aspecte psihosomatice in hipertensiunea arteriala

7/21/2019 Aspecte Psihosomatice in Hipertensiunea Arteriala

http://slidepdf.com/reader/full/aspecte-psihosomatice-in-hipertensiunea-arteriala 1/4

ASPECTE PSIHOSOMATICE IN HIPERTENSIUNEA ARTERIALA

S-a constatat ca exista o serie de suferinte nefundamentate obiectiv si care nu pot fi

rezolvate prin metodele universal valabile; uneori bolile pot fi rezultatul implicarii vietii psihicea bolnavului in viata lui somatica.Exista o legatura intre psihologia unei persoane si boala ei; de multe ori viata psihica

a persoanei influenteaza suferinta bolnavului.Chiar bolile organice pot avea un substrat psihologic.Totodata putem afirma faptul ca

manifestarea unei boli depinde de psihologia bolnavului, de personalitatea, caracterul sautemperamental sau. Modul cum se manifesta o boala, modul incare aceasta boala este perceputasi traita este conditionat de viata afectiva, emotionala si psihica a bolnavului.

olile organice sunt insotite si de reactii psihice !de exemplu hipotiroidia se manifesta in plan psihic prin irascibilitate"; astfel, aceeasi boala se manifesta diferit in functie defiecare persoana.

#ersoanele isi percep boala in mod diferit !spre exemplu un coleric isi poate exagera boala dincauza trasaturilor sale temperamentale, tot la fel un histrionic isi poate accentua sauchiar simula unele simptome pentru a fi in centrul atentiei".$stfel fiecare persoana isi personalizeaza boala si ii confera un aspect particular. %e aceea exista diferente si deosebiri intre persoane care sufera de aceeasi boala& un bolnav poate fi agitat si nelinistit creandu-si tot felul descenarii negative privind evolutia bolii, in timp ce altul poate fi calm si linistit, poate chiar indiferent.

Mecanismele psihice ca imaginatia, obsesia, compulsia, depresia etc., pot da nastereanumitor suferinte cu caracter organic. #erturbarile psihice sunt transpuse in plan organic siastfel daunastere anumitor boli somatice. 'actorii psihici pot fi implicati in etiologia unor tulburari somatice intr-o maniera mai mare sau mai mica, pot cauza, favoriza, determina, a(uta,

intensifica boala.)n mod curent se considera ca *.T.$. reprezinta cresterea presiunii arteriale peste valorileconsiderate normale.

Este cunoscuta numai in + din cazurile de hipertensiune si anume *.T.$. secundare.estul de + din cazuri apartin *.T.$. esentiale si din punct de vedere stiintific, pana in prezent, nu au o cauza cunoscuta.

)n urma cercetarilor facute in acest domeniu ca factori de risc principali au fostmentionati& ereditatea, continutul de /a din alimentatie, tipul de comportament, varsta, sexul,fumatul, obezitatea, consumul de cafea, alcool, starile de incordare.

Tipul de personalitate, caracterizat prin ambi0ie, agresivitate, spirit de competi0ie, cu puternic sentiment al rezolv1rii urgente a sarcinilor de serviciu, prezint1 risc crescut de *T$ 2i decomplica0ii cardiovasculare. 'actorii psihoemo0ionali lega0i de tipul de personalitate 2i de stres,de tipul de activitate, pot determina pusee de *T$, mai ales la persoanele cu predispozi0iegenetic1 2i 3n asociere cu al0i factori de risc

)n prezent boala hipertensiva nu mai este cercetata din punct de vedere strict medical. #elanga factorii ereditari si factorii de mediu sunt studiati tot mai multi factori psihologici care ar putea fi raspunzatori de declansarea *.T.$. Studiile efectuate in ultimul deceniu au aratatexistenta unei anumite structuri de personalitate !personalitate obsesiv- compulsiva" sau in oricecaz anumite caracteristici de personalitate care ii diferentiaza de normotensivi. #rincipalele cauze



de crestere a tensiunii arteriale in timpul vietii sunt& efortul fizic si mental, stimuli senzoriali!sonori" si in general orice stimuli fizici cu actiune intrusa si prelungita.

