aplicatii rezolvate

IORDANESCU IONELA

ANUL I-SEM I-EXPERT CONTABIL-CECCAR

Aplicatii – Stagiu An I – semestrul I – 2013

Studiu de caz privind constituirea si majorarea capitalului social

1.Constituirea capitalului social

In structura capitalurilor proprii intra si capitalul social constituit la infiintarea unei entitati,prin aportul in natura sau in numerar al proprietarilor sau asociatiilor. Datorita faptului ca este un capital investit, capitalul social reprezinta creante reziduale, in sensul ca la lichidarea unei societati se achita mai intai drepturile creditorilor apoi ceea ce ramane este inapoiat asociatilor. Capitalul propriu este o sursa permanenta de finantare a activelor intreprinderii.

Studiu de caz:

Conform certificatului de inmatriculare, se constituie societatea comerciala SC LIDER SRL cu un capital social de 5.000 lei, divizat in 20 de parti sociale, cu valoarea nominala de 250 lei.

Capitalul social este subscris de 2 ascociati “A” si “B” atstfel:

- Asociatul “A” – detine 15 parti sociale in valoare de 3750 lei, din care 8 parti sociale, echivaland 2.000 lei, cu aport in natura respectiv constructii, iar 7 parti sociale de 1750 lei cu aport in disponibilitati banesti depuse in numerar, in termenul subscris in contract.

- Asociatul “B” – detine 5 parti sociale de 1250 lei cu aport in numerar

a) Subscrierea capitalului social, pe baza actului constitutiv:456 “ Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 5000 leio Asociat “A” 3750 lei

o Asociat “B” 1250 lei

b) Depunerea aportului in natura, conform “Procesului verbal de predare-preluare”:

1

212 “Constructii” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2000 lei

o Asociat “A” 2000 lei

c) Concomitent cu depunerea aportului in natura inregistram realizarea capitalului varsat:

1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 2000 lei

d) Depunerea aportului in numerar, conform chitantelor, in luna urmatoarea;

5311 Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 3000 leio Asociat “A” 1750 lei

o Asociat “B” 1250 lei

e) Concomitent se inregistreaza realizarea capitalului social varsat:


2. Majorarea capitalului social:

Pe parcursul functionarii intreprinderii capitalul social al acesteia se modifica. Cresterea capitalului social poate avea loc pe mai multe cai, cum ar fi: aducerea de noi aporturi in bani/natura sau prin operatii interne de trecere a altor elemente din capitaluri proprii la capital, cum sunt: rezervele din reevaluare, rezervele, primele legate de capital si altele, precum si prin transformarea unor angajamente in actiuni.

Scopul majorarii capitalului social poate avea drept scop consolidarea situatiilor financiare sau atragerea de noi resurse pentru finantarea investitiilor necesara continuarii activitatii

Studiu de caz:

Majorarea prin emisiunea de noi parti sociale:

Administratorii societatii SC Lider Srl hatarasc majorarea capitalului social prin emisiunea unui pachet de 600 parti sociale cu o valoare nominala de 10 lei, care se vor achita in numerar.

a) Subscrierea partilor sociale: 600*10 lei= 6000 lei

456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 1011 “Capital subscris nevarsat” 6000 lei

b) Efectuarea varsamintelor:

5311 “Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 6000 lei

2

c) Trecerea capitalului subscris nevarsat:


Majorarea prin emisiunea de noi actiuni:

In cazul majorarii capitalului social prin emisiunea de noi actiuni la societatile pe actiuni apar primele de emisiune.

Studiu de caz:

Societatea Beta Sa decide majorarea capitalului social cu 12.000 lei, in urmatoarele conditii:

- Valoarea nominal a unei actiuni = 10 lei- Pret de emisiune = 12 lei- Numarul actiunilor emise = 1000

a) Subscrierea noului pachet de actiuni:

456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = % 12.000 lei

1011 “Capital subscris nevarsat” 10.000 lei

1041 “Prime de emisiune” 2.000 lei

b) Incasarea prin banca a noului pachet de actiuni si totodata si transferarea capitalului subscris nevarsat in capital varsat:

5121 “Conturi la banci in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 12.000 lei

1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat” 10.000 lei

c) Incorporarea primelor de emisiune in rezerve:

1041”Prime de emisiune” = 1068 “Alte rezerve” 2.000 lei

Majorarea capitalului social prin incorporarea profitului:

Asociatul hotaraste incorporarea profitului reportat in suma de 38.500 lei.

117 “Rezultatul reportat” = 1012 “Capital subscris varsat” 38.500 lei

3

Studiu de caz privind diminuarea capitalului social

Micsorarea capitalului social are loc atunci cand se constata ca acesta este prea mare in raport cu activitatea intreprinderii, precum si in cazuri extreme cand nu exista alte surse pentru a acoperii pierderile obtinute. Reducerea capitalului se face cu acordul asociatilor si cu respectarea statutului. El se poate realize prin urmatoarele procedee: rambursarea catre actionari a unor parti din aporturile aduse, reducerea nr de actiuni prin schimbarea celor vechi cu unele noi , rascumpararea unei parti din actiuni si anularea lor, reducerea valorii nominale a actiunilor existente, etc

Diminuarea capitalului social prin acoperirea unei pierderi

Studiu de caz:

Se hataraste diminuarea capitalului social cu suma de 5000 lei in vederea acoperirii unei piederilor reportate in valoare de 3700 lei si a celor din exercitiul financiar current in valoare de 1300 lei:

1012”Capital social subscris varsat” = 117 “Rezultatul reportat”

Diminuarea capitalului social prin retragerea unui asociat

Studiu de caz:

Un asociat se retrage din companie restituidu-i-se astfel contravaloarea aportuli la capitalul social in suma de 3000 lei.

a) Suma achitata asociatului care se retrage:

456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = 5121 “Conturi la banci in lei” 3000 lei

b) Inregistrarea diminuarii capitalului social:

1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 3000 lei

Diminuarea capitalului social prin reducerea valorii nominale a actiunilor:

Studiu de caz:

Sc ABC SA are capital social de 4000 de actiuni in valoare nominal de 10lei/actiune si decide reducerea capitalului social cu 10.000 lei, care se restituie actionarilor prin viramente bancare:

Daca se decide reducerea valorii nominale a actiunilor, acestea se vor recalcula potrivit tabelului de mai jos:

4

Explicatii Inainte de reducere Dupa reducereCapital social 40.000 30.000

Numarul de actiuni 4.000 4.000Valoarea nominala 10 7.5

Deci fiecarui actionar i se vor distribui 2.5 lei (10 lei - 7.5 lei) pentru fiecare actiune detinuta si i se vor preschimba actiunile vechi cu valoarea nominal de 10 lei in actiuni noi cu valoarea nominal de 75 lei.

Inregistrarile contabile vor fi urmatoarele:

a) 1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 10.000 leib) 456 “Decontari cu asociatii = 5121 “Conturi la banci in lei” 10.000 lei

privind capitalul”

Daca se decide reducerea numarului de actiuni, se vor anula 1.000 de actiuni cu valoare nominal de 10 lei, deci fiecarui actionari i se vor distribui 10 lei pentru fiecare actiune detinuta si anulata (inregistrarile contabile sunt aceleasi).

Studiu de caz privind evaluarea capitalului social

Evaluarea partilor sociale sau a actiunilor capitalului unei societati conduce insasi la evaluarea societatii. Valoarea actiunilor/partilor sociale este apreciata prin referinta la: piata prin care se negociaza aceste actiuni; ;imaginea societatii in fata tertilor; modul in care societatea isi stapaneste tehnologia; calitatea personalului.

Actiunile sau partile sociale se pot evalua la urmatoarele valori:

1.Valoarea nominal

La infiintarea unei societati cu raspundere limitata se constituie un capital social de 2000 lei, care este divizat in 20 de parti sociale.

Valoarea nominal a unei parti sociale este Capital social/Numar Parti sociale 2000/20=10 lei

2. Valoarea de piata sau cotatia titlurilor este valoarea de vanzare/cumparare a titlurilor, care se stabileste prin negociere la bursa de valori. Pretul de piata al unei actiuni depinde de mai multi factori:

- marimea dividendelor asteptate de catre actionari

- stabilitatea financiara a intreprinderii

- rata dobanzii

5

Situatia generala a pietei de capital

Pretul de emisiune sau cursul actiunilor este pretul ce trebuie platit de catre persoanele care subscriu actiunile sau partile sociale (PE). El poate fie gal sau mai mare decat valoarea nominal.

3. Valoare financiara este suma care plasata la o anumita rata pe parcursul unui an, genereaza un venit egal cu dividendul actiunii.

Studiu de caz:

Pentru o actiune s-a primit un dividend de 1000 lei, iar rata medie a dobanzii este de 40%.

VF=Valoare dividend/Rata dobanzii=1000/0.4=2500 lei

Suma de 2500 lei corespunde sumei totale care ar trebui plasata la dobanda de 40% pentru a obtine un avantaj egal cu marimea dividendului de 1000 lei.

4. Valoarea de randament (VR)

VR=(dividendul pe actiune+cota parte din profit pe actiune incorporate in reserve):rata medie a dobanzii.

Dividendul pe actiune este de 1000 lei, partea din profit incorporate in reserve este de 100 lei/actiune, iar rata dobanzii este de 40% pe an.

Valoarea de randament este VR = (Dividend pe actiune + Profit pe actiune) / Rata dobanzii = (1000+100) :40/100 = 2750 lei

5.Valoarea contabila(VC) sau valoarea bilantiera se calculeaza ca raport intre activul net contabil si numarul de titluri VC=ANC/NA

Activul net contabil=Activul real-Datori

Activ Suma Capitaluri proprii+Datorii

Suma

Imobilizarile corporale 2500 Capital social (1000 actiuni)

2500

Stocuri 400 Rezerve 500Creante 200 Profit 1000

Disponibilitati 1500 Furnizori 300Credite bancare 300

Total 4600 Total 4600

Valoarea nominala = 2500:1000=2.5lei

Activul net contabil = 4600-600 = 4000 lei

6

Valoarea contabila = 4000/1000 = 4lei

Studiu de caz privind amortizarea capitalului socialAmortizarea capitalului social cere din partea intreprinderii sa ramburseze actionarilor sai,

integral sau partial, valoarea nominal a actiunilor acestora, pe parcursul vietii societatii. Ea intervine in cazuri rare si in special in situatia intreprinderilor concesionare care la expirarea concesiunii trebuie sa remita gratuity societatii coedante bunurile afectate.

Capitalul subscris varsat al entitatii ALFA este de 5000 lei. Se decide majorarea capitalului cu 600 lei, prin afectarea unei parti din rezervele disponibile.

a) Inregistrarea deciziei de amortizare a capitalului pentru partea amortizata:

1012 “Capital subscris varsat” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 600 lei

b) Afectarea rezervelor la amortizare:

1068 “Alte rezerve” = 1012.2 “Capital amortizat” 600 lei

c) Virarea la contul de capital a cotei corespunzatoare de capital neamortizat:

1012 “Capital subscris varsat” = 1012.1 “Capital neamortizat” 3500 lei

d) Rambursarea efectiva a actiunilor:

456 “Decontari cu asociatii = 5121 “Conturi la banci in lei” 600 lei

privind capitalul”

Studiu de caz privind rezervele, rezervele din reevaluare si primele de capital

Rezervele se constituie in scopul conservarii capitalului in anii in care intreprinderea isi incheie activitatea cu pierdere, precum si in scopul majorarii capitalului. Legislatia in vigoare prevede constituirea urmatoarelor categorii de rezerve: rezerve legale, rezerve pentru actiuni proprii, rezerve statutare si alte rezerve.

