o"} fi'f :: r" ,r'{r';i \ t" i t.r' .,p 'a+i i"..

S4:"1,..:- : i t g- "; LI":f-: I/)I j ,- '+.1 * \".,:,j bJ.4.1 !'*,

Reinhard Rohkamm

Conline 191 de ilustraliirealizale de Manfred Guther

K,#Farma Media

Cuprins

NoTruNr or rnzA

Privire de ansamblu

Craniul

Meningele

LCR

Trunchiul cerebral

Nervii cranieni

Vase carotidiene

Artera cerebralS anterioari

Artere vertebrobazilare

Artere cerebeloase

Artera cerebrali posterioard

Vene cerebrale gi extracerebrale

Vene extracraniene

Vase spinale

s fr $YWl frffi ffi ffi q"$ rutrYfi ffi r$$eLffi

2 Creier

4 ColoanavertebralS 9i canalul vertebral

6 Mdduva spindrii

8 Sistemul cdilor motorii

l0 Sistemulcdilorcerebrale

12 Sistemul cdilor senzoriale

14 Dermatoame gi miotoame

16 Sistemul nervos perifuric

18 Sistemulmuscularstriat

20 Sistemul nervos vegetativ

22 Sistemul limbic

24 Neuroimunologie

26 Neurogenetici

28 Neurodegenerare

30

34

36

38

40

42

44

46

56

58

62

,@66

68

71

Reflexe

Controlul mi;cirii

Ganglioni bazali

Sistemulvizual

Migcirile oculare

Migciriale pupilelor

Nervultrigemen

Nervulfacial.

Sistemul vestibular

Auzul

Durerea

Ritmul circadian

72 Con5tientizarea

74 Vorbirea

76 Memoria

78 Controlulneuroendocrin

80 ,. lnima gi circulalia

u Respiralia

86 Termoreglare

88 Funcliagastrointestinale r

90 Vezica urinari gifunqia sexuale

92 Sisteme de bariere cerebrale

94 Presiunea intracraniani (PlC)

96 Sistemul de neurotransmiletori

98

100

104

106

108

110

112

114

r16

118

120

122

strusn0A{fl8 125

Paralizia centrali

Paralizia perifericd

Tulburdrile de mers

Sindromul cerebelos

Tremorul

Coreea, balismul, diskinezia

Mioclonul ticuri

Distonia

Tulburdri de sensibilitate

Sindroame algice

Vertijul

Nistagmus

Disfunclii ocu lomotorii

Defecte de c6mp vizual

Disfuncqii pupilomotorii

Leziunea de nervfacial

Tulburdri olfactive

Tulburdri gustative

Tulburiri de deglutilie

Sindroame de trunchi cerebral

TABTOURI CTINICE

Sindroame de bazi de craniu

Tulburiri de comportament

Tulburiri de perceplie

Tulburdrile de memorie

Afazia

Tulburiri de vorbire

Tulburdri de vorbire asociate

Tulburdride somn

Tulburdri de con$tienF

Modificiri ale stirii de conStiente, moarteacerebrali

Hipertensiune intracraniand (HlC)

Sindroame infl amatorii ale SNC

Crize epileptice

Crize non-epileptice

Sindroame cerebrovasculare

Neuropatii

Sindroame radiculare

Sindroame de plex

5indroame miopatice

Sindroame neuropsihogene

126

130

134

136

138

"t40

142

144

146

148

150

152

154

172

174

176

178

180

't82

184

186

188

r90

192

196

198

202

206

210

212

214

216

218

221

156

158

160

162

'tu166

168

Accidentul vascu lar cerebral

Accidentul vascular cerebral:diagnostic in urgentd

Accidentul vascular cerebral:investigatii suplimentare

Accidentul vascular cerebral:patogeneza infarctului cerebral

Accidentul vascular cerebral: hemoragiecerebra16 netraumatic5

Accidentul vascular cerebral:patogeneza hemoragiilor netraumatice

Accidentul vascular cerebral:principii terapeutice

Trombozd venoasd cerebralS - vasculitd

Cefaleea

Epilepsia

Scleroza multipl;

lnfecliile SNC

Boala Lyme, neuroborelioza

Neurosifilisul

Meningita tuberculoasd (MTB)

