Arhitectura moderna si contemporana in orasele rom. Sec XVII-XVIII

Tarile romane, partea extracartpatica au fost pe parcursul intergului secol XVIII conduse de domni fanarioti, sistem inaugurat in 1716 si care a durat aprox. 100 de ani. Dupa mijl. Sec . XVI pina incep. Sec XIX nu a existat un interes special al domnitorilor pentru dezvoltarea oraselor de unde a rezultat o dezvoltare libera caracterizata prin spontaneitate si organicitate. Exceptii facind deschiderea caii victorie 1692 Constantin Brincoveanu pentru a lega resedinta lui din oras de proprietatea palatul mogosoaia. In a doua jum. A sec. XVIII 1775-1776 (Alexandru Ipsilanti, fanariot foarte cultivat) intentiile de a elabora un nou cod urban in care sa fie stranse documentele reglementate existenta urbana elaborata de Fotinov. Cuprinde si reguli de constructii urbane: oricare contructie noua trebuie sa aiba aprobarea domnitorului; o reparatie a unei cladiri nu trebuie sa aiba ca efect o modif. De infatisare; sensul anu modif. Inaltimea cladirii rezulta un plan de imobilism in ordinea oraselor. Imaginea care putea fi perceputa de pe fereastra unei locuinte facea parte din acea proprietate= rezulta o anumita mentaliate.

Reglementari bizantine din sec. IV- V preluate si prelucrate, unele inca valabile in grecia dar fara rost in rominia. Reguli in absenta fortaretelor, exceptii girgiu si braila:fortificatii construite de turci.

HANURILE au aparut in a doua jum. A sec XVII

Constructii orinetate spre interior, spre oras, spatii urbane de cele mai multe ori ziduri opace

Dezvoltarea considerabila a curtilor boieresti, prezenta aparuta inca din evul mediu, importanta in configurarea oraselor, transpune niste gospodarii de la tara in oras ocazional un loc foarte mare, contrastul intre actual ansambl rezidential si de productie si loc. Obisnuite

TRANSILVANIA

+ banat + o parte din nordul moldovei ocupat de imperiul habsburgiulor prin 1870

Avansareaaustreicilor pina la limita carpatilor implanatarea unei adm. F. bine organizate foarte dezvoltata dpdv birocratic, reguli f stricte exemplificate si in doc urbane.

Diploma leopoldina 1691

Tratatul de pace de la 1699

Prin astea rezulta restaurarea domn. Habs asupra trans si banatului

Dpvd al urbanismului modificari spectaculoase: tipul de fortificatii, modificarea unor localitati existente si aparitia unor orase noi.

Sistemul de fortificatii medievale abandonat in trans sev XVII(contur neregulat, puternic fortificat) e inlocuit cu un sistem geometric bastionar iar la inceputul sec. XVIII cu fortificatii de tip Vauban.

Exemple: alba iulia, cluj, sibiu, timisoara

Apar orase noi pe un teren complet neutilizat sau restructurarea unor localitati existente (timisoara)

20impartirea regulata a insuleleor in parcele, trama ortogonala, reguli f clare

imagini:

orasul medieval din trans fortificat: sebes

21terenuri inguste spre strada, f adinci, care au determinat si modul de constrcutie al caldirilor

22fortificatii de cele mai multe ori complete

23largire centrala, piata cu biserica

pina la reforma lui luther a existat o singura biserica , intregul sat era o singura parohie.

Fortificatie partiala dispara atunci cind orasul capata o fortificatie integrala. Au existat si orase fara fortificatii.

IASI

Oras medieval extracarpatic

24dezvoltare f libera in teritoriu

25dezvoltare tentaculara dealungul arterelor spre teritoriu

26concentrarea cladirilor in zone centrale(comerciale, front continu) spre zona rezidentiala (case dispuse neregulat)

27configurare neregulata tesutului rban (trama, parcelar)

28fara existenta unui spirit ordonator

29alc din cartiere ce coincid cu parohiile (fiecare cite o biserica) ; silueta dominata de mai multe flese spre de deosebire de trans silueta dominat de o singura flesa

GIURGIU

Fortificatii turcesti in sec XVIII din piatra dar nu f solida. Inchid o supraf mai mare deecit cea construita; cu destinatii agricole.

Braila+ Giurgiu, o a doua fortificatie in interior formeaza un punct militar.

Planul borotin 1846

Configurarea oraselor in momentul in care a inceput modernizarea initiata de municipalitate.

Hanul serban-voda a doua jum a sec XVII. Primul han

Hanurile , o zona cu caracter comercial si defensiv. Au o anumita configuratie/imagine: comert + cazare + in jurul unei curti largi, libere sau uneori cu biserica marginita de ziduri groase. Intrarea in han : control serios se facea izolare dupa model;ul caravn seraiurilor turcesti

TRANSILVANIA

Satu mare; fortificatii de pamint foarte larga pe somes. Orasul pe timisul repede si aradul pe .

Cetatea de la oradea nu se mai pastreaza astazi

30cetate bastionara, corpuri care avanseaza in teriotoriu

31bastioane de forme diferite

32in mijloc a mare biserica gotica disparuta

33axul zonei urbanizate cioncide cu axul intraii in cetate

TG mures

A doua jum a sdc XVII; fortificatie tirzie

* fortificatie traditionala medievala

nu exista bastioane

BISTRITA

Oras medieval sasesc

34zona libera imprejmuita fortificata: zona non edificanti din ratiuni militare in aparatul de urbanizare

35urbanizarea exterioara fortificatiilor sa facut per traseele drumurilor de acces in localitate datotita insuficientei sp in terior si dat discrimarii cu caractre etnic, maghiarii si rom nu aveau drept de propriete in interiorul orasului.

CLUJUL

Oras in aproprierea Somesului

36prima fortif de la incep. Sec.18

37fortif cu caract. Militar pe deal de catre admin. Austriaca

38loc propriu zisa s-a extins f. mult depasind zidurile.

39Recensamint 1785 nr pop. Din afata zidurilor e mai mare decit a celor din interior.

SIBIU

40vechea fortif medievala a inceput sa fie moderna in prima jum. A sec. 18 cu bastioane.

41Proiect pt o citadela

42Pc. Cu rol militar in apr. orasului. Reaiz. Partial.

43A 2 jum a seb 18.: extindere nevoia unor fortif. Suplimentare pe partea cealalta a Ciminului rezulta o zona in care sunt plasate cazarmi + alte cladiri de pe r. Mariei Tereza

ALBA IULIA

44fortif. Medievala rectangulara intarita la coltzuri inlocuita cu una tip Vauban

45urmele vechii incinte se mai pot citi

46trasarea regulata a str. S-a pastrat, unele cladiri, etc.

47nou: sist. De fortif. Stelat ce inlocuia pe cel bastionar, supraf. Goem. F regulate, supraf. Mai mici de aparat,cu 2,3 platforme succesive, materiale f. rezistente (fortif. Pr-zisa), celelalte 2 sunt din pamint sau oglinda d apa

48inaltimea mare a fortif nu isi avea locul rezulta ca scade inaltimea, piatra e inlocuita cu caramida, prin lovire=aschii mai mici si mai usor de evitat

sec 18 barocul- curent dominant in Trans.;toate elem decorative capata tenta baroca=fortif cu deco baroce

exemple similare:

FAGARAS:in mij. Veche fortif. Medievala +nouaincinta de dimensiuni mari

DEVA- idem: dimensiuni mari = amploarea loc.

ARAD oras aparat relativ tirziu sec 14-15 la limita d vest a Trans.Activ de comert.Sist de protectie a trecerii peste Mures. Pop. De limbi dif. :sirbi+romani. In

In timpul conducerii tucesti, Aradul fortif mai mari cartierele izolate se unifica prin cresterea pop.

Sec. 18: schimbare imp.:colonia cu pop. Germanica, realiz pe teren a unui tip d sp. Specific:

49strada larga, dreapta

50zona constr in front continuu

51cetatea- pc. De fortif. Isi pierde din imp, fiind f. mica;demolata si constr alta noua in bucla Muresului

52pc. Fortif. Lateral u dezv nefortif. a orasului

53tipurile de plan sunt cele prezente in urb european: planul grila

BLAJ

* fondat ca oras de Inocentiu Micu Klein pe baza unui plan elaborat de un austriac

* piata centrala cu caracter baroc pe una din laturi

apar cladiri cu fct. De invatamint.

Blajul devine nuclul scolii ardelene

Gherla

54pina prin se. 16 a existat pc. Fortif de impozitare a marfurilor ce a gevenit inchisoare]

551701-1702supraf f mare d teren cumparata de o comunitate de armeni care a venit dela n e org. dupa un plan facut la Roma: insulele imp. In propr. Aprox. Egala ca dimensiuni;piata cu catedrala prima data e constr. Din chirpici.