Studiu de caz:

Rezerve legale constituite la sfarsitul anului din profitul brut

SC LIDER SRL constituie rezerve legale pe baza urmatoarelor informatii extrase din evident contabila de la sfarsitul exercitiului financiar:

- Capital social: 30.000 lei- Venituri obtinute: 1.700.000 lei- Cheltuieli efectuate: 1.200.000 lei

7

a) Calculam:- Profitul brut: 500.000 lei- Rezervele legale repartizate din profitul brut: 5%*500.000 lei = 25.000 lei

b) Repartizarea la rezerve legale a unei parti din profitul brut:

129 “Repartizarea profitul” = 1061 “ Rezerve legale” 25.000 lei

Rezerve pentru actiuni proprii

Unul din asociati hotareste rascumpararea a 600 parti sociale. Dobandirea acestora se face cu plata in numerar, la pretul de 2.5 lei/parte sociale. Sursa de procurare a partilor sociale este profitul distribuibil asociatilor. In exercitiul urmator, partile sociale se revand in numerar la pretul de 3lei/parte sociala.

a) Rascupararea in numerar a partilor sociale: 600 *2.5 lei = 1500 lei

502 “Actiuni proprii” = 5311 “Casa in lei” 1500 lei

b) Constituirea rezervelor pentru actiuni proprii din profitul exercitiului current, in suma egala cu valoarea partilor sociale rascumparate:

129 ‘’Repartizarea profitului” = 1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii” 1500 lei

c) Vanzarea in numerar a partilor sociale:

5311 “ Casa in lei” = % 1800 lei

502 “Actiuni proprii” 1500 lei

7642 “ Castiguri din investitii pe termen scurt cedate” 300 lei

d) Disponibilizarea rezervelor pentru actiuni proprii, prin transferarea acestora la rezultatul reportat:

1062 “ Rezerve pentru actiuni proprii” = 117 “Rezultatul reportat” 1500 lei

Rezerve statutare – se constituie anual din profitul net obtinut conform prevederilor din statutul societatii.

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent rezerve statutare in suma de 300 lei:

129 ‘’Repartizarea profitului” = 1063 “Rezerve statutare” 300 lei

b) Se constituie din profitul reportat rezerve statutare in suma de 300 lei:117 “Rezultatul reportat’’ = 1063 “Rezerve statutare” 300 lei

8

c) Se utilizeaza rezerve statutare pentru acoperirea unei pierderi din exercitiul precedent in suma de 2000 lei

1063 “Rezerve statutare” = 121 “Profit si pierdere” 2000 lei

Alte rezerve – se constituioe in mod facultative din profitul net obtinut, la hotararea AGA si se utilizeaza pentru acoperirea pierderilor, cresterea capitalului

a) Se constituie din profitul net al exercitiului curent alte rezerve in suma de 200lei

129 “Repartizarea profituli” = 1068 “Alte rezerve” 200 lei

b) Se constituie din profitul reportat alte rezerve in suma de 300 lei

117 “Rezultatul reportat” = 1068 “Alte rezerve” 300 lei

c) Se majoreaza capitalul social prin incorporarea altor rezerve in suma de 600 lei

1068 “Alte rezerve” = 1012 “Capital subscris varsat” 600 lei

Rezervele din reevaluare

In exercitiul financiar 2011 se reevalueaza un utilaj la valoarea justa de 10.000 lei, tinandu-se seama de gradul de uzura fizica si morala al acestuia. Valoarea de intrare (contabila) a utilajului este de 8.000 lei, iar valoarea amortizarii cumulate este de 1000 lei.

In exercitiul financiar 2012, valoarea justa stabilita prin reevaluare este de 7.000 lei, amortizarea cumulata intre cele doua reevaluari fiind de 1000 lei.

a) Inregistrari contabile in exercitiul 2011:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculate = 8.000-1000 = 7.000 lei

Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta = 10.000 – 7.000 = 3.000 lei

2131 “Echipamente tehnologice” = 105 “Rezerve din reevaluare” 3000 lei

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 8.000*(10.000/7.000) = 11.428.57 lei

9

Amortizarea actualizata = amortizarea calculata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) =1000*(10.000/7.000) = 1428.57 lei

Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculata = 1428.57 – 1000 = 428.57lei

2131 “Echipamente tehnologice” = 2813 “Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport 428.57 lei

a) Inregistrari conatbile in exercitiul 2012:

Valoarea contabila neta = valoarea contabila – amortizarea calculata = 10.000 – (1000+428.57+1000) = 7571.43 lei

Rezerva din reevaluare = valoarea justa – valoarea contabila neta =7.000 lei–7571.43 lei = -571.43 lei

Valoarea contabila actualizata = valoarea contabila neta neactualizata*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 10.000* (7.000/571.43) = 9245.28 lei

Amortizarea actualizata = amortizarea calculate*(valoarea justa/valoarea contabila neta) = 2428.57*(7000/7571.43) = 2245.28 lei

Diferenta dintre amortizarea actualizata si amortizarea calculate = 2245.28 – 2428.57 = - 183.29 lei

Rezulta astfel o diminuare a rezervei din reevaluare, intrucat valoarea justa stabilita prin reevaluare este mai mica decat valoarea contabila neta cu 571.43 lei. Acest minus din reevaluare va fi acoperit din plusul din reevaluare inregistrat in 2011

% = 2131 “Echipamente tehnologice” 757.72 lei

105 “Rezerve din reevaluare” 571.43 lei

2813”Amortizarea instalatiilor, mijloace 183.29 lei

de transport”

Primele de capital

Primele legate de capital reprezinta diferenta dintre valoarea nominal si valoarea de emisiune a actiunilor noi, emise cu ocazia aducerii de noi aporturi la societate, precum si in toate cazurile de modificare a capitalului social prin operatiuni interne.

Primele de emisiune

Studiu de caz:

10

Se emit 1600 parti sociale cu valoarea de emisiune de 1.8 lei si valoarea nominal de 1.2 lei, care se incaseaza in numerar. Ulterior, primele de emisiune se incorporeaza in capitalul social.

a) Emisiunea partilor sociale:

456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” = % 2880 lei

1011 “Capital subscris nevarsat” 1920 lei1041 “Prime de emisiune” 960 lei

b) Incasarea in numerar a partilor sociale:

5311 “Casa in lei” = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul” 2880 leic) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011”Capital subscris nevarsat” = 1012”Capital subscris varsat” 1920 lei

d) Incorporarea primei in capitalul social:

1041 “Prime de emisiune” = 1012”Capital subscris varsat” 960 lei

Primele de fuziune

In urma fuziunii, o societate comerciala absorbanta preia activul societatii absorbite reprezentat de masini si utilaje evaluate la suma de 6000 lei si disponibilitati banesti in conturile bancare de 3000 lei. Se decide ca in schimbul activului preluat sa se emita 7.000 de parti sociale cu valoarea nominal de 1 leu. Prima de fuziune se integreaza ulterior in capitalul social.

- valoarea contabila a activelor preluate: 9000 leivaloarea nominal a partilor sociale: 7.000 lei- prime de fuziune: 9000-7000=2000 lei

a) Subscrierea capitalului:

456 “Decontari cu asociatii privind capitalul = % 9000 lei

1011 “Capital subscris nevarsat” 7000 lei1042 “Prime de fuziune” 2000 lei

b) Preluarea activelor aduse prin fuziune:

% = 456 “Decontari cu asociatii privind capitalul 9000 lei

2131 “Echipamente tehnologice” 6000 lei

5121 “Conturi curente la banci” 3000 lei

11

c) Trecerea capitalului subscris nevarsat la capital subscris varsat:

1011 “Capital subscris nevarsat” = 1012 “Capital subscris varsat 7000 lei

d) Integrarea primelor in capitalul social:

1042 “Prime de fuziune” = 1012 “Capital subscris varsat 3000 lei

Studiu de caz privind rezultatul exercitiului

In decursul anului 2012 o societate a inregistrat urmatoarele cheltuieli si venituri:

6022 Cheltuieli privind combustibilul 4300603 Cheltuieli cu obiectele de inventar 8300604 Cheltuieli cu materialele

nestocate5450

611 Cheltuieli cu intretinerea si reparatii

600

612 Cheltuieli cu redevente si chirii 6000613 Cheltuieli cu primele de asigurare 10000622 Cheltuieli cu comisioane si

onorarii1300

623 Cheltuieli privind protocolul 2500624 Cheltuieli cu transportul de

bunuri si persoane1400

625 Cheltuieli cu deplasari si detasari 2400627 Cheltuieli cu servicii bancare 400628 Alte cheltuieli cu servicii la terti 6300635 Cheltuieli cu alte impozite si taxe 2800641 Cheltuieli cu salarii personal 8600645 Cheltuieli sociale 3000658 Alte cheltuieli de exploatare 8006811 Cheltuieli privind amortizarea si

provizioanele33000

Total cheltuieli exploatare 97150665 Cheltuieli cu diferentele de curs 300

Total cheltuieli financiare 300707 Venituri din vanzarea marfurilor 350000704 Venituri din prestari servicii 300000

Total venituri din exploatare 650000765 Venituri din diferentele de curs 290766 Venituri din dobanzi 70

Total venituri financiare 360Rezultatul din exploatare 552850

12

Rezultatul financiar 60Prifit brut 552910

691 Cheltuiala cu impozitul pe profit 88465.6

Rezultatul exercitiului 464444.4

Dupa inchiderea tuturor conturilor de venituri si cheltuieli, rezultatul exercitiului (cont 121 Profit si pierdere) la 31.12.2012 s-a finalizat cu profit contabil de 464444.4 lei

Studiu de caz privind rezultatul reportat

a) Se acopera pierderea contabila precedenta din profitul anului curent in suma de 5000 lei:

129”Repartizarea profitului” = 117”Rezultatul reportat” 5000 lei

b) Se acopera din rezerve legale o pierdere contabila precedent in suma 900 lei:

1061”Rezerve legale” = 117 ”Rezultatul reportat” 900 lei

c) In exercitiul urmator, distribuirile sunt reflectate de dividende pentru asociati, in suma de 2000, altfel:

117”Rezultatul reportat” = 457 ‘’Dividende de plata” 2000 lei

d) Se reporteaza pierderea contabila realizata in exercitiul precedent de 800 lei:

117”Rezultatul reportat” = 121 “Profit si pierdere” 800 lei

e) Se repartizeaza profitul reportat la rezerve statutare in suma de 450 lei:

117”Rezultatul reportat” = 1063 “Rezerve statutare” 450 lei

f) Se incorporeaza in capital social o parte din profitul reportat in suma de 6000 lei:

117”Rezultatul reportat” = 1012”Capital social subscris varsat” 6000 lei

Studiu de caz privind tranzactiile cu instrumente de capitaluri proprii

Castiguri sau pierderilelegate de emiterea, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

Studiu de caz:

13

O entitate detine un capital social in suma de 500.000 lei, reprezentand 200.000 actiuni, cu o valoare nominala de 2.5 lei/actiune.

Legat de instrumentele de capital propriu (actiuni proprii), de-a lungul timpului entitatea desfasoara mai multe operatii, astfel:

1. In anul N, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 2.00 lei/actiune. Tot in acest an urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.a) Rascumpararea actiunilor proprii:

109”Actiuni proprii” = 5121 “Conturi la banci in lei” 4000 lei

b) Anularea actiunilor rascumparate, la valoarea nominala a acestora:

1012”Capital subscris varsat” = % 5000 lei

109 “Actiuni proprii” 4000 lei141”Castiguri legate de vanzarea 1000 leisau anularea instrumentelor de capitaluri proprii

c) Transferarea la rezerve a castigurilor obtinute din anularea actiunilor proprii:

141” Castiguri legate de vanzarea = 1068 “Alte rezerve” 1000 lei

sau anularea instrumentelor

de capitaluri proprii

2. In anul N+1, entitatea rascumpara 2.000 de actiuni in vederea anularii, la un pret de rascumparare unitar de 3lei/actiune. In acelasi exercitiu urmeaza sa se reduca capitalul social cu valoarea actiunilor rascumparate.

a) Rascumpararea actiunilor proprii la valoarea de rascumparare (2.000 actiuni x 3lei/actiune = 6.000lei)

109”Actiuni proprii” = 5121 “Conturi la banci in lei” 6000 lei

b) Anularea actiunilor rascumparate la valoarea nominala a acestora (2.000 actiuni x 2.5 lei/actiune = 5.000 lei) si inregistrarea pierderii rezultate din anulare:

% = 109 “Actiuni proprii” 6000 lei

1012 “Capital subscris varsat” 5000 lei

149 “Pierderi legate de emitere, 1000 lei

14

rascumpararea, vanzarea, cedarea

cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor


c) Acoperirea din rezerve a pierderilor inregistrate:

1068 “Alte rezerve” = 149 ‘’Pierderi legate de emitere, 1000 lei

rascumpararea, vanzarea, cedarea



3. In anul N+2, entitatea inregistreaza pierderi legate de emiterea instrumentelor de capital propriu, precum si din cedarea acestora.

