aprobata de ministerul instructiunii publice paremiile
TRANSCRIPT
AUTORn I OMANI.,VECHt §I CONTI IPORANt.
EDITIUNE S.COLARA.
APROBATA DE MINISTERUL INSTRUCTIUNII PUBLICE
AL CULTELOR.
PAREMIILELuf
SOLOMON
EXTRISE BIBLIA DE LA 1688.
BUCURESCIEditurn LIBRARIEI SOCECli & Comp
1896
Ed. III.
4?"1'
Pretul 40 bani
11
.
DIN
www.dacoromanica.ro
AUTORII ROMANI',VECHI §I CONTIMPORANI
_.....-EDITIUNE §COLA RA
APROBATA DE MINISTERUL INSTRUCTIUNII PUBLICE
II AL CULTELOR
',-/...../-
PAREMIILELin'
SOLOMON
EXTRASE DIN BIBLIA DE LA 1688
'V-BUCURESCI
Editura LIBRARIEI SOCECO & Comp,
1896
www.dacoromanica.ro
47,114 Stabilimentul grafic I. V. Socecit Bucuresci.
www.dacoromanica.ro
PAREMIILELuf
SOLOMON
www.dacoromanica.ro
J POPaCIJ BAJENARU
AUTO R .V 0 L. cA:va2i/.4:
PAREMHLE LIB SOLOMON 1)
CAP. I.
i. Paremiile lui Solomon fiiul lui David, carele aimparatit in Israil.
2. Ca sa cuncisca intelepciunea i inv6tatura §i sasocotiasca cuvintele intelepciunei.
3. Si sä priimiasca intorsurile cuvintelor 0 des-legarile cuvintelor intunecOse i sa socotiascädireptatea adev&at a. judecata a o indirepta.
4. Pentru ca sa dea la cei ne rT 2) maestriela copilul tener santire i cugetare.
5. Pentru ca, auclind acestea inteleptul, mai inte-lept va fi.
6. Si cel socotitor ocarmuire va c4tiga §i vapricepe pilda i intunecosul cuvent i graiurileinteleptilor i ghicitorilor.
Paremiile luT Solomon = pildele sat', proverbele luT Solomon.Ne eel.= fTr5 r&nate.
. ...4/4.. . .
N.1.
i
....4./90. AM 0L....188..d.._
3
2)
www.dacoromanica.ro
- 5 --
7. Incepatura intelepciuneT, frica DomnuluT, si pri-cepere bung la tot ceia ce fac pre ia, bungcredintg la Dumnedeil incepatura sintireT siintelepciunea si inv6tatura necuratilor va de-fgima.
3. Ascultg, fiTule, invetatura tating-thil 0 nu le-pada invëtgturile ming-ta.
9. Pentru ca cununa de darurT veT priimi la cre-stetul te.i.
ro. FiTu le, sg nu te rataciasca Omenil patâni nicTsg voestl.
i I. Sä vaT de te vor ruga dicend: vino cu noT dete insoteste la singe si sa ascundem in pa-ment cu dirept, cu strimbgtate.
12. $i sal inghitim pre el de viti ca iadul si sgridicam a luT pomenire de la parnent.
13. Castigarea luT cea de mult pret sa o apucgmsi sg irnplem casele ncistre de pall.
14. $i sortul tell pune intre noT, si punga de obstesa cistigam totT si o camarg sg se facg mina.
15. Sä nu mergi in cal cu dinsiT, abate piciorulte'ii din cararile lor.
16. Pentru ca piciórele lor la rntate alérga si sir-guitorT stint a ve'rsa singe.
17. Pentru ca nu cu strimbatate se intind mrejilela pasarT.
18. Pentru a acestia ce siint pirtasT la ucidere
www.dacoromanica.ro
7
castigg lor rele i surparea Omenilor frde lege re e.
19. Aceste caf stint ale tuturor, celor ce ispravesccele fora lege, pentru c cu necuratia sufletullor Il ridicg.
20. Intelepciunea intru esire sg lava si in ulitecinste pOrtg.
/. $i pre marginile 1) zidurilor sg mgrturiseste, sila portile cetatilor indrasnind clice :
22. Oa catg vreme cci ne rei se vor tinea de di-reptate, nu se vor rusina, iarg cer fgrg minteai sudglmiii 2) fiind poftitori necurati facendu-seuritg samtirea.
23. $i vinovatf se facurg mustrgrilor, iata voi is-bucni vOug graiul suflgrei mele si vol invapre voi al mei cuvent.
24. De vreme ce v chemam si nu m'atl ascultatsi am intins cuvinte si nu luati aminte.
25. Ce mincinOse ati facut sfaturile mele ;i la alemele mustrgrf n'atf luat luare aminte.
26. Pentru aceia cii la peirea vóstra." voiii ride, sim8 voiti veseli, cand va veni vóug pferderea.
27. $i daca va veni vOug Fara veste gAlceva i sur-parea asemenea viforului va fi, saii and vinevóug necaz u incungiurare.
2)Marginile ziclurilor virfurile zidurilor.AT sualmiiT r--.- batjocoreT.
--
41
1
www.dacoromanica.ro
28. Pentru cl va fi când me yeti chema, err nuvoiii asculta vOue ; cercame-vor reil §i nu mevor afla.
29. Pentru a ail urit inv4gtura i frica DomnuluTn'a ales.
30. Niel vrea la ale mele sfaturT sg ia aminte.31. Batjocorea ale mele mustrgrI. Petr'aceia vor
manca ale call lor rode, 0 de a lor necurgtiese vor sgtura.
32. Ca, pentru cal face strimbgtate pruncilor sevor omori i cercetoru pe necurati perde.
33. lath cela ce pre mine asculth, va sala0ui prengdejde, i va odihni fgrg. fricg de Care totreul,
CAP. 11.
I. FiTule, de primial graiul poruncei mele vei as-cunde lingg mine.
2. Asculta-va intelepciune urechia ta i vei alg-tura inima ta la pricepere i o vei apropia peea spre invetatura fiiuluf teti.
3. Pentru a de veT chema intelepciunea i pricepereT veT da glasul teg i simtirea vet' cercacu mare glas.
4. Si de veT cerca pre ea ca argintul i ca co-veI cerca-o pre ea.
S
motile,
www.dacoromanica.ro
9
5. Atuncea vei pricepe frica Domnului, §i cuno-;itinta luT Dumnecleu veY afla.
6. Cad Domnul dä intelepciune 0 de la fata luTeste mintea i priceperea.
7. $i adung vistierie celor ce isprgvesc rniintuirea§i scute0e cglgtoria lor.
8. Ca sä pgzéscg calea direptilor i calea celorce sg tern de el va pgzi.
9. Atuncea veT pricepe direptatea i judecatavel isprgvi tote osiile 1) bune.
10. Pentru cg de va veni intelepciunea la cugetulsimtirea la sufletul tn. bung se va pgrea.
1. Sfatul cel bun te va pzi i socotéla cea cu-ratg te va cruta.
1 2. Pentru ca sg te rnântuiasc.g de la calea cearea §i de cgtre om ce grae0e nimica de creclut-
13. 0! ceia ce pArgsesc cgile direpte ca sgin cgile intunerecu!uT !
14. 0! ceia ce se bucurg spre rele 0 se veselescspre intOrcere rea.
15. Cgrora cgrgrile intr'o parte i ovtiite rOtele lor16. Ca sg te depArteve de la calea dirept i strein
de direptul gind, fitule sa nu te apuce sfatul rëti.
1) Osiile bune = calle bune.
tèti §i
rnergii.
oi
www.dacoromanica.ro
- 10 --
17. Care lasg invetgtura tineretelor, aggcluint-a lutDumnecleti fiind uitatg.
18. Pentru cl a pus lingg mOrte casa Iui, i lânggiad cu pgmenteniT osiile luT.
19. Toti câti merg intr"ensul nuft vor maT intórce,nici vor apuca cgrgri direpte, pentru cg nu seprind de a nil vieteT.
zo. Pentru cg de or merge in al bune, aflarearcgrgrile direptgteT netede.
21. CeT bura vor fi locuitorif pgmemtuluT i ceT neri vor rgmanea intru el.
22. Cgile necuratilor din pgment pier i cci fgrgde lege se vor scOte de la el.
CAP. III.
ale mele legiuirT nu uita i graiurile melecrute a ta inimg.
2. Pentru a indelungare de via i anii vietei §ipace vor adaoge tie.
3. Milele i credintele nu te lipsesc 1) 0 le atinge 2)pre ele preste grumazi ; scrie-le pre ele prelespedea inimeT tale.
4. Si veT afla har i gindqte inainte bune, in-naintea Domnului 0 a Omenilor.
2) Nu te 1tpsesc=s5. nulT lipsEsc.{.2) i le atinge=-0 le Infh$Orl.
I. nide,
www.dacoromanica.ro
5. Fii nadajduind cu tOtg inima pre Dumnecleti,0 pre a ta invetaturg nu te semeti.
6. In tote caile tale cunO,te-o pre ea, pentru casg indirepteze cgile tale.
7. Nu fii intelept intru sine, i te terne de Dum-necleil i te abate de tot reul.
8. Atuncea va fi vindecare trupuluf teil i soco-télg vaselor tale.
9. Cinstqte pre Domnul din ale tale ostenele,incepatura lul din ale tale rOde ale direp-
tate.1o. Pentru ca sg se umple camgrile tale de satiii.
de grail 0 de yin tescurile tale se vor reversa1. Pilule, nu defaima invétatura Domnuld nici tc
muia de ia mustrandu-te.12. Pentru a pre cela ce iube,te Domnul, cértg.
§i bate pre tot filul pre carele priime,te.13. Fericit ornul carele a aflat intelepciunea §i pa-
menténul carele tie intelepciunea.14. Pentru cg mal bine e pre ea a negutätori, de
cat vistieril de aur 0 de argint.15. i maT cinstit este de cat pietrile cele de mult
pret ; nu se imponci,eza ei nici un reil ; binecunoscuta este la tot; ceia ce se apropig deea, i tot ce e cinstit nu este vrednic ei.
16. Pentru ca lungimea traiului i anii viete sUntin drépta er, iara in stinga el bogatie i ma-
cla
www.dacoromanica.ro
rire; din rostul eT iase direptate si lege si millpre limbg pOrtg.
17. Cgile el', ea bune, si tote cgrgrile eT cu pace.18. Semn de viatg este la toll eel ce se tin de
densa si ce se razimg pre ea, ca pre Domnule intemeiatg.
19. Dumneeti cu intelepciunea intemeig pgmentulsi ggti cerurile cu mintea.
20. CU simtirea luT beznele se rupserg si noriT
curserg rOug.21. Pilule, sg nu prea cart I) si crutg al meti sfat
si socotelg.22. Pentru ca sufletul CM sg trgiascg, si fg sg. fie
har imprejurul grumazuluT teil, si va fi vinde-care trupuluT teil si socotintg Oselor tale.
23. Pentru ca sg mere, ngdgjduind, cu pace, tOtechile tale si piciorul teii nu se va poticni.
24. Pentru cg de veT sedea fgrg fricg veT fi si deye adormi, dulce vei dormi.
25. Si nu te ye( teme, de frica ce a venit, nicT
de pornirile necuratilor care yin.26. Pentru cg Domnul va fi preste tOte cgile tale
si vor rgzima piciorul tal, pentru ca sg nu teclgtinestI.
1) SI nu pré carY= sil nu trect
www.dacoromanica.ro
- 13 -
27. Nu te depkta a face bine celuT lipsit, and veTavea mâna ta a ajuta.
28. SA nu qici inturnándu.te. mal intórnA-te i mainevoT da, putincios tu fiind a face bine, pentruca nu stiT ce va naste cern ce vine.
29. Nu mestesugui asupra prietinulul tü réle care;enemerniceste si nadkidueste spre tine.
30. Nu iubi a face vrajbA cAtre orn indesert. pen-tru ca sa- nu fac5 vre-un ail la tine
31. Sä nu castigi al reilor Oment ponoslu, nicT sArivnestf clile lor
32 Pentru ca necurat este inaintea Domnulta, totcel Pall lege i intru cer direptf nu se adung.
33. Blestemul Domnullii in casele necuratflorcurtile direptilor sl blagoslovesc.
34. Domnul celor mindri sa imponcisézA 1) iar celorsmeriff clA bar.
35. Marirea, cef intelepti o vor mo§teni §i cei ne-credincio0 inAltarg necinste.
CAP. IV.
i. Ascultatl fiT invetAtura tataluT i luatT amintea cunóste socotéla.
]) Si ImponmizY = le iti lmprotivli.
www.dacoromanica.ro
T4
2. Pentru cg dar bun hgrgzesc vOug ; cuventulrneü sa' nu-1 pgrgsitT.
3. Pentru c i ell am fost filI tgtAnc-rneil, as-cultgtor i iubindu-me in fata maiceT.
.4. Carii me inveta si clicea : razime-se cuventulin inima ta, pgzgste poruncile, nu uita.
5. Cistigg intelepciunea, castigg priceperea ; sgnu uitT nicT sà trecT cu vederea graiul gureimele, nicT sg te abatT de care graiurile gureTmele.
6. Sg nu pn-dsqa pre ea si se va tine de tine ;iubeste pre e,., i cruta-te-va.
;. Incepgtura intelepciuneT este a castiga intelep-ciunea si in tót1 cugetarea ta astigg. pricepere.Ingrgdeste-o pre ea, si te va inglta ; cinsteste-opre ea pentru ca sg nu te cuprinclg.
9. Pentru ca sg dea capulta tlI cununa de da-rurT i cu cununa desteptgciuneT va scuti pre tine.
10. AuclI fiTule si primeste ale mele cuvinte, si sevor ininulti tie aniT vietei tale, pentru ca sg-tifaci tie multe cti vieteT.Pentru ca calle intelepciuneT te invet si te puTpre tine la cgrgrI direpte.
12. Pentru cg de vei merge, nu se vor inchide tiepasil si de veT alerga nu veT osteni.
13. Apuca-te de a inea invetgturg; nu te lasa, cipgzeste pre ea tie in viata ta.
8.
an
www.dacoromanica.ro
14. In cgile necuratilor s5.' nu mergi, nici' sg riv-ne01* cgile celor fgrà de lege.
15. In care loc se vor tgbgri sg nu mergi acolo,abate-te de la ei §i scapg-te.
16. Pentru cg nu vor adormi i de nu vor facereit, luatu-s'a somnul de la el i nu dorm.
17. Pentru cg ace0ia mgndricg bucatele necurgtieicu yin fgrg de lege se imbatg.
8. Tara cgile direptilor asemenea cu lumina strg-lucesc, merg i lurninézd ping. unde isprgve0ecliva.
19. Iarg cgile necuratilor mtunecóse-s, nu §titl cumsg impiadecg
20 FiIule, la ale mele cuvinte ia aminte, §i la alemele cuvinte algturall urechia.
2 1 Pentru ca sg nu te pgrAsescg isvOrele tale; pg-ze§tele pre ele intru a ta inimg.