561720-1780 se inlocuieste cu constr. Din caramida si piatra acoperite cu tigla

57casa saseasca: toate elem deco apartin barocului, tratete cu discretie, marcheaza elem. Principale ale ansamblului; imbinare intre caract barocului(curbe-contracurbe)apartine spiritualitatii armenilor alt tip de mentalitate si cultura

TIMISOARA

58cucerita prin 1716 d armatele Habs. De la turci.

59Se inlocuie fortif. Cu ua noua

60Canalizare, regulariz. Apei Begai

61Noul tip de ordonare a terit apare ca urmare a amenajarii apei

62In timpul turcilor, orasul era fortif;castelul, canalele si bratele Begai au generat un caracter mlastinos

63Imediat dupa cucerire 1725 s-a decis demolarea si reconstruirea completa a orasului. A ramas un fragment d castel

64Pc. strategic imp.

651725 planuri, proiecte elaborate , rapoarte militare

66s-a adoptat:trama str. Regulata, rectangulara, piete regulate, sist. Defensiv dupa o forma ce preia in buna masura traseul fortif. Anterioare. Intarire cu bastioane .regularitate desavirsita a tipului de fortif.

67Prima jum sec. 18:nou brat al Begai facea inutilizabila o zona din int. fortif.

68A doua jum a sec. 18; apar definite sp. Publice, pitele erau realizare calculatorului lui Fisher von Elach

69Structura gigantica a fortif fata de incinta orasului; nerealiz completaniciodata

70Fortif +nonedificandi=I km.

71Locuintele militarilr locuinte tip;insula caract. Era impartita regulat

72Dupa 1750 reguli de constr. F stricte

Constructii in front continuu

Grad de ocupare foarte mare genereazaa aparitia unor curti e lumina

Inaltimea cladirilor: P la periferie, P+1 in miezul central din motive de protectie incaz de atac militar genereaza o imag. A orasului- regula Vieneza

73piata unirii:decoratie cucaracter baroc evident, divers colorat

74in apropriere localitate la distanta de aprox 1 Km de fortif. Astazi imglobata in oras cartierul Farbic (zona industriala) cartierele Mehala si Elisabetin de astazi

Inagine oraselor medievale din seoul 18 spre deoseb de orasul medieval

75perspectiva a Clujului din a doua jumatate a sec. 18 e o silueta data de mai multe flese

76varietate mare a frontului:inaltime relativ miaca a freontului, cladiricu caracter medieval alaturate celr renascentiste si baroce

77santuri de scurgere a apei pe mijlocul strazii

78

Cladiri de mari dimensiuni:biserici

Oradea:ansamblul baroc al resedintei episcopale si biserica incep sa iasa din scara orasului de pina atunci

Timisoara:palatul guvernului ocupa aproape un front intrg al pietii unirii

Sibiu:palatul Bruckental realizat prin unificarea mai multor proprietati medievale

Cluj: palatul Bunffy realizat prin unificarea a 3 proprietati contrast cu restul constr medievale cu resturi inguste.

11716 ocupatie a Olteniei de catre imp Habsburgic

2reforma a facut ca 20% din populatie in transilvania sa treaca la catolicism, restul trecind la luteranism sau la religia protestanta (calvinism pentru maghiari) din motive religioase si financiare

2din frica nobilimii de a nu perde pamintul dat de voievod conduce la fortificarea cetatilor(sistem Vauban)

3fortificatii interioare (2 cetati):Alba Iulia, Timisoara

4venirea nobilimii si a catolicismului are ca efecte:

oaparitia unui baroc in forta

onobilimea vieneza isi construieste resedinte in oras si in exteriorul lui (primele locuinte urbane in stil baroc)

osec 16 Iernut Pavilion de poarta = acoperis f inalt cu o curba moale, arc in miner de cos baroc

5Castelul de la Bontida aripa renascentista la care in peroada baroca:

o intrarea are o curba moale,

oprezenta statuilor caremarcheaza cornisa,

ocurtea in forma de potacoava

oaripa neogotica

Constructii Baroce:

6Palatul Teleki de la Gornesti

oelemente palat logie- gradina apa pe un teren plat = Renastere

opeisaj, teren denivelat, lac, insula, foisoare,statui, banci = Baroc intrare in forma de U

7Palatul de la SinPaul

oSala de bal un mare spatiu care semnifica intrarea habsburgilor cu oul stil de viata balurile vieneze

o1977 cutremur inurma ccaruia palatul a fost parasit, acum retrocedari

ofresce cu soldati, steme renascentism

ofatada Art Nouveau

bolti Avela mult mai plate si mai moi

acoperis cu panta frinta

arc in miner de cos

8Palatul tip bara are aceleasi caracteristici:

9Curii = palate de mici dimensiuni, secuiesti.

oExista diferente mici de statut in colectivitate, este important rangul in armata (resedinta mai redusa)

ARHITECTURA ORASENEASCA:

10tesut medieval: fiecare nobil doreste sa-si construiasca cit mai in centru

oex:Ansamblul Episcopal de la Oradea ( cu palat si catedrala bazilical cu 3 nave; una centrala + 2 laterale cu dubla curbare a fatadei (se aproprie de barocul vienez)

oCatedrala de la Timisoara fatada plana cu elemente de dcor care dau tensiune, cornise puternice care se muleza dupa fatade

11preotii care slujau in bisericile unite in Trans aveau idei unite pentru ca studiasera toti la Roma:

o2 turnuri infatade + fronton cu elemente de baroc (la Lugoj turn cu voluta)

12la sf sec 19 -19 se imita arh baroca in N Moldovei si in Bucovina ocupate de asustrieci pina la primul razboi mondial

MOLDOVA

Coranul ii impiedica pe turci sa invete limbi straine; pe timpul fanariotilor dragoman = traducator putea deveni conducator in tarile romane

13ambele arhitecturi pun accentul pe fortificatii: Moldova si Oltenia: existau dese incursiuni ale turcilr pe Dunare respectiv ale cazacilor in Moldova

oaparare in cazul uniposibil atac

oinfluenta unor elemente stilistice in baroc:

Sfintul Ioan Botezatorul, Iasi: pridvorul are ziduri groasepentru ca turnul si acoperisul sa poate ascunde si sa se poata trage din ele; arce etajate

Sfintii Teodori, Iasi: acelasi pridvor redus ca dimensiuni+tainita; influente baroc clasicism

14retrageri in arc in acolada, ancadrament vin din S. Dunarii prototip pentru arhitectura de tranzitie (arhitecutra traditionala _ arhitectura baroc clasicista)

ose inspira si din elemente brincovenesti:

oBiserica minastirii frumoasa - elemente d factura clasicista, rusesti+ habsburgice; disparitia spatiilor traditionale unificarea spatiului altarului, cupole false = baroc

o Biserica Letcani planimetric nu mai aminteste de cele vechi, este clasicista (linga Iasi) modificare fundamentala a tiparelor

oIasul extrem de receptiv la nautati

oSuceava: pastreaza noile caracteristici

1a 2-a jumatate a sec 18 forme specifice de fortificatii inMoldova, prog de arh intr-o stilistica aparte (aparitia turnului de V) si aparitia stilurilor occidentale in moldova(clasicitate baroca)

2fenomenul de insecuritate este valabil si in Tara romaneasca: garnizoanele turcesti care nu mai pot fi platite sii stapinite de Pooarta ataca frecvent malurile Dunarii (pasa de la Vidin)

TARA ROMANEASCA in a 2-a jumatate a sec. 18:

2resedinte ale unor boieri, dar nu in stil brincovenesc: casa se reduce ca dimensiune si reapare un zid de incinta care chiar daca pastreaza elem de factura clasicista (rectangularitate) capata rol de fortificatie, redevenind zid de aparare.ex: curtea de la Balaci

olocuinta asezata pe o latura: Balacestii erau crescatori de oi si in caz de atac adaposteau animalele in int curtii

ose preiau astfel principiile de compozitie clasicista

3Curtea gostinari in aproprierea Buc transf intre timp in cimitir iar biserica in capela, prezinta urme de locuire adosate zidurilor

oTip de constr care revine la aparare se pastreaza catre o epoca tirzie

4Brosteni Curtea de la Brosteni se mai pastreaza o mare parte cu 2 cuhnii laterale

oTipul de curte inconj revine dar cu incinta rectangulara

5Casa Magheru fam Magheru boieri intre sec 16-17 pe fosta strada Labirint

6Locuinta isi reduce dimensiunile in raport cu epoca lui Brincoveanu

7Compozitie clasica a pridvorului pina in 1800, uneori pridvor cu scara inchisa

8Compozitia casei: sala centrala cu incaperi in stinga si in dreapta,

9Au disparut loggia si gradinile

10Gradinile de flori se transforma in gradini de legume si pomi fructiferi

11Intreaga gospodarie e inconj de un zid inalt cu turnuri si paznic nici domnitorul u avea aces fara permisiunea proprietarului

