1H. 1920. No.

ARHIVA DOBROGEIREVISTA PENTRU CERCETAREA Si STUDIEREA

PUBLICATIUNE TRIMESTRIALA

SUB D-LUI

CONSTANTIN MOISILPROFESOR

MEMBRU CORISFONDEN1' AL

TIPOGRAFIA REGALE, F.19, STRADA 19

1920.

www.dacoromanica.ro

CUPRINSUL

AL P. Arbore, Lipovenilor Dobrogea.

W. Knochtel, de

Din istoria Strliveebe.

Pisciculfor. peseuitul In Dobrogea.

Dibliografie: V. din Callatis (C.M.); Analele Dobrogei (C.M.)

Dare de

Redactia autorilor libertatea, ei singuride exprimate articolele ce

revistl.

www.dacoromanica.ro

Lipovenilor RuOordin Dobrogea

populatiunile cari etnografic albrogei, interesant, rasa slava grupul

care regiuniie gurile alemarilor lagune lacuri - mai ales injudetul Tulcea - uncle locuri paduroaso sau malul Dunarii.

simt Ucrainieni, Malo-Rusi sau pecand Lipovenii sunt Rusi-Mari, cum semai - din regiunile sau din alte parti aleinterioare.

priveste vechimea in nici un caz nu pot fica o vremea primelor Penin-

sula- Balcanica, numai refugiate la gurileDunarii alte ale Dobrogei vremuri mai recente, carinu mai departe de veacul al XVII-lea.

*

Liporenii, sau Raseolnicil datoresc individuali-de ceilalti asezarile singuratice

in diferite parti ale Europei rasaritene, unor mis-caracter cari au avut Rusia earn pe la

locul veacului al XVII-lea.Nicon in mitropolitan Rusiei, ca

al Dionisiu de Troita - 1654 - a duca la buncari le sfinte

textul care fusese de acest din urmittropolit.

liturgige de ritual, prin manuscrisedin cauza lipsei tiparului, ajunseser o de gre-

www.dacoromanica.ro

lui, le socotea acum drept adevarate nos-chimbat a textelor sfinte.

Nicon de eclesiastici, reforma,se spiritul credinta

popor, care privea profonare religiunei.ignorant, o parte din religioase,le considerate sfinte, tentativa a in-

Oren o itidraznealu de neertat impotriva spirituluinesc al religiunei. executarea ritualului, greselile stre-curate aceste carti, hisasi altor sacramenteera eu rit al ortodoxiei. Astfel

obiceiuri acum lucruri sfinte, nu voiaubarba, faceau degete in trei, li-turghia «prosphire» nu voiau citeascitnumele ci

Ineheierile sinodului din care cautat sa pozitiuneimpotriva unor astfel rutaciri aleprivinta urniatoarele puncte, sit le primeasea acei cari

abatusera de la ele 1) Sa se fara nici o bise-rasaritene apostolice a lui Cristos ; 2) primeasea sa

intrebuinteze din uou traduse, indreptate binecuviintatcsinod ; 3) Sa shubol adaugirea

tul» : 4) sa pronunte ori adaugireatie D-zeule» ; sa faca semnul erucii en degetetoti ortodoxii Orient ; 6) sa pronunte lui Isusla i la adunare Isuse Cristoase Dumnezeulnostru, ; 7) sa punu prescuri eu patrutremitati 8) sa pastreze or(induiala manastireasca

sfintilor Apostoli sfintilor Parinti ; 9) pastoriicombinând ca formeze

anagramele IS. XS.Neprimind aceste puncte impuse de sinod,

bune vechile religiunii despiirtit de grupul orto-rusesti, consideradu-se numai ei adevarati credinciosi

rovieti»; nastere secta vechilor

1) Rainbaud, de la Rusie, Paris 1878 pg. ;

Lipocenismul, 1871 pg. ;

Entstehen und die der in

www.dacoromanica.ro

Din pricina acestei creindu-H-se o desuferit in Rusia, o parte din ei n'au mai putut hotareleacestui stat fost nevoiti caute adApost in parte.

mai nici o ierarhiede la care sa-si preotii, unii din

ramas preoti, aude mireni dintre mai

credincioi cari ajungeau credintei. s'asecta wpopista sau care nu admite

ci sese pot face

au perdut, moarte, preotii cu cari fugiseru,sa la toti preotii condam-

pentru diferite fapte nelegiuite.care-I indeplineau fata

acestia prin care curata ere-niconiane, ei ca adevärati tfansformati

in adeviiratci dogme, Incredintându-le astfel conducerea su-bor. au format secta popistd san care

are tonte tainele afara de hirotonic, pe numite confesiunea; mireni

cari au voit pastreze format-o ide-ile

Dintre nepopiti, cari nu dect :

botezul comuniciitura, unii casatoria ca indeplinitaintre o alta formalitate re-

sau civilrt, o considera ca un act religiossa fie desfacut.

Pe cale s'a cachiar sa proscrie asatoria, prediand un comunismbarbati de unde a rezultat injghebarea seopirnor.

Arehiv oester. Bd. LXXXI Wien 1S96 pg. 237,305, editic separatii); Goehlert, Die der Bu-kowina in Sitzuugsberichte der philosophisch-hist. der K. der.Wiss. Band (1863) Wien pag. ; I. Polek' Die Lippowaner-Colwrien inder Bukwrina Mitheilungen der K. Königl. Geographischen inWien 1885 XXVIII (der neuren Folge XVIII) pg. 301 ;

Melchisedec 31.

www.dacoromanica.ro

4

Anticrists'a sperau ca el arzndu-sede vii primind astfol sau china-rile foamei, mijloace cari sa mai

cerurilor doritaIncerdindu-se sa adevarata

intat impotriva mijloacele, ermite lipsitadeseori. i-a facia pe unii dintr'insiicap sa se in alto

credem se vor fi in Dobrogea, ca in sudulBasarabiei, apoi s'an stramutat in Bucovina.

Dobrogea nu avem cari sa ne confirmeprovincie, mai de

Dintre grupe dinosebite timpul nu vederereligios, ci molt din cauza drepturilor a politice:simpli aici printre loeuitori aiturcese de privilegiibaza imor anumite militare, par sa fizat in pricina religioase se

lipoveni, ceilalti dupa nu-mele vechitdui stabilit da-torita altor cauze cari nu le 1).

Dupd simplii rascolnici venit Dobrogeatimpul lui Petra eel sigur nu se

spune, marturiile o asemenea afirmatiune

Se pare totusi ca pe cari inaiitoria lui din in Sarachioi, de ozeci case, 3). Satul Sarachioi sigur Sarichioiulde asezat pe Razim, Boscovich

asezat malul unui brat Dunarii care erafoarte 'mare dar care

') Melchisedec, pg.2) Ed. les du Galatz

Joseph en pa. 101.4) Bratul acesta care este vorba, fi la-

cul pe care calatori socoteau ca un al Duniirii

www.dacoromanica.ro

Nu spune precis, din lipsa sigure,ce la veacului al XVIII, in satul

sau alte din delta Dunarii, - de urmaar fi vechia» -, era for-

din sau din Malo-Rusi sau Ucrainieniacei cari pe basarabean, in se

se ocupau prepararea pentruveneau negustori din Lodomeria,

Moldovaprintre Lipovenii in aceste

ale gurilor prins propaganda un ofiter aus-trine care i-a se mute de aici in anumiteteritorii din Austria ; propagandA a pe Zaporogi,

mai departe.In anul 1789 ce au obtinut din lui

Envnberg, guvernatorul austriac din Cernauti, au inceput sa seLipovenii gurile in cele sate din Bucovinalocuesc astazi 3).La inceputul veacului al XIX, Lipovenii

cele mai principale pescarii de la gurile 4)

fusescra foarte bine primiti de catre Poaita otomanarefugiul acest cauza induratemai ales timpul ('aterinci II. De maideparte vrasmasi de moarte ai

impotriva 5). S'a din partea luio din Nekrasovti

se viirsa in el de era un brat alErliia Celebi, jumiitatea veacului al XVII, vorbind de satul Cara-

barman, pe lacului Razim, asemenea e unbrat al cf. P. Arbore, Contribujiuni la Tureilor

Dobroyea, Dobrogei An. II (1919) p. 221. Tradueercaciintoriei Evllia Celdbi tot pg. 139-140.

