Stiri 25 mai 2020, a doua parte

CURSUL DE SCHIMB 25.05.2020

1 EUR 4.8396

1 USD 4.4406

Se rup norii! Ploile vor avea caracter torenţial. Avertizare ANM  Leonard Bădilă 25 mai 2020    

Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM) a emis, luni, o informare de instabilitate atmosferică, valabilă până miercuri seara în cea mai mare parte a ţării.

Conform prognozei de specialitate, în intervalul 25 mai, ora 12:00 – 27 mai, ora 23:00, în majoritatea regiunilor vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va manifesta prin averse, descărcări electrice, intensificări de scurtă durată ale vântului, vijelii şi căderi de grindină.AVERTIZARE ANM: Ploile vor avea caracter torenţialDe asemenea, ploile vor avea caracter torenţial, iar în intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor depăşi 15 – 25 l/mp şi pe arii restrânse 30 – 40 l/mp.Meteorologii precizează că vremea se va menţine instabilă pe tot parcursul acestei săptămâni, în majoritatea regiunilor.ANM notează că, în funcţie de evoluţia şi intensitatea fenomenelor meteorologice, va actualiza informarea emisă luni.

ANM: Graficul PLOILOR până la sfârșitul lunii MAI! agrointeligenta.ro - 23 mai 2020

Ploile din ultima perioadă au fost mană cerească pentru culturile agricole iar fermierii urmăresc cu interes anunțurile meteorologilor pentru perioada următoare. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis o prognoză meteo pe regiuni valabilă în intervalul 22-31 mai.

1

BANAT Pe parcursul intervalului de prognoză regimul termic va avea variații de la un normal al perioadei spre valori sub cele caracteristice zonei. Astfel, maximele mediate pe regiune, vor fi de 22 de grade în zilele de 22, 25 și 26 mai, în timp ce în rest se vor situa între 23 și 25 de grade. Mediile minimelor se vor încadra între 10 și 14 grade, cu valori mai mici, în jurul a 8 grade în data de 22 mai.

Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată în intervalul 24 – 29 mai. Vor fi mai ales fenomene specifice instabilității atmosferice.

CRIŞANA Cele două săptămâni de prognoză vor fi caracterizate de alternațe termice, între zile cu vreme răcoroasă și zile cu valori termice apropiate de normal. Valorile maxime mediate pe regiune vor varia între 20 și 24 de grade, cele mai scăzute temperaturi, urmând a se înregistra în zilele de 22, 25 și 26 mai. Temperaturile minime vor fi în general cuprinse între 10 și 12 grade, mai scăzute în 22 mai când vor coborî spre 8 grade.

După data de 24 mai probabilitatea să plouă pe arii mai extinse va fi ridicată. În general ploile vor fi asociate unor manifestări de instabilitate atmosferică.

TRANSILVANIA Vremea va fi schimbătoare, cu variații termice chiar semnificative. În primele zile valorile maxime mediate pe zonă vor fi de 22…24 de grade, în 22 mai vor scădea semnificativ, ajungând la 18 grade, iar în intervalul 23 – 31 mai, vor varia între 20 și 24 de grade. Temperaturile minime vor oscila ușor la început, cu medii de 10…12 grade, însă vor marca o scădere accentuată, spre 4 grade, în 22 și 23 mai, după care vor crește ușor, până la valori în jur de 8 grade.

Probabilitatea pentru manifestări caracteristice instabilității atmosferice va fi ridicată după 24 mai, pe arii mai extinse.

MARAMUREŞ Intervalul de prognoză se va încadra în regimul termic specific perioadei, cu alternațe termice, chiar semnificative. În consecință, la nivelul regiunii, se vor înregista maxime cuprinse între 18 și 24 de grade, cu cele mai reci zile în 22, 25 și 26 mai. Temperaturile minime vor avea variații semnificative în prima săptămână, de la valori medii de 8…10 grade la început, spre 4…6 grade în a doua jumătate, iar în săptămâna următoare vor fi relativ constante, în jurul mediei de 10 grade.

Probabilitatea de ploaie va fi mai ridicată după data de 23 mai când vor fi posibile și cantități de apă mai însemnate.

MOLDOVA În primele două zile ale intervalului, valorile termice vor fi apropiate de mediile multianuale, respectiv maxime la nivelul regiunii în jur

2

de 24 de grade și minime de 10…12 grade. La mijlocul primei săptămâni de prognoză vremea va deveni răcoroasă, chiar rece în timpul dimineților, cu medii ale valorilor maxime de 17…19 grade și minime ce vor scădea spre 6 grade. După acest interval se vor înregistra ușoare variații, însă tendința temperaturii va fi de creștere, astfel încât, până la finalul celor două săptămâni, se va atinge o medie a valorilor maxime de 26 de grade și de 11…13 grade pentru minime.

Se vor semnala averse locale cu o probabilitate mai mare și în intervalul 24 – 28 mai.

DOBROGEA Intervalul va debuta cu valori termice apropiate de mediile specifice acestei perioade, respectiv, maxime în general de 20…22 de grade și minime în jur de 14 grade. Și în această regiune ziua de 22 mai va fi răcoroasă, cu maxime în jur de 18 grade și minime, în medie de 9…10 grade. Ulterior se va încălzi treptat de la o medie a valorilor maxime de 20 de grade, până spre 23…24 de grade la finalul intervalului. Evoluția va fi asemănătoare și pentru temperaturile minime, media acestora urmând să ajungă din nou la 13…14 grade.

În tot intervalul regimul pluviometric va fi în general deficitar, iar manifestări specifice instabilității atmosferice vor mai fi probabile în a doua săptămână de prognoză (mai ales în perioada 26-28 mai).

MUNTENIA Regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile cu vreme răcoroasă  cu o probabilitate mare şi în perioada 25-27 mai când media maximelor va fi de 19…22 de grade şi zile cu valori termice normale, la o medie regională de 24…26 de grade. Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…14 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 7…9 grade. Pentru restul intervalului sunt prognozate minime, în general de 10…12 grade.

Probabilitatea pentru ploi va fi ridicată și în perioada 25 – 28 mai.

OLTENIA Pe parcursul celor două săptămâni, regimul termic diurn va fi caracterizat de alternanţe între zile în care la nivelul regiunii vor fi maxime de 20…22, caracterizând o vreme răcoroasă cu o probabilitate mare în perioada 25-27 mai şi zile cu valori termice normale, în general de 24…26 de grade, în restul intervalului. Nopțile vor fi calde în primele zile ale săptămânii, cu o medie a temperaturilor minime de 13…15 grade, însă în 22 și 23 se va înregistra o scădere accentuată a acestora până spre 8…9 grade, apoi se va reveni la o medie de 10…12 grade, considerată normală pentru ultima decadă a lunii mai.

3

ANM: Cultura grâului de toamnă va avea un conținut de umiditate foarte scăzuta 23 mai, 2020 | Agerpres

Conţinutul de umiditate în cultura grâului de toamnă, pe profilul 0-100 centimetri, se va încadra în limite scăzute şi deosebit de scăzute, seceta pedologică având diferite grade de intensitate, respectiv moderată, puternică şi extremă, în Moldova, Dobrogea, Banat, Crişana, Maramureş şi Transilvania, cea mai mare parte a Munteniei şi local în centrul, estul şi sudul Olteniei, informează Agerpres.

Conform prognozei agrometeorologice publicate de Administraţia Naţională de Meteorologie (ANM), pentru perioada din perioada 23 - 29 mai, aprovizionarea cu apă a solului va prezenta valori satisfăcătoare şi apropiate de optim în cazul acestei culturi doar în nordul, estul şi sud-vestul Olteniei, izolat în nord-estul Munteniei.

"În cultura neirigată de porumb, în stratul de sol 0-50 cm, se vor înregistra deficite de umiditate (secetă pedologică moderată, puternică şi extremă), în Dobrogea şi Crişana, local nordul, centrul, vestul, sudul şi sud-estul Moldovei, estul, centrul, sudul şi sud-vestul Transilvaniei, nordul, nord-vestul şi vestul Banatului, estul, sudul, centrul şi izolat nordul Munteniei. Rezerva de apă din sol se va situa în limite satisfăcătoare până la apropiate de optim şi optime, în Maramureş şi Oltenia, nordul, local centrul şi sudul Transilvaniei, estul, centrul, sudul şi sud-vestul Moldovei, nordul, nord-vestul şi vestul Munteniei, izolat nord-estul Banatului", precizează specialiştii ANM.

În privinţa stării de vegetaţie a culturilor agricole, regimul hidro-termic favorabil din aer şi sol va determina o evoluţie în general normală a proceselor vegetative atât la speciile de câmp, cât şi la cele pomi-viticole în majoritatea regiunilor agricole, ritmurile de creştere şi dezvoltare fiind mai intensificate în zonele de câmpie, îndeosebi pe suprafeţele cu o bună aprovizionare cu apă în sol.

Astfel, orzul şi grâul de toamnă înfiinţate în perioada optimă vor parcurge fazele de "burduf"-înspicare (10-100%), înflorire (10-40%), precum şi începutul maturităţii în lapte (10-15%), în cea mai mare parte a zonelor agricole. La culturile întârziate fenologic se vor semnala fazele de alungire a tulpinii (40-100%), "burduf" şi înspicare (10-70%). În sudul, sud-estul, estul şi centrul ţării, rapiţa îşi va continua înflorirea (30-100%), formarea silicvelor şi a boabelor în silicve (10-100%).

Cultura de floarea-soarelui va parcurge răsărirea (30-100%), dezvoltarea primei perechi de frunze (10-100%) şi înfrunzirea (5-13 frunze) în

4

majoritatea regiunilor agricole, uniformitatea şi vigurozitatea plantelor fiind pe ansamblu bună.

Funcţie de data semănatului, la porumb vor predomina răsărirea (30-100%), formarea frunzei a treia (10-100%) şi înfrunzirea (4-8 frunze) în cea mai mare parte a ţării, cu o stare de vegetaţie în general bună.

La sfecla de zahăr din principalele bazine specializate se vor înregistra fazele de răsărire, dezvoltarea primei perechi de frunze, precum şi alungirea axei hipocotile, în special în Transilvania, iar la cartof, funcţie de data plantatului, predominante vor fi încolţirea, răsărirea, dezvoltarea primei perechi de frunze (30-100%) şi local, la soiurile timpurii, tuberizarea (10-20%).

În majoritatea plantaţiilor, pomii fructiferi se vor afla la legarea şi formarea rodului, creşterea şi coacerea fructelor, precum şi înfrunzirea. Izolat, la soiurile timpurii de cireş din jumătatea de sud a ţării aflate la maturitatea tehnologică va fi posibilă recoltarea.

Viţa de vie îşi va continua fazele de înfrunzire, creştere a lăstarilor şi apariţia inflorescenţelor, iar în sudul, estul şi vestul ţării se va înregistra înflorirea la soiurile timpurii de masă.

Agrometeorologii transmit că lucrările agricole în câmp (fertilizări, erbicidări, praşile manuale/mecanice, tratamente fito-sanitare, etc.) vor fi întrerupte temporar doar în zilele cu precipitaţii. Din punct de vedere meteorologic, intervalul 23 - 29 mai se va caracteriza printr-o vreme mai rece decât în mod obişnuit, în majoritatea regiunilor agricole.

Temperatura medie diurnă a aerului se va situa între 6 şi 18 grade Celsius, în toate zonele de cultură, abaterile termice negative fiind de 1 - 6 grade Celsius. Temperatura maximă a aerului va fi cuprinsă între 13 şi 24 de grade Celsius, în cea mai mare parte a ţării, iar cea minimă va oscila între -2 şi 13 grade Celsius pe aproape întreg teritoriul, cele mai scăzute valori înregistrându-se în depresiunile din estul Transilvaniei, unde izolat vor fi condiţii de producere a brumei.

Temperatura medie diurnă a solului la adâncimea de 10 centimetri se va încadra între 10 şi 19 grade Celsius, favorabilă desfăşurării proceselor vegetative la culturile de primăvară înfiinţate în perioada optimă.

Meteorologii avertizează că instabilitatea atmosferică se va manifesta prin ploi locale cu caracter de aversă, dar şi torenţial, acestea fiind însoţite de descărcări electrice şi intensificări ale vântului. De asemenea, cantităţile de

5

apă prognozate pot fi mai însemnate din punct de vedere agricol, iar izolat, vor fi condiţii de producere a grindinei.

Evoluţia stării de vegetaţie pentru perioada estimată utilizează prognoza meteorologică pe scurtă/medie durată asociată cu informaţiile fenologice colectate săptămânal prin monitorizarea principalelor culturi agricole din România situate în apropierea staţiilor meteorologice cu program agrometeorologic din reţeaua ANM.

APIA si SUBVENTII

APIA: PLĂȚI PE HECTAR PENTRU FERMIERI!Agroinfo  24 mai 2020

ANUNȚ OFICIAL! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță că a prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru obținerea plăților pe hectar pentru angajamente de silvomediu. APIA a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată/sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1 „Plăţi pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel:- sesiunea 3/2020 anul I de angajament;- sesiunea 1/2017 anul IV de angajament și sesiunea 2/2019 anul II de angajament.Anunţurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituţiei www.apia.org.ro.

Cererile de plată/sprijin trebuie să îndeplinească condiţiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, precizăm că beneficiarii pot depune modificări la cererile de plată/sprijin, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără penalități, respectiv până la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

6

Preaviz dat de APIA la subvenții: maxim 14 zile la vegetal și 48 de ore la fermele de animale! agrointeligenta.ro - 22 mai 2020

Ministerul Agriculturii a modificat o serie de aspecte ce țin de plata subvențiilor APIA în acest an. În ședința de Guvern de ieri, joi – 21 mai, a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

”Au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore”, se arată într-un comunicat de presă despre prevederii noii OUG.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a scris încă din data de 7 mai despre noile termene pentru controalele pe care APIA le va efectua în acest an. Vă invităm să citiți mai multe în articolul: Subvenții APIA: Cu cât timp înainte vor fi anunțați fermierii de controalele în fermă!

OFICIAL APIA: TERMEN CERERE AJUTOR DE STAT!Agroinfo  24 mai 2020 -

COMUNICAT! Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) anunță toți fermierii interesați că a fost prelungit termenul pentru depunerea cererilor pentru schema de ajutor de stat sprijin pentru prima împădurire și crearea suprafețelor împădurite. APIA a transmis un comunicat pentru AGROINFO.

Agenţia de Plăţi și Intervenţie pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel:

- sesiunea 1/2016 – anul I, II și III de angajament;- sesiunea 2/2017 - anul I și II de angajament;- sesiunea 3/2018 - anul I de angajament.

Anunţurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituţiei www.apia.org.ro.

7

Cererile de plată trebuie să îndeplinească condiţiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, precizăm că beneficiarii pot depune formulare de modificare a cererilor de plată, fără penalități, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, respectiv până la data de 10 iulie 2020, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

DECIZII GUVERN ASTĂZI SUBVENȚIILE APIA!Agroinfo  21 mai 2020 -

ADOPTATE DE GUVERN. Ministrul agriculturii, Adrian Oros, a anunțat, în urmă cu puțin timp, deciziile adoptate astăzi, în ședința de Guvern, care vizează subvențiile agricole aferente acestui an, cuvenite fermierilor români.

Guvernul a adoptat în această seară o ordonanță de urgență prin care se prelungește termenul de depunere a cererilor unice de plată până la 15 iunie 2020.  Asta pentru a veni în sprijinul fermierilor afectați de  restricțiile de circulație și de respectarea normelor de prevenire a îmbolnăviriii cu Covid 19. De asemenea, am simplificat foarte mult procedurile de depunere a acestor cereri, ele se fac online, iar adeverințele de la primării se obțin direct de către centrele noastre APIA.

O altă măsură este aceea că din 15 mai, prin APIA (Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură n.r.) eliberăm adeverințe pentru beneficiarii schemelor de plată. Pentru acei fermieri care doresc să acceseze credite pentru activități curente. Am negociat prin APIA cu instituțiile bancare acest lucru, iar fermierii pot să obțină credite cu o valoare de până la 85% din valoarea subvențiilor pe care noi le acordăm anul acesta. Dobânda ROBOR, maxim 2%. Convențiile cu instituțiile bancare se află pe site-ul APIA pentru cei interesați, a declarat, în această seară, ministrul agriculturii Adrian Oros, la sfârșitul ședinței de Guvern.

OFICIAL GUVERN! CE SE SCHIMBĂ LA PLATA SUBVENȚIILOR APIA! Agroinfo  22 mai 2020 - COMUNICAT. Guvernul a adoptat, în ședința de miercuri seara, o Ordonanţă de urgenţă care modifică și completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991

8

privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură. Sunt modificări la subvenția pentru pășune, pentru micii fermieri, ajutoarele naționale tranzitorii și la termenele APIA pentru notificarea fermierilor aflați la control.

Prin actul normativ aprobat miercuri, 21 mai 2020,  se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plată și a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor unice de plată pentru anul 2020, anunță un comunicat al Ministerului Agriculturii transmis către AGROINFO.

Măsura survine în urma adoptării de către Comisia Europeană a Regulamentului 501/2020 de punere în aplicare a derogării de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectați de reducerea mobilității precum și a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID 19. 

Data finală de depunere a cererii unice de plată fără penalizări pentru anul 2020 nu poate depăși 15 iunie. 

De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale sau composesoratele, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată. De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

Totodată, actuala OUG clarifică unele dispoziţii existente, astfel încât acestea să fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementări referitoare la Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), în vederea respectării prevederii Regulamentului 1307/2013, conform căreia condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare, aferente anului 2013.

De asemenea, au fost clarificate anumite condiţii privind schema simplificată pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind cuantumul plății și durata aplicării schemei (2015-2020).

În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. Precizăm că modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar.

9

Programul Usturoiul 2020 – cereri mai multe, subvenție mai mică! Plata minimă – 1.350 euro/ha! Ramona Dascălu - 24 mai 2020

Interes mare pentru Programul Usturoiul în 2020! Față de anul trecut, numărul de solicitări pentru subvenția pe usturoi este mult mai mare, lucru care le-ar putea aduce legumicultorilor bani mai puțini. Primele calcule indică o subvenție de 1.350 de euro la hectar, față de 3.000 de euro la hectar, cât sperau cultivatorii de usturoi să obțină.

Potrivit datelor publicate de ministrul Agriculturii Adrian Oros, numărul solicitanților înscriși în Program la data de 15.05.2020 era de 1.098, aproape triplu față de totalul beneficiarilor Programului din anul 2019, când au fost 409 beneficiari.

Odată cu creșterea numărului de solicitanți, și suprafața plantată a crescut. Astfel, la data de 15 mai 2020, suprafața plantată, potrivit ministrului Adrian Oros, era de 1.153 ha față de 379,04 ha plantate în program în anul 2019.

Având în vedere că Guvernul a stabilit un plafon maxim de 7,5 milioane de lei (cu circa 60% mai mare decât anul trecut) care va fi împărțit fermierilor eligibili, rezultă că banii pe care îi vor primi fermierii vor fi în jurul a 6.500 de lei, adică 1.350 de euro pe hectar, mult mai puțin decât plafonul maxim de 3.000 de euro despre care face vorbire programul.

Foarte probabil numărul fermierilor care vor fi declarați eligibili va fi mai mic în urma verificărilor făcute de Direcțiile Agricole județene, iar suma ar putea crește, însă puține speranțe ca majorarea să fie una spectaculoasă dacă Guvernul nu subvenționează bugetul alocat acestei scheme.

De precizat că începând din acest an, ajutorul de minimis nu mai este fix, de 3.000 de euro la hectar, ci plafonul alocat se împarte la suprafața eligibilă, iar plata maximă poate fi de 3.000 de euro la hectar.

Județul Botoșani, în topul județelor unde cultivatorii au aplicat pentru Programul Usturoiul

Județul Botoșani se menține în topul cultivatorilor de usturoi și în acest an. Dacă în 2019 a fost depășit doar de județul Teleorman, în acest an, liderul este județul Olt.

„Este şi normal ca să fim în top, având în vedere că, încă de la început, când era doar un proiect, am fost cu administraţia locală într-un grup de lucru la nivel naţional de conturarea coordonatelor acestui program de sprijin pentru

10

agricultori”, a spus Cristian Delibaş, director executiv al Directiei pentru Agricultură Județeană Botoșani.

La finalul campaniei de depunere a cererilor, la Direcția Județeană pentru Agricultură (DAJ) Botoșani au fost totalizate 115 de dosare, care acoperă 100,23 de hectare cultivate cu usturoi.

