CUPRINS

Argument……………………………………………………………………………...pag. 2

CAPITOLUL I – Intreprinderea………………………………………………………pag. 3

1. Trasaturile intreprinderii……………………………………………………….pag. 3

2. Clasificarea intreprinderii……………………………………………………...pag. 4

3. Organizarea procesuala si structurala………………………………………….pag. 7

4. Relatiile intreprinderii………………………………………………………..pag. 10

CAPITOLUL II – Structura organizatorica………………………………………...pag. 13

1. Concept – caracteristici……………………………………………………...pag. 13

2. Tipuri de productie…………………………………………………………..pag. 14

3. Tipologia serviciilor…………………………………………………………pag. 15

CAPITOLUL III – Studiu de caz…………………………………………………...pag. 21

1. Prezentarea generala a societatii……………………………………………..pag. 21

2. Obiectul de activitate………………………………………………………...pag. 22

3. Personalul societatii………………………………………………………….pag. 22

4. Oferta………………………………………………………………………...pag. 23

5. Analiza SWOT………………………………………………………………pag. 25

1

ARGUMENT

Mi-am ales această temă datorită importanţei pe care o are structura organizatorică

într-o întreprindere, de a depista aspectele pozitive cat şi negative ale structurii organizatorice şi

de a reusi în viitor să proiectez sau să reproiectez o structură organizatorică optimă care sa

conducă la creşterea eficienţei întreprinderii. Lucrarea conţine argumentul alegerii temei, trei

capitole, anexa si bibliografia.

In capitolul intai am descris intreprinderea ca fiind una din cele mai importante

forme prin care oamenii îşi satisfac nevoile şi îşi ating scopurile în societate, principala structură

prin care statul îşi îndeplineşte funcţia sa economică. Pentru buna sa funcţionare este nevoie de

proiectarea unei structuri organizatorice eficiente.

In capitolul doi este vorba despre structura organizatorica, ea fiind definită ca

ansamblul persoanelor, al subdiviziunilor organizatorice si al relaţiilor dintre acestea astfel

constituite încât sa asigure premisele organizatorice prestabilite. Structura organizatorica

cuprinde doua părţi:

a) structura de conducere sau funcţională;

b) structura de producţie sau operaţională.

In capitolul III am realizat un studiu de caz despre o firma care se numeste S.C.

INTERNATIONAL S.A ARAD.

CAPITOLUL I - INTREPRINDEREA

2

Întreprinderea este o organizaţie umană în care se combină factori de producţie în

vederea obţinerii de bunuri şi servicii. Ea reprezintă un agent economic, persoană juridică, în

care elementele de natură materială, financiară şi umană se combină în scopul realizării unor

obiective.

1. Trăsăturile întreprinderii:

ˇ               este un organism social deoarece cuprinde activităţi umane cu finalitate bine

determinată. Indiferent de baza tehnico-materială de care dispune, orice întreprindere

funcţionează prin implicarea resursei umane, care devine cea mai importantă în alegerea şi

practicarea metodelor de management;

ˇ               este un organism tehnico-productiv deoarece foloseşte mijloace materiale, tehnici şi

tehnologii de producţie potrivit profilului activităţii;

ˇ               este un organism economic deoarece urmăreşte gestionarea resurselor în cele mai bune

condiţii în vederea satisfacerii obiectivelor urmărite, adică administrarea eficientă a

patrimoniului;

ˇ               este un organism stabil, care utilizează elemente materiale, financiare şi umane în

vederea funcţionării continue şi permanente potrivit profilului şi perspectivelor de dezvoltare,

direcţii de acţiune consecvente, metode de conducere cunoscute de factorul uman, instrumente de

lucru adecvate;

ˇ               este un organism dinamic, care dincolo de tehnicile şi direcţiile constante de acţiune

utilizează instrumente noi, strategii de rezervă, metode de lucru adecvate schimbărilor de mediu;

3

ˇ               este un organism complex, care formează un sistem bine definit, construit din mai

multe subsisteme, adică direcţii şi compartimente între care există legături funcţionale şi

ierarhice;

ˇ               este un organism cu reglare proprie, care se bazează pe aplicarea principiilor de

autoconducere, autogestionare şi autofinanţare în derularea funcţiilor managementului.