N. Docan, austriaee pe in AnaleleXXXVI sect. istorice pg.

2) Ibidem 1. pg.I. Die in der Bukowina pag. Vine.Die Lippowaner in der pg. 479.

4) Condratovici. Kiew 1882. pg.5) Lejean, der in Petermann's

lungen pag. 31.

www.dacoromanica.ro

6

din Dobrogea care sa fie organizatii ceapentru a mai succes ;

aceasta n'a rensit 1). In schimbul sprijinului cedea pentru apararea Lipovenii an obtinut concesiunea

a unor teritorii seama oautonomie.

Patrunznd Zaporogii-Cazaci in Dobrogeaprivilegii, a Lipoveni Zaporogi, care

a administratiunea mute pe Starovietii-rascoinici,mai vechi, in Asia prin imprejurimile Samson-

Kazacli, districtul Bolat Maniyas 2).Cei au luptat Impotriva Lipovenilor nu tot

viet:, cum a crede unii autori, ci Zaporogi 3).In proectul care generalul

Nicolae I 1826, impotriva Turcilor, setrimiterea se arda marele sat

se distrnga fari de o

se adapostesc Rusii cei maiai Turcilor

rizboaie. adau0 in 1808, acest satavea mai mult de 4).

') Condratovici pg.2) Condiatovici e. pg. 39.

Cei cari sustin o asemenea piirere simt: Engelhard, e. pg. ; Leonde Rosy, Les Paris 1882 pg. 122; Lejan,

der (P. M. 1861) pg. 36.4) III Supt. I pg. 68: On doit aussi envoyer des forces

pour ineendier un grand village nommé et sans pitié enles habitants. Ce sont les Nekrasowtsy, nos ennemis leset les plus cruels. fournissent aux Cosaques fort

dangereux pour les En 1808, ce arait plus 3000 habitants. -Asupra importantei acestui sat se pot

toarele informatiuni: K. F. Peters, Bericht eineder Dobroudscha 1864 pg. 8: Von luragebilden

habe ich zahlreichen eines grauen thonigen Kara-(schwarze-Berge) am Dunavez, ron dein einst

Dorfe glichen Namens, jetzt eine Gruppe von Erdhalen Nogaischer und KrimseherTartaren. Ammonites biblicatus und andere Plamilaten gefunden.

nous venons faire mention, la distance de troisverstes du Danube est situi le village de jadis par deskrasowtsi, qui l'ont abandonné et l'endroit ne sert aujourd'hui d'asile

www.dacoromanica.ro

mai in aceste seca de episcopal Melchisedec, ce explica

numirea marelui lac Razim numele unui vestit rebelcare al XVII avea o banda

de arata ca un jefuitor al na-vilor ce strabateau Marea-Neagra, locurile de i

in prin stufariile acestui lac.ramasiti astazi, putea cons-

titui dovada asupra ale Lipovenilorin regiunea aceasta ape jurul marilor lagune a gurilorDunarii

Venirea Cazacilor Zaporojeni In Dobrogeade a stapiThirea gurile determinat

aceste doua populatiune care s'a incele din urma eu alungarea Lipovenilor din deltei mai

centru se pen-Sariehioi cari insa Lipovenii n'au

fiAcestor lupte datoreste Lipovenilor din regiunea

spre s'an Slavatarmul aptis lacidui Razim, care o de

Zaporogi 2).* *

quelques moldaves redactate 1830 vedereade otoman, Rusia

de tratatul separat relativ laPrincipatele Moldovei Valahiei armate de cercetare

asupra de la1903 pg. 3 .

pus In localitatea Lodonarici, peharta lui Pietro Vesconte din 1318, cam la punct

in(Pauly-Wissowa) 1331-1432.1

se i Noricum pe Lind,a;ezari ca localitatca Dobrogea, care fi o

pe urma vechilor slave de Cor-L«inarum 2691

1) pg. P. Licherdopol, in1900 pg.

2) Condratovki t. e. pg. 33.

www.dacoromanica.ro

8

sau Haholii asezat Dobrogea-Zaporogilor de la gurile Niprului de catre--

Techdia 1).1596 in patru

unii locuiau sub neat(irnatul Nalevajko Volhinia, altii sub Maf-fus la pustilan Lituania, al grup sub Loboda

Sask rttzboiau in inima in alpatrulea Zaporogii pAziau insulile Niprului

Orisewoski, ca totii olonilor a Unirei

Deprinsi in pustii, caracteruldin particularit unor astfel locuitori. In

hoardele ei aflascrade eel mai potrivit impotriva acestor hoti pustiu, cazhnd

ici, colo groazanuturile in 1602 ataca Basarabia ;

1603Zaporojcnilor s'a desfiintat, unii din ei au

ramas Rusia formand armataNipru jos - zburat peste

Duniire»-, asezat regiunea gurilor aprobareaguvernului turcese.

Alte mai vechi n'avem despre istoria acestor dinDobrogea la 1828, povestireaAnania Ivanorici singurul care trecutul dupa

Condratovici in parte istoria Cazacilor

Zaporogilor s'a facut treptat in mai multor

Conventiunea din Constantinopol data de 10Martie 1799, constatil Cazaci Zaporogi mareluifluvin, e vorba Zaporogi dinpartea Turciei Rusia, ar voi sa se

Th. Condratovici pag ; Th. Volkov,Dobroudji (La pgehe ukrainienne pg. 1.

Engel der Ukraine und der pg. ; Hanszur des 1888 pg. 68-70.

3) Engel, pag. ; N. Geschiehte des rumänischen; Gesch. des Reiches IV pg. 500.

www.dacoromanica.ro

9

contrar vor trebui retrasi de la maiinteriorul 1).

Prin anul 1785, in urma propaganda pe care aacestea Redange printre Lipoveni, se pare Zaporogii

Dobrogea ar fi fost pentru o emigrare Austria.prezentatA comandantului Baedeus din

aratat dorinta ar voi se mute de la gurile intria; se spunea cifra de 2000 familii 2).

stfel asezat in Banat. Cei cari s'a stabilit acestanume Baci, in 1785, erau Lipoveni

Cazaci Zaporoji 3).la In Binat o secia la gurile n'a

existat, ci au trait toatä delta in modlimanurilor basarabenc, jurul noel, a Letii, avân-centrul lu pe care Condratovici nu

identifice pe harta 4), dar care gura bratului Sf.Ghcorghe, ce odinioari se numia Bogaz sau HidreliasBogaz 5), de la care numele satului de astaziGheorghe, pe care populatiunea

se aflau prin aceste se vede din descrierile lui Redangecare vorbind despre wzat pe Chilia ca eralocuit numai de Cazaci lauter Kosaken» 6).

ce fost izgoniti din Banat-din ce motive nuorganizati Dobrogean Seimenii-

-Silistra locuind saricacioase,au stat in 1812. Prezenta aici a pricinuit

multe neajunsuri satelor din de pesteDunare.

D. A. Sturza, lavol. pg. 153 No. 34.

2) N. Docan, Explora(iuni pe An. t-XXXVI582 rapoartele aflate Arhiva rizboiului - Hofkriegsrath - sub

Th. Condratovici, e. pg. 23 spune Ghendliovici, un ofiterevaluiazii Binat la 8000 de oameni.

Freiherr Czoernig: derWien 1855 vol. II III 1857 vol. I. Vol. III cap. pg. 148 unde

aratii de asemcnea ei erau in de 8000.4) Condratovici, pg. 26.5) N. pg. 677.