„Într-adevăr a crescut interesul pentru Programul «Usturoi», dar era și de așteptat după experiența reușită de anul trecut. Oamenii au văzut că pot primi bani frumoși și s-au înscris. Era și anormal să avem mulți producători înscriși, pentru că avem «Usturoi de Copălău». Cele mai multe cereri au venit de la Copălău, pentru că este o zonă cu potenţial pentru această cultură”, a declarat Cristian Delibaş, director executiv al Directiei pentru Agricultură Județeană Botoșani, potrivit Monitorul de Botosani. 

În 2019, în Program au fost înscriși 40 de agricultorii botoșăneni cu o suprafață totală de 32,16 hectare. Anul trecut, cea mai mare suprafață a fost cultivată de un legumicultor din zona Dorohoiului, acesta declarând opt hectare de usturoi, pentru care a primit o subvenție de 15.000 de euro.

În ultimii ani, România a înregistrat un declin cu aproape 20% la producţia de usturoi, de la circa 67.000 de tone în 2010, la numai 55.000 de tone în 2017, an în care România a importat 6.095,26 tone usturoi.

Anunț APIA pentru fermierii care vor să acceseze subvenții suplimentare în acest an! agrointeligenta.ro - 22 mai 2020

Agenţia de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) informează că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima împădurire şi crearea de suprafeţe împădurite”, aferentă Măsurii 8 „Investiţii în dezvoltarea zonelor împădurite şi îmbunătăţirea viabilităţii pădurilor”, Submăsura 8.1 „Împăduriri şi crearea de suprafeţe împădurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020.

Sesiunile se prelungesc astfel:

– sesiunea 1/2016 – anul I, II și III de angajament;

– sesiunea 2/2017 – anul I și II de angajament;

– sesiunea 3/2018 – anul I de angajament.

11

Anunțurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituției www.apia.org.ro.

Cererile de plată trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, APIA precizează că beneficiarii pot depune formulare de modificare a cererilor de plată, fără penalități, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, respectiv până la data de 10 iulie 2020, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

Și termenul pentru cererile de plată privind schema de ajutor de stat aferentă Măsurii 15 a fost prelungit

APIA mai anunță că până la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fără aplicarea de penalități, sesiunile de depunere a Cererilor de plată/sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice și conservarea pădurilor”, aferentă Măsurii 15, SubMăsura 15.1 „Plăți pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel:

– sesiunea 3/2020 anul I de angajament;

– sesiunea 1/2017 anul IV de angajament și sesiunea 2/2019 anul II de angajament.

Anunțurile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul instituției www.apia.org.ro.

Cererile de plată/sprijin trebuie să îndeplinească condițiile de eligibilitate și criteriile specifice detaliate în Ghidurile Solicitantului.

Totodată, APIA precizează că beneficiarii pot depune modificări la cererile de plată/sprijin, până la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fără penalități, respectiv până la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucrătoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul dacă, cererea de plată, respectiv formularul de modificare a cererii de plată, ar fi fost depus până la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

15 iunie, termenul de depunere a cererii unice de plată pentru 2020! De Viorela Pitulice   mai 25, 2020 15 iunie este noul termen de depunere a cererii unice de plată pentru 2020! În ședința de Guvern din data de 21.05.2020 a fost adoptată o Ordonanţă de urgenţă care modifică și

12

completează OUG nr. 3/2015 pentru aprobarea schemelor de plăţi care se aplică în agricultură în perioada 2015-2020 şi pentru modificarea art. 2 din Legea nr. 36/1991 privind societăţile agricole şi alte forme de asociere în agricultură.

Prin actul normativ  se prelungesc termenele de depunere a cererilor unice de plată și a celor pentru notificarea modificărilor aduse cererilor unice de plată pentru anul 2020.

Măsura survine în urma adoptării de către Comisia Europeană a Regulamentului 501/2020 de punere în aplicare a derogării de la Regulamentul european nr. 809/2014, pentru sprijinirea fermierilor afectați de reducerea mobilității precum și a respectării unor norme de prevenire a îmbolnăvirii cu COVID 19. 

Data finală de depunere a cererii unice de plată fără penalizări pentru anul 2020 nu poate depăși 15 iunie. De asemenea, se prelungește termenul de încheiere și depunere a tabelului centralizator ca document justificativ al utilizării terenurilor, pe care trebuie să îl întocmească asociațiile crescătorilor de animale sau composesoratele, până la data limită de depunere a modificărilor la cererea unică de plată. De prevederile acestei OUG vor beneficia circa 850.000 fermieri.

Totodată, actuala OUG clarifică unele dispoziţii existente, astfel încât acestea să fie conforme cu regulamentele Uniunii Europene în vigoare. Astfel, au fost abrogate unele reglementări referitoare la Ajutoarele Naționale Tranzitorii (ANT), în vederea respectării prevederii Regulamentului 1307/2013, conform căreia condiţiile specifice de acordare a ANT sunt identice cu cele pentru acordarea Plăţilor Naţionale Directe Complementare, aferente anului 2013. De asemenea, au fost clarificate anumite condiţii privind schema simplificată pentru micii fermieri, pentru a conferi precizie textului privind cuantumul plății și durata aplicării schemei (2015-2020).

În plus, au fost modificate prevederile privind anunțarea controalelor la faţa locului, având în vedere că preavizul nu depășește 14 zile, iar în cazul controalelor la faţa locului ale cererilor de plată pentru animale, în cadrul măsurilor de sprijin pentru animale, preavizul nu depăşeşte 48 de ore. Modificarea OUG 3/2015 nu are impact bugetar.

13

AFIR si FINANTARI

Băncile au aprobat sub 1% din cererile de credit pe programul IMM Invest, garantat de stat. 24 mai, 2020 | Gabriela Ţinteanu | ECONOMICA.net

Birocrația și dobânda prea mică îi sperie pe bancheri Doar 0,85% dintre solicitările de credite prin programul MM Invest au pfost aprobate, până acum. Justificările băncilor: birocraţia şi volumul mare de dosare  primit într-un orizont de timp foarte scurt. În plus, un credit IMM cu dobândă medie de 4,3% dat prin IMM Invest este o sursă de câştig mult prea mică pentrui instituţiile de credit, care dau acest tip de împrumuturi la o medie de 6% pe an.

La aproximativ două luni de la demararea programului IMM Invest, doar 0,85% din cererile de creditare au fost aprobate de bănci şi transmise către Fondul Naţional de Garantare a Creditelor pentru IMM (FNGCIMM) pentru acordarea garanţiilor în numele şi în contul statului. Există bănci la care rata de aprobare a creditelor din platforma IMM Invest se limitează la două dosare.

Campioană la aprobarea acestor credite pare a fi în acest moment Banca Transilvania care a trimis către FNGCIMM peste 100 de credite aprobate şi speră, aşa cum declară vicepreşedintele băncii pe relaţia cu IMM, Tiberiu Moisă, să ajungă la 100- 150 de credite pe zi chiar de săptămâna aceasta şi în curând la 200 de dosare pe zi. A doua printre cele care au aprobat cele mai multe credite este Raiffeisen Bank, cu 20 de credite aprobate. Dacă ne gândim că numai Banca Transilvania a primit 22.000 de cereri de creditare pe IMM Invest, ne dăm seama că volumul de muncă pentru analiza acestor dosare este unul foarte mare.

De fapt, aşa cum sublinia la sfârşitul săptămânii trecute Sergiu Oprescu, preşedintele Asociaţiei Române a Băncilor (ARB), sistemul bancar a primit în ultimele două săptămâni un volum de cereri de creditare echivalent cu cel pe care sistemul bancar îl primeşte în mod normal în şase luni. Logic, să procesezi în două săptămâni cererea de creditare din 6 luni este puţin mai greu decât să creşti precum Făt Frumos într-o lună cât alţii într-un an. Este clar atunci că, un volum de cerere atât de ridicat necesită ceva timp de procesare şi nu poate fi făcut de pe o zi pe alta.

Aşa cum explică şi Tiberiu Moisă, "Există un formalism al documentaţiei, aşa cum există peste tot unde avem de-a face cu mecanisme de finanţare garantate de stat. Documentaţia de semnat este destul de mare, mai ales pentru o firmă de dimensiuni mici care nu s-a confruntat până acum cu aşa

14

ceva. Tocmai de aceea, ofiţerii noştri de credite au devenit şi consilieri ai celor care îşi întocmesc documentaţia pentru un astfel de credit". De aceea, Banca Transilvania, şi nu numai, încearcă să găsească metode de simplificare a modelelor de analiză şi aprobare a dosarelor, chiar dacă, uneori trebuie să apeleze la paradigma de creditare a persoanelor fizice. Pe de altă parte, Cristian Sporiş, vicepreşedintele Raiffeisen Bank, arată că, de multe ori pretenţiile IMM-urilor la creditare sunt exagerate.

"De cele mai multe ori, antreprenorii aplică pentru sume care sunt mult mai mari decât afacerea lor. Nu iau în calcul faptul că sunt bani publici şi că acordarea lor trebuie să urmeze linia de business a companiei. Avem, de exemplu, 230 de cereri de creditare pe IMM Invest care depăşesc 1,05 miliarde de lei doar ele. Firmele ar trebui să înţeleagă că aceşti bani nu sunt daţi ca şi grant, ci sunt ajutor de stat", precizează Cristi Sporiş.

El precizează că băncile comerciale nu vor face rabat de la analiza financiară a firmei şi fiecare dosar va fi analizat în funcţie de afacerea pe care o dezvoltă şi capacităţile business-ului respectiv de a-şi rambursa împrumuturile.

Despre calitatea afacerii şi rambursarea creditului, cam acelaşi lucru spune şi Tiberiu Moisă: "Toate costurile împrumutului vor fi suportate de calitatea afacerii. Dobânzile sunt subvenţionate de stat doar până la sfârşitul anului. Nu vom face rabat la calitatea afacerii desfăşurată de fiecare IMM şi de aceea e foarte importantă anliza dosarului de credit".

Ce vrea să spună de fapt vicepreşedintele Băncii Transilvania? "Calitatea afacerii va suporta toate costurile împrumutului"! Da, deoarece, spre deosebire de un împrumut normal, creditul prin IMM Invest, în caz de întârziere la rate sau nerambursare a creditului nu se supune prevedrilor existente în Codul Civil ca un credit obişnuit contractat de la bancă, ci este supus Codului de Procedură Fiscală, ceea ce presupune că, în caz de faliment sau executare silită, Ministerul Finanţelor se poate îndrepta cu executarea împotriva firmei şi a activelor ei, împotriva administratorului acesteia şi împotriva activelor personale ale acestuia şi, bineînţeles, împotriva acţionarului majoritar şi a averii personale a acestuia. Dobânzi pierzătoare Şi nu în ultimul rând, mai există un argument, nespus şi nerecunoscut de nici o bancă: creditul prin IMM Invest este unul foarte avantajos pentru firme, dar nu la fel de avantajos pentru bănci.

Mai exact, potrivit legii, după perioada de graţie când IMM-urile nu plătesc nici o dobânda la credit, ea fiind plătită de stat prin ajutor de stat aprobat de UE, firmele vor trebui să plătească dobânda către bănci, dobândă care este Robor la 3 luni plus 2% sau 2,5% în funcţie de tipul de credit şi de IMM.

15

Dacă ne uităm pe statisticile BNR, media dobânzilor practicate de băncile comerciale în relaţia cu IMM-urile este de 5,76%, comparativ cu un 4,43% cât ar fi la ora actuală dobânda unui credit prin IMM Invest. În plus, creditele garantate de stat, cum sunt şi cele prin IMM INvest au două tipuri de comisioane anuale: cel către Ministerul Finanţelor de 2,3% şi cel către FNGCIMM de 2,95% din soldul anual al creditului. De aceste tipuri de comisioane creditele IMM Invest sunt scutite. În concluzie, dobânzi mai mici, comisioane mai mici! Împreună aduc un credit cu profit mai mic sau chiar zero în condiţii de pandemie. Băncile comerciale ...nu prea au de ce să fie interesate de vânzarea unui produs care nu produce profit. Poate doar dacă volumul este atât de mare încât să acopere cheltuielile logistice ale fiecărei bănci. 

Pe fluxul băncilor partenere au fost aprobate peste 5.000 de credite, urmând a fi încărcate şi transmise către FNGCIMM în zilelele următoare, iar un număr de 451 de credite în valoare de 332,199,194.00 lei au fost deja transmise catre FNGCIMM pentru acordarea garanţiei în nume şi cont stat, precum şi a ajutorului de stat. Doar 12 bănci au credite încarcate în aplicaţie online, dar ne aşteptăm în zilele următoare ca toate cele 22 de bănci partenere să înceapă să încarce în aplicaţie şi să transmită masiv solicitări de garantare. În prima etapă,  FNGCIMM a declarat eligibile un număr de 58.525 de IMM-uri şi a transmis către cei 22 de finanţatori parteneri un număr de 53.063 solicitări, respingând un număr de 132 aplicanţi care nu îndeplineau condiţiile de eligibilitate ale programului. Un numar de 5330 de cereri aflate în aplicatia www.imminvest.ro se află în diferite faze de analiză a eligibilităţii sau sunt în stadiu de solicitare clarificări.

Hotelierii şi companiile din construcţii sau producţie pot accesa fonduri europene de până la 6 mil. euro prin intermediul POR 2014-2020. Cât timp mai au la dispoziţie pentru formularea solicitării? Cristina Bellu 25.05.2020,

Companiile care activează în construcţii, depozitare şi logistică, industria hotelieră sau de producţie mai au la dispoziţie două luni pentru a accesa fonduri europene de până la 6 milioane de euro prin intermediul Axei de Finanţare 2.2, parte a Programului Operaţional Regional (POR) 2014-2020.

“Ultima perioadă a reprezentat o adevărată provocare pentru mediul de business românesc, însă există soluţii pentru depăşirea acesteia, prin investiţii realizate cu sprijinul UE. Sunt ultimele luni în care se pot depune proiecte pentru Axa de Finanţare 2.2, parte a POR 2014-2020, întrucât contractele de finanţare se vor semna până cel târziu la 31.12.2020, fiind o sesiune fulger, pe o procedură mult simplificata faţă de cele anterioare”,

16

explică Roxana Mircea, fondator şi partener al companiei de consultanţă REI Finance Advisors, specializată în servicii profesionale pentru atragerea de fonduri europene şi ajutoare de stat destinate companiilor cu activitate pe piaţa din Romania.

Solicitanţii eligibili sunt societăţile cu minimum un an fiscal integral de activitate şi profit înregistrat în 2019, care doresc investiţii atât în mediul urban cât şi rural. În cazul investiţiilor pentru mediul rural, fondurile pot fi solicitate numai de către companii mijlocii, cu o medie de peste 50 angajati în ultimii doi ani fiscali.

“În cadrul Axei Prioritare 2 a POR 2014-2020 se finanţează atât crearea unei noi unităţi de producţie/prestare servicii, extinderea capacităţii unei unităţi existente, cât şi diversificarea producţiei unei unităţi existente, prin produse/servicii care nu au fost fabricate/prestate anterior în unitate. Nu sunt eligibile însă activităţi de renovare a clădirilor existente”, spun specialiştii REI Finance Advisors.

Printre domeniile eligibile se numără companiile care doresc să acceseze fonduri europene pentru activităti de construcţii, activităţi de depozitare, asistenţă medicală şi stomatologică, colectarea şi procesarea de deşeuri, confecţii textile, încălţăminte, marochinărie, fabricarea de echipamente electronice, hoteluri şi alte facilităţi de cazare, industria lemnului, procesare de baza şi fabricarea de mobilier, posturi radio şi TV, producţie publicitară şi programare şi consultanţă în IT, portaluri web.

Se prelungeste perioada de depunere pentru servicii de silvomediu si impadurire  Ajutor de stat 24 Mai 2020

APIA anunta prelungirea perioadei de depunere pana la data de 15 iunie 2020 inclusiv, fara aplicarea de penalitati, a cererilor de plata / cererilor de sprijin pentru Schema de ajutor de stat "Servicii de silvomediu, servicii, climatice si conservarea padurilor" si pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”. 

17

Prelungirea sesiunilor de depunere a Cererilor de plata pentru Schema de ajutor de stat aferenta Masurii 8 din cadrul PNDR 2014 - 2020Astfel, pana la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fara aplicarea de penalitati, sesiunile de depunere a Cererilor de plata pentru Schema de ajutor de stat „Sprijin pentru prima impadurire si crearea de suprafete impadurite”, aferenta Masurii 8 „Investitii in dezvoltarea zonelor impadurite si imbunatatirea viabilitatii padurilor”, Submasura 8.1 „Impaduriri si crearea de suprafete impadurite” din cadrul PNDR 2014 – 2020, dupa cum urmeaza:

sesiunea 1/2016 – anul I, II si III de angajament; sesiunea 2/2017 – anul I si II de angajament; sesiunea 3/2018 – anul I de angajament.

Anunturile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul institutiei www.apia.org.ro. 

Cererile de plata trebuie sa indeplineasca conditiile de eligibilitate si criteriile specifice detaliate in Ghidurile Solicitantului.

Totodata, precizam ca beneficiarii pot depune formulare de modificare a cererilor de plata, fara penalitati, pana la data de 30 iunie 2020 inclusiv, respectiv pana la data de 10 iulie 2020, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucratoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca, cererea de plata, respectiv formularul de modificare a cererii de plata, ar fi fost depus pana la data de 15 iunie 2020 inclusiv. Prelungirea sesiunilor de depunere a Cererilor de plata/sprijin pentru Schema de ajutor de stat aferenta Masurii 15 din cadrul PNDR 2014 - 2020APIA informeaza ca pana la data de 15 iunie 2020 inclusiv, se prelungesc fara aplicarea de penalitati, sesiunile de depunere a Cererilor de plata/sprijin pentru Schema de ajutor de stat „Servicii de silvomediu, servicii climatice si conservarea padurilor”, aferenta Masurii 15, SubMasura 15.1 „Plati pentru angajamente de silvomediu” din cadrul PNDR 2014 – 2020, astfel: sesiunea 3/2020 – anul I de angajament; sesiunea 1/2017 – anul IV de angajament si sesiunea 2/2019 – anul II de

angajament.

Anunturile de prelungire a sesiunilor de depunere sunt publicate pe site-ul institutiei www.apia.org.ro. Cererile de plata/sprijin trebuie sa indeplineasca conditiile de eligibilitate si criteriile specifice detaliate in Ghidurile Solicitantului.

18

Totodata, precizam ca beneficiarii pot depune modificari la cererile de plata/sprijin, pana la data de 30 iunie 2020 inclusiv, fara penalitati, respectiv pana la data de 10 iulie 2020 inclusiv, cu aplicarea unei reduceri de 1% pentru fiecare zi lucratoare a sumelor la care beneficiarul ar fi avut dreptul daca, cererea de plata, respectiv formularul de modificare a cererii de plata, ar fi fost depus pana la data de 15 iunie 2020 inclusiv.

ANUNȚ AGENȚIE DE PLĂȚI! Agroinfo25 mai 2020 - OFICIAL. În trecut, procesul de plată se efectua pe hârtie și era „departe de a fi optimizat”. Echipa specialiștilor AFIR a petrecut luni întregi transformând acest proces într-unul complet online, anunță astăzi Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) într-un comunicat transmis pentru AGROINFO.

Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este la dispoziția solicitanților și beneficiarilor finanțărilor acordate prin Programul Național de Dezvoltare Rurală 2014 – 2020 (PNDR 2020), prin intermediul mijloacelor de comunicare electronică online care asigură depunerea și procesarea cererilor de finanțare, implementarea proiectelor și efectuarea plăților.

Acest lucru este posibil datorită dezvoltării unor instrumente digitale complexe, realizate intern de către direcția IT din cadrul Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale (AFIR) cu ajutorul soluțiilor puse la dispoziție de către Compania Microsoft.

Sistemul informatic al AFIR permite parcurgerea tuturor etapelor procedurale, de la depunerea on-line a cererii de finanțare, la evaluarea și selectarea pentru finanțarea proiectului de investiții, la contractarea proiectului, la depunerea contestațiilor, la avizarea dosarelor de achiziții, la solicitarea de informații suplimentare și până la autorizarea cererilor de plată depuse de beneficiari.

Acest lucru se realizează prin implementarea avansată a serviciilor software Cloud Azure, ceea ce permite independența absolută a sistemului față de eventuale sincope tehnice la nivelul infrastructurii existente. Totodată, sistemul informatic utilizează semnătura electronică pe toate documentele solicitate, semnătură electronică pe care AFIR o folosește în relația cu beneficiarii săi începând cu anul 2018.