22. Pentru cg viata este la top ceia ce gig preiale i la tot trupul lor vindecare.
23. Cu Vita paza ta pgze0e a ta inimg, pentru cädintr'acestea-s ie0re de viatg.
24. Ia din pregiurul tut cea indgrgptnicg gurgnedirepte buze, departe de la tine impinge.
25. Ochii ti dirept sä caute i genile tale sg cli-péscg dirept.
26. Direpte alergaturf fä cu piciórele tale 0 cgiletale indireptézg.
0
si
www.dacoromanica.ro
27. SA nu te abati nicT in dirépta nici in stinoi intórce piciorul teti de catre calea cea rea.
28. Pentru ca caile cele din nedirépta le tie Domnul,0 intórse stint cele din a stinga.
29. $i el direpte va face alergAturile tale i calAto-riile tale cu pace le va aduce inainte.
CAP V.
1. Firu le, la a mea intelepciune ia aminte, 0 lacuvintele mele alergAtT urechia.
2. Pentru ca sa pazegi socotinta buna 0 simtirelbuzelor mele poruncesc tie.
3. Nu lua aminte la muierea rea, pentru a mierecura din buzele nmerei curve, pana la o vremeunge getlejul teil.
4. Ensa mai apol mai amar ve afla-o de cat fiare ti ascutit mai mult de cat sabia cu douè a,
cutite.5. Pentru ea ale nebunieT picidre pogcira pre ceii
ce se deprind cu ea, cu marte la iad.6. Si urrnele el nu se razima pentru ca in caile
vietei nu merge, §i gre0te-s alergaturile elnu bine cunoscute.
7. Acum, fiTule, ascultA-rnd §i sA nu fad' rnincinó,t2cuvintele mele.
- 16 --
sl
www.dacoromanica.ro
7
8. Departe de la ele fa calea ta si sg nu te a;propiT de usile easel' ei.
9. Pentru ca sä nu dea la alp viata ta, i traiultee la ca. nemilostivi.
-io. Pentru ca sg nu se sature streinii de virtuteata i ale tale ostenele la case streine vor intra.
1. Si te vei cgi la cele de apor ale tale and sevor rode pelitele trupulu! te'e.
12. i vet' grgi: cum urii invetgtura i mustrgrilele abgtu inima mea ?
13. Nu ascultal glasul celui ce me indreptainveta, nici mi-am aldturat urechia.
14. Preste putin me fgcui intru tot reti, in mijloculadunarel i impreungrel.
13. Fiiule, bea ape din ale tale vase i din isvorulfOntânilor tale.
16. SI se pre verse tie ape:e din isvorul tee, 0la ulitile tale umble apele tale.
17. Fie tie singur avute ') i niminea strein sg fieperta cu tine.
18. Isvorul tee al apei fie tie osebit i te vese-lgte impreung cu muierea cea din tineretele tale.
19. Cerbul priintef i minzul darurilor tale sgsTpetrecg cu tine 0 acesta a ta sg se socotesasi fie impreung cu tine in tOtg vremea.
1) Fie tie singur avute=s.i-cf fie averea nurnal ie singur.
43648. Au/. Rom. Biblia 1688. 2
i me
www.dacoromanica.ro
iS
20. Peutru c n priinta acestia imprejurindu-te,inmultit ver fi; nu tii milk care cea strein4,nici te tinea n bratele ce nu-s ale tale.
21. Pentru cä inaintea ochilor luf Durnnedeu stintcgile omultif si la tote alerggturile luT, soco-teste.
2 2 Flea de legile pre om vinézg i cu sirurilecatelor sale fie-care se stringe.
23 Acesta more cu cel neinvetatl si din multimeaavutieT luT, se lépgdg si vor peri pentru nebunig.
CAP. VI.
1. FiTule, de te vei chezgpi pre al WI priétin,da-veT mâna ta la vralimaA
2. Pentru cä Iat mare e la om buzele lui, i sgprinde cu buzele gureT
3. Fg, fiTule, cele ce-ti poruncesc ei i te mântu-éste ; pentru cg veT veni la minile reilor; pen-tru priétinul tii f neslgvindu-te si invitézalpre priétinul teri carele l'ai chezgsuit.
4. Sg. nu daT somn ochilor te, nici sg adormezTcu genele tale.
5. Pentru ca sg te mantuesti ca cgpriOra din latsi ca. pasgrea din cursg.
6. Pasg cgtre furnicg, o lenesule I i rivneste v6-dend cgile ef i fiT de cat aceia mai intelept.
LA-
luf.
www.dacoromanica.ro
19 -
7. Pentru a la ea, artturà nefiind, nici pre celce sà o indemne avand, nici sub sttpAn fiind.
8. Gatete vara hrant §i multa strinsóre la se-cert ; sail past care albina." 0 alit cat este delucrAtOre i lucru forte curios face, ale ariaostenéle, Impe'ratii i pro0ii spre stnatate leaduc, i poftitt este la toti i sltvitt, macarfiind la ttrie slabt, pre intelepciune cinstind'o,se aduse inainte.
9. Pint and lene.ple zaci, i and din somn tevel scula?
o. Putin st dormi §i putin st ezT i putin stdormitezi i putin inbraltwfc cu mânile pieptul.
. Dup6 aceia vine tie ca un rëii curttoriV)rtcia i ina lipsa ca un bun alergator.
12. Iar( de vei fi tart de lene, veni-va ca isvorulsecerea ta, i lipsa ca un rèti alergttor va fugide la t n e .
13. Omul fart minte i ftrà de lege, merge-va inal nu bune i acesta face semn cu ochiulinsemnéza 2) cu piciorul i invatä cu induple-aturile degetelor.
14. Si inima indaratnict meSer0iguqte rele, intótà vremea unul ca acesta gâlceva intdrqte lacetate.
1) C tritoriti = aIergtoriU. 2) insemnézi = bate.
sg-
f
www.dacoromanica.ro
20
15. Pentru aceil fgra veste vine peirea lul, tgereasfarimarea nevindecata.
16. Pentru di se bucura la tote care urasee Dom-nul ;i se va sdrobi pentru necurgia sufle-tulul.
17. Ochiul sametuld, limba nedirepta., mâinile cevarsg." sAnge dirept.
IS. 5i inima ce rnestesugueste gindurf rele, zi
piciOrele ce sirguesc a face r6.1 vor peride tot.
19. 441 minciuni, marturie strimba i trirnite ju-decati in mijlocul fratilor.
20. Fiiule, pazeste legile tatân6-teT1 si nu iepadaobiceele mane-ta.
21. Si le lipeste pre ele preste sufletul tü puru-rea si le inchee imprejurul grumazulur te'u.
22. Când umbli, o ia cu tine pre ea si cu tine fiesi cand dormi pgzésLa-te pentru ca sculandu-tesa vorovesca cu tine.
23. Cad sfetnic este porunca legel 0 lumina sicale viecei i mustrare si inv6tatura.
24. Ca sa te pazesca de fameia cu bgrbat si deOA de limbg streina.
25. Fiiule, sä nu te biruésca pofta frumusetilor,nici sa te vAnezi cu ochif te1 nici sd te rii-
pegi de genele ei.
www.dacoromanica.ro
2 I -
26. Pentru c pretul curve e cat al uneT panTferneia bIrbatilor cinstite suflete vanéa.
-/ Baga-va cineva foc in sin si hainele nu-si vaarde?
28. Au va umbla cine-va pe cNrbunT de foc aprin0piciórele nuf va arde?
29. A,a ccle ce intra care femeia cu bärbat nusi va desvinovalti nicf tot cele ce se va atingede densa.
30. Nu e minune de sA va prinde nescine furand,pentru cà bard st sature suflet flämind.
31. Iara de së va prinde plati-va CU épte prirtitote agonisitele lui, dandu-le, se va isbavi.
32. IarA pricurvarul pentru lipsa mintilor, periresufletuluT luT c4tigd
33. ChinurT i necinste sufere, i ocara luT nu seva stinge in véc.
34. Pentru ca plinA-T de rävnirea manieT barbatu-lui eT, i nu se va conteni in ziva jude-ateT.
35. Nu va schimba pentru nicT o result-I-TM-arevrajba, nicT sè va slobozi prin multe darurT.
CAP. VII.
1. Fiiule, p5zete ale mele cuvinte i poruncilemele ascunde ling-a tine.
-
si
si
www.dacoromanica.ro
2 2
2. Fiiule, cinstWe pre Domnul i te veT ntgri,afarg din el nu te teme de altul.
3. Pgze,te ale mele porunci i vef trgi, i alemele cuvinte ca luminile ochilor, pune-le preele pregiur degetelor tale i le scrie prestelgtimea inimer tale.
4. Zi.i intelepciunei sord a ta sg fie, i minteacunoscuta 'ti-o ca;itigg tie.
5. Pentru ca s te pazescd de muerea streing §irea, care te rgpune cu cuvinte cele ce-s spredor').
6. Pentru a de pre feréstrg, din casa ei, privindla ulita ;
7. Orl pre care tinerel va vedea din cef !Ara
minte tectorT lipsiti de minte ;b. Trecand pe langg unghiul casef ei;9. Si grgind Intru intunerec de sera, cind linite
de noptea va fi i negurosg ;ro. Si muerea 1 intamping pre el, chip avind cur-
vesc, care face a sbura nimile inerilor ;I I. i i.sfatatg. este ?i neasttmparatd ;i in casd nu
s6 a.,ezd piciórele el.12. Pentru cd ore; cata vreme afara desmérda
citg-va vrerne in WO prin tot unghiul pan-de,ste.
1) Cu cuvinte cele spre dor = cu cuvinte dulct
sasi
,e.s
www.dacoromanica.ro
23
13. Dupe aceia, apucandu-se, s&ut5 pre el si cuobraz fär de rusine zice el.
14 Jertv5 de pace este mie, ast1-21 daU rugilemele.
15. Pentru aceia am esit intru intampinarea ta,poltind a ta fata; aflatute-am.
16 Cu filsiuri am intins patul me5, cu asternuturide acelea de Eghipet am asternut.
17. Am stropit stratul mei"' cu sofran si casa meacti scortisóre.
18. Vino, si sa ne deslatArn cu iubire panA laminecate, vino si cu dragoste s5 ne t5v5lim.
19. Pentru cä nu este bArbatul me5 acas5, s'adus cale delungatä.
20 Legaturä de argint luAnd in mainele JuT, dup6zile multe se va intórce la casa lui.
21. $1 '1 rataci1) pre el cu mult5 voroav5 si cu la-buzelor ei tras pre el.
22. $i el urma ei, sbutindu-se, si ca un bod lajunghere se aduce si ca un caine la le-
gAturit23. Sa5 ca un cerb cu s5geata ränindu-se la ficat
setrgueste ca pase'rea la lat, nestiind c pen-tru suflet alearg5.
11 11 al- Itn .
Fadfutile
si
www.dacoromanica.ro
- 24
24. Acurn dar, fiinle, asciiLtI-m i ia aminte lacuvintele gurei mele.
25. SI nu se abata a calle e inirna ta i sX nute ditsace0i in drumurile ei, pentru a pre
eanind surpat.26. Si nenumerati siint pre cad Tail omorat.27. Cli le Iaduld e casa el pogorind Ia cat-riddle
morlet.
CAP. VIII
1. Pentru accea, tu intelepciunea mairturise0e camintea sà te asculte.
2. Pentru ca" pre cele inalte Orilla este i inmijlocul argrilor stg.
3. Si lângg portile silnicilor ,ade i la intrgri selaudà.
4. Pre vol o! dmenilor, ve" rog i slobozesc almeU glas fiilor Omenilor.
5. Ganditil cei 1-511 raitate mgestria i cci' neln-velatl inseninati la
6. Ascu1tati-m6 cuvidse void grAi i voiasec-Ste din buze direpte.
7. Ca adev'drul va cerceta gAt'ejul meg i irr.esfint inaintca mea bu7ele nlincinose.
8. Ca direptate's tote graiurile gurel mele, ni-mica fiind intru éle strimb nice inalcit.
-
multi 'i-ag
inima.ca
www.dacoromanica.ro
25 -
9 Tote's inaintea celor ce pricep i direpte celorce afl g. cunoscinta.
to. LuatT invetatura 0 nu argint, i minte maimult de cat aur lgmurit, §i luatT simtiri de cataur curat.
1. Pentru cg maT bung este inclepciunea de catpietrele celea scurnpe i tot cinstitul nu estevrednic eT.
12. Din inIelepciunca slluiiii sfatul; i minteaeu am chcmat.
13. Frica DomnuluT urate strimbgtatea, semetiamandria, i cgilc vicleanilor, i gura cea ne-
credinciósg o am urit i cgile cele incalcite aiecelor reT.
14 Al meg este sfatul §i intemeerea ; a mea esteintelepciunea i virtutea.
15. Prin mine impgratii impgrgtesc i silniciTscriti direptate.
16. Prin mine eel marT se mgresc §i tiraniT prinmine biruiesc pgmentul
17. Din pre ceT ce me iubesc, indrägesc i ceT cecérrg pre mine afla-vor dar.
18. Avutia i marirea la mine este i c4tigareaa multora §i direptatea.
19. 'Ali bine pre mine sa me rodiascg de cat au-
CeT puterniet
si gfindul
')
www.dacoromanica.ro
26
piatra scumpA ; si ale mete roduri maibune sünt de cat argintul cel ales.
20. In cäile direptltei umblu i in mijlocul carg-rilor adeverului m intorc.
21. Pentru ca sa' impart celor ce me iubesc avere;visteriile lor ssa: le umplu de bundt41-; de
voill spune voia celea ce fac in toate zilele,voiCi pomeni celea din veac sa." le numer.
22. Domnul zi3i pre mine incepAtura cailor Jul lalucrurile
23. Mai 'nainte de veci me intemei5 din inceputmai inainte de cat a face pementul.
24. $i mai inainte de cat face besnele, mai na-inte de cat a ei isvOrele apelor.
