Teşirea şi racordarea muchiilor pe modelul solid

Page 129: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

129

Command: CHAMFER <Enter> (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 3.0000, Dist2 = 3.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează muchia 1) Base surface selection... Enter surface selection option [Next/OK (current)] <OK>:<Enter> Specify base surface chamfer distance <3.0000>: 2 <Enter> Specify other surface chamfer distance <3.0000>: 2 <Enter> Select an edge or [Loop]: (se selectează din nou muchia 1) Select an edge or [Loop]: <Enter> Command: <Enter> Command:CHAMFER (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 2.0000, Dist2 = 2.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează muchia 2) Base surface selection... Enter surface selection option [Next/OK (current)] <OK>:<Enter> Specify base surface chamfer distance <2.0000>:<Enter> Specify other surface chamfer distance <2.0000>:<Enter> Select an edge or [Loop]: (se selectează din nou muchia 2) Select an edge or [Loop]: <Enter> Command: <Enter> CHAMFER (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 2.0000, Dist2 = 2.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează muchia 3) Base surface selection... Enter surface selection option [Next/OK (current)] <OK>:<Enter> Specify base surface chamfer distance <2.0000>: 1 <Enter> Specify other surface chamfer distance <2.0000>: 1 <Enter> Select an edge or [Loop]: (se selectează din nou muchia 3) Select an edge or [Loop]: <Enter>

Se trece la realizarea racordării muchiei 4: Command: FILLET <Enter> Current settings: Mode = TRIM, Radius = 4.0000 Select first object or [Polyline/Radius/Trim]: (se selectează muchia 4) Enter fillet radius <4.0000>: 6 <Enter> Select an edge or [Chain/Radius]: <Enter> 1 edge(s) selected for fillet.

Găurile de prindere ale flanşei vor fi realizate prin extragerea unor cilindri obţinuţi folosind funcţia REVOLVE pentru un contur creat cu funcţia LINE. Pentru aceasta se aduce modelul într-o vedere laterală folosind de exemplu comenzile: View > 3DViews > Right. Se mută apoi sistemul de coordonate, folosind comanda UCS, în punctul de coordonate (-30, 0, -30):

Command: UCS <Enter> Current ucs name: *RIGHT*

Page 130: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

130

Enter an option[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/ World] <World>: n <Enter> Specify origin of new UCS or [ZAxis/3point/OBject/Face/View/X/Y/Z] <0,0,0>: -30,0,-30 <Enter>

Folosind comenzile de vizualizare, se aduce modelul într-o poziţie corespunzătoare pentru a putea urmări trasarea conturului exterior 1 al găurii, după cum se observă în figura 11. Apelând funcţia LINE se trasează conturul exterior pentru gaură: Command: LINE <Enter> Specify first point: 0,0 Specify next point or [Undo]: 0,12 <Enter> Specify next point or [Undo]: 4,12 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 4,1 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 4.65,1 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: 4.65,0 <Enter> Specify next point or [Close/Undo]: c (se închide conturul)

Se teşesc muchiile 2 şi 3 la valoarea 0,5x300, folosind opţiunea ANGLE a

funcţiei CHAMFER:

Command: CHAMFER <Enter> (TRIM mode) Current chamfer Dist1 = 1.0000, Dist2 = 1.0000 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]:a <Enter>

13

2

Fig. 11 Conturul exterior al găurilor de prindere

Page 131: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

131

Specify chamfer length on the first line <2.5000>: 0.5 <Enter> Specify chamfer angle from the first line <60>: 30 <Enter> Command: <Enter> CHAMFER (TRIM mode) Current chamfer Length = 0.5000, Angle = 30 Select first line or [Polyline/Distance/Angle/Trim/Method]: (se selectează linia 2-fig.3) Select second line: (se selectează linia 3) Înainte de a aplica comanda REVOLVE se foloseşte funcţia REGION: Command: REGION Select objects: (se selectează conturul desenat printr-o fereastră) Specify opposite corner: 7 found Select objects: <Enter> 1 loop extracted. 1 Region created. Command: REVOLVE Current wire frame density: ISOLINES=4 Select objects: (se selectează conturul desenat) 1 found Select objects: <Enter> Specify start point for axis of revolution or define axis by [Object/X (axis)/Y (axis)]: Y (se indică axa OY ca axă de revoluţie) Specify angle of revolution <360>: <Enter>

Pentru o vizualizare mai bună, se foloseşte din meniu succesiunea de comenzi: View > 3D View > Sw Isometric. Se aduce UCS-ul în locaţia iniţială folosind comanda UCS:

Command: UCS <Enter> Current ucs name: *NO NAME* Enter an option[New/Move/orthoGraphic/Prev/Restore/Save/Del/Apply/?/ World] <World>: <Enter>.

Folosind comanda ARRAY, se multiplică ultimul corp obţinut, utilizând opţiunea de multiplicare rectangulară, având distanţa de 60 între rânduri şi coloane: Command: ARRAY Select objects: 1 found <Enter> Select objects: (se selectează o muchie a conturului 1) Enter the type of array [Rectangular/Polar] <R>: <Enter> (se acceptă opţiunea de multiplicare rectangulară) Enter the number of rows (---) <1>: 2 <Enter> (nr. de rânduri:2) Enter the number of columns (|||) <1> 2 <Enter>(nr. de coloane:2) Enter the distance between rows or specify unit cell (---):60<Enter> (se specifică distanţă dintre rânduri) Specify the distance between columns (|||): 60 <Enter>(se specifică distanţă dintre coloane)

Se obţine astfel imaginea prezentată în figura 12.

Page 132: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

132

Folosind comanda SUBTRACT, din modelul de bază se scad cilindri

creaţi pentru realizarea găurilor: Command: SUBTRACT Select solids and regions to subtract from .. Select objects: 1 found (se selectează solidul principal) Select objects: <Enter> Select solids and regions to subtract .. (se selectează, pe rând, cei patru cilindri creaţi pentru realizarea găurilor) Select objects: 1 found Select objects: 1 found, 2 total Select objects: 1 found, 3 total Select objects: 1 found, 4 total Select objects: <Enter>

Pentru îmbunătăţirea calităţii imaginii, se poate alege din meniul principal următoarea succesiune de comenzi: View > Render > Render (v. figura 13).