În trecut, procesul de plată se efectua pe hârtie și era „departe de a fi optimizat”. Echipa specialiștilor AFIR a petrecut luni întregi transformând acest proces într-unul complet online. Optimizarea sistemului IT în cadrul AFIR a însemnat inclusiv dezvoltarea unui mecanism de predicție pentru

19

plăți care a fost livrat printr-o soluție combinată între mai multe tehnologii cloud (Azure Data Warehouse și Azure Machine Learning, Azure SQL și Power BI).  Utilizarea unui mecanism de predicție de plată bazat pe sistemele AI (Inteligență Artificială) oferă multe îmbunătățiri, în special atunci când e vorba de precizia prognozei. În perioada în care procesul era manual, au existat erori care afectau exactitatea raportului, însă predicția bazată pe AI elimină aceste riscuri.

Ultimele dezvoltări digitale sunt și cele care au ajutat AFIR să își continue activitatea în condițiile pandemiei și a stării de urgență din acest an. Este vorba despre munca la domiciliu a unei părți semnificative din angajații Agenției, care au putut accesa fără probleme toate resursele instituției prin utilizarea VPN pentru acces remote, inclusiv utilizarea soluției Microsoft 365, care include și componente de comunicare la distanță care s-au dovedit esențiale în această perioadă. Astfel, la nivelul Agenției, a fost utilizată componenta Microsoft Teams ce permite comunicarea sigură atât între angajații AFIR, cât și cu parteneri externi în regim de audio sau video conferințe.

Pentru a veni în întâmpinarea beneficiarilor PNDR și pentru a evita cele câteva situații în care nu era posibilă încărcarea online a documentelor, AFIR a implementat o soluție alternativă de transmitere a documentelor bazată pe tehnologia Cloud, mai precis componenta OneDrive din suita Microsoft 365. Astfel, niciun beneficiar al unei investiții PNDR nu mai trebuie să se deplaseze la sediile structurilor teritoriale ale AFIR, eliminând un risc sanitar inerent acestei perioade deosebite pe care o traversăm.

Reamintim că Agenția pentru Finanțarea Investițiilor Rurale este singura instituție publică din România promovată de compania Microsoft ca exemplu de succes în utilizarea Inteligenței Artificiale (AI).

ALTELE

Adrian Oros: N-a mai fost de 50-60 de ani o secetă ca acum 24 mai, 2020 Agerpres

Ministrul Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat, duminică, într-o conferinţă de presă susţinută la Cluj, că o secetă ca aceea de acum nu a mai fost în România de 50-60 de ani şi

20

că încearcă să-i obişnuiască pe fermieri să-şi asigure culturile, scrie Agerpres. 

"E o secetă extremă şi puternică, ce s-a instalat în această parte a Europei, nu numai în România, care se suprapune acestei crize a evoluţiei pandemiei COVID. (...) Secetă ca anul acesta, spun specialiştii, n-a fost de 50-60 de ani", a afirmat Adrian Oros.

Ministrul a mai spus că până acum sunt înregistrate 1,4 milioane de hectare de culturi afectate de secetă. "În afară de faptul că-i despăgubim, încercăm să-i încurajăm pe fermieri - pentru că sunt şi alte fenomene climatice nefavorabile sau extreme care pot să le diminueze producţiile, grindină, inundaţii, îngheţ, ploi torenţiale, furtuni - încercăm să-i obişnuim să-şi asigure culturile. (...) Ministerul Agriculturii suportă 70% din poliţa de asigurare. În acelaşi timp, încercăm să negociem cu băncile să fie prinsă în poliţa de asigurare şi seceta, pentru că foarte multe bănci nu asigură pentru secetă sau acolo unde asigură pentru secetă, condiţiile pe care le impun în contracte nu sunt acceptate sau sunt foarte greu acceptate de fermieri", a adăugat Adrian Oros.

Adrian Chesnoiu a câștigat în instanță și a fost repus în funcția de director general al AFIR! agrointeligenta.ro - 24 mai

Conducerea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale (MADR) a fost nevoită să îmi recunoască statutul de director general AFIR, a declarat Adrian Chenoiu, anunțând că, astfel, ”s-a încheiat efortul lor de a mă înlătura de la conducerea AFIR”.

După ce de jumătate de an, ministrul Adrian Oros și echipa sa de la Ministerul Agriculturii au făcut toate eforturile pentru a-l înlătura pe Adrian Chesnoiu din funcția de director al Agenției pentru Finanțarea Investițiilor Rurale, în final instanța a decis în favoarea lui Chesnoiu. În ultimele luni, acesta a fost plimbat prin mai multe județe, cea mai scandaloasă detașare a sa fiind pe poziția de director al Stațiunii de Gene de la Buzău, unde, pentru

21

numirea sa forțată, a fost înlăturat temporar cunoscutul cercetător Costel Vînătoru.

”Dacă m-ar fi cunoscut câtuși de puțin, ar fi știut că am un set de principii și de valori pe care nu sunt dispus să le negociez, în interesul meu personal sau de grup, ci mai degrabă rămân fidel proiectului politic în care cred și în care m-am angrenat încă din 2012. În toată această perioadă, am fost delegat succesiv la Buzău, la Gorj sau, mai nou, la o structură din Ministerul Agriculturii, încălcându-se, astfel, legea. Pe 11 mai, prin hotărârea instanței, conducerea Ministerului Agriculturii a fost nevoită să îmi recunoască statutul de director general AFIR. Astfel, s-a încheiat efortul lor de a mă înlătura de la conducerea AFIR”, a declarat Adrian Chesnoiu într-un interviu acordat publicației locale Linia Întâi.

Pe site-ul AFIR, numele lui Adrian Chesnoiu apare în prezent la funcția de Director General. Din aparatul de conducere mai face parte fostul secretar de stat din cabinetul lui Petre Daea, Daniel – Eugeniu Crunțeanu, care este Director General Adjunct Active Fizice și Plăți Directe, alături de Dorin Dumitru Opreanu, Director General Adjunct Plăți și Administrativ. Acesta din urmă vine din AFIR Constanța și, potrivit presei locale, a fost membru ALDE.

1,6 mil. ha de culturi agricole compromise de seceta! In unele judete, s-a raportat mai mult decat s-a semanat in toamna!Agrostandard | 25 May, 2020

1,6 milioane hecare de culturi agricole sunt compromise de seceta, potrivit raportarilor facute de fermieri, a anuntat, luni, ministrul Agriculturii Adrian Oros. Surprinzator, sunt si judete unde suprafetele raportate ca fiind calamitate sunt mai mari decat cele semanate in toamna, s-a aratat ministrul nedumerit. “Sunt lucruri exagerate, se poate ca supratele sa fie calamitate 100%, dar in niciun caz 110%’’, a afirmat Oros.La acest moment, sunt verificate undeva la 941.000 ha, urmand ca pana la finele lunii mai sa fie analizate toate procesele verbale, a mai spus Oros. Pana la 15 iunie, ar trebui sa fie incheiate sintezele la nivel de localitati, astfel incat sa se stie care sunt culturile afectate si cum se vor acorda despagubirile, a promis ministrul.

22

Cele mai afectate judete de seceta sunt sunt Constanta, Tulcea si Ialomita.

Ministrul Oros a declarat recent ca Romania se confrunta cu cea mai mare seceta din ultimii 50-60 de ani! Seceta din acest an a afectat nu doar Romania, ci si alte tari din Europa.

PIATA terenurilor agricole se DEBLOCHEAZA. Vom cunoaste toti proprietarii, in urma procesului de cadastrare In mai 25, 2020 

Lipsa cărților funciare pentru terenurile agricole este una dintre marile probleme ale agriculturii românești. Practic, nu exista o evidență a celor care au teren agricol și care este dimensiunea posedată. Acest fapt are consecințe catastrofale pentru jucătorii din agribusiness, deoarece se pot bloca tranzacțiile și, de cele mai multe ori, terenurile erau sortite să rămână pârloagă până la stabilirea exactă a proprietarului.

Anul 2020 reprezintă un an istoric pentru agricultura din România. La finalul acestui an, va exista o situație cadastrală clară a terenurilor agricole din țara noastră și se va ști, cu exactitate, cine, cât și unde are teren agricol. Beneficiile acestui uriaș demers național sunt mai mult decât evidente: se vor putea vedea mai ușor oportunitățile de investiții în domeniu, se va debloca piața tranzacțiilor, iar micii proprietari de terenuri vor putea face mai ușor asociații prin care să-și eficientizeze activitatea, scrie capital.ro.

Potrivit datelor Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară (ANCPI) publicate la începutul acestui an, din totalul de 9,54 de milioane de hectare de terenuri agricole ce fac obiectul subvenţiilor Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură (APIA), au fost înregistrate în Sistemul integrat de cadastru şi carte funciară 4,68 de milioane de hectare (49%). Mai mult, ANCPI a anunțat că sunt contractate lucrări de înregistrare sistematică pentru aproximativ 4,1 milioane de hectare (43%), cu termen de finalizare sfârşitul anului 2020, ceea ce reprezintă aproximativ 92% din totalul suprafeţei subvenţionate de Agenția de Plăți.

23

Altfel spus, la finalul acestui an, aproape toate terenurile agricole din România vor avea carte funciară în care va fi specificat, transparent, numele proprietarului, dimensiunea exactă și poziționarea.

Primele semne ale faptului că piața terenurilor agricole se deblochează în urma procesului de cadastrare au început deja să apară. Agenția de Cadastru a anunțat că numărul de tranzacții cu terenuri a crescut în luna decembrie a anului trecut față de perioada similară a anului precedent. Astfel, în decembrie 2019, s-au vândut aproape 2.000 de terenuri agricole, față de aproximativ 1.600 de terenuri în decembrie 2018, scrie capital.ro. Conform rapoartelor ANCPI, județele în care au fost vândute cele mai multe terenuri agricole în cea de-a douăsprezecea lună a anului 2019 sunt Dolj, cu 778 de terenuri, Bihor, cu 602, și Timiș, 572 de terenuri agricole.

Adrian Oros despre tentativele de frauda la despagubiri si nevoia de irigatii inteligente In mai 25, 2020  

Adrian Oros, Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale

Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, a oferit declarații legat de secetă, irigații și măsurile de sprijin gândite pentru fermieri, dar și despre verificarea corectă pe teren, întrucât s-au raportat suprafețe calamitate mai mari decat cele însămânțate în toamnă. Potrivit oficialului, suprafața irigată în prezent este de 322.032 ha, iar apa este introdusă pe canale pe o lungime de 2355 de km. În ceea ce privește procesele verbale de constatare a pagubelor din înștiințări făcute de către fermieri sunt 1,6 milioane hectare calamitate. Până în prezent, 25 mai 2020, au fost verificate 941.000 ha.

24

APEL: „Suprafețele consemnate calamitate depășesc suprafețele raportate în toamnă ca fiind însămânțate”

Oros a solicitat verificări atente în teren, în urma unor raportări exagerate de terenuri calamitate. „Vreau să fac un apel aici și la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din aceste comisii de constatare, pentru că în unele județe suprafețele consemnate calamitate se apropie sau chiar depășesc suprafețele raportate în toamnă ca fiind însămânțate. Fie în toamnă s-au raportat greșit acele suprafețe, fie echipele care constată și consemnează în procesele verbale nu își fac întotdeauna treaba. Vreau să fac acest apel, pentru că noi vrem să îi despăgubim pe toți cei care sunt afectați, dar datele după care calculăm și vom face aceste despăgubiri trebuie să fie niște date reale”, a declarat Adrian Oros, ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

Minstrul a menționat că echipele de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează în continuu, inclusiv sâmbăta și duminica, pentru că la finele lunii mai procesele verbale să fie încheiate, iar până în 15 iunie să fie prezentate sintezele pe județe, pe comune, pe parcele, astfel încât să se știe cum anume MADR va face despăgubirile.

MADR a gândit o schemă de sprijin pentru ca fermierii să-și cumpere echipamente de udare

Legat de fenomenul de secetă și posibilitatea de a iriga, Adrian Oros a declarat că echipa MADR a constatat că sunt fermieri în zone în care există infrastructură principală care a fost reabilitată, dar nu au reușit să irige datorită lipsei echipamentelor de udare. Prin urmare, împreună cu Ministerul Economiei, MADR a gândit o schemă de sprijin pentru ca fermierii să-și cumpere echipamente de udare, în așa fel încât toți cei care se află în zona în care se poate iriga, să aibă posibilitatea să facă acest lucru. Ministrul a mai vorbit despre irigații inteligente, folosind caderea de apă și reducerea consumului energetic prin pompare. 

Se va suplimenta cu 10% alocările financiare

De asemenea, Adrian Oros a declarat că se va suplimenta cu 10% alocările financiare pentru programul Național de Reabilitare a Infrastructurii Principale, în acest an. „Vreau să vă reamintesc că în primii trei ani s-a investit 110 milioane euro. Anul acesta noi am alocat 50 de milioane de euro și vrem să suplimentăm cu încă 10% ca să finalizăm încă 11 obiective de investiții în așa fel încât să acoperim încă 200.000 de hectare irigate la finele acestui an”, a transmis oficialul.

25

APELUL MINISTRULUI AGRICULTURII la FERMIERI!Agroinfo 25 mai 2020 -

DATE ERONATE LA PLATA DESPĂGUBIRILOR! Ministrul agriculturii, Adrian Oros, face un apel la fermierii români să declare corect suprafețele calamitate de secetă. Datele strânse până acum la Ministerul Agriculturii relevă că suprafața declarată calamitată de secetă, în unele județe, o depășește pe cea însămânțată în toamnă. Ori în toamnă a fost declarată o suprafață însămânțată mai mare decât în realitate, ori acum este umflată suprafața cu scopul de a se obține despăgubiri.

Din înștiințările făcute de fermieri sunt 1,6 milioane hectare calamitate (de secetă n.r.) din ceea ce s-a verificat până acum, 941.000 de hectare. Sigur că aceste echipe de constatare a dimensiunii pagubelor lucrează continuu, și sâmbăta și duminica, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale ca până-n 15 iunie să avem sintezele pe județe, pe comune, pe parcele astfel încât să știm cum anume să facem despăgubirile.

Vreau să fac un apel aici și la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din aceste comisii de constatare pentru că în unele județe, suprafețele consemnate calamitate se apropie sau chiar depășesc suprafețele raportate în toamnă ca fiind însămânțate. Fie în toamnă s-au raportat greșit acele suprafețe, fie echipele care constată și consemnează în procesele-verbale nu-și fac întotdeauna treaba.

Prin intermediul dumneavostră vreau să fac acest apel pentru că noi vrem să-i despăgubim pe toți cei care sunt păgubiți. Dar datele după care calculăm și vom face aceste despăgubiri trebuie să fie niște date reale, a spus astăzi ministrul agriculturii, într-o conferință de presă.

Cum se face cartarea solului – explicatiile specialistilor In mai 24, 2020  

Specialiștii susțin că nu este bine să fie epuizate resursele solului și că o verificare a solului poate  contribui ca acesta să nu se degradeze, creând astfel premisele unei exploatații agricole sustenabile pe termen lung.

26

Apelând la această metodă de analiză a solului, agricultorii obțin informațiile necesare pentru realizarea planurilor de fertilizare adaptate la nevoile fiecărei specii, menționează specialiștii. Mai exact, prin corelarea lor cu caracteristicile specifice parcelelor de sol pe care le exploatează (nivelul rezervelor de elemente nutritive, concentrațiile de azot, fosfor și potasiu etc.), fermierii pot stabili dozele optime pentru obținerea unor producții agricole rentabile din punct de vedere economic și care nu afectează fertilitatea solului. Vasile Stoleru, prorector USAMV Iași, vine cu o serie de informații suplimentare:

blob:https://www.facebook.com/655a9d46-759d-4a47-a16b-bd735ed38414

……………………….

LEGISLATIV

ORDONANȚĂ pentru DISTRUGEREA LACTATELOR, LEGUMELOR DESTINATE ȘCOLILOR! Agroinfo  25 mai 2020 OFICIAL MADR! Laptele, produsele lactate, produsele de panificație, legumele și fructele proaspete care ar fi trebuit împărțite în școli și grădinițe, contractate pentru anul școlar 2019-2020 și care se află ori pe stoc la producător, ori în depozitul școlilor și al căror termen de valabilitate a expirat sau e aproape de expirare vor fi distruse, precizează un proiect de Ordonanță de Urgență publicat pe site-ul oficial al Ministerului Agriculturii.

Produsele destinate școlilor și care nu sunt expirate, dar pentru care s-au încheiat contracte, vor fi redistribuite unor unități sanitare, de asistență socială, de îngrijire și asistență medico-sanitară sau unor familii sărace.

Având în vedere situaţia curentă a produselor deja contractate pentru anul şcolar 2019- 2020 care fie au expirat, fie se află în termen şi pot fi redistribuite, se introduce o excepţie de la prevederea legală, prin crearea posibilităţii ca aceste produse să poată fi redistribuite în favoarea unor unităţi sanitare, de asistenţă socială, de îngrijire şi asistenţă medico-socială sau beneficiarilor Legii nr. 416/2001 privind venitul minim garantat, cu modificările şi completările ulterioare, se argumentează în Nota de fundamentare la proiectul de Ordonanță de Urgență.

27

De asemenea, proiectul de act normativ mai stabilește să fie distruse produsele lactate, legumele, fructele, produsele de panificație, care ar fi trebuit să ajungă la școli și grădinițe, dar pentru că s-au închis unitățile de învățământ aceste produse au rămas pe stocuri și le-a trecut termenul de valabilitate.

În cazul produselor al căror termen de valabilitate este depăşit, distribuţia nu este posibilă, drept pentru care acestea fac obiectul distrugerii sub controlul direcţiei sanitare veterinare şi pentru siguranţa alimentelor la nivel judeţean;

Autorităţile competente adoptă toate măsurile necesare pentru modificarea clauzelor contractuale pentru asigurarea posibilităţii distribuirii produselor către destinatarii mai sus menţionaţi;

Autorităţile competente asigură pista de audit a acţiunilor întreprinse stabilind lista beneficiarilor, a documentelor justificative care însoţesc produsele distribuite către aceştia sau produsele distruse, după caz, având în vedere solicitările autorităţilor contractante adresate Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, precum şi Agenţiei de Plăţi şi Intervenţie pentru Agricultură de a clarifica modul cum vor fi plătite porţiile de produse nedistribuite în şcoli şi grădiniţe şi ţinându-se seama că produsele în cauză fac obiectul plăţii în baza contractelor de furnizare încheiate, indiferent de destinaţia acestora.

Proiectul de Ordonanță de Urgență mai precizează că fermierii, producătorii care au livrat aceste produse pentru școli ar urma să-și primească subvențiile, plata pentru aceste produse, de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură (APIA) chiar dacă produsele au fost distruse sau, în cazul celor care sunt în termen de valabilitate, redistribuite.

Având în vedere noile destinaţii ale produselor contractate – distribuire către alte categorii de beneficiari sau retragere – se impune ca plata acestora să se efectueze pe baza documentelor justificative care însoţesc produsele distribuite către noii destinatari sau produsele distruse.

Cererile de plată pentru ajutorul FEGA se depun, conform prevederilor art. 4 alin. (4) din Regulamentul de punere în aplicare (UE) 2017/39 al Comisiei privind normele de aplicare a Regulamentului (UE) nr. 1308/2013 al Parlamentului European și al Consiliului în ceea ce privește ajutoarele din partea Uniunii pentru furnizare de fructe și legaume, de banane și de lapte în instituțiile de învățământ, în termen de trei luni de la sfârşitul perioadei pe care o vizează.

Întrucât cererile de plată pentru ajutorul FEGA aferente celui de-al doilea semestru al anului şcolar 2019-2020 cuprind deopotrivă distribuţia

28

produselor în unităţile de învăţământ până la 10.03.2020, precum şi realizarea măsurilor educative pe tot parcursulsemestrului, în principal în modul on-line, pentru a asigura respectarea termenului prevăzut de legislaţia europeană, se propune ca cererile să fie depuse în termen maxim de o lună de la finalizarea semestrului.

Dată fiind situația extraordinară generată de măsurilor luate de autorități pentru limitarea efectelor pandemiei de COVID-19 asupra funcționării școlilor, se impune cu necesitate, adoptarea cu celeritate a măsurilor propuse prin prezentul proiect de ordonanță de urgență., se arată în Nota de fundamentare.

Proiectul de Ordonanță de Urgență se află în consultare publică pe site-ul oficial MADR.

Adrian Oros despre Legea 28: ”S-a făcut o lege în avantajul marelui retail, în detrimentul producătorului român”Agrointeligența25 mai 2020

Ministrul Agriculturii Adrian Oros a declarat că nu va pune în aplicare noile prevederi ale Legii 28/2020 pe care o consideră una făcută ”în avantajul marelui retail, în detrimentul producătorului și procesatorului român”.  Într-o conferință de presă susținută astăzi la Ministerul Agriculturii, Adrian Oros a anunațat că legislația abia intrată îmn vigoare va fi modificată.

