argintul dacic folosind metode performante de …uefiscdi.gov.ro/userfiles/file/pn ii_pce_competitia...
TRANSCRIPT
Studii de arheometalurgie pe Aurul şi Argintul Dacic folosind metode
performante de spectrometrie de raze X
Director de Proiect
Dr. Bogdan Constantinescu
Proiect PN-II-ID-PCE-2011-3-0078
Arheometalurgie: studiul “vechilor” procedee metalurgice – de la obtinerea metalelor (minierit,
separare din minereuri) pana la producerea aliajelor si a artefactelor (prelucrare la rece sau la cald,
turnare - batere, aurire, argintare)
Spectrometrie de raze X: - Fluorescenta de raze X (XRF) inclusiv cu aparatura portabila
- Micro-PIXE (Proton Induced X-ray Emission) la acceleratoare de particule
- Micro-SR-XRF (Synchrotron Radiation induced X-Ray Fluorescence)
www.nipne.ro
• Detector: dioda PIN de siliciu,
racita Peltier
• Fereastra detector: Kapton
• Tub raze X: anod de Rh,
tensiune maxima 30KV
• Marimea spotului: 6mm x 5mm
• Determinarea elementelor:
incepand de la Potasiu pana la
Uraniu
• Rezolutia energetica: <275 eV
pentru K Mn
• Artefactele din aur din spatiul intra-
carpatic – de la Neolitic la Epoca Dacica
•Artefactele de aur din spatiul extra-
carpatic – de la Neolitic la cele denumite
Traco-Getice
• Artefactele de argint din tezaurele
princiare denumite Traco-Getice
• Monedele de tip Koson
• Monetaria denumita Geto-Dacica
• Obiectele de podoaba din argint din
Epoca Dacica
Inel de bucla - Valea Pianului, 3 cm diametru
Epoca Bronzului timpuriu -
procedeul ciocanirii la rece a
pepitelor de aur
Cazul inelului de bucla -
Muzeul National al Unirii - Alba
Iulia descoperit in Valea Pianului,
de cca. 3 cm diametru
Am identificat 4 compozitii
diferite de electrum:
Zona 1: Au=33.5%, Ag=64.9%
Cu sub 0.1% (practic argint
aurifer)
Zona 2: Au=40.4%, Ag=57%;
Cu sub 0.1%, urme Sb
Zona 3: Au 57.4%, Ag 42.5%
Cu=0.3%
Zona 4: Au=60.3%,Ag=37.9%;
Cu= 0.7%
Epoca Bronzului – sinterizare
Bratara de la Boarta, Comuna Seica Mare, Judetul Sibiu.
Tezaur Boarta, Bratara aur, Inv. P81613
Compozitia elementala
obtinuta in urma analizei
bratarii de aur – Tezaurul
Boarta
Bratara aur,
Inv. P81613
Au
%
Ag
%
Cu
%
Sn %
Zona din mijloc 63.2 33.7 2 -
Zona cap -
parte alba 52.5 43.9 2.6 -
Zona cap -
parte galbena 79.3 18.5 1 urme
Spectru XRF, Bratara
Boarta, Inv. P81613 –
cap zona galbena
Bratara nr. Au (%) Ag(%)
Cu(%)
Sn(ppm)
1 89.4 9.0 1.3 200
2 81.2 16.2 1.6 60
3 85.1 13.2 1.6 360
4 92.3 7.1 0.6 125
5 92.3 6.8 0.4 LMD*
6 92.0 7.1 0.9 230
7 92.9 6.3 0.7 LMD*
8 85.0 12.8 2.1 930
9 87.1 12.2 0.6 120
10 88.7 10.3 0.9 425
11 86.1 12.6 0.7 400
12 84.2 14.2 1.0 420
Compozitia bratarilor: amestec de aur aluvionar (continand Sn) cu aur de
filon (continand Sb), raportul Au-Ag-Cu avand valori foarte diferite chiar in
cazul aceleiasi bratari, dar incadrandu-se in compozitia tipica aurului nativ
din Muntii Metaliferi.
