Croitoru Simona

Croitoru Simona43A

ARHITECTURA SPATIULUI INTERIORWARO KISHI - Linia meridiana terminalul de feribot Akashi

The Meridian line Akashi Ferry Terminal in Japan

WARO KISHI

2010-Professor, Kyoto University

2004Visiting professor, Massachusetts Institute of Technology, Cambridge

2003Visiting professor, University of California, Berkeley

1993-2010Professor, Kyoto Institute of Technology

1981-93taught architectural design in Kyoto College of Art

1978completed post-graduate course of Architecture, Kyoto University

PREMII:

2009Housing Design Award for Osaka

2008Gold Award, 16th Asia Pacific Interior Design Awards

2007Good Design Award 2007

2006Commendation of the Jury of Dedalo Minosse International Prize

2004Commercial Space Design Award Nominate

Award for townscape of Akashi City

Award for townscape of Hyogo Prefecture

2002Award for townscape of Aichi Prefecture

1996Annual Architectural Design Commendation of the Architectural Institute of Japan

The Prize of Architectural Institute of Japan for Design

1995Kenneth F. Brown Asia Pacific Culture and Architecture Merit AwardAnnual Architectural Design Commendation of the Architectural Institute of Japan

1994HOPE Award for excellent house in Kyoto

1993The JIA(Japan Institute of Architects) Award for the best young architect of the year

1991Award for townscape of Kumamoto Prefecture

1987SD Review Award

1983Commercial Space Design Award in Excellence

Linia meridiana - Terminalul de feribot Akashi

Clientul a solicitat ca aceast cldire se se conecteze la sit n trei moduri: prin reflectarea culturii locale a portului Akashi, prin raportare la meridianul pe care se afl oraul i acionnd ca un observator astronomic. mbrcat n metal de culoare nchis, volumul de mica inaltime conine salonul de ateptare, ghieul de bilete i toalete, se conecteaz la poarta de plecare, cu un culoar lung, ngust construit din materiale industriale. Zona de ateptare este proiectata pentru a spori sentimentul de cltorie, n timp ce pasajul le reconecteaza la sit-ul specific. Punctul focal al salonul de ateptare este un luminator n form de cruce, centrat pe o cupol mic adncime de 5 m (16,5 ft) n diametru. Luminatorul este orientat spre adevratele axa nord-sud, i acioneaz ca un cadran solar. Cupola, semnificnd meridianul sau arc longitudinal a sit-ului, distorsioneaz i elibereaz lumina prin simbolizarea unei cruci perfecte . In momentul intoarcerii calatorilor din sala de asteptare prin coridorul cu structura metalica vizibila, ei sunt adusi inapoi la geografia specifica locului, cu vederi inramate ale portului, ale cerului si marii. Aceasta cladire a avut ca scop folosirea ca terminal pentru linia de feribot care leaga Insula Awaji de continent. Din punct de vedere functional, este destul de simpla si consta in doua spatii: o sala de asteptare cu un ghiseu de bilete si toalete si o sala de trecere care duce catre poarta la care se prezinta biletele inainte de imbarcare. Sala de asteptare este principalul spatiu din aceasta cladire. Autorul a incercat sa dea o expresie spatiala anumitor imagini pe care clientul le-a sugerat la inceputul proiectarii: Akashi (o zona scenica de coasta din regiune care are conotatii literare vechi), meridianul si observatorul astronomic. Cladirea este o cutie simpla, inchisa, cu doua tipuri de deschideri. Una dintre acestea este o deschidere cruciforma in tavan care nu se suprapune cu axul cladirii, ci este aliniata cu adevaratul ax nord-sud. Lumina care patrunde prin deschidere nu numai ca serveste drept cadran solar, ci si, impreuna cu configuratia tavanului care aduce usor a dom, are ca scop indicarea faptului ca acest loc se afla pe un meridian. De asemenea, tavanul a fost construit in forma de dom astfel incat lumina care cade pe podea sau pe perete sa fie distorsionata si sa nu formeze o cruce perfecta; s-a dorit ca lumina sa serveasca doar drept cadran solar si sa nu capete o forma prea simbolica. Pentru a mari deschiderea ingusta, structura acoperisului a fost facuta dintr-o placa de otel monococa, intarita doar unde a fost necesar cu elemente de otel. Placa de acoperis rezultata este practic o consola; coloanele sunt ridicate doar in cazul in care sunt necesare din punct de vedere structural. Cladirea este un fel de camera obscura, proiectand o imagine ce reprezinta lumea de afara. Daca o calatorie este un proces de confirmare pentru sine a ceea ce exista in lumea de afara, in acest caz, intrarea in sala de asteptare, in care intalnesti o imagine a lumii, poate fi considerata ca primul pas din cadrul acestui proces. Cealalta deschidere in acest spatiu este o fereastra boltita lunga, orizonatala. Forma sa a fost determinata dupa studii repetate pentru a fi siguri ca nu avea sa aduca lumina care ar putea slabi efectul luminii din tavan si ca va incadra doar o vedere catre calatoria viitoare, mai exact doar catre mare. S-a dorit ca aceasta fereastra tablou sa incadreze lumea intr-un mod diferit fata de deschiderea din tavan. Sala de trecere, celalalt spatiu al terminalului, este complet diferite de sala de asteptare, acesta fiind un spatiu al realitatii. S-a dorit creerea unui spatiu brut, concret, care foloseste doar produse industriale familiare, gata facute cum ar fi fereastra cu fante din aluminiu si cu sticla fasonata (instalata intr-un cadru de otel expus) si acoperisul in pavilion. O data ce au trecut prin spatiul inchis din sala de asteptare, pasagerii intalnesc brusc inca un orasel al realitatii si marea pe care sunt pe punctul de a naviga.

___________________________________________________________________________BIBLIOGRAFIE:http://k-associates.com/k.associates/en/War Kishi, Hiroshi Watanabe

INDEX FOTOGRAFII:www.cumbu.com