Botulismul gi tetanusul

lnfeclia cu virusul herpes simplex

lnfecgia cu virusul varicelo-zosterian

lnfec{ia cu virusulimunodefi cienlei umane (HlV)

230

238

248

254

262

266

268

270

272

274

276

234

236

Poliomielita

LMP gi infeclia cu citomegalovirus (CMV)

Rabia

lnfeclii fungice oportuniste

lnfeclii cu protozoare gi cu helminli

Encefalopatii spongiforme transmisibile

VArsta qi boala

Boala Parkinson (BP)

BP: fiziopatologie

BP: principii terapeutice

Sindroame parkinsoniene atipice

Demenle

Boala Huntington (BH)

Afecliuni cerebeloase

Tumoricerebrale

Tumori benigne

Tumoriin funclie de localizare

Tumori maligne

Metastaze

Tumori: clasificare gi principii terapeutice

EXAMI$ARE

280 Encefalopatiiereditare 328

282 Encefalopatii dobAndite 330

2U Traumatisme cranio-cerebrale (TCC) 338

286 Traumatismele coloaneivertebrale 3M

288 Mielopatii 348

290 Bolile neuronului motor 354

292 Neuropatii/leziuni radiculare 356

294 Leziunedeplex/mononeuropatia 358

2g8 Mononeuropatii 360

300 Neuropatiadiabetic; 362

302 Neuropatii inflamatorii 364

304 Leziuninervoaseperifericetraumatice 368

310 Neuropatiiereditare 370

312 Distrofia musculard 372

316 Miotonia, paralizia episodicd 374

318 Miopatii congenitale 5i metabolice . 376

32O Sindroame miastenice 378

322 Miozite 380

324 Sindroame neuromusculare 382

326 Malformatrii gitulburdri de dezvoltare 3U

391

Anamnezi

Examinare neurologicd

effiEHe fiL$YeS&tH

392 lnvestigaliisuplimentare

394

403

[-rr&K&1"uRA 503

fr$$$3ffiX 51 1

Notiuniide baz6

Neuranatomie clinicd

Ciile de transmitere 'l

Dermatoame;i miotoame

Sistemu l n elvgs perifer'ic

Sistemul muscular striat

Sistemu I nervos vegetativ

Sistemullimbic

Neuroirnunologie i

NCur6genetici . ,, :

Neurodeg€h€rar€ l

Privire de ansamblu

ffi

Neurologia studiazi bolile sistemului nervosgi ale musculaturii scheletice. Sistemul nervosse clasificd din punct de vedere morfologic gi

functional in sistem nervos central, periferic gi

vegetativ.

Sistemul nervos central (SNC, nevrax)

I Creierul (encefal, tabel l, pag. 4O4)

Prozencefalul (regiunea supratentoriald).Acesta se compune din telencefal gi diencefal.Trunchiul cerebral (regiunea infratentori-al5). Acesta se compune din mezencefal gi

rombencefal. Rombencefalul se subimpartein punte, cerebel 9i bulb.

I Miduva spinalS

Miduva spinirii la adult are aproximativ45 cm. lncepe deasupra primei perechi denervi cervicali, in continuarea bulbului, iar in-ferior se termine cu conul medular, ajungAndpdni in dreptul disculuidintre prima;i a douavertebrd lombari (la nou-ndscut pAni la ni-velul celei de a treia vertebre lombare). prin

urmare punclia lombari se va efectua sub ceade a treia vertebrd lombard. Conul medular secontinui cu filum terminale. Filum terminalese fixeazd cu capdtul distal de fala posterioa-rd a coccigelui. Filumul terminale este formatpreponderent din lesut glial si conjunctiv.incepdnd de la prima vertebrd lombard, rddi-cinile lungi dorsale gi anterioare ale nervilorspinali formeazd coada de col.structura coloa-nei vertebrale gi a nervilor spinali permite seg-mentarea mdduvei spindrii in cervicald, dorsa-15, lombard si sacratd (pag. 34 gi urm6toarele).