Fig. 13 Utilizarea opţiunii RENDER

Fig. 12 Multiplicarea găurilor folosind comanda ARRAY

Page 133: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

133

Se selectează cu ajutorul mouse-ului butonul Render şi cu această ultimă operaţie se obţine piesa prezentată în figura 1. Revenirea la reprezentarea obiectului în modul wireframe se face accesând oricare dintre comenzile pentru vizualizare.

Se poate obţine secţionarea cu un plan a modelului solid. Pentru aceasta se foloseşte comanda SLICE (v. fig. 14), dialogul comenzii fiind următorul: Command: SLICE <Enter> Select objects: 1 found (se selectează solidul) Select objects: <Enter> Specify first point on slicing plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points] <3points>: ZX (se defineşte planul de secţiune ca fiind un plan paralel cu planul ZOX al UCS-ului curent) Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>: <Enter> (se acceptă originea sistemului de coordonate ca punct al planului) Specify a point on desired side of the plane or [keep Both sides]: (se indică partea din solid care se vrea a se păstra după secţionare - de exemplu, cea din stânga).

Pentru obţinerea altor tipuri de secţiuni decât cele plane, se pot folosi

diferite operaţii de extragere (comanda SUBTRACT) din modelul solid, a unor părţi definite de alte solide (paralelipiped, cilindru, etc.). Dacă se doreşte obţinerea unei secţiuni propriu-zise, se foloseşte comanda SECTION, care creează o secţiune plană, obţinută prin secţionarea solidului cu un plan (v. fig. 15).

Fig.14 Secţionarea modelului folosind comanda SLICE

Page 134: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

134

Pentru aceasta se anulează efectul comenzii anterioare (SLICE) folosind comanda UNDO, după care se trece la realizarea unei secţiuni 2D, folosind comanda SECTION.

Dialogul comenzii este asemănător cu cel de la comanda SLICE: Command: SECTION <Enter> Select objects: 1 found Select objects: <Enter> Specify first point on Section plane by [Object/Zaxis/View/XY/YZ/ZX/3points] <3points>: ZX Specify a point on the ZX-plane <0,0,0>: <Enter>

Se poate crea un layer în care să plasăm secţiunea obţinută, iar după „îngheţarea” layer-ului de bază se obţine imaginea din figura 15.

Se aduce secţiunea în vedere plană, folosind de exemplu din meniul principal succesiunea de comenzi: View > 3D View > Front.

Putem acum lucra asupra acestei secţiuni, punând cote şi trasând linii

suplimentare, astfel ca aceasta să arate ca în figura 16.

Pentru a putea reprezenta şi celelalte valori ale cotelor ce definesc modelul se pot folosii de exemplu comenzile: View > 3DViews > Top.

Acum se poate crea un nou layer în care se definesc cotele ca în figura 17.

Fig. 15 Realizarea unei secţiuni utilizând comanda SECTION

Page 135: autocad proiectare 3d

Modelarea 3D

135

Fig. 17 Vedere de sus

Fig. 16 Secţiune prin piesă

Page 136: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

136

Modelul fiind realizat, se poate pune acum problema găsirii proprietăţilor de masă: masă (m), volum (V), centru de greutate, momente de inerţie axiale (Jx, Jy, Jz) sau centrifugale (Jxy, Jyz, Jzx), raze de giraţie (ix, iy, iz), momente principale de inerţie (J1, J2, J3) şi direcţia axelor principale de inerţie faţă de un sistem de coordonate cu originea în centrul de greutate (momente centrale şi principale de inerţie). Pentru aceasta se foloseşte aceeaşi succesiune de comenzi ca şi în cazul regiunilor 2D: opţiunea Mass Properties din meniul TOOLS > Inquiry. Se reaminteşte faptul că rezultatele afişate de AutoCAD sunt calculate prin raportare la sistemul de coordonate şi în unităţile de măsură folosite.

Aşadar, în situaţia de faţă (modelul fiind solid la nivel tridimensional), s-au obţinut următoarele date:

Mass: 87922.7829 (m = •.V; •

ACAD = 1 => m = V)

Volume: 87922.7829 Bounding box: X: -40.0000 -- 40.0000 Y: -40.0000 -- 40.0000 Z: 0.0000 -- 49.0000 Centroid: X: 0.0000 Y: 0.1658 Z: 12.0079 Moments of inertia: X: 64930269.2412 Y: 57977287.2419 Z: 74391464.2108 Products of inertia: XY: 18.7135 YZ: 87473.3061 ZX: -9.1583 Radii of gyration: X: 27.1752 Y: 25.6790 Z: 29.0878 Principal moments and X-Y-Z directions about centroid: I: 52250334.3595 along [1.0000 0.0000 0.0000] J: 45299506.1868 along [0.0000 1.0000 -0.0030] K: 74389310.3842 along [0.0000 0.0030 1.0000]

Se remarcă următoarele: 1. valorile obţinute pentru masă, respectiv pentru volum, sunt identice;

- explicaţia constă în faptul că AutoCAD-ul consideră o densitate implicită egală cu unitatea;

- evident, este suficientă multiplicarea volumului cu densitatea reală (ex. ρOL = 7800 kg/m3 = 7,8.10-6 kg/mm3) pentru a obţine masa corpului (m=ρOL

.V = 7,8.10-6 . 87922,7829 = 0,685 kg); 2. în acelaşi mod, obţinerea valorilor reale pentru momentele de inerţie este

condiţionată de multiplicarea valorilor furnizate de AutoCAD cu valoarea densităţii – J[kg.m2];

3. triedrul ortogonal format din axele principale de inerţie furnizate de AutoCAD are originea în centrul de greutate, aşa încât momentele de inerţie calculate faţă de aceste axe nu reprezintă altceva decât momente de inerţie centrale şi principale (momente de inerţie ce înregistrează valorile extreme – maxime sau minime – în raport cu axe ce trec prin centrul de greutate al solidului).

(J• = ∫ ⋅

)D(

2 dml , J[kg.m2])

Page 137: autocad proiectare 3d

REALIZAREA DOCUMENTAŢIEI

1. INTRODUCERE

Sistemul AutoCAD oferă posibilitatea lucrului în două moduri conceptual diferite, numite spaţiu model (Model space) şi respectiv spaţiu hârtie (Paper space). Spaţiul model reprezintă cadrul specific modelării obiectelor, existând însă anumite restricţii în momentul în care se pune problema tipăririi desenului obţinut.