S-a demonstrat c1 *T$ nu este o boal1 specific1, ci mai degrab1 o reac0ie sistemic1datorit1 unei variet10i de cauze. Cauza principal1 pare s1 fie tensiunea emo0ional1 !factori psihologici" care ac0ioneaz1 prin intermediul S/4 asupra inerva0iei vasomotorii. $ceast1 stare

emo0ional1 nu poate fi suprimat1 prin ac0iunea cuv5ntului sau a unui act motor.Stresul social repetat poate duce, probabil, prin mecanisme, ce implic1 activarea excesiv1a sistemului nervos simpatic, la exacerbarea r1spunsului vascular, precum 2i la disfunc0iaendotelial1, chiar necroz1, !#andele, %umitra2cu, 677".8iteratura medical1, !Collins,8andbergis, 9arren, 8amontagne, 677:", arat1 c1 stresul psihosocial este extrem de important 2ide evident la ma(oritatea bolnavilor hipertensivi, care au 2i reac0ii presoare la stimulii din mediumult exagerate fa01 de normotensivi.

Caracteristicile individuale se 2terg, iar ceea ce conteaz1 3n primul r5nd este incapacitateade rezolvare a unor probleme profesionale, familiale sau de exprimare a emo0iilor, 3nso0it1 deanxietate, depresie, evident1 mai ales 3n aglomer1rile urbane. Marile ora2e constituie surse destres, chiar 2i numai progresiv1 a T$ p5n1 la nivele hipertensive.

n ceea ce prive2te *T$ putem afirma c1 exist1 o corela0ie 3ntre aceasta 2i modific1rile deordin psihologic care se pot 3nt5lni 3n func0ie 2i de structura 2i personalitatea individului. n literatura medical1 psihiatric1, !Chiri01, Chiri01, #apari, 6776" prevalen0a tulbur1rilor

psihice ap1rute pe fondul *T$ poate avea urm1toarele dou1 forme de manifestaresindromologic1&

<. Sindromul astenic, ap1rut precoce, 3nc1 din faza 3n care valorile tensionale nu suntfoarte ridicate. olnavii prezint1 astenie, cefalee, insomnie, irascibilitate, labilitateafectiv1, sc1derea puterii de concentrare, epuizare, deregl1ri vegetative, etc.. =neori pe acest fond pot ap1rea elemente depresive, hipomnezie de fixare, stare de anxietate, precum 2i idea0ie suicidar1, sc1derea capacit10ii de munc1, elemente interpretative 2iobsesive

6. Sindromul depresiv. olnavii din aceast1 categorie prezint1 valori tensionaleconstante 2i de obicei mult mai mari, o parte din bolnavi av5nd anterior o stare psihastenic1. %epresia se manifest1 3n diferite grade de intensitate, de la simpla criz1de pl5ns 2i modific1ri minore ale dispozi0iei, p5n1 la forma profund1 cu idei 2itentative autolitice.

8a bolnavii cu *T$, psihologii clinicieni au semnalat ca, exist1 o serie de tr1s1turi de personalitate care 3i fac vulnerabili la situa0iile stresante, fiind mai predispu2i s1 ob0in1 cre2teritensionale& ambi0iile deosebite, incapacitatea de a-2i exprima agresivitatea liber, l1s5ndu-sedomina0i de furie mult mai repede fa01 de al0ii. Exist1 o ambivalen01 a bolnavului dintre planulexterior calm 2i cel interior plin de agresivitate, ostilitate care tinde spre o exprimare a proprieiautorit10i, mul0i hipertensivi, paralel cu boala, fiind nevrotici sau au tendin0e compulsive.