Spectru XRF si Tabel
- Bratari dacice
Pentru a verifica omogeneitatea aliajului bratarilor
in anul 2011 s-a obtinut permisiunea de la
autoritatile romane de a lua probe foarte mici (1-2
miligrame) de la extremitatile bratarilor pentru a le
analiza cu ajutorul metodele micro-PIXE la
Acceleratorul AGLAE-Louvre, Paris, Franta si
micro-SR-XRF la Sincrotronul BESSY Berlin,
Germania. Neomogeneitatea in compozitie a
fiecarei bratari a fost confimata. La Sincrotronul
BESSY s-au analizat si micro-probe din stateri de
tip Koson cu si fara monograma.
- 3 MeV proton micro-beam
(roughly 50 m diameter) extracted
into air
- irradiation with a 10 nA beam
current for about 15 minutes
- two Si(Li) detectors: low-energy
(1-10 keV) - for the determination of
matrix elements (Au, Ag, Cu) and
high-energy (5-40 keV) – for trace-
elements (Sn, Sb, Te)
- to reduce the high contribution of
Au L X-ray lines in the X-ray
spectra and the sum peaks
interfering with the signals of
elements neighboring Ag K X-ray
lines, the measurements were
performed using a 75 μm Cu filter
in front of the high-energy Si(Li)
detector
Micro-PIXE at AGLAE accelerator of CNRS-Musee du Louvre,
Paris, France
Au % Ag % Cu % Sn (ppm) Sb (ppm) Te (ppm)
Bratara 1 1A 87.82 8.6757 2.1435 143 38 0
Bratara 1 1B 89.6986 6.998 2.4262 162 14 0
Bratara 2 2A 81.5016 15.178 1.5009 143 43 18
Bratara 2 2B 84.7953 11.6867 2.48 84 0 20
Bratara 3 3A 82.8758 13.2517 2.6962 207 19 11
Bratara 3 3B 86.5352 11.6645 0.9293 97 16 5
Bratara 4 4A1 93.1381 4.9519 0.2404 0 105 0
Bratara 4 4B1 89.5202 7.9368 1.635 117 14 36
Bratara 5 5A1 91.3608 6.7795 0.6662 52 29 0
Bratara 5 5B1 90.9124 6.1936 0.6594 65 10 11
Bratara 6 6A1 89.8172 6.9358 1.3842 146 32 0
Bratara 6 6B1 91.1646 6.1646 1.4602 120 6 19
Bratara 7 7A1 91.1835 6.4892 1.444 217 24 0
Bratara 7 7B1 88.7619 6.4765 0.651 94 0 0
Bratara 8 8A1 82.1494 14.7884 1.5082 592 31 0
Bratara 8 8B1 84.5905 12.3065 1.7027 619 23 77
Bratara 9 9A1 87.6809 10.8443 0.423 0 40 0
Bratara 9 9B1 79.63 14.7563 0.7402 215 93 26
Bratara 10 10A 84.5395 10.8902 1.0967 541 0 27
Bratara 10 10B 88.9479 8.6741 0.4022 215 80 0
Bratara 11 11A 84.8545 12.1529 1.9404 396 0 17
Bratara 11 11B 90.8354 7.2799 0.8518 540 43 0
Bratara 12 12A 84.6024 12.1907 2.0329 250 30 21
Bratara 12 12B 86.3034 10.4188 1.8709 330 0 29
Pentru bratara nr 10 capul A
avem Sn=650 ppm si Cu=1.6%,
in comparatie cu capul B unde
avem Sn=275 ppm si Cu=0.7%.