Ibidem pg.

www.dacoromanica.ro

10

Intre altele, ei pusera In mod samavolnic,limitrofe sate, din ele,

proprietari pe taranilor români pagubindboeri Unii dintr trecând Dunarease dedeau la jafuri prAdau satele, s'au1803, satul Alte ori impedecau slujitoriica Dunarii sa caute «Htrele»

aceasta s'a facut din partea1803, catre comandantul 1).

au parte in ruo-turc dinau fost adusi in cetatea Rusciucului ; vre-o 2300

prizonieri fost restituiti Turcilor.dratovici ca se alimentat defugara din Moldova Valahia, care supusa la o

1) A. Ureche, vol. XI pg. 109 : Cartea ce s'aCotovein, comandantul Zaporojenilor Rusi: Dumneta al

Zaporojenilor bindle iti la facemscire, aici la Domnia-Noastrii jalbc locuitorii

dinprejurul tarii din jud. Ialornita plasa cari din inceputuls'au hranit pestelui de a

care acel ce s'a din inceput s'au apucatestimp de au cheltuelile pentru pestelui, iar

de auau coprins toate grlele, jefuir leasa striand toate inehisorile

izgonind ci se scum Zapoyojeni acumla ridicarea pestclui; deosebit de

boerii ce sunt acelor asemenea la Dom-nia-Mea, pentru Zaporojeni, dreptatea a fi opriti de a-si

bidtilor sale slobozeniile pentru i laIspravnicii judetului de la ceilalti slujbasi din ne-auvenit ne soda nu numai le-au coprins

pre locuitori de dreptul bor. ci uniidintre Zaporojeni, la zi acestei luni, noaptea esit

au un sat anume Pdrfani mai pe un Mincu locuitorul GO

cu mdrunlaele ce le area in cask pre un Marin20, sulita din care este aproape dea

1803 Main 10).Ibidem vol. XI pg. 570, gheneralul

ce inteacest timp este huzmetul prost, de se mai multapoi

pe a in caute ce au dinunii din zece . . . . (1811 August 23).

www.dacoromanica.ro

se facea voit se intoarca Rusia, ci a trecutDuniirea aläturandu-se Zaporojenilor.

Indeletnicindu-se mai mult pescaria, acestiaväzut la o vreme sa-si caute favorabile pentru o

atunci indreptat catre gu-rile Chiar de aici, ieseau

-100 in delta la pescu it, i ales in guraconflict Nekrasovtii-Lipoveni delta

Dunarii.ca se aseze in delta Dunarii, s'an orga-

nizat o parte ei in doua cari coborandu-se pe Dunar injos, in gura bratului Chilia, la De aici

bärcilc mare au intrat Portita Razim,directiunea spre Sarichioi, care Lipovenii

ca sa apere ;

aceasta localitate Zaporogii indreptat Tulcea aumacelarit ingrozitor pe Lipoveni.

1812 s'a restul Zaporogilor dinmute en tot la gurile Esind Sei-

meni ajuns la Isacea, undoi-a surprins o iarna Dunarii, silindu-i sa stea

primavara anului 1813, spre guraSE. Gheorghe, uncle stabilit«kosul» Aceasta mutare delta s'a facut sub conducerea lui

Nepierzänd din vedere scopul Dunavatul, careprezenth mai multe mai mari faptul, aici

pentru agricultura, de care absolutatróbuinta, precum se folosi de bogatepentru vite, - celelalte sate precum Catärletul, Ivancea

Gorgova favorabile numai penuru pescuit, avândtimp Dunärea, Mama apropiere, ei au continuat

hartuiasca Lipovenii Nekrasovti dincând s'au väzut sa päraseascä satul se retragä

Razim, formând cele doua sate peSlava

parte din ei au emigrat Asia In Poate tot safi asezat Lipovenii satul Tatarila, la sud de Silistra,

www.dacoromanica.ro

12

1). aici organizati secie, iau parte lafacerea unor la Constantihopol, in de 600 in-divizi chiar potolirea pentru eliberaredin 1821, care se pare, dupa ce se pastreazitctintecele populare, cit participat

impotriva faptului ca sa luptecontra crestinilor :

Pentru e bine, dragi sub Numai ene batem la credinta.

Dar pentru e bine, numai pentru una nu e bine, fratefrate se bate. (Ost.

Din aceasta cauza ajar un nurnar de 600 Zaporogi,barci, au in Rusia sub conducerea arhimandritnlui

timpul razboiului Grecii s'au spre Odesa.Cazacii Zaporogi din Dobrogea au luat parte in lupta

Missolonghi la revolutiunii din Moldova- fost chiar - undo au o

bisericesti un clopot pentru biserica dinpe urma jafurilor facute pe acolo 2). de inceperea razboiului

din 1828-29 Gencralul care pe timpvernator Ismailului, printeo scrisoare trimisa

Austriac sa atraga pe Zaporogi deGladhi fusese ales atunci ca de o sciziunc care

se produsese

Condratovici, e; Gr. Antipa, pesenitul inpag. '744.

2) Pen prezenta in Moldova: XVI pag. 1048:Dans les dcrniers jours de Mai la garnison cette capitale et de

Moldavie était encore il est vrai de cinq Turcs d'Europe et de millede ceux qu'on appelle mais la tranquillité n'y était

peu rétablie, depuis l'arrivée des deux nouveaux chefs des Ianissaires. (1822Tunic 15).

pag. : «La plupart des assissins sont des Cosaquesviens, qui font partie de garnison et dont on &sire vivement le &part»

25).Ibidem pag. 1063 : J'ai honneur d'informer Votre Excellence du &part

des Cosaques-Zaporoviens qui faisaient partie de la garnison de Bnkarest. Ce-corps d'environ mille on donze cents hommes quitté cette ville

«Le pacha vient de demander mille piastresdivan pour la des Zaporoviens et des

www.dacoromanica.ro

I

Vizirtdui ca sa-i 13.000 deboiul acesta, Gladki adusese Silistra 2.000, el en 5.000

la Ismail.Dupa ei fi dat un ajutor(?) cam deregimente 1).

zaporoja se sfarama.2.000 de fost Silistra, razboiu n'an

fost lasati sa f neze la Dunarii aceiaorganiAatiunea ei s'an raspandit prin

jurul gurilor marii, ramAnând Mci s'auadaugat de ale nou in Dobrogea,mai eu seama dupa in Rusia, incepusera a fiarmata regulata a

*

Organizatinnea a Cazacilor gurile Dunarii senumi secia, un caracter foarte sever,

jurnatate femeile nu sa aiba2).

1) Engelhardt, sur les Danube pag. Con-dratovici, Moltke, Russes Turquic

1829 pag. 67: Les Cosaques habitaient le pays autourdu bas Danube; de et avaient jour la

un et utile dans tontes les les Russes;sous la ottoman du premier rang, dc pacha

deux Toutefois ils avaient continué pratiquer la religion grecque etparler lanque et ils embrassZ,rent le parti de leurs anciens

L'hetman Gladky et toute la tribu avec le 27declaration la Russie eirconstance et qu'ilfallait attribuer anx efforts intelligents du Général gouverneurville, qui avait gagner cette peuplade par relations amicales ;

E. Ritter, Beyebenheiten in der aus1833 1839 Berlin pag, 163: «Die Cosaken welche auf

diesen Boden wohnten sind zu den Russen ;

C. Allard, Mission dans Dobrondscha pag.C. Allard, La Orientale pag. 172;2) Engelhardt pag. 37: Les leur

sation militaire tandisque les Cosaques qui les avaient suivis s'établissaientdes villages, eux restaient retranchés dans un camp appelé ou dont

était interdit aux femmes, et o regnait souverain l'hetmanpar leurs suffrages. Comme les lois de l'ordre n'imposaient aucun ceux

membres qui voulaient marier quittaient le et allaient habitervillages. Toutefois temps de guerre ils étaient susceptibles de rappel

www.dacoromanica.ro

14

se putch fi chsatorit.Secia formata din 35 dupa celoi

Pe hinga se mai un pisar, un asaul unsau dragoman (translator). aceste se alegeau

la Octombrie, la 1).