”Legea are un anumit istoric, dar pentru că colegii mei din majoritatea parlamentară au votat această lege în martie, practic siluind-o în interesul retailerilor și nu al producătorului și al procesatorului român. Și tot ei îmi cer astăzi explicații cum voi aplica această lege, vreau să vă reamintesc și să le reamintesc că exista încă din 2009 Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare. PNL în 2016 a promovat Legea 150 care spune niște lucruri: interzicerea facturării și refacturării, obligația de a organiza evenimente de promovare de către retailer, obligația de a asigura spații distincte de expunere și semnalizare la raft, obligația achiziționării a 51% produse românești și sancțiuni asociate obligației de 51%. Sigur, apoi în 2017 s-a intrat în procedură de infringement și colegii de la PSD au

29

promovat o altă lege, actuala lege 28/2020, lege care nu numai că nu prevede pe produsele românești să apară distinct produs românesc, dar are două prevederi care sunt mult mai dăunătoare: termenul de plată care era de minim 14 zile pentru produse proaspete și 30 de zile pentru celelalte produse și pe care noi, în legea inițială, noi le-am redus la 7 zile, în legea 28 a fost reîntors. Termenul de plată se mărește iar la 14 și 30 de zile de la 7 zile, așa cum era în textul legii 150, prevedere pe care Comisia nu o cerea în procedura de infringement, această prelungire a termenelor. O altă prevedere toxică este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal, de la furnizor, servicii și taxe, costuri mai mari și pierderi comerciale pentru producătorii mici”,a spus Oros care a precizat: ”Practic s-a făcut o lege în avantajul marelui retail în detrimentul producătorului și procesatorului român”.

”Ce vom face, pentru că am văzut că doamna Grapini mă întreabă cum voi aplica această lege proastă făcută de ei. Nu o vom aplica, o să o modificăm imediat la cu cele două prevederi. Ce vom face? Vom restabili principiile corecte de piață, indiferent că ești mic sau mare întrucât într-o economie de piață, toți trebuie să plece de pe picior de egalitate. Vom înăspri sancțiunile pentru cei care vor să își rotunjească veniturile prin eforturile celor mulți și mici. Vom elimina formele ascunse de taxare gen autofacturare, remiză lunară, reducere ulterioară raportată la cifra de afaceri sau discount de volum. Vom elimina toate aceste prevederi ce au fost introduse în legea 28 pe ultima sută de metri și care nu aveau nicio legătură cu acțiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017”, a mai precizat ministrul Agriculturii

Adrian Oros a arătat că modificările din legislație ar putea surveni odată cu transpunerea Direcivei 2019/633 privind practicile comerciale neloiale: ”Dacă nu vom reuși să facem aceste modificări, pentru că trebuie să le facem în procedură de urgență prin lege, întrucât trebuie să implementăm Directiva 633 a CE privind practicile comerciale neloiale, în transpunerea directivei o să prindem aceste modificări. Și o să văd dacă și atunci cei din PSD se vor împotrivi acestor modificări pe care le vom aduce prin transpunerea acestei directive care, în opinia noastră, este foarte importantă și care poate corecta relația dintre un producător și un procesator mic și un comerciant foarte puternic care are o rețea la dispoziție. Practic, suntem obligați să implementăm această directivă și atunci să începem cele două demersuri în paralel: implementarea directivei și modificarea în regim de urgență a legii care tocmai a apărut în Parlament și care a creat multe probleme pe piață”.

Legea 28/2020 pentru modificarea și completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare, publicată în Monitorul Oficial încă din data de 1 aprilie, a intrat în vigoare din 16 mai.

30

BY LANTULALIMENTAR  2020-05-25  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale, Adrian Oros, a declarat astăzi, 25 mai, în conferința de presă, că nu va aplica legea 28/2020, acuzând majoritatea PSD că a adoptat această lege în favoarea marilor retaileri.”Colegii mei au votat această lege în martie, siluind-o în avantajul marilor retaileri și în dezavantajul producătorului și procesatorului român. PNL a adoptat în 2016 legea 150, care spunea niște lucruri, obliga comercianții să organizeze evenimente pentru promovarea produselor românești”.

În fapt, majoritatea parlamentară a adoptat în martie legea 28/2020 ca urmare a criticilor Comisiei Europene pe marginea legii 150/2016, care impunea, printre altele, marilor retaileri să vândă 51% produse agroalimentare provenite din ”lanțul scurt”, prevedere considerată de Comsia Europeană restrictivă și discriminatorie față de produsele provenite din alte state europene.

Totodată, noua lege a renunțat la vechea prevedere din legea 150/2016 care îi obliga pe marii retaileri să promoveze și să organizeze spații distincte pentru produsele românești. Potrivit noii legi, promulgată deja de președintele Iohannis și intrată în vigoare începând cu 16 mai, comercianții ”pot acorda, prin înțelegerea părților, spații distincte de expunere și semnalizare la raft pentru fiecare produs alimentar, în funcție de țara de origine”. Prin urmare, legiuitorul nu a exclus semnalarea țării de origine a produselor, comercianții sunt liberi să semnaleze ca țară de origine atât România, cât și alte țări furnizoare.

Ministrul Oros acuză că noua lege 28/2020 nu prevede ca pe produsele românești să apară distinct mențiunea produs românesc. Lantulalimentar.ro atrage atenția că ministrul face confuzie între semnalarea la raft, de către

31

comerciant, a produselor din România și menționarea țării de origine pe eticheta produselor, de către producător. Sunt două lucruri distincte: unul ține de retailer, altul de fabricant. După cum am arătat mai sus, comerciantul poate să promoveze în magazinele sale produse originare din România, dar și din alte țări.

Ministrul Oros a acuzat majoritatea parlamentară că a adoptat o lege care a renunțat la obligarea comercianților de a achita factura în termen de 7 zile pentru produsele proaspete și de 30 de zile pentru celelalte produse, fără ca forul european să fi cerut aceste modificări. Într-adevăr, noua lege stabilește un termen de 14 zile de achitare a produselor proaspete și nu mai fixează un termen pentru plata celorlalte produse: ”Art. 8. – (1) Termenul de plată al comerciantului către furnizor pentru produsele contractate și livrate se stabilește prin negocierea contractului, conform prevederilor legislației în vigoare. (2) Fac excepție de la prevederile alin. (1) produsele alimentare proaspete, prevăzute în anexa care face parte integrantă din prezenta lege, la care termenul de plată nu poate fi mai mare de 14 zile lucrătoare de la data recepționării mărfii de către beneficiar.”

Totodată ministrul Oros consideră toxică prevederea că retailerul să factureze/refactureze și să încaseze taxe și servicii de la furnizor pentru promovare sau produse noi. În fapt, legea 150/2016 prevedea la art. 4 ”Este interzis oricărui comerciant să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii.” Și noua lege interzice comercianților ”să solicite facturarea/refacturarea și să încaseze de la furnizor taxe și servicii, altele decât cele legate de actul comercial”, dar formulează o excepție pentru ”serviciile solicitate de cumpărător de la furnizor pentru operațiunile de promovare, de marketing și de publicitate dacă acestea au fost convenite anterior de către furnizor și cumpărător printr-un acord clar și lipsit de ambiguitate, în conformitate cu prevederile art. 3 alin. (2) din Directiva (UE) 2019/633 a Parlamentului European și a Consiliului din 17 aprilie 2019 privind practicile comerciale neloiale dintre întreprinderi în cadrul lanțului de aprovizionare agricol și alimentar.”

Lantulalimentar.ro precizează că în răspunsul Comisiei Europene din 2017, perceperea unor taxe și servicii nu poate fi interzisă de statele membre, întrucât face parte din relația directă dintre comerciant și furnizor.

În timpul conferinței de presă, ministrul Oros a apărat legea 150/2016, pe care a criticat-o Comisia Europeană și a anunțat că nu va aplica legea 28/2020 pe care majoritatea parlamentară actuală a adoptat-o și președintele Iohannis a promulgat-o, după ce România a riscat declanșarea procedurii de

32

infrigement. Lantulalimentar.ro precizează că noua lege 28/2020 este favorabilă producătorilor români reuniți în cooperative agricole și în asociații de grupuri de producători, structuri asociative agreate de marii retaileri pentru a avea siguranța cantității și calității mărfurilor primite.

Totodată, Lantulalimentar.ro semnalează că în răspunsul comunicat de Comisia Europeană în 2017, este pus pe primul loc interesul consumatorilor din România. Același lucru l-a semnalat și Consiliul Concurenței în 2016. Instituția a avertizat că obligarea comercianților de a vinde 51% marfă din lanțul scurt poate afecta consumatorul român.

Apar schimbari la legea comercializarii produselor alimentare romanesti In mai 25, 2020  

Ministrul Agriculturii și Dezvoltării Rurale a oferit mai multe detalii despre legea 28/2020 privind comercializarea produselor alimentare în România, în cadrul briefingului de presă desfășurat la sediul MADR. Potrivit oficialului, colegii din majoritatea parlamentară au votat această lege în martie, în avantajul retail-urilor, și nu a producătorului și a procesatorului român. Iar în prezent, tot ei cer explicații cum se va aplica această lege.

„Vreau să vă reamintesc și să le reamintec că există încă din 2009 legea 321 privind comercializarea produselor alimentare și că Partidul Național Liberal în 2016 a promovat Legea 150 care spunea: interzicerea facturării și refacturării, obligația de a organiza evenimente de promovare de către retaileri, obligația de a asigura spații distincte de expunere și semnalizare la raft, obligația achiziționării a 51% produse românești și sancțiuni asociate obligației de 51%.

Apoi în 2017 s-a intrat în procedură de infringement (procedura de constatare a neîndeplinirii obligațiilor) și colegii de la Partidul Social Democrat au promovat o altă lege, actuala lege 28 pe 2020, lege care nu

33

numai că nu prevede ca pe produsele românești să apară distinct „produs românesc”, dar are două prevederi care sunt mult mai dăunătoare și anume: termenul de plată care era de minim 14 zile pentru produse proaspete și 30 de zile pentru celelalte produse și pe care în legea inițială noi le-am redus la 7 zile în legea 28 a fost reîntors. Deci practic termenul de plată se mărește iarăși la 14-30 de zile de la 7 zile așa cum era în textul legii 150”, a declarat Adrian Oros.

Potrivit ministrului, această schimbare de prelungire a termenului nu era cerută de Comisie în procedura de infringement. „O altă prevedere toxică este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal de la furnizor servicii și taxe, costuri mai mari și pierderi comerciale pentru producătorii mici. Practic s-a făcut o lege în avantajul marelor retaileri (marelor magazine) în detrimentul producătorului și procesatorului român”, a subliniat oficialul de la MADR.

„Ce vom face? Pentru că am văzut că doamna Grapini (europarlamentar) mă întreabă cum voi aplica această lege proastă făcută de ei. Nu o vom aplica, o s-o modificăm imediat cu cele două prevederi.

Vom restabili principiile corecte de piață indiferent că ești mic sau mare, întrucât pentru o economie de piață toți trebuie să plece de pe picior de egalitate.

Vom înăspri sancțiunile pentru cei care vor să-și rotunjească veniturile prin efortul celor mulți și mici.

Vom elimina formele ascunse de taxare, gen autofacturare, remiză lunară, reducere ulterioare raportată la cifra de afaceri sau discount de volum. Deci practic vom elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în legea 28 pe ultima sută de metri, care nu aveau nicio legătură cu acțiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017.

Dacă nu vom reuși să facem aceste modificări, pentru că va trebui să le facem în procedură de Urgență prin lege, întrucât trebuie să implementăm directiva 633 a Consiliului Europei privind practicile comerciale neloiale, în transpunerea directivei o să prindem aceste modificări. O să văd dacă și atunci cei din Partidul Social Democrat se vor împotrivi acestor modificări pe care le vom aduce prin transpunerea acestei directive, care în opinia noastră este foarte importantă și care poate corecta relația dintre un producător și un procesator mic și un comerciant foarte puternic care are o rețea la dispoziție. Practic suntem obligați să implementăm această directivă și atunci o să începem cele două demersuri în paralel, implementarea

34

directivei și modificarea în regim de urgență a legii care tocmai a apărut în Parlament și care a creat multe probleme pe piață”, a declarat Adrian Oros.

LEGEA CARE PUNE TAXE ÎN SPINAREA FERMIERILOR ȘI AVANTAJEAZĂ SUPERMARKETURILE! Agroinfo  25 mai 2020 TAXE ASCUNSE. Legea care ar fi trebuit să promoveze produsele românești livrate marilor magazine de fermierii români a ajuns să fie în avantajul marilor retaileri și-n dezavantajul producătorilor români. Fermierii români sunt împovărați de forme ascunse de taxare, termenul de plată al produselor livrate de fermierii și procesatorii români a fost mărit de la 7 zile la 30 de zile, a spus astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros. Nu voi aplica legea! O voi modifica în regim de urgență, a adăugat șeful de la Agricultură.

Deja celebra lege 51% produse românești prin care produselor alimentare provenite din fermele românești, de la procesatorii români trebuia să le fie rezervat un spațiu distinct pe rafturile supermarketurilor, să scrie vizibil produse românești în așa fel încât consumatorul român să știe ce alege, a fost votată de parlamentari exact pe dos. Comisia Europeană nu ne permite să scriem produse românești, această sintagmă a fost scoasă din lege pentru ca România să nu riște infringement, dar în forma votată acum s-au introdus și prevederi care dezavantajează total fermierul român și procesatorul român. S-a lungit la 30 de zile termenul de plată către fermieri și către procesatori a produselor livrate de aceștia supermarketurilor și s-au adăugat forme ascunse de taxare.

Legea 28/2020 comercializarea produselor alimentare în România are un anumit istoric, dar pentru că colegii mei din majoritatea parlamentară au votat această lege în martie, practic, siluind-o, și doar în avantajul retailerilor și nu a producătorului și procesatorului român, și tot ei (parlamentarii n.r.) cer astăzi explicații cum voi aplica această lege. Vreau să le reamintesc că exista încă din 2009 Legea 321 privind comercializarea produselor alimentare și că Partidul Național Liberal în 2016 a promovat Legea 150 care spunea niște lucruri: interzicerea facturării și refacturării, obligația de a organiza evenimente de promovare de către retaileri, obligația de a asigura spații distincte de expunere și semnalizare la raft, obligația achiziționării a 51% produse românești și sancțiuni asociate obligației de 51%. Sigur, apoi, în 2017 s-a intrat în procedură de infringement și colegii de la Partidul Social Democrat au promovat o altă lege, actuala Lege 28/2020. Lege care nu numai că nu prevede ca pe produsele românești să apară distinct produs românesc, dar are două prevederi care sunt mult mai dăunătoare.

Și anume, termenul de plată care era de minim 14 zile pentru produse proaspete și 30 de zile pentru celelalte produse și pe care noi, în legea

35

inițială, l-am redus la 7 zile, în Legea 28 a fost reîntors. Deci, practic, termenul de plată se mărește iarăși la 14 zile și 30 de zile de la 7 zile așa cum era în textul Legii 150. Prevedere pe care Comisia Europeană nu o cerea în procedura de infringement, această prelungire a termenului. Și o altă prevedere toxică este aceea de a oferi posibilitatea de a percepe legal de la furnizori servicii și taxe, costuri mai mari și pierderi comerciale pentru producătorii mici.

Practic, s-a făcut o lege în avantajul marelui retail, în detrimentul producătorului și procesatorului român. Ce vom face? Nu o vom aplica, o să o modificăm imediat cu cele două prevederi. Vom restabili principiile corecte de piață, indiferent că ești mic sau mare, întrucât într-o economie de piață, toți trebuie să plece de pe picior de egalitate. Vom înăspri sancțiunile pentru cei care vor să-și rotunjească veniturile prin efortul celor mulți și mici, vom elimina formele ascunse de taxare gen autofacturare, remiză lunară, reduceri ulterioare raportate la cifra de afaceri sau discount de volum. Deci, practic, vom elimina toate aceste prevederi care au fost introduse în Legea 28 pe ultima sută de metri și care nu aveau nicio legătură cu acțiunea de infringement pe care o pornise Comisia în 2017, a decarat astăzi ministrul agriculturii, Adrian Oros, într-o conferință de presă.

Șeful MADR a adăugat că dacă nu va reuși modificarea legii în procedură de urgență va recurge la directiva Comisiei Europene privind practicile comerciale neloiale, iar în transpunerea directivei în legislația din Români vor fi prinse și aceste modificări. Concret, un termen mai scurt pentru plata produselor livrate de fermieri magazinelor și eliminarea taxelor ascunse care-i împovărează pe fermierii și procesatorii români.

 ………………….

INTERNE

INFORMARE DE PRESĂ privind combaterea căderilor de grindină în

sezonul 2020 Vineri, 22 Mai 2020 În data de 20.05.2020 începând cu ora 20:00, o formațiune noroasă cu potențial mare de grindină a pătruns în România prin zona Segarcea, zonă protejată de Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia. Astfel, în intervalul orar 20:06 - 21:38 au fost lansate un număr de 69 rachete antigrindină cu iodură de argint (agent de însămânțare a norilor), înlăturându-se astfel pericolul căderilor de grindină din aria de protecție.

Spre deosebire, în localitățile Popești, Băbeni din județul Vâlcea, care NU se află în aria de protecție a SNACP a căzut grindina, zona respectivă fiind puternic afectată de fenomenul meteo extrem. Totodată, precizăm că în urma

36

intervențiior efectuate pentru combaterea căderilor de grindină în aria de protecție a UCCG Oltenia, canitatea de precipitații înregistrată s-a situat în intervalul 10-20 l/m2.

Conform imaginilor radar, se constată că pericolul căderilor de grindină a fost înlăturat datorită acțiunilor de intervenții active în atmosferă desfășurate în cadrul UCCG Oltenia, iar balanța de apă din nor nu a fost afectată.

Reamintim că sezonul de combatere a căderilor de grindină începe în data de 15 aprilie a fiecărui an și se finalizează în 15 octombrie, pentru toate Unitațile din structura SNACP.

În sezonul de combatere 2020, Sistemul Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor va proteja o suprafață de aproximativ 1.500.000 ha, prin funcționarea unui număr de 65 de puncte de lansare (PL), aparținând unităților:

Unitatea Pilot de Combatere a Căderilor de Grindină Prahova care asigură protecția culturilor agricole in judetele Prahova, Buzău, Teleorman și Olt

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Iași care asigură protecția culturilor agricole în județele Iași și Vaslui;

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Vrancea care asigură protecția culturilor agricole în județele Vrancea și Galați;

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Timiș care asigură protecția culturilor agricole în județul Timiș;

Unitatea de Combatere a Căderilor de Grindină Oltenia care asigură protecția culturilor agricole în județele Olt, Dolj, Vâlcea, Mehedinți.

37

În acest sezon, în intervalul 15 aprilie-21 mai, unitățile de combatere a căderilor de grindină din cadrul SNACP au lansat un număr de 431 rachete antigrindină din UCCG Prahova, Oltenia, Moldova 1 Iași și Moldova 2 Vrancea.

INFORMAȚII SUPLIMENTARE

În contextul schimbărilor climatice, al creșterii tot mai accentuate a nivelului de dioxid de carbon în atmosferă, de creștere a temperaturii la nivel mondial, de înmulțire a numărului și intensității fenomenelor meteorologice periculoase, devine necesară și oportună dezvoltarea activităților de modificare locală a vremii prin intervenții active în atmosferă. Intervențiile active în atmosferă reprezintă ansamblul acțiunilor de modificare artificială a vremii prin diferite mijloace specifice acestui domeniu.

Aceste activități au scopul de a:

Reduce riscul față de fenomenele meteorologice periculoase pentru populație, inclusiv pentru zonele de interes economic, culturile agricole, zonele urbane și rurale (protejarea cetățenilor) – respectiv protejarea față de fenomene meteorologice precum grindina, ceața densă, tornadele;

Crește nivelul precipitațiilor în zonele de interes agricol;

Astfel de activități sunt:

Suprimarea grindinei; Creșterea locală sau extinsă a precipitațiilor, precum și uniformizarea

acestora; Disiparea ceții dense; Atenuarea fenomenelor meteorologice extreme precum furtuni

puternice, tornade, s.a.

În România, intervențiile active în atmosferă pentru combaterea căderilor de grindină au început în anul 2000 și sunt gestionate de către executiv prin intermediul Autorității pentru Administrarea Sistemului Național Antigrindină și de Creștere a Precipitațiilor, instituție publică aflată în subordinea Ministerului Agriculturii și Dezvoltării Rurale.