25. Mai nainte de a se inthri muniTi mai naintede tote dealurile me nWe.
26. Domnul a fácut èrT i nelocuite ') i marginilocuite celui de sub ceri5.
27. Cand gzitea Ceriul, eram de fat A. cu el §i candosäbia scaunul sal preste Venturi.
28. Cand tan' lacea pre cei de sus noun i canite thrii ail pus izvórele cele de sub ceriil.
29. Cand a5 pus mArci hotar i apelor ca sal nutrecA termurilc sale i tali' aü I5cut temeliilepAmentului.
Ne,ocuite =
rul i
dd.
3
peraile.
www.dacoromanica.ro
- 27 -
30. Eram langg el tocmind; eli eram cu care se-bucura, §i in tote zilele me veseleam in fatalul preste teitä vremea.
31. Când se veselia lumea sa:versind si s veseliaintru fill oamenilor.
32. Acum dara, fiiule, ascultg.me; fericitl cad' Calle-mele vor pgzi.
33. Ascultatl intelepciunea si v inteleptiti i szlnu ye astupati urechile.
34. Petit omul carele me va asculta i omul ca-rele ale mele cgi va pgzi, priveghiând la alemele usl pururea, pazind pragurile intrgrilor-mele.
35. Pentru c esirile mele, esiri de viatg sünt,se glteste vrerea de la Domnul.
36. Eard cel ce gresesc la mine, paganesc la ale-lor suflete; i cel ce urgsc pre mine, lubesc.moartea.
CAP. IX.
I. Intelepciunea Iff zidi el casg i o intgri C11-
stalpi sapte.2. Junghiat-ail ale el junghiurl i turria in clon-
did al seil yin, si gati a el masa.3. Trimise pe aT el robi, chemand cu innalta_
strigare la clondiri, zicend:
0
www.dacoromanica.ro
- 2S -
4 Care le este dintru voT fgrg de minte, abatr.cgtre mine ; i celor lipsiti de minte zise :
5. Veniti de mâncati panea mea si beti yin ca.rele am turnat voug.
6. Pgrgsiti nebunia, si vetT trgi, in veac vetT impgrgti ; i cercati intelepciunea pentru ca sg.
trài i v nclireptatT priceperea, cu mintea.y. Cela ce ceartg 1) pre ceT re isT va lua luT ne-
cinste ; i mustrind pe cel necurat se va huli ;rgci mustrgrile la cel necurat rane sent lie%
-S. Nu mustra pre ceT re pentru ca sg nu teurascg; mustrg pre cel intelept si te va iubi.
9. Dg celuT intelept pricing si mai intelept va fi ;aratg direptulta, i va adaoge a primi.
w. Inceptura inelepriuneT este frica Domnuluisfatul sfintilor, priceperea ; Tara: a cunóste
lcgea este a cugetuluT bun.T. Pentru cg intru acesta chip multa vreme veT
trgi si se va adaoge tie anif vietei tale.Fiiule, de vei fi intelept, tie intelept vel fi,celor de aprepele tèuI, iarg de veT petrece ree,singur vc.T suferi retele; fiiul certat (invqat) in-telept va fi si pre cel nebun slugg II va avea,carele s reazdmg pre minciuni; acesta va pasteventurl si acesta va goni paserT sburgtóre pen-
1) Ceara
12
a
pi
=
www.dacoromanica.ro
29
tru cg ail igsat cgile viiei luT i osiile argturetlul aU rgtgcit 0 merge prin pustil fgrA apgin pgment rinduit intru seteciunl i adung cumAnile nerodire.
13. Femeea fgrA de minte i obraznicg lipsitg depaine se face carea nu tie ru0nea.
14. 5ezut-a la u0le casei el preste jetu-i la iveallin ulitg.
15. Chem And pre ceea ce trece pre cale, pre eel cemergea dirept intru cgile kr ; carele este intruvol prea fag de minte, abate-se cgtre mine.
16. 5i celor lipsitl de minte le poruncete zi-cend
17 De paine ascunsg, cu dulceatg ye atingetldin apg bung, de furtipg, sg betf.
18. 5i el nu tie cg pgmantenil Fang ea picla fundul iadulul se timping.
19. Ci sal sg nu zgbovegf in locul el, nicT s.pul ochiul tai spre ea, pentru c aa o veitrece ca o apg str6ng, i vet trece ridstrein i de apg str6n1 te departéz i dinizvor strein sg nu bei, pentru ca multg vremesg trAietl i sg ti se adauge tie anil viete tale
CAP. X.1. Fiiul intelept vesele§te pre tatgloar fiul nebun
este intristare maicel.
k Sat fugT.
')
=
www.dacoromanica.ro
30
2. Nu vor folosi visteriile celor fdrd de lege, sidireptatea izbd.véste din mórte.
3. Nu va omori cu f6me Domnul sufletul direp-tilor, si viata celor necurati o va surpa.
4. Slirdcia pre om smereste, i mainele celor vi-tejY
5. Flu! certat (invetat) intelept va fi, si pre celnebun slug-a '1 va avea.
6. Scap d. de la zdcluf fiul intelept, i stricat devent se face la secere fiul fdrd de lege.
7. Blagoslovenia Domnuluf pe capul direptuluf,iard gura celor necredinciosi o acopere plan-crere fdrd de vreme.6
8. I'omenirea direptilor cu laude, si numele celornecurati sé stinge.
9. Cel intelept la inimi va primi poruncl, iardcel neacoperit la buze inddrAtnicind se vapedeca.
TO. Cine merge cu prostime (cu dreptate) mergenddlijduind, si cel ce inddraniceste cdilese va cunOste.Cela ce face semn cu ochiul, cu viclesug, a-dund dmenilor voT rele, iar cel ce mustrd cuindrdsnire, face pace.
4 2. Izvorul vieteT in maim direptutul, i gura pa-gAnului o va acoperi pierzarea.
imboggescu-se.
im-
a.
www.dacoromanica.ro
31
13. Ura ridicg price, i pre toll ceia ce au Apricesc, if va acopert pnete,ugul.
14. Care din buze scôte intelepciune, cu toeagbate pre omul fgrg de inimg.
15. InteleptiT vor ascunde simtirea i gura obraz-nicului apropie-A la sfArimare.
16. C4tigarea avutiilon cetate tare, i sfgrimareacelor necuratf, sgracia.
17. Faptcle direptilor vieatg fac, i rddele celornecurati, pgcatele.
18. Cgile vieteT le pgze0c invetgtura, i inve'tlturanemustratd, rgtgce0e.
19. Acopere vrajba buzele direpte, i ceT ce scotsudglmf prea farg de minte stint.
20. Din cuvinte multe nu vei selpa de pleat,scumpindu-ti cuvintele, intelcp vef fi.
2 . Argint igmurit, limba direptului; i ininaa ce-lul necurat se va
22. Buzele direptiIor §tia innalte, iar ceT fgrg deminte cu lips1 mon
23. Blagoslovenia D ,ninuluY pe capul direptuluT,acésta '1 imboggte0e .0 nu se va adaoge eTin inimg
24. Cu risul nebunul face rele, iarg invelgtura laom na;te intelepciune.
25. Cu peerirea cel necurat sg pOrtg, i pofta di-reptuluf,
O.
priimitg.
sfirsi.
mlbnitc.
www.dacoromanica.ro
32
26. Mergend viforul piere cel necurat, i direptulabatandu-se, se m5ntueste in veac.
27. In ce chip e aguri la la dinti stricat6re i fu-
mul la ochi, asa fara de legea celor ce se'Arta cu ea.
23 Frica Domnulur adaoge zilele ;;i anir necura-tilor se vor imputina.avoeste la direpti veselia, iara ndejdea ne-curatilor piere.
30. Intarirea curatului, frica Donmulur, sfäri-mare celor ce fac rele.
31. Direptul Iti veac nu se va clati i necuh nuvor Iocui parnantul.
32. Gura direptului pica intelepciune, iar limbanedireptului piere.
33. Buzele ómenildr direpti pica daruri i auracelor necurati s6 intOrce.
CAP. XI.
Cumpenele viclene, uriciune inaintea Domnu-lul, cântarul dirept priimit la densul.
2. Orr unde va intra sudalma, acolo necinste, sigura smeritflor cerceteaza inve'tatura.
3. Savirsirea direptilor va indrepta pre densiiara impredecarea nebagatorilor de sema if vaprada pre et
I .
a.
i
si
www.dacoromanica.ro
33
4. Nu vor folosi averile in ziva mania, i direp-tatea va isbgvi de la mOrte; murind direptullas1 locuintg i gata se face si bucur6s1 pie-rirea necuratilor.
5. Direptatea nevinovatului indrepteaza cgile,necurgtia cade asupra strimbgtgtei.
6. Direptatea Omenilor direpti va isbgvi pre eTsi cu nesfatul së prind eel fail de lege.
7. Murind omul chrept, n'ai:i pierit nIdejdea, iartala necuratilor ati pierit.
8 Direptul din venat (cursà) iese, i n locul luTdg cel necurat.
9. In gura necuratilor, latul cetgtenilor, i simti-rea (chibzuirea) direptilor, bine calatorità.
10. lntru bungatile direptilor se indirdptg cetatea,intru pierirea necuratilor, bucurie.
1 r. Cu blagoslovenia direptilor se va innalta ce-tatea, i gura necuratilor sgpat,
12. Batjocoreste pre cetateril cel lipsit de minte,omul intelept 1inite pórtg.
13. Omul indoit la limbg, descopere sfaturT la a-dunare si cel credincios la dub, ascunde lu-crurile.
14. La carT nu este o eArmuire, cad ca frunzele,iarg mantuirea este cu mult sfat.Cel feil face !tell când se va impreuna cu di-reptul i uraste sunetul adeverinter.
a648. Aut. Rom. Biblia 163'8. 3
se
15.
pi
pi
eau
pi
www.dacoromanica.ro
34
16. Muierea de treabg ridic a-. bgrbatului mgrire ;iar scaun necinstei este muierea, urand celedirepte ; de avutie 1ene0I lipsiti s fac, iar vi-teja reazgma spre avutie.
17. Sufletului lui bine face omul milostiv, i pierdeal s'eti trup cel nemilostiv.
18. Necuratul face fapte nedirepte; iarg semintadireptilor, plata adeverului.
19. Fiul dirept sè na,te spre viatg ; 0-onirea ne-curatului spre moarte.
20. Urâte's Domnului incalcitele Oa, i primiti stintla el top' nevinovatil in cale.
21. Asupra mine puind mânele cu strimbgtatenu ne certat va fi de rëuati; iar cel ce sa-mgng direptatea lua-va platg credinciósg.
22. In ce chip cercelul de aur in nasul scroafei,w la femeea indgrgtnicg frumusetea.
23. Pofta direptilor tóta* e bung, iarg ngdejdea ne-curatilor va pieri.
24. Stint ceT ce ale lor seamgng 0 care mai multfac i stint §i cei ce adung celea streine care
imputineazg.25. Tot sufletul ce bine s6 cuvintéel éste prost
omul minios nu e cu chip bun.26. Cela ce tine gthul sl 'I lase pre el limbilor §i
cel ce vinde graul scump ii blastg.mg norodul;iar blagoslovenia in capul celul darnic.
s6
si
www.dacoromanica.ro
35 71
27. Cel ce me0qugue0e cele bune drcA dar bun,iara" pre cel ce cerca relele, ii vor apucapre el.
23. Cel ce nädajdué0e spre avutia luT, aceste vacgdea, iar cela ce se apua de direpti acelava r6sgri.
29. Cela ce nu s pórtI impreun g. cu casa JuT vamo0eni vent, 0 va sluji cel fArà de minte lacel intelept.
30. Din rcida dirept4ei odrAslé,te copaciul vietef,s4. omórg fgrg de vreme sufletele celor fgrx
de lege.3 r. De vreme ce direptul abia s sp4e0e, dark
necuratul i pacdtosul unde se va ivi ?
CAP. XII.
1. Cela ce rube§te invkaitura, iubete simtireaiar cel ce uraSe mustrgrile, ne-
bun e.2. Mai bun este cel ce aflg dar de la Domnul
Dumnezeil, iarà omul fArA de lege se va mul-comisi (se va uita).
3. Nu se va isprAvi (ferici) omul de la cel fIr5.de lege i rgdgcinele direptilor nu se vorscoate.
4. Maierea ba'rbata: cununä e barbatului el,
(,tiinta),
si
www.dacoromanica.ro
3b
in ce chip e in lernn viermele, a,a pre bar.bat pierde muierea facgtere de rele.
5. Socotelile direptilor stint judecgtT, i necurata' ocarmuiesc viclquguri.
6. Cuvintele necuratilor viclene's spre singegura direptilor va isbgvi pre den0.
7. On unde se va intórce cel necurat, se vastinge, iarg casele direptilor vor rgmanea.
8. Gura inteleptului se laudg de om, iar cel greiila inimg se batjocore§te.
9. Mai bine este omul intru necinste (fgrä de bo-erie) slujindu'O lui de cat cinste pre sine pu-ind i lipsit fiind de paine.
PD. Direptului i se face milg de sufletul dobitOce-lor lul, iar ficatii necuratilor nemilostivi sfint.Cela ce lucreazg al sal parnant se va sgturade paine, iarg cei ce gonesc in dqert, stintlipsiti de minte.
12. Carele e dulce in petrecerile vinului intru alui tgrif lua-va necinste.
13. Poftele necuratllor rele sfint, iarg rgdgciniledireptilor in tgril stint.
14. Pentru pgcatele buzelor cade in laturT pgcgto-sul, iarg direptul lunecg de éle ; cela cecautg. 2) Jul, milui-se-va, iarg cela ce va intim-pina in porti va necgji sufletele.
Socotelile = gindurite. 2) Cautl = sI uiti.
')
yi
www.dacoromanica.ro
37
15. Din rodurile gurei sufletul omului se va sgturade bungati si rescumpgrarea buzelor lui seva da lta.
x6. Cane celor WA de minte direpte's innaintealor, iarg direptul ascultd sfaturile.