În spaţiul model se pot crea mai multe ferestre de afişare (viewports) alăturate folosind comanda Vports. Vizualizarea modelului în aceste ferestre poate fi modificată folosind comenzile de vizualizare: 3Dorbit, Plan, Dview, Vpoint, etc. Trebuie menţionat faptul că la un moment dat numai o fereastră este activă şi orice modificare făcută aici asupra modelului se reflectă automat în celelalte ferestre.

De asemenea, din spaţiul model se poate tipări numai conţinutul ferestrei active la momentul respectiv.

Spaţiul hârtie este special conceput pentru a facilita tipărirea, de aici se poate tipări întreaga configuraţie a desenului cu toate ferestrele de afişare.

Uzual se lucrează în spaţiul model pentru a crea desenul, iar apoi în spaţiul hârtie, acesta este pregătit pentru tipărire. La începerea unei noi sesiuni de lucru, sistemul generează automat un spaţiu model şi două machete de tipărire, denumite Layout1 şi Layout2.

Prin acţionarea cu butonul dreapta al mouse-ului deasupra butonului Layout din linia de stare este afişat un meniu care permite crearea, ştergerea, copierea, redenumirea sau salvarea unei machete sub un alt nume.

Opţiunile sunt următoarele: • New layout - crearea unei noi machete; • From template - importarea unei machete dintr-un fişier şablon; • Delete - ştergerea machetei; • Rename- redenumirea machetei; • Move or Copy - schimbarea ordinii machetelor; • Select All Layouts - selectarea tuturor machetelor; • Plot - plotarea unei machete.

Gestionarea machetelor layout se poate realiza şi folosind comenzile Layout sau Layoutwizard. Cu ajutorul comenzii Layoutwizard se creează o nouă machetă, căreia i se pot asocia: tipul imprimantei, limitele (mărimea foii de hârtie), unităţile de măsură, orientarea formatului, structura ferestrelor de afişare.

Page 138: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

138

Pentru accesul la spaţiul hârtie, variabila de sistem Tilemode trebuie să prezinte valoarea 0, valoarea 1 fiind pentru spaţiul model. Controlul asupra variabilei Tilemode se poate realiza prin comanda Tilemode sau prin acţionarea butoanelor Model şi Layout din linia de stare. Trecerea de la spaţiul model la spaţiul hârtie şi invers se poate face şi prin utilizarea comenzilor Pspace, respectiv Mspace.

2. OBŢINEREA PROIECŢIILOR ÎN SPAŢIUL MODEL

Proiecţiile ortogonale şi izometrice ale modelului solid pot fi dispuse în

diferite ferestre ale desenului, numite Viewports. Desenul poate fi împărţit în mai multe ferestre adiacente, a căror configuraţie poate fi stabilită folosind comanda Vports.

Această comandă poate fi accesată şi din meniul principal: View>Viewports>New Viewports. Prin intermediul casetei de dialog a comenzii se pot stabili: numele noii configuraţii, numărul şi poziţia în desen a ferestrelor viewports, tipul proiecţiei pentru fiecare fereastră.

Considerând modelul creat în capitolul anterior, redat în vedere izometrică şi folosind comanda Vports, se obţine fereastra din figura 1.

În această fereastră opţiunile sunt:

• din lista Standard viewports se alege de exemplu configuraţia Three Left;

Fig. 1 Caseta de dialog Viewports

Page 139: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

139

• din lista Apply to: se stabileşte opţiunea display, adică aplicarea configuraţiei întregului spaţiu afişat; dacă s-ar fi ales opţiunea Current Viewport, configuraţia ar fi fost aplicată unei ferestre existente;

• din lista Setup se alege opţiunea 3D, pentru a permite o reprezentare tridimensională a modelului;

• din lista Change view to se aleg proiecţiile piesei pentru fiecare fereastră (numele proiecţiilor corespunde sistemului american de proiecţie)

• aceste configurări se pot previzualiza în fereastra Preview a casetei de dialog. În urma acestor opţiuni rezultă imaginea prezentată în figura 2, în care

pentru fiecare fereastră s-a folosit comanda de vizualizare Zoom, cu opţiunea 0.9XP. De asemenea, pentru o fereastră selectată, se pot folosi şi alte opţiuni ale comenzilor de vizualizare rezultând astfel imaginea dorită.

Prin comanda VPLAYER se poate fixa starea layer-elor în raport cu fereastra curentă.

Configuraţia ferestrelor poate fi controlată şi direct, folosind comanda -VPORTS, care are următoarele opţiuni:

Save- salvează o configuraţie de ferestre viewports; Restore - restaurează o configuraţie de ferestre; Delete - elimină din desen o configuraţie de ferestre; Join - uneşte două ferestre adiacente într-una singură; Single- reafişează desenul într-o singură fereastră, realizată pe baza ferestrei active în momentul acţiunii comenzii;

Fig.2 Ferestre viewports în spaţiul model

Page 140: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

140

2/3/4 - împarte fereastra curentă în 2, 3, respectiv 4 ferestre; ? - afişează numele configuraţiilor salvate. Revenirea la imaginea iniţială se poate face tastând în linia de comandă: SI

(de la opţiunea SIngle).

3. OBŢINEREA PROIECŢIILOR ÎN SPAŢIUL HÂRTIE La prima acţionare a butonului Layout din linia de stare, apare caseta de

dialog Page Setup prezentată în figura 3. Această fereastră controlează informaţiile referitoare la configuraţia

formatului de hârtie pe care va fi tipărit desenul cât şi informaţii privind dispozitivul folosit pentru imprimare.

Acţionând butonul Layout Settings la opţiunea Paper Size se alege formatul standardizat ISO A2, după care se apasă butonul de acceptare OK.

Fig. 3 Caseta de dialog Page Setup

Page 141: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

141

Fereastra Page Setup poate fi activată oricând se doreşte aceasta, din meniul principal File.

În spaţiul hârtie ferestrele sunt obiecte dimensionale cărora li se pot aplica oricare din comenzile de editare cunoscute. Astfel pot fi redimensionate prin selectare şi tragere de grip-urile acestora, pot fi scalate, şterse, multiplicate matriceal etc.