La acest moment, protecția antigrindină și mai ales infrastructura de creștere a precipitațiilor sunt în curs de dezvoltare la nivelul întregii țări și de conectare la nivel transfrontalier, aspect deosebit de important pentru sustenabilitatea și perspectiva de dezvoltarea a sistemului în contextul accelerării hazardurilor climatice. Sisteme similare de combatere a căderilor

38

de grindină prin utilizarea generatoarelor terestre, a rachetelor antigrindină și a aviației funcționează de câteva decenii în statele europene. În țările învecinate sau cu organizare administrativă similară României, managementul acestor sisteme se realizează centralizat la nivel național, fiind coordonat în mod unitar de o structură specializată.

Programul de realizare al Sistemului național antigrindină și de creștere a precipitațiilor (SNACP) este naţional, strategic, pe termen lung, interdisciplinar şi are caracter bivalent: de cercetare şi operaţional.

Scopul SNACP este de a asigura protecția culturilor agricole cu înaltă valoare economică (vii, livezi, sere, culturi agricole, etc) precum și al comunităților rurale din zonele de intervenție, față de fenomenele meteorologice periculoase asociate schimbărilor climatice. În conformitate cu noile abordări mondiale privind managementul riscului, SNACP acționează ca un mecanism de prevenție și protecție ex-ante, important pentru dezvoltarea durabilă a zonelor rurale pentru că asigură nu doar protecția culturilor agricole, ci și a comunităților locale și a bunurilor publice și private din zonele de intervenție.

Conform studiilor de fezabilitate care stau la baza dezvoltării Sistemului, rentabilitatea investiției în servicii de protecție antigrindină prin tehnologia rachetelor antigrindină variază între 1:7 și 1:14 (pentru un leu investit, se salvează alți 7 lei, respectiv 14 lei). În general, eficiența economică a infrastructurii antigrindină variază în funcție de costurile de înființare/operare/exploatare și întreținere, de condițiile meteo-climatice din sezonul de combatere a căderilor de grindină, precum și de numărul și calitatea intervențiilor active în atmosferă din sezon. Astfel, costul serviciilor de intervenție activă în atmosferă, pentru fiecare sezon de combatere a căderilor de grindină, variază între 9-20 EURO/ha, funcție de variabilele amintite. Pentru anul 2019, costul total al serviciilor de combatere a căderilor de antigrindină pentru culturile din zona protejată, a fost de 65,7 lei/ha, echivalentul a cca 13,7 EURO/ha.

SNACP se dezvoltă la nivel regional; unitățile de combatere a căderilor de grindină (UCCG) și punctele de lansare (PL) din structură protejează culturile cu înaltă valoare economică, comunitățile rurale și infrastructura publică și privată din mai multe județe din regiunile în care sistemul este operațional, și care au nivel ridicat de vulnerabilitate la fenomene meteorologice periculoase.

Activitatea de combatere a căderilor de grindină se desfășoară cu asistența tehnică a Proiectantului General, în baza Programelor de Omologare pentru fiecare Unitate, avizate de Ministerul Agriculturii și Dezvoltării Rurale;

39

Ministerul Economiei, Energiei și Mediului de Afaceri; Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor; Ministerul Transporturilor, Infrastructurii și Comunicațiilor și Ministerul Afacerilor Interne. Menționăm că, din componența Proiectantului General fac parte: Administrația Naționala de Meteorologie (ANM), Institutul Național de Cercetare-Dezvoltare pentru pedologie, agrochimie și protecția mediuluI (ICPA) București, Universitatea din Craiova, ROMARM-Electromecanica Ploiești, etc.

Activitățile de combatere a căderilor de grindină nu afectează balanţa generală de apă în nor, nu au impact semnificativ asupra dinamicii sistemului noros (inclusiv schimbarea direcţiei acestuia) ci, dimpotrivă, asigură creşterea şi uniformizarea precipitaţiilor numai în aria de combatere şi adiacentă acesteia. Activitățile de intervenții active în atmosferă generează modificări ale condițiilor meteo-climatice la nivel local, cu rază limitată de acțiune, în spațiu și timp, dat fiind faptul că un punct de lansare (PL) protejează față de căderile de grindină comunitățile și culturile agricole de pe o arie circulară cu raza de cca. 10 km.

Precizăm ca numai în anul 2019, au fost primite, prelucrate şi transmise un număr total de 4.588 informări, atenționări nowcasting meteorologice şi hidrologice, din care peste 1.300 au fost avertizări de cod portocaliu și roșu, ceea ce reprezintă o valoare în creștere ușoară față de anii anteriori și care reflectă tendința de intensificare schimbărilor climatice și la nivelul României.

Ca urmare a măsurilor de investiții în instrumente de management al riscurilor climatice, în special dezvoltarea activităților de intervenții active în atmosferă, suprafețele afectate de căderile de grindină au fost diminuate semnificativ.

Peste 1.500 ha de pepeni distruse de grindina la Dabuleni Agrostandard | 24 May, 2020

Grindina a facut prapad in sudul Olteniei. Cea mai afectata este cultura de pepeni de la Dabuleni, care se intinde pe circa 2.000 ha, in acest an. Daca prima cultura din acest an este pierduta in procent de 80%, potrivit estimarilor, poate ca cea de-a doua va fi

40

cu mai mult noroc. Oricum ar fi, devine tot mai clar ca anul acesta vom manca pepeni de Dabuleni cu 2- 3 saptamani mai tarziu. Grindina din 20 mai a provocat pagube nu doar la pepeni, ci si la legume sau alte culturi agricole, iar fermierii incearca acum sa redreseze ce se mai poate, potrivit Stirile TVR Craiova.

Producatorii olteni cer ajutor Guvernului pentru un sistem antigrindina in

zona. https://youtu.be/dE0s8Yt4qqA

Pepenarii din Dăbuleni cer sistem antigrindină. Gheața i-a lovit din nou în acest an! Angelica Lefter - 24 mai 2020 05:57

Sute de hectare cultivate cu pepeni au fost distruse de piatra care a căzut săptămâna aceasta, în noaptea dintre 20 și 21 mai, la Dăbuleni. Cultivatorii doljeni sunt disperați și cer ajutorul autorităților.

Cătălin Dinu este un fermier care și-a găsit cultura de pepeni din câmp la pământ și, odată cu aceasta, toată munca sa năruită. Acesta a povestit la Digi24, cum s-a produs fenomenul: ”A fost ceva incredibil, un fenomen al naturii ieșit din comun, grindină de mărimea oului de găină. În 5 minute a compromis toată cultura, 90%. Investițiile sunt foarte mari. Avem și datorii la bănci, undeva la 20.000 de euro. În acest moment foarte mult ne-ar ajuta un sistem antigrindină. Din păcate, în anul 2020 stăm la mila Domnului. În această zonă în fiecare an suntem loviți, dar în acest an cred că 905 din suprafețele cultivate au fost afectate.”

41

Agricultorii nu știu dacă vor mai ieși pe piață cu pepeni, așa cum făceau în fiecare an, cel puțin ca și cantitate, cumpărătorii nu vor mai găsi pe tarabe la fel de mult renumiții pepeni de Dăbuleni.

”Sper să ieșim cu ei în piață, mai durează vreo 2 săptămâni până vor regenera. Săptămâna viitoare se anunță din nou grindină și vijelii. Stăm într-un stres foarte mare și pierderile sunt foarte mari. Cerem ajutor statului pentru sistem antigrindină. Cred că nu este ceva imposibil. Împreună cu ceilalți fermieri așteptăm să ne monteze și nouă sisteme antigrindină. Pepenii de Dăbuleni reprezintă un brand și nu numai. Avem culturi de viță de vie, de căpșuni, de grâu. Totul este compromis în momentul de față”, a mărturisit agricultorul Cătălin Dinu.

Fenomenul de grindină a mai fost prezent în zonă, ani la rând. Chiar și așa, după atâta vreme, fermierii cultivă în aceleași condiții, susține agricultorul doljean:

”În 2009, 2010, 2011, trei ani la rând, chiar am fost afectați de grindină. Abia ne mai reveniserăm, am trăit mereu într-un stres foarte mare. Fac din nou apel: statul să ne ajute cu un sistem antigrindină!”.

Digi24: 64.000 ha de culturi agricole distruse de grindina! Agrostandard | 23 May, 2020

Grindina cat o minge de tenis, care a cazut in ultimele zile in Timis, a facut ravagii pe plantatiile de pepeni. Zeci de hectare, aproape gata de cules, au fost ciuruite, arata Digi24.ro. „Avem numai la grindina vreo 5.400 de hectare afectate de grindina la toate culturile si culturi cazute peste 7.000 de hectare”, a declarat Doru Petanec, directorul executiv al Directiei Agricole Timis. Si in Moldova e prapad: la Horodnic de Jos, in judetul Suceava, 120 de hectare de cereale si legume si 130 de hectare de faneata au fost distruse.

Din primele estimari reiese ca peste 400 de hectare de culturi au fost distruse de grindina, in tot judetul.

42

In judetul Cluj, bucatile de gheata au distrus sute de hectare cultivate cu grau si porumb. In unele localitati, marii fermieri au ramas si fara 80 la suta din culturi, ceea ce inseamna pagube si de 30 de mii de euro.

In Olt, aproape 5.000 de hectare cultivate cu grau, porumb, orz si floarea soarelui au fost distruse. Cele mai mari probleme sunt in orasul Potcoava unde au fost afectate aproape 500 de hectare. Desi pagubele sunt insemnate, agricultorii vor fi despagubiti doar daca aveau culturile asigurate.

http://www.agrostandard.ro/digi24-64-000-ha-de-culturi-agricole-distruse-de-grindina/

Cea mai gravă secetă din ultimul secol a distrus 1,6 milioane hectare de culturi agricole în România. Ce măsuri anunță ministrul Agriculturii InCont.ro, 25 mai 2020

O suprafață de 1,6 milioane de hectare de culturi agricole este calamitată de secetă, 941.000 de hectare fiind deja verificate, a declarat, luni, ministrul Agriculturii, Adrian Oros, într-o conferinţă de presă.

"În ceea ce priveşte procesele verbale de constatare a pagubelor, din înştiinţările făcute de către fermieri, sunt 1,6 milioane hectare calamitate, din ceea ce s-a verificat până acum - 941.000 de hectare. Sigur, aceste echipe de

43

constatare a dimensiunii pagubelor lucrează încontinuu şi sâmbătă şi duminică, pentru că noi, la finele lunii mai, vrem să avem încheiate aceste procese verbale, iar până la 15 iunie să avem sintezele pe judeţe, pe comune, pe parcele, ca să ştim cum anume vom face despăgubirile", a spus Adrian Oros.

Ministrul Agriculturii a făcut un apel la fermieri şi la cei care fac parte din echipele de constatare, pentru că în unele judeţe, "suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate".

"Vreau să fac un apel şi la fermieri, dar în primul rând la cei care fac parte din comisiile de constatare, pentru că în unele judeţe suprafeţele consemnate calamitate se apropie sau chiar depăşesc suprafeţele raportate în toamnă ca fiind însămânţate. Probabil, fie în toamnă s-au raportat greşit acele suprafeţe, fie echipele care constată şi fac procesele verbale nu îşi fac întotdeauna treaba. Noi vrem să-i despăgubim pe toţi cei care sunt păgubiţi, dar datele după care calculăm şi vom face aceste despăgubiri trebuie să fie date reale", a adăugat Adrian Oros.

Acesta a afirmat că sunt fermieri în zone în care există infrastructură principală care a fost reabilitată, dar nu au reuşit să irige din cauza lipsei echipamentelor de udare, astfel că împreună cu Ministerul Economiei a fost gândită o schemă de sprijin pentru a-şi cumpăra echipamente de udare, în aşa fel încât toţi cei care se află în zona în care se poate iriga să aibă posibilitatea să facă acest lucru.

De asemenea, ministrul Agriculturii a anunţat că va suplimenta în acest an cu 10% alocările financiare pentru Programul Naţional de Reabilitare a Infrastructurii Principale. În cadrul acestui program, în primii trei ani s-au investit 110 milioane de euro, anul acesta a fost alocată o sumă de 50 de milioane de euro, care va fi suplimentată cu 10% pentru a finalizarea a încă 11 obiective de investiţii, în aşa fel încât să fie acoperite încă 200.000 de hectare irigate la finalul anului.

"Noi am demarat un studiu privind o strategie de gestionare a apei. Pentru că irigaţiile sunt o parte importantă, dar sunt doar o componentă a acestei strategii de gestionare a apei pe care trebuie s-o aibă orice ţară. Noi până acum, din fericire, pentru că au fost suficiente precipitaţii, cu excepţia a câtorva ani, probabil nu a fost necesar să gândească sau să se adopte o asemenea strategie, dar sunt ţări în lumea aceasta, chiar în Europa, în care apa întotdeauna a ajuns foarte greu şi totuşi au o strategie de gestionare a apei, pentru că apa este una dintre resursele cele mai importante. Din păcate se demonstrează că apa poate să fie şi o resursă epuizabilă şi atunci trebuie să avem foarte mare grijă cum o vom gestiona pe termen mediu şi lung. Şi în

44

afară de extinderea lucrărilor de irigaţii, pentru că noi acum discutăm, începând din 2016, de reabilitarea vechii infrastructurii de irigaţii, care ar deservi, dacă ar fi făcută perfect şi infrastructura principală şi cea secundară, şi dacă toţi fermierii ar avea echipamente de udare, doar două milioane de hectare în anumite zone ale ţării, lucrări făcute înainte de 1990", a declarat Adrian Oros.

Potrivit sursei citate, în alte zone din ţară sunt deja suprafeţe întinse care nu au avut amenajări de irigaţii niciodată, dar care ar avea nevoie, însă acolo ar trebui gândit un sistem de irigaţii mai inteligent în care "să nu ne batem cu legile fizicii".

"Adică să lăsăm apa să curgă, să nu o împingem pentru că reţeaua hidrografică a României, o spun specialiştii, eu mă consult cu oameni care sunt de meserie, poate fi folosită în mod inteligent această reţea hidrografică pe care o are România, în aşa fel încât zonele acelea să fie irigate cu un consum mult mai mic de energie, folosind inteligent această reţea hidrografică. Dar, în paralel, am demarat şi trebuie să demarăm o discuţie serioasă şi cu mediul asociativ din agricultură despre lucrările care pot să prevină deşertificarea, sunt lucrări specifice, în aşa fel încât să folosim apa nu neapărat parcimonios, dar s-o folosim mai cu inteligenţă şi mai drămuit", a subliniat şeful MADR, menţionând că sunt lucruri care costă şi care durează.

Nu în ultimul rând, Oros a reamintit că fermierii care au întors culturile, în încercarea de a recupera din pierderi, vor fi şi ei despăgubiţi.

În aceea ce priveşte paşii de urmat pentru despăgubiri, oficialul MADR a mai spus că trebuie încheiate evaluările, astfel încât până la 15 iunie să existe o sinteză, pentru a se şti exact care este suprafaţă, tipul de cultură, fermierii şi localitatea.

Când și cum trebuie purtată masca în fermă, pe perioada stării de alertă! agrointeligenta.ro - 24 mai 2020

Ordinul comun al Ministerului Sănătății și al Ministerului Afacerilor de Interne a fost publicat vineri, 22 mai, în Monitorul Oficial, reglementând când și cum trebuie să purtăm măștile pe perioada stării de alertă. Măsurile de prevenire a răspândirii noului coronavirus îi vizează și pe fermieri care nu trebuie să neglijeze în niciun moment măsurile de sănătate publică atât pentru ei personal, cât și pentru angajații din exploatație.Cum în această perioadă se desfășoară controale la operatorii economici, trebuie să fiți la curent și cu prevederile legate de purtarea măștilor. În cazul angajaților, acestea sunt asigurate de către companie, la fel

45

ca și dezinfectantul sau măcar condiția minimă de spălare a mâinilor cu apă și săpun.

Medicul de medicina muncii stabilește riscul pentru angajați

Fermierii sunt cei care stabilesc procedurile din exploatație, însă medicii de medicina muncii fac evaluarea de risc și stabilesc condițiile purtării măștii. Responsabilul cu securitatea și sănătatea în muncă este cel care trebuie să facă și instruirea angajaților în ceea ce privește securitatea și sănătatea în muncă.

Regulă generală: masca – obligatorie în spațiu închis, cu excepții

Ordinul MS-MAI stabilește, ca măsuri generale, că ”masca trebuie purtată în orice spațiu public închis, spații comerciale, mijloace de transport în comun și la locul de muncă, pe toată durata prezenței în aceste spații”.

În funcție de evaluarea riscului, efectuată de medicul de medicina muncii al unității, pot exista unele excepții, astfel:

a) angajatul este singur în birou;

b) persoana suferă de boli care afectează capacitatea de oxigenare;

c) persoana desfășoară activități fizice intense și/sau în condiții de muncă solicitante (temperaturi ridicate, umiditate crescută etc);

d) prezentatorii TV și invitații acestora, cu condiția respectării distanței de 3 metri între persoane;

e) vorbitorii în public, în spații interioare, cu condiția respectării distanței de minim 3 metri între aceștia și alte persoane, doar în cazul în care nu se află mai mult de 16 persoane în incintă;

f) copiii cu vârta mai mică de 5 ani.

Având în vedere aceste excepții, se poate considera că fermierii, care desfășoară activitățile agricole în condiții solicitante nu sunt obligați să poarte masca. Doar în spațiile închise, când se interacționează cu alte persoane, mai ales din afara exploatație, este obligatoriu să vă protejați. Masca este, de asemenea, obligatorie la comercializarea în piață a produselor agroalimentare.

De ce e bine, totuși, să purtați masca

46

Chiar dacă legislația din perioada stării de alertă nu obligă fermierii la purtarea măștii în timpul muncilor agricole, aceasta previne îmbolnăvirea, având și alte avantaje pentru sănătate. Când sunteți în câmp, purtând masca evitați inhalarea prafului sau a vaporilor de produse aplicate în această perioadă la culturile agricole (insecticide, fungicide etc.). De altfel, atunci când stropiți chiar dumneavoastră, masca și restul echipamentului de protecție sunt obligatorii.

Cum se utilizează corect masca medicală

Utilizarea corectă a măștilor este de asemenea prevăzută în noul act normativ:

a) Măștile sunt eficiente dacă sunt folosite în combinație cu curățarea frecventă a mâinilor cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun;

b) Înainte de a pune masca, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun). Masca trebuie să acopere atât gura, cât și nasul.

c) Masca trebuie schimbată o dată la 4 ore și ori de câte ori masca s-a umezit sau s-a deteriorat;

d) Masca nu se atinge în timpul purtării; în cazula tingerii măștii, mâinile trebuie igienizate (cu soluție pe bază de alcool sau cu apă și săpun)

e) După folosire, masca se aruncă imediat, într-un coș de gunoi, preferabil cu capac, urmată de igienizarea mâinilor.

f) Nu se recomandă reutilizarea măștilor medicale.

g) În cazul apariției febrei, tusei și strănutului, purtarea măștii este recomandată în orice circumstanță (de exemplu, în spațiile deschise, la domiciliu)

Informaţiile publicate de Agrointeligența – AGROINTEL.RO pot fi preluate doar în limita a 500 de caractere şi cu citarea în PRIMUL PARAGRAF a sursei cu LINK ACTIV. Orice abatere de la această regulă constituie o încălcare a Legii 8/1996 privind dreptul de autor, ca atare vom acționa în consecință.

Fermierii anunţă o posibilă criză alimentară. Suprafeţele agricole afectate de secetă, le depăşesc pe cele însămânţate. Ce spune Ministrul Agriculturii Dorin Oancea 25.05.2020,

47

Suprafeţele declarate de fermieri drept calamitate de secetă le depăşesc pe cele care au fost anunţate ca însămânţate în toamnă, a declarat luni ministrul Agriculturii Adrian Oros. 

„Fie că raportările au fost greşite în toamnă, fie echipele care fac verificările nu îşi fac treaba. Vrem să acordăm despăgubiri pe date reale”, a comentat ministrul.

Ministrul a precizat că fermierii au declarat 1,6 milioane de hectare calamitate, iar suprafaţa verificată este de 941.000 de hectare. Oros spune că vrea ca verificărrile să fie încheiate până la 15 iunie, astfel încât să poată începe acordarea despăgubirilor.

În context, Oros a anunţat că a fost pus la punct, împreună cu Ministerul Economiei, o schemă de sprijin pentru cumpărarea de echipament pentru udare.

Suprafaţa pe care se iriga in prezent este de 322.032 hectare, iar apă este pe 2.355 kilometri de canale.

Secetă în Moldova: radiografia dezastruluiPetronela Cotea Mihai , Redactor Radio România Iaşi, mai multe pe această temă, www.revista-ferma.ro 24 mai 2020 -

La începutul acestei luni, sudul Moldovei era pur şi simplu uscat de secetă şi de vânt. Iată radiografia fenomenului meteorologic extrem în patru mari judeţe agricole ale regiunii.