Ficcare curen alcgea vatamanul curenesc, care erareprezentantul administrativ, punctul de vedere eco-

nomic juca rolul adevAratSarbhtorirea in care alegerea sau a

acestui comandant, se cu deosebita ceremonie caNipru, adunându-se Zaporogii de pretutindeni pentru aceasta,dealmintrelrei se aflau in timp al anului pe la zavodu-

rile pescuit, ca nu deckfoarte cari nu se mai puteau

sauZaporogii de la Dunare un steag ci numai un

turcese.curen lui,

postav en alba stele. La moarteacazac acest fata curenului in demilitar pentru defunct.

caz de razboiu pohod- aceasta organizatiunemeter mai aspru. Atunci dintremai priceputi in cc

bune gospodarii.expeditiunile mai lungi luau i

Mai trziu in secia zaporoja dobrogeanii se introduse obiceiul,ea sa se rascumpere indatorirea de a parte expo-

putându-se face, plath, substituirea ; maise practice

ivite Cazaci se rezolvau inainteanului; abaterile grave catre sau

de rhzboiu, era foarte gray,

astki zi mod deosebitsus, atunci biserieei acel sat, se face o

petrecere de religioase, cari 2-3 zile,pentru se fac preggtiri de dedin

www.dacoromanica.ro

15

obstca Intreaga, ea de o exceptionala safie judecate de Pasa

se alimenta emigranti dinunii ademeneau, peste

Ca preoti ei indican anmnite persoane, pe cari le trimiteaudarul din partea arhireilor

Dispozitivul secei se deosebea de a celorlalte satenienc, formata diateo strada,se o cupola,

se la intrarea sat era impodobita odoarepe cari le aducean din jafurile ce Moldova, dupa

lui Kolometz.In se asezari, sate, familiile Za-

porojilor insurati. Aceste se numiau popula-Ele se gasean sub cosevului secei

uringtoarde: aviind vre-o 80-100 case, limanulrughiol Krug lica, (acest sat se marea

90 pe nume In; Cara-Orman coprinzand 40 case,

asezat bratele Sulina ; apoi cap cntru gasean Gorger, etc. 1)

.Asupra principal Zaporajiloruncle marturii de un deosebit intcres:

E. von Ein oaf derpg. In der Mitte

dehnt sich der schöne und grosse wald n in welchemzur letzte war, das Saporoger Paradies

! Als im 1829 die Cosaken auswanderten, zum Theil Innerevon Russland, zum Zurück in die Türkei, verödete die Setsehaund an ihrer erhob si3h ein Dorf von 50 Hiiusern mit neuenbevölkert .

la lucrara lui Sydov constatü sate in regiuneageaculni, intre bratal Sf. Gheorghe lac Razim.

ca un mare sat. Exista asemineaPreslava).

Pe acesti Cazaci dfn Caraorman dezacii Nekrasovi, vorbe.7te despre acel sat ca despre un apar-

acestora din urma (Taibout Marigny, Hydrographie de la Mer-Noirede la Mer pg. 40: . . . On y voit une.grande fork Kara-

Oarmane (fork noire) de a village consi-

www.dacoromanica.ro

16

Pentru ca in aceste ca sefolosi serviciile guvernul turcese a cAutat le dea deose-bite Inlesniri. Pentru aceasta s'a cedat o portiune de ceera Gbeorghe, Razim o linie ce

pornind de la Isaceea prin Poea, peZebilul In se termina limamil Baba-

Condratovici presupune cecrestea, fixAndu-se In acest cols, pe ce se

o tot mai mare nevoie de ce se formau,nita acestui Zaporog s'a tot striimutat ce ajunsfie delimitat de o linie ce merge de la Ghiolul de azi

Limona) dintre Morughiol trecAnd prinlacul Razim aici Dranov.

de era de careMocanilor altor populatitmi In schimbul

care se in vite.Pe lAngu aeeasta mai din guvernului

cese bani «tain»Cu timpul Inceput sa formeze sate pe

de 1).

se eu o parte dintreexcclenti cosasiNu se vor fi Zaporogii dupu des-

fiintarea Harta cea mare ruseasa satul DunavAt,ca avAnd 40 case Protocoalele conventiunei din 1830,

pustiu. Amintirea a ramasin toponimie. de Imprejurimi imi

(lérable chef-lien des Kosalekrasovi soumis la Turquie depuis le deCatherine II .

Lejean, der europdiselien Tiirkei pg. 31:porogi formase, sunt acum multi un insula Sf. Gheorghe, lamargina dese Kora-Orman neagri). Aceastii

coloni0ii par se fi risipit imprejurimi.- Engelhardt, pg. 39 o la Prislav:

Leurs principaux établissements s'elevaient le long de trois branches dudelta danubien. Plusieurs fondées eux existent encore, et l'on a

dans ces derniers temps Prislaw, vers le cours supérieur du Saint-Georges les fondements de detruit en

') e. pg. 86.9 C. Allard, pg.

www.dacoromanica.ro

17

de existenta sat cam pela Duna' atul de

Cetatea afla la palele dealului Carabair, in margineabaltii locuitori, - tot

2).

anul 1841 Zaporogii locuiau mare inprivilcgii speciale

peste saint, cereale 3). acei delta aca sa

conform conventiunei din 1821, 4). vedemdin jurul anului 5).

izvoarele cari LipoveniiRusii din Dobrogea fac deosebire ace,te

populatiune nu putem precis e vorbaunii sau cele ce vor vom pomeni

loe, mimai cronologicii a izvoarelor, pentru ain mod localitati pe cari ei

ocupat diferite ale Dobrogei.prezentat guvernului 1846, prin

care arata Lipovenilor din Bucovina, Principatele dunareneconstata ordinari Silistradin Lipoveni Cazaci se

zicea Zaporojeni,Turcu. a Rosului i-o belit

lui. stam in Dobrugia par la Sfinti infar un hir di pai far nici un hir di orz. la drog; ala

iarn tot verdi. nu lama multi, eraera Mocani La Mecin, la di

parali di oaie. Acolo era pi unde trecèm. Ungureanu a vinit dinVisterniann din Visternia Bulgari a vinit di la Nedelii .

(Gh. ani, comuna Gaisanca comunaSurdila jud. Din textele dialectale culese Dobrogea cari se vor

aparte).2) R. Nctihammer, Auf 17.

Adalbert (Beschreibung Stromes undgeiner Umgebung von Widin bk zum Meere) 1841 pg.

4) pag.5) I. Dohroudja pg. 42.

2

www.dacoromanica.ro

locuind Dobrogei pronuntatLipoveni poste 600 Slara pe

tot 600 introcu 500

In interiorul rusesc dupa hartaetnografica lui I. fara a putea face distinctiunea traiau

Malo-rusii sau Ucrainenii, in urmatoareleGnidar, la sud de la de

rova, Enibaba la apus de Ciucurova, Enibaba,rilika Jurilofca), jumatatepopulat,iune jumiitate ruA, Gargalik lasud Macin, Gargalik,Tiganca, trei o Români,

Rusi Români 2).lui I. aflau in 9 sate din

Tulcea 250 Lipoveni 787 Cazaci; 11 sate din ca-zaua Isaccea 163 18 sate din cazaua 93veni 25 Cazaci; 71 din Babadag 40117 Cazaci 37 cazalla Constanta 364 Lipoveni, for-mând un total 747 familii lipovenesti 1092 familii

3).

starowieti 15-20.000suflete, ca acest nu fi exact

in an se noi. Toata populatiuneaambele categorii, locuia Imprejurul deltei

lurile sateleSf. coprinse

de elemente :

Koe,

Iraneha, Kedrilis,Locuitorii se numai

Melchisedec, pag. 1GG.2) I. Excursion la (Vezi

harta etnograficii G. Lejean, pag. 30 inpnil .

I. agricole dans la (tabloustatistic)..

4) Engelhardt, sur les embouchures Danube, pag. 52, nota

www.dacoromanica.ro

19

masura Sate le de malul lia, faaIsmailului prin ingrijirea cultura fruc-telor. Kara-Orman satele de varsarea se

mare numar vite, avAnd pentru aceasta ingatele pAduri stejari Cara-Orman

Allard, in 1864, precizeaza asezArile Lipovenilor inJarilofea, (distr. Macin),

sud in Worinca Silistra), adau-Mnga noi elemente delta prin

Despre ca peine si entre Hirsova etMatchin quelques miserables villages Cosaques s'apmoiventet la»

La Peters Lipoveni care avea mai300 3), satul la sud de

grosses russisches so viel ich einiger Minuten be-merken konnte, exclusiv lipovanischer Fischerdorf», Malo-rusii ortodocsi afara de Tulcea o partea satelor acest din urma sat foarte renumitpentru pescariile de prepararea - apoi in

alte de la care odinioara fuse,ese mai aflau Inca in regiunea padurilor, in numai eiin vreo de case, ca vreofamilii fusesera friunoase saterusesti, din pricina emigrarilor, timpuldin urma datorita variatelor de aveauracter amcstecat 4).