Sample Measurement Au % Ag % Cu
%
Fe % Sn
ppm
Other
elements
K73 1 82.15 15.14 2.44 0.22 522
K73 2 81.99 15.53 2.25 0.17 496
K73 3 81.80 15.99 2.90 0.20 1066 Sb: 2 ppm
K 135 1 83.06 14.41 2.29 0.17 532
K 135 2 84.09 13.68 2.08 0.106 426
K 118 1 87.49 8.69 1.49 2.31 149 Te: 17 ppm
K 118 2 85.52 12.18 1.60 0.67 291
K 54 1 88.57 9.71 1.49 0.19 365
K 54 2 85.59 12.39 1.49 0.41 1036
K 131 1 87.99 10.72 0.98 0.26 338
K 131 2 87.27 11.41 1.04 0.24 361
K 132 1 88.09 10.92 0.18 0.75 553
K 132 2 90.55 8.31 0.96 0.14 268
K 40 1 89.01 9.07 1.75 0.13 388
K 40 2 86.82 11.29 1.71 0.09 772
K 38 1 88.78 9.93 0.92 0.31 439
K 38 2 88.08 10.33 1.48 0.06 412
K = Koson without monogram
KM = Koson with monogram
Elemental concentration variations in Koson staters
(1 ppm = 1mg/kg = 10-6 = 10-4 %)
Elemental concentration variations in Koson staters
(1 ppm = 1mg/kg = 10-6 = 10-4 %)
Sample Measurement Au % Ag % Cu % Fe % Sn
ppm
Other
elements
K 65 2 86.14 12.71 1.07 0.034 428
K 92 1 85.81 12.10 1.93 0.09 677
K 92 2 85.61 12.66 1.31 0.38 309
K 43 1 86.97 11.24 1.63 0.053 1031
K 43 2 87.10 11.09 1.69 0.055 667
KM 23 M 1 95.66 4.026 0.25 0.056 10
KM 23 2 95.24 4.43 0.27 0.045 15
KM 53 M 1 94.49 5.19 0.25 0.05 37
KM 53 2 94.41 5.20 0.28 0.09 10
KM 10 M 1 96.98 2.76 0.18 0.07 10
KM 10 2 96.71 2.80 0.15 0.34 -
KM 8 M 1 95.12 4.50 0.30 0.06 19
KM 8 2 94.83 4.84 0.27 0.04 31
KM 719 M 1 99.21 0.64 0.10 0.03 62
KM 719 2 99.17 0.67 0.11 0.04 35
KM 321 M 1 98.42 1.28 0.16 0.06 67
KM 321 2 98.47 1.32 0.15 0.04 48
KM 321 3 98.41 1.38 0.15 0.05 42
K = Koson without monogram
KM = Koson with monogram
Concluzii aur
Programul de masuratori „in situ” (direct in muzee) efectuat de grupul de
arheometrie pe artefacte de aur din Neolitic si Epoca Bronzului gasite pe
teritoriul Romaniei, au aratat ca in Transilvania a existat o neintrerupta traditie
de prelucrare a aurul din Neolitic pana in Epoca Dacica folosind preponderent
aur aluvionar si procedee metalurgice primitive astfel:
- In Neolitic s-a inceput cu folosirea pepitelor din albia raurilor care erau
prelucrate prin batere la rece obtinandu-se podoabe, mai ales de mici
dimensiuni.
- O data cu trecerea la Epoca Bronzului, locuitorii meleagurilor transilvane au
inceput sa foloseasca un procedeu asemanator sinterizarii, prin care mici
pepite si praf de aur aluvionar erau incalzite si simultan supuse baterii cu
ciocanul in „matrite” de piatra, obtinandu-se lingouri puternic neomogene in
compozitie, asa cum este cazul mentionat mai sus unui Inel de Bucla din Valea
Pianului al carui aur contine patru compozitii diferite. De remarcat ca acest
procedeu metalurgic primitiv a fost aplicat inclusiv in Epoca Dacica la
faimoasele bratari de aur, aurul nefiind rafinat in Transilvania pana la venirea
romanilor.
- S-a constatat ca foarte multe dintre descoperi continand artefacte de aur s-au
facut in situri situate in zone bogate in aur aluvionar – ex. Valea Pianului
(Apoldu de Sus, Boarta) si raurile provenite din Muntii Apuseni cum este raul
Aries (Cheile Turzii) ceea ce se constituie intr-o dovada a traditiei multimilenare
de exploatare a aurului in Transilvania.