'iecare suferinta spune ceva

Cand au in fata un pacient a carei suferinta nu este confirmata de investigatiile clinice sautratamentele incercate nu au fost eficiente, medicii se pot gandi si la mesa(ele psihice date deorgane. > idee ar fi sa investigheze putin cauzele psihologice. Sa afle ce anume se intampla in

viata pacientului atunci cand au aparut durerile. )n acest fel pot recomanda pacientul sa vizitezeun psiholog. #roblema lui ar putea fi rezolvata intr-o singura sedinta si astfel ar scapa de chinuri, bani dati pe analize si medicamente, cozi la cabinetele medicale.

)n continuare prezentam o lista cu posibile ? mesa(e? transmise de organe.

%urerea de brat& ?$m asa o povara?, ?Sunt mana lui@ei dreapta?, ?Car prea mult?%urerea de spate& ?8asa-ma in pace?, ?/u am coloana vertebrala?, ?Ma inconvoi

pentru...?, ?Sunt coplesit de o asa povara?%urerea de gat& ?Este enervant, ma calca pe nervi?, ?Sunt prea teapan ca sa cedez?%urerile de umeri& ?Car lumea pe umerii mei. )au totul in spinare?

$cneea& ?4reau sa explodez?, ?/u pot face fata?, ?'ierb?$lergiile& ?Sunt prea sensibil?, ?Sunt prea imprudent, grabit?, ?/u pot tolera asta?, ?$m olimita de suportat?

$norexia& ?/u am nici un chef de asta?, ?/u-mi poti baga pe gat asta cu forta?, ?Mainabus?

$rtrita& ?/u suport?, ?Sunt rigid, sunt de gheata?, ?/u pot sa ma inclin, sa accept asta?,?/u ma pot schimba?, ?/u pot sa cedez pozitia mea?

$rtrita mainilor& ?/u pot sa manuiesc, sa ma descurc cu asta?$stm, emfizem& ?Ma simt sufocat de asta, ma inabus?)ritatii ale mainilor& ?E prea fierbinte ca sa ma descurc, ma frig prea tare?Colon iritabil& ?4reau sa scap de asta?, ?4reau sa ies curat din asta, este enervant?

Constipatie& ?Ma blocheaza?, ?nu-mi pasa?, ?Sunt prins in povestea asta?, ?n-am sacedez, sa-mi dau drumul?>boseala& ?M-am saturat, ma oboseste, ma uzeaza?=rinari frecvente& ?/u dau doi bani pe asta?, ?)mi irosesc viata?Cefalee, migrene& ?> sa explodez?, ?> sa innebunesc?#robleme cu inima& ?/-am avut inima pentru asta?, ?Ma face sa-mi simt inima grea?,

?$m inima rupta, ranita?)mpotenta& ?#leaca de aici?, ?Ma retrag, ma dau inapoi de langa tine?, ?/u ma pot trezi,

destepta, incita, nu am ce-mi trebuie? /eatentie, agitatie& ?/u ma pot aduna?, ?Sunt imprastiat, tensionat, ca un arc?, ?/u pot sa

stau linistit cu asta?, ?Trebuie sa merg inainte?)ndigestie& ?/u pot sa accept asta, am greutati in a o accepta?, ?$m un nod in stomac

despre asta?, ?$m un gust amar despre asta?4arsaturi, bulimie& ?Chestia asta ma face sa vomit. E gretos ce se intampla?, ?/u pot sa

rabd asta?, ?Ceea ce sunt fortat sa cred, sa iau de buna este dezgustator?>bezitate& ?)mi pun o bariera intre mine si ceilalti?, ?nu te apropia prea mult de mine?,

?$m un zid in (urul meu ca sa nu fiu ranit?.albaiala, neindemanare& ?/u te bizui pe mine?, ?/u-mi pot gasi drumul?, ?/u pot sa

stau pe picioarele mele?



=lcer& ?Ma roade, ma mananca pe dinauntru?.

aspecte psihosomatice in hipertensiunea arteriala

Documents