2. Clasificarea intreprinderii :

a)             după natura activităţii, există:

ˇ       întreprinderi de producţie (industriale, agricole, de construcţie, etc.);

ˇ       întreprinderi prestatoare de servicii (comerciale, bancare, de transport, etc.);

b)             după forma de proprietate pe baza căreia se constituie, există:

ˇ       întreprinderi publice (de tipul regiilor autonome);

ˇ       întreprinderi private (de forma societăţilor comerciale);

ˇ       întreprinderi mixte.

Regiile autonome se constituie în domenii de importanţă strategică naţională cum ar fi: industria

de armament, energetică, exploatare a minelor şi gazelor, poştă, transport feroviar

etc. Conducerea întreprinderii este asigurată de consiliul de administraţie care cuprinde între 7 şi

15 persoane şi de directorul general şi directorii de profil care se ocupă de managementul

operativ.

Societăţile comerciale se regăsesc sub mai multe variante, în baza Legii nr. 15/1990 privind

reorganizarea unităţilor economice de stat ca regii autonome şi societăţi comerciale:

4

ˇ               societatea în nume colectiv se constituie prin asocierea persoanelor pe bază de

încredere reciprocă, asociaţii răspunzând numai pentru obligaţiile asumate sub formă socială;

ˇ               societatea în comandită simplă se caracterizează prin garantarea obligaţiilor sociale cu

patrimoniul social şi cu răspunderea nelimitată şi solidară a asociaţilor comanditaţi, iar asociaţii

comanditari răspund până la limita aportului la capitalul social;

ˇ               societatea în comandită pe acţiuni se formează prin împărţirea capitalului social în

acţiuni şi se caracterizează prin răspunderea nelimitată şi solidară a acţionarilor comanditaţi,

ceilalţi răspunzând limitat;

ˇ               societatea cu răspundere limitată este o societate de capitaluri la care se poate face

aportul asociaţilor în natură până la cel malt 60% din capitalul social, şi cuprinde cel mult 50 de

membri;

ˇ               societatea pe acţiuni reprezintă o societate de capitaluri care cuprinde cel puţin 5

acţionari şi se constituie fie prin subscripţie publică, fie pe contul propriu al acţionarilor.

Sistemul de conducere al societăţilor comerciale este ca şi la regiile autonome, tot pe baze

participative, adică există o conducere colectivă cu atribuţii şi competenţe ce decurg din strategia

folosită.

Conducerea la societăţile în nume colectiv sau în comandită simplă este realizată de unul sau mai

mulţi administratori prin majoritate absolută.

Societatea pe acţiuni este condusă de următoarele organe de management:

ˇ               Adunarea Generală a Acţionarilor care cuprinde totalitatea acţionarilor şi se întruneşte

în şedinţe ordinare cel puţin o dată pe an şi în şedinţe extraordinare, ori de câte ori este

nevoie. Deciziile adoptate de Adunarea Generală a Acţionarilor vizează modificarea bilanţului,

stabilirea bugetului de venituri şi cheltuieli, creşterea capitalului social, schimbarea obiectului de

activitate, modificarea formei juridice a societăţii, schimbarea sediului, fuziunea cu alte societăţi,

emisiunea de obligaţiuni, modificarea contractului de societate sau statutului, etc.;

5

ˇ               Consiliul de Administraţie care cuprinde administratori aleşi din rândul acţionarilor

sau din afara societăţii şi are ca preşedinte directorul general al societăţii;

ˇ               Comitetul de direcţie care cuprinde mai mulţi administratori;

ˇ               Directorii executivi care asigură conducerea operativă a întreprinderii.

Întreprinderea este un sistem care funcţionează folosind elemente de intrare numite

factori de producţie sau resurse utilizate în vederea obţinerii unor rezultate sub forma ieşirilor din

sistem de natura producţiei de bunuri şi servicii.  În acest scop, intervine managementul prin

procesul decizional.  Sintetic, astfel de legături, între manager şi subalterni în scopul corelării

intrărilor cu ieşirile se prezintă ca în fig. nr. 6.

În aceste condiţii asigurarea cu resurse reprezintă condiţia de bază a funcţionării

întreprinderii, agentul economic având preocupări multiple privind determinarea necesarului de

resurse, prospectarea pieţei furnizorilor de resurse, încheierea de contracte de aprovizionare,

transportul, recepţia, eventual depozitarea resurselor, apoi, gestionarea corectă şi raţională a

resurselor, economisirea lor, etc.

Resursele atrase, ca de altfel întregul volum de resurse existente pot fi:

a)             naturale;

b)             material-tehnice;

c)             financiare;

d)             umane;

e)             informaţionale.