S-au efectuat cheltuieli legate de emiterea instrumentelor de capital propriu in suma de 5.000 lei. Aceste cheltuieli nu au indeplinit conditiile de recunoastere la imobilizari necorporale in contul 201”Cheltuieli de constituire’’, motiv pentru care se vor inregistra in contul 149 ’Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii”.

149 ‘’Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 5121 “Conturi la banci in lei” 5000 lei

cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor


S-au rascumparat 2.000 actiuni cu o valoare de rascumparare de 3lei/actiune, in care 1.000 actiuni au fost cedate cu titlu gratuity, iar restul de 1.000 de actiuni au fost vandute cu o valoare de vanzare de 2.9 lei/actiune.

a) Rascumpararea celor 2.000 de actiuni la o valoare de rascumparare de 3lei/actiune:

109 “Actiuni proprii” = 5121 “Conturi la banci in lei” 6000 lei

b) Cesiunea celor 2.000 de actiuni rascumparate se inregistreaza astfel:

Cesiunea cu titlu gratuit a 1.000 de actiuni la valoarea de rascumparare (1.000 actiuni x 3lei/actiune = 3000 lei)

15

149 ‘’Pierderi legate de emitere, rascumpararea, vanzarea, = 109 “Actiuni proprii” 3000 lei

cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor


Cesiunea cu titlu oneros a 1.000 de actiuni la valoarea de cesiune (1.000 actiuni x 2.9 lei/actiune = 2900 lei) si inregistrarea pierderii din cesiune in valoare de 200 lei (diferenta intre pretul de cesiune si valoarea de rascumparare, (2.9 lei-3lei)x1.000 actiuni =100 lei se inregistreaza dupa cum urmeaza:

Vanzarea de actiuni la pretul de cesiune:

% = 109 “Actiuni proprii” 3000 lei

461 “Debitori diversi” 2900 lei

149”Pierderi legate de emiterea, 100 lei

rascumpararea,vanzarea, cedarea



Incasarea contravalorii actiunilor vandute:

5121”Conturi curente la banci” = 461 “Debitori diversi” 2900 lei

Diminuarea rezervelor cu pierderile inregistrate in contul 149 “Pierderi legate de emiterea, rascumpararea,vanzarea, cedarea cu titlu gratuit sau anularea instrumentelor de capitaluri proprii in anul N+2 (5.000+3.000+100) = 8.100 lei:

1068 “Alte rezerve” = 149 ”Pierderi legate de emiterea, 8100 lei

rascumpararea,vanzarea, cedarea



Studiu de caz privind provizioanele pentru riscuri si cheltuieli

Cazurile în care este necesară constituirea provizioanelor sunt numeroase. Cele mai frecvente exemple sunt legate de litigiile în curs, de amenzile si penalitatile probabile ca urmare

16

a controalelor fiscale aflate in desfasurare, despagubirile, daunele si alte datorii incerte. Se constituie provizioane si pentru produsele vandute cu perioada de garantie, pentru costurile generate de structurarea intreprinderilor, pentru cele implicate de remedierea unor probleme de poluare a mediului, etc.

Prin armonizarea sistemului contabil românesc la referentialul contabil european si international, profesionistii contabili au la îndemâna norma contabila internationala IAS 37 „Provizioane, datorii contingente si active contingente” care asigura aplicarea criteriilor de recunoastere si evaluare a provizioanelor, datoriilor si activelor contingente precum si prezentarea unor informatii legate de acestea în cadrul notelor explicative.

Provizioanele pentru litigii trebuiesc constituite la nivelul sumelor aflate in litigii. Ele nu sunt deductibile fiscal dar ajuta la determinarea corecta a profitului net si a dividendului pe actiune

Studiu de caz:

O societate se afla in litigiu cu un client pentru suma de 3.000 lei, reprezentand produse finite livrate si neincasate . In exercitiul financiar urmator, litigiul este castigat , fiind incasata suma de 2.500 lei.

a) Evidentierea distincta a clientului in litigiu:

4118 “Clienti incerti in litigiu” = 4111“Clienti’ 3.000 lei

b) Constituirea provizionului :

6812 “Cheltuieli de exploatare = 1511“Provizioane pentru litigii” 3.000 lei

privind provizioanele”

c) Stingerea creantelor fata de client , conform Hotararii judecatoresti si a ordinului de plata:

5121”Conturi la banci in lei” = 4118”Clienti incerti in litigiu” 2.500 lei

654”Pierderi din creante = 4118 “Clienti incerti in litigiu” 500 lei

si debitori diversi

d) Anularea provizionului pentru litigiu:

1511”Provizioane pentru litigii” = 7812”Venituri din provizioane” 3.000 lei

17

Provizioane pentru garantii acordate clientilor

Studiu de caz:

O societate livreaza in cursul exercitiului financiar produse finite in valoare de 4.000 lei plus tva pentru care acorda garantii pe o perioada de un an. Cota medie de cheltuieli cu remedierile produselor in perioada de garantie realizata in exercitiul financiar precedent este de 3%.

a) Constituirea provizionului : 4.000 *3% = 120 lei

6811”Cheltuieli de exploatare = 1512”Provizioane pentru 120lei

privind provizioanele” garantii acordate clientilor”

b) Anularea provizionului la expirarea perioadei de garantie:

1512”Provizioane pentru garantii”= 7812”Venituri din provizioane” 120lei

acordate clientilor

Studiu de caz privind imprumuturile din emisiuni de obligatiuni

Firma Sc Alfa Srl emite 2000 obligatiuni. Valoarea nominala a unei oligatiuni este de 200 lei. Valoarea nominala totala a celor 2000 de obligatiuni emise este de 400.000 lei. Valoarea de emisiune pentru o obligatiune este de 95 lei, iar valoarea de rambursare este de 110 lei.

Termenul imprumutului este de 4 ani, cu o rata a dobanzii de 15% pe an. Cunoscand urmatoarele date, se inregistreaza in contabilitate operatiunile specific emisiunii de obligatiuni:

Valoarea de incasat de la obligatari este de 190.000 lei (95*2000) Valoarea de rambursare este de 220. 000 lei (110*2000) Prima de rambursare este de 30.000 ((110 – 95) *2000) Dobanda anuala este de 60.000 lei (15%*400.000) Amortizarea anuala a primei de emisiune este de 7500 lei (30.000/4ani)

a) Inregistrarea subscrierii imprumutului din emisiuni de obligatiuni la valoarea de rambursare:

% = 161 “Imprumuturi din emisiuni de 220.000 lei

461 “Debitori diversi obligatiuni 190.000 lei

18

169”Prime privind rambursarea obligatiunilor” 30.000 lei

b) Incasarea sumelor de la persoanele care au subscris:

5121 “Conturi la banci in lei” = 461”Debitori diversi” 190.000 lei

c) Inregistrarea dobanzii anuale de 60.000lei

666”Cheltuielile privind dobanzile” = 1681 “Dobanzi aferente imprumuturilor 60.000 lei

din emisiuni de obligatiuni

d) Achitarea dobanzii la termenul scadent conform contractului:

1681”Dobanzi aferente imprumuturilor = 5121 “Conturi la banci in lei” 60.000 lei

din emisiuni de obligatiuni

e) Inregistrarea pentru primul an a amortizarii primelor privind rambursarea obligatiunilor, in valoare de 7500 lei

6868”Cheltuieli financiare privind = 169”Prime privind rambursarea 7500 lei

amortizarea primelor de rambursare a obligatiunilor

obligatiunilor

Studiu de caz privind creditele bancare pe termen mediu si lung

O societate comerciala contracteaza si primeste in contul de disponibil un credit pe 5ani, in suma de 40.000lei care se ramburseaza in transe egale. Dobanda anuala de 25% se calculeaza si se achita lunar.

a) Incasarea creditului in contul de disponibil:

5121”Conturi la banci in lei” = 1621”Credite bancare pe termen lung” 40.000 lei

b) Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in prima luna (40.000*25%:12luni)

666”Cheltuieli privind dobanzile” = 5121”Conturi la banci in lei” 833.33 lei

c) Rambursarea primei rate lunare a creditului (40.000 : 60luni)

1621”Credite bancare pe termen lung’ = 5121 “Conturi la banci in lei” 666.66 lei

19

d) Calcularea, inregistrarea si achitarea dobanzii in luna a doua (39166.67lei*25%/12)

666”Cheltuieli cu dobanzile” = 5121 “Conturi la banci in lei” 815.97 lei

e) Rambursarea ratei a doua a creditului:

1621”Credite bancare pe termen lung’ = 5121 “Conturi la banci in lei” 666.66 lei

Aceeasi inregistrare contabila se face lunar la fiecare achitare a ratei si a dobanzii, pana la finalizarea celor 5ani.

Studiu de caz privind contractele de leasing financiar

O entitate incheie in data de 21.05.2010 un contract de leasing pe o perioada de trei ani pentru achizitia unui autoturism, in valoare de 170.000lei.

Clauzele contractuale sunt urmatoarele:

- Avans 11.000lei- Scadente trimestriale pe data de 25 a ultimei luni din trimestru - Durata contractului: 3ani- Rata dobanzii 20%- Se platesc transe egale in suma de 17.000lei fiecare, mai putin ultima rata in valoare de 30431 lei, valoare la

care se transfera dreptul de proprietate si care nu contine dobanda;- Fiecare transa este formata din dobanda si rambursare de principal (rata de principal = cota parte din valoarea

activului) conform graficului prezentat mai jos- Valoarea reziduala 30431 lei este insotita de transferul dreptului de proprietate- Durata de utilizare economica a activului este de 5 ani

GRAFIC DE RABURSARE CALCULAT DE LOCATOR

Sold initial Dobanda Rata Principal Sold final1 2=1*20%*3/12 3 4=3-2 5=1- 4

170000 8500 17000 11000 159000159000 7950 17000 9050 149950149950 7498 17000 9503 140448140448 7022 17000 9978 130470130470 6524 17000 10477 119994119994 6000 17000 11000 108994108994 5450 17000 11550 9744497444 4872 17000 12128 8531685316 4266 17000 12734 7258272582 3629 17000 13371 5921159211 2961 17000 14039 45172

20

45172 2259 17000 14741 3043130431 30431 30431 0Total 66929 234431 170000

Studiu de caz privind contractele de leasing operational

Entitatea Sc Alfa Srl inchiriaza in regim de leasing o cladire pentru a putea desfasura activitatea de productie in urmatoarele conditii:

- durata contractului de leasing 3 ani- platile se efectueaza trimestrial si sunt in suma de 20.000 lei fiecare

Se mai cunosc:

- valoarea cladirii: 1.600.000 leidurata de utilizare economica: 20 de ani

Inregistrarile contabile efectuate de locatar pe durata de leasing:

a) Primirea facturii reprezentand rata trimestriala:

612”Cheltuieli cu redeventele,locatiile = 401”Furnizori” 20.000 lei

de gestiune si chiriile

b) Plata facturii catrea societatea de leasing:

401”Furnizori” = 5121”conturi la banci in lei” 20.000 lei

Studiu de caz privind cheltuielile de dezvoltare

Societatea Sc Crisdent Srl isi desfasoara activitatea in domeniul medical si are ca obiect de activitate cercetarea-dezvoltarea, realizata prin:

- Laborator propriu de cercetare- Colaborare si cu alte centre de cercetare pentru realizare aparatura ultraperformanta

Ea demareaza un proiect de cercetare prin laboratorul propriu astfel:

21

- 01.01.2012 - 31.03.2012 activitati desfasurate pentru obtinerea de noi cunostinte 200.000lei- 01.04.2012 – 01.07.2012 evaluarea si selectia finala a aplicatiilor din cercetare 8000 lei- 01.08.2012 – 30.09.2012 cercetare pentru alternative materiale si sisteme servicii 150.000lei- 12.10.2012 – 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei 400.000 lei- 01.01.2013 – 31.01.2013 constructia si testarea unei alternative 250.000 lei

Flux informational:

- Separarea activitatilor desfasurate in faza de cercetare si dezvoltare si totalizarea cheltuielilor:

Total cheltuieli faza de cercetare: 358.000 lei

Total cheltuieli faza de dezvoltare: 650.000lei

Conform IAS 38 “Un activ necorporal provenit din cercetare (sau din faza de cercetare a unui proiect intern) nu trebuie recunoscut. Cheltuiala de cercetare (sau din faza de cercetare) trebuie recunoscuta ca o cheltuiala atunci cand este efectuata “.