12De mute ori dispar si pivnitele adinc ingropate in pamint

13Dispar sculpturile si tot ce insotea foisorul de epoca brincoveneasca, dar foisorul se pastreaza

14Ex:

o casa la Craiova- foisor cu scara inchisa leg de aparare

ocasa de la Glagova pivnite marite, guri de tragere in parapetul foisorului chiar daca partea superioara era deschisa, guri de tragere pe tot conturul casei

ocasa fam Bratianu celebra pentru tipul caselor combinate cu cula (turn de aparare ultim refugiu al posesorilor in caz de atac

15exista in Oltenia o anumita uniformitate in constituirea caselor boieresti: de obicei de forma rectangulara, cu curte int si gradina in spate; fortificatiile prezente ca si in alte zone

CULA denumire in turca pentru cuvinteul Turn locuinta f raspindita in peninsula Balcanica

16turcii au adus acest tip de constr

17premergatoare ca progr de arh patr turcilor, ei raspindindu-l doar in pen balcanica prin intermediul mesterilor

18de cele mai multe ori in sp urban, cu goluri foarte reduse destinate ventilarii si cu lumina foarte redusa

19in tara romaneasca se preia acest program in conditii specifice:

otranspunerea din rural in urban

omodelare specifica olteniei

oin relatie cu progr de tip cula si arh din Tara Romaneasca la sf. sec 18 influenta sud Dunareana resimtita

Renasterea Bulgara circula prin europa si se intoarce cu idei: anume tip de tratare urbana, a locuintei, celebrele strazi comerciale. Ex: Gabroveni strada negustorilor veniti din Gabrova

20in sudul Dunarii au loc atacuri otomane si se refugiaza in N Dunarii sau in zona Vienei

21tarile romane, in special Tara Romaneasca tari de migratie oameni vin si se stabilesc aici, cu atit mai mult cu cit exista o Academie la Buc infiintata de Seban Cantacuzino

22Aflux de populatie crestina , de negutatori si de mestesugari patura ce lipsea in Romania

23Formarea de bazin cultural: impartasire a acelorasi cutume

24Programul culelor: program orasenesc transpus in sec 18 dat perioadelor nesigure determinate de schimbarile dese de domnitori

TIPURI DE CULA

1.cula ca turn locuinta resedinta obisnuita si acces de la un nivel superior sau chiar din pod: cula de la. Vladoaia

2.casa mai ridicata de la sol: alc ansambluri cu biserici sau resedinte fara zid inconjurator

3.cula aditionata casei printr-un palimar (pasarela) loc de refugiu in caz de atac

4.cula singura posibil loc de refugiu, in acelasi timp semnalizare: se aprinde foc si se vede repade pt a semnala un eventual atac

25Cula de la Curtisoara: legate de umblatoarele scoase in afara si cu fct de aparare in acelasi timp (goluri tragere); primele 2 niveluri aproape oarbe, nivelul3 (locuibil) deschis printr-un element specific in valahia

26Cula de la Rahovita (pitesti) deschideri putine

1Regulamentele org. ale lui Kiseleff vorbeste despre creearea unor trasee din cule de semnalizare

2De remarcat nevoia de deschidere (prispa) spre deosebire se pop din sudul Dunarii elemente din lemn

3N-ar rezista unor armate, de fapt nu mai era perioada atacurior cu armate, doar citva soldati, grupuri mici ce atacau si apoi se refugiau

4Nu sunt propr unor boieri mari, ci a unora cu posibilitati mai reduse

27Biserica Minastirii Jianu turn adaugat in a 2-a jumatate a sec 18 pt a functiona ca loc de observatie si probabil adapostire

28Tipul de biserica cu turn peste pronaos sau naos specific epocii

In satele din N Olteniei taranii se unesc si se constituie ca comunitati prin ridicarea de biserici: tehnici in urma fata de ale ctitorilor domnitori finante reduse solutii inventive. Comunitatea e evidentiata prin picturile murale existente in bierici

Secolul 19

1

2sec. 19 perioada foarte importanta pt istoria arh si urb

2in prima parte a sec 19 evolutie mult mai lenta spre deosebire de partea a doua, si in jurul anului 1900 transformari importante

3pt societatea europeana , sec 19 inseamna enorm s-a schimbat totul

4sfirsitul revolutiei franceze sec 18 populatia urbana era de 15%, mai tirziu ra de 50%

5economia si industria- prezenta pretutindeni sunt motorul principal, imediat dupa acea transformare- caile ferate- rapiditate mult crescuta, mobilitate mai mare, au facut granitele ceva fragil

6sec 18 sec afirmarii natiunilor foarte putine erau construite ca atare innainte Ex: Franta

71870 unificarea unor anumite tari:Italia, Germania; aparitie a statului national grec desprins din imperiul otoman

8Afirmarea identitatii nationale: reflexul unei gindiri puternic impregnate dee ideile romantice

9Romania nu a facut exceptie de la miscarile politice si Europene

101859 unificarea

111877 1878 proclamarea Independentei

12proclamarea Regatului

13populatia e legata de o noua forma de economie; economia agricola incepe sa piarda din importanta

14dupa 1830 orasul devine motorul dezvoltarii independentei

15burghezia capata pondere mai mare; apar profesiunile liberale, tot ce tine de invatamint

16apare proletarismul legat de industrie

17administrarea orasului trebuie sa faca fata unui nou sistem reglementari care sa dirijeze dezv urbana si planuri de sistematizare urbana care au inceput sa intre I obisniuinta fiecarei administratii

18orasul isi schimba infatisarea nu numai datorita arh diferite ci si a unor tipuri noi de cladiri, programe noi care au venit in intimpinarea unor noi solicitari, raspunsul unor noi institutii: societati de asigurari, banci

19stilurile arhitecturale, tipologia arhitecturii modificarea imaginii oraselor

20sec 19 Parisul si-a schimbat complet infatisarea

21Florenta s-a extins foarte mult si a inclus vechiul nucleu intr-o structura moderna ce functioneaza si astazi

22Orase care s-au dezvoltat complet nou: Budapesta se dezv dupa principii arh complet noi pornind de la 2 parti vechi

23Orasul sec 19 reflecta o soc capitalista a existat un transfer propriu a burgheziei spre orase

24Realismul actiune pragmatica, realista, eficienta regasit in interesu asupra oraselor

25Saltul spre planul de sistematizare planul nu se mai ocupa doar de o parte din oras- se ocupa de tot orasul

26Relatia Arhitectura societate: arh prin produsele ei de dimensiuni impozante a cautat sa reprezinte burghezia in urcare spre virfurule societati exprima gusturile si cultura ei

27Evolutia tehnicii dezv. Rapida si spectaculoasa a ind noi materiale de constructii: metal sticla; sec 19 apare betonul armat in formele sale primare

28Romania se inscrie in procesul de schimbare

29Transilvania si Banatul au ramas ca parte a imperiului Austroungar dupa 1867

30In imp. Maghiar- miscare reformista importanta

31Sincronie importanta a modernix=zarii tarilor balcanice

32Vechiul regat arh eclectica adoptata ca o influenta occidentala

331828 Pacea de la Adrianopol a pus capat razboiului ruso-turc i-a urmat guvernarea rusa a principatelor sub generalul Kiseleff sub care s-au elaborat Regulamentele Organice in tara Romaneasca 1831 si Moldova 1832 contin o insumare de reglementari de legi pe diferite domenii de functionare a societatii romanesti un fel de constitutie a noilor structuri moderne

341866 prima constitutie, la scurta vreme dupa renuntarea la tron a principelui Carol

35Mihail Kogalniceanu: sarcin noastra este de a transforma un popor de tarani intr-un popor de cetateni- asta inseamna modernizare, oameni egali care sa-si cunoasca drepturile dar si raspunderile

36Al. I.Cuza 1859- 1866 a emis legi esentiale care au pus baza dreptului modern. A creeat institutii noi, - a impins Romania spre calea modernitatii rapide; nu a privit neaparat mare masa, si structura si virfurile motoarele societatii

37Apar dincolo de modernizare structurile vechi: drumuri, cai ferate, gari, care au avut efecte importante asuprea oraseler:caile ferate au transformat Constanta in port important: circulatia pe Dunare- consecinte importante asupra oraselor dupa pacea de la Adrianopole, prin cauzele sale liberalizarea comertului in tarile romane