Rusii urmau ca dupa Greci Bulgari,Skopciii Sabotnicii cifra 200 5).

Nu ne asupra cifre precise care neexact, dupa 1877-78, in-.

anterioare acestui timp an la anautor autor, cele multe ori ni se statistice

Ibidem pag. 61.2) e, La pag.

K. F. Grundlinien der50.

4) Ibidem pag 52.5) Ibidem pag. 50, nota 2.

www.dacoromanica.ro

20

ele elementul tot-

In 1859 da 50.000 pentru Cazacii Zaporojenidin Dobrogea, ca eani un alt ne da cifra 9.000 < la

2) de care numar se apropie iicam la 10.000 3).

Sax, Lipovenilor- la colonisti,-in 1876- se scoboara pentru Cazaci 9.000. 4)In alta parte Ubicini un Tatarii Romniidin Dobrogea, ca ating numarul 80.402.

Dupa Lipovenii vr'o 1330Dunarii in 1876

1878 o alta o

Slavi Tatari» numar 1000-1200lungul Dunarii de la la 7).

Baronul 1879, da pentru lipo-vanrt-rusa amanunte dupa districte,

in tabloul urmator

E. Poujade, ,Se et dc la viemilitaire religieuse en Paris 1839, pag. 260.

2) Ad. Joanne, llin-raire et 1. Orient.Paris 1861, pag. 313.

Ed. flit-is/on de la d'Europe inBulletin de la Societé de Geographic, Paris VI série, Tom. pag.327-328.

C. Sax, den Ori-Ostasien Bericht herausgegeb durch

1873 pg. 7;A. et Pavet Conrteilc.

pg. 17-18.5) A. Ubicini, Ottoman, sa

in (journal hebdomadaire) 1877 pg. 109.6) der pg. un se in-

Messembrie (pg. 320).7) Ernest Dottain, La de in

Revue de Geographic 1878 pg. 97.8) Baron d'Hogguer, sur (son actuel.

ressourees, et sou avrenir) 1879.

www.dacoromanica.ro

21

IZILOR

Tuice298

1.012 4.073

280376 1.126

lina. 5.736

pa sela capi de al la 1597 al Malocanilor

114, fiind Rusi 469, Lipoveni 292;Tulcea Lipoveni 70, Malocani 2;

Macin 70, Lipoveni 192 ; 156, Lipo-Neni 822 ; 342, Lipoveni 17.

Dupa 1879erau plasa 176 familii 950 Lipoveni;

281 Lipoveni ; 277 Sulina618 Lipoveni; 35 familii Rusi 43 Lipoveni ;

93 familii orasul Rusii Lipo-800 case 1).

In 1882 al Lipovenilor16336 pentru Tulcea 332 2).

Rusii se aflau in felulCineurova 28, 23, 14, rusa 10,

Ortachioi 52, Bestepe 11, 16, Cataloi 7, Frecatei4, 25, 140, Meidanchioi 2, Niculitel 1, Par-

30, Sarighiol 24, Sarinasnf 8, Tclita 138,bancea ( 115, 4, 46,Chilia-Veche 220, 53, Satu-Nou 74, SulinaTotal 1.186.

Lipovenii se 38,Jurilofca 260, Sarichmi 457, Slava rusa 195, Mahmudia 49,Balabancea 227, Pisica 2, Chilia-Veche 47, Sfistofca 94, Sf. Gheorghe2, 2. Total 1.373.

1) Luca 1onec,cu, Dare de preientala ju-pp. 26 24.

) icibrow 1882 pg. 27.

www.dacoromanica.ro

22

Din punt de vedere al ni-itablou L. Judetul Tulcea :

Lipoveni LipoveniP o p o i Bezpopovi

Noi Noi Noi

Plasa 176 15 1.104 15 402» 209 59 480 8 - 3

758 97 353 24 1 --69 2 70 11

647 66 299 112 11

. . . 2.613 400 2.311 55 585 34

se jud. in 502in jud. Tulcea 15.282, Lipovenii 1601 pentru jud. Constanta13.734 pentru jud. alcAtuind un total general 31.119

din arata pe astfel :: urbani 279, rurali 2070, total 2349 ; jud. Tulcea : urbani

10.550, rurali 22.960, total 35.510; urbani 10.829,rurali 25.030, total 35.859, reprezentAnd un procent

se aflau grupati felul urmator : Constanta 211,Cernavoda 22, 7, Mangalia 17, Megidia 22. Ostrovtreg jud. Constanta 279.

Tulcea 5.621, Babadag 132, Chilia-Veche 1994, Isaccea 807,919, 17, Sulina 1069. Jud. 10.550

Dobrogea intreaga 10.829 2).O statistic populatiiunei din Dobrogea Cadrilater sau

Noua pe locuind :

Constanta . . . .

sate . . . .

2792.070

Total... 2.349Tulcea 10.550

sate 22.960. 33.510

Total general.. . 35.8591.238

Durostor 873Total. . . 2.111 3)

total general

') C. D. Pariano, Dobrogea2) I. La populrdion de la Dobrogea,

1-er Jaarier La Dobrogea roumaine pg. 92-94.3) S. Mehedin(i, asupra in Convorbiri Literare An. LI

(1919) No. pag. 79.

www.dacoromanica.ro

In Durostor ei se aflau, in 1914, locuind in ComunaAidemir, in de 780 1).

* * *

intra mai precise asupra felului detrai - ceia ce va forma unui capitol special -aceste se ocupa general pesciiria, care esteletnicirea de predilectiune, chiar a acelora cari nu locuesc pe

apelor cum e cazul Lipovenilor de la Slava SlavaCerchezeascA, cari in anumite epoce ale anului seuneltele pescariei la Razim chiar la Mare.

sate de Lipoveni suntapropierea apelor, datorita inclinarei cari o au pentru acest felde De petrece ceamare parte a anuhii mai mult apa, la pescAric,femeile cari Ingrijesc de toate cele ale

In de pescArie mai ocupa agricultura, iarLipovenii cunoscuti deosebire niste cosasi excelenti;din piidurilor buni apicultori, accide pe se disting ca buni cabuni dulgheri.

se deosebese o regnlaritateprin o impunatoare ordine in constructi-

gospodariilor, ce le i face se delocuite Rusi chiar ale natiuni conlocuitoareDobrogea.

ALEXANDRU P.la

1) I. N. Expunerea judefului 1914.

www.dacoromanica.ro

TEZAURUL DELA SULUC(JUD. TULCEA)

publicatii Const. MoisilComisiunii Istorice 1911 p. 125

relateaza micin localitatea din muntii Macinului.Sub muntii

earacteristieco Dobrogea Dunariicursul principal dealul de 364

tutun, la lui Regia Statului.Locul s'a ga.it a Su-

luculni, numit Acijurat nu din o partechiar din de stAnci, inconjoara

mimai printr'o sparturil

daca Macin nu putemfi un platou.

platou o paune bunadapost pentru oi. Urme vad

jur locului s'a gasit aflacuri mari acoperite iarba in pozi-tinni, dupa au ciizut din

nicairi urma mormfint.fost la lumina o pro-

dupa spusa martorilor oculari, cu destaleniriitului tutunului. in

proaspat, a

www.dacoromanica.ro

de pgmânt, se poate conchide a riimas acolo neatins ingro-parea lui png momentul deseoperirii, mai bine de 16

cum aratá profesorul descope-ritorului - obiectele tezaurului erau vas de mare

doi pumni piimânt; ele au fost dateNational de din Aceste erau:

capul i de aur; lung de 40 cm., ruptin un un o maimulte fragmente dintr'o podoaba; doi drugi de aur, infine

monete aur (Fig.

Fig. 1.