17. Nebunul inteaceeasi cli vesteste urgia lul iargornul viclean isT ascunde a lui necinste.
18. Credinta doveditg o va vesti direptul; iargmArturia strimbilor vicleang e.
19 Sunt ceea-ce grgiesc de rdnesc ca cu sabia,iarg limbile inteleptilor vindecg.
20 Buzele adeverate isprgvesc mgrturisélg, iargmartorul iute are limbg strâmba.
21. Viclesugul e inima celuia ce mestesugesterele, iara eel' ce vor pacea se vor veseli.
22. Nu va plgcea direptului nimica strâmb, si ne-curatil' se vor umplea de rele.
23. Scirbos Domnului buzele mincinóse, iarg celce face credinta priimitg, e ling el.
24. Omul priceput, scaunul simtiref, iarg inimacelor fgrd de minte va intimpina blesternuri.
25. Mina celor ales)" birui va prea lesne, si vicle-nil' vor fi la pradg.
26. Gróznicul cuvint turbuig inima omulta dirept,iarg vestea bun g. veseleste pre densul.
27. Cunoscetorul dirept luisT prieten va fi, iargindurile necuratilor siint nesuferite; pre eel
www.dacoromanica.ro
38
ce grqesc iT vor goni relele i calea necura-tilor rataciva pre den§ii.
28. Nu va nemeri vicleanul, vinat, iara omul cu.rat castigare cinstità.
29. In caile direptalei vieata este, iara caile po-menitorilor de rele sent spre mOrte.
CAP. XIII.
i. Fiiul iscusit este ascultator tataluT, iar fiTul ne-ascultator, intru pierzare.
2. Din rOdele direptalei mânca-va cel bun, iarsufletele celor MI de lege pieri-vor fara devreme.
3. Cine pazeste gura sa, paze,te al seri suflet,iar cel indraznq la buze, infricoa-va pre sine.
4. Intru pofte este tot cela ce este fail de lucru,iara mAinele celor barbati sent intru nevointa.
5. Cuventul strimb ura,te'l cel dirept i necuratulrqinéza-se, si nu va avea indraznire.
6. Direptatea pazete pre cel frà reutate, iarapre cei necura0 rei IT face pecatul.
7. Sent ceia ce imbogaltesc pre sine, neavend ni-mica, si sent ceia ce smeresc pre sine cu multaav0e.
8. Rescumperarea sufletului omului e avulia so,saracul nu ingadué,te infricopre.
_
'0'
0
www.dacoromanica.ro
39
9. Lumina e la direpti pururea, iarA lumina ne-curatilor stinge-se; sufletele viclene faitNcescu-sein pecate, iarà direptii indur61-se 0 miluesc.
10. Reul, cu sudalml face rele, iaril cei ce se cu-nosc pre sine, direpti simt.
1 1. Averea sirguindu-se cu WI de lege, mai pu-tinä se face; iarg cela ce strange tut' cu bunIcredinO, se va inmulti.
12. Direptul se indurl 0 imprumutézä ; mai bunäeste cel ce incepe a ajuta cu inima, de catcel ce frleduie,te, 0 la nadejde aduce; ca"
pomul vietei este pofta bunä.13. Cine nu baga in sémA lucrul, nelAga.se-va in
séma" de el ; iar cel ce se teme de poruncA,acela e sAngtos.
14. La fiul viclén nimica bun nu este; iarg la slugainleléptg sporite lucruri vor fi 0 se va indi-repta calea lui.
15. Legea inteleptuluT, isvorul vietei; iarl cel f4tiide minte, de 14 va muri.
16. Priceperea bur4 dA dar; iarl a cun4te legea,este a cugetului bun, i ealle celor ne1:40toriin sérnA intru pierire.
17. Tot viclénul face cuminte, iar cel filrI derninte, ig intinde sie'0' rele.
18. Imperatul darz c5.dea-va la rele, iar sluga in-teleptA izbAvi-va'l pre el.
www.dacoromanica.ro
40
19. Sgrgeia i necinstea o stricg invetgtura, iargcela ce pgzqte mustrgrile, se va mgri.
20. Poftele necuratilor indulcesc sufletul, i faptelenecuratilor departe's de minte.
21. Cel ce umblg impreung cu cel invetatT, inve-tat va fi; iarg cel ce merge cu ceT fgr g. deminte, cund,te-se-va.
22. Pre eel' ce gre,esc goni-i-va relele ; iarg precei direpti IT va apuca binele.
23. Omul bun va !Asa mo,tenT pre fiiT fiilor ; iargavutia necuratilor se strange direptilor.
24. DireptiT face-vor cu avutie, anT ; iarg eelnedirepti pier degrabg.
25. Care nu se indurg de toiag, ura,te pre fiul lui;iarg cel ce'l iube,te cu nevointa 11 certg.
26. Direptul mancand saturg sufletul luT, iarg su-fletele necuratilor lipsite's.
CAP. XIV.
T. Inteleptele muierT qidird case, iar ceea nebungo a sgpat cu mainele ei.
2. Cela ce merge dirept, teme-se de Domnul ;iarg cela ce ,ovga$e in cgile luI, ru,ina-se-va.
3. Din gura celor fail de minte toeag de sudalmg,iarg buzele inteleptilor pgze§te-f pre eT.
www.dacoromanica.ro
41
4. Uncle nu's boi, éslele curate; i unde's multepaini argtatg este virtutea bouluf.
5. Mgrturia credinciOsg nu minte ; iarg mgrturiamincinósg aVatg
6. Cerea-vei intelepciunea la cei r i nu o verafla; iarg simtirea la eel' inteleptT e wOrg.
7. Tote's impotriva omultif fgrg de minte ; armelesimtirei, buzele intelepte.
8. Intelepciunea celor harnid cun4te-va cgile lor,iarg gandul celor fgrg de minte in rgtgcire.
9. Caselor celor fgrg de lege le trebue,te curg-tenia, iar casele direptilor, primite's.
10. Inima omulul simtitóre mahnitOre sufletulaiar cand se veseleSe nu se amestecg cu
sudalma sa.1. Casele necuratilor stinge-se-vor, iar corturile
celor ce isprgvesc, sta-vor.12. Este cale care se pare a fi Omenilor diréptg,
iarg sfii*tui el duce la fundul iadulut13. In veselie nu se amesteca. mahnirea ; iar mai
pre urma bucuria, se intórce in plans.14. De cgile luT umplea-se-va cel darz la inirng ;
iarg din cugetele buT, e onaul bun.15. Cel prost crede la tot cuventul, iarg viclénul
vine la cginta.16. Inteleptul spgimintu-se s'a abgtut de la WI,
s65,
minciunt
www.dacoromanica.ro
42
iar cel fall de minte luisT nAdajduind ame-steca-se cu cel fgrà de lege.
17. Cel iute la manie face fara de sfat ; iarä omulintelept multe suferg.
18. Imparti-vor eel fail de minte raitatea, iarl cerstiutorT vor birui simtirea.
19. Luneca-vor reiT inaintea celor bunT, i necuratiTvor sluji la usile direptilor.
20. PriéteniT vor uri pre prieteniT sAracT, iar prié-tenii bogatilor stint multi.
21. Cela ce nu cinsteste pre sgrac greseste, iarcela cine milueste pre sgrac, este fericit.
22. Raticindu-se ceT strimbi mestesuguesc rele ;iarä mila i adearul mestesuguesc cei bunT.
23. Nu stiti mila si credinta mesterii de rele; iaramilele si credintele langa mesterii cei bunT.
24. Tot cela ce 01-0: grija, are de prisosit, lardcela desmierdat si nepurtator de grij:1, in lipsr,va fi.
25. Cununa intelcptilor, avutia lor ; iarà zabavacelor fail de mint; e rea.
26. Mantui-va din rele sufletul marturia credinciósA;iar viclenul atatA minciunT.
27. In frica DomnuluT ngdejdea virtuteT, si la fillluT va Ina rézdrn de pace.
28. Frica Domnulul, izvorul vieteT; si face a teabate din latul mortei.
www.dacoromanica.ro
43 --
29. In muitg limbg (norod), mgrirea imperatului;iar intru lipsirea norodului, surparea silnicului.
30. Bgrbatul mult rgbdgtor, multe ia la intelep-ciune; iar cel tare cu putin la suflet, fgraminte e.
31. Bgrbatul imblanzitor de nânie, este inimetvraciti; iar carul vaselor inima simtitOre.
32. Cel ce ngpgstuieste pre cel sgrac, intarita precel ce l'a fgcut pre el ; iar cela ce cinstestepre el, miluqte pre sgrac.
33. Intru reutatea lui se va impinge necredinciosul;iar cela ce ngdgjdue,te spre Domnul cu a lutcurgtie, dirept e.
34. In inima cea bung a bgrbatului, odihni-se-vaintelepciunea, iarg in inima celor fgrg de minte,nu se pricepe.
35. Direptatea innaltg norodul, iarg pecatele impu-tinézg nemurile.
36. Primitg e la imperatul, sluga inteléptg si cu alui bung pgstrare, ridica necinstea.
CAP. XV.
I. Urgia pierde si pre ce intelepti; iarg respun-sul cucernic, intOrce mania, si cuvintul aspruaprinde urgia.
www.dacoromanica.ro
44
2. Limba inteleptilor bine stie, iarà gura celorWI de minte, vesteste rele.
3 In tot locul ochic Domnului privesc si pre eelref si pre eel bunt
4. Vindecarea limbel, copaciul vieei, i cela ceOzeste pre ea, implea-se-va de duh.
5. Cel fail de minte batjocoreste invetátura Orin-iar5. cela ce plzeste poruncile, mântuit e.
6. In direptatea ce prisoseste este putere multl,iar cer necurati, cu tOt a. radácina, vor pieride pre pgment.
7. In casele direptilor, tarie mu1t1 ; iar rOdele ne-curatilor vor pieri.
.8. Buzele inteleptilor legate's cu simtirea ; iarSinimile celor fArai de minte nu's intemeiate.
9. Jertfa necuratilor urâciune e Domnulul ; iarrugele celor ce se indreptézä primite's lângX el.
io. thiciunf stint Domnuld ciIe necuratului; iaràpre cer ce gonesc (urmézg.) direptatea, iubeste.Inveptura celul prost (rail reutate) se cunóstede cei ce trec pre cale, iar cei ce urasc mu-strArile, mor grozav.
12. Iadul si pierclarea aievea's lângA Domnul, cumnu si inimile Omenilor ?
13. Nu va indrAgi cel neinvetat pre cer ce mustrgpre el si cu intelepciuni nu se va dumli (nuva vorbi).
telul,
II.
www.dacoromanica.ro
- 45 -
14. A inime ce se veseleste, fata infloreste,fiind in voi rele, posomorastese.
15. Inima dirépta cauta stiinta, iar gura celor ne-curafi va cunOste relele.
16. In tótà vremea ochiT celor ri astépta rele ;laza eel* buni sant in liniste pururea.
17. MaT buna e o mica parte, dar cu frica Dom-nului, de cat vistieriT cu fail de frica.
IS. Mai bun este ospelul de leguml spre prietesugdar, de cat punerea inainte de vita, cue
vrajba.19. Omul manios gateste vrajbY, iara cel indelungat
la manie si pre cea viitOre potoleste; cel multingaduitor om va stinge judecati, iara cel necurat maT virtos le ridica.
20. Calle celor ce sed fail de lucru, stint asternutecu SpiflT, jail ale celor destoinici, batute's.
21. Fiul intelept veseleste pre tatal; iara fiul farade minte batjocoreste maica lui.
22. Cararile nebunului stint lipsite de minte; iara.omul intelept indireptand va merge.
23. Covirsesc cu gandurile ceea ce nu cinstesc a-dunarile, iar in inimile celor ce se sfatuiesc,re'mane sfatul.
24. Ca nu l'asculta pre el cel rü. nicf va dice de-savirsit de va ft i bun la obste.
www.dacoromanica.ro
46
25. Cgi le vietei, socotelile priceputului; cl aba-tându-se din Iad, se va nfântui.
26. Case le semetilor le surpg Domnul si intgrestehotarul veduvei.
27. Ufaciune e Domnului gandul strimb; iar gra-iurile curatilor, cuviOse.
28. Piarde pre sine cel ce ia daruri, iar cela ceuraste lugrile darurilor, se mantueste.
29. Cu milele si cu credintele se curgtesc pecatele,si cu frica Domnului se abat tote de la r.
30. Inima direptilor va cerceta credinta, iar guranecuratilor respunde rele.
31. Primite's langg. Domnul cgile Omenilor direptisi prin mijlocul lor i vrgjmasii prieteni se fac.
32. Departe lipseste Dumnecleil de la eel' necurati,iarg rugile direptilor ascultg..
33. Mai bung e puting luare cu direptate, de catmulte roduri cu strimbatate.
CAP. XVI.
i. Inima omului s gindiascg cele direpte ; cude Durnnecieil sg se tocmiascg pap
2. VL:clénd ochiui bune, veseleste inima; si vesteabung ingrasg Osele ; cela ce ascultg mustra'rilevietei, in rnijlocui inteleptilor va petrece.
lui.
www.dacoromanica.ro
47
3. Cine isgoneste invetatura uraste pre sine ; iarIcele ce pazeste mustrarile, iubeste sufletul lui.
4 Frica Domnului, inv4gtura i ntelepciunea;incepatura market' se va rnpunde si
merge inainte la eel' smeriti mgrire.5. Tote lucrurile smerituluf ivite's langa Dum-
neded, iar necurgif in qiva rea pier.6. Necurat e langg Dumnedeil tot cel cu inima
innalta; asupra unainei mainele punend cu strim-batate nu se va indrepta.
7. Incepatura cgei bune este a face cele direpteprimite 's langg Dumneclea mai virtos de
cat a jertfi jertfe.8. Cela ce cérca pre Domnul, afla-va minte cu direp-
tate si ceia ce dirept 11 cérca pre el afla-vor pace.9. Tote lucrurile Domnuluf cu direptate sunt,
se pazeste cel pagan la diva cea rea.zo. Vrajba e pre buzele imp6ratu1ui si la judecata
nu se va rataci gura lui.Pornirea cumpend direptate este la Dumnederz
faptele luT cumpanituri direpte.12. Uraciune e imp'eratului cel ce face rele; pen-
tru a cu direptatea se gateste scaunul Domnief.13. Primite's la imparatul buzele direpte i cuvin-
tele direpte iubeste Domnul.14. Mania imOratulul, ingerul mortei ; iar omul
it*lept va imblandi pre el.
ei;
r.
ai
gi
pi
si
www.dacoromanica.ro
48
15. In lumina vietei, fiul imperatului ; iar eel* pri.mitf ca nourul
16. Cuiburile inv6tAturei mai alese stint de cataurul ; iar cufburile intelepciune, mai alese 'sde cat argintul.
17. CArArile vietei abat de la rele ; iarA lungimeavietei sünt cAile direptAtei.
18. Cel ce primqte invetatura in cei bun! va fi,cel ce paze,te mustrArile, intelepti-se-va.
19. Cine pAze,te caile luf pAzqte al sal suflet,tubind viata luf, va opri gura lui.
20. Mai lute de cat surparea povAtue§te semetia0 mai 'nainte cAderei, gandirea cea rea.
21. Mai bun este cel bland cu smerenie, de catcel ce imparte prAcli cu cei ce fac strambiltate.
22. Cel intelept in lucrurf este aflAtor de bunItatfcel ce nAddjdueste intru Durnneze5 fericit este
23. Pre eel' intelepti 5,41 priceputf, ri if numesc;iar eel dulci la cuvent, mai multe vor aucli.
24. Izvor de viata este priceperea Ia cef ce o ail ;iar invetritura celor fall de minte, rea este.
25. Inima inteleptuluf cunópte cele din rostul luf ;pe buzA purta-va a cunósce pe sine.
26. Faguri de miere cuvintele bune i indulcirea;kr, leacul sufletuluf.
27. Sant cal pArandu-se direpte a fi la om, iaracelea de apoi ale kr cauta la fundul Iaduluf.
-
lui,
si
si
81
www.dacoromanica.ro
49
28. Barbatul intru ostenele ostene§te luT i abatede la sine pieirea sa ; iar cel ind6ratnic in gurasa I§T pcirth pieirea.