38Apar orase noi de-a lungul Dunarii

39Comisia Europeana a Dunarii cuprinde Anglia, Franta, Italia care aveau interventii economice si politice in zona scopul; controlul gurilor Dunarii (rol legislativ reglementau circulatia pe Dunare, constructii importante: Sulina, Galati; a creeat canalul Sulina unicul canal navigabil la varsarea Dunarii

Teritoriul in zona agricola

40Reforma agrara a lui Cuza :

oSecularizarea averilor minastiresti

oDivizare a marilor proprieteti

oImproprietarirea unui numar mare de tarani

oSate noi- redistribuire a populatiei in teritoru

41pe parcursul sec 19 idei urbanistice pe plan european in Romania - acte normative: legi+ regulamente de construire- dirijaza modul de constructie urbana:plan de sistematizare:actualul PUG de 2 tipuri pina la al doilea razboi mondial:

oin Transilvania si Banat;menajarea teritoriului urban dar si extinderea teritoriului (dupa model german)

oin vechiul regat pl de sistematizare se refera exclusiv la teritoriul urban

Interventii urbanistice in scopul modernizarilor:

42orasele situate de-a lungul Dunarii- restructurari radicale+aparitia unor orase complet noi

43extinderea planificata a oraselor existente

44transformarea oraselor existente, fiecare I mai multe feluri:

omodificare tramei stradale, inclusiv prin noi artere de circulatie

omodificarea structurii parcelare modul de divizare si utilizarea teritoriului

oaparitia unor spatii publice de agrement: parcuri, gradini

oasezarea cladirilor fata de vecinatati, inaltimea cladirilor, POT, arhitectura.(1860)

45toate aceste modificari- modificare lenta a contextului urban

Orase noi sau structurate integral:

Turnu Magurele nucleu de cetate Turnu

46forma speciala datorita relatiilor, parcele foarte regulate

47plan pe cuori ce semnifica pretul teitoriului cel mai scump e cel aflat aproape de zona verde, periferica

48proiectarea unor spatiipublice noi pietele

491900 extindere: zona verde e parcelata, spatiul mare al pietii e micsorat

50

Turnu Sevarin

51forma regulata, axe ce fac legatura cu restul teritoriului

52miez varde al orasului prezent si acum

53extindere spre N, V si E fata de nucleul principal se pastreaza ordinea

54

Calafat, Oltenita, Zimnicea, Calarasi orase noi de-a lungul Dunarii interesul acordat culoarelor de circulatie

Giurgiu, Braila- orase structurate integral

Giurgiu prezenta puternica a fortificatiilor ce cuprindea si garnizoana turceasca.

Imediat dupa 1830(Regulamentul Organic) arh austriac Moriz von Otl a facut actualul plan al Giurgiului modern:

55a darimat turnul militar al garnizoanei turcesti in locul ei urma sa fie amenajat un parc public

56pe teritoriul vechiului zid artera de circulatie

57spatiu verde restrins si ocupare cu locuinte sau functiuni publice

581870 un fel de foisor de foc construit de turci in una din pietele centrale

Braila sf sec 18 5 ziduri de fortificatii relativ concentrice

591832 plan facut de un colonel rus nemultumitor

601834 Rudolf von Borotzin s-a pastrat doar ultima fortificatie dublata de o circulatie si aici fragmente luate din vechea structura

61impartirea altor zone in insule datorita aparitiei unor noi artere

62in aproprierea portului zona cu functiuni legate de acesta depozite, cantine

63spatii publice: piete de forme variate

64citiva ani mai tirziu, orasul s-a extins mult spre exterior, pastrind o continuitate a tramei stradale

65putin inainte de 1900 o noua extindere: se obs coerenta, respectul extinderilor in raport cu portiunea existenta

66succesiune de piete de mari dimensiuni ce ritmeaza zona urb

Extindere spontana

Bucuresti 1895-1899 plan cadastral ridicat de institutul de cercetare al armatei

671872- Gara de N, iar in 1940 se darima ateliere CFR si se constr actualul Palat CFR

68se remarca apropr de Calea Grivite asemanarea cu Gara din Paris

69apare bdul Dinicu Golescu si Scoala de drumuri si sosele

Extindere planificata

Galati 1830- extindere intensa spre N functiuni obisnuite ale orasului

70intre Dunare si Prates transformati in timp pt functiuni ale portului

Constanta prin hotarirea lui Carol 1 proiectul arh. Orascu

71inceputul sec orasul se dezv in peninsula

721899 extindere tesut regulat + ortogonalitate

73parc, extindere a portului, cai ferate

Predeal dezv spectaculoasa ca statiune si oras

74trama stradala neregulata urmareste forma teritoriului

75proprietati neregulate chiar daca sunt echivalente

76

MODERNIZAREA TRAMEI STRADALE

77regularizarea strazilor existente tendinte spre segmente lungi, articulate cu arce de cerc

78noi srazi cele mai importante bulevardele. Ex: Ploiesti: bdul ce leaga gara principala a orasului de gara de S de zona veche

79Bulevardele leaga punctele imortante in oras:

oGarile de functiuni importante

oDubleaza caile existente

80diferenta de Bd din Paris: nu traverseaza zone istorice, genereaza urbanizarea

81articularea strazilor: piete ce preiau abil diferente de prospect

Craiova 1890 peisagistul francez Romaneau chemat sa proiecteze un parc dar a mai realizat si un bulevard

Bucuresti cele mai multe bulevarde sunt noi:

82axa N-S spre piata Universitatii 1913 bulevard proiectat si executat in timp:fragmente locale:

obd. Marasesti, Maria, Dinicu Golescu, Schitu Magureanu

odupa 1960 bd. Dacia

83axa E-V Piata Universitatii Cismigiu,api Schitu Magureanu Cotroceni

84spre E soseaua Iancului, soseaua Pantelimon

851895 prima amenajare a Pietei Victoria

86piata din fata Univ riguros axata pe cladirea Universitatii

Probleme generale ale orasului

Programe de arhitectura elemente ce contribuie la schimbarea imaginii orasului

1modificari importante ale configuratiei constructiilor

2dinamismul foarte mare al societatii a determinat modificarea aproape totala a tuturor programelor

2apar programe noi

Locuinta accentuarea vietii urbane prin determinarea unei locuiri accentuate a orasului

3noi tipuri de locuire modificari legate de situatia economica

Apar in Romania 3 tipuri de locuinte:

1VILA - locuinta dezvoltata, de lux, adaptata unui mod de viata urban

Treptat vechile resedinte boieresti si palatele urbane dispar si sunt inlocuite de vile

La innceputul sec 19 locuinte unifamiliare, treptat, termenul s-a largit si pentru cladiri cu mai multe apartamente

Casa Asandu din Piata lahovari ( actuala C.O.S.) interesanta este anexa: in spatele locuintelor unloc pentru parcarea automobilelor si alaturi unloc pentru gararea trasurii

imobilul de raport

numar foarte mare in Timisoara, Arad, unde influenta vieneza este foarte puternica; pe parcurs au aparut si iin vechiul regat

locuinta ieftina (sociala)

apare in jurul anului 1900

locuinta cu suprafata minima, care costa putin, se adresa unor paturi sarace ale societatii

a aparut la initiativa unor municipalitati sau societati infiintate pe linga acestea

au existat proiecte tip dupa care au fost construite

nu au fost investitori privati

Societatea comunala a locuintelor ieftine (Bucuresti) construieste incepind cu 1911

Ministerul Cailor Ferate puternic birou de arhitectura se ingrijeste pentru cazarea angajatilor in diferite orase

Constructiile industriale legate de aparitia si dezvoltarea industriei si a Cailor Ferate

Echipamente publice in special in a doua jumatate a sec 19 gestionate de ministerul public, gindite intr-o structura ierarhizata

-scoli primare, licee, apoi institutii dei invatamint superior

-institutii administrative: de la primarii ici la ministere

-institutii bancare: banci, societati de asigurari, CEC

Stilul Arhitectural

4Un program de arhitectura trebuie sa raspunda unei necesitati de moment a unei societati in timp ce conceptul arh tine de oviziune mai larga

5O cladire aceeasi functiune indiferent de expresia neoromana sau renascentista sau clasicizanta

6In sec 19 modificari importante ale economiei, ale civilizatiei, cultutrale au pus problema exprimarii unui program de arhitectura printr-un stil (expresie arhitecturala)

oIn 1942- 1943 in Germania a aparut un articl: In ce stil trebuie sa construim?