- Am constatat de mai multe ori ca proportia de cupru in artefactele
preistorice depasea proportia de cupru din aurul nativ transilvan,
fapt ce se explica prin confuzia facuta de culegatorii de aur intre
granulele de aur si calcopirita.
- Majoritatea artefactelor analizate au prezentat urme de staniu,
explicatii posibile pentru prezenta acestuia fiind fie ca staniul poate
proveni din casiterita aflate in aflorismentele mixte de aur si
casiterita ce au fost strabatute de torentele ce alimentau raul –
combinandu-se si formand pepite ce contin si incluziuni de staniu,
sau, mai putin probabil din sulfosaruri de staniu ce concresc cu aur
in filoane.
- In unele artefacte am identificat urme de stibiu si telur – explicate
prin faptul ca granulele de aur aluvionar folosite proveneau din zone
apropiate filoanelor de aur primar, in cazul telurului fiind vorba si de
neincalzirea de catre „metalurgii” preistorici a aurului la o
temperatura inalta care sa-i produca evaporarea.
Coiful de paradă a fost lucrat din două
bucăţi de tablă de aur, produse prin batere la
rece, dintr-un lingou de aur. Tabla de aur
utilizată pentru producerea coifului de
paradă de la Coţofeneşti are grosimi
variabile.
Nr. Crt. Coif Coţofeneşti - zone analizate Au% Ag% Cu% Fe%
1 Obrăzar stânga 75.7 22.4 0.8 0.7
2 Apărătoare ceafă 73.5 24.3 0.9 0.8
3 Apărătoare centru spate 73.2 23.9 1 1.2
4 Apărătoare ceafă dreapta 74.3 23.3 1 0.9
5 Apărătoare ureche dreapta 73.6 23.8 1 1.1
6 Ochi dreapta 75.4 22.6 0.8 0.6
7 Ochi stânga 76 22 0.8 0.6
8 Fagure 76.5 21.4 0.7 0.8
9 Fagure la mijloc la ciocănitură 75.3 21.7 1 1.1
10 Fagure sus (murdar) 76 21.8 0.7 0.9
Aşa cum se vede în tabel, compoziţia aliajului este extrem de omogenă, specifică unei metalurgii
avansate a aurului. Nu s-au găsit nici un fel de urme de staniu – elementul principal de identificare a
aurului aluvionar - ceea ce, împreună cu proporţia mare de argint, face puţin probabilă folosirea aurului
natural din “placers”-uri. Compoziţia indică cel mai probabil folosirea unui lingou de aur aliat cu argint în
cantitate mare pentru obţinerea unui obiect cu rezistenţă mecanică superioară celei a aurului (metal
recunoscut ca fiind “moale”), aspect impus de folosirea efectivă a coifului, probabil în scop de paradă,
nefiind vorba în acest caz de un obiect de inventar funerar ca în cazul coifului de la Cucuteni-Băiceni.
Coiful de la Coţofeneşti
Nr. Crt. Diadema Buneşti-Avereşti - zone analizate
Au
% Ag% Cu% Fe%
1 Diadema – ornament floare 92.9 5.3 0.9 0.6
2 Cap spiră însemnat cu albastru 97.5 0.7 0.6 0.8
3 Spiră 2 sus - lângă ornament 93.6 4.8 0.5 0.7
4 Spiră 2 jos – cap 97.3 0.8 0.8 0.7
5 Lipitură floare dreapta 85.6 11.4 1.7 0.8
6 Lipitură floare stânga 90.9 7.3 0.7 0.7
7 Altă zonă cap însemnat cu albastru 98.1 0.7 0.3 0.8
Dupa cum se vede şi din tabel, ca şi din aspectul diademei, avem de-a
face cu o podoaba de calitate deosebită, realizată de meşteri pricepuţi,
care stăpâneau la perfecţie tehnica orfevrăriei, folosind aliaje de aur cu
compoziţii diferite adecvate scopului propus. Astfel, corpul diademei este
făcut din aur de cca. 22 carate, pe când “capetele” sale din aur foarte pur
de cca. 23.5 carate. Pentru lipituri au folosit aur de 20-21 carate cu argint
relativ mult, deoarece acest tip de aliaj avea punctul de topire semnificativ
sub cel al aurului de înalta puritate, permiţând astfel lipirea acestuia.