29. Barbatul fail de minte sapa luig rele, 0 prebuzele luT aduna foc.
30. Barbatul inolaratnic trimite rele, .i celor re a-prind faclia inelaciunei,i deoparte pre prietenT.
31. Omul fara de lege arnagqte pre prietenT 0duce pre e'l la caT nu bune.
32. Cel ce'0 intarqte ochiT, gandete indaratnicii0 cel ce'§T muca buzele, alege tote relele : a-cesta cuptorul este reuteteT.
33. Cununa de laucla sant batrânelile 0 in cailedireptatei se aft.
34. Mai bun este omul cel indelungat la manie, decat cel tare i omul cel ce are minte, de catlucratorul cel mare de pament ; 0 cel ce'0' con-tene,te mania mai bun este de cat cel ce iacetatea.
35. In sinul celor nedireptiintra tOte cele nedirepteiara de la Domnul sant toate cele direptc.
CAP. XVII.
1. Mai bine paine cu bucurie, cu pace, de catcasä cu multe bunati piing 0 de cat nedireptejertfe cu vrajba.
it36./S. 44tit. Rom. B/W/a 168S 4
www.dacoromanica.ro
- 5 0 -
2. Sluga inteléptg birui-va stgpânil fgrg de mintesi intre frati va impgrti pgrtf.
3. In ce chip se ispiteste in cuptor argintulaurul, asa inimile cele alese de la Domnul.
4. Cel rü ascultg limba celor fgrg de lege, iargdireptul nu ia aminte la buzele cele mincinOse.
5. Cela ce batjocoreste pre sgrac, intgrâtg precel ce l'a fa.cut pre el, si cel ce se bucurg decel ce piere, nu va fi fgrg ving ; iar celuia cei se face milg, milui-se-va.
6. Cununa betrânilor sent fiT fiilor i fala fiilorpgrintiT lor. CeluT credincios e tOtg lumea cubanT, iar celui necredincios nicT un ban.
7. Nu se vor tocmi la cel fgrg de minte buzecredincióse, nici la cel dirept, buze mincindse.
8. Plata darurilor este invetetura la ceT ce se tre-buesc cu densa, si unde se va inturna, bine seva cglgtori.
9. Cel ce ascunde strâmbgtAtT cautg prietesug ;iar carele urgste a ascunde, desparte prieteniT
rudeniile.jo. Sfgrâmg infricosarea inima inteleptuluT, iar cel
fgrg de minte bgtându-se, nu simte.PricT va ridica tot omul reit i Domnul angernemilostiv va trimete lui.
12. Cgclea-va grija la om intelept, iar eel fgr:i. deminte socotesc rele.
ai
ai
T1
www.dacoromanica.ro
13. Cel ce dg rele pentru bune nu va muta releledin casa
14. Volnicia da cuvintelor incepltura direptgteIpovgtueste inaintea lipsei pric i vrajbe.
5. Cel ce judecg pe cel stramb, dirept, si pre celdirept, stramb, necurat i urat langg Dumnecletl.
16. Pentru ce stint bani la cel fgrg de minte?Cg a dobindi intelepciunea cel rai la inimgnu va putea.
17. Carele inaltg face casa ml cércg surparea, iarcel ce sovgeste a sti, cgdea-va la rele.
18. In tOtg vremea prieteni sg'tl fie tie ; fratii lanevoe de folos sg fie, cl pentru aceea se fac.
19. Bgrbatul farg de minte bate in palme, si seveseleste 1uiT ca i cel ce se chezgsueste cuchezasie pre al seti prieten, si pre buzele luifoc agoniseste.
20. Cel iubitor de pleat bucurg-se la vrajbg,cela ce innaltg face casa, cautg surpare.
21. OA tare la inimg nu va afla bgnatatI, si bar-batul de prea des IT schimbg limba va cgdeala rde
22 Nu se veseleste tatgl de feciorul cel neinv4at,iar fiul intelept veseleste pe maica sa.
23. Inima ce se veseleste face a fi sgngtos, iaromulul mahnit usucg-i-se 6sele.
24. Celuia ce ia darul cu strambgtate in sinu-I,
51
luT.
si
1
si
www.dacoromanica.ro
---, 52 -
nu i se sporesc cgile si necuratul abate cgiledireptgtel.
25. Obraz priceput este al omuluf cel inv6tat, iargochi celui fgr6 de minte, pre marginile pl-mentuluT
26. Urgia pgrinteluT e fiul fgrg de minte 0 du-rerea eel ce l'a ngscut pre el.
27. A pAgubi pe omul dirept nu este bine, nicT
este curat a vicleni re'ti asupra silnicilor direptI.28. Cel ce se scumpeste a scOte cuvént, cumin te
este; si cel mult inggduitor, bgrbat intelept este.29. Cel fail de minte, intrebAnd intelepciunea, in-
telepciunea i se va socoti si nguc nescine presine fgcandu-se pgrea-se-va intelept a fi.
CAP. XVIII.
1. Pricinf cautg omul vrend a se obosi de pri-etenT si in tOtg vremea ocgrft este.
2. Nu-1 trebueste intelepciunea celui flrg de mintepentru cg mai vartos se trage la nebunie.
3. Când vine necuratul la adancul relelor, dosg-deste si vine luT necinste si. ocarg.
4. Apg adancg e cuventul in inima omului, si
isvor ce se varsg si finting de viatg.5. A läuda Lia necuratulut nu este bine, nici
cel curat a abate direptatea la judecatg..
www.dacoromanica.ro
- 53
6. Buzele celui fg.rg de minte aduc pre densul larele si gura lui cea dirje pre mórte chiamg.
7. Gura nebunului pierirea lui este si buzele lullat sufletului.
8. Pre cei lenesi birueste:i frica si sufletele órne-nilor muierosi vor filmanzi.
9. Cel ce nu se vindecg pre sine in faptelefrate este celui ce pre sine sgDin mgrunea virtutei, numele Domnului si lael alergand direpta, se innaltg.Averea omului bogat, cetate tare, si mgrireaei mult umbreste.
12. Mai 'nainte de surpare se'nnaltg inima omuluisi mai 'nainte de mgrire se smereste.
13. Cel ce r6spunde cuvent mai 'nainte de ce audenebunie este luf si ocarg.
14. Mania omului o potoleste sluga cea inteléptg,iar pre omul slab la suflet, cine'l va suferi?
Is. Inima inteleptului castigg stiintg, i urechileinteleptilor cearcg gandurile.
15. Darul omului lgrgeste pre el si langg silniciii aseazg.
17. Direptul luisi este piris intre graiuldacg '1 va asupri pirisul, se mustrg
18. Pricele le potoleste sortul si intre domni ho-targste.
luT,
stricg.xo.
1 T.
intaiii, si
www.dacoromanica.ro
54
19. Frate de care frate ajutorându-se, ca o cetatetare si inaltg ; si póte ca o impargtie intemeiatg.
20. Din ródele gurer omul umple pa.ntecele s611,si din rddele buzei lui sgturase-va.
21. Mórtea si viata in mana limber si cei ce o stg-panesc pre ea, mânca-vor rOdele el%
22. Cel ce ad aflat muiere bung, aflat-ati darurrsi all luat de la Domnul imblânclire.
23. Cel ce leapgdg muierea bung, leapadg bung-taile si cel ce tine pre cea prea curvg, fagde minte e si necurat.
24. Ruggciuni r6spunde sgracul si cel bogat rès-punde aspru.
25. Omul prietenos in prietenie mai prieten estede cat fratele.
CAP. XIX.
i, Mai bun este sgracul mergend in prostimealui, de cat indgranicul la buzele luT, si acestafr g. de minte.
2. Fgrg de tiirqa sufletulur nu este bine; si celace sargueste cu picidrele, greseste.
3. Nebunia ornului stricg cgile Jur si pre Duin-necled vinueste cu inirna lui.
4. Avutia adaoge prietenT multi, iar cel sgrac siprietenul ce 'I are se lipseste.
www.dacoromanica.ro
55
5. Marturia mincinOsa, nu va fi fairg certare ; 0.
cela ce pâra§te cu strarnbatate, nu va scapa.6. Multi cinstesc fecele impargilor §i tot cel reil
face-sn ocara omuluT.7. Tot cela ce pre fratele sarac ur4te, 0 de
prietepg departe va fi ; gandul bun s'apropiede ceT ce-T cunosc prietqugul ; 0 omul ince-lept il va afla pre el ; cela ce multe rele face,ispravqte rautatea; iar cela ce intirata cu cu-vinte nu se va mantui.
8. Cel ce c4tiga, intelepciune, iubeSe pre sine0 carele pazete intelepciunea afla-va celebune.
9. Marturia mincinósa nu va fi necertata, iar cineva atata r&itatea, pieri-va de ea.
ICI. Niel' de un folos este celta fara de minte des-fataciunea, .0 de va incepe sluga cu semetiea domni.
i 1. Omul milostiv mult ingaduqte §i fala luT vineasupra celuT farä de lege.
12. Infrico§area imparatuluT asemenea e cu racnirealeului, 0 ca roua pre iarba aa e imblanzi-rea luT.
13. Ru0nea tataluT e fiul fara de minte, 0 nu stintcurate rugile de la simbria curveT.
14. Casa 0 averea impart parintiT la feclorT, i dela Domnul së lipqte muierea de barbat.
www.dacoromanica.ro
- 56 -
15. Frica opr%te pre bgrbatul muteros, iar sufietul celui lenq va flgmanzi.
16. Care le pgzqte porunca, pgze,te al seil suflet;iarg cela ce hulqte ale sale cli, piere.
17 Cel ce miluqte pre sgrac imprumuteaza preDumnezeil i duiA darea lut se va 1-sp1g-ti lul.
18. Ceartg pre fiul tat cg aa va fi cu bung. ng-dejde 0 la semetie nu te ridica cu sufie-tul tal.
19. Cel r6ii ganditor bgrbat, mult se va pggubi,0 de va fi 0 lacom, §i sufletul NI va a-daoge.
20. Ascultà fiule inv4gtura tgtâni-teii, ca inteleptsg te fact la celea de apoi ale tale.
21. Multe ganduri sCint in inima omului, iarg sfa-tul Dornnului, in veac r6mane.
22. Roada omului e milostenia, §i mai bun e sg-racul dirept, de cat bogatul mincinos.
23. Frica Domnulut este spre viata omulut, iargcel fgrg de fricg petrece-va in locuri unde nusocote,te mintea.
24. Cela ce ascunde in sinurile lut mAinele custrimbgtate, nici la guru nici cum le va aducepre ele.
25. Rana bgtand pre fgcaorul de rni, cel nepri-
www.dacoromanica.ro
57
ceput maT intelept se va face, si de ver certapre omul intelept, va cun6ste invetgtura.
26. Cela ce necinsteste pre tatgl si se leapgdg demaica 1u, rusina-se-va i ocgrit va fi.
27. Fiul pgrgsindu-se a pgzi invetgtura tgtane-seil,va deprinde graiurl rele.
28. Cel ce chezgsufeste copilul fgr'de minte, rusi-nava direptatea i gura celor necuratT
judecata.29. Ggtescu-se celor neastimpgrati biciuri, i cazne
asemenea celor fgrg de minte.
CAP. XX.
r . Neastimpgrat lucru e vinul i semeatg e betia,si tot cel stricat nu va fi intelept.
2. Nu se osebeste infricosarea impgratuld de ma-nia leulta, iarg cela ce '1 intgritg pre el gre-séste in sufletul lut
3. Madre e omului a ura sudglmile si tot celfgrg de minte, cu unele ca acestea se impleticeste.
4. Ocgrandu-se lenesul, nu se va rusina ; asa e sicel ce se imprumuteazg grail la secere.
5. Apg adâncg e sfatul in inima omulta i omulintelept 11 va zlei pre el.
6. Mare si cinstit lucru e omul milostiv, iar cuanevoe este a afla om credincios.
-
ti-vaLight.
www.dacoromanica.ro
7. Cel ce petrece nevinovat intru direptate fericici pre fecloril Jul va lgsa.
8. Când impgrat dirept va edea pre scaun, nuva sta improtiva ochilor lui' tot reul.
9. Cine se va fgli sg aibg inimg curatg ? salcine se va infat4a curat a fi de pIcate ?
io. Cel ce grgia$e de rdil pre tatg, ail pre maicg,stinge-i-se-va lumingtorul ,i luminile ochilor 11.1vedea-vor intuneric.
1 1. Partea ce sd grabe§te dintr'un intAiii, in celeade apcii nu se va bine-cuventa.
12. SI nu zici: plgti-voil nepriétenului, ci ingl-duete pre Domnul ca se ajute tie.
13. Cântarul mare 0 mic §i mesurile indoite, necurate's innaintea Domnului amandoud ; 0 celce face acésta intru tocmelile sale sd int-piedecA.
14. Tineretul cu cel curat i dirept e calea la15. Urechea aude i ochiul vede ; lucrurile Dom-
nului amindoud stint.16. Nu iubi a cleveti, pentru ca sg nu plea; ci
deschide ochiT tel 0 te saturg de paine.17. Rai este, zice cel ce cumperg, i dacg se va
duce, atuncea se va fan18. Aur 0 multime de pletre scumpe, 0 vase cins-
tite sant buzele intelepciunet19. la haina celui ce s'a pus cheza pentru cel
ss
www.dacoromanica.ro
59
necunoscut ; si ia de la el zglog, pentru eel'streinT.