Sistemul nervos periferic (SNp)

SNP face conexiunea cu celelalte regiuni alecorpului, Toate celulele nervoase, motorii,senzitive ti vegetative ce nu fac parte din SNC,fac parte din SNP. Prin urmare SNP ii aparlinrdddcinile nervoase ventrole (motorii) 5i dorsa-/e (senzitive), ganglionii spinali, nervii spinali,o mare parte din sistemul nervos vegetativ(de ex. lanlul ganglionar latero-vertebral), fibrenervoose senzitive gi motorii, precum gi nervrlcranieni, cu exceptia nervilor olfactiv gi optic,care fac parte din SNC.

Un nerv periferic mixt, conline fibre senzitive,motorii gi vegetative. Existd insd gi nervi purmotori sau pur senzitivl Fibrele nervoase seindreaptd invelite in perinerv (fascicul nervos)spre diverse organe 5i regiuni ale corpului.Prin intermediul unui lesut conjunctiv lax(epinerv), aceste fascicule sunt legate intre elegi de lesuturile adiacente. in interiorul fascicu-lelor nervoase se regdsesc fibre nervoase mi-elinizate gi nemielinizate, endonerv gi capilaresanguine. Strangula,tiile Ra nvier se formeazdprin inldnluirea tecilor de mielini ale celulelorSchwann, care invelesc respectivul axon. pe

misurd ce diametrul tecilor de mielind cre;te,cregte ;i viteza de conducere a nervului. incazul fibrelor pulin sau deloc mielinizate, oceluli Schwann invelegte mai mulgi axoni. La

interfala dintre fibra nervoasd motorie ti fibramusculard existd o zoni de contact specifici(joncgi u neo n e u ro-m uscu lard sa u placa m otorieterminold). Fibrele nervoas e periferice aferen-fe, respectiv sen zitive, ale celulelor pseudou ni-polare din ganglionii spinali, ajung la miduvaspindrii prin riddcina dorsali aferentd. Astfelstimulii preluali de receptorii cutanali, din fas-cii, muschi, articulatii si organe interne sunttransmigi spre SNC.

Sistemul nervos vegetativ (autonom,visceral)

Sistemul nervos vegetativ coordoneaz6funcgiile organelor interne, adaptdndu{e la

conditiile de viale exogene ;i endogene aleorganismului. Aceste sarcini cad in responsa-bilitatea componentelor periferice (pag. 5B tiurmitoarele) gi centrale (pag.58) ale sistemu-Iui nervos vegetativ.

Privire de ansamblu

encefal(telencefal)

diencefal mezencefal

nerv spinal

ridicina dorsal5

rdddcindventralS

nucleul uneicelule Schwann

fibrd musculari

capilar sanguin.

placd motorieterminali

oerinervu I

uriui fasciculramuricomunicanteLan! ganglionarsimpaticlatero-vertebral

nod Ranvier

nervos

nerv mielinizat

fibrocit

endonerv

capilar sanguincu eritrocit

nerv nemielizat

receptori

puntea gi cerebelul

conul

Sistemul nervos periferic

Craniul

Forma individuali a capului este in principiudeterminat6 de oasele craniului. Datoritd stra-tului sublire de mu;chi 5i de lesut conjunctivcare il acoperd, suprafala sa poate fi palpati.Oasele craniului, in funclie de solicitarea me-canic5, diferd din punct de vedere a grosimiigi a stabilit;lii. La nivel temporal ;i orbital,acolo unde oasele craniului sunt mai subliri ,

("fereastrd osoasS"), pot fi explorate ecografic(pag. 400) arterele de la baza creierului. Trau-matismele se soldeazi cu fracturi preponde-rent in regiunile cu oase mai subliti. Articuloliatemporo-mandibulard, exceptend articulaliileoaselor urechii medii, este singura articulaliea oaselor craniene.

Neurocraniul

Acesta cuprinde creierul, labirintul ;i urecheamedie. La tineri ti la adulli oasele calotei cra-niene sunt interconectate prin sinostoze gi

sincondroze. Oasele craniului au doui straturiosoase compacte (lamele internd gi externd),iar intre acestea se afli os spongios (diploea).