3. Organizarea procesuală şi structurală

6

Organizarea reprezintă un proces esenţial al activităţii într-o întreprindere şi

depinde de capacitatea întreprinzătorului de a asigura gruparea proceselor de muncă pe formaţii

de lucru, compartimente pentru simplificarea realizării lor şi creşterea eficienţei.

H. Fayol defineşte procesul de organizare prin aprovizionarea întreprinderii cu

resursele necesare pentru funcţionarea ei: materii prime, utilaje, bani şi personal.

Organizarea întreprinderii poate fi procesuală şi constă în determinarea unor

activităţi diferite şi coordonate ce au loc într-o organizaţie şi structurală sub forma stabilirii

componentelor de lucru sub forma direcţiilor şi altor subdiviziuni organizatorice.

Organizarea procesuală grupează activităţile după criterii de omogenitate şi

complementaritate în funcţiuni.

Funcţiunea întreprinderii reprezintă un ansamblu de activităţi omogene sau

complementare, respectiv identice, asemănătoare sau înrudite care au o logică în manifestarea lor

propriu-zisă şi contribuie la o mai bună gestionare a resurselor şi creşterea eficienţei de ansamblu

a întreprinderii.

Funcţiunile de bază dintr-o întreprindere sunt:

ˇ       funcţiunea de cercetare-dezvoltare care cuprinde activităţile de studiere, concepere şi

elaborare a cadrului tehnic şi tehnologic. Ea vizează aspecte cum ar fi proiectarea produselor,

asimilarea de produse noi, elaborarea planurilor şi previziunea activităţii, etc.;

ˇ       funcţiunea de producţie se referă la activităţile de bază ale întreprinderii şi include acţiuni

care contribuie la desfăşurarea normală a proceselor de producţie, inclusiv a celor auxiliare, etc.;

ˇ       funcţiunea comercială include totalitatea activităţilor care vizează relaţiile întreprinderii cu

exteriorul, respectiv activităţile de aprovizionare şi desfacere.  În acest context, preocupările

agenţilor economici includ încheierea unor contracte economice avantajoase, asigurarea

aprovizionării ritmice, prezentarea produselor şi publicitatea, prospectarea pieţei, etc.;

7

ˇ       funcţiunea financiar-contabilă înglobează activităţile de obţinere şi folosire raţională a

disponibilităţilor băneşti, controlul operaţiilor în care s-au investit fonduri băneşti, stabilirea

necesarului de mijloace financiare şi găsirea de noi surse de finanţare a activităţii, etc.;

ˇ       funcţiunea de personal reprezintă un ansamblu de activităţi care urmăresc procesele la care

se supun resursele umane cum ar fi asigurarea întreprinderii cu forţă de muncă calificată,

recrutarea personalului, selecţionarea, încadrarea, promovarea, retribuirea salariaţilor, pregătirea

şi specializarea angajaţilor. De asemenea, în cadrul acestei funcţiuni sunt analizate problemele

sociale, de asistenţă medicală şi raporturile manager-salariaţi, şi sunt incluse activităţi

administrative, de secretariat şi protocol.

Organizarea structurală a unei întreprinderi se concretizează în structura

organizatorică a acesteia.

Structura organizatorică desemnează un ansamblu de subdiviziuni

organizatorice constituite prin gruparea unor activităţi corelate în vederea funcţionării normale a

întreprinderii precum şi relaţiile care se manifestă între acestea.

Prin urmare, structura organizatorică este un sistem care include mai multe componente, relaţiile

dintre acestea, dar şi persoanele implicate în desfăşurarea activităţii acestora, cu competenţe şi

responsabilităţi adecvate poziţiilor pe care le ocupă.

Componentele structurii organizatorice sunt:

ˇ               postul

8

ˇ               funcţia;

ˇ               ponderea ierarhică;

ˇ               compartimentul;

ˇ               nivelul ierarhic;

ˇ               relaţiile organizatorice.

Postul este cea mai simplă verigă organizatorică care cuprinde obiective, sarcini,

competenţe şi responsabilităţi.  Înseamnă că titularul postului urmăreşte realizarea anumitor

scopuri pentru care se îndeplinesc anumite activităţi a căror finalitate este influenţată de

competenţa, adică de autoritatea formală care exprimă limitele dreptului de acţiune pentru care

există obligaţia de îndeplinire.