În continuare, se selectează conţinutul ferestrei obţinute şi se apelează comanda ERASE, pentru ştergerea acesteia. După care se pot crea ferestre multiple flotante utilizând comanda MVIEW:

Command: MVIEW <Enter> Specify corner of viewport or [ON/OFF/Fit/Hideplot/Lock/Object/Polygonal/Restore/2/3/4] <Fit>: 3 <Enter> (se optează pentru un număr de 3 ferestre) Enter viewport arrangement [Horizontal/Vertical/Above/Below/Left/Right] <Right>: <Enter> Specify first corner or [Fit] <Fit>: <Enter> Se obţine astfel imaginea prezentată în figura 4.

Pentru a obţine reprezentarea din figura 5, se execută dublu click în prima

fereastră, cu butonul stâng al mouse-ului, pentru ca aceasta să devină activă şi se

Fig. 4 Ferestre obţinute utilizând comanda MVIEW

Page 142: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

142

alege din meniul principal comenzile: View>3DViews>Front, apoi se selectează fereastra de jos şi se folosesc comenzile: View>3DViews> Top. Pentru fereastra

din partea dreaptă s-a folosit opţiunea Render pentru vizualizare.

O altă modalitate de obţinere a proiecţiilor în spaţiul hârtie, o reprezintă utilizarea perechii de comenzi SOLVIEW şi SOLDRAW.

Folosind aceste comenzi se pot obţine atât proiecţiile principale cât şi proiecţiile ortogonale particulare, pe direcţii definite de utilizator.

La aplicarea comenzii SOLVIEW sunt create automat layer-e pentru fiecare proiecţie, fiecare dintre acestea având numele format din numele proiecţiei respective, alături de unul dintre următoarele sufixe:

• VIS - pentru layer-e care conţin linii vizibile; • HID - pentru layer-e care conţin linii ascunse; • DIM - pentru layer-e care conţin cote; • HAT- pentru layer-e care conţin haşuri. Comanda SOLVIEW generează informaţii ce vor fi folosite de comanda

SOLDRAW pentru a genera efectiv desenul. Se fac aici două observaţii importante şi anume: • Nu se recomandă să se păstreze informaţii permanente despre desen în

layer-ele create automat de comanda SOLVIEW, pentru că acestea sunt şterse şi actualizate la aplicarea comenzii SOLDRAW (deci informaţia depozitată aici se pierde);

Fig. 5 Proiecţii ale modelului

Page 143: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

143

• Comanda SOLDRAW se poate aplica numai ferestrelor create cu comanda SOLVIEW (deci nu poate fi aplicată ferestrelor create cu comanda MVIEW);

• Toate opţiunile ferestrei SOLVIEW necesită denumirea noii ferestre flotante care este generată, indiferent că este secţiune sau proiecţie principală.

După ce se intră în spaţiul hârtie prin acţionarea butonului Layout1 din bara de stare, fereastra flotantă automat inserată poate fi acceptată, micşorată, mutată sau eliminată ca orice obiect din spaţiul bidimensional. Să presupunem că nu se doreşte această reprezentare ci ştergerea ei; pentru aceasta se selectează chenarul care mărgineşte fereastra şi se apasă tasta DELETE.

Astfel spaţiul hârtie este pregătit pentru inserarea unei noi configuraţii de ferestre flotante dorite de utilizator. În spaţiul model, se verifică poziţia sistemului de coordonate curent UCS. Dacă este necesar, se aliniază acesta astfel încât planul XOY să devină paralel cu planul necesar obţinerii proiecţiei principale a solidului.

Prin comanda UCSICON se controlează apoi starea de vizibilitate pentru simbolul sistemului de coordonate.

În spaţiul hârtie se lansează comanda SOLVIEW:

Command: SOLVIEW <Enter> Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: U <Enter> (se optează pentru o proiecţie principală, după UCS) Enter an option [Named/World/?/Current] <Current>:<Enter> Enter view scale <1>:<Enter> Specify view center: (se indică un punct cu mouse-ul pe hârtia virtuală acolo unde se doreşte a fi centrul vederii, de exemplu punctul 1 din figura 6) Specify view center <specify viewport>:(acest punct poate fi reselectat până când utilizatorul este mulţumit de amplasarea proiecţiei principale) Specify view center <specify viewport>:<Enter> Specify first corner of viewport: (se indică colţul 2 al viitoarei ferestre) Specify opposite corner of viewport:(se indică colţul 3) Enter view name: PRIN (se dă un nume acestei vederi) UCSVIEW = 1 UCS will be saved with view Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: <Enter> În spaţiul hârtie a apărut fereastra flotantă A (fig.6) care conţine proiecţia

principală. Această fereastră poate fi activată ca spaţiu model, având posibilitatea modificării modelului virtual tridimensional. Pentru a obţine fereastra B din figura 7 se reintră în ultima comandă folosită:

Command: <Enter> Command: SOLVIEW Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: O (prin opţiunea Ortho se acceptă crearea unei proiecţii ortogonale

Page 144: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

144

secundară, pornind de la fereastra ce conţine proiecţia principală). Specify side of viewport to project: (se indică punctul 1 din figura 7, astfel se specifică partea dinspre care să fie făcută proiecţia) Specify view center: (se cere la fel ca la vederea principală

punctul central al vederii, se indică punctul 2) Specify view center <specify viewport>: <Enter> (se acceptă poziţia punctului centrului ferestrei) Specify first corner of viewport: (se indică punctul 3 ca fiind primul colt al noii ferestre) Specify opposite corner of viewport: (se indică punctul 4 care defineşte colţul opus al ferestrei) Enter view name: SEC (se dă un nume vederii secundare create) UCSVIEW = 1 UCS will be saved with view Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: <Enter>(se iese din comandă). Pentru a crea fereastra C din figura 8, care redă o vedere generală a

modelului, se trece în spaţiul model, unde folosind comanda UCS se roteşte sistemul de coordonate după cele trei axe, de exemplu cu câte 100. Această vedere este însă opţională pentru redarea 2D a modelului, după regulile desenului tehnic.