În aproape toate judeţele Moldovei, primele semne ale secetei au apărut încă din septembrie 2019. Ulterior, la data de 30 martie a.c., s-a instalat fenomenul de secetă pedologică puternică şi extremă, din acel moment şi până astăzi situaţia continuând să se degradeze.

IAŞI Ce-a scăpat de secetă, au distrus mistreţiiÎn judeţul Iaşi, potrivit datelor furnizate de DAJ Iaşi, până la începtul lunii mai, seceta puternică a calamitat peste 4.000 ha cu grâu, opt sute de hectare cu orz, patru sute de hectare cu rapiţă, două sute de hectare cu lucernă şi plante de nutreţ.

Deşi s-a desfăşurat în condiţii deosebit de grele, înfiinţarea culturilor de primăvară a continuat pe aproximativ 190.000 de hectare, porumbul boabe ocupând 107.164 ha, floarea-soarelui 41.000 ha, legumele de câmp şi în solarii 10.350 ha, soia 6.000 ha şi cartoful de toamnă 5.400 ha. Din păcate, judeţul Iaşi are numeroase suprafeţe pe care, din motive care ţin de legislaţie şi de activitatea umană, dar şi din cauza secetei care a condus la lipsa de

48

hrană, au năvălit mistreţii, distrugând culturi şi producând însemnate pagube suplimentare în ferme.

GALAŢI Jumătate de an fără ploaieSituaţia este de-a dreptul dramatică. Lipsa apei din sol nu poate fi combătută nici măcar în toate zonele irigabile şi în care au fost încheiate contracte pentru asigurarea necesarului optim al apei de irigaţii. Culturile de toamnă care prezintă un grad mare şi foarte mare de afectare, cu excepţia celor care au putut fi irigate, ocupă aproximativ 90.000 de hectare, dintre care 55.860 ha cu grâu, secară şi triticale, 12.442 ha cu orz şi orzoiacă, 4.000 ha cu rapiţă, 11.554 ha de lucerniere, 172 ha cu ovăz. ”În judeţ, a fost contractată prin organizaţii ale utilizatorilor de apă pentru irigaţii, o suprafaţă de peste 101.000 hectare, dar până la finalul lunii aprilie s-au irigat numai 16.000 de hectare. Ne-am orientat pe analizarea amănunţită a situaţiilor şi pe stimularea efectuării irigaţiilor, cu atât mai mult cu cât, totuşi, apa este gratuită până la staţiile de punere sub presiune. Una peste alta, în judeţul nostru situaţia este deosebit de gravă”, sublinia Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Galaţi.

În judeţul Galaţi au fost constituite opt Comisii de constatare şi evaluare a pagubelor la culturile agricole. În fapt, este numărul maxim de echipe care ar fi putut fi constituite.

” Avem o zonă în care, în perioada 1 ianuarie - 30 aprilie 2020 precipitaţiile au fost de doar 10,5 l/mp. Ecartul este între 10,5 şi 78 l/mp, cea mai mare valoare a cantităţii de precipitaţii fiind înregistrată în nord-vestul judeţului Galaţi. Raportându-ne la totalul agricol, în perioada 24 iulie -20 septembrie 2019 au fost zero cantităţi de precipitaţii. Apoi, pe la începutul lunii octombrie 2019 s-a înregistrat o medie a precipitaţiilor de 30-

49

35 l/mp. De atunci şi până la finalul lunii aprilie 2020, mai deloc precipitaţii”, menţiona Maricel Dima. “Am început prin a răspunde prioritar solicitărilor fermierilor care au semnalat clar întoarcerea culturilor, deşi cam tot ceea ce s-a anunţat drept calamitate ar fi trebuit întors” - Maricel Floricel Dima, directorul DAJ Galaţi.

NEAMŢ În patru luni a plouat cât într-una singurăÎn perioada ianuarie-aprilie 2020 s-au înregistrat doar 30 l/mp, reprezentând cantitatea de precipitaţii corespunzătoare unei singure luni de zile. Seceta accentuată, a cărei gravitate, până în prezent, este asemănătoare doar cu două astfel de perioade din anul 1961 încoace, a secat şi multe ape din judeţ, debitul unor râuri coborând până la 3-20% din debitul mediu anual.

VASLUI La polul seceteiJudeţul se confruntă cu o lipsă acută de umiditate în sol, situându-se într-o zonă tradiţional afectată de secetă. ”Faţă de media multianuală, în perioada septembrie 2019 - martie 2020, s-au înregistrat cu 95 l/m2 mai puţin în staţia meteorologică Vaslui, cu 61,4 l/m2 mai puţin la Negreşti şi cu 16 l/m2 mai puţin la Bîrlad. Un alt factor care perturbă procesele de creştere şi dezvoltare ale culturilor este variaţia foarte mare a temperaturilor din timpul zilei şi al nopţii. Ziua sunt temperaturi de 10-15 C, iar noaptea scad până la 1-2 C”, ⁰ ⁰arăta Gigel Crudu, director DAJ Vaslui.

În judeţul Vaslui, în toamna 2019 au fost înfiinţate culturi pe 88.247 ha, din care 66.276 ha cu grâu, 15.346 ha cu rapiţă, 5.788 ha orz, 477 ha orzoaică, 287 ha triticale şi 73 ha secară. Nefiind înregistrate precipitaţii însemnate cantitativ, situaţia s-a agravat destul de mult în cazul culturilor de toamnă, la această dată numeroşi fermieri reclamând faptul că gradul de afectare a culturilor este cu mult peste 30% din suprafeţele destinate producţiei vegetale şi aşteptând promisele despăgubiri de la stat.

“Pentru campania de irigaţii 2020 s-au încheiat contracte multianuale sau sezoniere pentru asigurarea necesarului optim al apei de irigaţii pentru o suprafaţă totală de 14.465 ha, din care

50

13.875 ha în amenajarea de irigaţii Albiţa-Fălciu şi 595 ha în amenajarea de irigaţii Mînjeşti” Gigel Crudu, director DAJ Vaslui

CU OCHII PE REZERVA DE FURAJEPrevizionând că, în timp, Zootehnia va avea mult de suferit, riscând intrarea într-o criză profundă, Direcţia Agricolă Judeţeană Galaţi a organizat un grup de lucru, pentru a efectua unele calcule şi pentru a avertiza crescătorii de animale în privinţa creării de rezerve de furaje.

START CERERI PRIME DE ASIGURARE!15 milioane de euro pentru prima de asigurare a culturilor agricole! Cererile se pot depune începând din 11 mai 2020 până la 30 noiembrie 2020. Ajutorul acordat fermierilor constă în decontarea a 70% din poliţa de asigurare.Anunţul a fost făcut de Agenţia pentru Finanţarea Investiţiilor Rurale odată cu publicarea pe pagina oficială de internet, www.afir.info, a versiunii finale a Ghidului Solicitantului pentru Submăsura 17.1. - Prime de asigurare a culturilor, a animalelor şi a plantelor.

ARE MÂINILE CRĂPATE, SPATELE PRAF ȘI FACE NAVETA DE LA OLT LA CLUJ CU LEGUME! Agroinfo 24 mai 2020

FĂ-NE O COOPERATIVĂ SĂ FIM ȘI NOI OAMENI! Ilie e din neamul rudarilor din Olt. Are mâinile crăpate și spatele făcut praf de la munca de pe trei hectare de teren cultivat cu legume. Ilie face naveta de la Olt la Cluj ca să-și vândă legumele. Spune că merge cu marfă în Europa. Impresionanta poveste a lui Ilie o spune Anca Marcu, directorul Cooperativei Agricole Lunca Someșului Mic, pe care Ilie a rugat-o să le facă și lor cooperativă ca să fie și ei oameni.

De vreo două săptămâni, Ilie ma bate la cap sa merg la Olt, sa facem o cooperativă, sa vândă el si familia lui, marfa cum vindem noi.

51

Ilie vine la Cluj din două în două zile, când nu vine el, vine feciorul, întâi cu varză, acum cu roșii, mai târziu cu dovlecel, ardei, vânătă si alte câte, produse de el pe cele 3 hectare de solar si tot atâtea în câmp, sau cumpărate de la alții, sa nu vina cu duba jumate goală pân' la Cluj. E din neamul rudarilor, oameni mai negriciosi la înfățișare, harnici si pricepuți, dar care jura ca nu sunt țigani, de parcă ar fi o rușine...,,Mă vezi matale așa mai negru..." se repeta în conversație ca un ecou, de cel putin 2-3 ori, si ma asigura ca ei se trag din dacii liberi.

Imi place sa-i întreb de toate, ca să-i înteleg mai bine. Vreme are, până se vând atâta amar de bax-uri de banane, pline de roșii, c-a umplut ochi duba, iar eu astept niște marfă și, la cum povestește Ilie, sper sa întârzie un pic...,,Anca...îmi zice....noi până n-am venit la Cluj, n-am știut ce-i cafeaua, iti jur. Veneam aici cu trenu, cu câteva lăzi de roșii fiecare, de n-apucai sa le dai jos si mai fugeam si dupa tren, iar la gara ne așteptau cu căruțele. Mergeam în Piața abator, scoteam roșiile crăpate si le dădeam gratis la cate-o femeie mai în vârstă. Ne mulțumea si ne-aducea o cafea. Anca, la noi e c-an filmu' ăla... Las fierbinți, mă crezi? "

Cand a venit necazul asta cu boala, au stat cuminți în casă o vreme. Apoi a trebuit să vină la Cluj. Nicăieri altundeva nu vinde ca aici. Il cunoaste lumea de atâția ani, stiu clientii ca are marfă bună si-l caută.

Are coloana praf. Abia urca scarile spre biroul meu... L-a prins un necaz o dată aici la Cluj, a mers la spital si l-au ținut cateva zile. Nu mai văzuse așa curățenie...

Ii amintesc ca noi votăm altfel si chiar si la noi, se poate si mai bine.,,Nu e...Anca! Neamul ăsta românesc nu-i așa de bun! Voi v-ati mestecat cu ungurii, de-aia..."Ilie mai stă o oră sa doarmă în dubă după ce termină roșiile, ca e drumul lung. De îndată ce poate sa o încarce din nou, pornește înapoi, în ,,Europa", cum îi zice el Clujului.,,Hai la noi - insistă- hai sa vezi matale acolo muncă si fa-ne o cooperativă sa fim si noi oameni"

52

,, Pai io-s bolundă sa fac naveta, Ilie?",, Da ce?... Eu nu tot navetă fac? Hai vezi de împacă matale capra, varza si lupul..."Mi-e clar cine-i varza în povestea asta nu stiu cine-i varza si lupul, dar stiu ca cei ca Ilie, nu sunt si n-au fost vreodată reprezentați. Vocea lor se aude doar prin piață și pe câmp, iar pe-acolo nu prea trec politicienii.

Ilie nu stie ca o cooperativă nu se naște cand îi faci statut si act constitutiv. Astea i le pot pregăti,, ca la carte" intr-o după amiază cu ploaie ca cea de azi ... Cooperativa se naște cand esti de acord sa pui varză în sac la 10 kile, când ,,plouă de sus", dar tu ai comanda de onorat, așa că-ți tragi pe tine o pelerină ( sau un sac de gunoi mai mare) si-i dai înainte, când în Piața pretul e mai bun dar tu livrezi tot, fără să socotești cat ai fi câștigat în plus în acele zile, când nu-ti ajung banii de dat la zilieri că plata se face dupa cum încasează cooperativa, când lasi tot si fugi la Dezmir ca a venit un camion de lăzi si trebuie descărcat, sau a nins peste recoltă si-ti îngheață mâinile crăpate de muncă, dar trebuie să o scoti de sub zăpadă azi, ca azi apari tu pe planificare. Te cheamă Ionel si nu-l suporți pe Georgel, dar trebuie sa-l asculți tăcut, ca are același drept sa vorbească, chiar dacă spune uneori prostii, te suna de la birou ca e promoție la conopidă si tre s-o dai mai ieftin că pe spatele tău s-au facut întotdeauna promoțiile și s-au facut destule....

Poate si Ilie să aiba cooperativă si merită, doar ca trebuie sa si-o faca singur, el cu ai lui, si sa nu-i spună nimeni cat de lung e drumul si ce-l asteaptă. Cand s-o obisnui Ilie sa doarma noptile acasă, cu Paulina lui, o sa vina mai rar în Europa, sau poate doar cu alta treabă.... A scris astăzi Anca Marcu, pe pagina ei Facebook, povestea lui Ilie.

SUNTEM ROMÂNI, CUMPĂRĂM DE LA ȚĂRANII ROMÂNI DIN PIEȚE! Agroinfo  21 mai 2020 - NU STĂM ÎN GENUNCHI ÎN FAȚA BRUXELLES-ULUI! Partidul Ecologist Român (PER) acuză Parlamentul de trădare naţională şi cere o poziţie publică a preşedintelui României privind promulgarea legii care ar fi trebuit să promoveze produsele românești din fermele noastre, dar nu se întâmplă așa. Dacă lor le place să stea în genunchi în faţa Bruxelles-ului, noi, ecologiştii, vrem să fim în UE, dar vom sta în picioare! Vom cumpăra de la ţăranii români din pieţe! A declarat președintele PER, într-un comunicat remis media.

Domnilor parlamentari, domnule Preşedinte al României, în actele de identitate ne mai putem păstra identitatea de români?Partidul Ecologist Român acuză Parlamentul de trădare naţională şi cere o poziţie publică a preşedintelui României privind promulgarea Legii nr. 28/

53

2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 321/2009 privind comercializarea produselor alimentare.

După gafa parlamentarilor privind adoptarea tacită în Camera Deputaţilor a propunerii legislative ce viza autonomia "ţinutului secuiesc", corectată ulterior de Senat, zilele acestea trăim o altă mare ruşine naţională. Parlamentul neglijent şi ignorant la nevoile românilor a adoptat Legea nr. 28 din 27 martie 2020 care aduce grave modificări la Legea privind comercializarea produselor alimentare.

La articolul 2 alineatul (2), punctele 3, 6, 11, 12 şi 18 se abrogă astfel, dispar definiţii precum "carne românească", "produs românesc", "filiera produsului agroalimentar", "lanţ scurt de aprovizionare". Se mai abrogă şi art. 11 care făcea referire la eticheta pentru carnea comercializată pe teritoriul României. O altă modificare ruşinoasă făcută de demnitarii români este modificarea art. 10, din "Comerciantul este obligat să acorde spaţii distincte de expunere şi vânzare produselor româneşti," în "Comerciantul poate acorda, prin înţelegerea părţilor, spaţii distincte (...)".

Derularea procedurii legislative arată pe modificările aduse legii 321/2009 de către liberalii Claudia Boghicevici şi Ioan Cristina (2 propuneri legislative) analiza Guvernului Grindeanu (2017) iar cele mai multe modificări care dezavantajează producătorii autohtoni s-au făcut anul acesta, în cadrul Comisiei pentru agricultură, silvicultură, industrie alimentară şi servicii specifice la care participă şi Claudiu Sorin Roşu- Mareş, secretar de stat în cadrul Ministerului Agriculturii şi Dezvoltării Rurale, după care, Legea este promulgată de către însuşi Preşedintele României.

Dacă lor le place să stea în genunchi în faţa Bruxelles-ului, noi, ecologiştii, vrem să fim în UE, dar vom sta în picioare! Vom cumpăra de la ţăranii români din pieţe! A declarat Dănuț Pop, președintele Partidului Ecologist Român, în comunicatul transmis media.

OFICIAL DIN MINISTERUL AGRICULTURII, LA O STÂNĂ DE OI! Agroinfo 24 mai 2020 - ÎN VIZITĂ LA O FAMILIE DE OIERI ȚĂRANI! Subsecretarul de stat din Ministerul Agriculturii, Avram Fițiu, a fost la o stână de oi din județul Cluj. Ciobanii aduceau fetelor de măritat păpuși din caș, a scris Avram Fițiu pe pagina sa oficială Facebook, despre una dintre tradițiile oieritului românesc.

Am fost sâmbătă în Comuna Poieni, jud. Cluj, la o familie de țărani (la frații Bențan) ca să văd cum evoluează gospodăria lor de oieri. Brânza lor maturată este excepțională la gust ( cu o vechime de 12-14 luni) dar nu are

54

amprentă culturală din Poieni (motive populare de pe straiele locale). “În vremuri imemoriale, ciobanii coborau, toamna, de pe munte, în transhumanta şi aduceau fetelor de maritat păpusi din caş”. Era o diversitate de tipare, pentru ca era o concurenţa între flăcăi: care aduce papuşa cea mai frumoasa. Înainte de creştinarea românilor, papuşarele au fost, probabil, obiecte de cult.

Ca sa nu le piardă, omul le-a schimbat destinaţia, atribuindu-le valoare pastorală şi creştină: ciobanul începe să se hrănească cu Dumnezeu care ia chipul omului sculptat în case” spunea Toma Avram, ultimul sculptor de păpuşare din Negrileşti, judeţul Vrancea, a scris subsecretarul de stat Avram Fițiu pe pagina sa Facebook.

55

Avram Fițiu, profesor la USAMV Cluj, a fost numit subsecretar de stat în Ministerul Agriculturii în data de 11 mai 2020.

Profesorul Avram Fiţiu a studiat la Facultatea de Ştiinţe Agronomice din Gembloux, Belgia. A fost directorul de cabinet al fostului ministru al agriculturii, Dacian Cioloș. Este doctor în ştiinţe agricole şi laureat al Premiului Academiei Agricole, pentru cartea "Bazele Agriculturii Ecolo-gice". Prof. Avram Fițiu este coleg la USAMV Cluj cu ministrul agriculturii Adrian Oros, care deține funcția de prorector.

Prof. Fițiu este un bun cunoscător al realității crude a satului românesc, iar ceea ce îl preocupă în mod deosebit este soarta ţăranilor români. AGROINFO i-a publicat de multe ori opiniile.

CIOBAN: AM ANUNȚAT PROTECȚIA ANIMALELOR SĂ-MI IA VACILE CĂ NU AM PĂȘUNE!Agroinfo 24 mai 2020 - DISPERAREA UNUI OIER DIN ROMÂNIA. Crescătorul de ovine Romi Mariș din Orăștie, județul Hunedoara, nu are pășune unde să-și ducă cele 77 de vaci. Pășunea închiriată de la primăria Orăștie este pentru turma lui de 1.500 de ovine. Vacile nu mai au loc. Oierul a declarat, pentru AGROINFO, că în disperarea care l-a cuprins a anunțat Protecția Animalelor să vină să ia vacile. Oierul spune că la începutul săptămânii vine o comisie la el.

Crescătorul Romi Mariș se zbate de mai bine de doi ani să obțină un petec de pășune pentru vaci. A făcut nenumărate cereri, memorii, petiții și toate în zadar. În schimb, dacă vacile lui pasc pe pășunile din munți, unde nu prea ajunge nimeni, oierul este imediat avertizat și amenințat cu amenzi. Ciobanul are închiriată pășune de la primăria Orăștie doar pentru turma de ovine, nici suprafața aceasta nu e suficientă pentru oi, spune Romi Mariș. Primăria Orăștie i-a atribuit doar 78 de hectare în condițiile în care oierul

56

deține o turmă de 1.500 de capete de ovine.

În 300 și ceva de ha, pasc doar 100 de bovine și 500 de ovine. Ovinele mele, în număr de aproape 1500, pasc în 78 ha; iar bovinele, aproape 80, n-am unde să le țin fiindcă primăria mi-a interzis sa intru cu ele măcar în pășunea ovinelor. Și chiar dacă mi-ar fi permis, nu ar fi avut ce sa mănânce, spune cu amărăciune crescătorul de ovine.

Este corect ca noi să avem obligații fata de stat, iar statul sa nu aibă obligații față de noi? Vă rog să faceți dreptate! Puneți-vă în locul nostru puțin. Ce să facem cu aceste animale? Eu mă văd nevoit să le donez statului român sau să le duc în munți să le mănânce urșii, măcar nu chinuie sau suferă de foame.

Ați făcut un lucru bun, ați dat banii tot la hoți. Fermierii adevărați rămân tot sclavii statului, i-a scris oierul Romi Mariș președintelui României și prim-ministrului, într-o scrisoare pe care a trimis-o la sfârșitul lunii aprilie 2020 și la care nu a primit, deocamdată, niciun răspuns.  VEZI DETALII AGROINFO, mereu alături de fermieri, mediatizează situația dramatică în care se află crescătorul de animale din Orăștie pentru ca autoritățile să-l ajute cumva pe acest fermier să nu renunțe la animale.