Funcţia reprezintă totalitatea sarcinilor de un anumit fel ce trebuie realizate în

mod obişnuit de un salariat. Într-o întreprindere există funcţii de conducere care vizează o sferă

largă de competenţe şi responsabilităţi şi funcţii de execuţie care se concretizează într-o arie mai

restrânsă de competenţe şi responsabilităţi.  Altfel spus, esenţa funcţiei de conducere este decizia

privind munca altor persoane, iar a funcţiei de execuţie, decizia privind propria

activitate. Desigur, pe o anumită treaptă ierarhică o funcţie de conducere se completează cu una

sau mai multe funcţii de execuţie în sensul că un manager poate fi şi executant al unor sarcini

potrivit poziţiei pe care o ocupă în organizaţie.

Ponderea ierarhică reprezintă totalitatea persoanelor aflate în subordinea directă

a unui manager. Cu cât managerul se situează pe o treaptă spre baza piramidei managerială, cu

atât dimensiunea ponderei ierarhice creşte, adică un manager are mai mulţi salariaţi în subordine.

Compartimentul este un grup de indivizi reuniţi pe criterii de omogenitate şi

complementaritate a activităţilor pe care le desfăşoară sub o singură autoritate.  În general, există

compartimente de bază care vizează atât nivelul de conducere cât şi de execuţie şi în care se

desfăşoară activităţi omogene şi compartimente de ansamblu care cuprind mai multe

organisme de bază. La rândul lor, compartimentele de bază pot fi operaţionale (sub forma

9

secţiilor, atelierelor, laboratoarelor) şi vizează activitatea care conferă profilul întreprinderii, şi

funcţionale (sub forma birourilor, serviciilor) vizând activităţi de îndrumare organizatorică şi

pregătire a deciziei.

Nivelul ierarhic reprezintă treapta organizatorică pe care se situează diverse

organisme ale întreprinderii situate la aceeaşi distanţă faţă de vârful piramidei manageriale.

Numărul nivelelor ierarhice diferă de la o întreprindere la alta în funcţie de natura activităţii,

dimensiunea firmei, complexitatea activităţilor, competenţa managerilor, etc.

4. Relatiile intreprinderii :

Relaţiile organizatorice exprimă totalitatea relaţiilor dintre diferite organisme ale

întreprinderii care vizează fluxurile de materii prime, produse finite, bani, informaţii şi resurse

umane şi sunt determinate de regulamentul de organizare şi funcţionare a întreprinderii sau alte

documente oficiale.  Într-o întreprindere se pot identifica relaţii organizatorice:

ˇ               de autoritate;

ˇ               de cooperare;

ˇ               de control.

Relaţiile de autoritate sunt legăturile care se manifestă în procesul managerial între

manageri şi salariaţi inclusiv ca urmare a delegării de autoritate. Ele pot fi:

-       relaţii ierarhice atunci când exprimă raporturile dintre titularii posturilor de conducere şi

titularii posturilor de execuţie;

10

-       relaţii funcţionale atunci când exprimă legăturile dintre două organisme în care unul

dispune de autoritate funcţională asupra celuilalt;

-       relaţii de stat major atunci când exprimă raporturile dintre diverse organisme între care

unul dispune de autoritate delegată din partea conducerii privind anumite activităţi.

Relaţiile de cooperare sunt legăturile dintre organismele întreprinderii situate pe

acelaşi nivel ierarhic dar care au conducere diferită şi desfăşoară activităţi corelate.

Relaţiile de control se manifestă între organismele cu atribuţii de control şi celelalte

verigi ale întreprinderii supuse activităţii de verificare.

La baza conceperii, proiectării şi construirii structurii organizatorice a unei

întreprinderi se află câteva principii şi anume:

ˇ       principiul supremaţiei obiectivelor şi unităţii de acţiune;

ˇ       principiul aprofundării conducerii de producţie;

ˇ       principiul unităţii de conducere;

ˇ       principiul interdependenţei minime

ˇ       principiul economiei de comunicaţii;

ˇ       principiul economiei de personal şi realizării unui grad raţional de ocupare a personalului;

ˇ      În o întreprindere există o structură organizatorică formală stabilită în mod oficial şi având

caracter obligatoriu consfinţit prin regulamentul de organizare şi funcţionare a întreprinderii şi o

structură organizatorică informală care este neoficială şi neobligatorie şi se stabileşte prin

relaţiile interumane spontane în funcţie de preocupările şi afinităţile indivizilor.

Funcţionarea eficientă a unei întreprinderi necesită o suprapunere între structura

formală şi cea informală, dar aceasta este o raritate în practică. Aceasta, deoarece autoritatea

informală a unui individ reflectă prestigiul şi popularitatea, competenţa profesională şi

11

încrederea colegilor în raţionamentele acestuia, în timp ce autoritatea formală este conferită de

poziţia oficială pe care o ocupă individul în piramida managerială.