20. Dulce este omulul painea minciuneT, iarg dupeaceea se va umplea gura luT de halice.
21. Gandurile cu sfatul se intemeiazg si cu oar-muirT se face resboiul.
22, Cel ce descoperg sfaturT intru adunarc, umblgcu doue limbi, si cu cel ce '0 lgrgeste buzele,nu te amesteca.
23. Uraciune este Domnulul cântarul indoit si cum.-pena vicleang nu este bung inn aintea luT.
24. De la Domnul se indirepteazg pa0T omului;iarg pgmanteanul cum ar putea pricepe cgilesalel
25. Lat este ornulul curand a sfinti ceva dintrtrale sale ; si dupe ce s'a faggduit, sg-T parg reit.
26. Vengtorul celor necredinciosT este imperatulintelept si va pune preste el roatg.
27. Lumina Domnului, suflarea 6menilor, cel cecercetézg cgmgrile panteculuT.
23. Milostenia si adeverul pazg stint imperatultasi vor inconjura cu direptate scaunul luT.
29. Pothiba la tinerl e intelepciunea si mgrirea be-trânilor cgruntqele ; sdruncingturT si sfarimg-turT intimping in rele, iarg rane intru cgrnärilepantecelui
www.dacoromanica.ro
6o
CAP. XXI
I. In ce chip pornirea apei, asa inima imperatu-lui este in mana lui Dumnezeil ; orr incotrovrea sg. o plece, acolo o plécg.
2. Tot omului i se pare in sine a este dirept.laza Domnul indireptezg inimile.
3. A face direpte si a grgi adever, mai plgcute'slangg Dumnezeil, mai mult de cat a jertfe-lor sange.
4. Mare e la sudalmg cu gandul cel dirz la initngsi lumingtorul necuratilor, pecatele sunt.
5. Gandurile celui bgrbat, pururea intru prisosintg,iar cel lenes totdeauna intru 1ips1 este.
6. Cel ce face vistierti cu limbd mincin6sg,dupe desgrtgciuni umblg si. merge in laturilemortei.
7. Pornise-va tOtg pierirea asupra celor necre-dinciosi, pentru cg nu vor sg facg cete direpte.
& La eel indgrgtnici cgi indgrgtnice trimite Dum-nezeil, pentru cg curate si direpte's lucrurile lui.
9. Mai bine este a locui in unghiu descoperit,de cat Zn celea vgrutte si in casa de obste cunedireptate.
io. Sufletul celui necurat pofteste cele rele, si nuse va tnilui nici de unul dintre Omeni.
i 1. Pggubindu-se camAtarnicul, mai intelept se va
www.dacoromanica.ro
61
face cel fgrg de r6utate i inteleptul cel cepricepe va prirni cunostintg.CunOste direptul inimile necredinciosilor si de-faimg pre cer necredinciosr pentru rele.
13. Care 'sr-astupg urechile lur ca sg nu ascultepre cel bolnav, si el va striga si nu va aveacine sal asculte.
14. Darea pre ascuns intOrce urgiile, i cel ce s6scumpeste de daruri manie mare ridicg.
15. Veselia direptilor este a face judecata, iar celcurat, ne-curat este langg fgatorii de reg.
16. Sgrbatul raticindu-se din calea direptgtei, inadunarea uriasilor se va odihni.
17. Ornul cur este drag in ospete, in lips g. va fi,cel ce iubeste vinul si untul-de-lemn, nu se
va imboggti.18. Curgtire direptulur este cel fgrg de lege, in
locul celui dirept, se va da cel vinovat.19. Mar bine e a locui in pgment pustiti, de cat
cu muierea sfgtnicg, i limbutg, si vrgjmasg.20. Comórg poftitg odihni-se-va in casa celui in-
telept i 6meniT cei fgrg de minte inghiti-o-vorpre ea.
21. Calea direptater i milostenief castiga-va viétamgrirea.
22. CetIti tari caIcg. inteIeptul i surpg tgria prestecare ngdgjduiati necurata.
r,.
0
0
www.dacoromanica.ro
62 --
23. Cine pgzeste gura lui si Iima, pgzeste si descarbg sufletul Jut
24. Darzul, i obrasnicul, i mandrul, ciuma s chia-mg; iar carele tine minte rëul, fang de legeeste.
25. Pottele pre eel lenesi IT oinOrg pentru cg nuvor mainele lor a face ceva.
26. Necuratul pofteste tdtg ziva pofte rele, iargdireptul miluqte i s indurg fgrg de scum-pOate.
27. Jertfele necuratflor uraciune's Domnuld, pen-tru cg le aduc cu fgrg de lege.
28. Mgrturia mincinós1 piere, iarg bgrbatul as-cultgtor ia séma ce grgieste.
29. Bgrbatul necurat, cu obrgznicie stg Inainteafete, iarg cel dirept ensu0 IT cunOste cgilesale.
30 Nu este intelepciune, nu este vitejie, nu estesfat, la omul necurat.
31. Calul 5,6 gäteste la ziva rzboiuluT, iarg de laDomnul este ajutorul.
CAP. XXII
a. Mai ales este numele bun de cat avutia multg,i darul bun de cat argintul i aurul.
2. Sgracul i bogatul saü intimpinat in de sine,iar pre amanduoi Domnul 'i-a fgcut.
9
www.dacoromanica.ro
- 63 -
3. Cel iscusit, vNend pre cel reit certandu-se, in-su0' se invatg ; iar cel nepriceputT, trecend, nu
folosesc.4. Némul intelepciuneT e frica Domnului, 0 avu-
tie, i mgrire, §i vietg.5. CiulinT 0 laturT 's in calk celea strimbe; iar
cela ce pgze§te sufletul luT, se va feri de ele.6. Invatg copilul pe calea sa 0 Ana de 0 va
imbarani, nu se va depgrta de la ea.7. Bogatil vor stgpani pre ceT sgracT, iar slugile
la stgpaniT lor s6 vor imprumuta.8. Cel ce sémNng rele, rele va secera, 0 rana
faptelor mul va sgvir0; pre omul bland 0 dg-tgtor iubete Dumnezeil 0 deOrtarea lucrurilorluT va s6/ar0.
9 Cel ce milue§te pre sgracul, el se va hrgni,pentru cg din painea lin' a dat sgraculuT; bi-ruintg §i cinste c4tigg cel ce darurT dg; ensgia sufletul celor ce ail.
to Sccite din adunare pre cel uciga 0 va ie0 cudénsul pricea, pentru cgcl cand va edea inadunare, pre toti necinstqte.
t 1 Iube,te Domnul inimile curate 0 primitT senalui totT cei curatT in cgile luT; cu buzele vapa,te impèratul pre norodul sal.
12. Ochii DomnuluT pgzesc simtirea §i defaimg cu-vintele celea fgrg de lege.
s6
www.dacoromanica.ro
64 -
13. Sg inânturqte i zice lenepl: leul este in cafe0 ucigapl in ulitg.
14. GrOpg deschisg, gura celuT fgrg de lege ; 0cela ce s'a urat de cgtre Domnul, va cAdeainteensa ; sent cal rele inaintea omuluT, 0 nuiubqte a sd intárce de la ele, 0 a s6 intórcetrebuie, din calea pvgita 0 rea.
13. Negindirea sbórg inima tênërului, 0 toeagulinvëtgturel departe e de la el.
16. Cela ce ngpgstuie§te pre sgrac, multe face aleluT rele 0 dg bogatului pre mai putin.
17. La cuvintele inteleptilor apropie urechea ta,0 ascultg ale mele cuvinte ; i inima ta apza-o,ca sg cuno§ti cg bune sunt.
18. Si de veT pune pre ele la inima ta, veseli-te-vor impreuna' cu buzele tale.
19. Ca sg fie intru Domnul ngdejdea ta 0 va arAtatie calea luT.
20. Si tu scrie-le tie pre ele intreit la sfat, 0 laend, ,i la cunotiintA, pre lgrgimea Mimetale.
21. Invatg-te dar cuvinte adev6rate 0 minte bunga asculta, ca A. r6spunzi tu cuvintele adev-ruldi celor ce te intrébI.
22. Nu sili pre mizer, ca sgrac este §i sg nu ne-cinste,ti pre cel slab in porti.
www.dacoromanica.ro
65
23. Pentru ch. Domnul va judeca lui judecatgva mântui pre cel fail de Tr-up suflet al tel.
24. Nu fir priéten cu omul minios si cu prietenminios nu te arnesteca.
25. Pentru ca s nu invey din chile lur si ver lualaturr la sufletul
26. Nu da pre tine la chezh.sie rusinindu-te deobraz.
27. Pentru ch, de nu ver avea de unde sg plgtestr,lua-vor asternutui cel de sub cOstele tale.
28. Nu trece hotarele vecinice care le-ati pus ph-rintil ter.
29 Omul vederos u lute Ia lucrurile lul la impe-ray trebuie a dvort (a sta) si sh nu dvoriasca.la Omeni lenesi.
CAP. XXIII
i. De vel sedea sti cini la masa celul puternic,intelepteste ia a minca cele ce sh. pun inainte'ti
2. i pune mina ta, stiind cum a ca acestea tre-buie tu sh ghtesti.
3. Tail de esti mai nesatios nu pofti bucatele lui,cà acestea se (in de viata minciundsh.
4. Nu te asernëna, find mizer, cu cel avut, cite stringe pre tine cu gindul MU.
5. De vet chuta cu ochiul tü chtre el, nici de4048 Ant. Rom. ffilla IOSS. 5
tn.
--www.dacoromanica.ro
- 66 -
unu nu se va vedea pentru cg i s'a fgcut luTaripi ca unui vultur $i se intorce la casa celuiace sta inaintea lui.
6. Nu cina impreung cu omul zavistnic, nicI poftdin bucatele lut.
7. Ca precum cine-va inghite par, asa manancasi bea, nici catre tine sa'l abati pre el ca samanânci pAinea ta cu el.
S. Ca o va bori pre ea si va strica cuvintele talecele bune.
9. La urechea celuf WI de rninte nimica nu zice,ca nu cum-va sä rha de cuvintele tale celeintelepte.
io. Sa nu muti hotarele cele vechi si 'n agonisitasgracului sg nu intri.
1. C cel ce-1 apgrg pre el este Domnul, tareeste si va judeca judecata lot cu tine
12. Da la invecgtur5 inima ta i cuvintele tale legateste spre cuvintele intelegerei.
13. Nu inceta a certa pruncul ; ca pentru-cal veilovi pre el cu nuea, nu va
14. Cg tu ii ye bate pre el cu nuea, iar sufletulIvY din mOrte vel isbgvi,
3. Fiule, de se va face inima ta intelepta, vese-li.veT i prc a mea inimg.
16. Si se vor invela buzele tale din cuvintele by-zelor tilde, de va f. direpte.
muri.
Ii
www.dacoromanica.ro
- 67 -
17. Nu rivniascA inima ta pecAtosilor ; ci fir tdtg.ziva in frica Domnului.
18. a de le vel pa'zi acestea. fi-vor ie nepotlnAdejdea ta nu se va depArta.
19. AscultA, fiule, si fir intelept indreptézAgAndurile inimer tale.
20. Nu fir betiv, nicr te intinde la sfaturi, si lacumperaturi de cArnurr.
21. CA tot curvarul si becivul va sarAci si tot som-norosul se va imbrAca in haine rele si sparte.
22. Asculta, fiule, pre tatAl tell cel ce te-a rascut,si nu huli, cAci a imbetranit inarca ta.
23. Castiga adeverul si nu lepAda intelepciunea,invetaltura, si priceperea.
24 Bine hrAneste tatAl dirept si de fiul cel inte-lept se veseleste sufletul lui.
25. Veselescg-se tatAl tell i muma ta de tine sisa se bucure ceea ce te-a näscut.
26. DA'mi fiule a ta inimg si ar te'r ochT, ale melecar sA pAziasca.
27. Pentru c vas Ourit este casa streina i strimtàfont5.na qtrein
28. CA acesta ciegrab' va pieri si tot cel fArà delege va pieri.
29. La cine este val la cine e galceva ! la cine'sjudecati I la cine's vor rele i bArfelil La cine'ssch obiturile in zAdar ! AI cur sunt ochir urduro0
si
pi
pi
www.dacoromanica.ro
68
30. ALI nu ai celor ce sg zgbovesc la yin ? Ail nuaT celor ce urmézg unde beuturT sg fac ? Nuye imbetatT cu yin, ci urnblatT cu ómeniT direptisi vorovitl la preumblarT.
31. Cg de veT da ochiT tn spre pahar si potireapoi vel umbla mai gol de cat un pilug.
32. i apoT veT fi precum se tem de cel muscatde sarpe si ca de Cherast se varsg luT veninul
33. Ochil teT, cand vor vedea pre strein, atuncTgura va grgi strimb.
34. i veT zgcea ca in inima mgrei si ca un car-maciii in multg volvurg.
35. i vet' zice : bgtutu-m'a si nu m'a durut, ocg-ratu-m'a si di n'am stiut : cand se va face ziugca sg Intl sg intreb cu care sg me 'mpreun ?
CAP. XXIV
1. Fiule, sg nu te potrivesti cu ómenii reT, nicTsg poftestT a fi cu densiT.
2. Pentru cg minciunT cugetg inima lor si ostenele buzele lor grgiesc.
3. Cu intelepciunea se zideste casa si cu price-perea se indireptéza.
4. Cu simtirea se umplu cgragrile de trit g. avutiacinstitg si bung.
5. Mal bun este inteleptul de cat cel tare si omulce are minte de cat un argtor mare.
www.dacoromanica.ro
- 69 -
6. Cu o cArmuire se face rezboiul, iar ajutorul cuinima cea cu sfat.
7. Intelepciunea ,i gindul bun la portile intelep-tilor; inteleptiT nu se abat de la legea Dom-nuldi.
8. Ci gindesc intru adungri; pre ceT neinvetatTIT temping m6rtea.
9. Si more cel färg de minte intru pecate; iargnecurgtia este la omul pierzgtor.
w. PAngari se-va in ziva cea rea §i in ziva neca-zuluT, ping ce se va sfim.
1 1. A isbävi pre ceT ce se aduc la mórte i a res-eumpera pre ceT ce-i trag, nu te scumpi.