Săptămâna trecută, disperat că nu are unde să-și ducă vacile la pășunat, a trimis o scrisoare la Direcția pentru Agricultură Hunedoara, dar și la Protecția Animalelor.Am depus nenumărate petiții la dvs, la Prefectură, la primărie și minister, însă nu ați rezolvat nimic. Bovinele mele tot nu au pășune. Le-am dus în pășunea montană Naia fiindcă am anunțat toate instituțiile că le duc să le mănânce urșii. Am zis că le mai păzesc câteva zile până primesc un răspuns din partea dvs. și a celorlalte instituții. L-am rugat în scris pe dl. primar (primarul orașului Orăștie n.r.) să mă ajute să le donez statului pentru că nu sunt târguri să le pot vinde. Dacă nu se rezolvă nici așa, vă rog să luați legătura cu Protecția Animalelor deoarece eu sunt nevoit să le abandonez în munți, scrie în adresa pe care a trimis-o oierul Romi Mariș din Orăștie, Hunedoara, către Direcția pentru Agricultură Hunedoara.

La puține zile de la expedierea scrisorii, oierul spune că a fost căutat de reprezentanții Protecției Animalelor Hunedoara.

57

M-au sunat de la Protecția Animalelor și au zis să am grijă de vaci că s-a făcut o comisie și vin acum la începutul săptămânii la mine la fermă să vadă care e situația vacilor și să mă ajute. Mi-au zis că în comisie e și cineva de la primărie și de la direcția agricolă, a declarat Romi Mariș, pentru AGROINFO.

Comisia despre care spune crescătorul de ovine va merge la ferma acestuia la începutul acestei săptămâni. Nu se știe unde i se va da oierului pășune pentru cele aproape 80 de vaci pentru că Primăria Orăștie a atribuit, se pare, toate suprafețele de pășune crescătorilor de animale. Deci, la acest moment, nu ar mai fi disponibil niciun petec de pășune. Crescătorul de ovine spune că este dispus să pășuneze în munți, la altitudine mare, unde ar fi o pășune pe care nu merge niciun crescător chiar dacă respectiva pășune este deja închiriată.

Fermierul Claudiu Davițoiu a trimis la abator jumătate din vaci, de teamă că nu va mai avea cu ce le furaja! agrointeligenta.ro - 24 mai 2020

Sectorul zootehnic este puternic afectat de criza cauzată de pandemie, dar și de secetă. Fermierul Claudiu Davițoiu, administratorul Agroindaf Afumați, a publicat pe Facebook mai multe imagini în care se poate vedea că adăposturile vacilor au rămas goale. Agrointeligența – AGROINTEL.RO a luat legătura cu liderul Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein Ro și a aflat ce decizie a luat cunoscutul fermier din județul Iflov.

”Cam așa arată fermele de vaci după criza de coronavirus și secetă pedologică. Dar stați liniștiți, fermieri, Guvernul și Ministerul au promis că ne ajută. Deja ne-au ajutat…Cererile de plată pentru subvenții se pot depune până pe 15 iunie, iar cererile se pot depune și online…E suficient, ce mai vreți…?”, este mesajul care însoțește imaginile grăitoare publicate pe pagina sa de Facebook de către fermierul Claudiu

58

Davițoiu, președintele Asociației Crescătorilor de Vaci Holstein Ro.

Contactat de Agrointeligența, fermierul Claudiu Davițoiu și-a argumentat decizia de a-și reduce efectivele prin faptul că nu are așteptări legate de producția vegetală pe care să o transforme în furaje. Astfel, a trimis la abator aproape jumătate din efective, mai ales tăurașii, dar și vacile reformă. A ținut vacile la muls, circa 400 de capete de cea mai bună genetică Holstein. Davițoiu, așa cum reiese și din postarea de pe Facebook, este extrem de nemulțumit de lipsa de inițiativă a Ministerului Agriculturii de a acorda sprijin direct și imediat crescătorilor de animale, revolta sa fiind îndreptată împotrivva declarațiilor oficialilor MADR care au spus că au ajutat fermierii prin facilitarea depunerii online a cererilor pentru subvențiile din acest an.

După 13 ani de la aderarea la Uniunea Europeană, România a ajuns de la aproape 3 milioane de capete de bovine în 2006 la 2 milioane de capete de bovine în 2019, în scădere cu 50%, arată datele de la INS.

Fermierii care mulg vacile manual nu pot lua subvenție maximă de la APIA! agrointeligenta.ro - 24 mai

Mulsul mecanic este o condiție obligatorie pentru fermele de vaci care solicită subvenție maximă de la Agenția de Plăți și Intervenție pentru Agricultură. Pentru a fi eligibile la schema de sprijin cuplat pentru vaca de lapte, animalele trebuie mulse mecanic.

”Mulsul manual nu este acceptat la fermele care au optat să participe la Programul de ameliorare al rasei Bălțată Românească. Chiar dacă animalele sunt duse în tabere de vară, trebuie să existe aparate de muls mecanic

59

funcționale, cu care să se efectueze mulsul. Lipsa echipamentelor de muls duce la excluderea fermierilor din Programul de ameliorare„, au comunicat oficialii Asociației Crescătorilor de Vaci Bălțată Românească Tip Simmental.

În Campania APIA 2019, cuantumulul sprijinului cuplta la vacile de lapte a fost de 379,7155 euro/cap de animal adică 1.803,496 de lei/cap de animal. Pe lângă această plată, animalele eligibile la Ajutorul Național Tranzitoriu, achitat de la bugetul de stat, au beneficiat și de ANTZ 7, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul lapte: 17,7220 euro/tonă adică 84,172 lei/tonă, precum și de ANTZ 8, schema decuplată de producţie, specia bovine, în sectorul carne: 69,1109 euro/cap de animal adică 328,249 de lei/cap de animal.

Nina Horvath și ferma de Angus păzită de bodyguarzi canini, într-un tărâm de vis! Daniel Befu - 25 mai 2020

Memoria Ninei Horvath (45 ani) funcționează cu acuratețea unui ceas elvețian. Povestește cu lux de amănunte cum a făcut primele investiții în zootehnie, la ferma Rinde M

ast din Joseni, județul Harghita, atunci când a pornit la drum în anul 2008 cu 12 vițele din rasa Angus: 10 negre și 2 roșii, cu zero utilaje care să o ajute în munca ei. Privind în urmă, acum, când a acumulat 12 ani de activitate, Nina Horvath spune că a avut întotdeauna ca scop ”calitatea”, nu cantitatea și rentabilizarea activității, într-o zonă unde terenurile agricole extrem de fărâmițate și parcelele mici îi fac pe producători să piardă mult timp cu

60

slalom printre pământurile altora, până când trec de la o parcelă la alta.

Nina Horvath și soțul ei au devenit crescători de Angus la data de 21 aprilie 2008, într-o duminică dimineață la orele 03.00 AM. Atunci au sosit cele 12 vițele din Ungaria cu camionul etajat al firmei Hunland.  ”Momente pe care nu o să le uităm niciodată și care estompează tot ce a fost negativ până când am ajuns să le aducem. Am avut dificultăți, de la genul discuțiilor din perioada autorizării firmei, când am fost chestionați ceva de genul: «Ce o sa faci cu laptele?» «Astea nu se mulg». «Atunci de ce le iei?» sau «Ce culoare sunt?» «Negre». «Și cine o să îți ia vițelul?», până la situații când a trebuit să convingem autoritățile competente că nu trebuie să avem sală de muls și ne pot autoriza activitatea fără acea structură. Asta era prin anii 2007-2008, cand noi am fost a 4-a firmă care a adus rasa Angus oficial în țară”.

Fermierița a pornit cu achiziția a 12 vițele: 10 negre și 2 roșii, cu zero utilaje care să o ajute în munca ei. Inițial nu dorise Angus. ”Am vrut Galloway, dar nu am găsit de vânzare «vaci ursuleți», așa că am mers pe Angus. De la bun început, de cum au coborât din camion s-au simțit ca acasă. Nu am avut nici un fel de greutăți de adaptare. Au întrecut toate așteptările noastre cu brio”.

Accesarea fondurilor europene, o misiunea imposibilă pentru Nina Horvath

În cei 12 ani de activitate, Nina Horvath a avut întotdeauna ca scop ”calitatea”, nu cantitatea și rentabilizarea activității, într-o zonă unde terenurile agricole extrem de fărâmițate și parcelele mici îi fac pe producători să piardă mult timp cu slalom printre pământurile altora, până când trec de la o parcelă la alta. Încă de la debut Nina Horvath a încercat să acceseze fonduri UE pentru ferma sa, dar accesarea fondurilor nerambursabile s-a dovedit a fi ”o misiune imposibilă” la acel moment.

61

”Eram «prea mici». Ulterior, cu schimbarea programelor de finanțare, ne-am lovit de un nou obstacol, ori eram «prea mari», ori nu mai eram «începători», așa că am decis că vom face planul de investiții în funcție de ce produce ferma. Dacă avem venituri investim, dacă nu, atunci așteptăm momentul oportun. În primii cinci ani, pentru vaca de carne exista doar subvenția pe cap de animal. Bineînțeles, fiind acea renumită dată de referință, în toți acei ani am primit subvenție doar pe cele 12 capete achiziționate la început. Nu a fost deloc ușor, au fost momente când am fost pe punctul de a renunța definitiv”.

Impozit de plătit deși ferma nu avea niciun venit

Regimul de impozitare a pus și el un jug pe gâtul familiei de mici antreprenori. ”Când ne-am trezit cu impozitul forfetar, am înghitit în sec, am strâns din dinți și am plătit ca eroii, deși nu aveam nici un venit, dar aveam cifră de afaceri, căci achiziționasem anul precedent taur de prăsilă și câteva utilaje second hand. Din nefericire, din cauza lipsei de predictibilitate, nu poți să faci un plan de afaceri viabil. Piața este extrem de labilă, influențată masiv de subvențiile promise de stat. Când sumele promise sunt mari, toată lumea vrea să cumpere, prețurile «sar în aer», când sumele intrate în conturi sunt mici, se vinde la greu, cu prețuri derizorii uneori. Programele de minimis au fost iarăși o «sursă de distracție». Apare programul și primesc un val de apeluri telefonice în care sunt apostrofată: «de ce nu aveți juninci de vânzare?»`În perioada aceea, ajunsesem să repet la nesfârșit: «Dumneavoastră ați știut acum 2-3 ani că anul acesta va fi acest program? Pentru ca să am o junincă de vânzare în acest moment, acum 2 ani ar fi trebuit să însămânțez vaca cu un mascul sexat, să obțin anul trecut vițica și să o însămânțez primăvara asta, ca în toamnă să vă pot oferi juninca spre vânzare. Un lucru e cert. Dacă ai de gând să faci investiții, bazează-te pe ceea ce produci! Dacă intră subvenția promisă, atunci mai faci un pas, dar nu te baza pe ea!”

Investiția în vaca de carne este una pe termen lung

În prezent ferma Rinde Mast SRL deține utilaje noi achizitionate prin leasing sau din fonduri proprii. E vorba de un tractor Landini și un utilaj Weidemann, o remorcă de transport baloți, o remorcă de împrăștiat gunoi de

62

grajd. ”Investițiile le-am realizat doar după ce aveam în cont banii. Am mers cu pași mici, chiar foarte mici, pentru a evita situațiile falimentare. După ce a intrat prima sumă de subvenție a bovinelor de carne din zona defavorizată, am luat sistem de contenție mobil, complet, pentru 40 capete și apoi, încetișor, ne-am achiziționat utilajele de care aveam cea mai mare nevoie. Vaca de carne e o investiție pe termen lung. Dacă îți pui ștafeta de obținere a profitului încă din primul an, atunci mai bine te apuci de crescut pui broiler”.

Activitatea este una de familie, sarcinile fiind împărțite «frățește» cu soțul Șandor (43 ani).  ”El se ocupă de animale: înființare culturi furajere, cosit, balotat, furajare, însămânțare artificială, iar eu mă ocup de hârtii: vânzări, relația cu potențialii clienți, cu instituțiile statului, cu asociația conducătoare de registru, achiziții, plăți, etc. A fost suficient ca o singură dată să-l trimit pe soțul meu cu un document la o instituție de stat, fiindcă eram ocupată și nu m-am putut deplasa eu și atunci el a recunoscut ca eu duc greul în fermă. A fost trimis cu bucata de hârtie la 3 birouri diferite, până a reușit să ducă la bun sfârșit acțiunea”.

De altfel exasperarea maximă a crescătoarei în relația cu autoritățile e dată de lipsa de predictibilitate și atitudinea funcționarilor. ”Sunt reguli de joc care se schimbă în timpul jocului, modificări legislative dese, încât nu mai reușești să ții pasul cu modificările, oricât de atent ai fi și, în plus, mai e și «comportamentul» unor funcționari. Uneori mi-aș dori ca la angajare aceștia să aibă obligativitatea efectuării unui stagiu la o firmă privată, să realizeze că un zâmbet, chiar dacă e comercial și un stil de discuție uman, nu îi va afecta sub nici o formă statutul de funcționar public și nici cuantumul salarial”.

Muncă 365/365 și o piață imprevizibilă, atât ca cerere, cât și ca preț

Pentru Nina Horvath, anii de ”experiență Angus” au reprezentat o nevacanță continuă.  Viața de fermier, spune ea, dacă ar fi să o rezum în stil telegrafic, a arătat așa: «Sărbători religioase zero», «Sfârșit de săptămână zero», «Vacanță zero». Iarnă, vară, frig, cald, ploaie, zăpadă… și ce dacă? Animalele trebuie hrănite, îngrijite. Punct”.

63

”Nu este un job part-time, nu este un job cu program fix, vaca nu îți va făta obligatoriu în intervalul luni-vineri și doar între orele 8-16. Nu este un job pe care să-l faci de acasă sau cu telecomanda. Te poți uita pe camerele de supraveghere de pe telefonul performant, dar dacă ceva nu e în regula, trebuie să fii la fața locului. De aceea recunosc, mi-a fost cam greu. Având în vedere că am avut și am și acum mai multe joburi, nu am avut niciodată șansa să mă plictisesc. Înainte de a înființa ferma, eram medic veterinar de liberă practică. Dacă până atunci duceam grija animalelor altora, dupa aceea duceam grija animalelor noastre. Evident, că între timp am renunțat la cabinet, a trecut și timpul, s-au înmulțit animalele noastre, dar nici până în ziua de azi nu mi-a părut rău ca am optat pentru «negresele noastre». Datorită lor am avut șansa unică să cunosc oameni din toate colțurile țării, pe care altfel nu aș fi avut nici măcar cum să-i întâlnesc, atât crescători de vaci de carne, nu numai de Angus, cât și din alte domenii, oameni care mi-au îmbogățit experiența de viață și mă bucur și mă simt onorată și acum că pot să îi consider prieteni. Cert e că indiferent de obstacole, atât eu, cât și soțul meu, suntem «prinși» de această activitate și evident că dacă nu ne-ar fi plăcut, nu am fi rezistat 12 ani”.

Când crești Angus nu există ușurință la vânzare, contextul pieței fiind unul foarte fluid. E o nișă în care prima interacțiune între cumpărători și vânzători se face online. ”Am avut în fiecare an vânzări de tineret, atât ca animale de prăsilă, cât și spre îngrășătorii. Avem cumpărători care au achiziționat de mai multe ori de la noi, însă întotdeauna exist plusuri și minusuri. Uneori noi nu avem ce vor ei, alteori ei au greutăți. Niciodată nu am avut doi ani identici la vânzări. De obicei cumpărătorii ne găsesc pe noi, fiindcă postăm anunțurile de vânzări pe site-urile de specialitate”.

Animale independente, crescute în patria urșilor de o fermieriță fascinantă

Când am programat interviul cu Nina Horvath, crescătoarea nu ne-a răspuns la apeluri și nici la mesaje. Într-un final am primit un SMS explicativ, care trădează sufletul locurilor: ”Bună ziua! Acum sunt în fermă, aștept să finalizăm un schimb de animale, în timp ce de jur împrejur pe creste e alb… Și bate un vânt rece ce ia tot. Aveți info meteo direct. Când ajung acasă, la căldură, vă sun”. (Data recepționării SMS: joi, 7 mai 2020, ora 11.15 AM).

Ulterior Nina Horvath a detaliat experiența rară a unei ”existențe premium”, de care efectivul său de animale are șansa să aibă parte. ”Văcuțele noastre au șansa destul de des să se simtă ca «la mama acasă». Suntem în depresiunea Gheorgheniului, unde există frecvent acel fenomen de inversiune termică, în care sus pe munte e soare și cald, iar în depresiune e ceață de nu vezi la 50 m înaintea ta. Ferma e situată în unul din cele mai reci puncte ale țării, însă

64

animalele noastre au posibilitatea, atât vara, cât și iarna, să decidă unde vor să stea, unde se simt mai bine. Au acces liber atât în padoc, cât și în grajd. Au fost ierni, cand la -22˚C au dormit afară în curtea de iernat, deși puteau să stea și în grajd. Sunt «în plină spa», cu acces liber la aer curat de munte, furaj nepoluat, bulgări de sare de Praid… și, din păcate, mai nou și de o populație de urși din ce în ce mai numeroasă. De când s-au înmulțit locațiile observatoare de urși, unde sunt hrăniți și obișnuiți cu prezența umană, de atunci nu numai noi, dar și ceilalti crescători de vaci, indiferent de rasă, avem înca o grijă în plus. Până anul trecut nu am avut câini printre vaci, dar anul trecut a trebuit să optăm pentru ciobănești. Adevarul e că dacă nu am fi avut cei doi blănoși printre ele, am fi avut în mod sigur pierderi. Însă blănoșii noștri nu ne-au dezamăgit. Achilles, unul dintre ciobăneștii noștri, anul trecut a gonit ursul dintre vaci”.

Un hobby al Ninei Horvath, care îi dă elanul pentru a începe o nouă zi în fermă, este studierea vieții sociale a animalelor din ferma sa, având veleități de veritabil etolog bovin. ”În cei 12 ani, având un efectiv matcă de până în 30 de capete, am avut șansa să le ”cunoaștem” pe fiecare dintre văcuțe. Nu există două animale identice temperamental. Ca și oamenii. Unele sunt mai «isterice», altele mai «liniștite», însă un lucru este cert: ca vaci mamă sunt cele mai bune. Își adoră vițeii, au un spirit de turmă ieșit din comun și până în ziua de azi ne dau lecții de bună purtare. Sunt niște ființe extrem de curioase, care învață ușor și au un simț extraordinar de a realiza dacă se întamplă ceva nou, neobișnuit. Dacă le lași în treaba lor, nu au nici o problemă, dar dacă simt că le constrângi să facă ceva ce ele nu vor, ai șansa să se transforme în zmei”.

”Tărâmul de vis” unde cresc vacile din rasa Angus vine la pachet și cu cheltuieli mai mari privind furajarea

65

Peisajele mirifice care încântă ochii animalelor din fermă în timp ce rumegă fânul, vine și cu o notă de plată demnă de un restaurant exclusivist. ”Noi intrăm în sezonul de furajare de iarnă, adica trecem pe furajare cu fân de obicei în octombrie, iar pășunatul începe de obicei undeva prin mai. Pe scurt, asta înseamnă că avem iarnă aproape 8 luni pe an. Asta implică un necesar de stoc de furaje mai mare comparativ cu crescători din alte zone, însă frumusețea zonei compensează, într-un fel, acest neajuns”.

Întrebată dacă, în eventualitatea întoarcerii timpului înapoi, ar mai paria tot pe Angus, răspunsul ei a fost un mare «DA!». ”Sunt fan fidel al acestei rase, cu vaci mamă superbe, cu viței jucăuși la 10 minute după naștere și tauri liniștiți și blânzi. Asta e experiența mea cu această rasă și sunt pe deplin mulțumită de ce știu ele să facă”.

În acest an, ferma încearcă să facă conversia spre reproducție. ”Anul acesta nu vom avea taur în fermă. El a plecat în județul Covasna și în locul lui au intrat două domnișoare tinere. Am decis ca anul acesta vom merge pe însămânțări artificiale. Vom alege material seminal certificat de la taurii cei mai valoroși care sunt codificați în România și dacă iese bine când tragem linie, vom rămâne cu un efectiv matcă mic și vom merge strict ca fermă de reproducție. Momentul despărțirii de taurul nostru a fost emoționant. Taurul a fost separat de vaci într-o boxa în grajd încă din decembrie. Joi a venit mașina cu vițelele noi. Acelea au coborât intrând în boxa și în paralel am dat drumul la taur afară, orientându-l spre mașină. În momentul în care a urcat pe remorcă, toate vacile au început să mugească. Am rămas tablou. I-am spus soțului ca doamnele își iau rămas bun de la el. Soțul a râs: «prea le umanizezi». Am plâns când a ieșit mașina. Parcă ar fi plecat de la noi cineva care mi-a fost foarte drag”.