Sutura coronard traverseazd cele 2/3 anterioa-re ale calotei. Aceasta intelnette medialsufurosagitold. Din aceasta pornegte gi se bifurcd oc-cipital sutura lambdoidd. Regiunea.!utei crani-ene unde se articuleazi oasele temporal, pari-etal gi frontal se numeSte pterion. Sub acestase afld bifurcalia arterei meningee mijlocii.Partea inferioard a craniului este reprezentatede baza craniulur'. Aici se gdsesc fosele cronieneanterioarS, mijlocie 5i posterioare. Fosa crania-nd onterioard conline porliunile bazale ale lo-bilor olfactiv gi frontal,fosa mijlocie diencefalul,hipofiza ;i lobii temporali, iar fosa posterioard

cerebelul. La limita laterald dintre fosa anteri-oard gi cea mijlocie se afld marginea posteri-

oari a aripilor mici ale sfenoidului, iar medianjugul sfenoidului. Fosele mijlocie giposterioarisunt limitate lateral de marginea superioarda piramidei osului temporal ;i median suntdespirgite de partea posterioard a 9eii.

Scalpul

Acoper; o mare parte din craniu. Scalpul se

compune din pielea capului (derm, epidermgi pAr), Iesut subcutanat 9i aponevroza epi-craniand. Scalpul este legat de pericraniu prinintermediul unui lesut conjunctiv lax-spagiulsub-aponevrotic-care asiguri alunecarea scal-pului pe oasele craniului. La rAndul s;u acestase fixeazi pe marginea superioari a orbitei,pe osul zigomatic gi pe protuberanla extern;a occipitalului. Leziunile craniene fird afecta-rea aponevrozei epicraniene nu duc la forma-rea de hematoame, iar marginile pligilor nusunt prea depdrtate. Atunci cdnd aponevrozaepicraniand este implicatd marginile rinilorsunt mai mult sau mai pugin depdrtate sau potapirea chiar scalpiri, cu desprinderea apone-vrozei de periost. Hemoragiile din spaliul sub-aponevrotic se extind in plan orizontal.Ritmul de crettere a pdrului de pe scalp estede aproximativ 1 cm pe luni.

Viscerocraniul

Acesta se compune din oasele orbitelor, na-sului gi sinusurilor. Marginea suproorbitaldeste formatd de osul frontal, cea inferioari demaxilar;i de osul zigomatic. Deasupra orbiteieste sinusul frontal, sub ea este sinusul maxi-lar. Cavitd,tile nozale incep cu ndrile gi se con-tinud posterior cu coanele nazale. in cavitdlilenazale se deschid sinusurle paranozale, re-spectiv sinusurile maxilar, frontal gi sfenoidal,precum ;i sinusul etmoidal. in peretele supe-rior al sinusului maxilar se afl5 canalul infraor-bital, ce conline nervul gi vasele infraorbitale.Sinusul sfenoidal se invecineazd cu canaluloptic, cu ganlul prechiasmatic 5i cu hipofiza.

Craniul

sutura sagital;

sutura coronale

pterionul

suturascuamoaSa

sutura

glabela

gaura supraorbitale

orbita

gaura infraorbitali

osul zigomatic

gaura mentonieri

sinusul

osul nazal

marginea -supraorbitali

lama

gaua dorsaldprocesulclinoidanteriorcrista galli

lamaciuruiti

suturalambdoidi

suturaoccipito-mastoidiani

mastoida

Craniul articula;iatemporo-

mandibulari

sinus sfenoidal

sinus maxilat

maxilarul

mandibula

Oasele fetei

gaura occipitald

margineasuperioard a osului

temporalfosa

hipofizaria geii turce'ti

gan.tulprechiasmatic

aripa mice aosului sfenoid

Endobaza(fosa craniani anterioar; -galben, fosa cranianA mUlocie -verde,fosa craniani posterioar; -albastru)

suturd coronard

ffi

6 Meningele

Dura mater (pahimeningele)