- In concluzie inregistrarile cheltuielilor din perioada 01.01.2012 - 30.09.2012 activitati desfasurate in faza de cercetare vor fi:

614”Cheltuieli cu studiile de cercetare” = 5121”Conturi la banci in lei” 358.000 lei

- Inregistrarile cheltuielilor din perioada 12.10.2012 – 30.12.2012 design, constructie, testarea productiei , activitati desfasurate in faza de dezvoltare vor fi:

Conform standardului analizat, “Un active necorporal provenit din faza de dezvoltare (sau din faza de dezvoltare a unui proiect intern) trebuie recunoscut ca active daca indeplineste anumite conditii…”

- Inregistrarea productie in curs la sfarsitul anului 2012 (design, constructie, testarea productiei 400.000 lei):

233 “Imobilizari necorporale in curs” = 721” Venituri din productia 400.000 lei

de imobilizari in curs

- Inregistrarea productie la inceputul anului 2013 :

233 “Imobilizari necorporale in curs” = 721” Venituri din productia 250.000 lei

- Inregistrarea incheierii productie la 31.01.2013:

203”Cheltuieli de dezvolatare” = 233”Imobilizari necorporale in curs” 650.000 lei

22

Studiu de caz privind brevetele, licentele si drepturi asimilate

O firma achizitioaneaza un program informatic de calcul al salariilor in suma de 30.000 lei, care urmeaza a fi utilizat.

Durata de utilizare economica este de 3 ani.

Odata cu achizitia programului unitatea achizitioneaza si licenta in valoare de 38.000 lei si totodata dreptul de a multiplica si de a vinde tertilor acest program, pe o perioada de doi ani. Deoarece se poate efectua o separare clara intre cele doua componente, in contabilitate ele vor fi urmarite separate:

% = 404”Furnizori de imobilizari” 68.000 lei

205”Concesiuni, brevete,licente,marci comerciale” 38.000 lei

208”Alte imobilizari necorporale” 30.000 lei

In aceste conditii, amortizarea programului informatics utilizat pentru necesitati proprii se va efectua pe perioada de utilizare, respective trei ani, iar costul licentei va fi amortizat pe o perioada de doi ani, asfel:

a) Amortizare lunara program de contabilitate (30.000/36luni=833.33lei)

6811”Cheltuieli de exploatare privind = 2805”Amortizarea concesiunilor, brevetelor 833.33 lei

amortizarea imobilizarilor’’ si activelor similar”

b) Amortizare lunara licenta (38.000/24luni=1583.33lei)

6811”Cheltuieli de exploatare = 2808”Amortizarea altor imobilizari 1583.33 lei

privind amortizarea imobilizarilor’’ necorporale’’

Studiu de caz privind amortizarea imobilizarilor

Din punct de vedere economic amortizarea reprezinta procesul de repartizare a valorii de intrare a imobilizarii (valoarea contabila) asupra intregii sale durate de utilizare. In aceasta acceptie, amortziarea este o cheltuiala a exercitiului ce corespunde consumatiei unei parti din valoarea imobilizarilor.

Din punct de vedere economic, amortizarea este considerate, in anumite conditii, existent unui rezultat financiar pozitiv, ca o componenta a capacitatii de autofinantare ce permite finantarea reinoirii imobilizarilor.

Studiu caz:

23

Sc Pan Vitan Srl a achizitionat un utilaj de productie in anul 2009 in valoare de 200.000lei. Durata sa de viata este de 10 ani. Firma a ales ca metoda de calcul si inregistare amortizarea lineara. Anual prin folosirea acestei metode de calcul ea va aloca pe cheltuieli o suma de 200.000 lei/10 ani = 20.000 lei

Asadar inregistrarea lunara in contabilitate va fi (20.000 lei/12 luni = 1666.67 lei)

6811”Cheltuieli de exploatare = 2813”Amortizarea instalatiilor, 1666.67 lei

ptr amortizarea imobilizarilor” mijloacelor de transport, animalelor

Amortizarea in functie de unitatile produse

Unitatea are ca obiect al unui contract cu o firma colaboratoare livrarea a 70.000 bucati de paine in 3 ani. Pentru a atinge acest obiectiv firma Sc Pan Vitan Srl a adaptat un utilaj, iar costul de productie al utilajului insumeaza 700.000 lei. Conform contractului incheiat cu clientul, scadentarul livrarilor a fost intocmit astfel:

o in primul an : 23 500 buco in al doilea an: 29 500 buco in al treilea an: 17 000 buc

Total: 70.000 buc

Utilajul este scos din functiune la sfarsirul perioadei de derulare a contractului.

Daca se aplica metoda de amortizare linear sau degresiva pe 3 ani, metodele nu ar conduce la un ritm real de depreciere deci, ca urmare este preferabil ca amortizarea sa se bazeze pe cantitatile produse, adica:

Amortizarea pe bucata 700.000/70.000 = 10 lei Amortizarea in primul an 23 500 buc*10 lei/buc = 235.000 lei Amortizarea in al doilea an 29 500 buc*10lei/buc = 295.000 lei Amortizarea in al treilea an 17.000 buc * 10lei/buc = 170.000lei

Total: 700.000 lei

Aplicarea metodelor lineare si degresive pentru acelasu utilaj:

Valoarea activului: 700.000 leiDurata normala de viata: 10 ani

Aplicand metoda lineara, rezulta o amortizare de 70.000lei/an (700 000/10) Aplicarea metodei degresive: C=2.5 ptr o durata a bunului >6ani

24

Anul Norma de amortizare

degresiva sau lineara

Valoarea amortizabila la

inceputul anului

Amortizarea anuala

Valoarea amortizabila la sfarsitul anului

1 25% 700 000 175 000 525 0002 25% 525 000 131 250 393 7503 25% 393 750 98 437 295 3134 25% 295 313 73 828 221 4855 Amortizare lineara 221 485 36 914 184 5716 Amortizare lineara 184 571 36 914 147 6577 Amortizare lineara 147 657 36 914 110 7438 Amortizare lineara 110 743 36 914 73 8299 Amortizare lineara 73 829 36 914 36 91510 Amortizare lineara 36 915 36 915 0

Aplicarea metodei accelerate:

Conform art 24 alin (9) din Legea 571/2003 privind Codul Fiscal"In cazul metodei de amortizare accelerata, amortizarea se calculeaza dupa cum urmeaza:a) pentru primul an de utilizare, amortizarea nu poate depasi 50% din valoarea fiscala de la data intrarii in patrimoniul contribuabilului a mijlocului fix;b) pentru urmatorii ani de utilizare, amortizarea se calculeaza prin raportarea valorii ramase de amortizare a mijlocului fix la durata normala de utilizare ramasa a acestuia".

Anul Norma de amortizare

degresiva sau lineara

Valoarea amortizabila la inceputul anului

Amortizarea anuala

Valoarea amortizabila la sfarsitul anului

1 50% 700 000 350 000 350 000

2 Amortizare lineara 350 000 38 889 311 1113 Amortizare lineara 311 111 38 889 272 2224 Amortizare lineara 272 222 38 889 233 3335 Amortizare lineara 233 333 38 889 194 4446 Amortizare lineara 194 444 38 889 155 5557 Amortizare lineara 155 555 38 889 116 6668 Amortizare lineara 116 666 38 889 77 7779 Amortizare lineara 77 777 38 889 38 88810 Amortizare lineara 38 888 38 888 0

Prin mecanismul său de aplicare, amortizarea accelerată nu rezultă într-o reducere a fiscalităţii. Este în schimb o importantă pârghie de amânare a acesteia, cu impact benefic asupra fluxurilor de trezorerie. Pe de altă parte, comparativ cu amortizarea liniară, amortizarea accelerată creează pe termen scurt un excedent de cheltuieli, care lezează interesul asociaţilor, categorie orientată spre obţinerea de profituri (dividende). În acest context, nu puţine sunt

25

cazurile în care decizia de afaceri evită utilizarea amortizării accelerate, în detrimentul fiscalităţii.

Studiu de caz privind deprecierea imobilizarilor

La inceputul exercitiului 2010, intreprinderea ALFA a achizitionat un echipament tehnologic la costul de 500.000 lei, TVA 24%. Se estimeaza o durata de utilizare de 5 ani, iar metoda de amortizare este cea liniara. La sfarsitul exercitiului 2010 exista indicii ca echipamentul si-a pierdut din valoare. Valoarea justa a echipamentului la data bilantului este de 300.000 lei, iar costurile de cesiune sunt estimate la 20.000 lei. Previziunea fluxurilor de trezorerie ce se asteapta a fi obtinute din utilizarea echipamentului pe durata ramasa de utilizare este prezentata mai jos (rata de actualizare este de 15%):

Ani 2011 2012 2013 2014 Valoarea de utilitate

Flux net 55.000 175.000 150.000 80.000 Factor de actualizare

(rata de 15%)

0,870

0,756

0,658

0,572Flux net actualizat 47.850 132.300 98.700 45.760 324.610

La sfarsitul exercitiului 2011, valoarea justa minus costurile de cesiune este estimata la 320.000 lei iar valoarea de utilitate la 290.000 lei.

Inregistrarile efectuate in contabilitate:

a) Achizitia echipamentului:

% =404

“Furnizori de imobilizari”620.000

2131

“Echipamente tehnologice”500.000

4426

„TVA deductibila”120.000

b) Inregistrarea amortizarii echipamentului 2010:

6811

„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

= 2813

“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport,

100.000

26

animalelor si plantatiilor”

c) La sfarsitul exercitiului 2010 se efectueaza testul de depreciere:Valoarea contabila neta = 500.000 – 100.000 = 400.000 leiValoarea recuperabila = max (valoarea justa minus costul de cesiune; valoarea de utilitate)Valoarea justa minus costul de cesiune = 300.000 – 20.000 = 280.000 lei;Valoarea de utilitate = 324.610 lei;Valoarea recuperabila = max (280.000; 324.610) = 324.610 lei;Deprecierea de valoare = Valoarea contabila neta – Valoarea recuperabila = 400.000 – 324.610 = 75.390 leiAceasta depreciere se inregistreaza prin mecanismul provizioanelor pentru depreciere:

6813

„Cheltuieli de exploatare privind ajustarile pentru deprecierea

imobilizarilor”

=

2913

“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de

transport..”

75.390

Valoarea bilantiera a echipamentului = Cost – amortizare – ajustarea pentru depreciere = 500.000 – 100.000 – 75.390 = 324.610 lei.Inregistrarea amortizarii echipamentului 2011:Amortizarea = 324.610 / 4 = 81.153 lei

6811

„Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizarilor”

=

2813

“Amortizarea instalatiilor, mijloacelor de transport, animalelor si plantatiilor”

81.153

d) La sfarsitul exercitiului 2011 se efectueaza testul de depreciere:Valoarea contabila neta = 324.610 – 81.153 = 243.457 leiValoarea justa minus costurile de cesiune = 320.000 lei;Valoarea de utilitate = 290.000 lei;Valoarea recuperabila = max (290.000; 320.000) = 320.000;Apreciere de valoare = 320.000 – 243.457 = 76.543 lei Aceasta apreciere de valoare se va inregistra prin reluarea provizionului pentru depreciere constatat la sfarsitul exercitiului 2011:

2913

“Ajustari pentru deprecierea instalatiilor, mijloacelor de transport..”

=

7813

“Venituri din ajustari pentru deprecierea imobilizarilor”

56.543

27

Din motive de prudenta, plusul de valoare de 20.000 = 320.000 – 300.000 nu se contabilizeaza. Altfel spus, dupa reluarea deprecierii, valoarea contabila a activului nu trebuie dusa la o valoare superioara celei pe care acesta ar fi avut-o daca nu s-ar fi depreciat in trecut. Daca deprecierea nu ar fi existat, valoarea contabila neta ar fi fost de 500.000 – 100.000 x 2 = 300.000 lei. Prin urmare, nu se va relua intregul provizion de 75.390 lei ci 56.543 lei cat este necesar pentru a aduce activul la valoarea pe care ar fi avut-o daca deprecierea nu ar fi existat.