Lantul e format globule de in partiunite intre ele prin subtiri; la un capat lui se afla un

celalalt o spre a se putea de 8 cm.,este un capat, are o traversa forma de

forma arc, incrustatcele fragmente podoaba au orna-

www.dacoromanica.ro

26

mente, constan din trei deHnii forma de bordurei.

Din informatiile profesornlui Moisil des-mai sus forman mimai o a preso-

punere s'a confirmat in multa vreme, iesitiveala restul se va arata mai

spmie ca restul cari compun nustatulni, ele se in

Declaratia ca vasul de metal «mare doi pumni»care se gasean obiectele de fi avut s'a

confirmat caci vasul de forma unni glob, compus dindoua una mai mare alta mai mica, dupa sevede din 2. mare are diametrul bazei 105mm.; de 78 mm.; greutatea este 281 gr. Ceaeste a se in cea mare a forma imprennaglob, care a fost era coaja

Fig. 2.

pornirc de euriozitate dinsa fundul emisferei perforrindu-1

totul. a avut probabil urmiwedesfacerea color Orti ale vasului.

Vasul este din argint bun, dar fin ; esteturnatorie, ci o cazangiu,

eiocanul, se pontesuprafata lui facute primitive. Ele snot artistice

de un stil deosebit, care nu este nici roman. Peste totseamanil mai molt un prodns metalurgic

www.dacoromanica.ro

popor la care nu arta antica. Originea i-amputea-o in Rusia, in regiunea Caucazului, patria mine

nude apoi aceasta s'ala de jos.

Pc emisfera cea mare ornamentele constau din doua britieverticale, la margine intre

eu dalta. Deasupra din in sunt sgpatecentrele indicate prin de jur-

marginite de in dePrintre aceste rotunde sunt medalioane oetogonale

nervri terminate o

Cam in este decomta emisfera ce mica, darcutia este 2).

In afara de obiectele enumerate profesorul Moisil, vasulacesta dotta o bros alte doua monete

Una bratari este formata dintr'o ovala,inegala. Ea 186 gr. are diametral 61-76

mm. Este luerata ciocanul din nur fin lipsita de(Fig. 3).

Fig. 3.

A este din tot firr, dar are la un capatla o pentru a se jur-imprejural

se o de in formaGreutatea este de de 136 gr. diametral 62-87. mm.

www.dacoromanica.ro

28

aceste s'aa mai gasit in vas o

diametru 20 mm. Ea este formata dinglobule, intro care patru fire de filigran, de se-

dispuse geometrice care o

de al patrulea la distante egale. Alte patruglobule de

cele doua monete de imprratuluiamintite -de profcsorul Moisil, s'ar mai fi aflat in acest vasdoua de ele n'am putut aleevA caeran prevazute toarte, pentru a fi ca 1).

Din faptul ca monetele de sunt numar uncleperforate altele toartrt, se deduce ca aceste piesecirculau in timpul fost tezaurul, ci piistrateca giuvaericale. De imperiale se

eaCapul de face parte, probabil, tot diittr'o

care era ca prezervativ contra diferitelorcontra farmecelor diochiului, o superstitie inantichitate roman, care se i astazi cre-dinta poporului româncsc. cc se capului,

ca acest object eracare a fost tezaurul se

cu cutitudine. de monetele materialul maibun pentru acest scop, deduce cele gasite tezaur,ca a fost ingropat timpul Imparatului (253-268) saudupa moartea

De motivele au contribuit ingroparea tezaurelorstint foarte deosebite, razboinice de

regula principalc, cari determinat proprietarila adapost.

Astfel au fost provocate de catre Goti, atunciau emigrat din Marea Neagra. Numai268 a trecut convoi de luptatori,

a pe copii sclavi, au invadat Mocsia.in adica ani lui Gallienus,

1) D. Moisit a le acum In prin intermediul D-luiD. G. lonesen, administratorul peseriilor Statului din Sunttilianus Gallienus, prima are a e Le-a

No. 2, pag. 14.

www.dacoromanica.ro

i-a fost posibil vitcazului Claudius II, supranumitbarbari la 50.000 au fost

au fost decimati prin foame frig.Probabil an

tezaurului sa-I mai avut sabucure de a cazut el victima razboaelor.

Presupunerea profesorulni obiectele tezaursant gateli - - dintr'un nu corespunde

undo fost nici sunt din ce se gaseseepoca Imparatilor romani.

Mai usor s'ar tezaurul face partefart mare din cauza la lmpartirea lui, uncle

au fost rupte

DIN ISTORIA- FRAGMENTE -

OPUL ATIUNEA STRÄVECHE

Ori se Dobrogei,asupra in acestui

a fost formata in

Este ca nici odata dobrogeaa n'a adapostitun singar ci tot istoriei traind

felurite cari mai multe orirasa, nici ca cultura.

nu mai ca in acestnietnic a existat popor, superior de

sau prin numar eulEura, prin dcscendenta luiintrerupta din acestui tinut.

pentru ne putca da mod exact detuatia in oricare epoca trecutul

a-i paten istoria, sapopearele cc ei timpurile

1. Locuitorii deCei vechi locuitori ai Dobrogei, cunoscuti istorie, suntramura marelui popor al Tracilor. Ei sunt amin-

pentru prima oara la 450 d.-Cr.),

www.dacoromanica.ro

lui Darius,in anul 513 in. d. Herodot considera

pe Geti ca mai viteji mai drepti dintrc Traci» spunemimai ei au sa se armatei Darius.

De sigur vecbimea in Dobrogea este malt maimare. Cercetarilc cc s'anBalcanice, au dovedit o straveche din

acest fapt ne sustinem, au-tohton Balcani, cum Dacii sunt poporul

intro i Carpati nordici. De Getiieran pe care scriitorii greci au

romani Da3i.Pe gasim Dobrogea in tot antiehitatii. Seriitorii

mcntioneaza intre Dunare, Balcaniveacul Ill-lea d. Cr., când se po-

acestCa vechi europene, organizatia de

trib, cunoatem dobrogeni. Astfelsudul dealungul coastelor la Man-

galia, locuia tribul 2) In regiunea capului Caliacranoastem acest cap se numiaantichitate 3) Dobrogea de prin vecina-

satului Pantelimonul-de-sus (vechiulBessi, un alt trib 4)

Din informatiile ce avem asupra Getiiun popor asezat, a era agricultura

vitelor. Ei locuiau sate, dar eran destui inle-au Grecii pe coasta Marii. cootactul

Getii au avut sa cunoasca culturamai ales desvolte un din ce mai Rezultatula fost, de la un timp tot prisosul de era spre

cari importante centre comerciale. Inacestor Greci pe

de utilitate de podoaba, diferite feluri de moncte. In

Herodot, cartes IV, 93.2) Ptolemeus III. 10, 4.

Suidas la Zalmosis.4) C. I. L. 14214, Cf. Anal.

Acad. XXXVI

www.dacoromanica.ro

monete ale marilor orase din din dinAsia, care dobrogeni de transit. Apoimontele ale dobrogene Istros, (Caransuf), Cal-

(Mangalia), (Constanta), Dionysopolis (Balcic).Cu fratii din Getii dobrogeni au fost tot-

deauna legaturi ; in multe rnduri ei fost chiarde stat, ca

cazul bine cunoscut, in timpul lui Burebista eiparte din regatul Dacilor. (pe la 50 in d. Cr.)Urme cultura dela Getii dobrogeni nu se cunose de

putine, s'a importanta ceeran inferioare din vedere romane.De alta parte acum s'an facut mai

din Dobrogea, se putean gasi deincidental descoperit preistorice,

monete barbare uncle de de cult de prove-nienta. Getii dobrogeni, cari trace.

se va putea da sapaturilor o maimare, daca in mod special cultura

vor iveala, sigur, lueruri interesante, cari vorGetilor -dobrogeni.

2. greci.