7sec 19 teritoriul din interiorul oraselorincep sa-si micsoreze suprafata si sa adaposteasca functiuni urbane functiune predominanta locuirea

81847 un cutremur a distrus o mare parte din interiorul orasului

9s-a intervenit cu o noua trama stradala care a facut si reimpartirea teritoriului:

10dispare incinta hanului

11teritoriul impartit pe o noua trama stradala astfel incit fiecare proprietate sa capete o parcela de o suprafata echilibrata de teren

12rectangularitatea strazilor vizibil mai mare, usurare a circulatiilor + mai usor de a construi pe un teren mai regulat

13Str. Riureanu undeva vis--vis de Muzeul National de pe calea Victoriei aparitia sa a presupus si o parcelare a teritoriului: divizarea proprietatilor mai mari in unele mai mici destinate locuirii

14

15Parcul Filipescu (pe sos. Jianu, sos. Alexandru ) pe o mare proprietate a lui Al. filipescu parcelata pentru locuinte se remarca o eleganta a trasarii, curbe elegante, scuaruri, regularitate a teritoriului

16Parcul Ioanid bdul Dacia, str. Polona, Dumbrava Rosie , pe o proprietate a uni librar Ioanid locuinte grupate in jurul uni spatiu liber pentru vegetatie; denumirea de parc este datorita spatiilor verzi largi, caselor individuale sau cuplate si a asemanarii cu orasul gradina

17Alt tip de divizare pentru locuintele ieftine realizate de soc comunala pentru locuintele refugiatilor suprafete mici de aproximativ 200 mp

orasele fortificate din Transilvania fortificatiile nu mai aveau sensul din sec 19 erau darimate si se recuperau zonele foarte mari ocupate de acestea si zonele nonedificanti din exteriorul oraselor

-modelul de interventie cel al ringului vienez realizat la mijlocul sec 19

-Cluj primele fragmente demolate in jur de 1800

-Timisoara decizie luata abia in 1892

-Teritoriul utilizat pentru scopuri publice( artere de circulatie, cladiri publice) acolo unde primariile aveau fonduri; in caz contrar terenurile erau vindute si erau construite locuinte

unificarea oraselor: zona veche e legata de cartierele periferice construite intre timp

Oradea, Alba Iulia cetatea=caracter militar, de mici dimensiuni a fost inghitita treptat de oras

Sibiu inainte de mijlocl sec 19 apare amenajarea unei promenade pe locul fortificatiilor; 30de ani mai tirziu separarea intre zona veche si zona noua se fae doar prin densitate si modul de impartire al teritoriului

Cluj zona medievala este vizibila, dar legatura de cartierele periferice prin suprafete libere dupa demolarea unor fragmente de fortificatii;

-1845realizare in afara zidurilor de incinta o biserica reformanta nucleul unei urbanizari viitoare a zonei

Brasov - o mare parte din fortificatii sunt demolate spre platoul Tarii Birsei- in locul fortificatiilor cladiri moderne ale orasului

Timisoara exmplul desavirsit al unui sistem de fortificatii tip Vauban 1892 armata austroungara a decis sa renunte la fortificatii apare planul unor tesuturi foarte diferite:

-Latimea ocupata de fortificatii de aproape 1 km aintrat in posesia municipalitatii a fost organizata dupa modelul ringului vienez

Planul de sistematizare in Romania pe la 1900 , 2 tipuri de planuri de sistematizare:

Transilvania planuri e sistematizare intelese in sensul german prevedea si o extindere a oraselo

Vechiul Regat: influenta franceza planurile de sist nu prevedeau decit organizarea zonelor existente

Se remarca regularitate impartirii teritoriului, axe desimetrie cu capete de perspectiva, hasurarea suprafetelor infunctie de tipul de constructii prmis (grupat, insirute, individuale)

zonele extracarpatice planificare de tip francez amenajarea doar a perimetrului administrat

planul Bucurestiului intocmit in 1900, aprobat abia in1921

-intentie de zonificare a orasului pe anumite functiuni

-centerul orasului multifunctional, zone cu caracter militar, zone industriale si in rest locuinte

-functiui dirijate spre anumite zone ale orasului

-a existat o gindire urbanistica

-apar spatii verzi cu caracter public: parcuri, gradini, scuaruri

-pina atunci existau doar gradini particulare ale palatelor, inaccesibile publicuui larg

Iasi amenajarea arterei importante gradina de tip linear ce urmeaza axul strazii insotita si de o parcelare

Cluj pe malul Somesului promenada de la incep sc 19 se trnsforma intr-un parc de mari dimensiuni

Braila parc la periferia orasului

Bucuresti gradina Kiseleff -1840 1845- de-a lungul strazii Kiseleff: diferite stiluri: pe o parte lineara restul gradinii tratare libera, peisagera, stil de provenienta englezeasca, vegetatie f diferita, incepe sa tin cont de regulile de percepere a spatiului

Craiova actualul Parc Bibescu:

-Realizat de Redon (fr)

-Contine foarte multe functiuni; promenada, velodrom, parte urbanistiva

-Inaugurat purin inainte de 1907

-relief creeat in mare masura de arh

-oglinda de apa- realizata prin transformarea uni riu din zona

-amestec de stiluri

Gradina Cismigiu din Bucuresti

-Inaugurata in 1852

-Realizata de peisagistul austriac Meier

-Esente diferite de copaci gindite la vremea respestiva

-La vremea sa una din cele mai moderne gradini

-A devenit spatiu al orasului abia dupa trasarea bdului Elisabeta si Schitu Magureanu, prin care el s-a deschis spre oras

Modificarea cladirilor: la inceput retrase la etaj, constructiile se completeaza apoi pina la limita proprietatii

Vitrina _se deschide spre srtada

Sala de biliard divertisment foarte raspindit in sec 19

Impbilul de raport de factura arhitecturala foarte diversa

Pasaje acoperite: Pasajul Vilacros, Vulturul Negru Oradea

Hale alimentar- inlocuiesc vechiul spatiu deschis al pietelor alimentare

Primarii Arad reia simboluri medievale ale turnului cu ceas ce reprezenta orasul

Prefectura, Liceu la Cluj maniera clasicista, riguroasa, sobra

Universitatea de la Cluj neorenascentista

Neoclasicism si romantism

1au izbucnit pe la jumatatea sec 18 in Anglia, Germania, Franta sau Italia si s-au manifestat pina in prima parte a sec 19

2intentie a oamenilor de cultura de a redescoperi trcutul

NEOCLASICISMUL

1are perspectiva dramatica asupra trecutelor arhitecturi ale civilizatiilor europene (germana si romana)

2a aparut ca reactie vehementa la baroc, s-a bazat in mare masura pe descoperirile arheologice ce au avut loc in sec 18 (descoperirile de la Pompei si Herculanum acoperite de lava)

2Franta si Anglia au deschis scoli la Roma unde studentii puteau face relevee ale arhitecturii antice miscare culturala foarte larga

3O noua expresie plastica ce se vrea ceva de tip stiintific, bazata pe niste canoane verificabile

4cunoasterea arhitecturii antichitatii a condus la ideea ca acele formule plastice sunt singurele valabile

5Academia Franceza infintata de Colbert ina doua jum a sec 17 a stabilit regulile dupa care sa se realizeze arhitectura buna, adevarata

6In istoria neoclasicismului sunt diferite etape:

oUna de sfirsit mijlocul sec 19 orice incercare individuala de a determina arhitectura antica era exclusa

oSingurele reguli valabile;cele stabilite de Academie caracter dogmatic al sfirsitului de clasicism stabilirea uni limbaj universal, omogen, posibil de adoptat de orice program

oRepetarea unui anumit model (locuinte mici de serie sau monument unicat)a insemnat si un interes pentru tipologia arhitecturala

ofrancezul Durant, elev al lui Brullet a fost numit profesor de arhitectura la scoala de arhitectura din Paris. El a elaborat o metoda de gindire foate simpla aplicabila la orice: el spunea spre ex ca in plan elementl principal este o travee multiplicabila dupa necesitati; din aceastamecanica aplicata si in fatada si volumetrie rezulta modul de gindire al secolului 19

osimplificarea planurilor si schematism al proiectelor

oDurant aduna toate exemplele importante ale vremii referitoare la un program, toate la aceeasi scara; utilizarea formelor si volumelor primare, elementare: cubul,sfera, prisma

oDe foarte multe ori proiectele neoclasice pot fi evidentiate prin aceste volume simple fapt premergator gindirii moderne in arhitectura

oRationalitatea exprimarea prin geometrie, conditie la o ,mare claritate a structurii

ROMANTISMUL

7pleaca de la aceleasi premise, dar au caractere diferite

8gindirea romantica avea in centru formatul imaginii primare, intuitia artistului, importanta sentimentelor

9lua in considerare inainte de toate geniul creeator, artistul, refuzarea oricaror dogme

10tot de aici dezvoltarea peisagisticii, mai inti in Anglia, apoi in restul Europei

11refuza orica idee de mimetism (imitare/ in favoarea afirmarii imaginatiei artistului