Este formati dintr-o foild externd, periostulcare se fixeazd pe craniu ;i o foild internd,de care se fixeazi arahnoida. in foifa externda durei se gisesc arterele meningee, care iri-gd calota ;i dura mater. Capilarele durei suntpar!ial fenestrate (lipse;te bariera hematoen-cefalicd). ln cazul in care dura se desprinde deos/ cum se intAmpld in cazul unei hemoragii(hematom epidural, pag. 339, 342), se for-meazd un spaliu, care pdnd atunci nu exista(spaliul epidural). Arahnoida ceptuSegte foilainternd a durei mater. O hemoragie in aceastdzoni (hematom subdural pag.339,342) prinruperea venelor comunicante (pag. 24) ducela formarea spaliului subdural, anterior inexis-tent. Sinusurile durei mater (nu posedd valve)se afl; intre foilele acesteia (sinusurile sagital,drept gi occipital) sau periostal (sinusurile

transvers ti sigmoidian).intre cele doud emisfere cerebrale se afli coasacreierului (falx cerebri). Deasupra ei se afl5 si-nusul sagital superior, iar sub ea sinusul sagitalinferior. Coasa creierului este atatat; anteriorde crista galli, iar caudal se fixeazd de fala su-perioard a cortuluicerebelului, in dreptul sinu-sului drept. Sub cort se continue cu coasa cere-belului, care conline sinusul occipital, a5ezatdfiind intre emisferele cerebeloase $i ancoratide occipital.Cortul cerebelos se intinde transversal intrefala superioard a cerebelului, pe care o aco-perd, 9i faga inferioard a lobilor occipitali. La

nivelul incizurii tentoriale se invecineazd cutrunchiul cerebral. Cortul igi are originea peprocesele clinoide anterioare 5i posterioare,se prinde pe marginea superioard a porliuniipietroase a osului temporal, pe margini-le gantului transvers al osului occipital, peprotuberanta occipitald internd. Cortul im-parte cavitatea craniand in doui spalii, unulsu pratentori o I ti unul i nfrate ntori a L

Diafragma teii turcetti, o prelungire a dureimater situat; intre procesele clinoide, face cahipofiza si fie situatd extradural. Diafragmaare un orificiu in partea posterioard, prin caretrec tija hipofizard gi arahnoida.

Ramurile meningeale ale celor trei ramuri alen. trigemen (pag. 12, 86) inerveazi senzitivdura mater de la nivelul calotei, a foselor cra-niene anterioard gi mijlocie precum 9i cortulcerebelului. Ramurile meningeale ale n. vog,n.glosofaringion (pag. 12) gi ale primei perechide nervi cervicali inerveaz; senzitivdura materdin fosa craniand posterioar;. Astfel se explicide ce aceste zone ale durei spre deosebire decreier sunt sensibile la durere.Diversii nervicranieni sivasele care irigd creie-rul, in funcgie de locul unde pirisesc craniul gi

strSpung dura mater, au un parcurs extradural(dar intracranian) mai lung sau mai scurt. Aga

se face cd ganglionul trigemenului este acce-sibil fdri a deschide dura mater.

Arahnoida ti pia mater(leptomeningele)

I Arahnoida

Ceptutette pe interior dura cu un strat de ce-lule scuamoase. intre arahnoidA ti pia matereste spotiul subarahnoidian, care este strdbS-tut de fibre fine de colagen gi conline LCR.

Acest spaliu este strebetut de ramurile corti-cale ale arterelor cerebrale (arterele encefali-ce) si de venele cerebrale superficiale. Dato-ritd distanlelor variabile dintre endocraniu qi

suprafala creierului apar spalii mai mari, cis-ternele (pag.9). Prelungirile pe care arahnoidale trimite in sinusul sagital superior se numescv i lozitdli a ra h n oi d ie n e.