Schema pune în evidenţă elementele de organizare a unei întreprinderi din punct de

vedere procesual şi structural, formal şi informal.

Structura organizatorică a firmei se exprimă în câteva documente esenţiale pentru

funcţionarea normală a activităţii şi anume organigrama, regulamentul de organizare şi

funcţionare şi fişa postului.

Organigrama este o reprezentare grafică a structurii organizatorice sub forma

unor cadrane corelate care exprimă relaţiile organizatorice dintre diverse organisme ale

întreprinderii.

Regulamentul de organizare şi funcţionare este o detaliere a structurii

organizatorice în care se includ atribuţiile, competenţele şi responsabilităţile specifice funcţiilor

existente în întreprindere. El cuprinde o bază legală care vizează obiectul de activitate,

organigrama, obiectivele detaliate şi responsabilităţile diverselor funcţii şi o descriere amănunţită

a compartimentelor existente.

Fişa postului este documentul care descrie toate elementele activităţii unui

salariat sub forma aspectelor specifice: denumirea postului, obiectivele, sarcinile, autoritatea,

responsabilitatea, relaţiile la care se supune, etc.

CAPITOLUL II – STRUCTURA ORGANIZATORICACAPITOLUL II – STRUCTURA ORGANIZATORICA

12

1. Concept – caracteristici :

Structura organizatorica a intreprinderii reprezinta un ansamblu de relatii si functii

care asigura dirijarea sistemului spre obiectivele propuse.

Schematic structura organizatorica se reprezinta printr-o organigrama.

Caracteristici:

a. Specializarea - reflecta gradul de divizare sau omogenizare a muncii.

b. Coordonarea - reflecta modul de cooperare intre indivizi si compartimente.

c. Formalizarea - reflecta gradul de precizie in stabilirea functiilor si a relatiilor.

Factorii care influenteaza structura organizatorica:

1. Tipul si complexitatea productiei de bunuri si servicii;

2. Dimensiunea intreprinderii(data de CA, nr de angajati si capital social);

3. Calificarea personalului;

4. Cadrul si statutul juridic;

5. Strategia dezvoltarii adoptate.

2. Tipuri de productie :

Productia de masa : - volum foarte mare;

- nomenclatura redusa;

- nivel de specializare foarte inalt;

13

- forta si locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul

liniilor tehnologice;

- deplasarea se face in mod continuu bucata cu bucata cu

ajutorul mijloacelor de transport ( benzi rulante, planuri

inclinate).

Productia in serie : - volum relative mare;

- nomenclatura relative redusa;

- nivel de specializare relative ridicat;

- deplasarea de face in mod continuu;

- forta si locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul

liniilor tehnologice.

Productia de serie mijlocie : - volum relative redus;

- nomenclatura relative mare;

- nivel de specializare scazut;

- deplasarea se face in mod discontinuu ( caruciare

electrostivuitoare etc.);

- forta si locurile de munca sunt amplasate dupa

criteriul grupelor omogene de masini.

Productia de serie mica : - volum relativ redus;

-- nomenclatura relative mare;

-- nivel de specializare scazut;

-- deplasarea de face in mod discontinuu;

-- forta si locurile de munca sunt amplasate dupa criteriul

grupelor omogene de masini.

Productia individualaProductia individuala : - : - volum foarte mic;volum foarte mic;

-- nomenclatura foarte mare;nomenclatura foarte mare;

-- nivel de specialozare foarte inalt; nivel de specialozare foarte inalt;

14

-- deplasarea se face in mod discotinuu; deplasarea se face in mod discotinuu;

-- modul de amplasare de bazeaza pe criteriul grupelor modul de amplasare de bazeaza pe criteriul grupelor

omogene de masini.omogene de masini.

3. Tipologia serviciilor :

Clasificarea serviciilor :

1) Dupa functiile economice:

a. Servicii de distributie- transport, cominicatii;

b. Serrvicii de productie- finantare asigurari, publicitate;

c. Servicii sociale- sanatate,educatie,aparare;

d. Servicii personale- hoteluri si restaurante, reparatii;

2) Dupa participarea la formarea PIB:

a. Servicii material, nemateriale;

b. Servicii productive, neproductive;

c. Servicii pure;

d. Servicii associate bunurilor tangibile.