12John Ruskin - arhitectura este mai intii o stiinta a simtiri si apoi a gindirii

13Neexistind nici un fel de regula, romantismul nu aprecia frumosul, ci caracterul arhitecturii (nu ca neoclasicismul o opera se se inscria unor reguli era frumoasa, alta nu)

14Caracterul arhitecturii era gindit in raport cu niste stiluri arhitecturale deja consacrate un muzeu putea fi configurat in spiritul uni templu grec; o biserica arhitectura gotica sau romanica

15In prima jum a sec 19 disputa intre Franta, Anglia, Germania care isi revendicau arhitectura gotica ca fiind arhitectura lor nationala

16Arhitectura Nationala_ s-a declansat in Romania prin cautarile lui Mincu de gasire a unui stil romanesc

17Arh romantica a folosit fragmente sauansambluri intregi de arh gotica, dar desenele structurii gotice au fost ansamblate in constructii care nu sunt exclusiv gotice, elemente din diferite epoci subordonind caracterului romantismului

18Nu exista reguli clare intervine liberul arbitru al arhitectului fiecare arhitect a imaginat propria sa arhitectura romantica compozitii foarte riguroase in care dispar regulile clasice

19Redescoperire a culorii in arhitectura ( s-a descoperit in sec 19 ca templele antice erau pictate)

20Viollet Le Duc a publicat numeroase carti: Dictionar al Arh franceze din sec 12 pina in sec 18 proiecte de restaurare, proiecte noi nerealizate, a incercat sa inteleaga arh gotica dincolo de forma

21Raportul intre a avea o expresie locala (nationala sau regionala)si aceea de a relua experientle trecutului

2in Romania, reflexiile arh neoclasice n-au fost isotite de o experienta importanta, productia e una pragmatica, cladirile sunt construite, nu studii

3cele doua curente - la interval de citeva decenii, primul clasicismul nu au avut o delimitare foarte clara, s-au interferat adesea opere hibride

4ambele curente sunt legate clar de schimbarile din societate

5clasicismul-burghezia urmarea o expresie simpla,clara

oprimele manifestari nu ca negare a barocului, ci simplificare lenta, treptata tendinta spre o exprimare austera

omoldova influente occidentale indirecte prin Polonia si Rusia provincia unde s-a dezv cel mai mult clasicismul

desteptarea constiintei nationale (clasicism si romantism) 2 expresii complet diferite luate ca stindard al acestei idei

Alexandru Orascu

22cel mai imp reprezentant al clasicismului in Romania

23cladirea veche a Universitatii din Bucuresti 1857 1868

24actualul Hotel Bulevard, la intersectia C. Vicoria cu Bd. Elisabeta

25Biserica Metropolitana de la Iasi

26S-a format in germania

27Anumita tendinta de prelungire a unui curent dupa ce aceasta ahr disparuse in occident

ARHITECTURA ROMANTICA

6influente ale arh gotice prezente, dar nu lipsesc nici monumentele in care predomina expresia si tratarea libera a volumelor, nu atit elemente gotice

7Monument arh linga Minastirea Frumoasa de la Iasi esxprima 2 curente

8Mic monument din fonta(gotic)in fata mitropoliei

9Proiectul facut in 1830 pt Arhivele Statului ordonanta dorica ce da forta compozitiei

10Biserica d la Letcani modl ex de arh clascista ansamblare de volume clare, simple, utilizare austera a unui limbaj clasic

11Universitate Bucuresti Orascu simetrie relativa a planului, ierarhizare a volumelor, prezenta evidenta a unui templu grec amplasat in axul cladirii finetea decorului care incheie primul nivel

1ECLECTISMUL

2 Eclecto = a alege

3libert arhitect de a lua fragmente, structuri de compozitie si de a le recompune

dezagreg unei cladiri mai vechi

inventar

rearanjare in alta formatie

1ordonare stiintifica la fel ca in miscarea moderna, ca maniera de gandire

2Academia franceza a inceput sa apuna, dogmele clasiciste disparute Viollet Le Duc totul e relativ

3Durand toate cladirile la aceeasi scara

4Cladire bine adaptata functiunii si care sa exprime epoca

1Sec 19 arh fara caracteristici proprii, legatura intre trecut forma viitor tehnici

2Surse: Paris (sec17, medievala, renastere)

3Inspiratie din traditiile locale arh regionala, locala Mincu sf sec 19

4Pragmatismul arhitectului eficient pt socuetate, rapid

5Nu sunt stiluri, doar arh romantica, eclectica

6Plan, volum, fatada echilibru intre arta, tehnica, functiune

7Julien Guadet tratat cauta sa integreze problemele sociale cu ale arhitecturii

8Compozitia elem cel mai important

9Europa in 1830, 1860 transilvania (germana, asustriaca)si 1880 in vechiul regat (franta)

10Arh francezi: Cassien Bernard (banca nat), Luis Blanc (min. agriculturii), Albert Galleron (ateneul roman)

11Alexandru Odobescu studii Paris

Lumina, caldura, acustica

1Antebelic arh era usor de realizat

Limbaj comun, comercial

Ateliere tipuri muluri, frize cataloage

2Imagini: stiinta compozitiei, difuzarea arhitecturii ca limbaj de consum

UNIVERSITATEA DIN IASI LOUIS BLANC

Simetrie, rigoare

Ierarhizare a sp hol de onoare

Corpuri cu Sali de curs cu curti int mari

Anexe

Fatada intrare inalta

Sectiune hol etaj mai inalt, peste hol parter

BNR ALBERT GALLERON SI CASSIEN BERNARD

Asimetrie lateral functiuni foarte diferite

4 turnuri de colt

disimularea fundului scarii cu pile si coloane

2 curti de lumina

holul ghiseelor pe 2 niveluri cu galerrie la etaj

luminator central

CEC

4 turnuri de colt, acelasi tip de cupola

arc extrem de mare la intrare ca in clasicismul francez

cupola luminator tehnica structura independenta

cupola e sferica la interior (2 cojo)

MINISTERUL AGRICULTURII LOUIS BLANC

Cladire moderna de birouri

Curte de onoare cu spatii de onoare in ax

Coridor in U ritmat

Sugestia unei cladiri simetrice + preluarea unui unghi

Eclectismul ia intotdeauna in considerare contextul

Fatada renastere + clasicism francez sec 17

FACULTATEA DE MEDICINA LOUIS BLANC

Fatada perfect axata, replica aunui templu antic, + in dreapta un etaj in plus (a devenit intrarea principala)

PALATUL DE JUSTITIE

Diriginte de santier Mincu

Arhitectura clasicism fr sec 17

Acoperis inalt corp central imai inalt imbinat cu contraforti medievali

Eclectism programe moderne cu decoratii ale trecutului

BCD PAUL GOTTEREAU

Fatade articulate liber in functie de strada

A generat si alte doua cladiri gemene

ATENEUL ALBERT GALLERON Tivoli templul lui hadrian

Fundatii circ => cupola rotunda

Clas fr sec 17

Scari cu podest intermediar balcon

Planseu casetat + planseu plat hol rococo

Cupola ferestre acum astupate

PALATUL MIHAIL DIN CRAIOVA LOUIS BLANC

PALATUL CANTACUZINO

3Arh ioan Berindei

Aripi laterale mai inalte

Fatada sobra

Copertina art nouveau la intrare console + tiranti

CASA CU LEI CONSTANTA

Coloane cu lei desprinse din plannul fatdei

Libertate formal si cromatica

TEATRUL DIN IASI FELLNER & HELMER

Programe similare cu aspecte foarte diferite

Teatrul din Arad seccession, muchii dure

Primaria din Arad turn cu ceas, logie dubla

Prefectura din Cluj baroc austriac

Arh eclectica in transilvania pinioane germane medievale (Cazinou Vatra Dornei arh medievala), fatade cu clincher, elemente ceramice (bibl. Universitara din Cluj)

Teatrul Mic, Berindei cornisa in spatele unui racord curb, art nouveau, colt f ascutit cu cupola

ARH NEOROMANEASCA

4Redescoperirea arh locale moda in Europa, sf sec 19

5Similitudini in zona balcanilor, fond formal comun Turcia, Grecia

6Ion Mincu modele de inspiratie + Turcia, Spania, Italia

7Unirea 1859, independenta 1877 78 identitatea nationala, stat national

8Gandire romantica identitate nationala, arta specifica si diferita

91889 expo Paris Charles Garnier case pop din dif regiuni ale Frantei

10Albert Ballu palatul de justitie criticat in Paris ca a exportat in loc sa cunoasca arh trad si pitoreasca romaneasca