Se revine acum în spaţiul hârtie unde se lansează din nou comanda SOLVIEW, pentru a crea cu opţiunea U o nouă fereastră principală, care va conţine vederea generală a modelului:

Fig. 6 Crearea primei ferestre

2

1

3

A

Page 145: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

145

Command: SOLVIEW <Enter> Enter an option [Ucs/Ortho/Auxiliary/Section]: U <Enter> Enter an option [Named/World/?/Current] <Current>: <Enter> Enter view scale <1>: <Enter> Specify view center: (indicare centrului ferestrei) Specify view center <specify viewport>: <Enter> Specify first corner of viewport: (indicarea primului colţ al ferestrei) Specify opposite corner of viewport: (indicarea colţului opus al ferestrei) Enter view name: GEN (se dă un nume pentru fereastra C fig.8) <Enter> UCSVIEW = 1 UCS will be saved with view Rezultă astfel vederea redată în fereastra C din figura 8. Folosind comanda MVSETUP ferestrele pot fi scalate şi aliniate: Command: MVSETUP <Enter> Initializing... Enter an option [Align/Create/Scale viewports/Options/Title block/Undo]: S <Enter> (selectare opţiune scalare) Select the viewports to scale... Select objects: 1 found (se selectează fereastrele A şi B)

Fig. 7 Crearea celei de a doua ferestre

1

2

3

4

B

Page 146: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

146

Select objects: 1 found, 2 total Select objects: <Enter> Set zoom scale factors for viewports. Interactively/<Uniform>: <Enter> Set the ratio of paper space units to model space units... Enter the number of paper space units <1.0>: <Enter> Enter the number of model space units <1.0>: <Enter> Enter an option [Align/Create/Scale viewports/Options/Title block/Undo]: A <Enter> (selectare opţiune aliniere) Enter an option [Angled/Horizontal/Vertical alignment/Rotate view/Undo]: <Enter> Enter an option [Align/Create/Scale viewports/Options/Title block/Undo]: <Enter> Chenarul şi indicatorul pot fi importate dintr-un fişier declarat prototip,

acesta fiind ales ca desen sursă la deschiderea noului fişier AutoCAD, astfel că spaţiul hârtie al noului desen va conţine aceleaşi elemente ca şi desenul prototip.

Din lista layer-elor se alege ca layer-ul viewports să fie OFF pentru a ascunde chenarul ferestrelor, iar layer-ele cu terminaţia HID pot fi modificate pentru o vizualizare corespunzătoare.

Astfel desenul este practic pregătit pentru adăugarea cotelor şi a celorlalte elemente necesare pentru reprezentarea bidimensională standardizată.

Fig. 8 Crearea celei de a treia ferestre

C

Page 147: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

147

4. TIPĂRIREA DESENELOR

Pentru imprimarea documentaţiei este necesară în prealabil instalarea în AutoCAD a driver-ului pentru dispozitivul folosit, care poate fi un plotter sau chiar o imprimantă pentru formatele mai mici.

Prin machetă de tipărire se înţelege o pagină pregătită pentru tipărire, fiecare machetă putând fi asociată cu un anumit dispozitiv de imprimare şi cu o anumită configuraţie de pagină.

Tipărirea desenelor se obţine folosind comanda PLOT, care poate fi dată prin tastarea directă a numelui comenzii, selectarea comenzii din meniul derulant File, sau selectarea pictogramei comenzii din linia de comenzi standard. De asemenea, se mai poate folosi şi combinaţia de taste <Ctrl>+<P>.

Comanda afişează caseta de dialog Plot din figura 9, care are următoarele opţiuni:

Layout Name – indică macheta de tipărire curentă; Page Setup Name – afişează configuraţiile de pagină care au fost salvate; Full Preview – previzualizează desenul ce urmează a fi tipărit; Partial Preview – previzualizează suprafaţa efectivă care va fi tipărită.

Fig. 9 Caseta de dialog Plot

Page 148: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

148

La opţiunea Plot Device a casetei de dialog Plot (fig. 9) se pot stabili caracteristicile legate de dispozitivul de tipărire, prin următoarele rubrici: Plotter Configuration – afişează dispozitivele de tipărire instalate în sistem; Properties – afişează o casetă de dialog prin care se poate modifica sau vizualiza configuraţia curentă de plotare; Hints – afişează informaţii despre dispozitivul de tipărire; Plot Style Table – stabileşte printr-o casetă de dialog grosimea linilor în funcţie de culoarea atribuită acestora; Plot stamp – permite amplasarea unui marcaj într-un colţ al fiecărui desen tipărit; What to Plot – stabileşte ce anume se tipăreşte; Number of Copies – stabileşte numărul de copii care se vor tipări; Plot to File – permite copierea într-un fişier care va fi tipărit ulterior (se va avea în vedere să fie declarat tipul dispozitivului cu care se va face tipărirea).

La opţiunea Plot Settings a casetei Plot se pot stabili parametri, privind configuraţia şi suprafaţa desenului tipărit, după cum se observă în figura 10.

Aici opţiunile sunt: Plot Device – afişează numele dispozitivului de tipărire curent;

Fig. 10 Stabilirea configuraţiei şi suprafeţei desenului tipărit

Page 149: autocad proiectare 3d

Realizarea documentaţiei

149

Paper Size – afişează lista formatelor disponibile; Printable Area – afişează spaţiul util pentru tipărire; Drawing Orientation – stabileşte orientarea desenului în cadrul formatului; Plot Area – stabileşte porţiunea din desen care va fi tipărită după cum urmează:

Layout – se tipăreşte tot ce se află în interiorul marginilor formatului de hârtie selectat; Limits – se tipăreşte tot ce se află în interiorul marginilor definite prin limitele desenului (specifică tipăriri din spaţiul model);

Extents – tipăreşte porţiunea ocupată efectiv de desen; Display – tipăreşte imaginea din fereastra de afişare curentă; View – tipăreşte o vedere salvată anterior prin comanda View; Window – tipăreşte o porţiune din desen definită printr-o fereastră; Plot Scale – controlează scara la care se tipăreşte; Plot Offset – poziţionează suprafaţa care va fi tipărită în raport cu formatul de hârtie ales; Plot Options – stabileşte opţiuni privind stilul de plotare şi grosimea de linie:

Plot with Lineweights – tipăreşte cu grosime de linie; Plot with Plot Styles – tipăreşte folosind un stil de plotare definit

anterior; Plot Paperspace Last – tipăreşte mai întâi conţinutul spaţiului model şi apoi ceea ce se află în spaţiul hârtie;

Hide Objects – nu tipăreşte liniile ascunse din spaţiul hârtie; Astfel, pentru tipărirea unui desen se pot folosi următoarele comenzi:

• Se dă comanda PLOT; • Din caseta de dialog Plot, cu opţiunea Plot Device se alege dispozitivul de

tipărire; • Opţional din secţiunea Plot Style Table, se alege un stil de tipărire

(accesând butonul New); • Opţional prin acţionarea butonului On din opţiunea Plot Stamp, se alege

marcajul dorit; • Se acţionează butonul Plot Settings; • Din opţiunile Paper Size şi Paper Units se stabilesc formatul de desen şi

unităţile de măsură; • Din opţiunea Plot Scale se alege scara de plotare; • Din opţiunea Plot Area se alege porţiunea din desen care se va tipări; • Se acţionează butonul Full Preview; • Dacă este ceea ce se doreşte a fi tipărit, prin acţionarea butonului din

dreapta al mouse-ului se alege opţiunea Plot, dacă nu este ceea ce trebuie, se alege opţiunea Exit şi se revine la forma anterioară alegând alţi parametri

Page 150: autocad proiectare 3d

LISTA UZUALĂ A COMENZILOR AUTOCAD

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

APERTURE Dimensionează căsuţa de selecţie a entităţilor AutoCAD, latura fiind cuprinsă între 1

şi 50 de pixeli. ARC comandă prescurtată: (a)

A CE D EN L R

Desenează un arc de cerc Unghi la centru. Coordonatele centrului. Direcţia de start (arcul va fi tangent la linia ce uneşte punctul de start cu punctul ce trebuie specificat la opţiunea D). Punctul de sfârşit al arcului. Lungimea corzii subîntinsă de arc. Raza arcului de cerc.

AREA (aa)

Corner Points O S A

Calculează aria şi perimetrul - delimitate de puncte; - delimitate de un cerc sau polilinie; Extrage din total, perimetrul şi aria unei entităţi selectate. Adaugă la total, perimetrul şi aria unei entităţi selectate.

ARRAY (ar)

R P

Multiplicare polară sau rectangulară a unor entităţi selectate. Multiplicare rectangulară, pe linii şi coloane. Multiplicare polară, pe un arc de cerc dat

BLOCK (b)

Block name

Defineşte un grup de obiecte ca o unitate distinctă, ce poate fi inserată ulterior în acelaşi desen Permite denumirea blocului şi selectarea entităţilor care fac parte din el.

BREAK (br)

F Second Point

Rupe o entitate de tip linie, cerc, arc, polilinie sau urmă: Două puncte de rupere. Punct final de rupere, considerând că punctul de start al rupturii coincide cu cel folosit pentru selecţia entităţii.

CHAMFER (cha)

D P A T M

Teşeşte intersecţia a două linii sau două segmente de polilinie: Mărimi (distanţe) de teşire. Teşirea colţurilor unei polilinii. Înclinarea (unghi) teşiturii Se stabileşte înlăturarea sau păstrarea colţului teşit Metoda de teşire (cu distanţe sau cu unghi)

Page 151: autocad proiectare 3d

Lista uzuală a comenzilor AutoCAD

151

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

CHPROP (ch)

C LA LT T LW S

Schimbă proprietăţile entităţilor: - culoarea; - stratul; - tipul de linie; - grosimea entităţii; - grosimea peniţei de plotter; - scara liniilor diferite de tipul continuu.

CIRCLE (c)

3P 2P TTR Point D/R

Desenează un cerc: - prin trei puncte; - prin două puncte diametrale; - tangent la două drepte şi cu o rază dată. Centrul cercului. Diametrul/raza cercului.

COLOR (col)

Defineşte culoarea de desenare a entităţilor.

COPY (cp) sau (co)

Point M

Dublează una sau mai multe entităţi. Punctul de bază al deplasării. Dublarea repetată a entităţilor.

DIM (d)

ALI ANG BAS CEN DIA EXI HOR LEA RAD ROT UND VER NEW

Porneşte modul de dimensionare (cotare), ce conţine: - cotarea liniară aliniată; - cotarea unghiulară; - cotarea succesivă; - marcarea centrului; - cotare diametru; - ieşirea din modul de dimensionare; - cotarea liniară orizontală; - desenarea unei linii de indicare a unui text; - cotare rază - cotarea liniară sub un unghi specificat; - anularea ultimei opţiuni executate; - cotarea liniară verticală; - modificarea textului dintr-o dimensiune selectată.

DIST (di)

Măsoară unghiul şi distanţa dintre două puncte.

DIVIDE (div)

Number B

Divide o entitate într-un număr specificat de părţi egale. Număr părţi. Bloc de inserat.

Page 152: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

152

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

DTEXT

A C F M R S

Desenează un text într-o poziţie şi mărime dorită. Aliniază textul între două puncte prin modificarea mărimii literelor. Centrează textul în jurul unui punct pe orizontală. Aliniază textul între două puncte prin modificarea lăţimii literelor. Centrează textul în jurul unui punct pe verticală şi orizontală. Aliniază textul la dreapta. Selectează un stil din text.

ELLIPSE (el)

Point C Distance R

Desenează o elipsă. Punctul de început al primei semiaxe. Centrul elipsei. Mărimea celeilalte semiaxe. Unghiul dintre cerc şi proiecţia sa pe plan (elipsă).

ERASE (e)

L

Şterge entităţile selectate. Şterge ultima entitate selectată.

EXPLODE (x)

Divide o polilinie, cotă sau bloc în entităţi simple.

EXTEND (ex)

Prelungeşte o entitate până la cea mai apropiată frontieră selectată.

FILLET (f)

P R

Racordează două entităţi de tip: arc de cerc, cerc, linie şi polilinie. Racordează toate colţurile unei polilinii. Dimensionează raza de racordare.

GRID

Number ON OFF S A

Afişează o reţea matricială de puncte echidistanţate de utilizator. Distanţa dintre două puncte. Activează reţeaua de puncte. Dezactivează reţeaua de puncte. Distanţa dintre puncte egală cu cea specificată în SNAP. Dimensionează distanţe diferite pe X şi Y între puncte.

HATCH (-h)

? Name U Stile

Haşurare în diferite moduri. Afişează tipurile disponibile de haşură. Specifică tipul de haşură dorit Redefineşte tipul de haşură. Asignează tipul de haşură un anumit stil.