Inca din veacul VII-lea d. Cr. sa se asezepe GetiIor dobrogeni pe colo-

veniti.din diferite parti lumiisit observinn ca coloniile grecesti

s'an stabilit la Mare cele favorabile pentruera sa

bazinul Dunitrii de diferitele centre comerciale dinGrecia Asia singura colonieinteriorul Dobrogei; aceasta a fost ostrovul din fataCernavodei. De este mai prinveacul in. d. Cr.- a avnt un rol comercial

Caras, intro Mare.mai vechi in Dobrogea fost

asezat sudic al numit de greciBratul (actualul canal (Regele Carol I), ce so des-face din Gheorgbe). Ruinele acestui

www.dacoromanica.ro

astazi pe in apropierea Cara-masuf. Coloni§tii ce stabilit crau din prinactivitatea ce au scurt dinIstros un important centru comercial la Marea-NeagrA.

Mai jos veniti tot din au intemeiattrziu Tomis, actuala). Acesta n'a un

avânt mai mare la inceputul crWine, aorasele de «stng» al Mitrii dat

titlul de «metropola Pontului».Spre sud un numar de din Heraclea-Pon-

bazele orasuhil (Mangalia de astNzi), care ve-al al d. Cr. a mare

In mai la sud, teritorul Balcicului, au infiintatdin amestecati», oraul Krwwi

Mai acest Callatis, acolo unde este Ca-ast4zi, se din Mesembria zidira ora-

Negustori harnici, Grecii dobrogeni au progresatrepede au devenit puternice bogate. De

parte contact permanent cu mari grecesti, s'auputut tine curent progresul cultural, astfel din acestpunct vedere, o superioritate asupra Getilor. In

oraselor grecesti din Dobrogea s'au numeroase variatemonumente de cari ne putinta patrundemsecretelc vietii publice familiare ne la grad

progres intelectual putut ridica.Ca orasele din Grecia ele dat o

dar ajuns nici o organi-zatie mai de stat. mult s'an unit in asociatii,

fost in timpul imperiului roman uninnea celor cinci : Istros,Callatis, Odessos, la care

s' pe Dionysopolis s'a formatDin cauza neputintei de da o organizatie de stat,

dobrogeni au trebuit recunoasca suprematia altor state din ve-

1) Pick, Die Nordgriechenlands 1 p. urm. V.In Rom. XXXVIII. Pentra din Dobrogea

pe opera lui Pick I 2, Gerusia dinAnal. Acad. Rom. XXXIX Weiss, Die in Sarajevo 1911.

www.dacoromanica.ro

33

cinittate, cum a fost regatul macedonean, diferitele faze, re-Burebista, cazut definitiv stápAnirea

Romanilor, .cu cucerirea Dobrogei de legiunile romane.Este greu de precizat intensitatea influentei culturale a

cilor dobrogeni asupra altor popoare de Judecilndurmelor de cultura greacá, pare

a fi fost foarte Monumentele culturii numaiinteriorul in vecinatate. Chiar

tele n'au circulat pe coasta De asemenea seun proces de desnationalizare a Getilor sub influenta

chiar trziu men-aláturea de Greci, Geti popor distinct.

3. Sei(ii.De In imperiului roman Dobrogea numele

minor, totusi Scitii nu vechi,de sa-i poatá imprumuta caracterul

propriu.Cu ajutorul izvoarelor de cari dispunem astrizi, putem

fixa aproximatie data stabilit Scitii Dobrogea.Herodot, care a trAit la 450 d. Cr. nu Seiti

Ormul drept scriitor ce-i mentioneazá.aceste este geograful Demetrios Callatis (pe la 200

d. Cr.) 1) urmare aceste date urmeaza fi trecut unde sudul in Dobrogea. Pe lui Filip II al

Macedonici (359-330 este amintit un rege teas, care s'a luptatMacedonenii, Tribalii orwl Byzant.

acest rege nu Rusia, ci peste dinDobrogea. imigrarea dobrogeni s'ar putea pune ceva

Filip in prima jumatate a veacului al 2)

De geografuI Strabo despre o imigrareSciti in Dobrogea, dar urmárile ei, sustine ca dincauza acestei náváliri parásit Ora. 3)

Dovada cea mai buna contra ne-o scriitoriiantici, cari regiunca de Dobrogea.

Geograful Skymnus 200) ca

l) 755. Cf. Weiss, o. p. 23.2) Weiss, o. p. 24.3) VII 4, 5.

3

www.dacoromanica.ro

34

regiunea Dionysopolis vecingtatea Crobizilor. 1) Ovidde Geti. 2)

In Plinius in ca Skymnus, ziandtot cursul Zyras (Batovska) este ocupat de Sciti. 3) Zyras

dintre dealurile curge mai spre nord, apoispre est undo se varsa in mare.

toate aceste regiunea ocupatii deDobrogei, ce se Constanta Balcic.

aceastit regiune singurele cunoscuteacum dobrogeni. monetele bronz ale

gilor» Canites, Tanusa, Acrosas, Charaspes EleCallatis, Dionysopolis par a fi din

veacul in. Cr. 4)de intindere a regiunii ocupate de

numarul dobrogeni nu putea fi dejustifice de minor pentru Do-

brogea. De vretnea lui Strabo, apare pentruora aceasta numire, Scitii dobrogeni fi fost foarteca numar, de nu mai sunt mentionati de

scriitor antic vorbeste Dobrogea. De sigurcontopit masa poporului geto-roman, iar numele de minortrebue considerat ca o geografica.

Ca popor de stepii, duceau o viata mai no-constituiau din de

trai. In special suferit foarte mult din cauza bor.obi§nuite subterane,

din puncte vedereal culturii, in stepele Rusiei in Dobrogea.

De aceca foarte probabil ei sant sub numireade Strabo Ptolemeus ca locuind in Do-

brtgea, alaturea de mai sus.Pe la veaculni d. Cr. apare la

narea de jos un popor : fac o mare navalire inGrecia Tracia, Balcanilor un regat eu ca-

1) nun.) I, Gi ; 47, etc.

4) la aAnal. Acad. Rom. XXXVIII.

www.dacoromanica.ro

35

pitala se afirma daca Celtii s'aitin In caz singurele urme celtice sunt

mele Arrubium Noviodunum. pro-aceste mimiri de celtica provin trupele

auxiliare galice, pe cari Romanii le-au trimis mai Dobrogea.1)Regatul a fost de durata200 Peninsula-BalcanicA.

acest timp Dobrogea are ocazie cunoasca unpopor, pe Bastarni, cari se stabilese in Basarabia, de acolotree o parte in Dunurii se pe grindurile deatunci. erau mai ridicate mai intinse astazi, lipsiau de-

aluvionare, ce in cursul veacurilor albia Dunarii.acestora au deajuns pe Getii pe Grecii

dobrogeni. ele nu de ca inaintarea romana,ce amenintiltoare de regiunile jos.

(Va CONST.

PESCUITULIN DOBROGEA

Din cele mai vechi timpuri pescuitul a fost o

foarte potrivita castigarea sunt popoarelecari nu fi contribuit perfectionarea instrumen-telor mijloacelor de a mai marecantitiiti mai considerabile,

Popoarelc asezate in apropierea fluviilor sau pe coastdeajuns sa creeze o industrie pescariei, intro-cele mai ingenioase metode pregatirea

varen aceste preparate un exportStudiul pescuitului pentru etnografi un interes deo-

sebit, din formele instrumentelor de pescuit, dinintrebuintate pentru vanatul acestui animal, din

credintele pescarilor, se pot scoate informatiiresante privire la legaturile dintre popoare la influentele

exercitat uncle asnpra altora.