12. Si de veT zice : nu'l still pre acesta, sg stii caDomnul inimile tuturor le cuncite si cela ceati zidit suflare la toti, acela stie tote, careleva resplgti fiqte-cgruia dupe faptele lui.
13. Mgnâncg mith e, fiule, ea este bun fagurul, casg ti se indulciascg gatlejul
14. Pentru cg ap veT simti intelepclunea la sufle-tul tee, carea de vel afla bung va fi sgvirsi-rea ta si nadejdea nu te va pgrgsi.
15. SI nu apropiT la cel necurat porunca direpti-lor, nici sg te arriggetT cu satiul pAnteceluT.
16. Cg de sapte oni va cgdea direptul si se vascuba, iar ceT necurati se vor sfirsi in rele.
17. De va cgdea nepriétenul ter' sg nu te bucurT
www.dacoromanica.ro
r
de el si pentru irnpfedecarea lta, nu te in-
18. Ca va vedea Domnul si nu-Y va placea luT, i
va intórce mania sa de la densul.19. Nu te bucura de eel' ce fac rii, nici rivni celor
pe'catosli.20. Ca cel reT nu vor avea nepoy si lumina ne-
curatilor stinge-se-va.21. Terne.te de Durnnezeii, fiule, si de imperatul ;
nici unuia sa nu fiT neascultator.22. Pentru ca all de veste vor plait celor necu-
ray, si caznele arnanduror, cine le stie?23. Si Zara acestea zic vou6, inteleptilor, a cunóste
fata la judecata, nu este bine.24. Cel ce slice celui necurat a este dirept, ble
stemat norcidelor va fi i urat némurilor.25. Iara cei ce mustra maY bine se vor arata ;i
preste ei va veni blagoslovenie buna.26. $i buzele vor iubi a rnpunde cuvinte bune.27. Gatéste spre icsire lucrurile tale si te gatéste
la tarina, i pasa de'nnapoea znea si de izn6v.1vei zidi casa ta.
25. Nu fil inarturie mincinósa improtiva cetatenului telt nici te largi cu buzele tale.
29 SA nu slid': in ce chip a Ilcut mie, face-voiuplati luT cele ce m'arz napastuit.
70
nalta.
luT, i voiti
www.dacoromanica.ro
71
30. Ca o artiturl e omul t.r1 de minte i ca viae omul lipsit de minte.
31. De'l vei hisa pre el. teleni-se-va, si se va im-buriena tot, si se lace pAr5sit, si ingradirilepietrilor lui se sapti Pe tot.
32. Apoi cii m'am cait, clutat-arn ce sa" aleg in-vetAtura.
33. Putin s dormitezi si putin sã dotml, si putinsg imbr5tisezi cu mainele pieptul.
34. Iar de vel face acésta, veni-va inainte mergendsAralcia ta si lipsa ca un bun alergAtor.
CAP. XXV.
1. Acestea's pildele luT Solomon cele nealese ca-rele scris prietena Ezechiei Impe'ratuluTIudeel.
2. Mgrirea lui Dumnecleil ascunde cuventul, iarmArirea 'imperatului cinsteste poruncile.
3. Innalt este cerul si adAnc este lAmentut, iaràinima irmAratului neobficitN.
4. Bate argintul nelAmurit si se va curIti tot,curat.
5 Ucide pre necurari de'nnaitea imp6ratu1uT\re isprAvi intru direptate scaunul lui.
6. Nu te mândri innaintea imperatuldi si nu stain locurile celor puternici.
le-ail
si
www.dacoromanica.ro
72
7, Ca mai bine este sa ti se dica: sul" langa mine'de cat sa te smereff inaintea celuf puternic.
8. Nu cadea in grab la sfacla, pentru ca sa nute càietT maT apoi, cand te va ocari priéte-nul tat
g. Tu tai itmapoi, nu huli, ca sa nu te ocarascaprietenul.
1 O. 5i sfada ta, i vrajba ta, nu se va departa, civa fi tie intocma cu mOrtea. Harul i priete-pgul mantuqte, care tarele tine la tine ca sànu fii de ocard, ci pazqte caile tale in bunkprietenie.Precum car de aur in fir de sardion aa adice cuventul la cel ce se cuvine lui.
12. Precum la cercel de aur sardion de mult preteste legat, aa cuventul intelept la urechia as-cultatóre.
13. Precum iqirea zapedeI la secere folosete za-dufulta, aa rolul creclincios celor ce tri-mes pre el : folose§te sufletele celor ce traiesccu el.
14. Precum vinturile, i noriT, i ploile se arata,a.,a sant ceT ce se lalesc cu dare minciunesä.
15. Intru indelungarea manieT, sporul imp6ratu1uI,iara limba mole sdrobqte ese.
16. Miére afland, mananca cat Iti e destul, ca nucumva umplandu-te, sa o boragf.
1.
l'au
www.dacoromanica.ro
73
17. Rar bag d. piciorul teti la pri6tenul thU, ca nucumva sAturandu-se de tine, sä te urascd..
13. Sburdturd (mdciucd) §i sabie, i sagetà fArd desmardd (ascutitd), aa e i omul care märturi-se0e asupra priétenuluT luT mArturie minciunósd.
19. Ca lea celuf rti i piciorul celuT fdrà de lege,pieri-va in ziva cea rea.
20. In ce chip e otetul la rand nefolositor i fumulla ochT, aa bóla cdclend in trup inimaneste.
21. In ce chip molia in haine i viérmele in lemn,aa voea rea a omului stria inima.
22. De e fldmand vrajrnasul tëti, hrdnete'l pre el ;de-T este sete, adapd'l pre el.
23. Pentru cä facénd acésta, cdrbuni de foc veTgrdmddi preste capul 1u, i Domnul respläti-vatie bune.
24. Ventul Criv4 ridicã non i obrazul obrazniclimba intdritd.
25, Mai bine e a locui in un unghiti in pod, decat cu muierea suduitOre in casd de obste.
26. In ce chip apa rece la sufletul insetat estedulce, aa e vestea bund de la pament de de-parte.
27. Precum de va astupa nescine izvorul 0 a apeiiesire va strica, asa fdrd podóbd e a cddea di-reptul innaintea necuratului.
mah-
www.dacoromanica.ro
74
28. A mânca miere multi nu este bine; iar cu-vintele slIvite trebue a le cinsti.
29. In ce chip e cetatea cu ziduri surpate 0 ne-ziditN, aa este bairbatul carele nu cu sfat laceceva.
CAP. XXVI
1 . In ce chip roua la secere ,i in ce chip plOeavara, a§a nu este la cei fara de minte, cinste.
2. In ce chip paserile sbóra 0 vrablile, aa bles-temul in de§ert nu va vein asupra nimenuT.
3. ln chip biciul la cal ,1 boldul la magari, a,ae toegul ia norodul cel fara de lege.
4. Nu respunde la cel fail' de minte dupe nebunialui, pentru ca sA nu fii asemenea lui.
5. Ci respunde celui nebun dupe nebunia luT pen-tru ca s5. nu se pail intelept la sine.
6. Din aile luT ocarg face, cel ce a trimis prinvestitor fAra de minte cuvent.
7 La mergerea vinelor si MI de legea din ro-stul celor fail de minte.
8. Ceia ce légl piatrl in prastie, asemenea estecelor ce dä celor arà de minte mgrire.
9. Ghimpi cresc in main. betivului 0 robie inmaim celta fall de minte.
www.dacoromanica.ro
- 75 -
lc). Mu It sa bate de valuri trupul celor fara deminte, pentru a se surpa spaimintarea bor.
1. Vecluiti barbat ce i se Om in sine a fi inte-lept, êns niaf bunii nadejde avu cel fail deminte de cat el.
12. Zice cel lenes trirnitendu-se in cale: leü e irrsi'n ulita ucigas.
13. In ce chip usa se intOrce la titina, asa lenesuIpre patul lui.
14. Lenesul carele ascunde mana in sinul sal, nupOte s'o aduca la gura.
r 5. Mal intelept luiT lenesui i se pare, de cat cetce in saturare duce veste.
16. In ce chip ceia ce ispitesc, pun innainte cu-vent la Orneni, iar cela ce va timpina cuventulinteiii se va impiedeca.
17. Asa toy eel' ce in ascuns pandesc pe aT lurprieteni i cand se vor veciea clic a giurnindati facut.
18. In multe lemne odrasleste focul i unde nr.este omul iute la manic. se potoleste slada.
19. Gratar pe carbuni i lemne in foc : iar ornif:suduitor spre gilceva sfedel.
20. Cuvintele mgulitoriJor, moi sunt; i acesteabat la locurile ficatilor.
21. Argintul, clandu-se eu viclesug, ca hirbul sa sesocotesca; buzele viclene acopere inima mahnita.
cgi
www.dacoromanica.ro
- 76 -
22. Cu buzele tote le primeSe jeluindu-se vrgjma-ul, iar in inimg me0qugue0e vicle§uguri.
23. De te-ar ruga vrajmapl cu glas mare, sg nulasculti pentru ca. opte viclquguri sant in su-fletul lui.
24. Cine ascunde vrajba inchegg viclqugul 0 des-copere ale sale gre;ale cele bine cunoscuteintr'o adunare.
25. Cela ce sapg grOpa aprOpelui sat', intr'énsa vacgdea; 0 cel ce tavgle0e piatrg preste el, seva tgvgli.
26. Limba minciunOsa urate adeverul, 0 gura ceaneacoperitg face neaezgri.
CAP. XVII.
1. Nu te fali pentru celea de maine, pentru elnu ,tii ce va na0e ceea-ce vine.
2. Laude-te aprOpele teti 0 nu gura ta; strei-nul, i nu buzele tale.
3. Grea este piatra 0 cu anevoe de purtat ng-sipul, iar urgia celui fail de minte, mai greaeste de cat arnanduog.
4. Nemilostivg e mania 0 iute e urgia ; iarg riv-nirea (pisma) nimica nu rabda.
5. Mai bune's mustrgrile descoperindu se, de catascun i psi etesug.
www.dacoromanica.ro
77
6. Mai vrednice's de credinta ranele prietenu-ha, de cat sgrutgrile cele de bung' voe alevrdjmasului.
7. Sufletul, in sgturare find, bajocoreste faguril;iar cel ce e in lipsä i cele aware dulci i
se par.S. In ce chip cand paserea va sbura din al seri
cuib, asa omul se boleste cand se instreineazgde la ale sale locuri.
9. Cu miruri, si cu vinuri, si cu Ulnae, se vese-leste inima, iard cu primejdiile se sparge su-fletul.Pre priétenul tèil sad pre priétenul pgrin-tesc sd nu '1 pArdsesti, i 'n casa frätine-taisd nu intri in ziva necazului teil; mai bun epriétenul aprópe de cat fratele locuind de-pa rte.Intelept fii, fiule, ca sd ne veseliascd inima tasi intorce de la tine cuvintele ocgrate.
12. Istetul, cand vin rele, se ascunde, iard eelPgrg de minte umbland se pggubesc.
13. Ia haina lui pentru cd a trecut semetul carelecelea streine stricd.
14. Cel ce bine cuvinteazd pre prieten cu glasmare dimineata, de cat cel ce bleastemg ni.._mica nu se va 'Area cd este osebit.
io.
1.
www.dacoromanica.ro
78
5. PicNturile scot pre om azi din casa lui, asis-derea si muierea sudalnia din casa sa.
16. Crivqul silnic este, iara pre nume iscusit secheama'.
17 Fier pre fier ascute si omul intaritN fata pri-etenului.
x8. Cine rNsAdeste smochin rnanca-va ródele lui,si cine palzeste pre al sn domn, se va cinsti ;
19. In ce chip nu seamAnN fat4 cu fatN, asa niciinimile Omenilor nu stint asemenea.
20. Iadul si pierirea nu se saturà; asisderea si
ochii Omenilor siint nesatiosi ; uraciune e Dom-puha cel ce se ultN ponds cu ochii i ceineinvetati neopriti la limbà.
_21. Ispitirea argintului si a aurului este larnurireaiar barbatul se ispiteste prin rostul celora ce'1 laudä pre el. Inima celui faral de lege cer-ceteazA rele; iarN inima direaptal ceara mintea.
22. De Niel' bate pre cel fgra: de minte, in mijloculadunNrei necinstindu-1, nu vei lua nebunia lui.
23. Cu cunostintA veT cunOste sufletele turmeitale si veT intari inima ta la ale tale cirezi.
24 Ca nu este in veac la om putere si virtutea,nici se clà din neam in neam.
.25. Poarta grijai de verdetele cele din camp siveY tunde iarba; si adunN buruieni de nninte.
- -T
www.dacoromanica.ro
79
25. Pentru ca s ailai cif de imbrgcgminte cinstes-teti cgmpul pentru ca sg'ti fie tie rrilei.
27. Fiule, de la mine al graiurf cuviOse in viatata si spre viata slugilor tale.
CAP. X XVIII
1. Fuge necuratul, nimenea gonindu'l ; iarg di-reptul ca un le5 ngdgjduieste (indrgsneste).
2. Pentru p5catele necuratilor judecdti" se sc61g,si omul istet va stinge pre ele.
3. Viteazul, intre cei fgrg de credintg, ngpgstu-easte pre sgracT ca o ploaie mare si nelolo-sitoare.
4. Asa ceia ce ai lgsat legea. laudg necurgtiaceia ce iubesc legea s ingrgdesc cu zid.
s. OameniT ref nu gandesc judecatg, iarg cel cecautg pre Domnul la toate iafi aminte.
-6. Mal bun e sgracul carele umblg cu adever, decat bogatul rnincinos.
7. Pgzestelegea fiul inteleg5tor. iarg cela ce pastenecurgtia necinsteste pre tatgl
3. Cela ce irnrnulteste avutia luf, cu cametelIcomil, o adung pre ea celuia ce miluestepre sgraci.
9. Cel ce 'sf.abate urechea ca sg nu auzg legeael 6nsusi ruga lui urat.'§i-a
fi
gi
www.dacoromanica.ro
8o
10. Care le rgtkeste pre ceT direpti in cale rea, elasusi la stricAciune va cgdea; iarg eel fgrtide lege vor trece celea bune si nu vor intrala éle.Intelept in sine se pare a fi omul avut iartot i%eleptul va defgima pre el.