CONTEXT INTERN

1855 Odobescu blabla

arheologia si etnologia

1905 1906 in scoala proiecte clasice + in maniera nationala

dupa 1918 introdusa fortat, programatic arhitectura romaneasca in Transilvania

ION MINCU

Scl de poduri si sosele

Ecole des beauax arts

Calatorie in spania, italia, grecia, turcia

CASA LAHOVARY

11 an documentare

2intrare peron acoperit cu foisor

3arc lanceolat pe coloane strunjite de lemn

4policromie

5interior spatiu central casetat cu luminator

BUFETUL DE LA SOSEA

1pe kiseleff

2vernacular foisor cu garlici

3terasa acoperita cupoala acoperisului

4foisor cu arce lanceolate

5bovindou

6policromie pe alb, pitoresc

SCOALA CENTRALA DE FETE

1Parter clase etaj dormitoare

2Plan simetric beaux arts = influente manastiri

3Hol galerie spre curte int

4Spatii oficiale, administrative spre strada Icoanei, fatadadiscreta

5Fara intrare monumentala,

6Ocnite, brau in torsada, ancadramente policrome ceramice

Vechea primarie / Constanta braie de caramida/tencuiala

Mincu primaria din Craiova pilastrii 4 pana pe acoperis, turnulete

1899 Mincu restaurare man Stavropoleos

incinta realizata de el preluand ac. Deco adapt la scara

PETRE ANTONESCU

1900 termina beaux arts

reface proprietatea Bratianu de la Florica

crama - > locuinta

ancadramente, foisoare

mare terasa acoperita, cu semineu ?

tot acolo incinta cu spatii gospodaresti gen manastire

MINISTERUL LUCR PUBLICE acum primaria

PREFECTURA CRAIOVA

Acces cu turn, monumental, referinte medievale

Detalii puternice

Plan simetric

Hol pe multe niveluri, compozitie eclectica

Hol cu cupola de sticla pe pandantivi

Sala de sedinte bolta in leagan in maner de cos

BANCA MARMOROSCH BLANC

CRISTOFI CHERCHEZ

Studii Milano

Locuinta cu decoratii de stuc pe la Potlogi

Primul corp al maternitatii Polizu cu turnulet de colt in consola

VILA MINOVICI

Vernacular + arh culta

Joc liber al acoperiselor

Aparitia acoperiselor in desfasurarea strazii

GRIGORE CHERCHEZ fac de arh arh brancoveneasca

N GHICA BUDESTI

MUZEUL TARANULUI ROMAN

Prima cladire de muzeu din Romania

Fatada caramida aparenta (Moldova)

Goluri si ancadr gotic moldovenesti, logii brancovenesti

PERIOADA INTERBELICA

1MAREA UNIRE 1918 137000 km2 300000 km2 7,5 mil loc 17 mil loc (Transilvania, Banatul)

Economic

Ok dupa 1925

28 32 criza mondiala

1938 productie extrem de buna

R2 economia stagneaza, da inapoi

Agriculttura

Reforma agrara PNL 1919

Greu de mecanizat, proprietati mici

Constitutia din 1923

Democratic pt europa

Dupa razboi

Culturi si traditii diferite

Arh di Bucuresti descopera orasele din Transilvania si vor sa le schimbe

Stilul neoromanesc obiecte straine de context

1918 1920 Mircea Vulcanescu, Mircea Eliade, Rebreanu, Constantin Brancusi

miscarea moderna si perpetuarea traditiei lui Mincu

REVISTE DE ARHITECTURA

Aparitia criticii si teoriei de arhitectura comentariul scris

ARHITECTURA

A societatii arhitectilor romani 1906 1944 cu intermitente

Apara directia traditionalista (sa nu abandonezi formele consacrate)

SIMETRIA

Caiete de critica si arta 1937 1957 3 volume

G M Cantacuzino, octav doicescu, Paul Emil Miclescu, estetician Matilda Ghica, Tudor Vianu

Arhitectura, literatura, pictura, sculptura

Nici moderna, nici traditonala echilibru clasic

URBANISMUL

1924- 1942

institutul urb al Romaniei

cincinat Sfintescu

BULETINUL COMISIIUNII MONUMENTELOR ISTORICE

Rigoare stiintifica privind patrimoniul si proiecte de rrestaurare Nicolae Iorga, Petre Antonescu, N Ghica Budesti

CONTIMPORANUL

1922 1932 Ion Vinea si Marcel Iancu

b, idei moderne europene

articole Iancu, Doesburg,

URBANISMUL

Capitol privind sistematizarea oraselor, toate sa aiba PUG

1925

1939 instructiuni si norme privind intocmirea planurilor de sistematizare

2 tipuri de documente

piese desenste

schita principiile

plan director de sistematizare

plan de alinere al tuturor strazilor(cladiri, vegetatie, latimi, retrageri)

piese scrise

regulamente de constructii

programe administrative de aplicare

legi privind locuinta sociala incurajare fiscala

2 tipuri de locuinte ieftine

locuinta populara 80 mp

locuinta economica 140 mp

TEORIA URBANISMULUI

Cincinat Sfintescu teorie in care sa alature legislatia, edilitare, istorie, circulatie, => urbanistica generala

Amenajari la scara nationala superurbanismul

Amenajari pe valea Prahovei si pe litoral

Others Duiliu Marcu, Ion Davidescu, alexandru Zamfiropol, Deznay (Timisoara)

In orase apar statiunile balneare Eforie N, S, Mamaia

IMAGINI

CINCINAT SFINTESCU

Culoarele principale de circulatie

Zonele de influenta ale oraselor principale

Parcul national Retezat

PLANURI DE SISTEMATIZARE

SIBIU 1926 27

Cai de circulatie proiectate (centura departata) si existente

Aerodrom

Plantatii, parcuri, sport, recreatie

Locuinta individuala pastrata ca fiin caracterul orasului

Parcelre regulata radiala adaugare succesiva neortogonala

BUCURESTI 1935

GM Cantacuzino, Duiliu Marcu, Ion Davidescu

Amenajarea Bucurestiului si a teritoriului inconjurator (soseaua de centura si inelul de cale ferata)

Multe artere radiale

Plansa cu zone verzi existente si propuse

Plansa cu zonificarea teritoriului urban

Clase de constructii

Miez rosu zona comerciala

Aliniamente, h, retrageri, POT

IASI 1943

ARH Bedeus

Planse de documentare analize

Program schita

Plan direstor zona verde intr-o vale, ? Bahlui port

Evolutie de la indicarea riguroasa a parcelelor la o teorie mai generala

PLOIESTI

Alexandru Zamfirescu

Proiect pentru un oras al petrolului

Oras cu axe, spatii publice ierarhizate (beaux Arts)

CARTIERE

BANEASA (fosta comuna suburbana)

Sat plan prestabilit 1850 + dezv spontana langa lac

Fara parcele private, P+1 pe contur si sp verde comun in mijloc (Berlage)

CLUJ Florea Stanculescu

Spatii publice centrale de cartier

TECHIRGHIOL

EFORIE N GM Cantacuzino (beaux art)

1930 vile f moderne de Creanga

impreuna Bellona

proiect pt portic in zona Lipscani prin decupaj in cladire adic demolare

bd Unirii in 1940 artere foarte mari blocate de cladiri importante

primarie cu piateta si accente in capete (min agr) => devier Elisabeta

DUILIU MARCU

Trena de 2 km a academiei militare

Piata Victoriei

Articulatie cu zona verde

Largirea pietei inel

Min. exteren + unul geaman

Exedra prin blocarea drumurilor la care renunta

Turn lang Guvern

PIATA PALATULUI

Nenciulescu reface piata, vroia mutarea BCU pt pus in valoare palatul cu piata clasicista

MARCEL IANCU SI HORIA CREANGA

2dupa 1920 s-au inlocuit toate revistele culturale, exceptie convorbiri lit si viata lit

3tipologie reinoita a programelor de arhitectura

otipul de plan, rezolvarile spatiale

obetonul armat => h mare

ometalul ex Palatul Telefoanelor, Min Transp din fata Garii de N

4nu existau normative privind seismele pana 1940 caderea cladirii Carlton, GM Cantacuzino

51919 Cegareanu confortul si igiena determina forma

6noi modalitati de expresie

7revista Caminul nu teorii si stiluri,ci practic si economic

8Malaxa ansamblu de uzine modern dar propria casa neoromaneasca, clasica

9Loos fatada apartine orasului si interiorul locuitorului

10Eclectism tarziu, epurat

11Clasicism modern Duiliu Marcu Mussolini retorica monumentalului care serveste o ideologie dictatoriala