Weiss, p. 34.

www.dacoromanica.ro

De alta viata pesemilor este totul de a-plugarllor pastorilor; modul de a lumea este totulparticular ; credintele contin ce

le alte categorii de oameni.Dobrogea, din parti parte de

Mare, a fost totdeauna un tinut in care viata pescar s'a pututdesvolta in libertatea. Populatiunea autohtoná,deletnicit din timpuri foarte baltile

pe coastele dar ce s'au stabilita o exploatare mai a

In timpul imperiului roman din Dobrogeaexport mare de care era favorizat de

scutiri de taxe diferite alte inlesniri.In evul in timpurile noua pescuitului

exercitat dobrogeni, cari intemeiat la Dunarea dejos pe Marii-sau mai bine zis, pe lacurilor ces'an format pe Dobrogei retragerea-sate popoare ce s'au stabilit Dobrogea

decursul acestui timp_ Romilni.Dar odata asezarea Rusilor Lipovenilor delta Du-- al XVII-lea - români au

fie de noii cari se mai binela pescuitul mare monopol pe peseariile din apeleDobrogei. cu Romnii. de sprijin dinpartea administratiei, au sa cedeze mimai dupu ce Do-brogea a România s'a infiintat directiariilor statului, condusa de d. Dr. Românii putut

teremil pierdut.Nu despre reinvierea pescuitului

Dobrogea, fara amintim activitatca ce adepus-o in acest scop bunul d. D, G-. multavreme administrator statului din Tulcea. Cunoscâtor

nu numai al problemelor privitoare dar al et-nografiei dobrogene al intereselor de acolo, d-sa areusit nationalizeze acest românio situa Ca din pamânt a rasurit colonii pes-

români in puncte ale Deltei-care o

rata ce su de autoritatea regatuluipe lacurilor Zmeica

www.dacoromanica.ro

37

Vechile batrne mimefie strabatute de eu ; grindurile

coastele stramciau denesti ; baltilor se in sunetul doinelornoastre.

Razboiul pentru intregirea distrus in parte viataromâneasca de caci din cauza dusmane pes-

trebuit parascasca Dobrogea. Dar sperampeste timp situatia se va pcscuitul dobrogeanva trece definitiv in harnicilor

Opera pentru cunoasterea vietiicarilor dobrogeni, a metoaddor ei pentru prinderea,prepararea conservarea comertuhri peste,este cartea Gr. Antipa, pescuitul in

de Academia 1916.lucrare - pagini, numeroase

figuri text 75 nu prezinta numai pentruci pentru vor sa sub

aspectul ce da viata Marginindu-necapitdele ce Dobrogea, vom gasi in eartea Antipanumar de dintre cari multe inedite,toare la etnografia acestui Originea nationalitatea pesca-

asupra diferitele instrumente metodede pescuit cu numirile istoricul modul de pescariilocuintele adaposturile, costumul, obieciurile toatestint descrise multe amanunte eu tot de competinta.

Ne da nu de viata pescarilorbrogeni, dar de reciproce ce exercitat .pescariide diferite unii asupra altora. ce este mai intere-

constatam pentru pescarii o vechime mare, ve-chime de un teren foarte Intins care exercitatmeseria Numirile mai multeinstrumente toponimia bal-

color mai indepartate, confirma vechime extensiunea in nostru.

Dar d-lui Antipa are interes pentru vorstudieze Dobrogea din de vedere economic.

www.dacoromanica.ro

38

Industria pescariei este una mai rentabilenwrtul noi, inainte un avantmare. Modul de organizare a in diferite categorii deape ale Dunarii Marii-Negre, precum la care

mare de ani de sunt eleexpuse o botie pe care a contribuitla organizatie in masura in care a contribuit d. Antipa, le

sMrsit cari de viata ladiferite ape, de conditiile existenta ce le gasese degratiunea pcstilor dintre diferitele specii dece in apele noastre, vor opera de care vorbinr

extrem de

Situatia a pesearliilor din Dobrogea actual-mente mult dinainte razboiu.

a contribuit numai la desfiintarea multor decari, dar distrugerea instrumentelor de'pescuit.

acum pagubele putnt fi reparate micatrebuie multe cheltueli ce se va

paten restabill situatia dinainteaRomaniei-Mari importanta pescariilor dobrogene

devine mai mare. Ele vor trebul alimenteze o populatiunede doug ori mai De

ganizarea viitoare va trebul aiba in vedere primulsatisfacerea nevoilor interioare ale ieftenirea acestui preti

al doilea rand exportul.

Piscic

www.dacoromanica.ro

BIBLIOGRAFIE

Y. Academiei XXXIX.o de marmora, descoperitä la 1915 in

gaha Callatis), aduce o contributiuniprivire la viata din I d. Cr. Un bogat,

Apollonios, a facut mari lnlesniri finaneiare din care i s'aucernat o de onoruri la deosebite ce se in vremeaacolo. Intre alte de Apollonios fost intemeiereaa colegiului un fond, din se poatii serbafiecare an sarbâtoarea peutru Romei al careacest colegiu. din acest ale Callatienilor gäsim una

pe care autorul o ca pentruploaie, la fel eu Proerosiile din grecesti. unei de

de strns legatii de viata agricolä, ar fi o depe care agricultura o in neestor

In prima parte a lucriirii sale, o privire istorieiarma ce

in d. Cr. suferit a decilzat eu total. In totveaculni Callatia politice comerciale alte orale

grecesti, dovedeste situatia este relativ prosperl Decadentaa inceput de când comertul cereale a tot mai malt monopolizat de alte

Chersonesul-Tauric, de de atacurile piratilor in Marea-au devenit tot mai Cu orasul s'asub un centra comercial, de sigur nu ca un stat autonom

grecese, ci un provincial, IV-had, Cr. striiinatatea

C. M.

Revista Culturale Dobrogene. I, 1.Tinera de

Constanta, primal al in conditiuni seea executie tecnicii.

Dintre articole poezii. mentioniim in special pe alecolaboratori, dnii I. N. Roman C. ; al

d-lui Lazar ovici dezpre exploatarea Constantaale Tatarilor

(jud.D-1 Roman Proecte, gesturi timpul marelui

räzboi bogate planaritor Bulgarilorde de Dobrogea.

www.dacoromanica.ro

40

Briítescu In «Dobrogea XII: Bergean,topografia situatia etnograficil a Dobrogei, pe bazaformatiilor date de seriitoarea Ana Comnena dearab Edrisi (s. XII). Concluziile d-sale rezultatele la care au ajunsalti istorici nostri: Dobrogea In al XII nu era o tarli pustie, ci oprovincie prosperii imperiului bizantin. Avea mai multefiiceau un comert destul activ. Locuitorii acestor mai ales Greci.site era Tocmai in acest timp Românii dobrogeni

formeze stittulete-voevodate- in AstfelSilistra voevodatul Vicina a lui ; alt voevodat era

al hi Seslav. Ele sunt organizatiile care se pe veacului

Numele Paristrion» dat Dobrogei un termen militar sau admi-nistrativ ; de Bergean» este intrebuintat de

Publicarea Dobrogei nu poate ne pentruculturalii ce vor produce-o acolo, contributiile vor

aduce pentru cunoasterea mai a istoriei etnografiei tinut.

C. M.

DARE DE

Volumul I din Dobrogei, a fost eheltuiala

tipiirirea volumului II (1919) sumeleBanca ; Banca Marmaroseh, Blank & Co. lei 2.000;

Banca ; prin Casa .coalelor, d. C.tesen, d. C. Hagi-Theodorache, C. 7.163,75.lei 13.463,75.

cheltuit pentru tipärirea No. extrase lei 2.392 ; No. 2 extraselei 2.300 ; No. 3 extrase lei 10.041. Expeditia alte cheltuieli lei239. Totalul cheltuielilor lei 14.972,15.

minus de lei 1.508,25 se prin celor 75exemplare revistii, depuse la (6 X 20 lei 1.520).

Exprimilm cälduroase multumiri tuturor institutiu-nilor persoanelor, cari au binevoit ne

contribuic la cunoasterea la propäsirea culturali a trans-danubiene.

MOISIL.

www.dacoromanica.ro

PUBLICATIILESocietätii pentru cercetarea studierea Dobrogei

Arbore Al., Din Dobrogei: Asozärile Bulgarilor.

Contributiuni la lor Turcilor In Dobrogea.

Lipovenilor si Dobrogea.

C., Nume vecbi ale Dobrogei: lui Albá.

la 1444. Lupta Varna.

Rrateseu C., Douá ale Negre.

Invazia din lud. Tulcea.

W. Tezaurul de la Suluc Tulcea).

Dobrogef.

Lapta apárarea drepturilor

Proprietatea Dobrogea.

- Propaganda Bulgaria mare Dobrogea .

la Arhiva Dobrogei" de 25 pese prin Const.

Str.

www.dacoromanica.ro