Aspectele metalurgice şi tehnice ale orfevariei indică execuţia diademei
într-un atelier specializat, probabil într-o cetate grecească de pe malul
Mării Negre, diadema ajungând la Buneşti-Avereşti posibil în urma unor
schimburi comerciale sau ca stipendiu-plată pentru servicii militare.
Diadema princiară de la Buneşti-Avereşti
Nr. Crt. Denumire - zona analizată Au% Ag% Cu% Fe%
1 Aplica zoomorfă - Ochi 60.9 37.6 0.2 0.6
2 Aplica zoomorfă - Coada 58.4 39.1 0.2 0.5
3 Aplica mică - bază 60 38.3 0.3 0.5
4 Aplica mică - vârf 59.8 38.4 0.3 0.5
Aplica zoomorfă de la Stânceşti
Aşa cum se vede în tabel, avem de-a face cu acelaşi tip de aliaj de aur (de
un galben deschis, tip “pai”), cunoscut sub numele de electrum, cu o foarte
ridicată proporţie de argint. Un astfel de tip de aur nu se găseşte în zona
noastră, el fiind specific celei mai cunoscute zone geologice de exploatare a
aurului (şi argintului) din antichitate – Munţii Caucaz şi Anatolia estică.
Coroborând cu aspectul scitic al aplicei celei mari (zoomorfe), analizele indică
o provenienţă estică, artefactele fiind probabil aduse de o populaţie migrată
din nordul Marii Negre.
Aplica mică de la Stânceşti
Nr.
Inv. Denumire - zona analizată
Au
%
Ag
%
Cu
%
Fe
% Altele
81948 Coif - Obrăzar 95.5 2.5 0.9 0.6
81948 Coif - Obrăzar -zona 2 96 2.5 0.5 0.6
81948 Coif - Obrăzar -zona 3 95.3 2.3 1 0.7
81948 Bucată presupus desprinsă din coif - faţă 82.8 2.2 11.7 0.8 Zn 2.4
81948 Bucată presupus desprinsă din coif - dos 96.8 2.1 0.3 0.6
81978 Bucată presupus desprinsă din coif - faţă 62.2 35.6 1 0.5
81978 Bucată presupus desprinsă din coif - dos 62.1 35.5 1.1 0.7
81957 Brăţară cap Cervideu - floare cap inventar 67.6 29 2 0.8
81957 Brăţară cap Cervideu - tub brăţară 59.5 38.2 1.3 0.6
81957
Brăţară cap Cervideu - floare cap fără
inventar 65.3 31.6 1.4 1.1
81957 Brăţară cap Cervideu - gât cap inventar 69 35.6 1.7 1
81961 Cap Cervideu de la brăţară ruptă 65.6 30 1.5 1.1
81960b Cap Cervideu cu gât de la brăţară ruptă 64.1 31.8 2.1 0.8
81960a Gât (tub) Cap Cervideu 56.6 38.9 1.7 0.6
82006 Aplică frontală cap cal - cerc mic la bază 62.6 34.8 1.3 0.5
82006 Aplică frontală cap cal - nit 62.3 35.2 1.2 0.5
82006 Aplică frontală cap cal - capul de cal 68.6 28.4 1.8 0.8
81949 Aplică pătrată patru capete de cai- ruptă 59.8 38 0.9 0.5
81950 Aplică pătrată patru capete de cai 62.6 34.5 1.5 0.5
81951
Aplică pătrată patru capete de cai - ruptă
(un cal lipsă) 57.6 39.3 1.8 0.5
81965
Aplică dreptunghiulară zoomorfă - Animal
(vulpe?) cu puiul său 62.5 34.9 1.3 0.5
81954 Aplică mică gen fagure 74.3 23 1.4 0.8
81955 Aplică mică gen fagure 72.4 24.8 1.4 0.8
81956 Aplică mică gen fagure 72.4 25.1 1.1 0.8
Piese tezaur Cucuteni-Băiceni
În ceea ce priveşte coiful, analizele arată folosirea unui aur de înalta puritate – peste 23 carate,
ceea ce rezultă o rezistenţă mecanică redusă a obiectului, sugerând destinaţia sa ca inventar funerar,
deci nefiind practic utilizat ca artefact de paradă. Bucata cu număr de inventar 81948 este într-adevar
desprinsă din coif, ceea ce nu este cazul cu bucata 81978. De remarcat restaurarea făcută probabil cu
mulţi ani în urmă folosind materiale din alte metale a bucăţii 81948, ceea ce ridică problema
restaurărilor corecte pe viitor folosind numai materiale organice, fără metale, pentru a nu altera
compoziţia initială a artefactului.