ARHITECTURA ART DECO

1Ezpo Paris 1925 abundenta decoratieo

oClasica simplificata

oInfluente orientale Egipt

oO prima forma a modernitatii

2Populatia obisnuita cu decoratia accepta volume simple, noi, moderne

ARHITECTURA NEOROMANEASCA

1Continuarea traditieiinterbelice, dupa Unire

2Aceleasi elemente decorative pe programe foarte diferite

3Repros: lipsa de substanta arhitecturala, decoratie mecanica pe programe incompatibile

4Persista pe noile biserici ortodoxe din Transilvania si Banat, ex bis incoronarii de la Alba Iulia

5Etnografi Dimitrie Gusti studiaaza satele cu studenti

6Se inteleg principii, volum, plin/gol, sp semideschise, nu doar decoratia

7GM Cantacuzino

oNon copiere formala

oOctav Doicescu, Henriette Delavrancea si alte volume

ARHITECTURA MODERNA

1Volume simle, clar decupate in spatiu, fara decoratie

2Modificarea interioarelor vechi intunecoase si decorate

3Marcel iancu idei moderne, de avangarda, in revista contimporanul aarticole violente, desi nu avea mare raspandire revista

4Bucuresti, centrul de raspandire al ideilor

5Trans, Banat putine clad neoromanesti cu exceptia catedralelor

6Putini arhitecti proiecteazaa intr-un singur stil prost: ext modern interior vechi

7GM Cantacuzino: folosirea modernismului ca functionalism pentru partiu si exteror neoromanesc

EXEMPLE

ARH NEOROMANEASCA

1Catedr Incoronarii din A. I. corpuri legate cu portice, ferestre gen fac arh

2Posturi trafo sinaia duiliu marcu

3Liceul Cantemir Bucuresti

4Cladirea de birouri Paul Smardanescu (Rosetti)

oPlan cu nod de circulatie in mijloc

oBirouri cpre strada

oBirou urias spre alta fata

5Piata Lahovari turn medieval

6Craiova, Constantin Iotu

7Conac Statie Ciortan

8Pavilionul rom 1926/Barcelona

oLanga pav Mies

9Octav Doicescu

oRestaurantul de la Baneasa soclu masiv

oLocuinte individuale pt functionari

10Henriette Delavrancea

oConac cu volum simplu, prispa sus cu stalpi putini si subtiri

oBalcic vile albe simple cu soclu de piatra arh orientala + maniera moderna

oContinuitatea pardoselii cu terasa

ARHITECTURA CLASICIZANTA

PETRE Antonescu, Fac. De Drept semimoderna

Senatul din Piata Revolutiei

Palatul Regal preluat de Nenciulescu

Banca Natiuonala corpul nou Radu Dudescu

Duiliu Marcu

Palatul Victoria (min Externe)

Min. Industriei

ART DECO

1Foisorul de Foc

oOrdonanta, ancadramente diferite, tamplarie elansata

oBosaj cu lava solidificata

2Hotel Ambasador

oEtaje retrasee

oColoane filiforme Egipt

oBrise soleiuri sub balcon

ARHITECTURA MODERNA

1Uzinele Malaxa gen Bauhaus

2Atelierele CFR Cluj

3Grigore Ionescu, sanatoriu/ Toria

4GM Cantacuzino, hotel Bellona, Eforie N

5Octav Doicescu, casa de odihna la Snagov gen Wright

6Duiliu marcu bibl. Academiei

7Doicescu gara gen de stijl

8Vatra Luminoasa, locuinte tip cu supraf mici

MARCEL IANCU

1907 infiinteaza miscarea dadaista impreuna cu Tristan Tzara

1922 23 infiiteaza revista contimporanul

1Impreuna cu Ion Vinea

2Articole de spre Le Corbusier, Theo von Doesburg

3Il finanteaza singur

Artist plastic, grafician, fara studii complexe de arhitectura

Il interesa expresia plastica a int si ext, nu claritatea, rezolvarea

11926 vila pt tatal lui, a fost pictata

2vila pentru pictorul Daniel pictata ext + dormitor, fotoliu gen Rietveld

3vila fuchs 1927 ferestre si parapet de factura navala (hublouri)

4strand Kiseleff vestisre simple

5cladirea Chapier terasa pe colt la ultimul ivel, umbra

6vila Chihaiescu, simetrica

7vila Iluta raumplan, bar sub scara

8vila Juster pe colt, et 1 2 duplex, p garaje, terasa solar, anexe

9vila sotiei, bovindouri si balcoane

10sanatoriu Valea Prahovei cu mobilier Mies

11locuinta Milita Petrascu atelier vitrat cu 2 niveluri, vizibil de la supanta dormitor

12imobilul Gold trepte identice cu rafturile, primul mob de bucatarie modern

13imob pt soc Bazaltin birouri si turn locuinta, inaltime mare pt un cartier de vie

HORIA CREANGA

Studii Bucuresti, paris, sotie arh Lucia Creanga

Arh noua simplitate, fereastra orizontala, volume clare si puternice, gustul superior si aristocratic al liniei drepte

Perioade

1929 tatoneaza piata si gustul clientilor, arh Art Deco

1930 1935 modernism pur cladirea Aro de pe Magheru

1936 1943 relatii cu Malaxa volume foarte simple, precise, proportionate; fabr Faur, Halele obor, Hotelul Aro Brasov, Palatul Cultural/Cernauti

lucreaza cu tanurul Haralamb Georgescu

11927 vila dr Petru Groza 2 benzi, circulatii si camerele principale

2imobilul Aro magazine la parter, sala de conferinte, sala de spectacol, locuinte, birouri, sus spital

oart deco parter cu piatra neagra

orealizat parter retras si in umbra

obenzi orizontale

3vila Miclescu

4vila Bunescu 1932

oliving pe 2 niveluri cu supanta

osegregare a functiunilor in benzi

of vitrata in spate

oterasa cu piscina

5vila Cantacuzino

oinalt, plin, servant

ojos, servit

6bd Dacia mici decrosuri nefunctionale, intrare in sticla

7bl Lahovari langa cel al lui GM Cantacuzino, la dist de un an

8vatra luminoasa, loc tip

91937, Malaxa pe Magheru

opereti ingusti - > cat tamplaria

obaza retrasa

ocopertina subtire peste ultimul nivel

10cladirea Aro pe calea Victoriei continuitate spre crt int, vitrine pe colt

11halele Obor

spre final se reintoarce spre o gandire clasicizanta; 1930 1939 colaborarea cu Malaxa

1fatade pure, simple, caramida aparenta singurul material

2lab de chimie si fizica

3inteprinderea Republica

PERIOADA POSTBELICA

Rasturnarea si negarea valorilor anterioare

Proprietatea de stat

Orasele cresc sau apar altele noi Onesti, Victoria

Posibilitatea construirii marilor ansambluri statul dispune de terenuri

Stat institute de proiectare, antreprize de constructii

Arh trebuie sa urmeze indicatiile suprafete mici, materiale proaste, executie mizerabila cu muncitori prost calificati

Seful de partid sau primarul poate da mai multa libertate arhitectului, cu distanta scade influenta centralizata

Pana in 52 politica nu influenteaza arh prea mult

1960 1970 rupere de URSS, incercare de politica nationala

1970 1990 regim f autoritar

prima per prelungire a expresiei interbelice

1radiodifuziunea, str Berthelot

a doua per. Modernism preluat textual

a treia per urbanism clasicizant

diferenta intre produseled e serie si unicatele vile luxoase sau case taranesti

echipamente publice tip (hoteluri, case de cultura)

2Mircea Alifanti sediul administrativ din Baia Mare in context

3Cezar Lazarescu litoralul interventii violente, distruge 25 centre de localitati, trame noi mari incomp cu cele vechi

4Eugenia Greceanu monografii orase dupa modificari

5P+1 balta alba (interb ) fara loturi dar scara e corecta

6Cvartale P+4 5, in mijloc dotari, scara corecta

7Opera Romana Octav Doicescu clasicism

Charta / Atena

1Grupari elementare

2Strada doar circulatie

3Echipamente ce nu deservesc loc. Pt ca sunt in centre comerciale

4Strazi secundare complicate compozitie vizuala

1975 lege de sistematizare, indesire, densitste minima

1Onesti cvartale staliniste si pietonale artistice

2Gheorghieni / Cluj aerisit dar nu permite indesire suplimentara, functioneaza

3Drumul Taberei, repetitie, ritm, echipamente intre grupari

4Balta Alba 1960 compozitii libere in jurul parcului

5Teatrul National proiect cu personalitate, decorat, schimbat de Ceausescu pt ceva nou

6Ansamblul Perla proiect prin suprapunere peste existent

7Piata Unirii din Iasi amenajata pietonal

8Nicolae Porumbescu case aproape identice, in Baia Mare si Suceava

9Teatrul Constantin Savescu decorat, acoperis sezession, sculpturi pe care sa te asezi (tg Mures ?)