Studiu de caz privind intrarile de imobilizari necorporale

Cost de achizitie pentru imobilizarile necorporale

La data de 1 ian 2010, o societate comerciala achizitioneaza un program informatic in valoare de 200.000 lei, taxe vamale 5 500 lei, tva platit in vama 48 000lei, rabat primit de la furizor 2 000 lei. In vederea achizitiei societatea a suportat urmatoarele costuri:

- Cost instalare 45 000 lei- Costuri de administratie 6 000 lei- Cheltuieli cu reclama 21 000 lei- Onorariile informaticienilor care instaleaza programul 15 000 lei

Odata cu programul informatic, societatea a achizitionat si licenta corespunzatoare, respective dreptul de a vinde programul timp de doi ani, la valoarea de 10 000 lei

Pret de cumparare: 200 000 lei

+taxe vamale 5 500 lei

-rabat primit -2 000 lei

+costuri insatalare 49 000 lei

+onorarii informaticieni 15 000lei

= Costul programului informatic 267 500 lei

a) Inregistrarea achizitiei programului informatic si a licentei aferente:

208”Alte imobilizari corporale” = % 267 500 lei

404”Furnizori imobilizari” 262 000 lei

446”Alte impozite si taxe” 5 500 lei

28

205 “Concesiuni, brevete, licente” = 404”Furnizori imobilizari” 10 000 lei

b) Plata taxelor in vama:

% = 5121”Conturi la banci in lei” 53 500 lei

446”Alte impozite si taxe” 5 500 lei

4426”Tva deductibila” 48 000 lei

Costul de productie pentru imobilizarile necorporale

O intreprindere realizeaza un program informatics software pentru care a mobilizat mai multe echipe de informaticieni.

Cheltuielile ocazionate sunt impartite in faza de cercetare si dezvoltare astfel:

- Cheltuieli din faza de cercetare (studierea si analiza unor programe informatice similar, intocmirea modelului logic care va sta la baza urmatorului program, intocmirea modelului conceptual al datelor) in suma totala de 10 000 lei

- Cheltuieli din faza de dezvoltare (programarea si analiza efectiva software). Testarea programului in suma totala de 25 000lei

- Cheltuieli aerente cursurilor pentru preagatirea personalului in vederea utilizarii programului 1 500lei

a) Inregistrarea cheltuielilor din faza de cercetare:

614”Cheltuieli cu studiile de cercetare” = 5121”Conturi la banci in lei” 10 000 lei

b) Faza de dezvoltare – se recunoaste imobilizarea necorporala in curs:

233” Imobilizari necorporale in curs” = 721”Venituri din productia 25 000 lei

de imobilizari necorporale”

c) Receptia imobilizarii necorporale:

208”Alte imobilizari necorporale” = 233” Imobilizari necorporale 25 000 lei

in curs”

d) Inregistrarea chetuielilor aferente cursurilor de pregatire:

628”Alte cheltuieli cu serviciile = 5121”Conturi la banci in lei’ 1 500 lei

efectuate de terti”

29

Studiu de caz privind iesirile de imobilizari necorporale

Scoaterea din functiune a unei imobilizari necorporale

O firma decide scoaterea din uz a unui program informatic cu o valoarea contabila de 10.000 lei.

a) programul informatic este complet amortizat:

2805

„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similare”

=208

“Alte imobilizari necorporale”10.000 lei

b) programul informatic este amortizat in proportie de 70% si se vinde unui tert la pretul de 8.000

- inregistrarea transferului de proprietate:

461”Debitori diversi” = % 9.920 lei7583”Venituri din vanzarea activelor si alte operatii de

capital”8.000 lei

4427“TVA colectata” 1.920 lei

c) inregistrarea scoaterii din evidenta a licentei:

% = 205”Concesiuni, brevete 10.000 lei

2805„Amortizarea concesiunilor,brevetelor, licente” 7000 lei

licentelor, marcilor comerciale,drepturilor si

activelor similar”

6583” Cheltuieli privind activele cedate si 3000 lei

alte operatii de capital”

Cesiunea unei imobilizari necorporale integral amortizate

30

Sc Beta Srl vinde unui client o licenta. Stim urmatoarele:

Valoarea activului = 26.000lei

Amortizarea cumulata = 13.000 lei

Pretul de vanzare = 16.000 lei plus tva 24%

Inregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

a) Transferul de proprietate:461 “Debitori diversi” = % 19840 lei

7583”Venituri din vanzarea 16000 leiactivelor si alte operatiuni de capital”4427’Tva colectata” 3840 lei

b) Scoaterea din evidenta a imobilizarii necorporale:

% = 205”Concesiuni, brevete 26000 lei

2805„Amortizarea concesiunilor, brevetelor, licente” 13000 leilicentelor, marcilor comerciale, drepturilor si activelor similar”6583” Cheltuieli privind activele cedate si 13000 lei

alte operatii de capital”

Studiu de caz privind tranzactiile de intrare in patrimoniu a imobilizarilor corporale

Intrari de imobilizari prin achizitie

Factura de achizitie pentru un utilaj se prezinta astfel:

Valoarea la pret de cumparare 16.000 lei

+Cheltuieli de transport facturate de furnizor 2000 lei

+Tva deductibil 4320 lei

TOTAL FACTURA 22320 lei

- Avans acordat 6000 lei- Tva aferent avansului 1440 lei

31

Valoarea neta de plata 14880lei

a) Inregistrarea avansului acordat pe baza facturii:

% = 404”Furnizori de imobilizari’ 7440 lei

232’’Avansuri acordate 6000 leipentru imobilizari corporale”

4426”Tva deductibila” 1440 lei

b) Receptia utilajului:

% = 404”Furnizori de imobilizari’ 22320 lei

2131 “Echipamente tehnologice” 18000 lei

4426 “Tva deductibil” 4320 lei

c) Achitarea datoriei catre furnizor cu retinerea avansului acordat:

404”Furnizori de imobilizari’ = % 22320 lei 232’’Avansuri acordate 6000 lei

pentru imobilizari corporale”4426”Tva deductibila” 1440 lei5121”Conturi la banci in lei” 14880 lei

Intrari de imobilizari prin productie proprie

O societate construieste in regie proprie o cladire, in urmatoarele conditii

Cheltuieli inregistrate in contabilitatea financiara:

+Materii prime 200.000lei

+Salarii 120.000lei

+Amortizari 140.000lei

+Dobanzi la credite pentru finantarea 50.000lei

investitieiTOTAL 510.000lei

Costul de productie calculate in contabilitatea de gestiune:

32

Cheltuieli cu materiile prime 200.000lei

+Salarii directe 100.000lei

Total costuri directe 300.000lei

+Cheltuieli indirect repartizate 130.000lei

+Dobanzi capitalizate 50.000lei

Total cost de productie 480.000lei

+Cheltuieli generale de administratie 30.000lei

Total cost cu investitia 510.000lei

Reflectarea operatiunilor in contabilitatea financiara se prezinta astfel:

a) Constatarea cheltuielilor:

601 Cheltuieli cu materii prime = 301 Materii prime 200.000641 Cheltuieli cu salarii personal = 421 Personal-salarii datorate 120.0006811 Cheltuieli de exploatare privind= 281Amortizari privind imobilizarile 140.000amortizarile corporale212 Constructii = 1682 Dobanzi aferente creditelor bancare 50.000

pe termen lungb) Receptia si punerea in functiune a cladirii, la cost de productie:

212 Constructii = 722 Venituri din productia de imobilizari corporale 480.000

Intrari de imobilizari prin aport in natura

O societate emite 8000 de actiuni, valoarea nominala 3 lei. Asociatul unic face aport sub forma unui mijloc de transport a carui valoare justa este de 60.000 lei.

Valoarea primelor de aport = 60.000-8000*3=36.000 lei

a) Subscrierea celor 8000 actiuni*3lei = 24.000 lei

456”Decontari cu asociatii privind capitalul’ = 1011”Capital social nevarsat” 24.000 lei

b) Inregistrarea aportului in natura:

2133”Mijloace transport’’ = % 60.000 lei

33

456”Decontari cu asociatii privind 24.000 lei

1043”Prime de aport” 36.000 lei

1011”Capital social nevarsat” = 1012”Capital subscris varsat” 24.000 lei

Intrari de imobilizari corporale cu titlu gratuity prin donaii, plusuri de valoare la inventar

O societate primeste sub forma de donatie un calculator a carui valoare este de 3500lei.

a) Inregistrarea donatiei in contabilitate:

214”Mobilier,aparatura,birotica” = 4753”Donatii pentru investitii” 3500 lei

La sfarsitul exercitiului 2012, cu ocazia inventarierii, s-a descoperit ca un utilaj in valoare de 5000 lei nu era inregistrat in contabilitate.

a) Inregistrarea imobilizarii corporale ca plus la inventar:

2131”Instalatii tehnologice” = 4754”Plusuri la inventar de natura 5000 lei

imobilizarilor”

Studiu de caz privind tranzactiile de iesire din patrimoniu a imobilizarilor corporale

Iesirea imobilizarilor corporale prin casare

Scaderea din evidenta a imobilizarilor corporale se efectueaza diferit in functie de valoarea recuperata integral sau partial pe calea amortizarii si se inregistreaza in baza procesului verbal de scoatere din functiune.

Studiu caz:

1. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La sfarsitul duratei utile de viata economica utilajul este casat.

In exemplul dat, valoarea contabila a imobilizarilor corporale a fost recuperata integral. Scoaterea din functiune se realizeaza astfel:

2813 = 2131 250.000leiAmortizareainstalatiilor,mijloacelor Echipamentetehnologice de transport, animalelor si plantatiilor

2. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. Societatea hotaraste casarea utilajului, pentru care s-a inregistrat o amortizare cumulata de 200.000 lei.

34

In acest exemplu, valoarea contabila a fost recuperata partial, recunoasterea in contabilitate a scoaterii din functiune a utilajului este urmatoarea:

2813 = 2131 200.000leiAmortizareainstalatiilor,mijloacelor Echipamentetehnologice de transport, animalelor si plantatiilor

6583 = 2131 50.000 leiCheltuieli privind activele cedate Echipamente tehnologice si alte operatii de capital

Cheltuielile ocazionate de procesul de scoatere din functiune sunt inregistrate dupa natura elementelor de cheltuieli prin folosirea conturilor din clasa 6 Cheltuieli. Bonurile de consum, statele de plata a salariilor, situatia de calcul a C.A.S. sunt documente pe baza carora se inregistreaza aceste cheltuieli.

3 .O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei - valoare de intrare. La 31.12. N societatea hotaraste casarea utilajului. In procesul de casare s-au efectuat o serie de cheltuieli, respectiv: cheltuieli cu materialele consumabile 2.000 lei, cheltuieli cu salariile 10.000 lei, contributia la asigurarile sociale 1.860 lei.

602 = 302 2.000 leiCheltuieli cu Materiale consumabile materialele consumabile

641 = 421 10.000 leiCheltuieli cu Personal- salarii datoratesalariile personalului

645 = 431 1.860 leiCheltuieli privind Asigurarile sociale asigurarile si protectia sociala

Se poate admite si solutia ca toate sa fie colectate intr-un singur cont de cheltuieli, respectiv 6588 Alte cheltuieli de exploatare:

6588 = % 13.860 leiAlte cheltuieli de exploatare 302 2.000 lei Materiale consumabile 421 10.000 lei Personal - salarii datorate 431 1.860 lei Asigurari sociale

35

http://www.universulcontabil.fisc.ro/?cs=713311

Valorile materiale obtinute din scoaterea din functiune a imobilizarilor corporale constiuie venituri pentru societate si se inregistreaza pe baza bonurilor de intrare.