În ceea ce priveşte brăţara cu capete de cervideu nr. 81957, se observă în primul rând utilizarea
de către meşterul orfevrier a două tipuri de aliaje de aur: unul de cca. 14.5 carate pentru “tubul” spiral
(deosebire esenţiala faţă de brăţările dacice de la Sarmizegetusa unde era vorba de bară răsucită în
spirală, sugerând abundenţa aurului în zonă, nu de tub gol pe dinauntru) şi altul de cca. 16.5 carate
pentru capete. Despre cele două capete (nr. 81960 şi 81961) provenind dintr-o altă brăţară acum
distrusă se poate spune că respectă regula aliajelor de la brăţara întreagă: capetele sunt din acelaşi
aliaj de cca. 16.5 carate pe când fragmentul de tub (“gât”) de la capul nr. 81960 este tot de cca. 14.5
carate, de unde concluzia că ambele brăţări au fost făcute simultan în acelaşi atelier.
Şi la aplica cu cap de cal (cel mai probabil pusă în harnaşament pe fruntea calului) este vorba de
două aliaje: unul de cca. 17 carate folosit pentru capul de cal propriu-zis şi unul de cca. 15.5 carate
folosit pentru bază (”guler”).
La restul aplicelor se observă folosirea altor două tipuri de aliaje: unul de cca. 18 carate la
aplicele cu ornamente gen fagure (“buburuze”) şi unul mai slab în titlu de cca. 14-14.5 carate la
celelalte aplice măsurate.
Folosirea mai multor tipuri de aliaje indică un tezaur eterogen, alcătuit din piese realizate
probabil în momente temporale şi în ateliere diferite. Este puţin probabil că autorii să fie meşteri
itineranţi, atât din cauza calitaţii artistice înalte şi a modelelor complicate cât şi din cauză că
lingourile de aur nu puteau circula pe drumurile nesigure ale epocii fără a pune în primejdie viaţa
meşterilor. În cazul lingourilor de argint situaţia era alta, atât datorită valorii mult mai scăzute faţă de
aur cât şi abundenţei surselor de metal, mai ales monede. Cea mai probabilă este execuţia pieselor
tezaurului Cucuteni-Băiceni în ateliere din cetăţi greceşti sau din jurul acestora – ateliere ale
populaţiei locale – pentru piesele mai simple.