ID Returnează coordonatele unui punct specificat

Page 153: autocad proiectare 3d

Lista uzuală a comenzilor AutoCAD

153

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

INSERT (i)

? Name

Inserează în desenul curent un alt desen sau bloc, într-o anumită poziţie. Afişează o listă a blocurilor definite în desenul curent. Numele desenului sau blocului.

LAYER (la)

? M S N ON OFF C L F T

Crează şi editează straturi în desenul curent. Afişează o listă cu caracteristicile straturilor definite. Creează un nou strat şi-l face strat curent. Setează un strat ca strat curent. Creează noi straturi. Activează un strat. Dezactivează un strat. Asignează o anumită culoare unui strat. Asignează un tip de linie unui strat. Face un strat invizibil. Face un strat vizibil.

LIMITS

ON OFF Corner

Modifică şi controlează limitele de desenare. Activează verificarea limitelor, deci nu se poate desena în afara lor. Dezactivează verificarea. Coordonatele punctului de colţ.

LINE (l)

Desenează o linie.

LINETYPE (lt)

? C L S

Defineşte şi încarcă tipuri de linii. Listează tipurile de linie predefinite. Creează un nou tip de linie. Încarcă un tip de linie definit. Setează un tip de linie pentru entităţile ce se vor desena.

LIST (li), (ls)

Listează informaţii de bază despre entităţile selectate.

MIRROR (mi)

Creează o copie simetrică faţă de o dreaptă a entităţilor selectate.

MOVE (m)

Mută entităţile desenate într-o poziţie selectată de utilizator.

OFFSET (o)

Distance T

Desenează entităţile echidistante cu o entitate selectată. Distanţa de echidistanţiere. Echidistantă trasată printr-un anumit punct.

Page 154: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

154

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

OOPS Restaurează ultima entitate sau grup de entităţi şterse. ORTHO ( tasta F8)

ON OFF

Determină ca liniile, poliliniile sau urmele desenate să fie doar orizontale sau verticale. Activare mod. Dezactivare mod.

OSNAP (os)

CEN END INS INT MID NEA NOD PER QUA QUI TAN NON

Permite selectarea unor anumite puncte cu anumite proprietăţi. Centrul unei entităţi de tip cerc, arc de cerc, poligon. Sfârşitul unei entităţi de tip linie, arc de cerc, polilinie. Punct de inserare a unui bloc, shape sau text. Punct de intersecţie între două entităţi. Punct de mijloc al unei entităţi de tip linie, arc de cerc, polilinie deschisă. Punctul cel mai apropiat ce aparţine unei entităţi de tip linie, arc de cerc sau cerc. Puncte definite strategic în blocuri. Punctul ce reprezintă piciorul perpendicularei duse dintr-un punct pe o entitate. Punct de delimitare a cadrelor unui cerc sau arc de cerc. Selectare rapidă prin preluarea primului punct ce respectă o anumită condiţie. Punct de tangentă la un cerc sau arc de cerc. Dezactivează modul de selectare.

PAN (p)

Mută fereastra de afişare.

PEDIT (pe)

C O J W F S D U X

Permite modificarea unor entităţi de tip polilinie. Închide o polilinie. Deschide o polilinie. Uneşte două polilinii într-una singură. Defineşte grosimea unei polilinii. Înlocuieşte segmentele poliliniei prin arce de cerc. Realizează cea mai bună aproximare a poliliniei prin curbe. Se revine la reprezentarea poliliniei prin segmente. Anulează ultima opţiune executată. Ieşire din comanda PEDIT

Page 155: autocad proiectare 3d

Lista uzuală a comenzilor AutoCAD

155

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

PLINE (pl)

A C H L U W A CE CL D H L R S U W

Desenează o polilinie. Modul LINE (desenează polilinii) are opţiunile: - trece în modul ARC (desenare poliarce); - închide polilinia printr-un segment; - defineşte grosimea poliniei prin specificare de semigrosimi; - polilinie definită prin lungime; - anulează execuţia ultimei opţiuni; - defineşte grosimea poliliniei; Modul ARC (desenează poliarce) are opţiunile: - defineşte unghiul la centru; - defineşte centrul arcului; - închide polinia printr-un arc; - defineşte direcţia arcului; - defineşte grosimea prin specificarea semigrosimii; - trece în modul LINE; - defineşte raza cercului; - defineşte al doilea punct; - anulează ultima opţiune executată - defineşte grosimea poliarcului.

PLOT

D E L V W

Imprimă un desen la plotter. Imprimă imaginea afişată pe terminal Imprimă o zonă suficient de mare ca să cuprindă întregul desen. Imprimă zona cuprinsă între limitele de desenare. Imprimă o imagine anterior salvată. Imprimă desenul dintr-o fereastră definită de utilizator

POINT Desenează puncte singulare. POLYGON

E Point

Desenează poligoane regulate. Cere centrul laturii. Centrul poligonului.

PURGE

B LA LT SH ST A

Şterge din desen elementele neutilizate: - blocuri; - straturi; - tipuri de linii; - forme(shape); - tipuri de text(styles); - toate elementele neutilizate.

Page 156: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

156

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

QTEXT

ON OFF

Înlocuieşte un text scris cu un dreptunghi pentru a creşte viteza. Înlocuire activată Înlocuire dezactivată

REDO Reface o operaţie anulată cu comanda UNDO sau U. REDRAW (r)

Redesenează imaginea afişată curăţând ecranul.

REGEN (re)

Regenerează imaginea curentă şi o reafişează. Entităţile desenate sunt recalculate.

ROTATE (ro)

R

Roteşte entităţile selectate. Afişează unghiul de referinţă curent şi cere un unghi de referinţă.

RSCRIPT Reexecută un set de comenzi predefinite de utilizator. SCALE (sc)

R

Modifică scara de desenare a entităţilor selectate. Cere lungimea de referinţă curentă şi noua lungime de referinţă,

SCRIPT (scr)

Execută automat un set de comenzi predefinite de utilizator.