4. O societate comerciala detine un utilaj in valoare de 250.000 lei valoare de intrar . La 31.12 N societatea hotaraste casarea utilajului . In procesul de casare s-au recuperat materiale consumabile in valoare de 5.000 lei si materiale de natura obiectelor de inventar in valoare de 4.000 lei. Acestea se inregistreaza astfel:

% = 7588 9.000 lei Alte venituri din exploatare 302 5.000 leiMateriale consumabile 303 4.000 leiMateriale de natura obiectelor de inventar

Iesirea imobilizarilor corporale prin vanzare

Deoarece vânzarea de active corporale nu este recunoscută ca o activitate curentă, de zi cu zi, creanţele companiei faţă de cumpărătorul utilajului nu vor fi înregistrate în contul 4111 “Clienţi”, pentru a nu afecta rulajul acestui cont, ci vor fi înregistrate în contul 461 “Debitori diverşi”. De asemenea, pentru a nu afecta cifra de afaceri a companiei, care este formată din totalitatea activităţilor curente, veniturile şi cheltuielile ocazionate de cedarea unui mijloc fix vor fi înregistrate în contul 7583 “Venituri din vânzarea activelor şi alte operaţii de capital”, respectiv în contul 6583 “Cheltuieli privind activele cedate şi alte operaţii de capital”, care vor reflecta alte activităţi extraordinare.

Studiu caz:

Se doreşte vânzarea unui utilaj ce are o valoare contabilă de 18.000 de lei, la preţul de vânzare de 12.000 de lei plus TVA. Amortizarea cumulată aferentă este de 8.000 de lei. Încasarea se face prin contul bancar.

a) înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:

461”Debitori diversi” = % 14.280 lei

7583”Venituri din vanzarea activelor” 12.000 lei

4427”Tva Colectata” 2.280 lei

b) descarcarea gestiunii:

36

http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-658-alte-cheltuieli-de-exploatare/

http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-758-alte-venituri-din-exploatare/

http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-461-debitori-diversi/

http://cristina.bede.ro/2010/02/contul-461-debitori-diversi/

http://www.manualinventariere.contabilul.ro/?cs=713311

http://www.manualinventariere.contabilul.ro/?cs=713311

% = 2131”Echipamente tehnologice” 18.000 lei

2813”Amortizarea instalatiilor” 8.000 lei

6583”Cheltuieli cu activele cedate” 10.000 lei

c) incasarea creantei:

5121”Conturi la banci in lei” = 461”Debitori diversi” 14.280 lei

Studiu caz:

În cazul în care, aferent respectivului utilaj compania ar fi înregistrat în cursul perioadei sale de funcţionare, ajustări pentru depreciere, tratamentul contabil ar fi fost următorul. Fie valoarea contabilă = 18.000 lei, amortizarea cumulată = 3.000 lei, ajustarea pentru depreciere = 4.000 lei şi preţul de vânzare = 12.000 lei + TVA.

Conform articolului 61, aliniatul (3), din ordinul 3055/2009:

61. – (1) La data ieșirii din entitate sau la darea în consum, bunurile se evaluează și se scad din gestiune la valoarea lor de intrare sau valoarea la care sunt înregistrate în contabilitate (de exemplu, valoarea reevaluată pentru imobilizările corporale care au fost reevaluate sau valoarea justă pentru valorile mobiliare pe termen scurt admise la tranzacționare pe o piață reglementată).(2) Activele constatate minus în gestiune se scot din evidență la data constatării lipsei acestora.(3) La scoaterea din evidență a activelor, se reiau la venituri ajustările pentru depreciere sau pierdere de valoare aferente acestora.

Inregistarile contabile efectuate:

Atunci vânzarea şi descărcarea din gestiune a unui activ pentru care s-au înregistrat ajustări pentru depreciere, se înregistrează astfel:

a) înregistrarea vânzării propriu-zise a utilajului:

461”Debitori diversi” = % 14.280 lei

7583”Venituri din vanzarea activelor” 12.000 lei

4427”Tva Colectata” 2.280 lei

b) descărcarea gestiunii:

37


2813”Amortizarea instalatiilor” 3.000 lei

6583”Cheltuieli cu activele cedate” 15.000 lei

c) anularea ajustării pentru depreciere, care a rămas fără obiect:

2913”Ajustari pentru deprecierea = 7813”Venituri din 4.000 lei

imobilizarilor corporale” ajustari pentru deprecieri”

d) incasarea creantei:

5121”Conturi la banci in lei” = 461”Debitori diversi” 14.280 lei

Studiu de caz privind evaluarea la intrare a imobilizarilor corporale

Evaluarea la cost de achizitie

Societatea ABC Srl achizitioneaza o linie de productie de pe piata interna, cheltuielile

legate de achizitie fiind:

- pretul de cumparare 75.250 lei

- costuri de montaj 35.420 lei

- cheltuieli de transport pana la locul de montare 4.500 lei

- onorariile inginerilor care monteaza linia 9.000 lei

- cheltuieli cu demontarea, montarea si restaurarea amplasamentului 18.000 lei

Costul de achizitie se va compune din = 75.250+35.420+4500+9000+18.000=142.170 lei

a) Reflectarea in contabilitate a achizitiei instalatiei:

38

2131”Echipamente tehnologice” = % 142.170lei

404”Furnizori imobilizari” 124.170lei

1513”Provizioane ptr dezafectarea 18.000lei

imobilizarilor corporale

Evaluarea la cost de productie

Unitatea Sc Beta Srl, producatoare de produse de panificatie va executa in regie proprie o

hala pentru depozitarea produselor, pentru care va avea urmatoarele cheltuieli:

- Costul de achizitie al materialelor de constructii 400.000 lei

- Costul manoperei pentru muncitorii productivi 70.000 lei

- Diverse servicii prestate de terti 20.000 lei

- Cota de cheltuieli legate de construirea activului respectiv ( 7% din 34.300 lei

cheltuielile directe)

Intregistrarile efectuate in contabilitate sunt:

a) Inregistrarea consumului de material:

602”Cheltuieli cu materialele = 302”Materiale consumabile” 400.000lei

consumabile”

b) Inregistrarea manoperei:

641”Cheltuieli cu salariile = 421”Personal salarii datorate” 70.000lei

personalului”

c) Servicii executate de terti:

628”Cheltuieli cu servicii efectuate = 401”Furnizori” 20.000lei

de terti

d) Inregistrarea cheltuielilor repartizate pentru obiectivul construit in regie proprie:

39

231”Imobilizari corporale in curs” = 722”Venituri din productia 524.300 lei

de imobilizari corporale”

e) Receptia imobilizarii corporale:

212”Constructii” = 231”Imobilizari corporale 524.300 lei

in curs”

Studiu de caz privind subventiile pentru investitii si subventiile de

exploatare

Subventii pentru investitii:

O societate primeste o suma nerambursabila de 150.000lei pentru achizitionarea unui

utilaj. Unitatea cumpara utilajul la pretul de 150.000lei. Durata de viata estimata a utilajului este

de 10 ani, iar amortizarea se calculeaza prin metoda liniara:

In contabilitate se vor efectaua urmatoarele inregistrari:

a) Recunoasterea dreptului de a incasa subventia de 120.000lei

445”Subventii” = 475”Subventii pentru investitii” 150.000 lei

b) Incasarea subventiei:

5121”Conturi la banci in lei” = 445”Subventii” 150.000 lei

c) Achizitionarea utilajului de la furnizor:

2131”Echipamente tehnologice”= 404”Furnizori de imobilizari” 150.000 lei

d) Achitarea furnizorului de imobilizari:

404”Furnizori de imobilizari”= 5121”Conturi la banci in lei” 150.000 lei

e) Inregistrarea amortizarii lunare de 1250lei:

6811”Cheltuieli de exploatare= 2813”Amortizarea instalatiilor” 1250 lei

privind amortizarea imobilizarilor

f) Recunoasterea venitului aferent subventiei (venitul din subventie este la nivelul

cheltuielii cu amortizarea deoarece investitia a fost subventionata integral):

475”Subventii pentru investitii”= 7584”Venituri din subventii ptr 1000 lei

investitii”

40

In ceea ce priveste recunoasterea subventiilor in contul de profit si pierdere, aceasta se

face pa masura inregistrarii cheltuielilor cu amortizarea, casarea sau cedarea activelor care fac

obiectul subventiei. Practic vorbim in acest caz de un venit amanat, fapt ce determina si

caracterul fiscal special al acestor subventii, afectand impozitul pe profit doar pe masura

recunoasterii venitului in contul de profit si pierdere.

Subventii de exploatare:

O entitate primeste sub forma de investitii suma de 12000lei, din care 2500 se

incaseaza la data acordarii, iar 9500lei se incaseaza in aceeasi perioada. Suma de 8000 lei

este aferenta cifrei de afaceri (2000lei pentru perioada curenta, restul pentru perioadele

urmatoare), iar 4000 lei este pentru plata personalului si este aferenta perioadei in curs).

12.000 lei % = 7411”Venituri din subventii 12.000

10.000lei 445”Subventii” de expl af cifrei de afaceri” 2000

2000lei 5121”Conturi la banci in lei” 7414 Venituri din subventii 4000

de expl ptr plata pers.

472”Venituri in avans” 6000

Studiu de caz privind veniturile si cheltuielile in avans

Aplicarea principiului independentei exercitiului financiar impune o delimitare clara a

cheltuielilor si veniturilor care trebuie incorporate in rezultatul exercitiului financiar curent de

cheltuieli si venituri realizate in perioada curenta, dar care sunt aferente exercitiilor financiare

urmatoare.

Venituri inregistrate in avans

O societate comerciala incaseaza prin banca in luna noiembrie 2012 contravaloarea

serviciilor facturate in avans pe perioada ian-aprilie 2013 in suma de 58.000lei plus tva.

a) Emiterea facturilor:

41

4111”Clienti” = % 71920 lei

472”Venituri in avans” 58000 lei

4427”Tva colectata” 13920 lei

b) Incasarea facturilor:

5121”Conturi la banci in lei” = 4111”Clienti” 71920 lei

Anul urmator se va descarca pe venituri lunar suma de 58000/12=4833.33lei

704”Venituri din servicii prestate” = 472”Venituri in avans” 4833.33 lei

Cheltuieli inregistrate in avans:

Plecând de la faptul că profesionistul contabil asigură calitatea înregistrărilor contabile,

acesta nu trebuie să se evidenţieze în contabilitate elemente care să pună în discuţie sau să

pună la îndoială coerenţa sau credibilitatea structurilor prezentate în cadrul situaţiilor

financiare anuale (conturilor anuale).

Studiu caz:

În anul 2011, o societate comercială plăteşte chiria pentru anul în curs în valoare de 27000 lei, şi

în avans chiria pentru anul 2012 în valoare de 36 000 lei.

Plata chiriei pentru anul 2012612 = 5121 27000lei“Cheltuieli cu redevenţele, “Conturi la bănci în lei”locaţiile de gestiune şi chiriile”

Plata chiriei în avans: 471 = 5121 36 000 lei “Cheltuieli în avans” “Conturi la bănci în lei”

Înregistrarea cheltuielilor în avans - în anul 2013612 = 471 36 000 leiCheltuieli cu redevenţele, “Cheltuieli în avans”ocaţiile de gestiune şi chiriile

Studiu de caz privind intrarile si iesirile de imobilizari financiare

Imobilizarile financiare denumite si investitii financiare sau de portofoliu cuprind

valorile financiare investite de intreprindere in capitalul altor societati comerciale sub forma

42

titlurilor de participare detinute la societatile din cadrul grupului, creantelor asupra societatilor

din cadrul grupului, titlurilor sub forma de interese de participare, creantelor din interese de

participare, titlurilor detinute ca imobilizari si altor creante.

Studii de caz:

1.Se achizitioneaza titluri imobilizate in valoare de 55.000lei, eliberate in proportie de 60% si

achitate prin banca pentru 10.000lei

261”Actiuni detinute la = % 55.000 lei

entitatile afiliate” 5121”Conturi curente la banci” 10.000 lei

404”Furnizori de imobilizari” 33.000 lei

269”Varsaminte de efectuar ptr imobilizari

12.000lei

financiare

Varsamintele efectuate pentru emitent pe masura valorii eliberate:

269”Varsaminte de efectuar ptr imobilizari = 5121”Conturi curente la banci 10.000 lei

financiare

2. O societate vinde titluri imobilizate la un pret de vanzare de 70.000lei si plateste un comision de 1000 lei. Titlurile au fost achizitionate la suma de 60.000lei

a) Scadearea din evidenta a titlurilor la valoarea de intrare:

6641”Cheltuieli privind imobilizarile = 261”Actiuni detinute 60.000 lei

financiare cedate” la entitati afiliate”

b) Reflectarea veniturilor din cedarea titlurilor:

43

461”Debitori diversi” = 7641”Venituri din imobilizari70.000 lei

financiare cedate”

c) Incasarea titlurilor cedate si inregistrarea comisionului:

% = 461”Debitori diversi” 70.000 lei

5121”Conturi la banci in lei” 69.000 lei

622”Cheltuieli privind comisioanele” 1.000 lei

3. O enitatate ALFA SA participa la capitalul social al entitatii TETA SA, nou infiintata, cu un utilaj a carui valoare de aport determinata de un expert evaluator este de 340.000lei.Aceasta participatie ii asigura un procent de control de 40%.