I Pia mater

Acoperi creierul pitrunzAnd printrecircumvolugiuni. Prin pia mater trec vaselecreierului p6nd la intrarea sau iegirea lor Ia

suprgfala creierului. Cu exceplia capilarelor,vasele care ies din pia mater gi intre in creiersunt in traseul lor ulterior separate de neuro-pil printr-o membrand glialS. in spatiile peri-vasculare (sposiile Virchow-Robrn) se gdsetteLCR. Pia fiind vascularizati impreund cu epen-dimul ventricular formeazd plexul coroidian inventriculii laterali 5i in tavanul ventriculilor 3

$i 4.

Meningele

granulalii Pacchioni

Scalp, caloti, meninge

artera cerebrald

dura mater (stratul intern;i extern)

spafiul epidural

vend in punte

Pia mater endoteliul sinusuluisoatiulVirchow-Robin r|

- Oscranlan

t

trabecul insubarahnoidian

arahnoida

dura mater(stratul extern)

sinusul sagitalsuperior

dura mater(strat intern)pia mater

scoarlacerebrali

sinusul sagital inferior

sinusul drept

incizura tentorialicortul cerebelului(parlial deschis)spaliul infratentorial

diafragma geii

tija pituitar;

meatul acustic intern€avitatea craniani

(vedere laterald)

coasa

spaliul supratentorial

sinusul drept

coasa

cortulspa!iul infratentorial

sinusul sigmoid

:,ii"/

I

arahnoidiand

LCR

Volumul total al LCR la adult este de .l50

ml. indecursul a 24 h se secrete cca.500 ml LCR, res-pectiv 21 ml/h. Prin urmare LCR este inlocuitin intregime de 3-4 ori pe zi.

Spaliile cu LCR. Srstemulventricular este for-mat din cei doi ventriculi laterali, care pringouro interventriculard Monroe comunicd cucel de al 3-lea ventricul, care prin interme-diul apeductului comunicd cu cel de al 4-leaventricul. Prin intermediul gdurii Magendisituati median ;i a giurilor Luschka situatelateral, ventriculul 4 leagd sistemul ventricular(spagiul interior al LCR intern) cu spaliul sub-arahnoidian (spaliul exterior al LCR extern).Prin cello media se intelege por!iunea centralia ventriculilor laterali.Cisternele sunt dilatalii ale spaliului subarah-noidian. Cisterna cerebelo-medulard (cisternamagna) se afli intre fala posterioard a bulbu-lul gi fala inferioard a cerebelului. in unghiuldintre punte;i cerebel se afle cisterna ponto-cerebeloosd. Lateral de pedunculii cerebraligi in dreptul mezencefalului se afld cisternaa m bi en s (conflne artera cerebralS posterioari,artera cerebeloasd superioari, vena bazilard,n. trohlear). Cisterno interyedunculard situatitintre pedunculii cerebrali (conline n. oculo-motor, bifurcatia arterei bazilare, originea ar-terei cerebeloase superioare ;i artera cerebra-l5 posterioard) in spatele crsternei chiasmatice,care inconjoari chiasma optic5, infundibululgi tija hipofizard. Spaliul subarahnoidian de lagaura mare pAnd la gaua dorsald se numeStecisternd bazald posterioard, iar porliunea dela gaua dorsald la crista galli, cisternd bazaldanterioard.Formarea LCR-lui. LCR este secretat prepon-derent de vasele fenestrate ale plexului co-roid, umple spaliile corespunzdtoare ii estetransparent si incolor. O altd sursd de LCR

sunt pia mater ti arahnoida, precum gi spafiileextracelulare ale parenchimului cerebral. Ex-ceptand proteinele sintetizate de creier, (pag.118, 416) in LCR se regisesc substanle dinsdnge, dar in concentralii mai reduse. Prin ur-mare evaluarea clinici 5i chimicd a LCR, firi a

cunoatte parametrii sanguini este irelevantd.

Rolul LCR'lui. in mod normal LCR nu continehematii 9i nu mai mult de 4 leucocite/pl.Funcliile sale sunt de naturi fizicd (distribuflapresiunii, echilibrarea varialiilor de volum,proteclia fald de oscilatiile presiunii arterialegi venoase, reducerea in situ a greutSlii creie-rului, datoritd forlei arhimedice) gi de naturdmetobolicd (indepdrtarea produgilor de me-tabolism, transportul nutrientilor si hormoni-lor).