12. Pentru ajutorul direpOlor, multg mgrire seface ; si in locul necuratilor, se prind oa-menil.
13. Cela ce acopere necurgtia IA nu se va spori ;iar cel ce tAlmgceste mustrgrile, iubi-se-va.
14. Fericit e omul carele se teme de tote pentrusmerenie; iar g. cel virtos la inimlt cgdea-va inrele.
15. Leg flgmend si hip setos este cel ce te riineste,sgrac fiind de nem sgrac.
16. Imp6ratul ce-T lipsit de veniturr, e mare asupritor, iar cel ce urgste strimlagtatea, indelungatà vreme va trgi.
17. Cela ce ia in chezgsie pre bArbatul ce este inving de ucidere, pribeg va fi si nu in liniste.Ceptà pre fill i te vor iubi ; i vor da podOl:AsufletuluT teg, si nu vor asculta la limba tgrgde lege.
18. Cel ce merge dirept, se va ajutora, iar celace merge in cgl strâmbe, se va inclesta.
19. Cela ce lucrag pamentul luT se va sgtura de
1.
www.dacoromanica.ro
81
paine, iarg cela ce gone0e zgbava, umplea-se-va de sgrgcie.
20. Omul ce e vrednic de credinta, mult se vablagoslovi ; iarg cel rl nu va fi necertat.
21. Cine nu se rqinezg de obrazele direptilor, nueste bun ; unul ca acesta, pentru o bucatg depaine, va ucide pre om.
22. Grgbe0e a se imboggti omul zavistnic 0 nu0ie a cel milostiv va birui pre el.
23. Cel ce mustrg cgile omuluT, har va avea maTmult de cat cel ce imbunézg cu limba.
24. Cine lepgdg pre tag sail pre mumg 0 i separe cg nu gre,e0e, acesta piirta e omuluinecurat.
25. Nesgtiosul om va judeca in de§ert, iarg carelenadajduie0e spre Domnul, intru socotintg va fi.
26. Carele ngdgjduie0e cu inima dirzg, unul caacesta e nebun; iar carele merge cu intelep-ciune, mantui-se-va.
27. Cel ce dg sgracilor, nu se va lipsi ; iar careleintOrce ochiul luT, in multg lipsg va fi.
28. In locurile necuratilor susping direptiT, iarg inpierirea acelora in multi-se-vor direptiT.
CAP. XXIX.
1. Mar bun este omul ce mustrg de cat ornul cel45648. Aut. Ram.Biblia r688.
trowww.dacoromanica.ro
Sa
virtos la cerbice, pentru a fgrg de veste ar-dendu-se el, nu este vindecare.
2. Lguclandu-se direptii, veseli-se-vor norOdele, iarde boerii ce's färä de lege, susping bgrbatii.
3. Lie barbatul ce iubeste invetgtura, veseleste-setatgl lui, iar cel ce va paste curve va pierdeavutia.
4. Imperatul dirept ridicg Ora ; iar barbatul faràde lege, de tot o sapg.
5. Cel ce ggteste spre fata priétenului set"' mréjä,o pune pre ea la piciorele lui.
6. La ornul ce pecgtuieste mare e latul, iarg di-reptul in bucurie i 'n veselie va
7. .5tie direptul a judeca la saraci, iarg cd ne-curat nu va pricepe judecata, i cel sgrac nuare minte a se cunOste pre sine.
8. Oamenii farg de lege ati atatat cetatea ; iarceT inteleptr intOrsera. urgia.
9. Ihrbatul Mvetat judeca limbi, iarg omulurgisindu-se, batjocoreste ;i nu se spgimintezg.
10. Barbatif parta0 de sâneuri uri-vor pre celcurat, lug cei direpti cerca.vor sufletul
u. TOtti mania Jul i0 aratg cel firä de minte,iarg inteleptul 'si-o tine pre rind.
12. Imperatul careie ascultg cuventul strimb toticei de sub densul filra de lege si.Int.
13. Imprumutgtorul si datornicul unul cu altul s'a
fi.
reb,
www.dacoromanica.ro
- 83
impreunat, iar Domnul socotintg va face am6n-durora.
14. Imperatul cu adever judecind pre srtracT scau-nul JuT intru mArturie se va pune.
15. Ranele si mustthrile &tit intelepciune ; iar co-pilul ce umblA dui:16 vaca so, rusinézA pre pa-rintiT luT.
16. Unde sant multi necurat1, multe pe'cate se fac ;iar cand cad aceia, direptil se umplu de fria.
17. Cértä pre fiul tea si te va odihni i va da po-&SW sufletuluT
18. sa nu fif talcuitor la limbA (ném) fall de lege,iar cel ce pazeste legea fericit este.
19. Cu cuvintele nu se va inv4a sluga indaratnica',cI de va si intelege, tot nu va asculta.
20. De veT vedea lArbat grabnic la cuvinte, sA stifca nAclejde are mai multh cel fOrg de minte decat el.
21. Carele se desfrânézil din copilarie slugl va fisi mat tarziti ii va durea.
22. Omul manios ridica price, iar bltrbatul aretila manic apara ptkatul.
23. Semetia pre om sinere;te iar pre cei ce gan-desc cu smerenie iT inthreste cu märire Domnul.
24. Cel ce se impArthseste cu furul urlste si su-fletul lul, si de se va pune jurament,nu vor spune.
auslind,
tn.
www.dacoromanica.ro
84
25. Cel ce se teme 0 se ru0néz5. de OrnenT sepiedecä, lard cel ce n5d5jdueste spre Domnul,veseli-se-va.
26. Necurgia, la om, clà grepl5, iar carele n5c15j-duiWe spre Domnul, mantui-se-va.
27. Mu ItT slujesc obrazelor povatuitorilor, iarà dcla Domnul se face direptate omului.
28. Uraciune e direptuluT omul strimb i uraciunee ceInt f5r5 de lege calea ce indireptézA.
CAP. XXX.
T. Acestea dice bärbatul celor ce cred ml Dum-node, i incetez5:
2. Pentru c mai nehite1ept1 sunt de cat toff 6-meniT, i intelepciunea omuluT nu este in mine.
3. Tars Dumnedeti m'a invqat intelepciunemintea sfintilor am cunoscut.
4. Cine s'a suit in cer i s'a pogorit ? Cine a a-dunat venturile in sin ? Cine a intors tOt5 apaintr'o liaTra ? Cine a biruit tote marginile LA-mentuluT? Care e numele luT? Sail care numelefiilor lul, pentru ca sa cunóscl?
5. CI tote cuvintele luT Dumnedeil sfint lginuriteajut5 celor ce se smeresc de densul.
6. Nu adaoge la cuvintele luT, ca sä nu te do-vedésc i minciunos s5 fiT.
tm-
8
www.dacoromanica.ro
85
7. Duoe cer de la tine, sg nu lei harul meii mai'nainte de.asT muri ell
8. Cuventul desert si minciunos depgrtezal de lamine, boggtie si sgracie nu'mT da.
9. Ci'mT rinduieste cele de lipsg si cele de ajuns.TO. Pentru ca nu, sgturandu-me, sg me fac minciu-
nos si sg clic : Cine me vede, sail fiind sgracsg fur si sg jur pre numele luT Dumnecleil.
11. SI nu daT pre rob in mainile stapanului luT,
pentru ca sg nu te blasteme si sg te stingi.12. Fiul reil pre tatäl blestemg si pre mumg nu
o binecuvintezg.13. Fiul reit pre sine se judecg a fi drept, si esirea
luT nu o a spelat.14. Fiul reit innaltT ochT are si cu genele lui se
inaltg, fiul reti dintif are sabie si mgselelebarde, ca sg mistuiascg si sg mgnance de totpre ceI slabl de pre pgmint si pre sgraciT lordintre thnenT.
15. LipitóreT treI fete i erail forte iubite si acestetrel nu o sgtura, si a patra nu ajungea a clice:destul itni este.
16. Iadul si dragostea muierel si pgmentul neum-plut de apg si apa si focul, nu vor (pee : de-
stul este.17. Ochiul cel ce batjocoreste pre tatgl si necin-
steste betranetele make sg'l scobéscg pre el
www.dacoromanica.ro
86
corbif din val si sal manance de tot pre elpurl' vulturilor.
IS. Trel stint mie preste putinta a pricepe si apatra nu o still.
19. Urmele vulturulta cand sbóra si caile sarpeliapre piatra si calea col-5We cand merge premare si caile omulul in tineretile ha.
20. ca acésta este calea muiere prea curve : curvadaca face, se spala clicend: ca nimica n'a facutfara de cale.
21. Pentru trei lucruri se clateste pamêntul si alpatrulea nu'l pOte suferi :
22. De va imp6rati sluga si nebunul de se va sa-tura de bucate.
23. Si slujnica de va scOte pre stapana-sa .si muiereaurki6sa de va nemeri barbat bun.
24. Si patru siint pre pament mai' mid si acesteasiint mai' intelepte de cat cele intelepte :
25. Furnicile care nu ail putere si'sl gatesc varatwang.
26. Si ariciT, ném slab, care 'si fac in pietre ca-sele bor.
27. Lacusta irniArat mare .i dintr'o porunca o'steneste cu bun obiceiii.
28. Si nevastuica (paianjenul) care se rezama premainf si lesne se pOte prinde si lacuieste inpolatile imiAratilor.
www.dacoromanica.ro
87
29 $i trei sunt care fcricit umbhi si a patra carebine merge:
30. Puiul de lei cel ce este mai' tare intre dobi-tice, carele nu se Intórce, nici se teme de do-bitoc.
31. 5i cocosul carele umbla intre gaini cu sfat bunsi tapul care poviltueste turina, i impL'ratulcarele grgieste in nemuri.
32. De te veT da pre tine la veselie i vel intindemama ta cu sfadg, te veT necinsti.
33. Mulge lapte i va fi unt; si de ye stórce ng-rile va iei sange; iar de vel' trage afarg cu-vinte, Nior iesi vrajbT i sfezi.
CAF. XXXI.
. Ale mete cuvinte sant graite de la Dumnecieuinvetatura impëratului care l'a invqat pre elinaica lui.
2. Ce yel pazi, Mule? Ce? graiurile lui' DunmcclaTie clic flute, cel intaig nascut : ce? filule pantecelui mei? Ce, finite, ruggciunile mele?
3. Nu da muierilor avupa ta si mintea ta i viata,cd mai' pre urrn IT vef muta sfatul.
4. Cu sfatul tOte le fg, cu sfat bea yin; eel pu-ternici sant maniosi, iarg yin sa' nu bea ;
www.dacoromanica.ro
88
5. Ca nu, bend, salsi uite de intelepciunevor putea judeca dirept pre cei slabi.
6. Dati lAuturg care 'mbat g. celor ce sant in su-p6rarT i vin sg bea celor ce sant in durert:
7. Ca sg'si tine de säracie i de ostenele sa nu'slmai aduca atninte.
8. Fiiule, deschide gura ta cu cuventul lui Dum-necled si judeca tote sangtos.
9. Deschide gura ta i judeca dirept, i osabestepre sgrac si pre slab.
to. Muiere barbata cine va afla ? Mai cinstita estede cat pietre scumpe una ca acésta.Nadajduieste spre densa inima barbatului, unaca acésta nu se va lipsi de bune agonisele.
12. Cd lucréza barbatului se.1 lucrurf bune lii tOtgviata.
13. Depanand land si in aii facut cu mainele salelucruri de trebg.
14. Fostaii ca o corabie ce face negutgtorie dedeparte ; stringe avutia sa.
15. i s'a sculat de nOpte i ail dat bucate caseisi lucruri slujnicilor.
16. V6clend mosie ail cumperat si din rodurilemainilor sale ail sgdit vie.
17. Incingandu'si mijlocul s cu tdrie, '0-ail in-
tgrit bratul set, la lucru.
si nu
1.
www.dacoromanica.ro
- 89 -
18. Gustat-a5, a bine este a lucra, i nu stingeluminarea el' tóta nOptea.
19. Maine le sale intinde spre cele de folos, 0 cO-tele sale le intargte la fus.
20. Maine le sale le a deschis saracului, i róda ailintins celui lipsit.
21. Nu pOrta grija de cele din casa barbatul ei,cand se zabovqte unde-va, ca toV al' el stintirnbracati.
22. Cate doa haine a5 facut barbatulta seri, 0si41 imbracaminte de rison i de profira.
23. Si cinstit este in porV barbatul el' ori-cândmerge intr'o adunare cu cei betranI, cei celocuesc pamentul.
24. Cégafuri a5 facut 0 le-a vindut Fenicianului0 cingatori Chananeilor.
25. Intru tarie i intru buna podóba s'ail imbracat,i s'ail veselit in clilele cele de pre urma.
26. Gura sa '§i-a5 deschis cu socotéla 0 dup6 lege.i rinduiall ail poruncit limbel sale.
27. Strimte's cararile easel el' i bucatele nu le-a5mâncat cu lene.
28. Innaltatuli-a5 fiii se ,i s'au imbogatit 0 bar-batul ei o a laudat pre ea.
29. Multe fete ati agonisit boggie, multe fete ailfacut putere, fail tu al intrecut §i le-al co-vir0t pre tote.
t
www.dacoromanica.ro
30. PlacerT minciunOse i frumusete dgerte muie-re0T nu's intru tine, cä muierea cu minte se vabine-cuvinta; iarà ea sI laude frica DomnuluT.
31. Dap' eT din r6dele buzelor eT i sA laude inporti bgrbatul eT.
-FINE-
www.dacoromanica.ro
V-,
In editiunea colara a Autorilw Romanivor apare succesiv :
Alexandri Vas., Despot- Vod.DumbravaPuesii poporale.Poesii eroice.Pastelurl (poesiO.
...Alexeendrescu-Gr., Poosil i Fabule.Balcesca. N., Din Istoria Romanilor sub
Mihain Voda viteazul.Biblia din MSS, Extracte.Bolintineanu Dim., Legende istoricr.Cantemir,Corezi, Psaltirea.
sCostin Miron, Cronico dinDonici i alii, Fabule dinDosofteilt, Vietile Sfintilor.Ivireanul Arnim, Didahiile tinute in Mi-
tropolia din Bufairesci.lirogcliniceanu Enaki, Letopisetul Moldovel.Milesen Spatoru, Cronice pe scurt a Ro-
manner.1Sleculcea loan, Letopisetul Ora MoldovaNegruzzi Coast., Laputineanu, Scrisorl, etc.Odobescu Alex., Doanuia Chiajna.Poesii Poporale, estraso din dif. culegeri.tireclie Grig , Dornnii tOni MoldovaVarlam. Cazanii.
V3c4
(1isvf
fre7.7f-A,
-J eXa-S\ NW;
tAir.
Hronicul
ttit
llonolniloo.
www.dacoromanica.ro