Concluzia care se impune pentru tezaurele extra-carpatice
denumite Geto-Dacice este sensibila lor diferenţă faţă de
artefactele de aur din zona Sarmizegetusa:
• folosirea aurului rafinat versus aurul nativ aluvionar la brăţările
dacice şi la kosonii fără monograma (de remarcat absenţa
surselor geologice de aur nativ în spaţiul extra-carpatic)
• folosirea unor tehnologii metalurgice şi de orfevrărie de bună
calitate – probabil de sorginte grecească – versus tehnologia
primitivă de topire parţială a aurului nativ bătut cu ciocanul în
timpul încălzirii la atelierele de la Sarmizegetusa
• puternice influenţe traco-scito-greceşti versus o tradiţie venind
încă din Epoca Bronzului în Transilvania de folosire a aurului
aluvionar local prelucrat prin procedee metalurgice simple
• provenienţa artefactelor preponderent din afara spaţiului de
descoperire – ateliere din cetaţi greceşti (aici lingourile de aur
existau cu siguranţă fiind comercializate) sau de pe lângă
acestea (posibil meşteri locali) şi probabilitate redusă meşteri
itineranţi versus meşteri locali în Epoca Clasică Dacică
Thracian Cup
photo – Metropolian
Museum of Art
(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from
Thrace: A Technical Examination,"
METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,
vol 16, 1982, pp 49-54)
Element Ag Cu Au
% 99.7 0.065 0.242
Thracian Cup
photo – Metropolian
Museum of Art
(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from
Thrace: A Technical Examination,"
METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,
vol 16, 1982, pp 49-54)
Detaliu Pocal argint - tip poanson
Metropolitan Museum of Art
Detaliu Pocal 1 argint - tip poanson
MNIR
(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from
Thrace: A Technical Examination,"
METROPOLITAN MUSEUM JOURNAL,
vol 16, 1981, pp 49-54)
Helmet Thracian
Photo Detroit Institute of Arts
Helmet Thracian
– photo Detroit Institute of Arts
(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from Thrace: A
Technical Examination," METROPOLITAN MUSEUM
JOURNAL, vol 16, 1982, pp 49-54)
Element Ag Cu Au
Coif % 99.5 0.269 0.231
Coif – nit 95.9 1.78 2.29
Coif – folie 95.4 3.02 1.55
Helmet Thracian
Photo Detroit Institute of Arts
Helmet Thracian
– photo Detroit Institute of Arts
(Meyers, Pieter, "Three Silver Objects from Thrace: A
Technical Examination," METROPOLITAN MUSEUM
JOURNAL, vol 16, 1982, pp 49-54)
Helmet Thracian -The Detroit
Institute of Arts,
Detalii coarne de animal
-Poanson
- (Meyers, Pieter, "Three Silver
Objects from Thrace: A Technical
Examination," METROPOLITAN
MUSEUM JOURNAL, vol 16, 1981,
pp 49-54)
Coif Tracic – Agighiol
MNIR
Detaliu obrazar drept –
poanson
Model poanson – cerc intr-un
patrat fara un colt
Obrazar stang
acelasi tip de poanson
- cerc intr-un patrat fara un colt
Foita de aur aplicata deasupra
Au cca. 30 microni grosime
Impresia generală este că Tezaurul de la Agighiol este eterogen, făcut
folosind mai multe tipuri de argint-lingouri, mare parte într-un atelier (ateliere?)
specializat, phialelele probabil “importate”, aplicele mai simple putând fi şi
opera unor meşteri itineranţi care se puteau deplasa cu lingouri de mici
dimensiuni şi o trusă de scule mai simplă. Şi temporal tezaurul e posibil să fi
fost făcut în mai multe etape: în timpul vieţii “beneficiarului” şi imediat după
decesul său. Faptul că sunt două Coifuri, două Cnemide diferite, trei Pocale
poate sugera două personaje decedate în acelaşi timp , aşa că meşterii (cel
puţin doi după poansoane) au avut mult de lucru într-un timp scurt. Mai trebuie
lămurită problema osemintelor omeneşti găsite în tumulus – în carnetul lui
Andrieşescu se vorbeşte întâi de un singur craniu şi de multe oase împrăştiate
iar într-o etapă finală a investigaţiilor din octombrie-noiembrie 1931 apare
informaţia atribuită lui Berciu (Andrieşescu pune semn de întrebare, reflectând
îndoiala sa) că e vorba de două schelete. Peste cca. 30 de ani, Berciu vorbeşte
într-un prim articol din “Pontica” de un schelet feminin de cca 23 ani şi de unul
al unui tânăr de cca. 17 ani – apud Nicolaescu-Plopsor, dar în cartea sa
ulterioară nu mai menţionează scheletele. Aceste schelete mai există şi in
ultimii ani s-a reluat analiza lor antropologica (Teleaga & Soficariu). Faptul că în
mormânt s-au găsit multe vârfuri de săgeţi din bronz ar putea sugera un
mormânt de tip “amazoane” – “prinţese” războinice estice (scite? sauromate?),
dar nu se poate fantaza fără dovezi ştiinţifice.