Caracteristicile utilajului sunt:

- Valoarea contabila 360.000 lei- Durata de utilizare economica:6ani- Amortizarea anului N:60.000lei

a) Inregistrarea titlurilor de participare in limita valorii neamortizate a utilajului:


2813”Amortizarea instalatiilor 60.000 lei

mijloacelor de transport”

263”Interese de participare” 300.000 lei

b) Inregistrarea valorii titlurilor de participare primite care excedente valoarea neamortizata a imobilizarilor corporale (340.000 – 300.000 lei)

263”Interese de participare” = 1068 “Alte rezerve” 40.000 lei

Entitatea cedeaza jumatate din titlurile obtinute in urma participarii la capitalul social cu o valoare de 320.000 lei.

Tranzactiile de inregistrare sunt urmatoarele:

a) Vanzarea titlurilor:

461”Debitori diversi” = 7641”Venituri din imobilizari320.000 lei

44


b) Descarcarea gestiunii:

6641”Cheltuieli privind imobilizarile = 263”Interese de participare” 170.000 lei


c) Virarea rezervei la venituri:

1068 “Alte rezerve” = 7641”Venituri din imobilizari20.000lei

4. Enitatea ALFA SA acorda entitatii BETA SA un imprumut de 70.000 lei pe termen de 2 ani, cu o dobanda de 10%, care trebuie achitata la sfarsitul fiecarui an. Dobanda in primul an se incaseaza cu intarziere, adica in cursul anului urmator:

a) Acordarea imprumutului in anul I:

2675”Imprumuturi acordate = 5121”Conturi la banci in lei” 70.000 lei

pe termen lung”

b) Inregistrarea dobanzii curente in primul an, la 31.12 anul I (70.000lei*10%=7.000lei)

2676”Dobanda aferenta = 763”Venituri din creante 7.000 lei

imprumuturilor acordate imobilizate”

pe termen lung”

c) Incasarea dobanzii restante in cursul anului II

5121”Conturi la banci in lei” = 2676”Dobanda aferenta 7.000 lei

imprumuturilor acordate

pe termen lung”

d) Inregistarea dobanzii cuvenite in al doilea an , al 31.12 an II:

5121”Conturi la banci in lei” = 763”Venituri din creante 7.000 lei

imobilizate”

e) Rambursarea imprumutului la sfarsitul celor 2 ani:

45

5121”Conturi la banci in lei” = 2675”Imprumuturi acordate 70.000 lei

pe termen lung”

Studiu de caz privind contabiliatea materiilor prime, materialelor consumabile

Continutul conturilor de stocuri (materii prime, material consumabile) se evindetiaza diferit in functie de metoda inventarului folosit (permanent sau intermitent, astfel:

a. in cazul folosirii metodei inventarului permanent, conturile de stocuri si comenzi in curs de executie se debiteaza cu intrarile de valori materiale si se crediteaza cu iesirile de valori materiale pe masura ce se realizeaza aceste operatiuni;

b. in cazul folosirii metodei inventarului intermitent, la incheierea exercitiului, in debitul conturilor se inregistreaza stocurile de la sfasitul perioadei, determinate prin inventariere, iar la deschiderea exercitiului, in credit, stocurile de la inceputul perioadei in categoria cheltuielilor, pentru perioada urmatoare de gestiune in cazul materialelor si marfurilor si ca venituri, in cazul produselor si productiei in curs de fabricatie.

A. In cazul utilizarii inventarului permanent

1. O entitate care tine evidenta stocurilor la cost de achizitie detine un stoc initial de 200 kg, evaluat la cost de achizitie 0,80 ron/kg. In cursul lunii cumpara materii prime astfel: 600 kg la1 ron/kg plus TVA achitate prin banca, la care s-au platit in numerar cheltuieli de transport in valoare de 60 ron plus TVA. S-a efectuat un consum de materii prime de 700 kg, evaluat dupa metoda LIFO.

- achizitionare de materii prime conform facturii:

% = 401”Furnizori” 714 lei301”Materii prime” 600 lei4426”Tva deductibil” 114 lei

- cheltuieli de transport achitate in numerar:

% = 5311”Casa in lei” 71 lei301”Materii prime” 60 lei4426 ”Tva deductibil” 11 lei

- achitare cu ordin de plata a materiilor prime :

401”Furnizori” = 5121”Conturi la banci in lei” 714 lei

- consum de materii prime conform bonului de consum:

46

601“Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 740 lei

Costul de achizitie unitar al materiilor prime achizitionate este : (600+60):600 =1,10 lei/ kgValoarea consumului avand in medere metoda utilizata este : 600*1,10 +100*0,80 = 740 lei

2.O entitate care tine evidenta stocurilor la prêt standard prezinta la inceputul lunii noiembrie urmatoarea situatie privind materiile prime :

- stoc initial : 200 kg * 2 ron/kg (pret standard);- diferente de pret aferente stocului intial : 20 ron;- achizitie in numerar : 500 kg la pret 2,10 ron/ Kg plus TVA, conform facturii;- consum de materiale : 600 kg

- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 2 ron/kg:

% = 401”Furnizori” 1.249 lei301”Materii prime” 1.000 lei308”Diferente de pret” 50 ( (2,10- 2 )*500=50)4426“Tva deductibil” 199 (1050 *0,19 = 199)

- achitarea in numerar a facturii :

401”Furnizori” = 5311”Casa in lei” 1.249 lei

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 roni/kg= 1.200 ron)

601“Cheltuieli cu materii prime” = 301 ”Materii prime” 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= 0,05

- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200* 0,5 = 60 ron

601“Cheltuieli cu materii prime” = 308”Diferente de pret” 60 lei

Atunci cand pretul de achizitie este sub valoare pretului standard avem:

- presupunem acelasi exemplu ca si mai sus , cu deosebirea ca pretul de achizitie este 1,8 ron/kg.

Inregistrarile contabile in acest caz vor fi:

- achizitionare materii prime; inregistrarea se face la pret standard 1,8 ron/kg.

% = 401”Furnizori” 1.071 lei301”Materii prime” 1.000 lei308”Diferente de pret” 100 lei4426“Tva deductibil” 171 lei

47

- achitarea in numerar a facturii :

401”Furnizori” = 5311”Casa in lei” 1.071 lei

- consum de materiale inregistrate la pret standard (600 kg * 2 ron/kg= 1.200 ron)

601“Cheltuieli cu materii prime” = 301”Materii prime” 1.200 lei

Coeficientul privind diferente de pret K = (SI 308* RD 308)/(SI 301+RD 301)= -0,0571

- diferente de pret aferente consumului de materiale : 1.200 * -0,0571

601“Cheltuieli cu materii prime” = 308”Diferente de pret” 68,52 lei

B. In cazul utilizarii inventarului intermitent

1. O entitate care utilizeaza metoda inventarului intermitent tine evidenta stocurilor la cost de achizitie . Stocul initial de combustibil evaluat la costul de achizitie, care se include in cheltuieli este de 200 ron . S-a efectuat o cumparare de combustibil de 500 ron plus TVA cu plata in numerar.La inventarierea de la sfarsitul perioadei se constata un sold de combustibil de 100 ron.

- includerea in cheltuieli a a soldului initial de combustibil pornind de la premisa ca se vor consuma in cursul perioadei :

6022”Cheltuieli privind combusibilul” = 3022”Combustibilii” 200 lei

- achizitionarea de combustibil cu plata in numerar :

% = 5311”Casa in lei” 595 lei6022”Cheltuieli privind combusibilul” 500 lei4426”Tva deductibil” 95 lei

- inregistrarea stocului final de combustibil stabilit la inventariere:

6022”Cheltuieli privind combusibilul” = 3022”Combustibilii” 100 lei

2.Presupunem un stoc initial de materii prime evaluate la cost de achizitie de 0,90 ron/l,400 l, care se include in cheltuieli. S-a efectuat o cumparare de de materii prime : 600 l, la pret de facturare de 1 ron plus TVA , achitate dintr-un avans de trezorerie. Cheltuieli de transport:60 ron plus TVA care se achita in numerar. La inventariere s-a constatat un stoc de materii prime de 200 l, care se evalueaza conform metodei costului mediu ponderat.

- includerea in cheltuieli a soldului initial :0,90 ron/l * 400 l = 360 ron


48

- receptia materiilor prime achitate printr-un avans de trezorerie:

% = 542”Avansuri de trezorerie” 714 lei601 “Cheltuieli cu materii prime” 600 lei4426 “Tva deductibil” 114 lei

- cheltuieli de transport achitate in numerar :

% = 5311”Casa in lei” 71 lei601“Cheltuieli cu materii prime” 60 lei4426“Tva deductibil 11 lei

Costul efectiv unitar al materiilor prime intrate (600+60):600= 1,10 ron/lCostul unitar mediu ponderat (360 + 660) :1000 = 1,02 ron/l

- inregistrarea stocului final de materii prime stabilit prin inventariere :

200 * 1,02 ron/l=204 ron


Contabilitatea materialelor consumabile

1. Societatea Beta Sa achizitioneaza combustibil in valoare de 1800 lei, tva 24%, destinat unui vehicul pentru care nu este permisa deducerea decat in proportie de 50%, deoarece nu este utilizat pentru desfasurarea de activitati exceptate.

a) In cazul in care combustibilul este stocat:

A1) Achizitia de combustibil:

% = 401”Furnizori’ 2232lei

3022”Combustibili” 1800lei

4426”Tva deductibila” 432lei

A2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului:

3022”Combustibil” = 4426”Tva deductibil” 216lei

b) In cazul in care combustibilul nu este stocat:

49

B1) Achizitia de combustibil:

% = 401”Furnizori” 2232 lei

6022”Cheltuieli privind combustibilul” 1800 lei

4426”Tva deductibila” 432 lei

B2) Includerea a 50% din Tva in costul de achizitie al combustibilului:

6022”Cheltuieli privind combustibilul” = 4426”Tva deductibil” 216 lei

Studiu de caz privind contabiliatea obiectelor de inventar

Sc Lider Srl achizitioneaza dulapuri pentru arhivarea documentelor in valoare de 3000 lei, tva 24%. Se dau in folosinta dulapurile:

a) Achizitia de materiale de natura obiectelor de inventar:

% = 401”Furnizori” 3.720 lei

303”Materiale de natura 3.000 leiobiectelor de inventar”

4426 “Tva deductibila” 7.20 lei

b) Darea in folosinta a obiectelor de inventar:

603”Cheltuieli cu obiecte de inventar” = 303”Materiale de natura 3720 lei

obiectelor de inventar

Studiu de caz privind contabiliatea stocurilor aflate la terti

O firma (neplatitoare de TVA) intrucat nu dispunde de spatiu suficient de depozitare, in data de 01.10.2012 trimite la terti pentru depozitare temporara produse finite in valoare de 5.000 lei. Chiria facturata de tert in data de 31.10.2012 este de 200, plus TVA 24% si se achita pe loc in numerar. in 01.01.2013 produsele sunt aduse inapoi in unitate.

a) Trimitere produse finite la terti

354”Produse finite” = 345”Produse aflate la terti” 5000 lei

b) Cheltuieli cu chiria:

50


612” “Cheltuieli cu redeventele, 200 leilocatiile de gestiune si chiriile

4426”Tva deductibil” 48 lei

c) Achitarea datorie:401”Furnizori” = 5311”Casa in lei” 248 lei

d) Returnarea produselor finite la terti:

345”Produse aflate la terti” = 354”Produse finite” 5000 lei

Studiu de caz privind contabiliatea produselor finiteA) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii costurilor de productie

efective

Aceasta varianta este utilizata mai rar , deoarece presupune cunoasterea costurilor de productie efective a produselor , in timpul lunii , in momentul obtinerii lor .