3) Dupa prezenta si nasterea relatiilor de piata:

a. Servicii market;

b. Servicii nonmarket.

4) Dupa forma de proprietate:

a. Servicii publice- tribunal, spitale;

b. Servicii associative- biserici, muzee;

c. Servicii private- companii aeriene.

5) Dupa posibilitatea de comercializare

15

a. Servicii transferabile;

b. Servicii netransferabile;

c. Servicii care presupun deplasarea ofertantului;

d. Servicii care presupun deplasarea consumatorului.

6) Dupa forma de manifestare a serviciilor comerciale:

a. Inainte de vanzare- informarea,educarea, orientarea a clientului;

b. In timpul vanzarii- asigurareaconfortului de cumparare;

c. Dupa vanzare- transport, garantie, montarea.

I. Calificarea personalului tinand cont de :

- Proportia colectivului;

- Experienta;

- Aptitudinile;

- Cheltuielile pe care le implica metodele.

1) Forme de calificare:

a. Instructajele de acomodare - realizate de seful direct;

b. Rotatia pe mai multe locuri de munca pentru o experienta mai ampla;

c. Cursul de calificare – cand angajatul nu a mai lucrat in domeniul in care va fi

inlocuit.

2) Nivele de calificare:

Nivelul 1 : Muncitor – activitate caracterizata prin rutina si

sarcini de lucru previzibile.

Nivelul 2 : Muncitor calificat – sarcini de lucru nerutiniere,

responsabilitate si munca in echipa.

16

Nivelul 3 : Tehnician – sarcini de lucru diverse si complexe care

exclude rutina si uneori munca in echipa.

Nivelul 4 : Grad semnificativ de responsabilitate, de

coordonare si alocare de resurse.

Nivelul 5 : Activitati deosebit de diverse – presupun analiza,

diagnosticare, planificare, executie si control.

II. Forme de perfectionare

1) Participarea la sursuri organizate in institutie precum si in centre de perfectionare;

2) Implicarea in programe personale de perfectionare;

3) Participarea la stagii de pregatire, specializare in tara si in strainatate, in

invatamantul superior si post universitar;

4) Instruire la locul de munca sub controlul direct al sefului.

III. Cadrul si statutul juridic

1) Componentele cadrului juridic sunt:

a. Sistem legislativ;

b. Cadrul legislativ;

c. Sistem institutional.

2) Legile care reglementeaza activitatile in intreprindere sunt:

- 15/1990 - organizarea unitatii de stat in regii autonome si societati comerciale;

- 31/1990 - constituirea societatilor comerciale;

- 11/1990 - privind combaterea concurentei relationale;

- 12/1990 - referitoare la practica impotriva speculei;

17

- 26/1990 - privind registrul comertului;

- 11/1994 - privind protectia consumatorului.

CCONSTITUIREAONSTITUIREA SOCIETATIISOCIETATII DEDE PERSOANEPERSOANE (SNC, SCS) (SNC, SCS)

Pentru constituirea societatii comerciale se parcurg 2 etape:

Intocmirea contractului de societate (act constitutiv),trebuie sa cuprinda elementele:

- Numele, cetatenia, domiciliul, persoana care se asociaza;

- Forma juridical, sediul si denumirea firmei;

- Obiectul de activitate;

- Capitalul social subscris varsat cu mentinerea aportului precum si impartirea capitalului

social;

- Partea fiecarui asociat din beneficii sau din pierderile inregistrate;

- Sucursalele si filialele din tara si din strainatate;

- Durata activitatii;

- Modul de lichidare sau dizolvare.

CONSTITUIRE A SOCIETATILOR DE CAPITAL ( SA , SCA ,SRL )

Constituirea societatii pe actiuni si in comandita pe actiuni;

- Intocmirea contractului de societate si a statutului social.

18

- Elementele: AGA, consiliu de administrtie, capital social pe actiuni, actionari,

cenzori, fondatori (actionarii care si-au adus aportul la infiintarea societatii).

Infiintarea SRL-ului:

- Capital social impartit in parti sociale

- SRL cu asociat unic:

a. Intocmire

b. Dobandirea persoanelor fizice

DIMENSIUNEA INTREPRINDERILOR

Intreprinderile mari au o structura organizatorica complexa (piramida inalta), Intreprinderile mari au o structura organizatorica complexa (piramida inalta),

intreprinderile mici au o structura organizatorica simpla (piramida aplatizata).intreprinderile mici au o structura organizatorica simpla (piramida aplatizata).