SELECT

O W L P C BOX AU SI M R A

Selectează un set de entităţi pentru utilizare în comenzi ulterioare. Selectează o singură entitate. Selectează toate entităţile cuprinse total într-o fereastră predefinită. Selectează ultima entitate desenată. Selectează ultimul set de entităţi anterior selectate. Selectează toate entităţile care au măcar un punct cuprins într-o fereastră predefinită. Dacă al doilea colţ al ferestrei definite este la dreapta primului colţ aria de selecţie este de tip WINDOW, dacă este la stânga aria de selecţie este de tip CROSSING. Dacă punctul de selectare nu aparţine unei entităţi se lansează în execuţie opţiunea BOX. Procesul de selectare încetează odată cu selectarea a cel puţin o entitate. Selectare multiplă de entităţi fără reafişarea prompter-ului. Deselectează entităţile selectate din greşeală. Revenire în modul de selecţie.

Page 157: autocad proiectare 3d

Lista uzuală a comenzilor AutoCAD

157

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

SKETCH

P X Q R E C

Permite desenarea de mână. Ridică sau coboară creionul de desenare. Salvează segmentele de linie desenate şi iese din comandă. Ieşire din comandă fără salvare. Salvează segmentele de linie desenate, dar nu părăseşte comanda. Şterge segmentele de linie în sens invers desenării. Permite selectarea ultimului punct desenat.

SNAP (sn)

ON OFF A R S I S

Creează o reţea de puncte echidistante. Deplasarea cursorului grafic, se realizează în mod automat din punct în punct. Activare reţea. Dezactivare reţea. Se pot defini distanţe diferite pe X şi Y între puncte. Se poate roti reţeaua de puncte. Se poate trece de la modul standard la modul isometric şi invers. Trecerea la modul isometric. Trecerea la modul standard.

SOLID (so)

Se pot desena poligoane umplute.

STRETCH (s)

Permite modificarea unor entităţi menţinând fixe punctele de contact ale acestora cu alte entităţi.

TEXT

A C F M R S

Desenează un text într-o poziţie şi mărime dorită. Aliniază textul între două puncte prin modificarea mărimii literelor. Centrează textul în jurul unui punct pe orizontală. Aliniază textul între două puncte prin modificarea lăţimii literelor. Centrează textul în jurul unui punct pe verticală şi orizontală. Aliniază textul la dreapta. Selectează un stil de text.

TRACE Desenează urme (linii) de o anumită grosime. TRIM (tr)

Şterge porţiuni ale entităţilor selectate traversate de o frontieră.

Page 158: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

158

Comanda

Opţiune Descrierea comenzii

UCS (AutoCAD versiunea 14)

O ZA 3 E V X Y Z P S D ?

Permite poziţionarea originii sistemului de coordonate Setează punctul de origine menţinând direcţia axelor X, Y şi Z. Setează punctul de origine şi direcţia pozitivă a axei Z Setează punctul de origine şi direcţia pozitivă a axei X şi planul pozitiv X,Y Defineşte UCS-ul după direcţia unei entităţi selectate. Defineşte un nou UCS paralel cu ecranul. Punctul de origine rămâne nemodificat. Roteşte UCS-ul curent în jurul axei X. Roteşte UCS-ul curent în jurul axei Y. Roteşte UCS-ul curent în jurul axei Z. Face întoarcerea la un UCS anterior salvat. Salvează UCS-ul curent sub un nume specificat. Şterge un UCS salvat. Afişează caracteristicile UCS-urilor salvate.

UNDO (u)

B A N O E Number

Anulează efectul unui grup de comenzi anterioare. Permite deplasare la marcatorul anterior. Activează toate opţiunile. Dezactivează comenzile U şi UNDO. Permite anularea doar a ultimei comenzi. Plasează un marcator ce semnalează terminarea unui grup de comenzi Numărul de comenzi ce trebuie anulate.

UNITS (un)

Controlează formatul de afişare al coordonatelor, distanţelor şi unghiurilor.

WBLOCK (w)

Salvează entităţile selectate sub forma unui bloc într-un fişier pe disc.

ZOOM (z)

A C D E L P W Number

Măreşte sau micşorează o zonă de imagine afişată. Afişează întreaga zonă cuprinsă între limitele de desenare. Afişează o zonă centrată în jurul unui punct predefinit. Este afişat desenul realizat şi peste acesta este indicată zona precedentului ZOOM. Această zonă poate fi mutată şi redefinită ca mărime. Afişează întreaga suprafaţă de desenare indiferent de amplasarea entităţilor desenate. Cere amplasarea colţului din stânga jos al ferestrei de afişare. Restaurează imaginea obţinută cu precedentul ZOOM. Permite definirea ferestrei de afişare prin specificarea a două puncte diagonal opuse. Reprezintă un factor de scară.

Page 159: autocad proiectare 3d

Lista uzuală a comenzilor AutoCAD

159

ANEXE

DESENE REALIZATE ÎN AUTOCAD

(Pag.160…179)

Page 160: autocad proiectare 3d

Vieru I., Clenci A., Tabacu Şt. AUTOCAD - APLICAŢII PRACTICE

160

BIBLIOGRAFIE 1. Burchard, B., Pitzer, D., ş.a., – Secrete Autocad 14 – Ed. Teora, 1998; 2. Dale, C., Niţulescu, Th., Precupeţu, P., – Desen tehnic industrial pentru construcţii de maşini – Ed.

Tehnică, Bucureşti, 1990 3. Dobrotă, V., - Rezistenţa materialelor - Ed. Didactică şi Pedagogică Bucureşti, 1982; 4. Husein, Gh., Tudose, M., – Desen tehnic de specialitate– Ed. Didactică şi Pedagogică, Bucureşti, 1992; 5. Popa, D., Popa C., – Proiectarea asistată în ingineria mecanică – Ed. Tehnică, Bucureşti 2003; 6. Preda, I., – Inginerie Asistată pentru Autovehicule – Ed. Universităţii Transilvania, Braşov, 1998; 7. Roşca, S.,A., – Bazele proiectării asistate de calculator – Reprografia Universităţii Craiova, 2001; 8. Simion, I., – AutoCAD 2000–Aplicaţii – Ed. Teora, Bucureşti 2000; 9. Simion, I., – AutoCAD 2002 pentru ingineri – Ed. Teora, Bucureşti 2003; 10. Tabacu, Şt., Clenci, A. – Grafică pe calculator. AutoCAD-aplicaţii practice – Ed. Universităţii din

Piteşti, 2001. 11. *** – Colecţia MaxCAD 12. *** – Manualul inginerului mecanic – Ed. Tehnică, Bucureşti, 1972;