Foarte importanta este provenienta coifurilor si a paharelor mari (Bucuresti
si USA) din acelasi atelier si - probabil – de la acelasi mester orfevrier. Eposibila recuperarea artefactelor din USA? In ce fel? Chestiuni deschise.
Monede de tip Radulesti Hunedoara – Sarmizegetusa
Recuperate de la braconieri
11.20 g; Ag=86.5%; Cu=4.7%; Sn=7.3%; Au=0.6%; Pb=0.4%; Bi=0.3%
11.09g; Ag=85.5%; Cu=6.1%; Sn=6.2%; Pb=0.8%; Au=0.7%; Bi=0.3%
10.60g; Ag=90.2%; Cu=3.1%; Sn=4.6%; Pb=0.2%; Au=0.7%; Bi=0.2%
10.55g; Ag=89%; Cu=3.8%; Sn=5.6%; Pb=0.35%; Au=0.6%; Bi=0.35%
Ag=87.2%; Cu=6.4%; Sn=4.6%; Au=0.77%; Pb=0.6%; Bi=0.1%
Fibula mare MNIT – Cluj-Napoca
Bratara tezaur Herastrau
Ag=87.3%; Cu=6.2%; Sn=4.4%; Au=0.8%; Pb=0.7%; Bi=0.25%; Zn=0.4%
Aliere argint cu bronz – proceduri de origine celtica
Cu=79%; Sn=12.5%; Ag=8.2%; Pb=0.2%
Monede depuse votiv la Sarmizegetusa – titlu foarte inalt
Monede “uzuale” – practic bronz cu putin argint
Moneda Radulesti-Hunedoara, Muzeul Deva
C. Hosidius Geta 68 i. Chr
Cu 64%, Sn 35%, Pb 1%
Matrite (pe pozitiv) din
bronz foarte dur pentru
obtinerea stantelor
monetare probabil din fier
incins
Matrita similara langa Ruse
pentru monede de tip
Varteju
Matrita similara Galia
(Biturigi)
Fier acoperit cu pelicula de staniu (argintiu) si in zona
animalelor si cu alama (auriu) – procedeu roman de origine
celtica (apud Plinius). Posibil scuturi (parma) ale signiferilor.
Die Armee der Caesaren – Thomas Fischer 2012
The Complete Roman Legions – Nigel Pollard and Joanne
Berry Thames&Hudson 2012
VII Claudia - Viminacium - bull
III Flavia Felix - Singidunum – lion
XI Claudia - Durostorum – possibly bull
X Gemina – Vindobona – bull
XV Apolinaris – Carnuntum – griffin
I Italica – Novae – boar
II Adiutrix – Aquincum – boar, Pegasus
XIII Gemina – Apulum – lion
V Macedonica – Potaissa – bull, eagle
Necesitatea unui studiu interdisciplinar al
descoperirilor din zona Sarmizegetusa Regia
- “Kogaion”? Depuneri votive (documentatie
din anchetele Procuraturii Alba Iulia)
- Analize obiecte recuperate de la braconieri
(monede, podoabe, piese de bronz, etc.)
- Analize ceramica, constructii (ex: scoabe fier
fixate cu plumb), oase animale (mai ales din
zona sanctuarelor)
- Fotografieri-filmari aeriene (drone, arhive, etc.)