CLASIFICAREA INTREPRINDERILOR : CLASIFICAREA INTREPRINDERILOR :

I.I. Dupa forma de proprietateDupa forma de proprietate

-- PublicePublice

-- Private Private

-- Mixte Mixte

II.II. Dupa regimul juridicDupa regimul juridic

-- Regii autonomeRegii autonome

-- Societati comerciale: -de persoane Societati comerciale: -de persoane

-de capital -de capital

III.III. Dupa ramura economicaDupa ramura economica

-- IndustrialeIndustriale

-- Agricole Agricole

-- De constructive De constructive

19

-- Comert Comert

-- TransportTransport

IV.IV. Dupa produsele realizateDupa produsele realizate

-- Intreprinderi de bunuriIntreprinderi de bunuri

-- Intreprinderi de serviciiIntreprinderi de servicii

V.V. Dupa factorul predominantDupa factorul predominant

-- Munca vieMunca vie

-- Capital fixCapital fix

-- Capital circulantCapital circulant

VI.VI. Dupa marimeDupa marime

-- MiciMici

-- MijlociiMijlocii

-- Mari Mari

CAPITOLUL III – STUDIU DE CAZ

20

S.C. INTERNATIONAL S.A ARAD

1. Prezentarea generala a societatii :

Denumire: SOCIETATEA COMERCIALĂ Internaţional S.A. ARAD

Sediu social: ARAD, STR. AVRAM IANCU NR. 1

Număr de telefon / fax: 0244.313851 / 0244.313855

Cod unic de înregistrare: 1330317

Numărul de ordine la Oficiul Registrului Comerţului: J 29 / 380 / 30.04.1991

Clasa, tipul, numărul şi principalele caracteristici ale valorilor mobiliare emise de societatea

comercială: Certificat de înregistrare a valorilor mobilliare nr. 130/13.03.2015-C.N.V.M.

Acţiuni comune nominative

Număr total:33.982.223

Piaţa organizată pe care se tranzacţionează valori mobiliare:

Piaţa extrabursieră RASDAQ

Valoarea totală de piaţă pentru fiecare clasă de valori mobiliare:

Valoare nominală:1.000 lei / acţiune

2. Obiectul de activitate

21

Societatea Comercială a fost înfiinţată prin H.G. nr. 1041/24.09.2015 în conformitate cu

prevederile Legii nr 15/1990 privind neorganizarea unităţilor de stat în societăţile comerciale pe

acţiuni S.C. International S.A. Arad a fost înregistrată la Oficiul Registrului Comerţului cu

numărul J 29 / 380 / 30.04.1991, Cod unic de înregistrare 1330317, atribut fiscal R.

3. Personalul societatii

Selectia personalului se realizeaza pe baza unei analize stiintifice a posturilor, completata

cu profesionalism sub forma unei fise cunoscuta si insusita de toti angajatii si folosita in mod

curent ptr: angajare, integrare profesionala, evaluarea muncii, sanctionarea abaterilor,

promovare, transferuri etc.

Pe baza acestei ,,Fise a postului” conducerea firmei poate decide stiintific care sunt

posturile libere ptr care se poate face recrutarea de personal.

In general din analiza unei fise se pot observa urmatoarele cerinte minime necesare:

-scoli necesare

-autorizari speciale

-vechime

-limbi straine

-alte conditii(dactilografie, stenografie, operare calculator)

4. Oferta

Hotelul „Internaţional” pune la dispoziţia vizitatorilor săi 171 spaţii de cazare. Camerele

single, double şi cele 4 apartamente de lux au fost pregătite de designeri într-o multitudine de

22

suprafeţe şi culori care să satisfacă orice solicitare. Pe lângă room service permanent, clienţii au

acces la salonul de frumuseţe, la parcarea cu pază şi la serviciile de spălătorie.

Hotelul mai dispune de un video-bar, o cofetărie şi un club internet.

Hotelul „Internaţional” oferă condiţii ideale nu numai pentru relaxare şi agrement dar şi

pentru activităţi de afaceri. Cu intenţia de a-i convinge pe clienţii săi că plăcutul se poate îmbina

cu utilul, hotelul oferă oamenilor de afaceri un Centru de Conferinţe, compus din:

-10 săli cu o capacitate cuprinsă între 10-200 persoane, şi o suprafaţă totală de cca. 700

m2;

-spaţii multifuncţionale cu o suprafaţă de cca. 1000 m2, unde sunt organizate 3 saloane

destinate banchetelor şi altor tipuri de reuniuni, 1 salon pentru reuniuni restrânse şi 2 spaţii

expoziţionale în holul de la parter şi în cel de la mezanin.