Circulalia LCR-lui. Datoritd miscdrilor corpu-lui, a variagiilor volumului vaselor cerebraleprecum ;i a migcdrilor respiratorii apar pulsayiiole LCR in spaliul cranian qi spinal. Datoritevariatiei pulsafiilor in diferite compartimentece conlin LCR, direclia de. curgere a acestuiadiferi. Din aceastd cauz;, modelul ce ilustracirculogia unidireclionald a LCR (de la plexulcoroid spre vilozitdlile arahnoidiene) a fostmodificat pentru a lua in considerare variatiiledirecliei de circulalie a LCR. in acest modelvolumul net (bulk flow) reprezint6 diferenqavolumelor de lichid pulsatile dintr-o anumitiregiune a spatiului subarahnoidian, variabilregional. Prin urmare Ia nivelul convexitdliicerebrale fluxul net nu poate fi mdsurat, darpoate fi mdsurat la nivelul gdurilor Luschkaqi Magendie. Pulsagiile LCR derermine oomogenizare eficienti a acestuia. Viteza decirculalie a LCR variazd in funclie de v6rstdgi de starea individului (bolnav sau sinitos).Viteza de circulalie este unul din factorii careinfluenteazd concentralia proteic5 a LCR - cucat este mai mare viteza de circulalie a LCR,

cu atat concentralia sa proteicd este mai mic;.Consecinlele tulburdrilor de circulagie ale LCR

pot fi vizualizate prin computer tomografie saurezonanti magneticd, respectiv prin dilatareaventriculilor sau prin exudat transependimar.Resorbtia LCR: LCR se resoarbe la nivelulvilozitdlilor arahnoidiene, a rdddcinilor gi ner-vilor spinali, a laminei cribrosa a nervilor olfac-tivi gi oftalmici, precum gi la nivelul nervuluivestibulocohlea r. Transportul LCR-ului resor-bit se face ulterior prin intermediul sistemuluivenos 9i a celui limfatic.

LCR 9

gaura interventricularecornul frontalrecesul opticrecesul infundibularventriculul 3

Apeductul

cornul temporaltavanul ventriculului 4, gaura Magendii

vilozitatea recesul 9i gaura laterald

( lsterna chiasmaticS*

r lsterna interpedunculard*clsterna ambiensclsterna cvadrigeminald

vena epiduraldvilozitate

recesul suprapinealqi pineal

Cornul posterior

Sistemul ventricular cerebral

plexuri coroide

I

cisterna cerebelo-medulard(cisterna magna)

canalul central

,/arannototana /rdd6cind nervspinal J

WS Circulalia lichidului cefalorahidian

10 Trunchiul cerebral

Trunchiul cerebral este imperlit in mezence-fal, punte 9i bulb (pag.2). La nivelul sdu suntdispugi etajat nucleii nervilor cranieni. Trun-chiul este str;bdtut in sus ;i in jos de cdilede legiturd dintre creier, cerebel ;i mdduvaspindrii. Centrii vegetativi, care dirijeazi ac-tivitatea inimii, cea circulatorie, cea respira-torie gi comportamentul alimentar (pag. 108gi urmdtoarele), precum gi releele acustice ;ivestibulare (pag.90 gi urmdtoarele) se gdsesctot la nivelul trunchiului cerebral. Transmite-rea informaliilor prin cdile aferente;i eferenteeste reglat5 prin sisteme reflexe.