E spaimă la Matca în plin sezon de roșii! Două sate din zonă au intrat în carantină din cauza COVID-19! Angelica Lefter - 25 mai 2020

Legumicultorii din județul Galați, în special cei din Matca, sunt foarte îngrijorați după ce ieri, duminică – 24 mai, două sate din zonă au intrat în carantină. Măsura îi sperie pe fermieri care se tem ca noul coronavirus să nu se extindă și inclusiv comuna lor să ajungă să fie blocată în plin sezon de recoltare a roșiilor.

Matca reprezintă unul dintre cele mai importante bazine legumicole din România și în comună fiecare familie are solarii. Vestea că două sate aflate la o distanță de numai 40 de kilometri au intrat în carantină a circulat intens între mătcași, mai ales că mulți abia au intrat puternic la recoltarea roșiilor și orice restricție le pune în pericol rentabilitatea culturii agricole.

66

Cele două sate care au fost plasate în carantină sunt Toflea și Brăhășești, din județul Galați, anunțul fiind făcut de către Prefectura județului.

În urma anchetei epidemiologice efectuate de DSP Galați, în cele două sate, cu o populatie de aproximativ 9.000 de locuitori, după ultimul recensământ din 2011, s-au constatat 42 de persoane confirmate cu noul coronavirus.

De asemenea, o persoană a decedat din cauza COVID – 19, iar alte 284 persoane sunt autoizolate din cauză că au fost contacți ai persoanelor confirmate.

Agrointeligența – AGROINTEL.RO a sesizat pe pagina de Facebook a comunei Matca un anunț potrivit căruia oamenii sunt informați despre situația existentă, ca măsură de prevenție.

Mai exact, Primăria de la Matca a distribuit o informare a Comitetului Județean pentru Situații de Urgență, cu toate datele de interes inclusiv pentru mătcași. ”Având în vedere evoluția situației epidemiologice de pe teritoriul Județului Galați în contextul asigurării măsurilor de prevenire și gestionare a situațiilor de urgență determinate de manifestarea noului coronavirus SARS-CoV-2, cu data 24 mai 2020, pe o perioadă de 14 zile, se instituie măsura de carantină în satele Toflea și Brăhășești, comuna Brăhășești, județul Galați”, se arată în decizia CJSU, la primul articol.

Distanța dintre satul Toflea și comuna Matca este de 40 de kilometri, iar între Brăhășești și Matca este de doar 36 de kilometri, puțin peste 40 de minute de mers cu mașina, motiv pentru oamenii sunt ținuți la curent cu evoluția situației.

Varianta ocolitoare a zonei carantinate pentru autovehicule se va desfăşura pe DJ 241 şi DJ 241A.

67

Totodată, pe pagina de Facebook a comunei Matca din județul Galați este redată integral deciza Comitetului Județean pentru Situații de Urgență cu prevederile precum:

Art. 2 În zona carantinată menționată la art. 1, se aplică în mod corespunzător toate interdicțiile și restricțiile stabilite în perioada stării de alertă.

Art. 3 În zona carantinată, menționată la art.1, este permisă intrarea, respectiv ieșirea pentru:

a) transportul de marfă, indiferent de natura acestuia, a materiilor prime și resurselor necesare desfășurării activităților economice, precum și aprovizionării populației pe baza documentelor justificative care să indice scopul și destinația transportului;

b) persoanele care nu locuiesc în zona carantinată, dar care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, sanitar veterinar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor, transporturilor și activități cu caracter religios;

c) voluntari ce vor asigura bunuri de strictă necesitate și hrană, pe baza unei adeverințe eliberate de către Primăria Brăhășești; lista voluntarilor va fi întocmită de către Primăria Brăhășești și avizată de către Centrul Județean pentru Coordonare și Conducere a Intervenției Galați;d) persoanele ce desfășoară activități agricole prin completarea declarației pe proprie răspundere.

Art. 4 (1) Din zona de carantinată, menționată la art. 1, este permisă intrarea, respectiv ieșirea persoanelor care locuiesc în zona de carantină, care desfășoară activități economice sau în domeniul apărării, ordinii publice, securității naționale, sanitar, sanitar veterinar, situațiilor de urgență, administrației publice locale, asistenței și protecției sociale, judiciar, serviciilor de utilitate publică, energetic, agriculturii, alimentației publice, alimentării cu apă, comunicațiilor, transporturilor și activități cu caracter religios, doar pentru situații excepționale care țin de menținerea serviciilor publice sau operaționale.

(2) Persoanele care locuiesc în zona de carantină, aflate în alte situații decât cele prevăzute la alin. 1, vor putea părăsi zona de carantină numai după ce obțin aprobarea scrisă, semnată de către toți reprezentanții Centrului Județean pentru Coordonare și Conducere a Intervenției Galați, urmare a

68

unei solicitări din partea persoanei respective, vizată de către CLSU Brăhășești și transmisă Centrului Județean pentru Coordonare și Conducere a Intervenției Galați.

Art. 5 (1) Toate persoanele prevăzute la art. 3 și 4 vor prezenta autorităților legitimația de serviciu (valabilă pentru instituțiile bugetare) sau adeverința de salariat eliberată de angajator (valabilă pentru celelalte categorii).

(2) În cadrul adeverinței eliberate de către angajator, trebuie specificat în clar următoarele aspecte: datele de contact și de identificare ale angajatorului, datele de contact și de identificare ale persoanei angajate/salariate, itinerariul de deplasare al acesteia între domiciliul și locația în care acesta își desfășoară activitatea de lucru, precum și necesitatea argumentată a prezenței angajatului la locul de muncă și faptul că, persoana în cauză a fost instruită cu privire la obligativitatea respectării măsurilor de prevenirea riscului epidemiologic.

Art. 6 În zona carantinată se instituie următoarele măsuri obligatorii:

a) se va limita la maximum deplasarea persoanelor cu domiciliul, reședința ori cu adresa declarată pentru izolare/carantină și se va monitoriza permanent respectarea acestor măsuri prin Inspectoratul de Poliție Județean Galați și Inspectoratul Județean de Jandarmi Galați;

b) în toate spațiile publice este obligatorie acoperirea nasului și gurii cu măști de protecție sau cu variante alternative;

c) administratorii sau deținătorii spațiilor comerciale din zona de carantină vor asigura dotarea acestor spații cu dispozitive de dezinfecție a mâinilor pe bază de alcool. (…)

Art. 8 (1) Varianta ocolitoare pentru autovehiculele cu masa totală maxim admisă (MTMA) mai mare de 7,5 tone se va desfășura pe DJ 241 și DJ 241A; (2) Varianta ocolitoare pentru autovehiculele cu masa totală maxim admisă (MTMA) mai mică de 7,5 tone se va desfășura pe DJ 241 și DJ 241A; (3) Rutele ocolitoare căilor majore care tranzitează satele Toflea și Brăhășești vor fi aduse la cunoștință populației prin mijloacele mass-mediei locale”

TRANSMISIE VIDEO: BAYER AGRO ARENA 2020 de la CIAT Iazu, județul Ialomița agrointeligenta.ro - 25 mai 2020

69

BAYER AGRO ARENA 2020. Primul eveniment este transmis în premieră luni, 25 mai, de la ora 11.00, de la CIAT IAZU, din județul IALOMIȚA

Bayer Agro Arena își propune ca an de an să aducă în atenția partenerilor companiei – fermieri și distribuitori deopotrivă, noutațile în materie de tehnologii performante de protecția plantelor, hibrizi de porumb și rapiță de ultimă generație. Toate acestea, integrate alături de produsele și hibrizii deja consacrati, în tehnologii adaptate specificului pedoclimatic al locațiilor în care se desfășoară Bayer Agro Arena. Scopul este acela de a evidenția beneficiile și valoarea adaugată pe care tehnologiile Bayer le aduc în fermă, prin creșterea performanței și securizarea unor recolte bogate și de calitate.

blob:https://www.facebook.com/4c36f1a1-0c08-482e-91b6-e134aaf4ed82

Căpșunile românești, prețuri uriașe! Care este cauza? : luni, 25 mai 2020, Scris de: Madalina Cretu

70

Sezonul aduce fructele mult-așteptate pe tarabe. Căpșunile, cireșele, zmeură, sunt la mare căutare în această perioada. Prețurile lor însă sunt cu adevărat surprinzătoare fie în marile magazine, fie în piețele agroalimentare. Căpșunile sunt printre fructele favorite atât de adulți cât și de copii, încă de la startul primăverii. Deși se găsesc pe piață pe toată perioada anului, sunt întotdeauna aduse din străînătate. Cei care își doresc însă să savureze căpșunile românești și nu cele aduse din Grecia sunt nevoiți să își scurturea serios portofelul.Asta pentru că prețurile pentru aromatele fructe românești sunt destul piperate. Comercialntii au și o eplixatie pentru care au stabilit astfel să vândă capșunile.

Căpșunile și cireșele, ”aurul” roșu din acest sezonCăpșunile se vând în această perioada la prețuri destul d emari. Iubitorii de fructe însă pot avea o surpiza, de multe ori pe caeeasi tarabă.Căpșunile românești au stabilit un preț de două ori mai mare decât cele aduse din grecia. Pentru această diferența uriașă, există și o explicație: condițiile meteorologice. Fenomenul care a afectat serios culturile în acest an. Dacă în anii trecuți, fructele  au avut contextul prielnic  de dezvoltare, culturi întregi erau vândute cu prețuri derizorii. Agricultorii sunt de părere că în acest an temperaturile mici le-au dt peste cap producția.”A fost afectată producția în jur de 35%, au înghețat pentru că noaptea au fost și -2 grade. Și prețul se menține puțîn mai ridicat pentru că nu este cantitate atât de multă și ne încurcă și cei care aduc din străînătate pentru că pun eticheta că ar fi de la noi”. a declarat Marius Dudaș, producător.

Nu are cine să le culeagăCăpșunile crescute pe plantațiile din România nu au nici de cine să fie culese în acest an.Producătorii se plâng și de criză acuză a forței de muncă. Unul

71

dintre motive ar fi contextul ultimelor săptămâni în care starea de urgență i-a ținut pe majoritata oamenilor în casă. De altfel, și salariile nu îi îndeamnă deloc pe muncitorii necalificați să meargă la cules de căpșuni în România. Pe o remunerație de două ori mai mare aceștia ale calea străînătății.Căpșunile românești sunt dulci și aromate și spun producătorii, net superioare față de cele grecești. Din păcate însă în procesul de cules și vânzare nu există un context prielnic. Nici cireșele nu sunt departe de acest fenomen.Kilogramul de cireste costă în acest moment în jur de 35-40 de lei, în timp c ein urmă cu 3 săptămâni aecstea erau vândute la tarabă și cu 150 de lei per kilogram. Dimensiunea pagubelor, cunoscută la finalul lunii mai. Se estimează o producție de grâu cu aproape 50% mai mică Mihaela PrevendaÎn prezent, 120 de comisii de constatare a pagubelor sunt în teren, acestea lucrând continuu, inclusiv sâmbăta și duminica, a declarat, într-o intervenție la televiziunea Digi24 (astăzi, 22 mai 2020), ministrul Agriculturii, Adrian Oros, precizând că dimensiunea pagubelor o vom ști la finalul lunii mai, atunci când se vor putea face calcule pentru a stabili cuantumul despăgubirilor.

Potrivit datelor centralizate de MADR, la ora actuală, suprafața calamitată a ajuns la 1,3 milioane de hectare. S-au încheiat procese-verbale pentru 850.000 de hectare.

„Toamna trecută, au fost însămânțate 2,9 milioane de hectare cu grâu, orz, rapiță, secară, din care mai mult de o treime sunt afectate de secetă, până la ora asta. Estimările arată că producția de grâu a României, anul acesta, va fi mai mică, așteptându-ne la un maximum de 5 – 5,5 milioane de tone, comparativ cu 9 milioane cât se obține într-un an bun”, a menționat Adrian Oros.

Ministrul a enumerat județele cu cele mai mari suprafețe calamitate: Constanța – 416.000 ha, Tulcea – 212.000 ha, Ialomița – 123.000 ha, Brăila – 97.000 ha, Buzău – 75.000 ha, Galați – 61.000 ha.

Suprafața irigată la nivelul țării este de 222.000 de hectare.

Fermierul brăilean Ștefan Gheorghiță, cel care vorbește de mai bine de trei luni despre seceta pedologică extremă cu care se confruntă agricultorii și care, inclusiv prin Asociația Producătorilor Agricoli Brăila al cărei membru este, a semnalat problema tuturor autorităților, susține că în curând vom vorbi și despre calamități la culturile de primăvară, vreo două milioane de hectare, din care circa 70% vor fi afectate de secetă în proporție de peste 70%.

72

„Eu rămân pe previziunea mea, adică vom avea 1,5-1,7 milioane de hectare calamitate la culturile de toamnă, din care  circa 80% cu calamitate peste 70%. Vestul țării acum începe în mod serios să anunțe calamitățile și încep și anumite zone din Oltenia să sufere”, spune Ștefan Gheorghiță.

Ce productie de grau va inregistra Romania in acest an, in contextul secetei Mai 25, 2020

Ministrul Agriculturii, Adrian Oros, a declarat ca productia maxima de grau din acest an ar putea fi de 5-5,5 milioane de tone, incomparabila cu cea inregistrata in anii mai buni, in care tara noastra reusea sa produca si 9 milioane de tone.„Estimarile sunt destul de aproximative. Avem facute estimari si de catre asociatiile de fermieri si de catre unii dintre fermieri. Sigur, comparand suprafetele care au fost insamantate, si aici ne referim la 2,9 milioane de hectare care au fost in toamna insamantate cu grau, orz, orzoaica, secara, rapita, si daca constatam pana acum ca mai mult de o treime dintre ele au fost calamitate intr-o proportie mai mare de 50% putem sa avem o apreciere a unei productii maxime de 5 – 5,5 milioane de tone la grau. In anii buni, in anii care a plouat s-a obtinut o productie de 7 chiar 9 milioane de tone de grau”, a spus Adrian Oros.

Exportul de cereale, „ultima grija a MADR”

Intrebat despre planurile statului privind exportul de cereale in contextul actual, ministrul a declarat ca aceasta este o grija, insa ultima grija a ministerului.

„Pe noi ne intereseaza ca necesarul intern sa fie asigurat si acest necesar intern pentru cereale este si va fi asigurat pentru ca noi monitorizam in permanenta stocurile, atat de la rezerva de stat, dar si de la marii fermieri si de la traderi si atunci cand a fost nevoie am suspendat aceste exporturi tocmai pentru a ne asigura ca necesarul pentru consum intern este asigurat. Anul acesta vom veni cu o masura in plus. O schema de creditare si garantare a sectorului de morarit si panificatie prin care sa isi asigure necesarul de grau si cereale pe tot anul, sa nu mai avem situatii in care sa

73

luam masuri extreme ca sa ne asiguram ca exista suficienta rezerva”, a declarat Adrian Oros.

Ministerul face bilantul dezastrului. Iata judetele cele mai calamitate

Seful MADR a mai mentionat ca in acest moment se fac evaluari si ca ultimele centralizari rezulta ca din cele 1,3 milioane de hectare declarate calamitate pana acum au fost intocmite procese verbale pentru 850.000 de hectare. Judetele cele mai calamitate sunt Constanta cu 416.000 de hectare declarate, Tulcea cu 120.000 de hectare, Ialomita 120.000 de hectare, Braila 97.000 de hectare, Buzau – 75.000 de hectare, Galati 61.000 de hectare.

Ministrul Agriculturii a spus ca se incearca repornirea statiilor sub presiune si sa fie introdusa apa pe canale. In cazul judetului Calarasi ar putea fi irigate 75.000 de hectare, iar in judetul Tulcea inca 45.000 de hectare la cererea fermierilor.

Fermierii si traderii consultati de agentia Reuters se asteapta ca in acest an Romania sa recolteze o cantitate de grau cuprinsa intre 5 si 7,4 milioane de tone, dupa ce anul trecut a inregistrat o recolta record de aproape 10 milioane de tone de pe o suprafata de 2,1 milioane de hectare.

Şansa agrobusinessului: investiţii masive în producţie şi brand, specializarea fabricilor şi „import“ de modele din afară, nu de produse din afară #trebuiesarepornimbusinessul 24.05.2020, 11:00 Autori: Ramona Cornea , Miruna Diaconu

Tiberiu Moisă, Banca Transilvania: Criza medicală reprezintă un moment de cotitură şi de acceleraţie pentru agricultură. Sorin Ignat, Banca Transilvania: Există apetit de investiţii în zona de agricultură şi industrie alimentară. Călin Muscă, Pork Prod: Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piaţa de consum. Dimitrie Muscă, Combinatul Agroindustrial Curtici: Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal. Nicu Vasile, preşedinte, LAPAR: Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toţii, trebuie să creăm o unitate.

74

Agricultorii din România trebuie să investească masiv în procesare, astfel încât să transforme materia primă în produs finit, în crearea brandurilor, în specializarea fabricilor, după modele de business din afară, a fost concluzia fermierilor şi bancherilor prezenţi la videoconferinţa ZF BT Agropower 2020, organizată de Ziarul Financiar în parteneriat cu Banca Transilvania.

„Criza medicală reprezintă un moment de cotitutură şi de acceleraţie pentru agricultură. Agricultura va fi un domeniu în prim plan în următorii ani, va fi un domeniu intens din punct de vedere investiţional. Aceasta este o opor-tunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani“, a declarat Tiberiu Moisă, director general adjunct – Mid Corporate şi IMM în cadrul Băncii Transilvania.

Sorin Ignat, director de agrobusiness al Băncii Transilvania a adăugat că încă există apetit pentru investiţii în industria agro-alimentară, aceasta fiind rezilientă crizei create de pandemia de COVID-19 în România.

„Trebuie să valorificăm oportunităţile pe care le-a adus în mod ironic COVID-ul, reorientarea consumatorului către lanţurile de aprovizionare regionale şi locale, să facem acest lucru gândindu-ne pe termen lung şi nu doar la a valorifica un surplus de cerere“, explică Sorin Ignat.

Călin Muscă, proprietarul companiei Pork Prod, afirmă că producătorii şi companiile din agricultură trebuie să îşi construiască un brand puternic pe piaţă astfel încât consumatorii să prefere produsele respective în detrimentul celor care vin din import.

„Ideea brandului este tot un import doar că este unul necesar pe piaţa de consum, unde clientul nefiind informat cu privire la produsul respectiv, tu poţi să te duci să-l atragi prin brand. Consumatorul trebuie să înţeleagă cum este obţinut un produs, în momentul în care alege un anumit produs în detrimentul altuia pe motiv al preţului, nu o să avem niciodată această integrare la nivel naţional“, spune Călin Muscă.

Pentru a stimula producţia locală, România ar trebui să preia sistemul de plată a subvenţiilor din agricultură practicat în alte ţări, crede Dimitrie Muscă, directorul general al Combinatului Agroindustrial Curtici.

„Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, ăsta este sistemul pe care îl practică ţările din afară.“

Agricultura reprezintă 4,1% din PIB-ul României, iar o cale spre creştere ar putea fi asocierea.

75

În 2018 şi 2019 au fost înfiinţate aproape 500 de cooperative noi, din dorinţa fermierilor de a-şi fructifica mai uşor producţia. Nicu Vasile, preşedintele Ligii Asociaţiilor Producătorilor Agricoli din România (LAPAR), susţine şi el necesitatea formării de cooperative care să asigure succesul producţiei locale. „Trebuie să comasăm terenurile, trebuie să lucrăm cu toţii, trebuie să creăm o unitate pentru că nu ştim să lucrăm în unitate. Noi nu ne unim din cauza lipsei de încredere dintre noi. Trebuie să investim în cercetarea românească. Rolul nostru este de a dezvolta strategic, pe un termen mediu şi lung“, spune preşedintele LAPAR.

Tiberiu Moisă, director general adjunct – mid corporate şi IMM, Banca Transilvania: Aceasta este o oportunitate istorică, este un moment ce poate să accelereze ce s-ar fi putut întâmpla în 10 ani.

 Sorin Ignat, director Agribusiness, sediul central Banca Transilvania: Ne aşteptăm ca pe viitor cererea de finanţare din partea agricultorilor pentru finanţarea investiţiilor să continue.

Grigore Horoi, preşedinte, Agricola International: Trebuie aplicată tehnologia şi bunele practici care sunt validate în economiile din Vest. Stimularea procesării este foarte importantă pentru că ar putea asigura plusvaloare pentru produse.

Dimitrie Muscă, director general, Combinatul Agroindustrial Curtici: Producţia trebuie stimulată, în agricultură plata ar trebui făcută pe unitate de suprafaţă şi pe cap de animal, ăsta este sistemul pe care îl practică ţările din afară.

Ionuţ Lungoci, director executiv, Cooperativa Dobrogea Sud: Am văzut cum se lucrează în afară şi nu trebuie să reinventăm roata, trebuie doar să ne organizăm.

...citeste si partea a treia ...

76