Centrul de Conferinţe oferă toate condiţiile desfăşurării unor evenimente în cele mai bune

condiţii: mobilier adecvat, pereţi izolaţi fonic, kit-uri de conferinţe, asistenţă tehnică, acces la

Internet.

Hotelul mai pune la dispoziţia celor interesaţi şi un E-bussines Centre, unde clienţii

corporate şi persoanele private pot accesa Internetul în condiţii optime.

Spatiul de cazare se compune dintr-un vestibul, sala de baie si camera propriu zisa iar

dotarea acesteia cuprinde; telefon, televizor color cu instalatie prin cablu, frigider si minibar si

mobilier ca : canapea, pat de mijloc, dulap ptr perne, oglinda cu lumina directa si indirecta,

veioze si noptiere, chestionar ptr clienti, suport cu brosuri si instructiuni despre New Montana,

mapa cu informatii despre hotel, perdele si draperii distribuitor de servetele si altele toate acestea

in conformitate cu cerintele de dotare care au stat la baza acordarii brevetului de functionare si de

clasificare.

Camera de baie pune la dispozitia clientului cada-dus, prosoape de baie si produse de

igiena ; sampon, gel de dus, uscator de par cu securitate electrica, halate de baie si nu in ultimul

rand casca de baie.

23

Restaurantul imbina activitatea de productie proprie cu cea de servire punand la

dispozitia clientilor o gama diversificata de preparate culinare, produse de patiserie-cofetarie si

bauturi asociate cu acestea servite dupa cele mai inalte criterii de servire si asociere de catre

somelierul propriu restaurantului.

Spatiile de productie sunt alcatuite din; bucataria calda, bucataria rece, spatii ptr preperari

preliminare, sectia bar, spalatorul de vesela si pahare, depozite de alimente si bauturi, depozite de

ambalaje, spatii frigorifice, vestiare ptr personal, grup social si biroul directorulrui de cazare.

Sistemul de servire practicat este cel clasic care implica forta de munca calificata servirea

efectuandu-se de catre ospatari in toate cele trei saloane prin toate serviciile cunoscute; la cleste,

la farfurie, la supiera, la gheridon ultimul fiind cel mai select si spectaculos serviciu, oferind

clientului un adevarat spectacol si evidentiind profesionalismul chelnerului.

5. Analiza SWOT

Puncte tari – puncte slabe

24

Ca puncte tari societatea Intenational SA se poate mandri cu :

1. Managemant performant aliniat standardelor mondiale in domeniu

2.Cai de acces usoare la indemana tuturor direct din soseaua europeana E15

3.Cai de comunicatie performante puse la dispozitia turistilor de catre hotel prin centrala

telefonica digitala de ultima ora si acoperirea zonelor de telefonie mobila pentru toate retelele

telefonice din romania si Orange.

4. Pozitia hotelului in imediata apropiere a instalatiei de transport pe cablu unica in localitate.

Ca puncte slabe hotelul se confrunta fiind la inceputul activitatii cuprinse in standardul de

clasificare de 4* cu lipsa unor servicii auxiliare de stricta necesitate ce se vor finaliza cat mai

curand in cadrul programului de finalizare a investitiilor de renovare dupa cum urmeaza in

capitolul urmator din prezenta lucrare de practica.

1.Gradul de calificare al personalului hotelier si experienta acestora in domeniu.

2. Reclama si publicitatea produsului turistic hotelier si de alimentatie publica.

3. Sezonalitatea cererii si a ofertei turistice.

25

ANEXE

26

Firma

juridica

Act constitutive

format din

Capital social

minim

Numar

ascociatiParti de capital

Raspunderea

asociatilor

SNC Contract social ------- Minim 2 Parti sociale nelimitat

SCS Contract social ------- Minim 2 Parti sociale

Camanditati-

nelimitat

Comanditari-limitat

SCA C.S. ,statut 25.000 € Minim 5 Actiuni

Camanditati-

nelimitat

Comanditari-limitat

SA C.S. ,statut ------- Minim 2 Actiuni Actionarii limitat

SRL C.S. ,statut 200 RON 1-50 Parti sociale Actionarii limitat

27

BIBLIOGRAFIE

Capitolul I : ebooks.unibuc.ro

Capitolul II : www.scribd.ro

Capitolul III : www.scribd.ro

28