Studiu de caz :

Sc Beta Srl este o entitate producatoare de pantofi de dama.Ea obtine produse finite din productia proprie avand un cost de productie de 1.400.000 lei.

a) Inregistrarea intrarii produse lor finite in gestiune se face astfel :

345 ‘’Produse finite “ = 711 “ Venituri din productia 1.400.000 lei

stocata “

b) Vanzarea de produse finite , in cursul lunii la pret de vanzare 1.200.000 , T.V.A. 24% costul de productie efectiv al produselor vandute este de 1.000.000 lei .

411 “ Clienti “ = % 1.488.000 lei 701 “ Venituri din vanzari de 1.200.000 lei

produse finite “

4427 “ T.V.A. colectat “ 288.000 lei

c) Concomitent se face descarcarea gestiunii pentru produsele finite vandute :

411 “ Venituri din = 345 “ Produse finite “ 1.000.000 lei productia stocata

d) Se consatata la inventariere plusuri de produse finite in valoare de 1.700.000 lei

51

345 “ Produse finite “ = 711 “ Venituri din productia stocata “ 1.700.000 lei

e) Se constata la inventariere minusuri de produse finite in valoare de 500.000 lei

711“ Venituri din productia ‘’ = 345 “ Produse finite “ 500.000 leistocata

f) Produsele finite se vand in magazinele .Ele se vor transfera la marfuri si vor fi vandute ca atare Inregistrarea se face astfel :

371 “Marfuri“ = 345 “Produse finite“ 1.700.000 lei

B) Inregistrarea in contabilitate a produselor finite , in cazul utilizarii preturilor prestabilite(standard )

De regula , costurile de productie efective se determina la sfarsitul lunii deci pentru produsele finite obtinute in cursul lunii nu se cunoaste costul de productie efectiv in momentul obtinerii lor in procesul de productie . Ca urmare este necesara inregistrarea lor la costuri prestabilite (standard ) .

La sfarsitul lunii se vor calcula diferentele dintre stocurile de productie efective si preturile prestabilite(standard), care se vor inregistra in conturile de diferente .

Studiu de caz :

La inceputul lunii , soldul contului 345 “Produse finite “ este de 80.000 lei , iar soldul contului 348“Diferente de pret la produse“ este de 10.000 lei, diferenta favorabila , deci in minus .

a) In cursul lunii se obtin produse finite ( 1.000 bucati ),pret prestabilit ( standard ) 800 lei / buc. , care se vor inregistra astfel :

345 “ Produse finite “ = 711“ Venituri din productia 800.000 lei

stocata “

b) Se vand , in cursul lunii , 600 bucati la pret de vanzare 900 lei / buc T.V.A. 24% .

Se va inregistra astfel :

701 “ Clienti “ = % 669.600 lei

701 “ Venituri din vanzarea 540.000 leiproduselor finite “

52

4427 ’Tva colectat “ 129.600 lei

c) Concomitent se inregistreaza si scaderea din gestiune a produselor vandute , pretul prestabilit fiind de 80 lei / buc. :

711 “ Venituri din productia = 345 “ Produse finite “ 480.000 lei stocata “

d) La sfarsitul lunii se calculeaza costul de productie efectiv al produselor finite obtinute in cursul lunii , care este de 720 lei / buc. si se inregistreaza diferentele de pret , astfel :

348“Diferente de pret = 711 “ Venituri din 80.000 lei la produse productia stocata’’

Studiu de caz privind contabilitatea marfurilor

Organizarea contabilitatii marfurilor este influentata de mai multi factori. Un prim factor il reprezinta forma circulatiei:

- cu ridicata (en-gross)

- cu amanuntul (en-detail)

In cazul circulatiei marfurilor en-gross, vanzarea se face pe baza de documente. Incasarea urmeaza a se realiza ulterior, prin virament, si astfel este necesara interventia unui cont anume, 411 „Clienti”. Acest cont evidentiaza creantele din momentul vanzarii marfurilor pana in momentul incasarii lor.

In cazul circulatiei en-detail, vanzarea se face, de regula, cu plata imediata, in numerar.

Un alt factor de influenta il constituie metoda de contabilitate a stocurilor:

„inventarul permanent” sau „inventarul intermitent”.

Studiu de caz:

A)Contabilitatea operatiilor privind marfurile cumparate, evaluate la la cost de

achizitie

Metoda inventarului permanent

53

http://www.asistentacontabila.ro?cs=290408

1. Firma SC DAB AUTO SERV SRL cumpara pe credit comercial marfuri in valoare de 20

lei, iar cheltuielile de transport inscrise in facture de 1 leu, TVA deductibul 24%.


371 “Marfuri” 21 lei

4426”Tva deductibil” 5.04 lei

2. Se achizitioneaza de la un furnizor marfuri (piese Renault) in valoare de 100 lei, TVA

24% cu plata numerar din casierie:

a) Inregistrarea achizitiei marfii:


371 “Marfuri” 100 lei

4426”Tva deductibil” 24 lei

b) Plata prin casierie:

5311”Casa in lei” = 401”Furnizori” 124 lei

3. Se vinde unui client marfa in valoare de 200 lei, tva 24% en-gros in baza contractului:

c) Inregistararea vanzarii:

% = 707”Venituri din vanzarea 248 lei

411”Clienti” marfurilor” 200 lei

4427”Tva colectata” 48 lei

d) Se descarca gestiunea cu marfa vanduta:

607” Cheltuieli cu marfurile” = 371”Marfuri” 100 lei

Inventarul intermitent

1. Unitatea se aprovizioneaza cu marfa in valoare de 115 lei, tva 24% de la furnizor:

In cazul in care se foloseste metoda inventarului intermitent inregistrarile sunt

urmatoarele:

54

a) Inregistrarea achizitiei marfii:


607” Cheltuieli cu marfurile” 115 lei

4426”Tva deductibil” 27.6 lei

2. La sfarsitul perioadei, pe baza listelor de inventariere intocmite, stocurile finale sunt in

valoare de 31 lei si sunt reflectate prin urmatoarea formula contabila:

371”Marfuri” = 607”Cheltuieli cu marfurile” 31 lei

Calcul Valoarii marfurilor iesite = 115-31=84 lei

1.Stocuri cumparate fara factura

Societatea comerciala, in anul 2012 primeste marfa fara factura in valoare de 120 lei, Tva

24%.. In anul 2013 se primeste factura din care rezulta ca pretul de achitare este de 140 lei.

1.Inregistrarea receptiei marfurilor prime sosite fara factura in anul 2012:

= 148.8 lei

% 408

371 Furnizori-facturi 120 lei

Marfuri nesosite

4428 28.8 lei

Tva neexigibil

2.La primirea facturii se inregistreaza numai diferentele intre valoarea estimata si cea

inscrisa in factura:

= 173.6 lei

%

408 401 148.8 lei

Furnizori-facturi Furnizori

55

nesosite

371 20 lei

Marfuri

4426

TVA deductibila 4.8 lei

Si concomitent:

4426 = 4428 28.8 lei

Tva deductibila Tva neexigibila

Marfuri la pret de vanzare cu amanuntul

Studiu de caz:

Societatea Beta Srl este a unui mic intreprinzator care cumpara si revinde marfa utilizeand pretul de vanzare cu amanuntul pentru evidentierea acestora.

In luna iulie achizitioneaza marfuri la un pret de achizitie de 1.000 lei plus TVA .

La revanzarea aceasta se adauga un adaos comercial de 25%.

Ulterior, se vand marfuri in valoare de 868 lei , suma care include si TVA. Societatea este inregistrata ca platitor de TVA.

1. Achizitionarea marfurilor :

% = 401 Furnizori 1.240 lei

371 Marfuri 1.000 lei

4426 Tva deductibila 240 lei

2. Inregistrarea diferentelor de pret la marfuri

Mai intai se calculeaza pretul de vanzare cu amanuntul astfel:

Adaosul comercial = 25% * pretul de achizitie = 25% * 1.000 lei = 250 lei

Tva neexigibila = (1.000 lei + 250 lei )*24 % = 300 lei

Pretul de vanzare cu amanuntul = cost de achizitie + adaos comercial+tva neexigibila = 1.000 lei + 250 lei + 300 lei = 1.550 lei

56

In momentul de fata, in contul 371, marfurile sunt inregistrate la costul de achizitie de 1.000 lei.

Pentru a se ajunge la pretul de vanzare de 1.550 lei se fac urmatoarele inregistrari contabile :

371 Marfuri = % 550 lei

378 Diferente de pret la marfuri 250 lei

4428 Tva neexigibila 300 lei

3. Vanzarea marfurilor :

5311 Casa in lei = % 868 lei

707 Venituri din vanzarea marfurilor 700 lei

4427 TVA colectata 168 lei

Pret de vanzare = 868 lei => Tva = 868 lei* 24/124 = 168 lei = > baza = 868 lei -168 lei =700 lei

4. Descarcarea gestiunii

La descarcarea gestiunii trebuie sa tinem cont atat de contul 371 cat si de contul 378.

Astfel, pretul de vanzare fara Tva = 700 lei, conform calculelor de mai sus, pret care se compune din cost de achizitie si adaos comercial.

Adaosul comercial = 700 lei *25 /125 = 140 lei

Baza = 700 lei – 140 lei = 560 lei

% = 371 Marfuri 868 lei

607 Cheltuieli privind marfurile 560 lei

378 Diferente de pret la marfuri 140 lei

4428 Tva neexigibila 168 lei

Conturile se prezinta astfel:

371 Marfuri

57

Debit: 1.000 lei

Debit : 550 lei

Credit : 868 lei

Sold final (debitor) : 682 lei

378 Diferente de pret aferente marfurilor

Credit :250 lei

Debit: 140 lei

Sold final(creditor) : 110 lei

4428 TVA neexigibila

Credit 300 lei

Debit : 168 lei

Sold final (creditor) = 132 lei

Achizitia de maruri cu discount comercial

Reglementarile aplicabile sunt date de pct. 51 alin. (3) din O.M.F.P. nr. 3.955/2009 privind contabilitatea, armonizat cu directivele europene, ce stabileste:

"Reducerile comerciale acordate de furnizor si inscrise pe factura de achizitie ajusteaza in sensul reducerii costul de achizitie al bunurilor."

Prin urmare, valoarea bunurilor cumparate care se inregistreaza in contabilitate este valoarea din factura din care se scade reducerea comerciala.

Studiu de caz:

Societatea Sc Alfa Srl a primit o factura de marfa in valoare de 100 lei fara TVA. Pe aceeasi factura, la pozitia a doua este facurat un discount de 15 lei. Vom stabili astfel care sunt inregistrarile contabile atat la achizitia marfii, dar si la vanzare, in cazul in care societatea vinde marfa primita mai departe, acordand clientului un asemenea discount.

a) Inregistrarea valoarii de intrare in patrimoniu 85 lei- TVA aferenta valorii de intrare in patrimoniu:

58

85 lei x 24% = 20,4 lei

Inregistrarea in evidenta contabila:371 = 401 85 lei"Marfuri" "Furnizori"

4426 = 401 20,4 lei"TVA deductibila" "Furnizori"

Valoarea reducerii nu se inregistreaza distinct in contabilitate pentru reducerile comerciale inregistrate pe aceeasi factura.

Daca reducerea comerciala se acorda ulterior achizitiei, evidentiata in alta factura, acest caz este reglementat de pct. 51 alin. (4) din O.M.F.P. nr. 3.055/2009, ce prevede

"Reducerile comerciale primite ulterior facturarii, respectiv acordate ulterior facturarii, indiferent de perioada la care se refera, se evidentiaza distinct in contabilitate (contul 609 "Reduceri comerciale primite", respectiv contul 709 "Reduceri comerciale acordate"), pe seama conturilor de terti. Se retine functionarea inversa a acestor conturi fata de functionarea clasei de conturi din care fac parte.

Daca reducerea este de natura financiara, primita pe o factura ulterioara, acestea reprezinta venituri ale perioadei perioadei, indiferent de perioada la care se refera (contul 767 "Venituri din sconturi obtinute").

59

aplicatii rezolvate

Documents