Topografie

Ventral. La exteriorul mezencefalului se dis-ting picioarele pedunculilor cerebrali, la nive-lul punlii pe linie medianS-ganlul bazilar careaddposte;te artera bazilard, gi la nivelul bul-bului piramidele, iar caudal decusalia pirami-dald. La nivelul mezencefalului se afld nucleiinervilor lll gi lV, nucleii nervilorV, Vl, Vll giVlll la

nivelul pungii, iar nucleii nervilor lX, X, XI 9i Xllla nivelul bulbului.Lateral. Din incidenla laterald se vizualizeazdcerebelul. Daci indepdrtdm cerebelul devinvizibile originile aparente ale nervilor cranieni,cu exceptia nervului trohlear (lV), care iese pefala dorsali a trunchiului. La nivelul mezence-falului sunt coliculii superiori mijlocii gi inferi-ori, la nivel pontin sunt pedunculii cerebelogisuperiori, mijlocii qi inferiori, iar la nivelul bul-bului se afld oliva bulbard.Dorsal. Sub cerebel corespunzdtor felei dor-sale a bulbului gi punlii se descrie fosa rom-boidd, care formeazd peretele anterior al ven-triculului 4, iar lateral sunt aliniali pedunculiicerebelogi.

Cii de transmitere si nuclei

Proiecfii. Prin trunchiul cerebral coboard gi urcifibre motorii (pag. 38) 9i senzitive (pag.42). Pe

parcursul traseului prin trunchi fac multiple in-terconexiuni. Calea simpaticd (centrald) igi areoriginea in hipotalamus (pag.84).

Nucleii. La nivelul mezencefalului se afl5 nu-cleul rogu 9i substanla neagrd. Nucleii punliisunt r5spandili printre fibrele fasciculelor. inace;ti nuclei se gise;te al 2-lea neuron al cdiicortico-ponto-cerebeloase (pag. 40). Nucleiinervilor cranieni sunt repartizati pe diverselesegmente ale trunchiului cerebral.c Mezencefal:lll cu nucleul accesor, IVV

(nucleul mezencefalic al n. V)o Pontrn.'V (nucleul principal motor),Vl,Vll cu

nucleul salivator superior, Vlll (nucleul vesti-bular superior, nucleul cohlear anterior)

c Bulbar:Vlll (nucleul vestibular infero-late-ral, nucleul cohlear posterior), lX (nucleul

tractu Iui solitar, nucleul salivator inferior,nucleul ambiguu), X (nucleul dorsal, nucleulambiguu, nucleul tractului solitar), Xl (nu-

cleulambiguu), Xllo SprnalV (nucleul spinal), Xl

Formaliunea reticulate(tabelul 2, pag.404)

Reprezintd o relea de fibre nervoase gi de nu-clei, care se desfigoard de-a lungul intreguluitrunchi cerebral. Polul caudal al formatiuniireticulate ajunge spinal in regiunea cornuluidorsal, iar cranial pAni la nivelul talamusuluimedial.Formaliunea reticulatd primette aferenge dintoate zonele 5NC. Eferenlele se indreaptd sprecortex, dar 5i spinal. Datoritd multitudinii deinterconexiuni, formaliunea reticulatd joa-ci un rol important in coordonarea reflexd a

funcliilor senzitive, motorii ti vegetative (pag.

98). Fasciculul longitudinal median are rol ininterconectarea nervilor cranieni motori lll, lV$i Vl (pag. 80, 1 s4).

Trunchiul cerebral 11

rAddcinamotorie V

plramida

Cl (rdddcina

anterioar;)

Trunchiul cerebral (ventral)

hipotalamus

respiraliei, circulaliei,suptului, linsului,mestecatului

Controlul:vasomotricitdlii,respiratiei, activitdlii cardiace,emezei

Trunchiul cerebral(dorsal - cerebelul a fost indepdrtat)

glanda pineali

nucleulVlll

nucleulspinal V

nucleul tractuluisolitar

(ridacina posterioara)

Controlul:orientdrii spaliale vizuale,

coordondrii vegetative,a aportului alimentar

cerebelul

lll, nucleul lll,nucleu accesor

ventriculul 3

I

viltIX

xilXI

lV nucleupuntea

nucleulmotorV

VI

nucleul Vll

nucleul salivarsuperior ti inferior

nucleul ambiguu

nucleul dorsal X

nucleul nervului Xll

n. accesor, Xl

decusa!ia piramidali

limita dintremezencefalgi diencefal

Controlul: -vilIX

X

Formaliunea reticulatd(verde: trunchiul cerebral 9i cerebelul, secfiune sagitalS)

aria postrema